STUDIU DE EVALUARE DECVATA - apmms-old.anpm.roapmms-old.anpm.ro/files/APM...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

M O D E R NI ZA RE A D RU M U RI LO R D E A C C ES

L A EX P LO ATATI I LE AG RI C OLE C O M . S T I N CEN I ,

J U DE Ţ UL M U RE Ş

Realizator:

si Attila D. Sandor PFA

S.C. SAFETY WORK S.R.L. Modernizarea drumurilor de acces la exploatatiile agricole STINCENI

2

Realizat de:

Expert evaluator de mediu Sándor Attila


3

C O N F. O. M. N R . 1 9 / 20 10 S T U DI U L D E E VAL U AR E

A D E C VATA C UP R I N D E :

A ) Informatii privind proiectul supus aprobarii : 1. informaţii privind planul/proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele

acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate; I. DENUMIREA INVESTITIEI

1. Denumirea obiectivului de investiţie: Modernizarea drumurilor de acces la exploataţiile agricole, comuna Stînceni, judeţul Mureş 2. Amplasamentul: judeţul - Mureş comuna - Stânceni 3.Titularul investiţiei: Consiliul local al comunei Stânceni 4. Beneficiarul investiţiei: Comuna Stânceni 5. Elaboratorul documentaţiei: SC UNGPRO SRL Tg Mureş

II. DESCRIEREA INVESTIŢIEI 1. Situaţia existentă a obiectivului de investiţie 1.1. Descrierea drumurilor de exploatare:

Drumul de exploatare nr. 1. ( vezi foto din anexa ) Drumul de exploatare nr. 1. este situat între localitatea Meştera şi păşunile

Valea Meştera şi Paltinu. Drumul asigură unicul acces public la exploataţiile agricole mai sus amintite. Suprafeţele agricole deservite de D.E.nr. 1 sunt următoarele: -Păşunea Valea Meştera =109,78 ha -Păşunea Paltinu =160,03 ha suprafaţa totală 269,81 ha Drumul de exploatare are o lungime totală de 4,000 km, este un drum din

pământ şi este în administrarea comunei Stânceni. Drumul este cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea părţii carosabile este

de 2,50 m, iar a platformei drumului de 3,50 m. În zona din apropierea traseului drumului pe o lungime de 3,000 km se află

pârâul Meştera. Drumul de exploatare nr. 2. ( vezi foto din anexa ) Drumul de exploatare nr.2 este situat între localitatea Meştera şi păşunile

Măguricea de Jos şi de Sus. Drumul asigură unicul acces public la exploataţiile agricole mai sus amintite. Suprafaţa agricolă totală deservită de drumul studiat este de 115,98 ha. Drumul de exploatare are o lungime totală de 2,600 km, este un drum din

pământ şi este în administrarea comunei Stânceni. Drumul este cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea platformei drumului

este de 3,00 m. III. OBIECTIVELE INVESTIŢIEI

- 3.1. Modernizarea drumurilor


4

La modernizarea drumurilor, în funcţie de condiţiile specifice ale traseelor, se vor avea în vedere asigurarea următoarelor elemente şi lucrări:

• menţinerea în plan, profil longitudinal şi profil transversal a elementelor geometrice existente, admiţându-se într-o măsură redusă amenajări locale în scopul măririi siguranţei circulaţiei,

• utilizarea la maximum a agregatelor minerale locale, • asigurarea evacuării apelor subterane şi scurgerea apelor meteorice, • realizarea unor podeţe - Traseul în plan În plan orizontal s-a menţinut axele drumurilor actuale pe tot traseul, fără

îmbunătăţiri majore ale elementelor geometrice, admiţându-se într-o măsură redusă amenajări locale în scopul măririi siguranţei circulaţiei, dar elementele geometrice sunt corespunzătoare vitezei de proiectare de 20 km/h.

- Profilul longitudinal În profil longitudinal linia roşie a fost stabilită pe baza cotelor minime,

avându-se în vedere atât eliminarea denivelărilor cât şi grosimile sistemelor rutiere proiectate.

- Profilul transversal tip Conform prevederilor STAS 2900/89 privind “Lăţimea drumurilor”, drumurile

studiate sunt clasate în drumuri de exploatare de categoria a III-a. În aceste condiţii şi conform temei de proiectare, profilul transversal tip

proiectat are următoarele elemente geometrice: - lăţimea platformei drumurilor 3,50 m - lăţimea părţii carosabile 2,75 m - lăţimea benzilor de circulaţie 2,75 m - lăţimea acostamentelor 0,375 m - numărul benzilor de circulaţie 1 - panta transversală a părţilor carosabile în aliniament 4,00 % - panta transversală a acostamentelor 5,00 % Profilele transversale în curbe au fost proiectate corespunzător vitezelor de

proiectare şi a razelor de racordare în plan. Lăţimea platformelor şi a părţilor carosabile în curbe cu R ≤ 226 m se

supralărgesc. Pentru asigurarea depăşirilor şi a circulaţiei în ambele sensuri, se prevede

amplasarea unor platforme de întâlnire la o distanţă de vizibilitate de până la maximum 150 m.

Având în vedere intensitatea şi componenţa traficului, de factorii climaterici, şi de pământul de fundare, grosimile structurii rutiere sunt următoarele:

- strat de rulare (macadam) - 10,00 cm - strat de fundaţie (balast) - 20,00 cm - strat izolator (nisip) - 7,00 cm - Rigole, şanţuri şi podeţe de descărcare În vederea colectării şi evacuării apelor meteorice de pe platformă şi din zona

drumului, se prevăd şanţuri de formă trapezoidală aduse la cotă, iar unde este necesar se prevede protejarea şanţurilor precum şi şanţuri betonate cu placă carosabile

Descărcarea apelor din şanţuri se realizează prin podeţele existente şi proiectate.

Evacuarea apelor din corpul străzii se realizează prin drenuri transversale de acostament, iar evacuarea apei din drenurile transversale de acostament, se face


5

cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor desupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate în zonă.

- Suprafaţa totală a şanţurilor protejate: D.E. nr. 1 - 5.000 mp D.E. nr. 2 - 3.500 mp - Lungimea totală a şanţurilor betonate cu placă carosabilă D.E. nr. 1 - 300 m D.E. nr. 2 - 150 m - În prezenta documentaţie sunt prevăzute următoarele podeţe D.E. nr. 1 podeţe dalate L=2,00 m - 7,00 buc podeţe tubulare ø 800 mm - 8,00 buc podeţe tubulare ø 600 mm - 6,00 buc podeţ dalat L=4,00 m - 1,00 buc D.E. nr. 2 podeţe tubulare ø 800 mm - 10,00 buc podeţe tubulare ø 600 mm - 5,00 buc - 3.2. Regularizarea pârâului Meştera Obiectivul lucrării îl constituie regularizarea pârâului albiei pârâului Meştera pe

o lungime de 426 m. Conform STAS 4273-83 lucrarea se încadrează în clasa IV de importanţă, la

care conform STAS 4068/2-87 corespunde-în condiţii normale de exploatare- o probabilitate anuală de depăşire p=5%.

