Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
RAPORT DE MEDIU PENTRU
„REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE
APARTINATOARE”, JUD. MURESBENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES
Consiliul Local al Comunei Rusii Munti
TEMEI LEGAL: H.G. 1076/2004, Art. 5, alin. 2, lit. a,bDECIZIA DE INCADRARE APM MURES, NR. 3284/04.06.2013
ELABORATOR RAPORT DE MEDIUIng. Brăiescu Gheorghe
Evaluator/Auditor de MediuAtestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016
NOIEMBRIE 2013
1
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
CUPRINS
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PUG.
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG.
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUG şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUG.
6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.
7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG.
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.
10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG RUSII MUNTI.
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.
2
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
RAPORT DE MEDIU PENTRU
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE
APARTINATOARE”
BENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti
INFORMATII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI: PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti
AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI RUSII MUNTI, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI
Sucursala URBANPROIECT
Autorul atestat al raportului de mediu: ing. Gheorghe Brăiescu
Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011
ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ
TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com
Nota: Datele tehnice privind PUG Rusii Munti au fost preluate din “MEMORIUL GENERAL”
al PUG-ului, intocmit de INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI, Sucursala URBANPROIECT.
3
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG Comuna Rusii Munti precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.
Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia, notiuni explicative.evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea
în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul
decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora
şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;
Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUG Rusii Munti.
4
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor
privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii.
Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare
care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a
spatiului natural.
Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de UE, ca si
orice modificari ale acestora, care:
- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau
local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura
legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de
reglementare sau administrative.
Potential turistic deosebit – Totalitatea obiectivelor naturale si construite existente
intr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse
categorii de vizitatori si oportunitati pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare
a turismului.
Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia
sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.
Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii
speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice
de mediu.
Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata,
in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei
autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul
ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi
zone urbane.
Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii
activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului
lor nociv, pot inrautatii calitatea aerului.
Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice
persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program.
Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geographic
si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.
Zona turistica – Unitate teritoriala delimitata, caracterizata printr-o mare complexitate
de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.
5
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RAPORTUL DE MEDIUIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA
sunt:
- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P;- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in contexttransfrontiera (Conventia de la Espoo).Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea
considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in
vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca
efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte
de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie
transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004
care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu
prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru
anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.
Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004,
respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista
fiind inculse si planurile urbanistice generale.Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care
prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o arie de protectie speciala
sau arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina
seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt:
- Incadrarea;
- Definirea domeniului;
- Evaluarea P/P;
- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare;
- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de
Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul);
- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;
- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare
si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM;
- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.
Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG
1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta
evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:
- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program
6
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
de Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentruzonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele suntdirectionate catre introducerea anumitor practici agricole;- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management aleDeseurilor;- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in carenivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impuneimplementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-uninterval de timp specificat;- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologiceeuropene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoasteca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului
transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din
Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de
Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea demediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD,
2007).
RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si
activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, precum:
– stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind
dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare;
– amenajarea si utilizarea terenului;
– dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati;
– modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga.
– In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu,
corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele
de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a
facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.
7
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita
introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte
asupra teritoriului administrativ, asupra componentelor mediului si in special asupra
zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu,
inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul
implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor
implementarii PUG asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest
sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au
sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile
publicului si a autoritatilor de reglementare interesate. Pe baza analizei situatiei
existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si folosinta terenurilor, a
tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri publice de interes comun si
bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a cetatenilor de modernizare
si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general stabileste directiile
evolutiei zonei analizate in concordanta cu alte programe si planuri astfel incat sa atinga
urmatoarele obiective:
- dezvoltare durabila a localitatilor (trup intravilan);
- cresterea nivelului de trai;
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin asigurarea
cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor
uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. Planul urbanistic general impreuna cu
RLU aferent devine, dupa aprobare, ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe
baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul
localitatii.
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel
mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea
considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea
masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea
ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de
legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a
dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,
Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,
politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional
înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de
8
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in
procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la
întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă
loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,
nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel
decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident
al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra
mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.
Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea
riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu
propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor
anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)
cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi
elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a
raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.
Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru
dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare
şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu
generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile
negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA
urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de
implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru
“ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica
de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,
precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,
furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante
sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.
PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTIDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:Au fost tratate următoarele probleme:
- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al Comunei Rusii
Munti;
- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;
9
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei
existente;
- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;
- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate
aferente;
- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,
- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;
- Echiparea tehnico-edilitară.
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de
amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.
La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Rusii
Munti, au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele
surse, conform „Memoriu General”:
PATN; PATJ Mureş; PUG anterior
DJS Mureş, Fişa localităţii pentru anii 2001 şi 2006
Reambularea Topografică
Strategia de Dezvoltare 2007 – 2013 Comuna Ruşii Munţi, judeţul Mureş
Date şi informaţii primite de la Primăria Ruşii-Munţi
Baza de date Tempo on line a Institutului Naţional de Statistică
Baza de date Lista firmelor din România - BorgDesign
INS, Anuarul Statistic al României 2001 şi 2006
INS, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992, 2002 şi 2011 – rezultate provizorii
INS, (2004), Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025
Studii: Studiu de fundamentare (realizator INCD URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT)
Baza proiectării: Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare.
Principalele obiective ale PUG Comuna Rusii Munti:
Planul Urbanistic General, conform legii, are atât caracter director şi strategic, cât şi
caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,
constituind totodată baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de
dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de
dezvoltare urbană a administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie,
reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi
construcţiilor din Comuna RUŞII MUNŢI, judeţul Mures în perioada următorilor 5-10 ani.
10
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
În cadrul Planului Urbanistic General al Comunei RUŞII MUNŢI, judeţul Mures s-a
urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:
analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu şi în
cadrul localităţilor componente ale municipiului;
zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea posibilităţilor de
intervenţie prin reglementări corespunzătoare;
condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalitătilor, asigurarea
accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale
persoanelor cu handicap;
utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile;
protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Politica de dezvoltare spaţială a administraţiei comunei Rusii Munti, aduce ca date de
temă următoarelor probleme:
atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncă prin creşterea ofertei
comunei pentru investitori;
delimitarea zonelor de interes pentru reprezentativitatea comunei: zona centrală, zone
ale patrimoniului protejat, alte zone de interes;
dezvoltarea infrastructurii comunei;
modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţilor comunei;
îmbunătăţirea condiţiilor de transport;
introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării şi pregătirea ofertei de
terenuri necesare dezvoltării economice;
rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare;
amenajarea depozitelor de deşeuri ecologice;
amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice.
stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor
arheologice reperate.
11
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Pe termen scurt, Planul Urbanistic General cuprinde reglementări, la nivelul întregii
unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
localităţii;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
Stadiul actual al dezvoltarii; Evolutia zonei; Scurt istoric(Conform Memoriului General al PUG)
Problema articulării celor patre sate între ele şi coordonarea în comună s-a realizat prin
viziunea unei dezvoltări durabile în direcţia patrimonială, cu valenţa aportului cultural şi
prin preocuparea protejării diversităţii, ameliorarea cadrului de viaţă şi permanenţa
valorilor ataşate mediului. Fundamentarea politicilor de dezvoltare spaţială şi de locuire
trebuie făcut în scopul păstrării amprentei tradiţionale şi a valorificării fondului existent.
Localitatea Rusii MuntiLocalitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin -
Piatra Neamț cât şi pe linia ferată Târgu Mureș - Deda. Comuna Ruşii-Munţi, judetul
Mureş, este aşezată în una din cele mai frumoase zone ale Transilvaniei, pe şoseaua DN
15, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa, la confluenţa munţilor Gurghiului cu Călimani.
Teritoriul comunei cuprinde sate aşezate pe malul drept şi stâng al Mureşului, respectiv
satele Morăreni, Maioreşti, pe malul drept, iar satul Sebeş fiind aşezat pe stânga
Mureşului. Satele din jur sunt:
La nord: Deda, pe malul drept al Mureşului Filea, pe malul stâng al Mureşului Pietriş,
pe malul drept al Mureşului
La sud: Aluniş, pe malul stâng al Mureşului Vălenii de Mureş, pe malul drept al
Mureşului şi în continuare, la o distantă de 5 km, se află comuna Brancoveneşti
La Vest: se află satele Dumbrava şi Râpa de Jos
Primele atestări privitoare la localitatea Ruşii-Munţi apar în perioada feudalismului
timpuriu. Cea mai veche atestare documentară în care apare localitatea Ruşii-Munţi se
află într-un act de donaţie datat din anul 1228. Un alt document în care se menţionează
localitatea Ruşii-Munţi datează din 14 decembrie 1319. În ceea ce priveşte localitatea
Ruşii-Munţi, ea diferă prin denumiri de la o perioadă la alta. Din datele recensămintelor
făcute între anii 1900-1999 rezultă că populaţia comunei Ruşii-Munţi a crescut de la
1413 locuitori în anul 1900 la 2597 locuitori în anul 1996, iar în anul 1999 a ajuns la
2305 locuitori.
12
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
MORĂRENI şi SEBEŞ Satul Morăreni şi Sebeş a aparţinut întotdeauna comunei Ruşii-Munţi.
Localitatea Morăreni ar avea început prin secolul XVI, prin colonizarea a 32 de familii de
iobagi aduşi de familiile aristocrate Kemeny şi Bethlen, după care satul s-a format pe
parcurs.
MAIOREŞTI Localitatea Maioreşti aparţine de teritoriul administrativ al comunei Ruşii Munţi şi este
situată în partea de SV a comunei. Satul Maioreşti aparţine comunei Ruşii-Munţi abia din
anul 1968, în urma împărţirii administrativ-teritoriale, după ce înainte aparţinuse
comunei Porceşti, azi Vălenii de Mureş. Este situată în zona pre-montană a judeţului mai
precis pe valea râului Mureş având altitudini de 423.453m cu o varietate de forme de
relief ce îi conferă un pitoresc deosebit. Situat la poalele munţilor Gurghiu, în zona de
luncă a râului Mureş pe drumul DN15. Maioreşti (Huduc în trecut) judeţul Mureţ,
Transilvania este aflat pe Valea Mureşului, Topliţa şi Reghin, nu departe de locul în care
Mureşul iese din Defileul Deda-Topliţa. Satul este amplasat pe malul drept al Mureşului,
pe şoseaua DN 15 şi face parte din comuna Ruşii-Munţi, alături de Morăreni, Ruşii Munţi
şi Sebeş.
Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind împărţirea administrativ-teritorială a teritoriului
Republicii Socialiste România stă la baza constituirii actualei componenţe a comunei
Ruşii-Munţi.
Elemente ale cadrului natural
Relieful
Localitatea Ruşii-Munţi este situată în podişul Transilvaniei, la o altitudine de 405-500 m
faţă de nivelul mării, la confluenţa munţilor Gurghiu şi Călimani, pe ambele maluri ale
râului Mureş, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa. La nivelul comunei se disting, astfel,
trei unităţi de relief: Dealurile Mureşului, întrerupte de culoarul Mureşului şi Muntele
Fâncel (în partea de est), trecerea munte – deal – luncă de la est către vest explicând şi
configuraţia altitudinilor.
Reteaua hidrografica
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş, principalul bazin hidrografic şi cel
mai mare colector din zona comunei Ruşii-Munţi. Principalii săi afluenţi pe teritoriul
comunei sunt Valea Sebeşului şi Valea Huducului. Alte bazine hidrografice secundare
sunt reprezentate de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei. Localitatea Rusii Munti este
traversata de canalul de deviatie Valea Satului, deviat din paraul Sebes.
13
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Conditii climatologice
Climatul este temperat-continental, cu veri călduroase şi ierni aspre. Media precipitaţiilor
anuale variază, valorile înregistrate situându-se între 637-661 mm în partea vestică a
comunei şi între 677-785 mm în partea vestică. Datele utilizate sunt prezentate în
articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia
la nivelul comunei Ruşii-Munţi pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50
latitudine. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Configuraţia spaţială indică
o creştere a temperaturilor actuale şi prezise şi a diferenţelor dintre acestea de la est
către vest cu cca. 2,70 C. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste
date indică o creştere generalizată în comuna Ruşii-Munţi – altfel spus, predicţiile
climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se
preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. Configuraţia
temperaturilor şi precipitaţiilor din comuna Ruşii-Munţi corespunde reliefului, în sensul că
altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute.
Caracteristici geotehnice
În cadrul zonării geotehnice întocmite pentru teritoriul comunei Ruşii-Munţi luând ca
reper principal stratificaţia în care se execută fundarea construcţiilor, s-au separat
următoarele unităţi stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât şi extravilanul şi
anume:
Depozite aluvionare argiloase şi nisipoase de vârstă cuaternară, holocenă - care
alcătuiesc în totalitate lunca şi terasele râului Mureş şi ale afluenţilor săi;
Depozite de nisipuri şi pietrişuri de vârstă pleistocenă care alcătuiesc stratigrafia zonei
deluroase şi subcarpatice, precum şi rocile de bază ale acestor zone;
Depozite neogene (miocene) formate din nisipuri, argile, conglomerate şi tufuri
andezitice localizate în partea estică a comunei;
Structura geologică variată coroborată cu aspectele litologice, condiţiile de relief şi
sistemul hidrografic au condus la formarea unor tipuri variate de soluri supuse unor
procese diferite de evoluţie ce diferă în funcţie de altimetrie. Astfel, dacă în partea
vestică a localităţii predomină solurile podzolice argiloiluviale (luvisol albic) asociate cu
soluri brune (podzolit) şi mai rar soluri brun acide.
Caracteristice pe terase, solurile aluviale sunt favorabile culturilor de cereale şi legume.
În lunci mai ales, domină aluviunile recente şi actuale, precum şi solurile hidromorfe şi
de mlaştini. Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal tot aşa de variat,
concordant brodat pe relief, tip de sol şi regim topoclimatic. În zonele de luncă sau
treapta de luncă predomină solurile aluviale, dar şi lacoviştile (din clasa solurilor
14
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
hidromorfe) tipuri de sol generate atât de materialul parental cât şi de caracteristicile
hidrogeologice şi hidrologice ale zonei respective. Solurile aluviale formează terasa de
luncă şi lunca principalelor cursuri de apă cum este Valea Mureşului. De-a lungul
cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere, afluenţi ai principalelor cursuri de apă
din judeţ se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.
Riscuri naturale
Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă principalul risc
natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului
constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel
a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat
seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru
gradul VI de seismicitate.
Relatii in teritoriu
Comuna Ruşii-Munţi, aparţine judeţului Mureş, situată în partea de nord, la finele
defileului Topliţa – Deda. Are altitudini variând între 423.0 – 504.8m. Comuna are în
componenţa ei 4 sate: Ruşii-Munţi, Morăreni, Maioreşti şi Sebeş, cu o populaţie de 2.251
de locuitori.
15
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Din punct de vedere geografic, localitatea Ruşii Munţi este situată în cadrul Podişului
Transilvaniei, la confluenţa Munţilor Călimani şi Gurghiu. Este străbătută de Mureş în
punctul de ieşire din defileul Topliţa - Deda. Localitatea este situată la intersecţia
paralelei de 46˚54΄56΄΄ latitudine nordică cu meridianul de 24º50΄03΄΄ longitudine
estică, la o altitudine ce oscilează între 420 şi 485 m faţă de nivelul Mării Negre. Comuna
are o poziţie nord-estică în cadrul judeţului. Localitatea Ruşii-Munţi este atestată
documentar în anul 1319. Are în componenţă patru sate: Morăreni, Maioreşti, situate pe
malul drept al Mureşului şi satele Ruşii-Munţi şi Sebeş localizate pe malul stâng al
Mureşului.
Activitati economice. Profilul economic si ocupational
Economia comunei Ruşii-Munţi este dominată de activităţile terţiare şi de cele
industriale. Din cele 26 de firme localizate aici, 8 activează în domeniul industriei şi
construcţiilor şi 18 în domeniul comerţului şi serviciilor. Cele mai multe din firme sunt
înfiinţate înainte de anul 2006, în intervalul 1990-2006, după această perioadă apărând
doar 6 noi firme. În ceea ce priveşte inserţia de capital străin aceasta este destul de
slabă, doar două firme fiind constituite cu participare de capital extern. Distribuţia
firmelor în cadrul celor patru localităţi componente ale comunei Ruşii-Munţi este
următoarea: 2 firme sunt localizate în localitatea Maioreşti, 4 în localitatea Morăreni, 13
în Ruşii-Munţi şi una în Sebeş. Profilul economiei locale şi cel ocupaţional se modifică în
perioada recentă sub incidenţa fluctuaţiilor determinate de perioada de criză şi recesiune
economică. Repartiţia rezultatelor economice evidenţiate prin indicatorul cifra de afaceri
este aproximativ egală în anul 2006, existând un ecart de zece puncte procentuale între
sectorul secundar şi cel terţiar. Profilul rezultat este în aceste condiţii unul de tip
secundar - terţiar. Profilul economiei locale se schimbă în anul 2010 acesta devenind de
tip terţiar. Condiţiile de schimbare a profilului economiei locale se datorează domeniului
industriei textile pentru care se înregistrează o scădere a indicatorului cifră de afaceri de
cca. 15 procente. Dinamica profilului ocupaţional remarcă o situaţie similară celei a
profilului economic şi anume trecerea de la un profil de tip secundar-terţiar la unul de tip
terţiar sub influenţa fluctuaţiilor perioadei de criză şi recesiune economică.
Analiza evoluţiei recente a economiei comunei Ruşii-Munţi reflectă modul în care s-a
pliat şi adaptat activitatea mediului de afaceri local la condiţiile generate de piaţă şi
schimburi şi implicaţiile acestora asupra ocupării şi calităţii vieţii. Populaţia în vârstă de
muncă din comuna Ruşii-Munţi însuma la nivelul anului 2010 - 1513 persoane şi are o
evoluţie relativ constantă în perioada recentă în condiţiile în care vârsta de muncă a
crescut în ultimii 12 ani. Deşi populaţia în vârstă de muncă reprezintă aproximativ 70%
din totalul populaţiei comunei, locuri de muncă salarizate sunt destul de puţine şi nu
16
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
acoperă un nivel considerat acceptabil pentru asigurarea unui cuantum de venituri
echitabil populaţiei comunei Ruşii-Munţi. Numărul mediu de salariaţi, ce cuprinde media
tuturor salariaţilor din comuna Ruşii-Munţi este superior celui al salariaţilor din mediul
economic privat, diferenţa dintre cele două categorii devenind vizibilă în momentul
anului 2007 pe seama angajărilor din sectorul public. Rezultatele economiei locale
evidenţiate prin indicatorul cifra de afaceri se multiplică în perioada 2006-2010, diferenţa
între momentul anului 2006 şi cel al anului 2010 fiind de 90 de procente reprezentând
valoare adăugată. Structura cifrei de afaceri pentru ramurile active în economia comunei
Ruşii-Munţi remarcă preponderenţa activităţilor comerciale, acestea „generând”
aproximativ 40% din cifra totală de afaceri. În structura economiei locale sunt de
asemenea importante activităţile industriale şi îndeosebi industria lemnului ce produce
24% din cifra de afaceri locală, dar şi serviciile pentru turism ce deţin o pondere de cca.
16% din totalul cifrei de afaceri obţinute la nivel de comună.
Activităţile comerciale sunt în cea mai mare parte de tipul comerţului în magazine
nespecializate. În topul firmelor locale se situează la nivelul anului 2010 tot un agent
economic având ca domeniu de activitate comerţul, firma Auto Maier Serv.
Evoluţia cifrei de afaceri la nivel de ramuri de activitate are în cea mai mare parte o
traiectorie ascendentă. Cea mai importantă creştere între ramurile economiei comunei
Ruşii-Munţi o are în perioada 2006-2010 domeniul serviciilor de transport, domeniu ce
înregistrează o creştere de 279%.
În acelaşi sens se dezvoltă şi serviciile pentru turism ce cunosc o creştere de cca. 198
procente a cifrei de afaceri, comerţul cu un plus de 133% şi industria lemnului cu o
ascensiune de 55 procente a cifrei de afaceri. O evoluţie moderată o au activităţile din
industria alimentară aceasta fiind de numai 21 procente. La nivelul comunei Ruşii-Munţi
există două firme active în industria alimentară având ca obiect de activitate panificaţia
şi respectiv procesarea produselor lactate. Industria textilă este singurul domeniu de
activitate pentru care perioada 2006-2010 înseamnă o diminuare a rezultatelor
economice. Cel mai mare număr de salariaţi din comuna Ruşii-Munţi sunt ocupaţi în
domeniul activităţilor comerciale cu o pondere de cca. 34% din total salariaţi, urmat fiind
de serviciile pentru turism cu aproximativ 23% salariaţi şi de cei din industria lemnului
cu 12,38 procente din numărul total de salariaţi.
