ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC
ASUPRA MEDIULUI IcircN
LOCALITATEA URICANI
MATEI NASTASIA ELENA
GRUPA 408
GEOMORFOLOGIE ŞI CARTOGRAFIE
CU ELEMENTE DE CADASTRU
CUPRINS
1LOCALIZARE
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
3PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul haldei
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
313 Măsuri de asiguare a stabilităţii haldei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului şi a
vieţii
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN
LOCALITATEA URICANI
1LOCALIZARE
Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele
Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării
Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi
paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul
Carpaţilor Meridionali
Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag
avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de
suport pentru organismele vii1
Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile
pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei
Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol
hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol
Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul
cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri
rendzine şi faeoziomuri
Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi
districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)
La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice
Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani
sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri
Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte
orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C
carbonatoacumulativ
Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50
cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers
Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B
argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise
Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare
umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de
cm cu excepţia celor erodate
Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal
acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este
mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică
1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism
3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea
amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi
care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului
Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului
din haldă un aspect heterogen
Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se
infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă
(ramura estică)
Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la
suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct
ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei
Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă
Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn
care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a
renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a
pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de
haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu
piloni metalici pe acelaşi aliniament
Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă
deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare
Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru
amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau
executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn
timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se
menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului
de bază
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
CUPRINS
1LOCALIZARE
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
3PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul haldei
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
313 Măsuri de asiguare a stabilităţii haldei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului şi a
vieţii
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN
LOCALITATEA URICANI
1LOCALIZARE
Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele
Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării
Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi
paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul
Carpaţilor Meridionali
Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag
avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de
suport pentru organismele vii1
Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile
pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei
Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol
hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol
Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul
cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri
rendzine şi faeoziomuri
Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi
districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)
La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice
Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani
sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri
Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte
orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C
carbonatoacumulativ
Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50
cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers
Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B
argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise
Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare
umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de
cm cu excepţia celor erodate
Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal
acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este
mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică
1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism
3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea
amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi
care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului
Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului
din haldă un aspect heterogen
Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se
infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă
(ramura estică)
Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la
suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct
ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei
Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă
Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn
care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a
renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a
pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de
haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu
piloni metalici pe acelaşi aliniament
Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă
deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare
Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru
amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau
executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn
timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se
menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului
de bază
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN
LOCALITATEA URICANI
1LOCALIZARE
Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele
Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării
Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi
paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul
Carpaţilor Meridionali
Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag
avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de
suport pentru organismele vii1
Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile
pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei
Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol
hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol
Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul
cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri
rendzine şi faeoziomuri
Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi
districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)
La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice
Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani
sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri
Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte
orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C
carbonatoacumulativ
Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50
cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers
Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B
argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise
Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare
umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de
cm cu excepţia celor erodate
Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal
acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este
mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică
1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism
3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea
amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi
care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului
Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului
din haldă un aspect heterogen
Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se
infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă
(ramura estică)
Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la
suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct
ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei
Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă
Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn
care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a
renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a
pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de
haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu
piloni metalici pe acelaşi aliniament
Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă
deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare
Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru
amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau
executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn
timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se
menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului
de bază
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI
Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de
suport pentru organismele vii1
Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile
pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei
Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol
hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol
Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul
cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri
rendzine şi faeoziomuri
Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi
districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)
La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice
Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani
sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri
Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte
orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C
carbonatoacumulativ
Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50
cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers
Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B
argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise
Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare
umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de
cm cu excepţia celor erodate
Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal
acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este
mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică
1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism
3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea
amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi
care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului
Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului
din haldă un aspect heterogen
Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se
infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă
(ramura estică)
Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la
suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct
ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei
Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă
Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn
care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a
renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a
pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de
haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu
piloni metalici pe acelaşi aliniament
Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă
deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare
Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru
amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau
executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn
timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se
menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului
de bază
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI
31 Halda de steril EM Uricani
Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea
amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi
care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului
Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului
din haldă un aspect heterogen
Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se
infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă
(ramura estică)
Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la
suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct
ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei
Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă
Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn
care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a
renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a
pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de
haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu
piloni metalici pe acelaşi aliniament
Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă
deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare
Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru
amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau
executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn
timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se
menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului
de bază
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au
apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma
acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea
portantă a rocilor se măreşte
Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire
Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol
stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi
Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii
rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul
haldei
Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale
geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de
amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei
Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o
partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei
Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care
are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor
pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei
Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială
nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2
mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64
argilă
Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate
sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de
consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora
Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel
Specificaţie Indici geotehnici
γs
[kNm3]
γa
[kNm3]
W
[]
Ec
[kNm2]
ep 10-2
[m2kN]
ec
[cmm]
C
[kNm2]
Φ
[o]
Fundamentul
direct
(Sol vegetal)
26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21
unde
γs ndash greutate specifică absolută
γa ndash greutate specifică aparentă
Ec ndash modul de compresibilitate
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
ep ndash coeficient de compresibilitate
ec ndash tasare specifică
c ndash coeziune
φ ndash unghi de frecare interioară
Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă
- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la
deformări şi tasări moderate ale terenului de bază
- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin
producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal
- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea
umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal
Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se
semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice
Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite
reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie
cauzate de precipitaţii
312 Degradarea mediului provocat de halda de steril
Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile
generate de exploatările miniere includ următoarele
-instabilitatea taluzurilor
-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea
apelor de suprafaţă şi subterane din aval
-poluarea solului
-poluarea cu praf şi eroziune
-degradarea solului
Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din
marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii
şisturi bituminoase cărbune etc
Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile
industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate
carburanţi deşeuri de lemn
Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi
trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul
Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o
zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot
anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia
mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin
-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce
la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici
-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă
care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului
313 Măsuri de asiguare a
stabilităţii haldei
Icircn urma unor cercatări efectuate de
către Universiatea din Petroşani se
constată că icircn cazul corpului 3 de la halda
Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru
starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi
pentru starea de saturaţie stabilitatea
taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun
măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă
Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al
haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu
ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi
corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3
de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile
actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare
Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum
bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin
eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au
nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn
zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele
limitrofe
bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi
compactare cu material din haldă
bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru
exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a
fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual
şi prin măsurători topografice
bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru
consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei
vegetaţiei
314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei
Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de
haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri
- respectarea tehnologiei de haldare
- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate
- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor
- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei
- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor
- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi
nivelare permanentă
- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă
- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea
alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe
părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de
circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de
eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi
Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual
icircnierbare pe zonele amenajate definitiv
Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente
- caracterul heterogen al rocilor haldate
- condiţiile climatice ale zonei
- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare
- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere
Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea
salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei
diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se
adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi
dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul
icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de
vegetaţie din zonă
41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi
Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de
localitate
411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere
Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est
de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash
Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni
sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona
albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620
mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp
Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m
lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m
se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se
află la nivelul terenului
Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de
Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest
teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani
Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn
microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei
lucrări
412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit
Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani
Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este
asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul
paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport
Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a
deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea
de gestionare a deşeurilor menajere
Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din
autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au
un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi
deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale
Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care
conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a
deşeurilor sau de incendiere a acestora
413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului
şi a vieţii
Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii
Uricani
Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de
gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care
se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele
textile plasticul conţinute de gunoaie
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o
serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o
poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora
Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi
umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi
subsolului
Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată
dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi
contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor
subterane
Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct
datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct
si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici
Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot
afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă
Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi
animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli
Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile
dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali
Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei
de deşeuri sunt
- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)
- parazitoze
- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare
CONCLUZII
Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat
impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei
Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va
face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea
surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei
De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea
mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă
Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi
monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea
mediului
Monitorizarea icircnchiderii vizează
-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact
cu deşeurile
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
BIBLIOGRAFIE
Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000
Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002
Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed
Măiastra 2007
wwwprimariauricaniro
Top Related