Conform adresei D.A. Mureş nr. 284/15.01.2009, în secţiunea aval al tronsonului de pârâu propus pentru regularizare, debitul maxim de calcul cu asigurarea de 5% este de 18,6 mc/s.

Cursul de apă studiat are caracter de pârâu de munte, cu albie puternic colmatată, având capacitate de transport insuficientă. Patul albiei este constituit din pietriş şi bolovăniş, cu scurgere neregulată. Din acest motiv, la dimensionarea hidraulică am luat în considerare un coeficient de rugozitate tip Maning n=0,050 .

Pe tronsonul studiat s-au construit 20 profile transversale şi profilul longitudinal. Din acest profil rezultă că panta fundului albiei pe cele 19 sectoare de calcul variază între 35-590/00, iar panta generală a patului albiei între P1 şi P20 este i1-20=49,40/00.

Din calculele hidraulice rezultă că pentru transportul debitului de calcul (Q5%=18,6 mc/s) fără producerea unor eroziuni de mal sunt necesare: a) reducerea pantei talvegului prin construirea a 5 buc. căderi, având

înălţimea de 0,40 în secţiunile 0+000, 0+041, 0+082, 0+146, respectiv 0+265, realizând pe tronsonul P1-P3, i=480/00, iar pe tronsonul P13-P20, i=390/00.

b) calibrarea albiei, realizând o secţiune având forma de trapez isoscel cu următoarele caracteristici geometrice şi hidraulice între secţiunile 0+000÷0+098 şi 0+133÷0+436:

• laţimea la fund b=2,50 m • panta taluzurilor 1:1,5 • adâncimea minimă h=1,20 m pe tronsonul P1-P13, respectiv h=1,30 între

profilele P13-P20 c) calibrarea albiei prin realizarea unei albii aproximativ dreptunghiulare între

secţiunile 0+098-0+133 (L=35 m) prevăzută pe ambele maluri cu ziduri de sprijin executate din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment. Albia are următoarele caracteristici geometrice:

• lăţimea la fund b=3,00 m • fructul 1:5


6

La capătul amonte/aval zidurile de sprijin se încastrează min. 2 m în maluri. Racordarea albiei delimitate cu ziduri de sprijin cu tronsoanele adiacente amonte/aval se realizează cu difuzoare/confuzoare pe o lungime de câte 5 m.

Podeţele existente în secţiunile 0+018, 0+288, 0+404 şi 0+426 nu sunt corespunzătoare din punct de vedere hidraulic. Refacerea acestora, în afară de cel situat în secţiunea 0+404 nu constituie tema prezentului proiect.

Pe sectorul studiat se varsă în pârâul Meştera 3 afluenţi de dreapta, în secţiunile 0+089, 0+303 respectiv 0+345. Punctele de confluenţă se amenajează prin realizarea unor guri de descărcare, respectiv prin pereerea taluzului drept pe câte 2,5 m amonte şi aval de talvegul afluenţilor. Pereul se execută până la partea superioară a gurii de descărcare şi se realizează din piatră brută rostuită cu mortar de ciment, care se sprijină la bază pe un blocaj din anrocamente.

Prin calibrarea albiei la dimensiunile şi pantele talvegului sus menţionate, se realizează tranzitarea viiturilor cu p=5% fără a produce inundaţii şi eroziuni de mal.

Prin realizarea lucrărilor propuse în prezenta documentaţie se vor obţine următoarele avantaje tehnico – economice :

- reducerea cheltuielilor de exploatare a autovehiculelor; - mărirea siguranţei şi vitezei de circulaţie; - tranzitarea viiturilor cu p=5% fără a produce inundaţii şi eroziuni ; Prin executarea lucrărilor proiectate vor apare următoarele influenţe favorabile

asupra factorilor de mediu, datorită realizării unor condiţii de circulaţie superioare celor actuale.

- va scădea gradul de poluare ale aerului şi apei; - va scădea simţitor emisia diverselor noxe de eşapament sau uzura maşinilor,

ceea ce va avea un efect pozitiv asupra faunei; - nivelul de zgomot se va reduce datorită faptului că se oferă utilizatorilor

condiţii mult mai bune de circulaţie. Prin realizarea lucrărilor de modernizare vor apare următoarele avantaje socio-

economice: - crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuţiei lucrărilor; - deplasări mai rapide ; - economii de costul transporturilor ; - creşterea siguranţei circulaţiei şi a confortului optic pentru conducătorii auto; - atragerea de noi posibilităţi de dezvoltare a zonei. Deci, lucrările propuse vor contribui la fluidizarea traficului, reducerea timpului

de transport, eliminarea blocajelor rutiere şi vor conduce la ameliorarea accesului la drumul naţional DN15 în condiţii de siguranţă şi confort sporit atât pentru traficul de vehicule cât şi pentru pietoni.

Prin regularizarea părâului se realizează tranzitarea viiturilor cu p=5% fără a produce inundaţii şi eroziuni .

Pentru menţinerea stării de viabilitate a drumului în intervalul unei durate de exploatare este necesară executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.

Lucrările de întreţinere se execută în tot cursul anului, au caracter continuu şi preventiv, începând cu prima zi de la darea drumurilor în exploatare.

Este absolut necesar ca printr-o întreţinere corespunzătoare a dispozitivelor de evacuare a apelor să se asigure în permanenţă îndepărtarea apelor de pe platforme şi rigole.

Lucrările de evacuare a apelor se consideră esenţiale şi ele trebuie să constituie preocuparea de bază.


7

- 3.3. Durata de realizare si etapele principale - Durata de realizare 9 luni - Etapele principale de realizare a proiectului sunt: 1. Organizarea procedurilor de achiziţie 2. Realizarea investiţiei 3. Recepţia la terminarea lucrărilor 4. Recepţia finală

GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

Nr crt

Categoria de lucrări

EŞALONARE PE LUNI

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Org. de şantier 172,55

2 Terasamente 160,00 160,00 160,00 162,60 23,80

3 Zid de sprijin 238,00 238,00 238,00 238,00

4 Podeţ tubular ø600 mm

24,00 24,00 24,00 26,18

5 Podeţ tubular Ø800 mm

53,00 53,00 53,00 55,20

6 Podeţ dalat L=2,00 m

52,00 52,00 52,00 52,25


107,10

8 Şanţ pavat 300,00 500,00 200,00 237,60

9 Şanţ betonat cu placă carosabilă

267,75

10 Fundaţii 158,00 158,00 158,00 115,00

11 Îmbrăcăminte 300,00 289,05

12 Parapet metalic 166,60

13 Zidărie în fundaţie 130,00 128,83

14 Zidărie în elevaţie 25,00 26,76

15 Pereu din piatră brută

180,00 182,35

T O T A L 172,55 557,75 838,83 891,76 977,05 810,48 666,60 500,00 526,65

Lucrările de modernizare a drumurilor de acces , se vor desfăşura cu

precădere în lunile călduroase ale anului (in perioada când se pot executa lucrări de construire). Pentru perioada lucrarilor nu este necesară asigurarea de energie termică. Utilajele necesare şi mijloacele de transport vor fi aduse si garate in apropierea zonelor de lucrari respectiv in parcarile aflate pe DN 16 , corespunzator etapelor de realizare a lucrarilor ( buldoexcavator , basculante , cilindru ). Carburantul folosit pentru funcţionarea utilajelor va fi motorină.