Corelând datele privind structura cifrei de afaceri cu cea privind distribuţia salariaţilor la
nivel de ramuri de activitate este de remarcat faptul că, deşi industria lemnului obţine a
doua cifră de afaceri în economia locală, numărul de salariaţi nu are o pondere similară
în total. Aceeaşi situaţie, dar în raport invers se întâlneşte în cazul serviciilor pentru
turism. Aceste informaţii evidenţiază rentabilitatea sporită a industriei lemnului, pentru
care productivitatea muncii este relativ mare şi este susţinută totodată de potenţialul
17
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
resurselor naturale aflate în proprietatea comunei. Menţinerea şi creşterea rentabilităţii
activităţilor din industria lemnului se întâmplă pe fondul unei restructurări importante a
domeniului în condiţiile în care sunt desfiinţate mai mult de jumătate din numărul de
locuri de muncă salariată în perioada 2006-2010. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul
industriei textile, însă măsurile luate nu sunt suficiente pentru revigorarea domeniului
care înregistrează scăderi ale valorii indicatorilor de rezultat. Industria lemnului şi
industria textilă „pierd” cumulat 18 locuri de muncă. Pe de altă parte, sunt create noi
locuri de muncă în industria alimentară (+4), în construcţii (+8) - o activitate relativ
nouă în peisajul economic local, în comerţ (+13), în transport (+2) şi în turism (+10).
POTENŢIALUL ECONOMIEI LOCALE, AGRICULTURA Comuna Ruşii-Munţi se întinde pe o suprafaţă de 4282 de ha, din care 2497 de ha sunt
terenuri agricole şi 1785 de ha terenuri neagricole. Terenurile arabile au o pondere mică
în totalul terenurilor agricole acestea fiind de numai 709 ha în perioada 2006-2009 şi
scad până la 627 ha ulterior prin trecerea a 81 ha de teren arabil în categoria păşunilor
(47 ha) şi fâneţelor (34 ha). Pe această bază structura terenurilor agricole se modifică
uşor în perioada 2006-2011.
Situatia utilizarii teritoriului administrativ al comunei Rusii Munti in anul 2011Specificare UM Comuna Rusii Munti Comuna Rusii Munti
Teren agricol ha Suprafata %
Din care: 2497 ha 58,31
Arabil ha 627 ha 25,11
Pasuni naturale ha 709 ha 28,39
Fanete naturale ha 1156 ha 46,30
Patrimoniu viticol ha 1 ha 0,04
Patrimoniu pomicol ha 4 ha 0,16
Teren neagricol total: ha 1785 ha 41,67
Din care ha
Paduri ha 1572 ha 88,07
Alte terenuri neagricole ha 213 ha 11,93
Total teritoriu ha 4282 ha 100%
Terenul agricol ocupă o pondere de 58,33% din totalul suprafeţei comunei, în timp ce
suprafaţa ocupată de terenul neagricol este de 41,67%. Fâneţele naturale deţin
ponderea cea mai mare, de 46,28% din totalul suprafeţei agricole, restul fiind ocupat de
păşuni naturale (28,38%), de terenul arabil (25,14%). Din datele prezentate în tabel la
18
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
nivelul anului 2011, se poate sesiza ponderea scăzută a patrimoniului viticol (0,04%) şi a
celui pomicol (0,16%).
Evoluţia în dinamică a teritoriului agricol se prezintă astfel: ANUL ARABIL PĂŞUNI
NATURALE FÂNEŢE NATURALE
PATRIMONIUL VITICOL
PATRIMONIUL POMICOL
2006 709 675 1110 1 3
2009 628 709 1156 1 4
2011 627 709 1156 1 4
Semnificativele modificări intervenite în perioada 2006-2011 asupra teritoriului agricol se
referă la:
modificarea suprafeţei arabile de la 709 ha în 2006 la 627 ha în 2011, ceea ce
reprezintă o scădere de 11,57% în 2011 faţă de anul 2006;
modificarea suprafeţei acoperită de păşuni naturale de la 675 ha în 2006 la 709 ha în
2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,04% în 2011 faţă de anul 2006;
modificarea suprafeţei acoperită de fâneţe naturale de la 1110 ha în 2006 la 1156 ha
în 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 4,14 % în 2011 faţă de anul 2006;
menţinerea valorilor suprafeţelor aferente patrimoniului viticol, dar nu şi a celui
pomicol ce creşte cu un ha în perioada 2006-2011.
Terenurile neagricole sunt acoperite în cea mai mare parte de păduri, acestea
întinzându-se pe o suprafaţă de 1572 de ha. Această suprafaţă se află pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale a comunei Ruşii-Munţi, însă fondul forestier aflat în
proprietatea comunei cuprinde încă 2254 ha în Munţii Căliman, pe teritoriul judeţului
Suceava şi alte 207 ha pe teritoriul administrativ al comunei Răstolița.
Celelalte terenuri neagricole ale comunei Ruşii-Munţi sunt acoperite de bălţi şi ape pe o
suprafaţă de 43 ha, de construcţii pe o suprafaţă de 61 ha, de căi de comunicaţii pe 60
ha, iar 48 ha reprezintă terenuri degradate şi neproductive. Aproximativ 96% din
terenurile arabile se află în proprietatea populaţiei, restul fiind deţinute în proporţii mici
de Consiliul Local şi de biserică. Principalele culturi vegetale exploatate pe teritoriul
comunei Ruşii-Munţi sunt, după cum poate fi observat şi în figura următoare porumbul,
ovăzul şi secara. Cultura porumbului este dominantă, acesta fiind cultivat pe aproape
jumătate din suprafaţa de teren arabil a comunei.
Evoluţia suprafeţei plantate cu culturi vegetale evidenţiază o diversificare a acestora,
astfel, dacă la nivelul anului 2006 existau opt specii de culturi vegetale plantate şi
anume grâu de toamnă, triticale, orzoaică, ovăz, porumb, cartof, legume şi furaje, în
anul 2011 această structură se „îmbogăţeşte” cu plante pentru siloz, plante pentru
nutreţ şi secară.
19
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
SILVICULTURAComuna Ruşii-Munţi deţine în proprietate 4033 de ha de pădure, aceasta suprafaţă
reprezentând o importantă resursă în economia locală.
Cele 4033 de ha au următoarea distribuţie teritorială:
- 1572 ha pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale a comunei Ruşii-Munţi;
- 2254 ha în Munţii Căliman pe teritoriul judeţului Suceava;
- 207 ha pe teritoriul administrativ al comunei Răstolița.
Masa lemnoasă exploatată anual din pădurile aflate în proprietatea comunei Ruşii-Munţi
este de 15.000 mc.
Din totalul masei lemnoase exploatate 5000 de mc. aparţin speciei fag, iar restul
reprezintă diferite alte specii de răşinoase.
Regenerările artificiale executate anual sunt efectuate pe o suprafaţă de 30 de ha.
Exploatarea în scopuri lucrative a fondului silvic reprezintă una din cele mai importante
resurse ale economiei comunei Ruşii-Munţi şi este necesar a fi gestionată în mod durabil.
Una din resursele importante ale economiei comunei Ruşii-Munţi o reprezintă fondul
silvic, a cărui exploatare se recomandă a fi gestionată în mod durabil.
PROPUNERI DE DEZVOLTARE ECONOMICAAuditul economic al comunie Ruşii-Munţi în perioada recentă corelat cu potenţialul
endogen existent, susţinut prin resursele naturale, dar şi pe cele umane recomandă
pentru dezvoltarea teritorială echilibrată şi de perspectivă dezvoltarea pe următoarele
direcţii:
• dezvoltarea activităţilor industriale, în principal a celor din industria lemnului pentru
care există susţinere în ceea ce priveşte resursele. Acest tip de dezvoltare trebuie însă
secondat de gestionarea resurselor pădurilor în aşa fel încât să nu fie afectat echilibrul
natural şi să se dea posibilitatea prin acţiuni specifice la refacerii fondului silvic;
• promovarea localităţii şi dezvoltarea de facilităţi şi structuri în scop turistic având în
vedere potenţialul natural existent. Se recomandă ca forme de turism turismul montan,
agroturismul şi ecoturismul;
• construirea infrastructurii sociale, edilitare şi de transport necesară susţinerii cadrului
de desfăşurarea al activităţilor economice.
• valorificarea economică a produselor secundare ale pădurii: ciuperci, fructe de pădure,
plante medicinale;
• valorificarea produselor agricole şi zootehnice în scopuri economice prin identificarea
unor pieţe de desfacere avantajoase;
Perspectiva dezvoltării economice a comunei Ruşii-Munţi necesită, înainte de toate,
identificarea unor surse de finanţare, ce pot veni prin programe naţionale de dezvoltare
20
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
rurală, prin accesarea de fonduri nerambursabile din cadrul Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice sau prin parteneriate de tip public-privat.
În abordarea unor acţiuni de dezvoltare economică pentru comuna Ruşii-Munţi este
necesar totodată să se aibă în vedere principiul unei dezvoltării durabile, prin care să se
asigure un echilibru funcţional al teritoriului, menit nu numai exploatării în sens
economic, ci şi asigurării celorlalte funcţii societal-ambientale necesare comunităţii.
INSTITUŢII PUBLICE: Primăria (Consiliul local)
CULTE – comuna dispune de patru biserici ortodoxe amplasate în satele Maioreşti,
Morăreni, Ruşii-Munţi şi Sebeş
CULTURA – Căminul Cultural din comuna Ruşii-Munţi modernizat în anul 2002 cu o
sală mare destinată festivităţilor cu 250 de locuri, cinci vestiare, instalaţie de sonorizare
modernă, dotat cu bucătărie, grupuri sanitare şi centrală termică.
În incinta Căminului Cultural îşi au sediul Biblioteca Comunală şi Muzeul Etnografic, care
se întinde pe o suprafaţă de cca. 100 m2 .
ÎNVĂŢĂMÂNT
• Gimnaziul ”Dănilă Stupar” Ruşii-Munţi – în cadrul căruia funcţionează clasele I-VIII cu
un efectiv de 162 elevi şi 14 cadre didactice.
• Grădiniţa cu Program Normal Ruşii-Munţi – care funcţionează cu un număr de 78 copii
împărţiţi în 4 grupe, cu 4 educatoare.
• Grădiniţa cu Program Normal Sebeş – care activează cu un număr de 15 copii, 1 grupă
şi 1 educatoare.
DOTĂRI SPORTIVE – comuna beneficiază în prezent de un teren de fotbal dotat cu o
tribună cu 400 de scaune individuale. În cadrul bazei sportive din comuna Ruşii-Munţi se
află şi o sală de sport în cadrul căreia se desfăşoară numeroase activităţi sportive.
DISFUNCŢIONALITĂŢI
Disfuncţionalităţile apărute în buna funcţionare din punct de vedere economic a comunei
sunt legate de:
Potenţialul industrial al comunei slab dezvoltat.
Gradul redus de tehnologizare a agriculturii ce rezultă din ponderea mare (27%)
deţinută de mijloacele rudimentare, respectiv de care şi căruţe.
Unităţile de prestări servicii pentru populaţie sunt destul de slab reprezentate.
Absenţa unor servicii indispensabile. (ex:serviciilor financiare)
TURISM
Comuna Ruşii-Munţi este situată într-un spaţiu fizico-geografic delimitat de defileul
Deda-Topliţa, la confluenţa Munţilor Căliman şi Gurghiu, de Valea Sebeşului şi Valea
Mureşului. Cadrul natural în care este localizată comuna reprezintă o atracţie turistică
21
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
suficientă pentru a promova forme de turism precum turismul montan, agroturismul şi
ecoturismul. Tradiţiile şi spiritul locului sunt valorificate de locuitorii comunei Ruşii-Munţi
prin intermediu unui Muzeu Etnografic, dar şi în cadrul unor evenimente ocazionate de
Târgul de Rusalii şi Festivalul Văii Mureşului, festival ce are loc anual în localitatea
Răstoliţa. Pe lângă aceste atuuri la 25 de km de comună poate fi vizitată rezervaţia
naturală Scaunul Domnului, iar la 15 km Vf. Zăpada. Potenţialul turistic al comunei Ruşii-
Munţi există şi poate fi exploatat în economie în măsura în care sunt asigurate
infrastructura necesară şi este promovat corespunzător. Comuna Ruşii Munţi şi-a păstrat foarte bine elementele de arhitectură, ansamblurile
arhitectonice protejate reprezentând atracţii turistice ale zonei: casa ţărănească
românească de la Sebeş sau ansamblul rural „case româneşti”, de început de secol XX
din Morăreni. Muzeul etnografic reprezintă principalul obiectiv turistic al comunei Ruşii
Munţi. A fost inaugurat în anul 2004, prin strădania localnicilor şi prin valorificarea
obiectelor exponate în vechiul muzeu care a funcţionat în perioada 1970-1980. Amplasat
în incinta Căminului Cultural, desfăşurat pe o suprafaţă de 100 m2, muzeul pune la
dispoziţia vizitatorilor o serie de exponate cum ar fi: carte veche, unelte folosite la
munca câmpului, în agricultură, albinărit, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului,
lânii, prelucrarea laptelui, ciobănit etc.
DISFUNCŢIONALITĂŢI: Baza de cazare turistică (hoteluri, pensiuni etc.) insuficientă şi inegal distribuită la
nivelul celor patru localităţi componente ale comunei;
Procent semnificativ al infrastructurii rutiere nereabilitate la nivelul comunei;
Slaba dezvoltare a unor forme reprezentative ale turismului rural (agroturism, turism
de week-end, turism montan, turism religios, cicloturism etc.);
PROPUNERI: Valorificarea potenţialului turistic natural al Văii Sebeşului;
Construirea unei pârtii de schi;
Construirea unui cămin cultural la Morăreni;
Organizarea de evenimente culturale, târguri ale portului popular etc. în scopul
valorificării identităţii locale şi culturale a spaţiului rural;
Organizarea de trasee turistice prin dezvoltarea turismului montan şi a cicloturismului;
reabilitarea drumurilor forestiere constituie o măsură de sprijin pentru constituirea
traseelor turistice montane dinspre comuna Ruşii Munţi spre munţii Gurghiu şi Călimani
sau în asociere cu oraşele Reghin, Târgu-Mureş etc.;
Includerea Muzeului etnografic într-o serie de trasee culturale intra şi interjudeţene
poate duce la dezvoltarea economiei locale prin dezvoltarea artizanatului;
22
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Înfiinţarea unui centru local şi regional de informare turistică pentru promovarea
obiectivelor turistice locale;
Elaborarea unor ghiduri turistice multilingve pentru promovarea particularităţilor
turistice locale pe plan internaţional.
Circulatia existenta Comuna Ruşii Munţi, este situată în Podişul Transilvaniei, la confluenţa munţilor Gurghiu
şi Călimani, pe valea superioară râului Mureş, la ieşirea din defileul Topliţa-Deda, având
in componenţă satele:
• Ruşii Munţi, reşedinţa de comună;
• Maioreşti;
• Morăreni;
• Sebeş;
Pornind de la prevederile PATN şi cele ale PATJ Mureş, a PUG-ului anterior, de la
Reambularea Topografică, pa baza ortofotoplanurilor în sistem GIS proiecţie STEREO 70
şi de la alte informaţii şi documentaţii avute la dispoziţie, se va analiza situaţia existentă
şi se vor face propunerile privitoare la circulaţie: îmbunătăţirea transportului public,
realizarea de îmbrăcăminţi rutiere permanente, amenajarea şi echiparea intersecţiilor
rutiere existente şi a trecerilor la nivel cu CF, amenajarea de parcări la dotari, matrice
reţea stradală şi accese în zonele de extindere a intravilanului, etc.
RUTIER
Teritoriul comunei RUŞII MUNŢI este străbătut de următoarele trasee rutiere:
drumul naţional principal DN 15, cu o singură bandă de circulaţie pe sens, (Turda -
Câmpia Turzii – Ludus - Târgu Mures – Reghin – Deda – Topliţa –Borsec - Poiana Teiului
– Bicaz - Piatra Neamţ - Bacău), cu tronsoane de trasee de drumuri europene, E60- între
Turda şi Târgu Mureş şi E578- între Reghin şi Topliţa, tronson reabilitat în 2011; DN 15
traverseaza intravilanele satelor Maioreşti şi Morăreni; în zona municipiului reşedinţa de
judeţ, pe traseul DN 15 este prevăzut un nod rutier la intersecţia cu A3, autostrada
Transilvania;
drumul judeţean DJ 154A, cu traseul paralel cu acela al DN 15, traversând intravilanele
satelor Sebeş şi Ruşii Munţi;
drumul comunal DC 164 (Dumbrava – Morăreni - DN 15).
Tramele stradale sunt simple, dezvoltate între căile ferate şi valea Mureşului, cu trasee
urmând relieful, cu accese în traseul drumului naţional şi în acela al drumului judeţean,
axele structurante .
23
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
FEROVIAR
Teritoriul administrativ al comunei RUŞII MUNŢI este străbătut de traseul magistralei
feroviare 400 (Braşov – Topliţa – Deda – Dej - Baia Mare - Satu Mare), în această zonă
linie simplă, electrificată, cu halta Morăreni, şi de calea ferată 405 (Războieni – Luduş –
Iernut –Ungheni - Târgu Mureş - Deda), cu halta hc Ruşii Munţi, linie simplă,
neelectrificată, legatură feroviară între magistrala 400 şi magistrala 300 (Bucureşti –
Braşov – Teiuş – Cluj - Oradea, linie dublă, electrificată până la Dej).
Disfunctionalitati: Pentru eliminarea disfuncţionalităţilor din punct de vedere al circulaţiei
sau diminuarea efectelor negative ale acestora, sunt necesare următoarele:
modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme rutiere), mai ales a celor de
pământ sau parţial pietruite, inclusiv cu realizarea de trotuare pentru circulaţia pietonală
şi amenajările pentru scurgerea şi colectarea apelor meteorice;
amenajarea/reamenajarea şi echiparea corespunzătoare a intersecţiilor rutiere
existente;
amenajarea necesarului de spaţii de parcare, mai ales în zona dotărilor;
demararea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea unei variante ocolitoare,
necesară unei localităţi tranzitate de trafic pe traseu de drum european.
PROPUNERI
Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale actualizării acestui P.U.G. au
fost ridicate de:
propunerea unor extinderi de intravilan în corelare cu prevederile documentaţiilor
urbanistice aprobate de la avizarea vechiului PUG şi până în prezent,
eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora.
În urma consultărilor cu administraţia locală şi pe baza analizei situatiei existente în
măsura datelor avute la dispoziţie au fost facute propunerile, cu respectarea legislaţiei în
vigoare. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională
din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi
ca străzi principale. Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se
întind faţă de ax până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale, 20 m
pentru drumurile judeţene si 18 m pentru drumurile comunale. În intravilan zonele de
siguranţă şi de protecţie vor fi stabilite în urma unui studiu de detaliu. Zonele de
protecţie şi siguranţă in extravilan sunt cele prevazute in anexa 1 a Ordonantei
Guvernului Nr. 43/1997 , modificata si completata, privind regimul drumurilor.
24
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
STRAZI EXISTENTE
Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme rutiere, sisteme
de colectare şi evacuare a apelor meteorice, reabilitarea şi completarea infrastructurii
pietonale). Lucrarile de intreţinere şi reparaţii ale străzilor, se vor programa şi executa
conform normativului de specialitate.
STRAZI NOI
Strazile noi au fost propuse, in general pe traseele drumurilor vicinale sau de exploatare
existente, sau pe traseele decurgand logic din configuratiile tramei existente, reliefului,
PUZ/PUD-urilor aprobate. In zonele propuse de extindere a intravilanului, configuratia
finala a tramei stradale si a tuturor acceselor rutiere vor fi stabilite in documentatiile
urbanistice care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate
soluţii care să nu limiteze accesibilitatea în zonele învecinate, respectând matricea reţelei
stradale propuse şi profilurile transversale caracteristice propuse, intocmite respectandu-
se legislatia in vigoare si avand elemente geometrice care sa permita realizarea
acceselor si amplasarea retelelor edilitare.
INTERSECTII
Se propune reamenajarea intersectiilor cu disfunctionalitati, tinandu-se seama de
fluxurile de circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de
siguranta a circulatiei;
Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face ţinându-se seama
de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de condiţiile de vizibilitate şi
de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de acces la drumurile publice făcându-se cu
acordul prealabil al administratorului drumului public şi al poliţiei rutiere.
Detaliile de amenajare a intersecţiilor vor stabili dimensiunile necesarului de teren pentru
acestea.
PARCAJE
Se impune cu prioritate identificarea de terenuri disponibile pentru amenajarea de noi
parcaje, sau convertirea unor spatii pentru amenajarea de parcaje/garaje, mai ales la
dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv pentru autocare/microbuze) şi
impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la construcţiile noi, conform
Regulamentului General de Urbanism. Autoritatile administratiei publice locale si politia
rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi.
TRANSPORT PUBLIC
Având în vedere amplasarea localitatii, transportul public va fi studiat la nivelul zonei, iar
amplasarea staţiilor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul
25
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
administratorului drumului şi al politiei rutiere, cu amenajarea lor, acolo unde se poate
asigura spaţiul necesar, în afara fluxului circulaţiei.