Materialele de balastieră necesare modernizarii drumurilor de acces se vor asigura astfel:

- produsele de balastieră, piatra sparta, de la balastieră autorizată, cu transport la cca.10 km;

- nisipul de la balastiera, cu transport la 10 km; Modernizarea drumurilor de acces la exploatatiile agricole , nu implică folosirea

de substante sau preparate chimice periculoase.


8

2. localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70;

Investiţia se va realiza pe raza Comunei STINCENI , în cadrul următoarelor arii naturale protejate: Rezervaţia naturală Defileul Mureşului (Legea 5/2000), Parcul natural Defileul Mureşului Superior (H.G. 1143/2007), Aria de protecţie specială avifaunistică (SPA-NATURA 2000) Defileul Mureşului Superior declarată prin H.G. 1284 / 2007 şi în situl de importanţă comunitară (SCI NATURA 2000) Călimani-Gurghiu, declarat prin O.M. 1964/2008.

Drumul de exploatare nr. 1. Drumul de exploatare nr. 1. este situat între localitatea Meştera şi păşunile

Valea Meştera şi Paltinu. Drumul asigură unicul acces public la exploataţiile agricole mai sus amintite. Suprafeţele agricole deservite de D.E.nr. 1 sunt următoarele: -Păşunea Valea Meştera =109,78 ha -Păşunea Paltinu =160,03 ha suprafaţa totală 269,81 ha Drumul de exploatare are o lungime totală de 4,000 km, este un drum din

pământ şi este în administrarea comunei Stânceni. Drumul este cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea părţii carosabile este

de 2,50 m, iar a platformei drumului de 3,50 m. În zona din apropierea traseului drumului pe o lungime de 3,000 km se află

pârâul Meştera. Drumul de exploatare nr. 2. Drumul de exploatare nr.2 este situat între localitatea Meştera şi păşunile

Măguricea de Jos şi de Sus. Drumul asigură unicul acces public la exploataţiile agricole mai sus amintite. Suprafaţa agricolă totală deservită de drumul studiat este de 115,98 ha. Drumul de exploatare are o lungime totală de 2,600 km, este un drum din

pământ şi este în administrarea comunei Stânceni. Drumul este cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea platformei drumului

este de 3,00 m. 3. modificările fizice ce decurg din plan/proiect (din excavare,

consolidare, etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului;

Modificarile fizice ce decurg din implementarea programului sunt prezentate in

graficul de realizare al investitiei - Durata de realizare a investitiei este de 9 luni


9


Nr crt


EŞALONARE PE LUNI

1 2 3 4 5 6 7 8 9


2 Terasamente 160,00 160,00 160,00 162,60 23,80

3 Zid de sprijin 238,00 238,00 238,00 238,00


24,00 24,00 24,00 26,18


53,00 53,00 53,00 55,20


52,00 52,00 52,00 52,25

7 Podeţ dalat

L=1,00 m 107,10

8 Şanţ pavat 300,00 500,00 200,00 237,60


267,75

10 Fundaţii 158,00 158,00 158,00 115,00






180,00 182,35

T O T A L 172,55 557,75 838,83 891,76 977,05 810,48 666,60 500,00 526,65

Deci practic In faza de organizare a santierului se va elabora un inventar al

mijloacelor de productie si necesarul de utilaje care trebuiesc folosite in diferitele etape pentru implementarea investitiei

Lucrarile sunt planificate si se vor desfasura conform codurilor de bune practici in constructii si implica urmatoarele lucrari periculoase luate in considerare excavari , terasamente , realizarea de cofraje , fundatii , zidărie în fundaţie.

Se va elabora un inventar al agentilor chimici periculosi in baza fiselor tehnice de securitate a materialelor folosite , atit de masini si utilaje cit si la realizarea fundatiilor si santurilor a principalelor materiale folosite . Se va lua in considerare precautile necesare cu privire la inlocuirea agentilor chimici periculosi .

4. resursele naturale necesare implementării plan/proiectului (preluare de

apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Nu e cazul deoarece practic aceste drumuri exista ele urmind a fi modernizate

iar piriul Mestera va fi regularizat pentru a nu distruge investitia prin revarsarea ei din albie .

5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului; Nu este un proiect pentru exploatarea resurselor naturale , practic se vor face

lucrari de terasare , fundatii si santuri a drumurilor existente , iar pentru regularizarea piriului Mestera se vor face lucrari de consolidari de maluri si de regularizari a albiei prin lucrari de excavatii , fundatii ale malurilor si ziduri de sprijin

Se vor putea folosi in cadrul implementarii proiectului piatra si nisipul rezultate din lucrari de decopertare a drumurilor actuale prin terasare si cele rezultate din excavatii atit ale drumului cit si cele din regularizarea albiei piriului Mestera.


10

6. emisii şi deşeuri generate de plan/proiect (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora;

Lucrările desfăşurate pentru modernizarea drumurilor de acces vor respecta normele în vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, PSI, protecţia mediului, precum şi normele de sănătate.

Carburantul necesar (motorina) pentru alimentarea utilajelor (excavator buldozer) va fi depozitat în 1-2 butoaie metalice cu capacitatea de 200 I sau canistre de 20I. Capacitatea maximă depozitată va fi de 200 l, iar depozitul va fi o baracă metalică tip vagon cu platforma impermeabilizată.

Desfasurarea lucrarilor se va face conform codurilor de bune practici in constructii , pe etape functie de natura lucrarilor si nu concomitent , astfel ca zonele de lucrari vor avea un caracter temporar a caror durata si complexitate nu necesita organizarea unui santier permanent cu vagoane pentru cazarea muncitorilor , acestia putind sa se deplaseze in localitate la sfirsitul zilei de lucru.

Principalele surse de poluare a aerului datorate implementarii proiectului sunt: • gazele de eşapament de la utilajele utilizate în cadrul desfăşurării procesului

tehnologic de executie a proiectului. Poluanţii caracteristici acestor surse sunt: particule în suspensie, NOx, CO,

COVtot-în urma folosirii nisipului pentru fundatii , are loc o emisie necontrolată de particule în suspensie. O emisie semnificativă de particule în suspensie poate apare şi în timpul decopertarii , terasarii si cilindrarii drumurilor, datorită antrenării prafului (în special în perioadele secetoase). O altă sursă potenţială de poluare a aerului poate fi constituită de emisiile de particule în suspensie în timpul manevrării nisipului, datorită antrenării eoliene (în special în timpul perioadelor secetoase) , la descarcarea si manipularea acestuia.

Emisiile de NOXl CO, COVtot pot proveni şi de la gazele de eşapament rezultate în timpul operaţiilor de săpare, excavare, terasare şi executia santurilor.

Sursele de poluare a aerului sunt surse nedirijate şi necontrolate nu se poate determina o concentraţie la emisie pentru poluaţii specifici.

Dispersia poluanţilor în atmosferă şi implicit variaţia concentraţiilor acestora la o anumită distanţa faţă de sursa de emisie depinde de factori meteorologici care caracterizează mediul în care are loc emisia.

Din activităţile ce urmează a se desfăşura nu vor rezulta deşeuri tehnologice. Deşeurile menajere rezultate vor fi colectate în europubele şi evacuate la groapa de gunoi a localităţii.

7. cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

proiectului (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiect, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.);

Realizarea lucrărilor nu necesită exproprieri, suprafaţa ce este ocupată de drumurile existente este de 20.000 mp, terenul aflându-se pe domeniul public al comunei Stânceni.

Studii topografice În elaborarea proiectului au fost utilizate hărţi topografice la diverse scări. Pentru reactualizarea acestor hărţi şi evidenţierea corectă a unor construcţii

realizate după redactarea hărţilor, au fost efectuate deplasări în teren şi ridicări topografice în detaliu şi completări.

Ridicările topografice s-au realizat în sistem de proiecţie STEREO 70.


11

8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului/proiectului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Pentru realizarea proiectului nu sunt necesare servicii suplimentare . 9. durata construcţiei, funcţionării, dezafectării planului/proiectului şi

eşalonarea perioadei de implementare a proiectului etc.; - Durata de realizare 9 luni - Etapele principale de realizare a proiectului sunt: 1. Organizarea procedurilor de achiziţie 2. Realizarea investiţiei 3. Recepţia la terminarea lucrărilor 4. Recepţia finală


Nr crt


EŞALONARE PE LUNI

1 2 3 4 5 6 7 8 9


2 Terasamente 160,00 160,00 160,00 162,60 23,80

3 Zid de sprijin 238,00 238,00 238,00 238,00


24,00 24,00 24,00 26,18


53,00 53,00 53,00 55,20


52,00 52,00 52,00 52,25

7 Podeţ dalat

L=1,00 m 107,10

8 Şanţ pavat 300,00 500,00 200,00 237,60


267,75

10 Fundaţii 158,00 158,00 158,00 115,00






180,00 182,35

T O T A L 172,55 557,75 838,83 891,76 977,05 810,48 666,60 500,00 526,65


12

10. activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului/proiectului;

Necesitatea lucrărilor propuse în prezentul proiect este în primul rând argumentată de starea tehnică a drumurilor, de condiţiile generale de circulaţie

actuale şi de perspectivă cât şi de capacitatea de transport insuficientă a pârâului Meştera.

Prin realizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor studiate se vor obţine următoarele avantaje socio-economice:

- diminuarea disparităţilor în interiorul regiunilor, între zonele atractive pentru investiţii şi cele neatractive ;

- realizarea precondiţiei de dezvoltare a zonei mai izolate în cadrul judeţului Mureş;

- îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, care va stimula o dezvoltare economică durabilă ;

- conectarea drumurilor de exploatare la reţeaua drumurilor naţionale prin DN15 are implicaţii asupra dezvoltării regionale, atrăgând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structurală deficitară ;

- crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuţiei lucrărilor, inclusiv în zonele rurale;

- tranzitarea viiturilor cu p=5% fără a produce inundaţii şi eroziuni de mal ;

11. descrierea proceselor tehnologice ale planului/proiectului (în

cazul în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită acest lucru);

Procesul tehnologic de modernizare a drumurilor de acces la

exploatatiile agricole cuprinde mai multe etape ; pentru inceput se va trece la decopertarea actualelor drumuri cu specificatia ca in zonele de curba se va face o decopertare suplimentara pentru obtinerea latimii necesare derularii traficului fara incidente iar dupa decopertare se vor executa si podetele dalate si tubulare pentru scurgerea piraielor si izvoarelor.

Dupa obtinerea bazei tehnologice a drumului , se va aseza stratul izolator din nisip si se va face compactarea lui prin cilindrare , urmind stratul de fundatie care va fi din balast iar in final stratul de rulare respectiv macadam . Intre fiecare strat aplicat se vor efectua lucrari de compactare a stratului prin cilindrare .Concomitent cu lucrarile de decopertare a drumurilor de acces se vor face lucrari de realizare a santurilor si rigolelor pentru evacuarea apelor pluviale si de drenaj pentru evitarea stationarii apei pe drum .

Pentru regularizarea piriului Mestera se vor face lucrari de excavare atit pentru regularizarea albiei cit si pentru realizarea fundatiilor peretiilor de sprijin pentru evitarea revarsarilor piriului pe drum , ulterior se vor executa cofrajele si se vor turna peretii de sprijin din beton .


13

12. caracteristicile planului/proiectului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiecte care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar;

Caracterul proiectului este unul unitar deoarece in aceste zone nu se afla nici un proiect in derulare si nici proiecte supuse avizului de mediu .

13. Alte informaţii solicitate : Planuri suplimentare de incadrare a

proiectului cu mentionarea ariilor protejate influentate de realizarea acestui proiect .

Planurile si hartiile solicitate sunt cuprinse in ANEXA prezentului studiu de evaluare adecvata a proiectului .

B) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului :

1. date privind aria naturală protejată de interes comunitar:

suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc.;

Investiţia se va realiza în cadrul următoarelor arii naturale protejate: Rezervaţia naturală Defileul Mureşului (Legea 5/2000), Parcul natural Defileul Mureşului Superior (H.G. 1143/2007), Aria de protecţie specială avifaunistică (SPA-NATURA 2000) Defileul Mureşului Superior declarată prin H.G. 1284 / 2007 şi în situl de importanţă comunitară (SCI NATURA 2000) Călimani-Gurghiu, declarat prin O.M. 1964/2008.