VARIANTA OCOLITOARE
Prin cooperare intercomunala si cu implicarea consiliului judetean se va demara
elaborarea unui studiu de traseu. Realizarea arterei ocolitoare va contribui nu numai la
descongestionarea traficului pe reţeaua stradală principală, ci şi la eliminarea factorilor
de poluare (fonică şi din noxe) şi la reducerea trepidaţiilor generate de traficul greu care
afectează structura de rezistenţă a clădirilor.
CĂI FERATE
În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii evenimentelor
de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a căii ferate.
Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita de 20 m
fiecare, situate de o parte şi de alta a axului căii ferate, necesare pentru amplasarea
instalaţiilor de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi
lucrărilor de protecţie a mediului. Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde
terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de
proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile
destinate sau care servesc, sub orice formă, asigurării funcţionării acesteia.
In zona de protecţie a căii ferate se interzice amplasarea:
activităţilor poluante sau/şi cu pericol de incendiu şi explozie
înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare
depozitelor de deşeuri menajere (gropi de gunoi)
depozitelor de deşeuri metalice (fier vechi)
depozitelor de materiale refolosibile (reciclabile)
construcţiilor ce necesită săpături adânci, care împreună cu infiltraţiile de apă ar afecta
rezistenţa terasamentelor căii ferate cum ar fi: staţii de epurare, bazine de retenţie,
iazuri, lacuri de acumulare.
construcţii placate cu materiale strălucitoare.
Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de calea ferată.
Amplasarea lor în zona de protecţie a căii ferate nu este recomandată. Calea ferată, ca
factor agresiv, creează neajunsuri acestui amplasament: poluare fonică şi vibraţii
produse de circulaţia trenurilor. Se vor lua măsuri pentru protecţia fonică a clădirilor
amplasate în zona de protecţie a căii ferate. Noile intersecţii ale drumurilor cu liniile de
cale ferată se vor proiecta denivelat (pasaje superioare, pasaje inferioare)
26
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Sistematizarea verticală a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea căii ferate se
vor proiecta astfel încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de siguranţă a căii
ferate. Se recomanda sa se tina seama de imaginea prezentata catre zona caii ferate (sa
se realizeze o minima amenajare peisagistica), fiind interzise depozitele de deseuri,
gropile ce acumuleaza ape meteorice, organizarile de santier abandonate, cu utilaje
degradate, mentinerea constructiilor degradate, terenurile lipsite de vegetatie, etc.
Ocuparea terenurilor; Bilant teritorial propus SAT MAIORESTI
ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFAŢA ha
PROCENT DIN TOTAL INTRAVILAN
Locuinţe şi funcţiuni complementare 53,92 84,48 Instituţii şi servicii de interes public 0,25 0,39 Unităţi industriale şi depozite 0,21 0,32 Unităţi agricole 0,80 1.25 Căi de comunicaţie şi transport rutier 4,51 7,06 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii 1,27 1,99 Gospodărie comunală, cimitire 1,31 2,06 Terenuri libere - - Ape- canale 1,56 2,45 TOTAL INTRAVILAN 63,83 100.00
SAT MORARENI
ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFATA ha
PROCENT DIN TOTAL INTRAVILAN
Locuinţe şi funcţiuni complementare 72,68 72,99 Instituţii şi servicii de interes public 14,22 14,27 Unităţi industriale şi depozite 1,55 1,55 Unităţi agricole - - Căi de comunicaţie şi transport rutier 6,81 6,84 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii 3,05 3,06 Gospodărie comunală, cimitire 0,53 0,53 Terenuri libere - - Ape- canale 0,76 0,76 TOTAL INTRAVILAN 99,60 100.00
27
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
SAT SEBES
ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFATA ha
PROCENT DIN TOTAL INTRAVILAN
Locuinţe şi funcţiuni complementare 24,13 72,14 Instituţii şi servicii de interes public 2,88 8,6 Unităţi industriale şi depozite - - Unităţi agricole 1,32 3,95 Căi de comunicaţie şi transport rutier 3,97 11,86 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii - - Gospodărie comunală, cimitire 0,55 1,65 Terenuri libere - - Ape- canale 0,60 1,80 TOTAL INTRAVILAN 33,45 100.00
RUSII MUNTI
ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFATA ha
PROCENT DIN TOTAL INTRAVILAN
Locuinte si functiuni complementare 121,68 76,20 Institutii si servicii de interes public 16,96 10,63 Unitati industriale si depozite 2,08 1,30 Unitati agricole - - Cai de comunicatie si transport rutier 9,4 5,89 Spatii verzi , sport agrement , protectii 6,13 3,84 Gospodarie comunala, cimitire 1,55 0,97 Terenuri libere - - Ape- canale 1,87 1,17 TOTAL INTRAVILAN 159,67 100.00
28
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Echipare edilitara. Alimentarea cu apa
Comuna Ruşii Munţi face parte din bazinul hidrografic Mureş. Resursele de apă de
suprafaţă ale judeţului Mureş sunt de 1.200 mil. m3, din care 950 mil. m3 provin din
râuş Mureş, 200 mil. m3 din râul Târnava Mică şi 50 mil. m3 din râul Târnava Mare.
Apele subterane din zona subcarpatică şi de podiş au debite scăzute şi conţinut mare de
minerale şi în general nu sunt bune pentru consum. În luncile şi terasele râurilor apele
freatice sunt bogate, dar şi acestea au conţinut mare de minerale.
Aceste ape sunt sursele de apă ale localităţilor din judeţ. Resursele subterane sunt
apreciate la cca. 3.500 l/s. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Mureş, Sebeş şi
de mici cursuri de apă, care în perioadele ploioase din an pot produce inundaţii.
ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ Alimentarea cu apă a comunei Ruşii Munţi se face din sistemul zonal centralizat de apă
potabilă, care alimentează comunele Deda (satele Bistra Mureşului şi Pietriş), Ruşii Munţi
(satele Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti, Sebeş), Aluniş (satele Fiţcău, Aluniş, Lunca
Mureşului) din judeţul Mureş. Acest sistem cuprinde:
Sursa de apă este pr. Bistra, priza de apă fiind amplasată în apropierea satului Bistra
Mureşului. Captarea este de tip tirolez (captare cu priză pe coronament) şi este
dimensionată pentru un debit de 40,0 l/s.
Staţia de tratare a apei este amplasată în satul Bistra Mureşului (com. Deda), pe
malul drept al pr. Bistra. Procesul de tratare aplicat este clorinarea cu clor gazos.
Rezervorul de înmagazinare a apei tratate se află în incinta staţiei de tratare şi are
capacitatea de 500m3. Acesta stochează volumul de apă necesar pentru compensarea
variaţiilor orare ale consumului şi rezerva intangibilă de apă pentru incendii.
Aducţiunea de apă brută, de la captare la staţia de tratare, are lungimea de 3,2km,
este executată din PEHD, cu Dn=180mm şi este dimensionată pentru un debit de 32,32
l/s.
. Aducţiunea magistrală de apă tratată, de la staţia de tratare la rezervorul din
comuna Aluniş, are o lungime totală de 15,27km. Are 5 tronsoane care fac legătura între
localităţi astfel:
- tronson I, între staţia de tratare şi racordul pentru rezervorul de la Deda: L=2,27km,
Dn=200mm, q=29,04 l/s;
- tronson II, între racordul pentru rezervorul de la Deda şi racordul de la satul Pietriş
(com.Deda): L=3,91km, Dn=180mm, q=23,82 l/s;
- tronsonul III, între rezervorul de la Pietriş (com. Deda) şi racordul pentru rezervorul de
la Morăreni (com. Ruşii Munţi): L=3,95km, Dn=180mm, q=21,9 l/s;
29
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- tronsonul IV, între racordul de la Morăreni (com. Ruşii Munţi) şi racordul pentru
rezervoarele de la Aluniş şi Fiţcău (com. Aluniş): L=3,43km, Dn=180mm, q=12,29 l/s;
- tronsonul V, între racordul pentru rezervoarele de la Fiţcău şi Lunca Mureşului (com.
Aluniş):L=1,69km, Dn=160mm, q=10,76 l/s.
Reţeaua de transport şi distribuţie a apei pentru satele din comuna Ruşii Munţi
aparţine comunei şi cuprinde:
- racord la conducta magistrală Bistra Mureşului – Aluniş;
- aducţiunea de apă tratată care face legătura între aducţiunea Bistra Mureşului – Aluniş
şi rezervorul de înmagazinare apă pentru comună. Caracteristicile tehnice sunt:
L=630m, Dn=110mm, conductă din PEHD;
- rezervor de înmagazinare apă, cu capacitatea de 450m3, din care 155m3 sunt pentru
combaterea incendiilor;
- rezervor tampon, cu capacitatea de 15m3 şi staţie de hidrofor pentru alimentarea
satului Sebeş;
- staţie de pompare apă potabilă în reţeaua de distribuţie din satul Sebeş;
- reţea de distribuţie apă potabilă în satele comunei: Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti şi
Sebeş, cu L=13,41km şi diametre între 63-180mm. Reţeaua este echipată cu 39 cişmele
stradale, 3 hidranţi pentru incendiu exterior, cămine de vane, de aerisire şi golire şi
cămine de branşamente.
Reţeaua de transport şi distribuţie pentru comuna Ruşii Munţi traversează cursurile de
apă din teritoriu astfel:
9 subtraversări de cursuri de apă necadastrate;
o supratraversare a r. Mureş, pe podul de beton de la intrarea în satul Ruşii Munţi.
Canalizarea apelor uzate orăşeneşti funcţionează, în sistem separativ, în satele Ruşii
Munţi, Morăreni şi Maioreşti. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere (de la
populaţie, agenţi economici şi instituţii publice) este realizată din tuburi de PVC şi PEHD,
cu diametre între 160-315mm şi lungime totală de 20,95km, distribuită astfel: 11,74km
în satul Ruşii Munţi, 5,2km în satul Morăreni şi 4,01 în satul Maioreşti. Reţeaua este
echipată cu cămine de vizitare, cămine pentru inspecţie şi cu 8 staţii de pompare apă
uzată: 5 staţii de pompare în satul Ruşii Munţi, o staţie de pompare în satul Morăreni şi
2 staţii de pompare în satul Maioreşti.
Reţeaua de canalizare traversează cursurile de apă din intravilanul satelor astfel: 7
subtraversări curs de apă necadastrat (Valea Satului) în satul Ruşi Munţi, 3 subtraversări
pe pârâu necadastrat şi o supratraversare a râului Mureş în satul Morăreni, o
supratraversare a pr. Dumbrava în satul Maioreşti.
Apa uzată menajeră canalizată este dirijată către staţia de epurare, amplasată în satul
Ruşii Munţi, la o distanţă de 40m de malul stâng al r. Mureş şi la cca. 110m aval de
30
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
podul care face legătura între satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pe un amplasament apărat
împotriva inundaţiilor. Staţia are capacitatea de epurare pentru Quz zi maxim =
383m3/zi (4,4 l/s), are două trepte de epurare: mecanică şi biologică şi ocupă o
suprafaţă de 1.972m2. Staţia de epurare are capacitate şi pentru o posibilă epurare a
apelor uzate evacuate din satul Sebeş.
Apele uzate epurate sunt deversate în râul Mureş printr-o conductă din PVC, cu Dn=
315mm, L= 40m, prevăzută cu „clapetă unicsens”. Nămolul rezultat din procesul de
epurare este deshidratat într-o instalaţie automată şi depozitat pe două platforme.
Canalizarea şi apelor meteorice se face prin rigole stradale cu evacuarea apelor în
cursurile de apă din teritoriul comunei.
DISFUNCŢII Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:
vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca urmare
a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;
lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente se
face din sistemul de apă al comunei Deda.
REGLEMENTĂRI ; GOSPODĂRIREA APELOR Amenajarea bazinului hidrografic Principalele cursuri de apă care traversează teritoriul administrativ al comunei sunt râul
Mureş, care curge pe direcţia NE – SV prin satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pr. Sebeş
afluent al Mureşului care traversează satul Sebeş şi pr. Dumbrava care traversează satul
Maioreşti. Din informaţiile obţinute de la factorii administraţiei publice locale, în valea
Mureşului sunt câteva zone în care s-au produs inundaţii, fără pagube materiale
importante.
În prezent este în derulare, la nivel judeţean, elaborarea documentaţiei „Întocmirea hărţilor de risc natural la nivelul judeţului Mureş. Volumul II- Hărţi de risc la inundaţii, Zona 1- Faza I – Stabilirea teritoriului şi analiza zonelor pe care s-au produs inundaţii la nivelul teritoriului judeţean şi a unităţilor administratv teritoriale componente, culegere de date şi crearea bazei de date.”, elaborată de către PRIMACONS GROUP în anul 2011.
Zona care este analizată în această etapă se află în partea de vest a judeţului,
neincluzând comuna Ruşii Munţi, situată în zona de NE, zona 2 considerată în
documentaţia amintită.
Obiectivele propuse sunt conforme cu prevederile legii 575/2001-PATN, Secţiunea V -
Riscuri naturale, şi anume:
31
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
declararea arealelor ca zone de risc la inundaţii prin hotărârea Consiliului Judeţean în
baza hărţilor de risc natural la inundaţii, avizate potrivit legii, de organele de specialitate
ale administraţiei publice locale şi centrale competente;
stabilirea planului de măsuri pentru reducerea riscurilor naturale pe teritoriul judeţului;
utilizarea hărţilor de risc în dezvoltarea a teritoriului judeţean.
Identificarea şi delimitarea zonelor cu risc la inundaţii la nivelul judeţului presupune
următoarele etape, conform documentaţiei menţionate:
identificarea zonelor inundabile;
cunoaşterea zonelor identificate cu vulnerabilitate la inundaţii;
analizarea cauzelor de producerea a inundaţiilor şi a pagubelor produse;
realizarea hărţilor, la asigurările corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare;
stabilirea unei strategii şi a unui plan de măsuri privind prevenirea şi atenuarea
efectelor inundaţiilor.
Viitoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de pe teritoriul administrativ al
comunei se vor stabili prin coroborarea propunerilor de măsuri structurale din
documentaţia de elaborare a hărţi de risc la inundaţii din judeţ, cu cele ale schemei
directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic Mureş. Până la
realizarea hărţii de risc la inundaţii pentru zona 2 care include comuna Ruşii Munţi, se
propun lucrări permanente de întreţinere a cursurilor de apă prin tăierea controlată a
vegetaţiei specifice, prin interzicerea depozitării diverselor materiale în albiile de curgere,
precum şi redimensionarea secţiunilor de curgere a podurilor şi podeţelor existente.
Pentru protejarea cursurilor de apă care traversează terenul administrativ al comunei
este necesară păstrarea zonelor de protecţie în lungul cursurilor de apă, prevăzute în
Legea 107/1997 cu completări şi modificări ulterioare, Anexa nr. 2, respectiv 5 -10 m, de
o parte şi de alta, în funcţie de lăţimea cursului de apă.
ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ Acţiunea privind asigurarea serviciilor publice de calitate pentru alimentare cu apă şi
canalizare ape uzate se înscrie în Strategia Judeţeană pentru sectorul de apă şi apă
uzată. Obiectivele specifice ale acestei Strategii, reflectate la nivelul comunei sunt:
gruparea localităţilor în aglomerări pentru alimentare cu apă, luând în considerare
sistemele de alimenatre cu apă implementate recent în zonele rurale, cu scopul găsirii
schemei optime din punct de vedere economic. Comuna Ruşii Munţi este inclusă în
aglomerarea Deda;
creşterea nivelului de tratare al apei şi adaptarea acestuia la calitatea apei brute
existente;
reducerea pierderilor de apă;
32
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
creşterea nivelului de contorizare a apei potabile distribuită pentru consum.
În acest sens a fost realizată în cadrul programului ISPA, prin măsura
2005/RO/16/P/PA/001- 03, documentaţia de Master Plan privind „Asistenţa Tehnică
pentru Pregătirea Proiectului pe Sectorul de Mediu în România”.
Pentru comuna Ruşii Munţi, în documentaţia amintită sunt propuse numai investiţii de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă, pentru perioada 2009-
2015, după cum urmează:
reabilitarea sursei de apă prin realizarea unei staţii de tratare a apei captate;
în satul Ruşii Munţi: reabilitare aducţiune de apă - 2,5km, rezervor de apă nou -300m3
în satul Maioreşti: reabilitare aducţiune - 3,0 km, extindere reţea existentă de de apă -
1,5 km, rezervor de apă nou – 200 m3;
în satul Morăreni: reabilitare aducţiune - 3,0 km, extindere reţea existentă de apă -
2,6km, extindere capacitate de înmagazinare cu rezervor de apă - 200m3;
în satul Sebeş: aducţiune -3,0km, reţea nouă -1,1km, extindere capacitate de stocare
rezervor de apă - 200m3.
Pentru noile zone rezultate prin extinderea intravilanului, necesarul de apă
potabilă este calculat după normativul P66-2001- „Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural”. Pentru cele 426 de persoane estimate în acestea, necesarul de apă pentru nevoi
gospodăreşti este de 46,45m3/zi (0,54 l/s) debit zilnic maxim, considerând că distribuţia
apei potabile se face prin cişmele stradale pentru o pondere de 70% dintre aceştia (300
persoane), restul de 30% (126 persoane) fiind alimentaţi prin cişmele amplasate în curţi.
Cantitatea de apă include şi necesarul de apă necesar pentru animalele din gospodăriile
individuale.
Rezerva intangibilă de stins incendiu este de 22,18m3 şi include necesarul de stins
incendiu de 10m3, stabilit prin P66-2001 pentru localităţi de până în 500 de locuitori şi
volumul de apă necesar consumului de apă pe perioada incendiului.
Rezerva de apă potabilă este de 33m3 şi cuprinde volumul de apă pentru stins incendiul
de 10m3 şi volumul pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă de 23,2m3.
Înmagazinarea apei se face într-un rezervor metalic, cu capacitatea de 50m3.
Necesarul de apă la sursă, este de 77,1m3/zi (0,89 l/s) şi cuprinde debitul zilnic maxim
de 46,45m3/zi, debitul pentru refacerea rezervei intangibile de stins incendiu de
22,18m3/zi şi necesarul de apă pentru nevoile proprii sistemului de apă, precum şi
necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de apă.
Reţeaua de distribuţie a apei este amplasată pe toată trama stradală din aceste
extinderi, este din PEHD, este echipată cu cămine de vane, cămine de aerisire şi golire a
reţelei, cu cişmele şi hidranţi exteriori supraterani şi cu cămine de apometre.
33
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Debitul zilnic maxim de apă uzată este de 77,1m3/zi (0,89 l/s). Acesta este preluat de o
reţea de canale, realizată din tuburi de PVC, amplasată pe noua tramă stradală şi
racordată la reţeaua de canalizare a comunei.
Apele meteorice sunt dirijate către rigolele stradale şi sunt evacuate în cursurile de apă
care străbat teritoriul comunei.
Pentru protecţia apei potabile este obligatorie instaurarea sau păstrarea zonelor de
protecţie sanitară cu regim sever prevăzute în normativul HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:
pentru captările din cursuri de apă distanţele minime ale zonei de protecţie sunt de
100m amonte de priză, 25m în aval faţă de ultima construcţie a prizei de apă şi 25m în
lateral, de o parte şi de alta a prizei;
pentru aducţiunea de apă distanţa minimă este de 10m de la generatoarele exterioare,
de o parte şi de alta a conductei;
pentru instalaţia de tratare distaţa minimă este de 20m de la zidurile exterioare ale
instalaţiei;
pentru rezervoarele de apă distanţa este de 20m de la zidurile exterioare ale
construcţiei.
Zona de protecţie la staţia de epurare este de 300m până la prima clădire, conform OMS 536-1997 (actualizat în anul 2008) pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi epurarea apelor
uzate pot fi însuşite sau modificate în baza unor documentaţii tehnice de specialitate.
Alimentarea cu energie electrică.Necesarul energetic al localităţilor componente ale comunei Ruşii Munţi este asigurat din
Sistemul Energetic Naţional prin staţia 110/20 kV din Reghin şi liniile electrice aeriene de
înaltă tensiune şi medie tensiune, LEA 110 kV, 35 kV şi 20 kV, care traversează teritoriul
administrativ al comunei. Distribuţia energiei electrice în comună este asigurată de
Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş. Reţeaua de medie tensiune este
dimensionată din punct de vedere electric pentru a asigura o densitate economică de
curent, precum şi pentru a răspunde la diverse solicitări. Traseul reţelei de distribuţie a
energiei electrice, de medie şi joasă tensiune, urmăreşte, în general, drumul judeţean şi
pe cel comunal, şi alimentează comuna prin intermediul posturilor de transformare
aeriene. Consumatorii sunt alimentaţi cu energie electrică din posturile de transformare
20/0,4 kV existente, prin linii electrice aeriene de joasă tensiune, 0.4 kV, care sunt
pozate pe stâlpi de beton. În comuna Ruşii Munţi, toate cele patru sate componente,
34
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Ruşii Munţi, Maioreşti, Morăreni şi Sebeş, sunt electrificate, gradul de electrificare fiind
de 100 % şi nu sunt probleme în alimentarea cu energie electrică.