Habitatele si speciile posibil afectate de implementarea proiectului sunt urmatoarele :

- 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii. - 6520 Fâneţe montane - 1308 Barbastella barbastellus - Liliacul cârn - Euphydryas maturna (Fluturele maturna) - A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio - A122 Cristel de câmp - Crex crex - A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina - A072 Viespar - Pernis apivorus - A031 Barză albă - Ciconia ciconia - A098 Şoim de iarnă - Falco columbarius - A081 Erete de stuf - Circus aeruginosus - A224 Caprimulg Caprimulgus europaeus - A104 Ieruncă - Bonasia bonasia 2. date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

Lista habitatelor pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)


14

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 7240 * Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae 9180 Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 6230 Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6520 Fâneţe montane 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

Lista speciilor pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

Specii de peşti Tabel nr.10.

NR. CRT.

COD

NATURA

2000 NUME SPECIE

DENUMIRE

POPULARA POPULATIE

REZIDENTA POPULATIE CONSERVARE IZOLARE

EVALUARE

GLOBALA

1. 1138 Barbus

meridionalis Mreană vânătă

P C B C B

2. 1163 Cottus gobio

Zlăvoc P C B C B

3. 1146 Sabanejewia

aurata

Dunariţă P C B C B

4. 9903 Eudontomyzon

danfordi

Chişcar P B A C A

5. 1122 Gobio

uranoscopus

Petroc

P B B C B

6. 1105 Hucho hucho

Lostriţă V B B B B


15

Specii de nevertebrate

Tabel nr.10.

NR. CRT.

COD

NATURA

2000 NUME SPECIE

DENUMIRE

POPULARA POPULATIE


EVALUARE

GLOBALA

1. 1060 Lycaena dispar

- R C B C B

2. 1083 Lucanus cervus

Rădaşca R C B C B

3. 4012 Carabus hampei

Carab P C B B B

4. 1052 Euphydryas

maturna

P C B C B

5. 1086 Cucujus

cinnaberinus;

R B B C B

6. 1087 Rosalia alpina Croitor de

fag

P C B C C

Specii de amfibieni şi reptile Tabel nr.11.

NR. CRT.

COD

NATURA

2000 NUME SPECIE

DENUMIRE

POPULARA POPULATIE


EVALUARE

GLOBALA

1. 1193 Bombina variegata

Buhai de baltă cu

burta galbenă

P C B C B

2. 1166 Triturus cristatus

Triton cu creastă

P C B C B

3. 2001 Triturus

montandoni Triton

carpatic P C B B B

Specii de mamifere Tabel nr.12.

NR. CRT.

COD

SP. NUME

SPECIE DENUMIRE

POPULARA REZIDENTĂ

REPRO-DUCERE

IER-NAT

PASAJ POPU-LATIE

CONSER-VARE

IZO-LARE

EVA-LUARE

GLOBALA

1. 1308 Barbastella barbastellus

Liliac cârn

P RC R RC C B C B

2. 1352* Canis lupus Lupul P B A C A

3. 1355 Lutra lutra Vidra P C C C B

4. 1361 Lynx lynx Râs P B A C A

5. 1310 Miniopterus schreibersi

Liliac cu aripi

P C B C B


16

Lista speciilor pentru care a fost propus Situl de protecţie avifaunistică “Defileul Mureşului Superior” (ROSPA0030)

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

COD SPECIE A104 Bonasa bonasia A217 Glaucidium passerinum A220 Strix uralensis A223 Aegolius funereus A236 Dryocopus martius A241 Picoides tridactylus A321 Ficedula albicollis A320 Ficedula parva A031 Ciconia ciconia A072 Pernis apivorus A089 Aquila pomarina A092 Hieraaetus pennatus A215 Bubo bubo A224 Caprimulgus europaeus A239 Dendrocopos leucotos A338 Lanius collurio A122 Crex crex A081 Circus aeruginosus A084 Circus pygargus A098 Falco columbarius A023 Nycticorax nycticorax A108 Tetrao urogallus 3. descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii. Habitatul este reprezentat de pajişti pe sol aluvionar, cu un regim de inundare naturală, clima fiind continentală sau subcontinentală. Comunităţile de plante aparţin alianţei Cnidion dubii. Acest habitat de tranziţie între pajişti umede şi uscate acoperă suprafeţe mici.

Plante caracteristice tipului de habitat sunt: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Oenanthe lachenalii, Gratifolia officinalis, Carex praecox var. suzae (rogoz), Juncus atratus (pipirig negru), Lythrum virgatum.

Impactul proiectului asupra habitatului. În aria de implementare a proiectului nu au fost identificate plante specifice

acestui tip de habitat, impactul proiectului asupra acestuia fiind astfel inexistent. Realizarea proiectului nu va implica tăieri de arbori din aliniamentul drumului naţional.

6520 Fâneţe montane. Habitatul este reprezentat de fânaţe mezofile,

bogate în specii din zonele montane şi etajul subalpin (majoritatea la altitudine mai mare de 600 m). In general, asociaţiile vegetale sunt dominate de Trisetum flavescens alte plante caracteristice habitatului fiind: Heracleum sphondylium,

lungi

6. 1307 Myotis blythii

Liliac comun

mic C RC C B C B

7. 1324 Myotis myotis

Liliac comun

C RC C B C B

8. 1354 Ursus arctos

Ursul brun

P B A C B


17

Viola cornuta, Astrantia major, Carum cavi, Crepis mollis, C. parenaica, Bistorta major (Polygonum bistorta), Silene dioica, S. vulgaris (guşa porumbelului), Campanula glomerata (clopoţei), Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, crocus albiflorus, Geranium phaeum (pălăria cucului), G. sylvaticum (fratele priboiului), Narcissus poeticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor ssp. Subalpina (trei fraţi pătaţi), Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum etc.

Impactul proiectului asupra habitatului. În aria de implementare a proiectului nu a fost identificat acest tip de habitat,

impactul proiectului asupra acestuia fiind astfel inexistent.

1308 Barbastella barbastellus - Liliacul cârn Descrierea speciei: Liliac de talie medie, lungimea corpului de 45-58 mm, a

antebraţului de 36,5-43,5 mm, anvergura aripilor 26-31 cm. Greutatea 6-15 g. Are botul turtit, urechile sunt concrescute la bază, tragus triunghiular cu vârf lung şi ascuţit, blana aproape neagră cu nuanţe de gri şi maroniu, pintenul ajunge până la jumătatea uropatagiului, are o epiblemă abia schiţată, aripi lungi şi înguste.

Adăposturi şi habitate preferate: Specie rară, periclitată în toată Europa din cauza pierderii habitatului, preferând pădurile bătrâne cu multe scorburi, iarna fie hibernează în scorburi, fie în peşteri sau fisurile rocii.

Ecologie: Vânează în păduri, luminişuri sau desupra băltoacelor din interiorul pădurii, la înălţimi între 2 – 10 m. Zbor încet şi liniştit. Prinde insecte de talie mică, fluturi, ţânţari şi păianjeni. Femelele nasc 1-2 pui la începutul verii, perioada de lactaţie durează o lună. Specie de obicei sedentară, nu migrează pe distanţe mari. Formează mici colonii de reproducere, însă coloniile de hibernare pot fi mai mari.

Distribuţie: Cea mai mare parte a Europei, din Spania la Caucaz, sudul Angliei, sudul Suediei şi Norvegiei, la sud până în Maroc.

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Situl conţine habitate tipice pentru această specie, însă nu se cunosc date de distribuţie sau abundenţă.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic (păduri dese de foioase, cu arbori cu vârste înaintate în apropierea unor poiene şi desişuri).

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: În aria de implementare a proiectului nu se regăseşte această specie fiind o specie care preferă pădurile de foioase de coline şi dealuri. Natura lucrărilor nu va genera impact asupra speciei.

Euphydryas maturna (Fluturele maturna)

Descriere: Culoarea de fond a aripilor si marginea neagra a acestora variaza foarte mult local si regional. De asemenea pot sa apara diferenate intre indivizii aceleasi colonii sau intre sezoane. Habitat Habitatele preferate sunt luminisurile mici, care au frasin sau copaci tremurători în zone de pădure de foioase, adesea în văi calcaroase, câteodată în locuri umede. Distribuţie: Răspândită în centrul şi estul Europei, Caucaz, Urali, estul Kazakhstan, sudul şi vestul Siberiei, Transbaikal, Mongolia.


18

Populatie : Populatiile din sud-vestul si vestul tari sunt puternice. Cele din Transilvania sunt izolate si mult mai firave. Populatiile din Dobrogea sunt izolate si, exceptand cea din Padurea Babadac, foarte firave. Ecologie şi comportament : Plantele gazdă pentru larvă (înainte de hibernare) sunt: Fraxinus excelsior, Populus tremula, Salix caprea. Ouăle sunt depuse de obicei pe frunzele exemplarelor mai mici de 6 m ale acestor plante. Larvele se hrănesc şi hibernează într-o pânză de mătase care cade toamna pe pământ odată cu frunzele moarte. După hibernare larvele se împrăştie şi se hrănesc individual cu Fraxinus excelsior, Populus tremula, Plantago lanceolata, Veronica chamaedrys, Lonicera periclymenum sau Succisa pratensis. În captivitate, o parte din larve au avut nevoie de două cicluri sezoniere pentru a ajunge la maturitate. Impactul asupra speciei :

În cadrul adiacent drumului în al cărui vecinătate se va realiza prezentul proiect specia nu a fost identificată/consemnată, impactul asupra speciei fiind astfel nesemnificativ.

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise,

adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an.

Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,5 % din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl nu este printre cele mai importante Arii de Protecţie Specială Avifaunistică pentru această specie. Populaţia cuibăritoare din zonă este nesemnificativă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Mai multe perechi au fost localizate în apropierea investiţiei, între Meştera şi Stânceni.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Nu exista impact semnificativ asupra populaţiei, fiind vorba de un deranj temporar, limitat în timp nu se impune vreo limitare a acestuia.

Măsuri de prevenire a impactului/deranjului: Evitarea distrugerii vegetaţiei de arbori din vecinătatea drumului naţional

Reghin-Topliţa. Măsuri de reducere a impactului/deranjului: nu este cazul


19

Măsuri de compensare a impactului/deranjului: nu este cazul A122 Cristel de câmp - Crex crex Habitat: Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în

culturi de cereale păioase. În afara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.

Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie şi locurile de iernare. Probabil majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.

Distribuţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina. Preferă fânaţele umede, şi apare mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane şi de şes.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,01 (5-10 perechi) % din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, aceasta preferând zonele cu linişte, ferite de traficul auto.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Specia foloseşte pentru cuibărit şi hrănire pajiştile umede din zona Mureşului şi unele culturi învecinate. De aceea poate exista un impact indirect asupra populaţiei, din cauza deranjului produs de activitatăţile aferente instalării fibrei optice.

Măsuri de prevenire a impactului/deranjului: Evitarea oricărui lucrări de desecare, canalizare în afara sanţurilor pentru

dirijarea apei pluviale existente pe lângă drum. Măsuri de reducere a impactului/deranjului: nu este cazul Măsuri de compensare a impactului/deranjului: nu este cazul


20

A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede

sau terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim şi la altitudini de până la 1800 m.

Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.

Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni, reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.

Distribuţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2500 -2800 (26 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: În cadrul sitului sunt menţionate doar 2-5 perechi, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic (păduri de foioase mărginite de fânaţe şi păşuni). Specia a fost observată în zona amplasamentului iar cel mai apropiat cuib se află la peste 1 km de DN15.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate de activitatea de şantier.

A072 Viespar - Pernis apivorus Habitat: Cuibăreşte într-o gamă largă de habitate, în zonele temperate de la

câmpie la munte, acolo unde condiţiile favorizează dezvoltarea Hymenopterelor. O întâlnim mai ales în păduri de foioase şi de conifere, unde există luminişuri multe, sau terenuri favorabile de hrănire în apropiere.

Ecologie: Specie migratoare, la noi este oaspete de vară între mai şi septembrie, iernează în Africa ecvatorială şi subecvatorială, unde se hrăneşte mai ales cu locuste. Depune o singură pontă pe an începând cu luna mai. Deseori se foloseşte de cuiburile părăsite de alte specii răpitori sau ciori, dar poate construi şi cuib nou. Cuibul este alcătuit din crengi, şi de obicei la 10-20 m înălţime. Partea de sus a cuibului e mereu camuflată cu frunze verzi. Ambele sexe clocesc cele 2 ouă


21

până la 37 zile. Masculul vânează, în timp ce femela împarte hrana puilor. Ambii pui se maturizează, şi sunt hrăniţi la cuib timp de circa 40 zile, şi încă 10 zile revin la cuib pentru hrană. Puii devin independenţi la vârsta de circa 75-100 zile. Se hrănesc mai ales cu insecte sociale din ordinul Hymenoptera, pe care le vânează fie stând la pândă, fie zburând după insecte şi astfel găsindu-le cuibul. Datorită unghiilor mai puţin îndoite ca şi celelalte specii de pradă, sapă până la 40 cm adâncime după cuiburi de insecte. Consumă atât larvele, pupele, cât şi insectele. Viespii nu le pot înţepa datorită penelor protectoare de pe cap şi piciorelor puternice, cu solzi tari. Mai consumă amfibieni, reptile, mamifere mici şi pui de păsări, chiar şi ouă sau fructe. Deseori vânează umblând pe sol. Viesparul, deşi foarte asemănător cu speciile de şorecari, mai ales cu şorecarul comun (juvenilii), nu este înrudit cu aceştia, ci mai degrabă cu speciile de gaie (Milvus). S-a sugerat că asemănarea ar fi de fapt un mimicri, o adaptare pentru a evita atacul uliilor porumbari, faţă de care şorecarii sunt mai protejaţi datorită ciocului şi ghearelor mai puternice.