DISFUNCŢIONALITĂŢI În comuna Ruşii Munţi, gradul de electrificare este de 100 %, şi nu sunt probleme în
alimentarea cu energie electrică, reţeaua de alimentare cu energie electrică fiind
modernizată complet în ultimii ani. Iluminatul stradal acoperă toate localităţile
componente asigurând un iluminat corespunzător al tuturor spaţiilor publice.
REGLEMENTĂRI Pentru asigurarea permanentă a alimentării cu energie electrică la standarde înalte de
calitate, în comuna Ruşii Munţi sunt necesare lucrări de mentenanţă a instalaţiilor
electrice ce au ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de
calitate şi siguranţă proiectaţi. Pentru consumatorii noi de energie electrică se va extinde
reţeaua de distribuţie electrică şi se vor monta posturi de transformare cu puteri
corespunzătoare pentru asigurarea necesităţilor acestor consumatori. Mentenanţa,
extinderea reţelei de distribuţie a energiei electrice şi stabilirea soluţiilor care să asigure
încadrarea în planul de urbanism şi diminuarea riscurilor de poluare a factorilor de mediu
vor fi realizate de către SDEE Mureş, cu respectarea normelor în vigoare.
TELECOMUNICATIIÎn prezent, comuna Ruşii Munţi este deservită de reţeaua de telefonie fixă care aparţine
societăţii ROMTELECOM S.A. şi care este alcătuită dintr-o centrală telefonică digitală
Ericsson şi reţeaua de fibră optică prin care sunt racordaţi, la centrală, abonaţii
telefonici. Instalarea centralei digitale a permis introducerea internetului în instituţiile,
şcolile şi gospodăriile din comună. În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna Ruşii
Munţi beneficiază de acoperire integrală cu reţele de telefonie mobilă, pe teritoriul
comunei fiind instalate antene GSM, iar cei mai importanţi operatori care funcţionează în
zonă sunt Vodafone, Orange şi Cosmote. Televiziunea şi radioul sunt bine reprezentate
pe tot teritoriul administrativ, ca şi serviciile TV prin cablu şi Internet.
DISFUNCŢIONALITĂŢI Comuna Ruşii Munţi beneficiază atât de telefonie fixă cât şi de telefonie mobilă, ambele
fiind bine reprezentate în toate localităţile componente ale comunei. Deasemenea, pe tot
teritoriul administrativ există servicii de furnizare TV prin cablu şi Internet la care au
acces instituţiile publice şi toţi locuitorii comunei.
REGLEMENTĂRI Reţeaua de telecomunicaţii existentă în comuna Rusii Munti este bine structurată,
centrala telefonică existentă asigurând necesităţile actuale ale localităţilor componente
ale comunei, reţeaua de telefonie fixă fiind completată de serviciile reţelelor de telefonie
mobilă. De asemenea, toţi locuitorii au acces atât la serviciile de TV prin cablu, cât şi la
35
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
reţeaua de Internet. Este necesară continua îmbunătăţire a serviciilor de telefonie prin
dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de telecomunicaţii.
Alimentarea cu energie termicaComuna Ruşii Munţi din judeţul Mureş este amplasată în zona climatică IV, temperatura
exterioară de calcul, conform SR 1907-1 / 1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de
căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, fiind te = – 21oC . Conform aceluiaşi standard,
comuna se aflǎ în zona eolianǎ VI, viteza convenţionalǎ a vântului de calcul în localitate
şi în afara localităţii fiind v = 4,0 m/s.
În prezent, alimentarea cu energie termică a comunei Ruşii Munţi se realizează în sistem
local, cu sobe de teracotă, dar şi cu centrale termice individuale ce funcţionează cu
combustibili solizi - lemne. Centrale termice ce funcţionează cu lemne sunt utilizate în:
şcoli, biserici, cămine culturale, grădiniţe. Locuinţele individuale din comună folosesc
pentru încălzire sobe de teracotă în principal, dar şi centrale termice pe lemne (circa
20% din locuinţe). În localitatea Ruşii Munţi există un bloc de locuinţe în care locatarii
folosesc pentru încălzire centrale termice sau sobe ce funcţionează cu lemne. Prepararea
apei calde se realizează în centrale termice (la toate instituţiile de învăţământ, biserici şi
căminele culturale de pe raza comunei, locuinţele ce beneficiază de centrale termice), cu
boilere electrice, pe aragaz sau sobe cu plită. Prepararea hranei se face cu butelii de
aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid
(lemne) şi resturi vegetale. Un avantaj în alimentarea cu combustibil lemnos îl constituie
faptul că primăria dispune de fond forestier, în care masa lemnoasă exploatată anual
este de 15.000 mc, din care 5.000 mc. lemn de fag şi 10.000 mc. răşinoase. Anual sunt
regenerate artificial 30 ha teren în acest scop. Suprafaţa fondului forestier aflat în
proprietatea comunei Ruşii Munţi este în total de 4033 ha. În scopul asigurării încălzirii
locuinţelor din comună, primăria asigură anual o cantitate de 6 mc lemn de foc pentru
fiecare familie, la un preţ avantajos.
DISFUNCŢIONALITĂŢI Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care trebuie
achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea
preparării apei calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie
termică cu sobe de tip tradiţional. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii de
aragaz constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru
prepararea hranei cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special
în perioada de vară. O problemă aparte a clădirilor o reprezintă izolarea termică
necorespunzătoare, fapt ce duce la disconfort termic, consum mare de energie necesară
pentru încălzire, apariţia condensului. Neutilizarea surselor regenerabile de energie din
36
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
zonă, respectiv solară, biomasă, etc. constituie de asemenea o problemă, în condiţiile în
care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi protejarea mediului ambiant.
Pe teritoriul comunei Ruşii Munţi nu există conducte de transport gaze naturale. Cea mai
apropiată localitate cu distribuţie gaze naturale este municipiul Reghin situat la 23 km
distanţă.
PROPUNERI Se recomandă în primul rând echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică şi mai
ales a celor cu aglomerări de persoane cu centrale termice proprii, pentru diminuarea
punctelor de foc şi implicit a riscului de incendiu şi accidente.
Există în acest fel şi posibilitatea preparării apei calde menajere şi utilizării ei la toate
punctele de consum din aceste clădiri. În cazul încălzirii centrale, cazanele/centralele
termice utilizate trebuie să fie automatizate, cu grad redus de poluare, urmând a se
acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător –
cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al
prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele
combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.
Se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public, a blocului de locuinţe şi
a locuinţelor individuale, în funcţie de posibilităţi.
Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite de către anvelopa construcţiilor
sunt:
Asigurarea unei rezistenţe termice cât mai ridicate, în condiţii de eficienţă economică;
Realizarea unui coeficient global de izolare termică sub valoarea normată;
Realizarea unei diferenţa minime între temperatura aerului interior şi cea a suprafeţei
interioare a elementelor de construcţie;
Masivitatea termică a elementelor de construcţie, care să permită reducerea
amplitudinii oscilaţiilor temperaturii aerului exterior care se resimt în interior;
Asigurarea unei defazări în timp între variaţia temperaturii exterioare şi variaţia
resimţită în interior.
Utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de
teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică care pot
alimenta mai multe încăperi, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe
principiul gazeificării lemnului, şi care au un randament de circa 85%. Un alt tip de
cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii
(peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un
sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările
forestiere şi care, aruncat în râuri ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului
şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a
37
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
rumeguşului în cazane. În comună există trei firme care au ca obiect de activitate
prelucrarea lemnului şi a rumeguşului, firme care produc şi peleţi de fag şi brad.
Probleme de mediu. Cadrul naturalCadrul natural prin caracteristicile reliefului, caracteristicile climatice şi hidrologice,
condiţiile geotehnice, spaţiile verzi, cursurile şi oglinzile de apă, modul de utilizare al
terenului participă la calitatea mediului în comuna Ruşii Munţi (Figura de mai jos). Cadrul natural în comuna Ruşii-Munţi
Exploatarea raţională a resurselor solului şi subsolului constituie una din măsurile de
protecţie a mediului prin:
exploatarea şi comercializarea în regim silvic a masei lemnoase din fondul forestier al
comunei;
prevenirea eroziunii solului şi a degradării fizice prin evitarea păşunatului excesiv;
riscurile naturale sunt reprezentate de pericolul de inundaţii pe care-l prezintă Pârâul
Malului şi Loşniţei.
Principalele zone de recreere din comuna Ruşii Munţi sunt constituite dintr-un parc, un
teren de fotbal cu gazon şi o bază sportivă modernă.
Reţeaua principală de căi de comunicaţie este reabilitată cu excepţia drumurilor
comunale (nepietruite, neasfaltate), la care se adaugă calitatea precară a drumurilor
agricole.
Depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o
problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.
38
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Peisajul; Situri Natura 2000Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, în comuna Ruşii Munţi
sunt identificate următoarele grupe de arii naturale protejate (Figura de mai jos):
Parcuri naţionale şi naturale - nu este cazul;
Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste
5 ha - nu este cazul;
Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) – există
două astfel de situri, acoperind 80, 95 ha, adică 1,86% din suprafaţa totală;
Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) - nu este
cazul;
Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a
Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu conferă statutul
de „arie naturală protejată”, şi acoperă partea de est a comunei.
Ariile naturale protejate din categoria a III-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007
privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei
ecologice Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15
septembrie 2007. În cele ce urmează sunt prezentate în detaliu siturile Natura 2000.
39
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Scopul reţelei Natura 2000 nu este acela de a crea nişte aşa-numite sanctuare în care
protejarea naturii să se realizeze în dauna dezvoltării economice sau de altă natură. Dar
pentru că patrimoniul nostru natural trebuie protejat, deciziile privind unele probleme
majore cum ar fi transportul, energia, mineritul şi agricultura trebuie luate ţinând seama
de impactul ace stor activităţi asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale.
O abordare integrată a dezvoltării durabile este atât în interesul protejării naturii, cât şi
al nostru şi al generaţiilor viitoare. De aceea, crearea reţelei Natura 2000 nu trebuie să
transforme aceste zone în poli ai sărăciei şi subdezvoltării, ci trebuie să ofere
oportunităţi economice de dezvoltare durabilă a spațiului rural care să conducă la
creşterea numărului de locuri de muncă prin diversificarea activităţilor economice şi a
investiţiilor verzi.
Situl Călimani – Gurghiu Coordonatele sitului: E 25º 5' 54'', N 46º 54' 55''
Suprafaţa sitului (ha): 136.657
Altitudine (m): min. 470, max. 2083, med. 1133
Regiunea biogeografică: alpină, continentală.
Tipuri de habitate prezente în sit (inclusiv de interes comunitar) .
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) .
Pajişti aluviale din Cnidion dubii .
Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae .
Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene .
Tufărişuri alpine şi boreale .
Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium .
Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios .
Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase .
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan şi alpin .
Fâneţe montane .
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase .
Peşteri în care accesul publicului este interzis .
Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum .
Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum .
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae) .
Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) .
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) .
40
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană .
Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion
betuli .
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Miniopterus schreibersi, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Rhinolophus
ferrumequinum, Myotis blythii, Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Lutra lutra .
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus montandoni .
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Sabanejewia
aurata, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Hucho hucho, Gobio uranoscopus, Barbus
meridionalis .
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, Lycaena dispar, Rosalia alpina, Carabus
hampei, Callimorpha quadripunctaria, Lucanus cervus, Cucujus cinnaberinus .
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Drepanocladus
vernicosus, Marsilea quadrifolia, Angelica palustris, Ligularia sibirica, Cypripedium
calceolus, Campanula serrata, Iris aphylla ssp. hungarica, Tozzia carpathica .
Clase de habitate:
tufişuri, tufărişuri, pajişti naturale, stepe, păşuni, păduri de foioase, păduri de conifere,
păduri de amestec, habitate de păduri (păduri în tranziţie), pajişti seminaturale umede,
preerii mezofile, pajişti alpine şi subalpine, păduri caducifoliate, stâncării interioare,
grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri veşnice, alte terenuri (inclusiv
zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) .Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media
peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau
forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi
deosebit de valoroase.
Calitate şi importanţă:
Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha) a contribuit
la existenţa unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii
vulcanici din Carpaţi. Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost
alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a
habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre cele mai importante
populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o
concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi
41
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform
Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva
Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv
Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante
sunt de interes comunitar, Direcţia Habitate.
Vulnerabilitate:
Există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor
proprietari. Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare
privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la
distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine.
Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra
speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor
de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate
periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura 2000 va putea fi instrument
eficient de conservare a naturii pe suprafeţe mari.
Desemnarea sitului este susţinută de următoarele considerente: Păduri compacte întinse pe suprafaţă mare, rar întâlnite în România (natural
fundamentale peste 80%): 70 km lungime x 20-30 km lăţime;
Procentul habitatelor forestiere de interes european depăşeşte 90% (Manualul
habitatelor);
Lipsa aşezărilor umane pe acest vast teritoriu, exceptând Defileul Mureşului (dar cu
culoare ecologice larg);
Habitate favorabile care permit conservarea populaţiilor de carnivore mari (peste 500
urşi, 100-120 lupi, 70-80 râşi evaluate);
WWF International in Carpathian Ecoregion initiative susţine zona ca „High biodiversity
Value” şi propune ca „priority areas for Biodiversity Conservation in the Carpathians”;
Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse Defileul Mureşului, inclusiv Parcul
Naţional Călimani. Parcul are peste 60% din păduri în judeţul Mureş şi în mod normal
partea suceveană a parcului trebuie alipită sitului propus (cu cele 12 000 ha). Nu este
normal ca 2 situri Natura 2000 să fie alipite una de cealaltă, mai ales că nici nu există
nişte limite naturale evidente.
Legile existente impun gospodărirea în regim silvic a pădurilor, indiferent de proprietar.
Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: păşunatul, plantare artificială, vânătoare,
braconaj, otrăvire, capcane, cariere, zone de practicare a activităţilor sportive (de ex.
golf etc.), activităţi de păşunat, agricole si silvice care nu se referă la cele de mai sus,
drumuri, drumuri auto.
42
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului: extragere de nisip şi pietriş, locuri de campare şi
zone de parcare pentru rulote, schi în afara pistelor
Organismul responsabil pentru managementul sitului: A.P.M. Mureş
Planuri de management ale sitului: Există planuri de management în lucru pentru Parcul
Naţional Călimani, rezervaţia naturală Defileul Mureşului, respectiv încă 3 arii protejate
din sit. Toate pădurile se gospodăresc după amenajamente silvice, chiar dacă unele nu
respectă legislaţia în vigoare.
Râul Mureş între Deda şi Reghin Coordonatele sitului: longitudine 24.798333, latitudine 46.888611
Suprafaţa sitului (ha): 393,7
Altitudine (m): min. 367, max. 430, med. 396
Regiunea biogeografică: continentală
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Lutra lutra
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
Clase de habitate: ape interioare (curgătoare, stătătoare), culturi extensive de cereale,
altele terenuri arabile, păduri de foioase.
Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: depozitarea deşeurilor menajere, structuri
agricole . Activităţi şi consecinţe în jurul sitului: structuri agricole
Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti(reactualizare), nu are si nu va avea
efecte negative semnificative asupra siturilor Natura 2000 aflate la limita administrativa
a comunei(suprafata acestora pe teritoriul comunei Rusii Munti fiind de 80,95 ha
conform datelor furnizate de elaboratorul memoriului general). Suprafetele de teren
aflate in zona administrativa a comunei Rusii Munti si care se afla in arii protejate, nu-si
schimba functiunea, ele ramanand terenuri extravilane pe care nu se prevad nici nu fel
de constructii sau activitati de natura sa perturbe flora si fanuna protejate.
Valori de patrimoniu si monumente istoriceÎn comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv Ansamblul rural –
case româneşti cu următoarele elemente specifice:
Categorie: Ansambluri rurale
Perioada: începutul secolului XX.
Importanţa: B
Cod LMI: MS-II-a-B-15728
Adresa: De la nr.1-5
Localitate: sat Morăreni; comuna Ruşii Munţi
Judeţ: Mureş
Regiune: Transilvania
43
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Probleme de mediu pentru PUG Rusii Munti Principalele zone de recreere din comuna Ruşii Munţi sunt constituite dintr-un parc, un
teren de fotbal cu gazon şi o bază sportivă modernă.
Reţeaua principală de căi de comunicaţie este reabilitată cu excepţia drumurilor
comunale (nepietruite, neasfaltate), la care se adaugă calitatea precară a drumurilor
agricole.
Depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o
problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.
DISFUNCŢIONALITĂŢI – PRIORITĂŢI DE MEDIU pentru PUG Rusii Munti disfuncţionalităţi de mediu generate de exploatarea punctiformă a agregatelor
minerale din albia minoră a râului Mureş în zona localităţii Morăreni – se recomandă o
reevaluare a impactului asupra factorilor de mediu;
defrişările fondului forestier prin exploatarea fondului forestier ce aparţine comunei –
se recomandă exploatarea în regim silvic a fondului forestier şi reîmpădurirea arealelor
defrişate pentru preîntâmpinarea apariţiei fenomenelor de risc (alunecări de risc);
În localitatea Ruşii Munţi nu sunt înregistrate probleme de poluare a aerului care să
impună instituirea de măsuri speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea
în standardele de calitate conform legislaţiei în vigoare.
Calitatea apelor subterane evaluată prin Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii
Apelor Subterane denotă faptul că apa nu se încadrează în calitatea potabilă;
printre priorităţile de intervenţie se recomandă construirea unei gropi ecologice de
gunoi şi dotarea celor patru localităţi componente ale comunei cu recipiente de reciclare
selectivă a deşeurilor menajere;
Instituirea zonelor de protecţie sanitară pentru cimitire, rezervoare de apă, puţuri de
apă, grajdurile de animale sau pentru alte reţele tehnico-edilitare constituie, de
asemenea, o prioritate pentru autoritatea locală.
DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALITĂŢII Condiţiile nefavorabile ale cadrului natural necesită a fi remediate prin: lucrări hidroameliorative prin construirea de diguri şi consolidarea malurilor râului
Mureş;
necesitatea lucrărilor de consolidare a versanţilor prin împăduriri etc. şi evitarea
păşunatului excesiv care contribuie la degradarea terenurilor (suprafaţa semnificativă a
terenurilor degradate, de peste 47 ha în anul 2002);
existenţa zonelor construite ce necesită a fi protejate prin elementele arhitecturale şi
incluse în Lista monumentelor istorice şi de arhitectură.
44
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Disfunctionalitati disfunctionalitati privitoare la populatie
Disfunctionalitati Prioritati
-lipsa locurilor de muncă şi şomajul ridicat
-migraţia forţei de muncă spre oraş
-migraţia tinerilor
-îmbunătăţirea potenţialului demo-
grafic .
-crearea de locuri de muncă atractive
pe plan local .
disfunctionalitati privitoare la circulatie
Disfunctionalitati Prioritati
-profile transversale necorespunzătoare
-străzi locale neasfaltate şi fără
trotuare .
-lipsa locurilor de parcare amenajate
-intersecţii și treceri la calea ferată
nedirijate și periculoase .
-modernizarea şi asigurarea profilelor
conform normativelor .
-asfaltarea asigurându-se profilele
conform normativelor .
-amenajări de locuri de parcare pe drumul
judeţean, pe drumurile comunale, la
obiective de interes .
-amenajarea intersecţiilor și dirijarea
circulației .
Disfuncţionalităţi privitoare la fondul construit
Disfunctionalitati Prioritati
-lipsa terenului pentru dezvoltarea
zonei de locuit în intravilan .
-fondul de locuit îmbătrânit .
-elemente perturbatoare ale locuirii:
-stabilirea zonelor de dezvoltare
rezidenţială, dacă este cazul şi prin
extinderea intarvilanului
-îmbunătăţirea confortului de locuit prin
renovare şi modernizare .
-instituirea zonelor de protecţie,
reamplasarea unităţilor poluante .disfunctionalitati privitoare la spatiile plantate, agrement, sport
Disfunctionalitati Prioritati
-spaţii de agrement şi sport
insuficiente .
-crearea de parcuri, alei pietonale,
terenuri de sport .
45
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
disfunctionalitati privitoare la gestionarea mediului ecologic
Disfunctionalitati Prioritati
-existenţa unor locuri de depozitare a
deşeurilor neautorizate .-disfuncţionalităţi de mediu generate de
exploatarea punctiformă a agregatelor
minerale din albia minoră a râului Mureş în
zona localităţii Morăreni.
- defrişările fondului forestier prin
exploatarea fondului forestier ce aparţine
comunei.
-realizarea sistemului de canalizare şi
alimentării cu apă potabilă(realizat).
-desfiinţarea, asanarea locurilor de
depozitare neautorizate, extinderea
serviciilor de salubritate .
-instituirea zonelor de protecţie sanitare .
-îndiguirea zonelor afectate de inundații .
-consolidarea malurilor și regularizarea
pârâurilor .