Distribuţie: Aproape pe toată suprafaţa Europei, mai puţin în regiunile nordice. Deseori e greu de observat datorită faptului ca nu zboară mult. În România destul de comună.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2000- 2600 de perechi ( 5 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,1 % din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este printre Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică cele mai importante pentru această specie. Populaţia cuibăritoare din zonă este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 200 m de DN15.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate de activitatea de şantier.

A031 Barză albă - Ciconia ciconia Habitat: O pasăre a terenurilor deschise, în Europa cuibăreşte aproape

exclusiv în interiorul aşezărilor omeneşti, pe case, clădiri ale gospodăriei, sau pe copaci, dar la noi mai ales pe stâlpii de telegraf. Este considerată o specie care trăieşte în comensualism cu omul, formându-se o strânsă legătură istorică în schimbările peisagistice şi în structura habitatelor de către om şi distribuţia berzei albe. Astfel, o găsim în zonele mediteraneene şi temperate ale Europei, acolo unde în jurul aşezărilor omeneşti există pajişti umede, păşuni şi terenuri agricole. De regulă nu cuibăreşte peste 500 m altitudine.

Ecologie: Barza albă este oaspete de vară, revine la cuib la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Masculul adult se întoarce de regulă la acelaşi cuib, şi se va împerechea cu prima femelă sosită. masculul este cel care renovează cuibul, care este construit de-alungul anilor din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Femela depune 2-7 ouă. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul acestora la cuib este precedat de o


22

ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Numărul mediu al puilor este în general 3. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la 6. Dacă cantitatea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, puiul cel mai mic este aruncat din cuib de către adulţi. Puii rămân la cuib până la sfârşitul lunii iulie. La vârsta de trei luni pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui zburători de la alte cuiburi. Juvenilii pleacă primii către Africa, urmat apoi de adulţi. Se formează grupuri mari de berze, care migrează folosind curenţii ascendenţi de aer (termice), rotindu-e la înălţimi de circa 800 m, apoi planând până la un alt termic. pentru berzele din Europa există 2 coridoare principale de migraţie, prin strâmtorile Gibraltar respectiv Bosfor. Ajung până în partea de sud al Africii, unde formează grupuri mari şi urmăresc stolurile de locuste migratoare. Juvenilii rămân în primii 2-3 ani al vieţii în Africa, unde hoinăresc de-alungul căii de migraţie, apoi se întorc în zona unde au ieşit din ou (rareori ajung să cuibărească la distanţe mai mari faţă locul natal).

Berzele se hrănesc cu insecte, râme, broaşte, şopârle şi rozători. Puii sunt hrăniţi la început cu insecte, apoi cu rozătoare - o familie de berze consumă aproape 6 kg de hrană pe zi.

Distribuţie: Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibăreşte barza albă în România este în zona Bilborului, la peste 900 de metri. Cele mai multe perechi (între 28-30) cuibăresc în localităţile Cristian (jud. Sibiu) şi Sânsimion (jud. Harghita). Se pare că tendinţa descrescătoare a speciei a fost oprită. Viitorul acestor păsări depinde în mare măsură de protejarea zonelor umede şi a pajiştilor unde îşi procură hrana.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 4000 - 5000 de perechi ( 4% din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: În fişa sitului sunt menţionate 2 perechi, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este distribuită punctiform în localităţile umane în jurul cărora găseşte locuri de hrănire. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului dar foloseşte pentru hrănire zonele adiacente drumurilor şi albia râului Mureş în mai toate porţiunile fără fond forestier.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Specia este antropofilă şi beneficiează de prezenţa omului (suport pentru cuib, zone de hrănire), folosind mai toate terenurile agricole din regiune. Este ataşată omului şi nu este sensibilă deloc la deranj. Având în vedere că prin proiect niciun habitat al speciei nu vor fi afectate, nu exista impact direct sau indirect asupra populaţiei

A098 Şoim de iarnă - Falco columbarius Habitat: Este specia de şoim care se aventurează în regiunile cele mai

nordice. Preferă zonele cu dealuri şi mult teren neîmpădurit, gura văilor şi zonele


23

umede. Nu apare acolo unde peisajul este dominat de păduri sau de suprafeţe întinse de ape. Cuibăreşte în copaci, pe stânci sau chiar pe sol.

Ecologie: La noi oaspete de iarnă. Se reîntoarce în regiunile la limita zonei temperate şi în zonele boreale în lunile aprilie – mai. Femela depune o singură pontă pe an, alcătuită din 3-5 ouă, perioada de incubaţie ţine 28-32 zile, ambele sexe participă. Puii zboară la circa 30 zile, şi devin independenţi după încă o lună. Şoimul de iarnă se hrăneşte cu păsări pe care le prinde din zbor, pornind de obicei de la avanpost şi urmărind prada deasupra solului. Uneori urmăreşte prada până acesta oboseşte. Poate vâna şi în grupuri mici.

Distribuţie: Nordul şi Nord-Estul Europei, Nordul Asiei şi părţile de nord al continentului Nord American.

Populaţia din România: Nu cuibăreşte în ţară. Circa 400-1500 păsări vizitează teritoriul ţării în timpul iernii.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia apare sporadic în timpul iernii în regiune, folosind zone deschise pentru vânătoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 400 m de DN15.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei şi natura lucrărilor, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate.

A081 Erete de stuf - Circus aeruginosus Habitat: Are nevoie de zone umede unde vegetaţia de stuf acoperă suprafeţe

întinse. Se stabileşte lângă eleştee, lacuri, ape curgătoare sau mlaştini, acolo unde este suficientă vegetaţie de apă, dar nu sunt mulţi copaci. Ocoleşte zonele împădurite, regiunile muntoase, deşertele şi regiunile aride unde nu sunt zone umede. Totuşi adesea se hrăneşte în habitate de uscat, mai pe ales terenurile agricole şi pajiştile din jurul stufărişului unde cuibăreşte. Deseori nu are suficient spaţiu şi perechile se concentrează în stufărişuri mici, şi se hrănesc pe terenurile agricole din jur.

Ecologie: Specie migratoare în afara populaţiilor rezidente în ţările cu climat mediteranean sau tropic. Deseori păsările din Europa de Vest iernează în apropierea lacurilor car nu îngheaţă, mai ales în iernile mai calde. Migraţia de toamnă între august şi noiembrie. Iernează în Africa, de unde se întoarce în martie – aprilie. Cuibăreşte în stuf, la nivelul solului construieşte un cuib destul de mare din crengi, stuf şi vegetaţie ierboasă. Cuibul e construit de femelă, pe când masculul construieşte mai multe cuiburi false. O singură pontă pe an alcătuită din 3-8 ouă, clocite de către femelă timp de circa 38 zile, timp în care masculul aduce hrana la cuib. Capacitatea de zbor se dezvoltă după circa 35 zile, dar puii părăsesc cuibul cu câteva zile înainte. Femela mai îngrijeşte juvenilii timp de 2 săptămâni. Ereţii de stuf se hrănesc cu mamifere şi păsări de talie mică, ouă, insecte şi ocazional amfibieni sau reptile. Vânează mai ales din zbor lent, cu bătăi de aripi tipice, la mică înălţime deasupra vegetaţiei. Uneori ataca prada aflată în apă. De obicei va vâna cea mai abundentă pradă.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, Asia inclusiv Japonia între latitudinile 40-60 grade, respectiv Australia şi insulele învecinate, şi în insulele din Oceanul Indian. Nu ocupă regiunile nordice. În România mai ales în stufărişurile din zonele umede.