-lucrări de refacere şi intreţinere a albiei
minore a cursurilor de apă . – se recomandă o reevaluare a impactului
asupra factorilor de mediu pentru exploatarea
agregatelor minerale din albia minora a raului
Mures;
– se recomandă exploatarea în regim silvic a
fondului forestier şi reîmpădurirea arealelor
defrişate pentru preîntâmpinarea apariţiei
fenomenelor de risc (alunecări de teren);
Propuneri de dezvoltare urbanisticaSTRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A COMUNEI RUSII MUNTI
Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,
pentru teritoriul administrativ al comunei Rusii Munti, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de
dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,
propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi
periurban. Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un
instrument de planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare
specifică şi stabileşte reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea
până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii
pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Prin măsurile de creştere a nivelului de trai,
de stabilizare a populaţiei, se prevede o tendinţă de creştere a numărului populaţiei
comunei.
46
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să
rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile
necesare unui trai îndestulător şi durabil.
Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care
să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de
obiective de utilitate publică necesare prioritar.
Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza
acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul
statului. Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:
-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea
cu apă potabilă;
-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică;
-modernizarea drumurilor comunale.
Pe termen mediu şi lung priorităţile comunei Rusii Munti sunt:
-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de
parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea
carosabilă;
-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,
respectiv arheologice;
-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;
-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea
monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.
Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:
-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare
în limitele administrative;
-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a
pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;
-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,
valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;
-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele
trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;
-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu
teritoriile vecine.
47
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Se propun cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice
resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă
atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei.
În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;
-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;
-centre unde se pot obţine venituri alternative.
Dezvoltarea echipării edilitare . Propuneri Echiparea edilitară localităţilor comunei în sistem centralizat este tendinţa autorităţilor
locale prin care se vor putea asigura modernizarea serviciilor dar şi reducerea
semnificativă a poluărilor, principala cerinţă a funcţionării civilizate a unei comunităţi
contemporane.
Reglementări urbanistice
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor -
partea grafică, precum şi a Regulamentului local de urbanism. Prevederile din piesele
desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplica atât la teritoriul intravilan al comunei,
cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ. Utilizări permise cu condiţii s-
au stabilit pentru zonele în care este necesară obtinerea unor acorduri sau avize pentru
zonele de protecţie ale căii ferate, sau ale cursurilor de apă. Interdicţiile definitive de
utilizare se referă la interzicerea realizării construcţiilor în zonele inundabile, terenuri
alunecătoare, amplasamente situate în apropierea unor unităti protejate sever (puţuri de
captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcţional (staţii de epurare, platforme de
gunoi etc).
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localităţii a fost
împărţit convenţional în Unităţi Teritoriale de Referinţă (denumite în continuare UTR).
Împarţirea teritoriului localității în U.T.R. s-a facut pe planşa de Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională propusă. U.T.R. se defineşte ca o reprezentare
convenţionala a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate
funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este
delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)
48
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Concluzii - masuri ce se impun in continuare.Relatia cu alte programe si planuri relevante.
Pentru dezvoltarea comunei Rusii Munti se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:
a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport
b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice
c. Realizarea unei structuri economice performante
d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic
e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale
f. Dezvoltarea resurselor umane,
aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:
1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrazi si drumuri nationale
b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni - Deda
2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş
b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013
c. Studiu de inundabilitae a raului Mures, jud. Mures(sub coordonarea CJ Mures)
3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a comunei Rusii Munti
b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii
În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE
pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:
Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin
programul naţional de conexare la traseele europene;
Asfaltarea drumurilor comunale ;
Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de
trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare;
Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de
producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului ;
Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi ;
Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public ;
Crearea de ferme de producţie ecologică ;
Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ;
Servicii industriale destinate exploatării agricole ;
49
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Valorificarea patrimoniului natural şi cultural ; Înfiinţarea de pensiuni agroturistice ;
Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit ;
Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;
Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară ;
Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală ;
Program de formare şi reconversie profesională ;
In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si principalele
planuri relevante:
Obiective specifice PUG RUSII MUNTI PATJ Mureș
PUGRUSII MUNTI
Plandezvoltarejud. Mureș
Directiva Apa
DirectivaHabitate
Studiu inundabilitate raul Mures
Optimizarea relatiilor in teritoriu; + + + + + +
Realizarea unei infrastructuri
corespunzatoare nevoilor comunitatii si la
un standard tehnic comparabil cu Uniunea
Europeana;
+ + + + + +
Delimitarea si zonificarea noului teritoriu
intravilan astfel incat sa corespunda
cerintelor de dezvoltare armonioasa a
tuturor laturilor vietii economice si sociale;
+ + + + + +
Asigurarea infrastructurilor specifice
invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,
turimului la un nivel corespunzator;
+ + + + 0 0
Reglementarea clara a autorizarii
construirii pe tot teritoriul comunei, in
vederea utilizarii rationale a terenurilor;
+ + + + + +
Clarificarea regimului juridic al
terenurilor;+ + + + + +
Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; + + + + + +
Valorificarea patrimoniului natural, uman,
economic, cultural si istoric;+ + + + + 0
Influentarea dezvoltarii spirituale a
colectivitatii umane ce traieste in comuna
Rusii Munti si localitatile apartinatoare;
+ + + 0 0 0
50
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G.Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele
legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru
toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a
proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,
biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si
conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa
energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de
mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.G. nu va fi implementat pot apărea
aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate.
Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural
trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi semnificaţie – cadrul natural ca fiind:
• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,
transportului, muncii, recreeri, etc.
Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUG Rusii Munti va avea
in vedere cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului
natural:
• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a
existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.
• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru
aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.
• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor
influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea
pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.
Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii
de sol care să îmbrace suprafata reliefului.
51
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Alternativele in cazul prezentului PUG se pot referi la :
Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea
alternativelor PUG
Necesitatea implementarii planului Se poate satisface cererea
fara impementarea planului?
– alternativa „zero”
Se poate atenua impactul
propunerilor PUG de extindere
intravilan?
Actualizarea Planurilor urbanistice
generale ale localiatilor este o cerinta
legala.
Da, prin masuri de prevenire aplicabile
in Regulamentul local de urbanism..
Modalitati/ procese/date tehnice Planul se poate realiza in alt
mod, sau se pot folosi alte
variante de implementare?
Nu exista alt mod, PUG -ul are tocmai
rolul de a reglementa si in sensul
reducerii impactului asupra mediului.
Amplasare Se poat alege alte terenuri
pentru trupurile de intravilan
propuse?
Functiunile propuse in PUG sunt
compatibile cu nevoia de dezvoltare a
comunei Rusii Munti.
Termene de implementare Pentru implementarea
masurilor din PUG se poate
aloca un alt interval de timp?
Nu se poate aloca nu alt interval de
timp, lipsa PUG-ului actualizat duce la
blocaje decizionale la nivelul localiatilor
Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost :a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG Rusii Munti
si trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare;
b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati
de diminuare sau intarire (dupa caz);
c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea
din partea populatiei si potentialilor investitori.
Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de
fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUG s-au referit in principal la
teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice
avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si
utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru aceste zone.
Terebuie specificat ca decizia reactualizarii PUG s-a luat in baza prevederilor legale si in
urma efectuarii unei serii de studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru
stabilirea si implementarea functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a
acestora intre ele astfel incat sa fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut
in vedere ca factor major determinant si cerintele potentialilor investitorilor. Consecinta
este, ca in aceasta faza a procedurii SEA, alternativele pentru plan s-au referit punctual
52
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
la modul de asigurare a necesarului de teren pentru devoltarea zonei localitatii Rusii
Munti si a satelor componente.
– Dupa Sedinta Consiliului Local in care a fost analizata Plansa de reglementari
urbanistice – Varianta initiala, au aparut precizari referitoare la propuneri schematice
pentru amplasament.
– Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la
organismele avizatoare si supusa avizarii.
Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic GeneralAnaliza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual de
cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea
obiectivelor propuse prin plan.
Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic
general:
Factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii
1. Apa Apa de suprafață și subteran
slab influențată de evacuările
accidentale de ape menajere
uzate.
-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei
menajere in reteaua de
canalizare si tratarea in
statie de epurare.
Poluarea apelor de suprafata si subterane. Afost finalizata reteaua de canalizare si statia de epurare a comunei Rusii Munti.
2. AerNu exista surse antropice
majore de poluare a aerului.
Sistematizarea circulatiei rutiere.
Nemultumirea populatiei
si cresterea fenomenului
migrator, datorita unei
infrastructuri de drumuri
si investitii deficitare.
3. Sol Nu exista surse majore de
poluare, cu exceptia celor din
surse agricole si gestiunea
dejectiilor de la animalele
crescute in gopodarii.
-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei
pluviale si menajere. -Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din industrie si a celor menajere de la populatie.
Depozitare necontrolata de deseuri menajere si dejectii, in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata.
Factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri
53
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
4. Sanatateapopulatiei
a. Apa potabila – existenta unei retele de
distributie
Comuna are retea de
alimentarea cu apa si
racordarea la canalizarea
menajeră.
Conditii igenico-sanitare precare –
posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.
b. Apa menajera uzata - retea de canalizare
Comuna are retea de canalizare menajera si statie de epurae ape uzate
Conditii igenico-sanitare precare –
posibilitatea aparitiei unor focare de infectii
c. Gestionarea deseurilor: acestea
sunt colectate de o
societate autorizata
- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor
Depozitare necontrolata a deseurilor.
5. Riscuri naturale
Riscuri de alunecari de tern si inundatii
-realizarea de lucrari de consolidare si combatere a alunecarilor de teren si a inundatilor.
Exista riscul unor inundatii si a unor alunecari de
teren.
6.Schimb climatice
Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.
Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.
7. Conservarearesurselor naturale si producerea energiei
Utilizarea de combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.
-Producere de energie electrica din surse
regenerabile – energie verde.
Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in
perioada de timp friguros.
Asigurarea combustibililor pentru prepararea
hranei si incalzire prin taieri de vegetatie fore
factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri
8. Biodiversitate
Arii protejate Natura 2000
Situata la distanta de aria de implementare.
Protejarea Posibile deteriorari ale habitatului natural al
specilior din lista.
9. Patrimoniucultural
Monumente istorice . -insituirea de zone de protectie Degradari ale monumentelor.
10. Zonareateritoriala
Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al zonei localitatii
Introducerea in intravilan a suprafetelor de teren necesare dezvoltarii localitatii.
Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse
54
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
11. Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediul
PUG elaborat dupaconsultarea administratiei si strategiei de dezvoltare a comunei. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.
Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor de fundamentare pentru acesta.
Lipsa de progres economic si social.
Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUG nu creaza
premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni
asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul
scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau
naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul populatiei.
Calculul riscului neimplementarii PUG: aplicand valori pentru efectul pe care il
reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul
la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).
Aspect de
mediu
EFECTUL neimplementarii PUG RUSII MUNTInesemnificativ minor major catastrofal
Apa XAer XSol XSanatate X
Riscuri naturale X
Schimbari
climaticeX
Conservarea
resurselor
X
Biodiversitate x
Patrimoniu cultural si istoric
X
Zonarea teritoriala X
Constientizareapublicului
X
Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor
(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora
este de luat in seama.
Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este benefica si necesara.
55
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General se poate aprecia ca toate
propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,
resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu
aduc atingere acestuia. Aplicarea masurilor prevazute in PUG asigura baza dezvoltarii
durabile a localitatii.
Starea factorilor de mediu
Relieful
Localitatea Ruşii-Munţi este situată în podişul Transilvaniei, la o altitudine de 405-500 m
faţă de nivelul mării, la confluenţa munţilor Gurghiu şi Călimani, pe ambele maluri ale
râului Mureş, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa. La nivelul comunei se disting, astfel,
trei unităţi de relief: Dealurile Mureşului, întrerupte de culoarul Mureşului şi Muntele
Fâncel (în partea de est), trecerea munte – deal – luncă de la est către vest explicând şi
configuraţia altitudinilor.
Reteaua hidrografica
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş, principalul bazin hidrografic şi cel
mai mare colector din zona comunei Ruşii-Munţi. Principalii săi afluenţi pe teritoriul
comunei sunt Valea Sebeşului şi Valea Huducului. Alte bazine hidrografice secundare
sunt reprezentate de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei.
Conditii climatologice
Climatul este temperat-continental, cu veri călduroase şi ierni aspre. Media precipitaţiilor
anuale variază, valorile înregistrate situându-se între 637-661 mm în partea vestică a
comunei şi între 677-785 mm în partea vestică. Datele utilizate sunt prezentate în
articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia
la nivelul comunei Ruşii-Munţi pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50
latitudine. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Configuraţia spaţială indică
o creştere a temperaturilor actuale şi prezise şi a diferenţelor dintre acestea de la est
către vest cu cca. 2,70 C. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste
date indică o creştere generalizată în comuna Ruşii-Munţi – altfel spus, predicţiile
climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se
preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. Configuraţia
temperaturilor şi precipitaţiilor din comuna Ruşii-Munţi corespunde reliefului, în sensul că
altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute.
56
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Caracteristici geotehnice
În cadrul zonării geotehnice întocmite pentru teritoriul comunei Ruşii-Munţi luând ca
reper principal stratificaţia în care se execută fundarea construcţiilor, s-au separat
următoarele unităţi stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât şi extravilanul şi
anume:
Depozite aluvionare argiloase şi nisipoase de vârstă cuaternară, holocenă - care
alcătuiesc în totalitate lunca şi terasele râului Mureş şi ale afluenţilor săi;
Depozite de nisipuri şi pietrişuri de vârstă pleistocenă care alcătuiesc stratigrafia zonei
deluroase şi subcarpatice, precum şi rocile de bază ale acestor zone;
Depozite neogene (miocene) formate din nisipuri, argile, conglomerate şi tufuri
andezitice localizate în partea estică a comunei;
Structura geologică variată coroborată cu aspectele litologice, condiţiile de relief şi
sistemul hidrografic au condus la formarea unor tipuri variate de soluri supuse unor
procese diferite de evoluţie ce diferă în funcţie de altimetrie. Astfel, dacă în partea
vestică a localităţii predomină solurile podzolice argiloiluviale (luvisol albic) asociate cu
soluri brune (podzolit) şi mai rar soluri brun acide.
Caracteristice pe terase, solurile aluviale sunt favorabile culturilor de cereale şi legume.
În lunci mai ales, domină aluviunile recente şi actuale, precum şi solurile hidromorfe şi
de mlaştini. Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal tot aşa de variat,
concordant brodat pe relief, tip de sol şi regim topoclimatic. În zonele de luncă sau
treapta de luncă predomină solurile aluviale, dar şi lacoviştile (din clasa solurilor
hidromorfe) tipuri de sol generate atât de materialul parental cât şi de caracteristicile
hidrogeologice şi hidrologice ale zonei respective. Solurile aluviale formează terasa de
luncă şi lunca principalelor cursuri de apă cum este Valea Mureşului. De-a lungul
cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere, afluenţi ai principalelor cursuri de apă
din judeţ se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.
Riscuri naturale
Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă principalul risc
natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului
constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel
a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat
seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru
gradul VI de seismicitate.
57
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Factorul de mediu ”Apa”
Alimentarea cu apă a comunei Ruşii Munţi se face din sistemul zonal centralizat de apă
potabilă, care alimentează comunele Deda (satele Bistra Mureşului şi Pietriş), Ruşii Munţi
(satele Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti, Sebeş), Aluniş (satele Fiţcău, Aluniş, Lunca
Mureşului) din judeţul Mureş. Acest sistem cuprinde:
Sursa de apă este pr. Bistra, priza de apă fiind amplasată în apropierea satului Bistra
Mureşului. Captarea este de tip tirolez (captare cu priză pe coronament) şi este
dimensionată pentru un debit de 40,0 l/s.
Staţia de tratare a apei este amplasată în satul Bistra Mureşului (com. Deda), pe
malul drept al pr. Bistra. Procesul de tratare aplicat este clorinarea cu clor gazos.
Rezervorul de înmagazinare a apei tratate se află în incinta staţiei de tratare şi are
capacitatea de 500m3. Acesta stochează volumul de apă necesar pentru compensarea
variaţiilor orare ale consumului şi rezerva intangibilă de apă pentru incendii.
Aducţiunea de apă brută, de la captare la staţia de tratare, are lungimea de 3,2km,
este executată din PEHD, cu Dn=180mm şi este dimensionată pentru un debit de 32,32
l/s.
. Aducţiunea magistrală de apă tratată, de la staţia de tratare la rezervorul din
comuna Aluniş, are o lungime totală de 15,27km. Are 5 tronsoane care fac legătura între
localităţi astfel:
- tronson I, între staţia de tratare şi racordul pentru rezervorul de la Deda: L=2,27km,
Dn=200mm, q=29,04 l/s;
- tronson II, între racordul pentru rezervorul de la Deda şi racordul de la satul Pietriş
(com.Deda): L=3,91km, Dn=180mm, q=23,82 l/s;
- tronsonul III, între rezervorul de la Pietriş (com. Deda) şi racordul pentru rezervorul de
la Morăreni (com. Ruşii Munţi): L=3,95km, Dn=180mm, q=21,9 l/s;
- tronsonul IV, între racordul de la Morăreni (com. Ruşii Munţi) şi racordul pentru
rezervoarele de la Aluniş şi Fiţcău (com. Aluniş): L=3,43km, Dn=180mm, q=12,29 l/s;
- tronsonul V, între racordul pentru rezervoarele de la Fiţcău şi Lunca Mureşului (com.
Aluniş):L=1,69km, Dn=160mm, q=10,76 l/s.
Reţeaua de transport şi distribuţie a apei pentru satele din comuna Ruşii Munţi
aparţine comunei şi cuprinde:
- racord la conducta magistrală Bistra Mureşului – Aluniş;
- aducţiunea de apă tratată care face legătura între aducţiunea Bistra Mureşului – Aluniş
şi rezervorul de înmagazinare apă pentru comună. Caracteristicile tehnice sunt:
L=630m, Dn=110mm, conductă din PEHD;
58
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- rezervor de înmagazinare apă, cu capacitatea de 450m3, din care 155m3 sunt pentru
combaterea incendiilor;
- rezervor tampon, cu capacitatea de 15m3 şi staţie de hidrofor pentru alimentarea
satului Sebeş;
- staţie de pompare apă potabilă în reţeaua de distribuţie din satul Sebeş;
- reţea de distribuţie apă potabilă în satele comunei: Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti şi
Sebeş, cu L=13,41km şi diametre între 63-180mm. Reţeaua este echipată cu 39 cişmele
stradale, 3 hidranţi pentru incendiu exterior, cămine de vane, de aerisire şi golire şi
cămine de branşamente.
Reţeaua de transport şi distribuţie pentru comuna Ruşii Munţi traversează cursurile de
apă din teritoriu astfel:
9 subtraversări de cursuri de apă necadastrate;
o supratraversare a r. Mureş, pe podul de beton de la intrarea în satul Ruşii Munţi.
Canalizarea apelor uzate orăşeneşti funcţionează, în sistem separativ, în satele Ruşii
Munţi, Morăreni şi Maioreşti. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere (de la
populaţie, agenţi economici şi instituţii publice) este realizată din tuburi de PVC şi PEHD,
cu diametre între 160-315mm şi lungime totală de 20,95km, distribuită astfel: 11,74km
în satul Ruşii Munţi, 5,2km în satul Morăreni şi 4,01 în satul Maioreşti. Reţeaua este
echipată cu cămine de vizitare, cămine pentru inspecţie şi cu 8 staţii de pompare apă
uzată: 5 staţii de pompare în satul Ruşii Munţi, o staţie de pompare în satul Morăreni şi
2 staţii de pompare în satul Maioreşti.
Reţeaua de canalizare traversează cursurile de apă din intravilanul satelor astfel: 7
subtraversări curs de apă necadastrat (Valea Satului) în satul Ruşi Munţi, 3 subtraversări
pe pârâu necadastrat şi o supratraversare a râului Mureş în satul Morăreni, o
supratraversare a pr. Dumbrava în satul Maioreşti.
Apa uzată menajeră canalizată este dirijată către staţia de epurare, amplasată în satul
Ruşii Munţi, la o distanţă de 40m de malul stâng al r. Mureş şi la cca. 110m aval de
podul care face legătura între satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pe un amplasament apărat
împotriva inundaţiilor. Staţia are capacitatea de epurare pentru Quz zi maxim =
383m3/zi (4,4 l/s), are două trepte de epurare: mecanică şi biologică şi ocupă o
suprafaţă de 1.972m2. Staţia de epurare are capacitate şi pentru o posibilă epurare a
apelor uzate evacuate din satul Sebeş.
Apele uzate epurate sunt deversate în râul Mureş printr-o conductă din PVC, cu Dn=
315mm, L= 40m, prevăzută cu „clapetă unicsens”. Nămolul rezultat din procesul de
epurare este deshidratat într-o instalaţie automată şi depozitat pe două platforme.
Canalizarea şi apelor meteorice se face prin rigole stradale cu evacuarea apelor în
cursurile de apă din teritoriul comunei.
59
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
DISFUNCŢII Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:
vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca urmare
a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;
lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente se
face din sistemul de apă al comunei Deda.
REGLEMENTĂRI ; GOSPODĂRIREA APELOR Pentru apărarea împotriva inundaţiilor se propun lucrări de îndiguiri şi apărări de maluri
pentru cursurile de apă care străbat comuna, precum şi întreţinerea permanentă a
albiilor acestora prin tăierea vegetaţiei, interzicerea depozitării diverselor materiale sau a
gunoiului menajer. Pentru păstrarea calităţii apei este necesară păstrarea zonelor de
protecţie în lungul cursurilor de apă, prevăzute în Anexa nr. 2 din Legea 107/1997 cu
completări şi modificări, respectiv 5 sau 10 m, de o parte şi de alta, în funcţie de lăţimea
cursului de apă.
Îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate necesită
investiţii pentru reabilitarea sistemului de alimenatre cu apă existent şi de înfiinţarea
sistemului de canalizare şi epurare a apei uzate. Sistemul de canalizare şi epurare a apei
uzate din comună este în curs de execuţie. Investiţa se realizează cu fonduri europene,
prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală – Măsura 322-„ Proiect integrat de canalizare şi epurare şi modernizare a străzilor din comuna Ruşii Munţi ”.
Râul Mures
Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului șidefileul
Toplița-Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia
Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia-Turda, în Carpații Occidentali separă Munții
Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin
municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează
frontiera româno-ungară.
Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe
parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt
generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar
fi: structura geologică, tectonica, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-
Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr.
Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele
Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare,
60
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-
70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980).
Studiul calităţii apei râului Mureş, în anii 2004-2006, a fost realizat pe baza informaţiilor
obţinute din 3 puncte de colectare de pe râul Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş:
Izvorul Mureşului, Glodeni şi Ungheni( preluare din Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.1/2007 ).
S-a urmărit evoluţia concentraţiilor din apă pentru cei mai semnificativi indicatori:
suspensii, CBO5, reziduu fix, amoniu, azotiţi, azotaţi, fenoli, fosfaţi şi pH. Temperatura
apei receptorului creşte odată cu deversarea apelor reziduale fecaloid-menajere, a celor
industriale şi de la unităţi agro-zootehnice şi piscicole, uneori cu multe grade, fapt ce
accelerează descompunerea substanţelor organice şi împietează asupra proceselor de
epurare a apelor emisarului: apele prea acide sau prea alcaline constituie o cauză a
perturbării echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfăşurarea normală a
proceselor de purificare. O creştere excesivă a turbidităţii prezintă pericol epidemiologic,
deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.
Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,
favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni. Scăderea
cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de autopurificare a
apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5 caracterizează gradul de
impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de presupus că valorile crescute să fie
însoţite de o creştere evidentă a substanţelor organice.
Datele obţinute s-au bazat pe recoltarea şi analizarea de probe de apă din cele 3 puncte
de recoltare, lunar şi calcularea mediei anuale a fiecărui indicator urmărit.
Din datele obţinute s-a observat că:
• Oxigenul dizolvat în apă este în limite normale, peste 2 mg/dm3, cu cifre
apropiate la Izvorul Mureşului pe cei 3 ani de studiu şi Glodeni, şi valori mai
scăzute în Ungheni; cea mai scăzută valoare a fost în anul 2005, în Ungheni, iar
cea mai ridicată în Glodeni, în anul 2004, de 11,4 mg/dm3.
• CBO5 a depăşit limitele cerute pentru apa potabilă, cu uşoare creşteri ale
nivelului în 2006 faţă de ceilalţi ani, în toate punctele de recoltare; de la un
minim de 2,2 mg/dm3 în Izvorul Mureşului, în anul 2005, la un maxim de 5,63 în
Ungheni, în anul 2006.
• CCO a prezentat valori asemănătoare la Izvorul Mureşului în toţi anii, dar cu o
scădere de concentraţie în anul 2006, atât la Glodeni cât şi la Ungheni,
61
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
comparativ cu 2004; cele mai scăzute valori înregistrate pentru CCO au fost la
Glodeni, în 2004, cu 3,54 mg/dm3, respectiv cele mai ridicate la Izvorul
Mureşului, în 2005 .
In ceea ce priveşte evoluţia concentraţiilor indicatorilor de poluare organică a apei:
• Amoniul din apă a avut cele mai scăzute concentraţii la Izvorul Mureşului (0,2
mg/dm3), iar cele mai crescute în Ungheni (3,7 mg/dm3apă), şi cu un trend
crescător din 2004 la 2006.
• Azotiţii au avut o tendinţă de scădere din 2004 către 2006, în primele 2 puncte
de recoltare şi invers la Ungheni; comparativ, pe puncte de recoltare, se observă
o diferenţă clară între primele două puncte de recoltare şi ultimul, cele mai
ridicate cocentraţii de azotiţi fiind testate la Ungheni.
• Azotaţii au avut o evoluţie variabilă pe ani şi pe puncte de recoltare, fără un
pattern specific; cea mai mare concentraţie a fost monitorizată în anul 2005 la
Glodeni, iar cea mai mică în anul 2006 la Ungheni.
Pentru indicatorii toxici de poluare a apei:
• Reziduurile fixe au crescut cu cifre alarmante de la primul punct de colectare
către ultimul, şi de la un an la altul, cea mai mică cifră înregistrată fiind în anul
2006 la Izvorul Mureşului cu 100 mg/dm3 respectiv cea mai mare tot în 2006 la
Ungheni, cu 290 mg/dm3.
• Clorurile au avut cele mai mari valori de concentraţie la Glodeni (maxim 9,1
mg/dm3), iar cele mai mici în Izvorul Mureşului (12 mg/dm3); pe ani au avut
tendinţe de creştere comparativ 2004 cu 2006.
• Aceeaşi evoluţie ca şi clorurile au avut-o şi sulfiţii, cu cea mai mare concentraţie
obţinută în anul 2005 la Glodeni, de 24,5 mg/dm3, iar cea mai mică de 10,5
mg/dm3 la Izvorul Mureşului, în 2005 şi 2006.
• Fenolii au avut nivele în scădere din 2004 către 2006, iar punctul de recoltare cu
cele mai ridicate cifre a fost Glodeni cu o medie de 2 mg/dm3.
Conform RAPORTULUI privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM
Mures situatia calitatii apei raului Mures, in sectiunile analizate, este in limite admise.
Calitatea apei în anul 2011 a fost urmărită la nivelul secţiunilor prezentate mai jos şi pe
baza rezultatelor obţinute în secţiunile de supraveghere s-a făcut încadrarea în categorii
de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare
62
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum si poluanţii
specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al
apelor de suprafaţă”. Starea chimică a fost determinată de cea mai nefavorabilă situaţie
(orice depăşire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în clasa inferioară)
Râul Mureş s-a caracterizat astfel:
• Stânceni (S, O, CBSD, IH, HS) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de
calitate;
• Brâncoveneşti (S,O,IH, ZV) – apa s-a încadrat total în limitele clasei a II-a de
calitate;
• Ungheni (S, O, IH, ZV) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de
calitate, încadrare de terminată de indicatorul: azotiţi - 0,169 mg/l (valoare
înregistrată în luna iunie).
Analiza indicatorilor chimici determinaţi pentru încadrarea apelor de suprafaţă de pe
teritoriul judeţului Mureş în clase diferite, în conformitate cu recomandările Ordinului
1142/2002 relevă încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate
bună. Din datele publice privind calitatea apei raului Mures in zona Rusii Munti, rezulta o
tendinta de diminuare a poluarii ca urmare a masurilor de monitorizare aplicate de
institutiile abiltate cat si urmare a scaderii numarului de unitati economice poluatoare.
Factorul de mediu ”Aer”
Clima Judeţului Mureş este caracterizată prin:
- climat temperat-continental moderat, cu unele diferenţieri legate de formele de
relief;
- temperaturi medii anuale cuprinse între 8–9,2 grade Celsius în zonele colinare şi
de podiş, respectiv 0–4 grade Celsius în regiunile montane;
- iernile sunt reci, umede şi de lungă durată;
- verile sunt răcoroase;
- temperatura maximă absolută (40,6 grade Celsius) a fost înregistrată la Săbed
(16. august 1952);
- temperatura minimă absolută (-32,8 grade Celsius) a fost înregistrată la Tg
Mureş (25. ianuarie 1942 şi 23. ianuarie 1963);
63
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 500 mm în partea de vest a
judeţului, 700-800 mm în partea centrală şi de NE şi circa 1400 mm pe crestele
munţilor;
- vânturile predominante bat dinspre NV, iarna sunt frecvente dinspre NE (viteza
atingând uneori valori de 50 m/s);
– viteza medie a vânturilor: 3,1 m/s;
– frecvente inversiuni de temperatură în sezonul rece.
– Fig. Valorile medii lunare şi anuale, temperaturilor maxime şi minime
Temperatura medie anuală este deasemenea neuniform distribuită în teritoriu, astfel că
în partea vestică a judeţului acestea se menţin la valori de 8-9 grade Celsius şi peste 9
în culoarul Mureşului şi culoarul Târnavelor, iar în partea estică scad treptat până la 4–2
grade Celsius. Luna cea mai rece a anului pentru unitatea colinară joasă din cadrul
Judeţului este ianuarie, cu medii termice de -3 – -5 grade Celsius, iar luna cea mai caldă
este iulie cu medii termice de +18 – +19 grade Celsius, cu uşoare creşteri în culoarele
de vale. Pentru unitatea montană luna cea mai rece este februarie, cu valori de -4 – -10
grade Celsius, iar cea mai caldă luna august, cu valori de +8 – +12 grade Celsius.
Temperaturile extreme înregistrate în cadrul judeţului subliniază caracterul de aridizare a
climatului din zona Câmpiei Transilvaniei, unde maxima termică a fost de +40,6 grad
Celsius, valoare înregistrată în localitatea Săbed la 16 august 1952, respectiv răcirile din
64
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
culoarele hidrografice determinate de inversiunile termice care au determinat
producerea minimei absolute la Tg. Mureş ce a fost de -32,8 grade Celsius la 25 ianuarie
1942. În ceea ce priveşte numărul de zile cu temperaturi pozitive în decursul unui an,
acesta este de 286 zile, iar în 79 zile din an se înregistrează temperaturi negative. Prima
zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade Celsius se produce în
medie după data de 21 februarie în partea central-vestică a judeţului şi după data de 1
martie în partea estică. În zona montană înaltă aceasta poate întârzia mult peste
această dată. Ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade
Celsius este data de 11 decembrie în partea central-vestică a judeţului şi 1 decembrie în
zona montană estică şi de podiş.
Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mar sau egale cu 10 grade o reprezintă în
medie data de 11 aprilie care se desfăşoară pe majoritatea teritoriului judeţului,
pătrunzând pe văi până în zona subcarpatică. În zonele înalte din estul judeţului şi cele
din podiş producerea acestor medii întârzie până la data de 21 aprilie. Ultima zi cu
această medie termică zilnică se înregistrează în medie la data de 11 octombrie în partea
central-vestică, între 1 şi 11 octombrie în Câmpia Transilvaniei şi zona subcarpatică, şi
mai devreme de 1 octombrie în zona montană estică a judeţului.
Evapotranspiraţia potenţială în partea centrală şi de vest începe cu luna aprilie cu valori
medii de 50-55 mm, este maximă în luna iulie cu valori de peste 140 mm şi se încheie în
luna noiembrie cu valori de 10 mm. În partea sudică a judeţului în zona culoarului
Târnavei Mari evapotranspiraţia începe cu luna martie cu valori medii de 16–18 mm,
creşte până la 135 mm în luna iulie, iar procesul se încheie în luna noiembrie. Din
diferenţa cu valorile precipitațiilor rezultă indicele de ariditate care se ridică până la 78
mm în luna ianuarie, scade la 24 mm în luna martie, creşte până la 34 mm la sfârşitul
lunii mai, se reduce la 22 mm la sfârşitul lunii august şi creşte la 40 mm în luna
decembrie (valori specifice culoarului Mureş şi zonelor limitrofe). Pentru culoarul
Târnavei Mari şi zonelor limitrofe, indicele de ariditate are valori asemănătoare, adică 80
mm în luna ianuarie, 37 mm în luna aprilie, 46 mm la sfârşitul lunii mai, 20 în luna
septembrie şi 40 mm în luna decembrie.
Data medie de producere a primei zile cu îngheţ la sol este 1 octombrie în zona montană
estică (în zona montană înaltă se pot produce îngheţuri începând din luna august-
septembrie), precum şi în zona de podiş. În cea mai mare parte a judeţului primul
îngheţ se produce în intervalul 1–11 octombrie, iar în extremitatea vestică a culoarului
Mureş în aval de Luduş acesta se produce în intervalul 11–21 octombrie. Data medie de
producere a ultimului îngheţ la sol are aceeaşi desfăşurare spaţială ca şi primul îngheţ,
astfel că în cea mai mare parte acesta se produce în intervalul 21 aprilie–1 mai. În zona
65
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
subcarpatică şi montană estică acesta întârzie după data de 1 mai, iar în zona vestică a
culoarului Mureş ultimului îngheţ se produce înainte de 21 aprilie.
Umezeala relativă a aerului prezintă variaţii lunare şi teritoriale în cadrul judeţului
specifice tipului de circulaţie atmosferică şi respectiv altitudinii locului. Astfel în luna
ianuarie umezeala relativă medie lunară are valori de 84–88 % în ariile joase ale
judeţului şi peste 88 % în zonele înalte de podiş şi unităţile montane estice. În luna iulie
media lunară a umezelii relative este cuprinsă între 72–80 % în zona de deal şi de podiş
şi peste 80% în zona montană înaltă din estul judeţului.
Nebulozitatea atmosferică este uniform distribuită pe teritoriul judeţului în sezonul rece
al anului (6,5–7 zecimi în luna ianuarie), cu excepţia zonelor montane înalte care se află
deasupra plafonului noros cu valori ale nebulozităţii cuprinse între 6–6,5 zecimi. În
sezonul cald nebulozitatea creşte în conformitate cu creşterea altitudinii şi aproprierea
de zona montană din est, astfel în zona culoarului Mureş, în Câmpia Transilvaniei şi
Podişul Târnavei Mici nebulozitatea este cuprinsă între 4–4,5 zecimi şi creşte treptat
până la 6,5–7 în zona montană înaltă (valori medii specifice lunii iulie).
Numărul mediu anual de zile senine urmează fidel distribuţia spaţială a nebulozităţii,
astfel că în culoarul Mureşului şi Târnavelor se înregistrează 110–120 zile senine, în
partea centrală şi sudică respectiv în Câmpia Transilvaniei 100–110 zile senine, urmând
ca acestea să scadă în zona subcarpatică la 80–100 zile, iar în zona montană sub 80 zile
senine pe an. În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile acoperite se observă
valori de 120–140 zile în partea central-vestică al judeţului, 140-160 zile în zona Câmpiei
Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona Subcarpaților Mureşului şi creşte la valori de
peste 160-180 zile în zona montană.
Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie spaţială neuniformă pe teritoriul judeţului cu
sume ce cresc cantitativ spre zona montană estică. Astfel în Câmpia Transilvaniei şi
culoarul Mureşului în aval de Luduş se înregistrează valori de 550 mm/an (valori
influenţate de circulaţia foehnică ale maselor de aer ce traversează Munţii Apuseni) şi
cresc treptat spre zona montană estică până la valori de 1000-1200 mm/an. Sub aspect
cantitativ precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în perioada de primăvară-vară şi
mai scăzute în perioada rece a anului. Astfel cantitatea medie multianuală de precipitaţii
din luna iulie este cuprinsă între 80–180 mm în partea centrală subcarpatică şi până la
valori medii lunare de 120-180 mm în zona montană. În luna ianuarie pe cea mai mare
parte a judeţului se înregistrează în medie 30-50 mm, iar spre zona montană acestea
cresc până la 100 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore care exprimă
fidel gradul de torenţialitate a regimului pluviometric, înregistrează valori de până la 135
mm/24 ore în Câmpia Transilvaniei şi culoarul Mureşului la Luduş (iunie 1922), 145,5
66
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
mm/24 ore la Miercurea Nirajului (18 iunie 1929), 75.2 mm/24 ore la Tg Mureş (29
august 1925).
Umiditatea aerului exprimată în % din capacitatea aerului de a prelua vaporii de apă la
temperatura dată, variază între 80 % în zona montană şi cca. 70 % în zona inferioară.
Suprafeţele de apă produc creşteri locale de umiditate. Se observă că valoarea medie a
umidităţii se înscrie în limitele de confort (75 % cu un minim în lunile aprilie şi iulie şi cu
maxim în iunie şi decembrie când cresc zilele cu ploi).
Data medie de producere a producere a primei ninsori pe teritoriul judeţului o reprezintă
15-20 octombrie şi întârzie treptat pe măsură ce altitudinea scade astfel că în zona
central-vestică şi în Câmpia Transilvaniei prima ninsoare se produce în ultima decadă a
lunii noiembrie. Ultima ninsoare se produce în medie în intervalul 20 martie– 1 aprilie în
zonele joase din partea centrală şi vestică şi în intervalul 25-30 mai în zona montană.
Numărul mediu anual de zile cu ninsori în decursul sezonului rece este de 40–60 zile în
zona montană, 30-40 zile în zona subcarpatică, iar în zona Podişului Târnavelor şi
Câmpiei Transilvaniei se reduce la 20-30 zile şi tinde să scadă sub 20 zile în zona
culoarului Mureş şi Târnave. Stratul de zăpadă are o durată medie anuală de 90-160 zile
în zona montană, scade la 55-80 zile în zona de podiş şi Câmpie, iar în aval de Luduş în
culoarul Mureşului durata stratului de zăpadă scade sub 55 zile (determinate de
pătrunderile aerului cald din partea de sud-vest). Grosimile medii ale stratului de zăpadă
ating în zona montană 80-120 cm, în zona submontană şi de podiş 50-60 cm, iar în
culoarul Mureşului şi Târnavelor 25-40 cm cu variaţii locale.
Circulaţia atmosferică se realizează predominant din sector vestic şi nord-vestic cu o
frecvenţă de 12.1 %. În lunile de iarnă vânturile dominante sunt cele din sector nord-
estic cu o frecvență cuprinsă între 10,8 – 13,8 %. Vitezele cele mai mari ale vântului se
înregistrează în zonele montane înalte pe culmile munţilor Călimani, unde vitezele
rafalelor depăşesc 45-50 m/s. Spre zonele joase din partea centrală şi vestică viteza
medie a vântului scade la 2-4 m/s. Influenţele circulaţiei estice şi sudice sunt extrem de
slabe datorită barajului natural al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ
al APM Mures, rezulta:
În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată
de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă
cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în
timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc
poluare semnificativă.
67
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
O scurtă caracterizare a surselor fixe in zona analizata se prezintă astfel:
– surse industriale: industria de prelucrare a lemnului. În general, combustibilul utilizat
este lemnul (peste 98 %). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse
dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a
poluanţilor în atmosferă.
– Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A)
şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale
judeţului Mureş; traficul feroviar care însă este slab reprezentat.
Calitatea aerului în judeţul Mureş se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire.
Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale
iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în
creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului. În judeţul Mureş nu sunt
probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de
gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform
legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele
care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului,
aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf,
benzenul şi alţi compuşi organici volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi
fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel.
Din rezultatele activităţii de supraveghere a calităţii aerului, în judeţul Mureş au fost
constate episoade de depăşire a valorilor limită admise pentru sănătatea umană doar la
indicatorii pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 şi la amoniac. În ceea ce priveşte
concentraţia în aerul înconjurător a pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în anul
2011, s-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia
de fond urban MS 1, 33 de depăşiri la staţia industrială MS 2 şi 22 de depăşiri ale valorii
limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 4. Cauzele depăşirilor
înregistrate sunt traficul rutier, reantrenarea pulberilor în cazul furtunilor sau perioadelor
cu vânt puternic şi lucrările de reabilitare a arterelor rutiere din zona apropiată a
punctelor de măsurare. PM10 se referă la particule cu mai puţin de 10 microni in
diametru, care pot rămâne în aer timp de câteva zile şi se pot transmite pe zone întinse
sau pe distanţe lungi de la sursa originală. În perioada 2000-2011 procesul de aderare şi
integrare în Comunitatea Europeană a impus condiţii stricte privind prevenirea şi
controlul poluării pentru titularii obiectivelor industriale.Totodată s-a îmbunătăţit
capacitatea administrativă a autorităţilor de mediu cu rol în impunerea respectării
legislaţiei de mediu. Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în
aerul înconjurător, mai ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai
68
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
ridicat al traficului rutier. Totuşi concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2011
pentru oxizii de azot în aerul înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia
sănătăţii umane. În ceea ce priveşte concentraţia oxizilor de sulf în aerul înconjurător
valorile înregistrate reprezintă a zecea parte din valoarea limită pentru protecţia sănătăţii
umane. Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în
suspensie fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună
demararea unor ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului.
Factorul de mediu ”Sol”
Conditiile geotehnice ale terenului:
Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe
amplasamentul de implementare PUG Rusii Munti.
În anul 2011, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a
solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol.
PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR
(RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ)
Utilizarea îngrăşămintelor
Îngrăşămintele chimice ocupă un rol important în menţinerea şi sporirea fertilităţii
solurilor, în vederea creşterii productivităţii agricole. Aceste substanţe conţin unul sau
mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe
nutritive în forme uşor asimilabile. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în
judeţul Mureş sunt:
îngrăşămintele cu azot;
îngrăşămintele cu fosfor;
îngrăşămintele cu potasiu.
Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice, pe soluri
necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea
solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.
Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Pesticidele reprezintă substanţe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru
combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele
încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte
şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în
69
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt
incluse:
erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;
insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor;
fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.
Principala categorie de pesticide utilizată, o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor
se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.
Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:
• asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;
• rotaţia tratamentelor cu erbicide;
• fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.
Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul
contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR
• ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi
industriale;
• depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de
la complexele de creştere a animalelor;
• depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide.
Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin
următoarele mecanisme:
• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;
• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;
Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii
organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea
solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu
caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.). Deoarece conţinutul de metale,
atât în deşeurile menajere cât şi a celorlalte tipuri de deşeuri ce intră în categoria
deşeurilor municipale este redus, conţinutul de metale grele ce ar putea avea impact
asupra solului şi subsolului este mult diminuat. Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare
a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice
70
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
în descompunere care pătrund în sol prin infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe
sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică. Fosele septice, platformele de
gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă permanentă de nitraţi. În
conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl
reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în
apă, ei trebuie mai întâi să polueze solul. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi
importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de
automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul" ploii.
Prin masurile cuprinse in PUG Rusii Munti, se are in vedere diminuarea sau eliminarea tuturor acestor disfunctionaliati in ceea ce priveste poluarea solului pe teritoriul administraiv al localiatii.
Factorul de mediu ”Biodiversitate”
Diversitatea organismelor (animale, plante) este esentială în mentinerea echilibrului
ecologic, în asigurarea capacităţii de suportare a activitailor antropice de către
ecosistemele naturale. De aceea componenta biodiversitate trebuie abordată din punct
de vedere al conservării. Pentru conservarea speciilor de plante şi animale a fost
necesară desemnarea de arii de protectie SCI şi arii speciale de protectia avifaunistică
SPA integrate în Reţeaua Ecologică Natura 2000.
Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, în comuna Ruşii Munţi
sunt identificate următoarele grupe de arii naturale protejate:
Parcuri naţionale şi naturale - nu este cazul;
Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste
5 ha - nu este cazul;
Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) – există
două astfel de situri, acoperind 80, 95 ha, adică 1,86% din suprafaţa totală;
Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) - nu este
cazul;
Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a
Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu conferă statutul
de „arie naturală protejată”, şi acoperă partea de est a comunei.
Descrierea situurilor s-a facut la pag. 39 – 43 din prezentul Raport de mediu.
71
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Starea de conservare a fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare a dezvoltarii
PUG, deoarece impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes comunitar este
minim. Concluziile capitolului biodiversitate sunt urmatoarele:
1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic General Rusii Munti, judetul
Mureș nu se va înregistra impact asupra mediului în general şi asupra
speciilor de interes comunitar aflate în vecinătatea amplasamentului vizat de
PUG;
2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ aflate în
vecinătatea amplasamentului nu nu va fi modificată ca urmare a dezvoltării
PUG-ului;
3. Având în vedere caracterul de reglementare al PUG Rusii Munti, se constata
ca impactul va fi nesemnificativ asupra speciilor de interes conservativ.
Conservarea resurselor naturale
Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza prin propuneri ale
PUG Rusii Munti si/sau care necesita conservare.
Sanatatea umana
La nivelul comunei Rusii Munti există infrastructura necesară asigurării sănătății
populației.Reactualizarea PUG Rusii Munti, va avea un impact pozitiv asupra starii de
sanatate a populatiei prin respectarea normelor legale privind contruirea si circulatia in
teritoriul administartiv.
72
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Gestionarea deseurilor
Depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o
problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.
Riscuri naturale
Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de
proiectare, indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de
valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul
mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita
acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise
prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona
amplasamentului considerat. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat
seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru
gradul VI de seismicitate.
Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă principalul risc
natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului
constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel
a pericolului de inundaţii.
Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de regula
bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata una
dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de manifestare,
in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea proceselor
erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea modului
de folosinta a terenului. Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea
factorilor naturali, cum sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate
ridicata in special in perioada mai-iunie. Practicarea agriculturii conventionale in zone
deja afectate de eroziune sau care manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat
sa intensifice degradarea solului si a mediului inconjurator. Procesele erozionale
prin apa pe solurile cultivate sunt intensificate in special de lucrarea gresita a
solului. De asemenea, pasunatul, daca este practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca
si defrisarile exagerate, intensifica si accelereaza procesele erozionale. Problemele cele
mai stringente care se pun, fata de acest proces al degradarii mediului ambiental, le
reprezinta atat elaborarea, cat si implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a
masurilor de prevenire pe termen lung.
Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică,
hidrogeologică, geologică şi geofizică.
73
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Patrimoniul culturalImpactul PUG Rusii Munti asupra monumentelor istorice din teritoriul administartiv va fi
unul pozitiv. În comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv
Ansamblul rural – case româneşti cu următoarele elemente specifice:
Categorie: Ansambluri rurale
Perioada: începutul secolului XX.
Importanţa: B
Cod LMI: MS-II-a-B-15728
Adresa: De la nr.1-5
Localitate: sat Morăreni; comuna Ruşii Munţi
Judeţ: Mureş
Regiune: Transilvania
Mediul socio-economic
Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice
resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă
atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:
În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;
-societăţi specializate pe prelucrarea laptelui;
-centre unde se pot obţine venituri alternative.
Schimbari climaticeSchimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane. Schimbarile
climatice sunt generate de doua procese de baza:
- distrugerea stratului de ozon;
- emisii de gaze cu efect de sera.
Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate
in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca
in orasul Ungheni si localitatile apartinatoare nu se utilizeaza nici una din substantele
interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul
de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan,
oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de
sulf (SF6). Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:
• mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);
• gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru
incalzire si preparare hrana;
74
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
• (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei
(amoniac,metan);
Din analiza prevederilor PUG Rusii Munti, nu rezulta obiective economice existente sau
propuse care sa conduca la industrii responsabile de emisii de gaze cu efect de sera sau
care sa distruga stratul de ozon.
75
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.Aspect de mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUG Rusii MuntiApa Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:
vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca
urmare a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;
lipsa canalizării şi epurării apelor uzate in localitatea Sebes;
lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente
se face din sistemul de apă al comunei Deda;
aer Calitatea aerului este buna; Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM Mures, rezulta:În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă. Localitatea Rusii Munti nu figureaza pe aceasta lista, nu este prezenta poluarea semnificativa a aerului.
Sol Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele mecanisme:
• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;
• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;
Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.).
Gestionarea
deseurilorDepozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.
Riscuri de mediu –surse de poluare
Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,
favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni.
Scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de
autopurificare a apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5
caracterizează gradul de impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de
presupus că valorile crescute să fie însoţite de o creştere evidentă a substanţelor
organice.Riscuri naturale Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă
principalul risc natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru gradul VI de seismicitate.
76
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Conservarea
resurselor
naturale
Producerea de energie verde are drept consecintă conservarea resurelor naturale.In teritoriul administartiv al comunei Rusii Munti nu sunt prezente resurse naturale cu exceptia lemnului.
Patrimoniu cultural
În comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv Ansamblul rural – case româneşti cu următoarele elemente specifice:
Categorie: Ansambluri rurale
Perioada: începutul secolului XX. Importanţa: B Cod LMI: MS-II-a-B-15728 Adresa: De la nr.1-5
Zonarea teritoriala
Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a
terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.
Teritoriul intravilan e x i s t e n t nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea
economica a localitatii, motiv pentru care s-a propus marirea acestuia.Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu
Necesitatea informării populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind implicarea în asigurarea dezvoltării durabile a localității.
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte
legătura dintre mediu şi PUG analizat:
o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999).
o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.
199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.
o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor
combustibili pentru transport regenerabili.
o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire
la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de
mediu;
o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea
impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie
aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);
o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru
anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).
77
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare
teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi,
este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la
guvern către niveluri locale şi regionale.
Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG se doreşte dezvoltarea economică a
zonei. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de
amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua
şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor
de la guvern către niveluri locale şi regionale.
Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUG îsi
propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii:
• La nivel judetean, PUG Rusii Munti tine cont de relatiile si obiectivul specific din
Planul de Amenajare Teritorial Mureș. In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele
de protectia mediului relevante pentru PUG in comparatie cu obiectivele la nivel national,
comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.ASPECTE DE MEDIU
Obiectiv stabilit la nivel national,comunitar,international
Obiectivul relevantpentru plan
Modul in care s-a avut in vedere in plan
AER Calitatea aerului trebuie sa
corespunda legislatiei nationale care
transpune Directivele 96/62/CE si
1999/30/CE privind valorile limita
pentru SO2, NO2, NO, particule in
suspensie si plumb. Strategia
nationala privind protectia
atmosferei urmareste stabilirea unui
echilibru intre dezvoltarea
economicosociala si calitatea aerului
(HG nr. 1856/2005 privind
plafoanele nationale pentru anumiti
poluanti atmosferici). In legislatie se
prevede intretinerea si modernizarea
infrastructurii de transport rurtier
(drumuri, mijloace de transport
nepoluante).
Mentinerea si
imbunatatirea calitatii
aerului. Energia verde
contribuie la acest
deziderat. Organizarea
circulatiei pe teritoriul
administartiv contribuie la
imbunatatirea calitatii
aerului. Nu se prevad
obiective economice
poluatoare.
Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului.
APĂ Calitatea apei trebuie sa corespunda
legislatiei in vigoare care transpune
prevederile Directivei Cadru privind
apa nr.2000/60/CE impreuna cu
directivele fiice. Epurarea apelor
uzate trebuie sa fie conforma cu
legislatia nationala care transpune
prevederile Directivei 91/271/CEE.
Asigurarea calitatii apelor
de suprafata si subterane
prin limitarea poluarii din
surse punctiforme sau
difuze.
Echipare edilitară completă cu instalaţii de apă, canalizare, colectare;Se vor prevedea sisteme de colectare si evacuare a apelor menajere in toate localitatile comunei.
78
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
SOL Limitarea poluării punctiforme şi
difuze a solului şi facilitarea protejării
solului, executia de lucrari pentru
combaterea eroziunii solului si
apararea impotriva inundatiilor.
Protectia calitatii solului si
reducerea suprafetelor
afectate de evacuari
necontrolate.
Deseurile rezultate vor fi colectate de firma specializata si depozitate in conditii conforme.
Depozitarea controlată a
deşeurilor prin colectarea şi
depozitarea temporară în
containere speciale.
SCHIMBĂRI
CLIMATICE
Nu e cazul. Planul nu va produce sau
contribui la schimbari climatice.- -
BIODIVERSIT
ATEA
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei. Mentinerea diversităţii
naturale a faunei, florei.
Nu sunt prevazute investitii
care sa afecteze
biodiversitetatea.
SĂNĂTATEA
UMANĂ
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor amplasamentelor în
ceea ce priveşte transportul, mai
ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.
Imbunatatirea calitatii
vietii, cresterea
confortului, evitarea
imbolnavirilor
epidemiologice
- marirea suprafetei de spatii verzi / cap locuitor prin introducerea in intravilan, rezultand o suprafata suplimentara de spatiu verde la nivelul localitatii.
MANAGEMEN
TUL
RISCULUI DE
MEDIU
Creşterea protejării populaţiei în faţa
riscurilor asociate cu activități care
poluează mediul.Legislatia nationala
are prevederi in ceea ce priveste
cresterea protectiei populatiei fata
de riscurile naturale care se pot
preveni (alunecari de teren si
inundatii) prin luarea unor masuri
anticipate aparitiei fenomenelor
sau pentru eliminarea efectelor
acestora.
Protectia populatiei si
bunurilor materiale prin
diminuarea efectelor
alunecarilor de teren si a
inundatiilor.
Lucrari pentru stabilizarea
terenului.
Instituirea interdictiei de
construire in zonele cu riscuri
naturale.
CONSERVARE
A/ GEST.
RESURSE
Nu sunt detectate resurse naturale
în zona aferentă PUG-ului analizat.- -
PATRIM.
CULTURAL/
NATURAL
Lista cu obiectivele de patrimoniu. Pastrarea si conservarea Nu sunt lucrari care sa
afecteze patrimoniul cultural
sau cel natural.EFICIENŢA
ENERGETICĂ ŞI RESURSE
REGENERABILE DE ENERGIE
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
a utilizării resurselor de energie.
Producția de energie
verde.
Utilizarea energiei verzi
pentru producerea de energie
electrică.
79
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
POPULARIZA
REA
ASPECTELOR
DE MEDIU
CONSTIENTI
ZAREA
PUBLICULUI.
Legislatia nationala, in concordanta
cu cea europeana prevede accesul
liber al cetatenilor la informatia de
mediu (HG nr. 1115/2002)
implementarea obligatiilor rezultate
din Conventia privind accesul
publicului la luarea deciziilor in
probleme de mediu semnata la
Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata
prin Legea nr. 86/2000 privind
stabilirea cadrului de participare a
publicului la elaborarea anumitor
planuri si programe in legatura cu
mediul.
Cresterea responsabilitatii
publicului fata de mediu.
Conștientizarea publicului
privind necesitatea
implementarii metodelor de
producere a energiilor verzi,
nepoluatoare.
6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori
climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:
Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona
PUG Rusii Munti analizat, dat fiind ca zona nu se constituie la ora actuala într-o sursa de
poluare atmosferica.
Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol. Prin masurile prevazute se
va proteja acest factor de mediu.
Impactul asupra apelor de suprafataNu va exista nu impact semnificativ. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor
de mediu.
Impactul asupra apelor subteraneNu va exista nu impact semnificativ.Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de
mediu.
Impactul asupra populatieiPopulatia din comuna Rusii Munti va „suferi” un eventual impact pozitiv prin
reactualizarea acestui PUG, impactul fiind de natura sociala.
Impactul asupra factorilor climatici:Factorii climatici din zona nu vor avea de suferit din cauza realizarii obiectivelor PUG.
80
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Impactul asupra patrimoniului cultural:Patrimoniul cultural va fi protejat. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de
mediu.
Impactul asupra peisajului:În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la
Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea definitie pentru
peisaj: „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al
carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani”
Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la Florenta, s-a
angajat :
- sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia,
managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate în
prezenta conventie;
- sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si
locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor
peisajere mentionate la alineatul precedent;
- sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele
culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil
impact direct sau indirect asupra peisajului. În cazul analizat de prezentul raport, nu au
fost regasite alte politici referitoare la peisajul din zona .
S-a constatat ca pentru actuala forma a planului de urbanism a fost parcursa întreaga
procedura specifica pe linie de urbanism. În etapa de dezbatere publica a PUG-ului
acesta are înca ocazia sa îsi exprime optiunea vis a vis de subiect - ne referim cu
precadere la modificarea peisajului – prin observatii pertinente de care se vor tine fireste
seama în cadrul prezentei evaluari.
Impactul asupra biodiveristatii si ariilor protejatePlanul urbanistiv general PUG-ul localitatii Rusii Munti, nu are efecte semnificative asupra
arilor protejate si nici asupra biodiversitatii.
Metoda de evaluare:Metoda aleasa pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului în general si în
special asupra ariei protejate din vecinatate a fost cea matriceala.
Astfel, etapele de evaluare au fost:
• identificarea actiunilor propuse de planul analizat (ca si posibile cauze ale unor
eventuale efecte asupra mediului);
• identificarea factorilor de mediu si a intereselor potentiale a fi protejate;
• selectarea primara a actiunilor propuse de plan (în functie de relatia cu factorii de
mediu si cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie
81
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile;
• estimarea (prin calcul si prin metode comparative) a efectelor pozitive sau negative
cauzate de actiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al
intensitatii, a efectelor produse, remanentei acestor efecte, întinderii spatiale etc.)
Prima etapa de completare a matricei consta în matricea initiala (ipoteza) de evaluare, unde se figureaza strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis
de posibile efecte cauzate estimate însa doar la nivel calitativ (daca pot sau nu sa apara
si eventual daca sunt de ordin negativ sau pozitiv, însa nu si cantitativ - cu ce
intensitate). Ulterior, plecând de la aceasta matrice initiala, evaluând fiecare caz în parte
(de intersectie a activitatilor / actiunilor PUG cu factorii de mediu sau de interes), se
atribuie si valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durata, cu ce întindere etc.) Aceasta
etapa se concretizeaza prin matricea primara de evaluare.
Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai
nefavorabil posibil, respectiv fara a include masurile de prevenire / reducere a impactului
deja propuse prin PUG. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar
putea sa apara în cazul implementarii planului însa fara a fi luata nici o masura de
prevenire / reducere a impactului asupra mediului.
Urmatorul pas metodologic a constat în considerarea masurilor deja prevazute în PUG-ul
propus, (identificarea si evaluarea eficientei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat
prin aplicarea corectiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se
astfel impactul rezidual brut. Matricea primara astfel corectata fiind denumita
matrice partiala de evaluare.În functie de rezultatul astfel obtinut, s-au facut ulterior recomandari în ceea ce privesc
masurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scaderii la minim a
acestui impact rezidual. Luând în considerare aceste masuri suplimentare (cu eficienta
lor), se ajunge în final la obtinerea impactului rezidual (final) care reprezinta acel
impact care nu mai poate fi evitat prin masuri de prevenire sau reducere, matricea astfel
corectata fiind denumita matrice finala de evaluare.
După realizarea acestei evaluări în vederea stabilirii dacă PUG Rusii Munti poate avea
efecte substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o evaluare a domeniilor
cheie de intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului,
altfel spus, s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau
nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in
două faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu
următoarea scară valorică:
+ 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului)
de referinţă propus
82
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
+ 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus
0: nici un impact
– 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus
– 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de
referinţă propus
?: impactul nu poate fi determinat
Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu.
Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre
domeniile reglementare din cadrul PUG şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei
mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia
mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. În urma analizei nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG Rusii Munti asupra obiectivelor de mediu.Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii
punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.
Obiectivul de mediu relevantpentru PUG
Introducerea in
intravilan a
suprafeței
necesare
implementării
PUG
Stabilirea
zonelor de
interes
pentru
dezvoltare
Delimitarea si
zonificarea noului
teritoriu intravilan
Reducerea/elim
inarea riscurilor
naturale
Cresterea
gradului de
constientizare
asupra
problemelor
de mediu
Mentinerea si
imbunatatirea
calitatii aerului.
Reducerea la minim
a impactului
asupra aerului.
+2 +2 +2 +1 +2
Protectia calitatii
solului si reducerea
suprafetelor afectate
de evacuari
necontrolate.
+2 +2 +1 +1 +1
Imbunatatirea
calitatii vietii,
cresterea
confortului, evitarea
imbolnavirilor
epidemiologice
+1 +1 +1 +1 +1
83
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Obiectivul de mediu relevantpentru PUG
Introducerea in
intravilan a
suprafeței
necesare
implementării
PUG
Stabilirea
zonelor de
interes
pentru
dezvoltare
Delimitarea si
zonificarea noului
teritoriu intravilan
Reducerea/elim
inarea riscurilor
naturale
Cresterea
gradului de
constientizare
asupra
problemelor
de mediu
Protectia populatiei
prin diminuarea
efectelor
alunecarilor de teren
si a inundatiilor.
+1 +1 +1 +2 +1
Cresterea
responsabilitatii
publicului fata de
mediu
+1 +1 +1 +1 +1
TOTAL +7 +7 +6 +6 +6
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat
daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de
mediu.
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?
Mentinerea si imbunatatirea
calitatii aerului. Reducerea la
minim a impactului
transportului asupra aerului.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii aerului.
DA pe termen lung
Asigurarea calitatii apelor de
suprafata si subterane prin
limitarea poluarii din surse
punctiforme sau difuze.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii apelor de suprafata si
subterane.
DA pe termen lung
DA pe termen lung
Protectia calitatii solului si
reducerea suprafetelor
afectate de evacuari
necontrolate.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
solului.
DA pe termen lung
Imbunatatirea calitatii vietii,
cresterea confortului, evitarea
imbolnavirilor epidemiologice.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii vietii.
DA pe termen lung
84
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?
Protectia populatiei prin
diminuarea efectelor
alunecarilor de teren si a
inundatiilor.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
protectiei populatiei.
DA pe termen lung
Protejarea populatiei si a
zonelor de locuit prin
separarea de terenurile cu
activitati economice si servicii.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
zonarii teritoriului.
DA pe termen lung
Cresterea responsabilitatii
publicului fata de mediu
Educarea, informarea si
participarea populatiei la
luarea deciziilor privind mediu.
DA pe termen lung
Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung ca se
creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.
În consecință evaluatorul estimează potențialul efect asupra factorilor de mediu de pe
amplasamnetul analizat dar si din împrejurimi, ca fiind efect pozitiv în cadrul scopului de
referinţă propus. Reactualizarea PUG Rusii Munti va avea nu impact minor si local
asupra tuturor factorilor de mediu analizati.
7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.
Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,
precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact minor asupra aspectelor
de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte
asupra mediului si sanatatii in context transfrontier.
Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context
transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul local și minor.
85
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G. Masuri propuse de PUG Rusii Munti:Factor de mediu apa.Problema de mediu 1: Asigurarea alimentării cu apă pentru consumatorii neracordați.
Măsura propusă: Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă în zonele neracordate.
Factorii de mediu vizați : calitatea apei, sănătatea populației.
Efect preconizat : Prin aplicarea acestei măsurii se asigură apă potabilă de calitate
controlată pentru nevoile populației.
Problema de mediu 2 : Inexistenta sistemului de canalizare în localitatea Sebes.
Măsura propusă 1: Extinderea sistemului de canalizare etapizat.
Factorii de mediu vizați : Calitatea apei subterane, sănătatea populației.
Efecte preconizate : Se elimină riscul asociat exfiltrațiilor de ape uzate în subsol și al
poluării apelor subterane.
Măsura propusă 2 : Asigurarea canalizării pluviale în sistem divizor.
Factorii de mediu vizați : Subsol, calitatea apei.
Efect preconizat : Se elimină riscul încărcării nejustificate a stației de epurare.
Problema de mediu 4: Existența zonelor inundabile.
Măsura propusă : Interdicția de construire în aceste zone
Factorii de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul uman , flora și fauna.
Efect preconizat : Reducerea riscului de inundare și a pagubelor materiale.
Problema de mediu : Impactul produs de perioada de execuție a lucrărilor/măsurile
prevăzute .
In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru
extinderea retelelor de apa, calitatea apelor subterane poate fi influentata de
eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari
rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de
catre apele de precipitatii. De asemenea, poate fi influentat regimul de curgere si nivelul
hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizeaza studii hidrogeologice pe diferite
amplasamente unde urmeaza sa se realizeze lucrari de excavatii si fundatii de adancime.
In vederea protejarii calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea urmatoarelor
măsuri:
- carburantii se vor depozita in rezervoare etanse, in spatii/platforme amenajate;
86
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) se va realiza numai in locurile special amenajate;
- verificarea tronsoanelor de conducta si a imbinarilor, la efectuarea probei de presiune,
atat la racordarea cu reteaua de canalizare, cat si la cea de alimentare proprie cu apa
potabila;
- se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau
a depozitelor temporare de pamant.
In perioada de exploatare lucrarile propuse prin PUG contribuie la protectia apelor
subterane prin inlocuirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare unde exista riscul
de exfiltratie, si a apelor de suprafata prin asigurarea calitatii efluentului inainte de
evacuarea in emisar.
Factor de mediu aer.Problema de mediu : Poluare datorită traficului rutier.
Măsura propusă 1 : Reabilitarea drumurilor existente.
Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătate , calitatea vieții.
Efect preconizat : Reducerea emisiilor de gaze de eșapament , a degajării pulberilor și
reducerea nivelului de zgomot.
Măsura propusă 2 : Realizarea de aliniamente plantate dealungul arterelor rutiere.
Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătatea populatiei, peisaj , biodiversitate.
Efect preconizat : Pe lângă efectul peisagistic evident, această măsură asigură o
diminuare semnificativă a poluării aerului prin autoepurare.
Se mai mentioneaza ca activitatea de transport feroviar nu genereaza emisii
semnificative de gaze poluante in atmosfera. Crearea de spatii verzi si intretinerea
corespunzatoare a acestora va contribui la imbunatatirea calitatii aerului in localitate.
Factor de mediu sol.Problema de mediu : Existența solurilor erodate sau afectate de alunecări de teren.
Măsura propusă 1 : Interdicții de construit in zonele cu eroziune la malul cursurilor de
apă și pe terenurile afectate de alunecări.
Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, comunități umane.
Efect preconizat : Protecția solului și a biodiversității, stabilizarea terenurilor erodate și
alunecătoare, siguranța construcțiilor.
Problema de mediu : Depozite necontrolate de deșeuri pe sol.
Măsura propusă : Eliminarea depozitelor la generare și ecologizarea terenurilor afectate.
Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, apa subterană.
Efect preconizat : Ecologizarea terenurilor afectate, în vederea punerii în valoare a
acestora, protecția solului biodiversității și apelor subterane.
Problema de mediu : Impactul produs în perioada de execuție a lucrărilor/măsurilor
87
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
prevăzute.
In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor propuse se
considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:
- depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile
de constructii;
- depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si
spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;
- scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice
sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.
- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de
precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;
- perturbarea structurii geologice prin lucrarile de ecavatii pentru realizarea fundatiilor
si ale structurii cladirilor.
Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea
caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor
suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.
In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat de
ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea
suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru
populatie. Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si
de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUG-ul
va asigura planificarea operationala a terenului, in acest sens va constiti baza legala
pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.
ZgomotulIn perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG
se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de
legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata.
De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa
functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti. Planul
Urbanistic General propune reducerea nivelului sonor din localitate prin modernizarea
strazilor existente, amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Prin urmare
in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi redus si nu sunt
necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.
BiodiversitateaProblema de mediu : Stabilizarea terenurilor alunecătoare.
Factorii de mediu vizați : Biodiversitatea, sol, peisaj
Măsura propusă : Crearea de perdele de protecție și aliniamente plantate.
88
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Efect preconizat : Stabilizarea terenurilor alunecătoare și erodate, îmbunătățirea calității
aerului, calitatea peisajului, calitatea vieții.
Având în vedere ariile protejate și situația din amplsamentul analizat, se apreciaza ca in
prezent, nu există presiuni exercitate asupra ariilor naturale protejate.
Patrimoniul CulturalIn ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care
efectueaza lucrari de excavatii pentru implementarea planului in zona monumentelor
istorice sau a siturilor arheologice sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea
acestora.
Factor de mediu peisajul Problema de mediu : Îmbunătățirea aspectului peisagistic.
Măsura propusă 1: Reabilitarea și amenajarea spațiilor verzi în interiorul comunei.
Măsura propusă 2: Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin
recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică si amenajări exterioare.
Măsura propusă 3: Realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform
documentațiilor urbanistice.
Măsura propusă 4 : Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport și a
drumurilor de acces în oraș.
Măsura propusă 5 : Respectarea prevederilor din PUG.
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea.Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare
s-au referit la:
• accesul în perimetrul luat în studiu;
• destinația actuală a terenurilor luate în analiză;
Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul
actual, respectiv fără un PUG și fără investiție, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi
importante la nivelul administraţiei locale deoarece planul asigură venituri financiare
stabile si sigure pe termen lung.
Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea PUG, impactul asupra
factorilor de mediu va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.
Evaluatorul a optat pentru varianta de realizare a acestui PUG, în forma oferita de
proiectant si agreata de Primaria Rusii Munti.
89
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei elaborata de INCD
URBAN-INCERC BUCUREŞTI Sucursala URBANPROIECT in cadrul proiectului Plan
Urbanistic General pentru comuna Rusii Munti si cuprinde:
- elementele cadrului natural;
- caracteristicile pedogeografice locale;
- riscurile naturale de pe teritoriul administrativ analizat;
- conexiunile teritoriale;
- situatia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotarilor edilitare;
- impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate, mediul uman);
- corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;
- utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice;
- posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si a serviciilor,
mediului, agrement;
- masurile propuse pentru protectia mediului la fiecare obiectiv mentionat in PUG .
Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:
- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice/private sau pentru modificarea
ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;
- eliberarea autorizatiei de construire, alta decat cea pentru locuinte cu respectarea
normelor sanitare impuse de legislatia sanitara in vigoare;
- realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si autorizati, care
sa cunoasca si sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste organizarea de santier,
utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne si nepoluante, cu utilaje
performante care sa nu polueze mediul pe perioada executarii lucrarilor si care sa
ecologizeze zonele de lucru conform obligatiilor din acordurile de mediu;
- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de locuire,
concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a aliniamentelor de
arbori si a perdelelor de protectie stradala;
- asigurarea amplasamentelor pentru locuinte;
– evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de
deseuri de orice fel;
– organizarea colectarii selective si asigurarea depozitarii controlate a deseurilor;
- ecologizarea zonelor in care s-au depozitat necontrolat deseuri ;
90
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila;
- extinderea retelei de canalizare pe strazile care in prezent nu sunt racordate la
sistemul de canalizare centralizat existent;
- crearea, conservarea si protejarea spatiilor verzi existente si extinderea amenajarilor
pentru agrement;
- adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si
antropic, adoptarea masurilor de refacere peisagistica si ecologica a zonelor afectate;
- reabilitarea arterelor de circulatii interioare, a retelelor, a zonelor afectate si a altor
obiective si activitati fara a prejudicia ambientul, starea de sanatate si de confort a
populatiei;
- adoptarea unor politici de mediu transparente si informarea populatiei din zona
referitor la programele de dezvoltare ale localitatii.
In afara Variantei 0, in proiect a mai fost analizata o varianta de PUG pentru comuna
Rusii Munti care prezinta viziuni diferite pentru localitate pornind de la utilizarea resursei
de teren din intravilan si zonele alaturate.
Varianta 0
Dupa cum s-a mentionat si mai sus, varianta 0 – mentinerea actualei situatii este de
natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari
coerente care sa stabileasca o zonificare corespunzatoare a teritoriului.
Varianta I, varianta aleasa
Aceasta varianta care priveste reglementarile urbanistice (zonificarea functionala, cai de
comunicatii si restrictii tehnice, se sintetizeaza in plansele anexate). Varianta aleasa are
in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru
o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si Regulament s-au prevazut destinatiile
fiecarei zone, au fost stabilite obiectivele, tintele si masurile pentru protectia mediului
care se impun.
91
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESEFactor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a
PUGCriteriile care au condus la alegerea variantei prezentate
Apa Nu a fost identificat impact
negativ major asupra
factorului de mediu apa.
Respectarea
reglementarilor in
domeniul protectiei
calitatii apelor,
extinderea retelelor de
canalizare.
Se respecta indicatorii de
calitate la evacuarea apei in
receptori naturali. Se
asigura fundamentul pentru
o dezvoltare socio-
economica durabila.
Aer Nu a fost identificat impact
negativ major asupra
factorului de mediu aer.
Regelementarea
circulatiei si dezvoltarea
de unitati economice
nepoluatoare.
Se asigura fundamentul
pentru o dezvoltare socio-
economica durabila.
Sol Zone cu sol deteriorat
dinpunct de vedere
calitativ in perimetrul
analizat.
Lucrari de protejarea
degradarii solulrilor.
Asigura o dezvoltare socio-
economica durabila,
utilizarea optima a
terenurilor.
Riscuri naturale Alunecari de teren si
inundatii.
Instituirea interdictiei
de construire in zonele
cu pericol.
Alternativa este in
concordanta cu legislatia
nationala privind protejarea
solului, ca bun de interes
national.
Zonarea teritoriala Necesar de zone
suplimentare pentru
functiuni noi.
Pune de acord nevoile
populatiei cu
dezvoltarea urbanistica
a localitatii. Aloca
terenuri pentru
dezvoltare economica.
Creste suprafata de
teren destinata
intravilanului functie de
necesitati.
Prin extindere intravilan si
zonare se permite
dezvoltarea durabila a
localitatii prin stabilirea
functiunilor, separarea
zonelor de locuit de
celelalte activitati.
Constientizarea
publicului asupra
problemelor de mediu
Implementarea legislatiei
de mediu impune
desfasurarea de campanii
de informare a populatiei,
a tuturor categoriilor de
varsta sau pregatire,
privind obligatiile
administratiei publice
locale, a persoanelor fizice
PUG-ul contine
propuneri rezultate in
urma consultarii
populatiei privind
directiile de dezvoltare
a localitatii. Primaria
aduce la cunostinta
publicului tematica si
continutul hotararilor
Se respecta directivele
europene si legislatia
nationala privind
consultarea publicului si se
creste gradul de educare al
populatiei prin accesul la
informatia de interes
public.
92
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUG
Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate
si juridice de a mentine un
mediu curat, nepoluat.
Populatia trebuie implicata
in actiuni de protectie a
mediului.
adoptate de consiliul
local. Regulamentul
local de urbanism
impune procedurile
pentru aprobarea
obiectivelor.
10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G. Rusii MuntiIntroducere şi scopul monitorizării
Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe mentioneaza:
(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de
titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia
asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea
intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.
(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia
inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului
de mediu, si face parte integranta din acesta.
(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este
responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului
este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior
realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta
pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.
(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului
de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie
de Internet.
(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor,
programelor si instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii
acestora.”
Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât si cea de operare, criteriile
conform carora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea
impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identificati
ca posibil a fi afectati semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finala de evaluare.
93
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum si metoda de
obtinere a informatiilor. Frecventa monitorizarii variaza de la un criteriu la altul sau de la
un indicator la altul în raport cu specificul acestora si probabilitatea de aparitie a
eventualelor efecte vizibile / masurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme
efectele negative si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru eliminarea sau
reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat si sugerarea unor surse de obtinere a
informatiilor. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice
şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi
justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării
PUG. Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea
informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG
cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere
ce pot fi întreprinse). Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor
de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv :
Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului inainte
de implementarea obiectivului PUG.
Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare si
poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului.
Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea
lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor
surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie de necesitati.
Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:
In cazul etapei de preimplementare plan, in functie de caracteristicile fiecarui obiectiv se
stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie monitorizati si parametrii de monitorizare.
Datele obtinute se inscriu in raportul de incepere si caracterizeaza starea initiala la care
se fac raportarile ulterioare.
- In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si factorii de
mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu frecventa stabilita de
autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situatia initiala, inainte de
implementarea proiectului.
Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt:- evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu
determinate de proiectul analizat.
- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului.
94
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii
mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUG analizat) pentru
întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare
- monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului.
Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă(Titularul de Proiect) desemnează o persoană pentru colectarea
datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUG.
Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi
coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la
parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de
monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate
autorităţii de mediu relevante.
Raportarea privind monitorizarea mediuluiPersoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau
experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind
monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor
informaţiilor. În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult
posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în
sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat.
În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar.
Parametrii şi indicatori de monitorizareTinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi
de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării
acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:
1. Factor de mediu AER:
- monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coşurile centralelor termice.
2. Factor de mediu APA:
- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar
conform NTPA 001 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;
- se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa la statia de tratare
conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de
laboratoarele propii si ale autorităţii locale de sănătate publică;
- se va monitoriza permanent cantitatea de apă distribuita in retea, conform prevederilor
autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;
3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:
95
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
- monitorizarea calităţii solului corelată cu etapele de realizare a PUG, în special în
zonele de folosinţă sensibilă (zone rezidenţială, parcuri, locuri de joacă pentru copii,
spaţii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.).
4. Factor de mediu AŞEZARI UMANE:
- respectarea indicilor urbanistici propuşi prin PUG, în special a suprafeţelor de teren
aferente spaţiilor verzi. Suprafeţele de spaţii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în
Registrul local al spaţiilor verzi;
- respectarea funcţiunilor propuse prin PUG;
- stadiul realizării lucrărilor edilitare (reţele de alimentare cu apă, reţele de colectare şi
evacuare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, reţele de furnizare a energiei
termice, gaz metan şi electricitate);
- stadiul de realizare a căilor de acces în zonă;
- monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.
- se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate, reciclate şi eliminate pe
toată perioada de implementare a PUG. Evidenţa gestionării deşeurilor se va realiza
conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);
- generalizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;
În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de
monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri,
autorizaţii) pe parcursul implementării PUG.
Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu
autoritatea de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi
interesate şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale
planului dacă rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele
iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.
Responsabilitatea monitorizării efectelor implementarii PUG revine titularului de plan.
Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediuUn sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG asupra
mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului
al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât
şi calitatea proiectului analizat.
Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:
• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor,
pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;
• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);
96
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
• Implicarea APM Mureş în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special
modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea
programului;
• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi
posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în
viitor.
Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:
• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte)
adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;
• Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a
modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;
• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce efecte
negative asupra mediului; Publicarea rezultatelor de monitorizare;
• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Mureş) şi cu alte
autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;
• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.
97
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI
In Tabelul de mai jos sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a efectelor produse de implementarea Planului PUG RUSII MUNTI.
Componentele sistemului de monitorizare a PUG RUSII MUNTIComponentă sistem Puncte de control Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizării
Calitatea precipitaţiilor Dispuse de APM Mures Nu se vor monitoriza, planul nu afectează calitatea precipitațiilor.
--
Calitatea aerului Dispuse de APM Mures Conform prevederilor legale Titular plan si APM Mures
Nivelul zgomotului Zonele locuite nivel de zgomot datorat utilajelor Titular PUGCalitatea apelor de suprafaţă
- Dispuse de APM Mures și AN Apele Române
Conform prevederilor legale AN Apele RomâneTitular plan
Calitatea apei freatice Zone cu potential de poluare Conform prevederilor legale Titular Plan PUGEvacuări ape uzate Statia de epurare Conform prevederilor legale Titular PUG
Calitatea solului conform reţelei de
supraveghere
Conform solicitărilor autorităților OSPA Mures; APM MuresTitular plan;
Starea pădurilor Zonele sivice -conform amenajamentelor silvice Directia Silvica
Titular PUG
Starea ariilor protejate Zonele din terit. administartiv Coform prevederilor legale Titular plan
Situaţia spaţiilor verzi Zone locuite Suprafete raportate la numar de locuitori Titular plan
98
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:
Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de
mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:
Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti are ca scop stabilirea obiectivelor,
actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari
specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de
valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General si Regulamentul
de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea
obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.
Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea
obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:
- circulatia rutiera si transporturi;
- zonele functionale;
- protectia si conservarea mediului;
- echiparea edilitara;
Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din
punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG RUSII MUNTI întrucât în urma
analizei efectuate s-a constatat:
- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.
– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.
– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în
care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.
– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.
Elaborator
Ing. Braiescu Gheorghe- Evaluator de Mediu
Atestat RM; RIM; BM
99
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC LA RAPORT DE MEDIU
PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE APARTINATOARE”
BENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti
INFORMATII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI: PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti
AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI RUSII MUNTI, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI
Sucursala URBANPROIECT
Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu
Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011
ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ
TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com
100
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
Introducere
Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de
planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte
reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul
parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru
eliberarea certificatelor de urbanism.
Principalele obiective ale PUG Comuna Rusii Munti:
Planul Urbanistic General, conform legii, are atât caracter director şi strategic, cât şi
caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,
constituind totodată baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de
dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de
dezvoltare urbană a administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie,
reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi
construcţiilor din Comuna RUŞII MUNŢI, judeţul MUREŞ, în perioada următorilor 5-10
ani. În cadrul Planului Urbanistic General al Comunei RUŞII MUNŢI, judeţul MUREŞ s-a
urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:
analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu şi în
cadrul localităţilor componente ale municipiului;
zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea posibilităţilor de
intervenţie prin reglementări corespunzătoare;
condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalitătilor, asigurarea
accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale
persoanelor cu handicap;
utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi
rurale;
protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Politica de dezvoltare spaţială a administraţiei comunei Rusii Munti, aduce ca date de
temă următoarelor probleme:
101
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncă prin creşterea ofertei
comunei pentru investitori;
delimitarea zonelor de interes pentru reprezentativitatea comunei: zona centrală, zone
ale patrimoniului protejat, alte zone de interes;
dezvoltarea infrastructurii comunei;
modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţilor comunei;
îmbunătăţirea condiţiilor de transport;
introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării construcţiei de locuinţe
şi pregătirea ofertei de terenuri necesare dezvoltării economice;
rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare;
amenajarea depozitelor de deşeuri ecologice;
amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice.
stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor
arheologice reperate.
Pe termen scurt, Planul Urbanistic General cuprinde reglementări, la nivelul întregii
unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
localităţii;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
Analiza impactului
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat
daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de
mediu. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung
ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.
Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:
Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de
mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:
Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti are ca scop stabilirea obiectivelor,
actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari
specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de
102
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti
valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General si Regulamentul
de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea
obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.
Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea
obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:
- circulatia rutiera si transporturi;
- zonele functionale;
- protectia si conservarea mediului;
- echiparea edilitara;
Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din
punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG RUSII MUNTI întrucât în urma
analizei efectuate s-a constatat:
- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.
– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.
– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în
care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.
– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.
Elaborator
Ing. Braiescu Gheorghe-Evaluator de Mediu
Atestat RM; RIM; BM
103
Top Related