Populaţia din România: estimată la 1700 – 2000 perechi.


24

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia apare rar în regiune în timpul migraţiei, folosind zone deschise pentru vânătoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 2 km.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei şi tipul lucrărilor, nu exista impact direct asupra populaţiei.

A224 Caprimulg Caprimulgus europaeus Habitat: Preferă regiunile păduroase deschise, aride, unde găseşte multe

luminişuri şi poieni. O întâlnim în păduri de foioase sau conifere cu poieni sau zone după incendii, margini de pădure însorite, păduri de luncă, etc.

Ecologie: Migrator, iernează în Africa, la sud de Sahara. Distribuţie: Caprimulgul este o specie de origine tropicală, singura specie din

această familie care a pătruns în zona boreală. Cuibăreşte în zone împădurite din Africa de Nord, Europa de Sud şi Vest, iar spre nord până în zona de tundră şi de stepă la est. În România caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte mai multe tipuri de pădure, din Delta Dunării până în zona subalpină. Efectivul speciei a scăzut în multe părţi din Europa.

Populaţia din România: estimată la 12000 – 15000 perechi Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Situl nu esteeste între Ariile

de Protecţie Specială Avifaunistică cu importanţă pentru această specie, astfel populaţia cuibăritoare din zonă nefiind foarte importantă pe plan European. Aproximativ 50-70 de perechi cuibăresc în acest sit.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia cuibăreşte în zone împădurite cu vegetaţie arbustivă bogat dezvoltată, dar foloseşte regiuni adiacente pădurilor pentru vînatoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 400 m.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei.

A104 Ieruncă - Bonasia bonasia Habitat: Este o specie sedentară al pădurilor conifere în amestec cu fag, arţar,

mesteacăn. Preferă habitatele mai umede, şi este deranjată de defrişări. Specie cu o distribuţie largă, cuibăreşte în etajul superior al fagului şi până la limita pădurii. Are un trai mai retras, însă utilizează habitate de ecoton cu diversitate mai accentuată a microhabitatelor. Este ataşată de prezenţa apei (izvoare, pâraie, bălţi mici) şi apare regulat la marginea drumurilor sau unde sunt rupturi de teren şi poate face baie de nisip/praf.

Ecologie: Cocoşul de ieruncă este foarte teritorial, alungă masculii din teritoriul ocupat. Perioada principală de împerechere este aprilie. Femela depune cele 10 ouă la sfârşitul lunii, iar puii se nasc după 25 zile de clocit. Familia devine foarte mobilă, adulţii umblând atenţi printre pui. La început puii caută insectele pe plante şi frunze, apoi pe sol. Puii de doar 10 zile pot zbura sus în copaci. Se hrăneşte cu frunze, fructe de pădure, puii mănâncă mai multe insecte. Iarna supravieţuieşte mâncând muguri.


25

Distribuţie: Palearcticul de Vest şi Asia, până la Pacific şi Nordul Chinei. Cu distribuţie vastă, specia cuibăreşte întro multitudine de habitate împădurite, însă se află în regres continuu în Europe fiind foarte sensibil la prezenţa omului şi susceptibil la prădare de către căini şi pisici.

Populaţia din România: estimată între 10000-13000 de perechi. Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Situl este între primele 10 Arii

de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru această specie, însă populaţia cuibăritoare din zonă nu este importantă pe plan European. Aproximativ 3 % din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: specia cuibăreşte în zone împădurite ale sitului, cu precădere în zone mai liniştite, nederanjate, în apropierea lizierei pădurilor, la distanţe mici de ape. Specia a fost observată de mai multe ori (cu precădere în perioada de primăvară timpurie şi toamna) în zona forestieră. Nu cuibăreşte în apropierea locaţiilor menţionate având în vedere apropierea acestora de drumul naţional şi implicit de sursa de deranj.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Nu există impact direct asupra speciei, având în vedere că specia preferă fondul forestier.

Măsuri de prevenire a impactului/deranjului: nu este cazul. Măsuri de reducere a impactului/deranjului: nu este cazul 4. statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene

pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din România vor trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (două bioregiuni noi pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ.


26

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv a Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deşi termenul „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

În raport cu Reţeaua NATURA 2000 obiectivul este situat în partea sudica a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Defileul Mureşului Superior, sit declarat prin H.G. nr.12844/2007 Privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice NATURA 2000 în România. Conform fişei Standard situl are o suprafaţă de 9 514.0 ha, momentan fiind administrat de Agenţia Naţională pentru Arii naturale Protejate.

Situl Natura 2000 ROSPA0030 afost propus de către ONG “Milvus” şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi Harghita ; cuprinde o mică parte din judeţul Harghita, cu fâneţe împădurite, lunca Mureşului şi o parte din municipiul Topliţa.

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 25 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

Importanţa desemnării SPA “ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior ” constă în: C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag şi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaţii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat. Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniţe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoşul de munte şi ierunca. Aici găsim totodată populaţii însemnate din două specii de muscari.

Deşi este o zonă relativ dens locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari.

5. date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung);

Practic nici una din speciile existente in aceste zone nu este afectata semnificativ in urma implementarii proiectului , deoarece acesta se intinde pe o


27

mica suprafata in cadrul ariilor protejate iar numarul mare de specii importante au efective mari dispuse atit in ariile protejate cit si in vecinatatiile acestora .

6. relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar; Relatiile structurale si functionale in cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar care creează şi menţin integritatea il reprezinta lipsa activitatilor economice si a populatiei in aceste zone , prezenta omului fiind una sporadica conforma cu anotimpurile dealtfel aceste zone au un caracter de recreere si nu unul industrial .

Drumurile de acces din aceste zone sunt folosite de catre societatiile de exploatare a lemnului ca si cai de acces in parchetele de exploatare astfel ca aceste zone sunt supuse poluarii fonice si vibratiilor datorita masinilor si utilajelor care tranziteaza zona , dealtfel starea drumurilor nu permite accesul autoturismelor in zona .

7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management; Nu este cazul pentru implementarea proiectului deoarece pina la ceasta data

nu au fost stabilite planuri de management pentru aceasta zona . 8. descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;

Investiţia se va realiza în partea central-estica a ROSCI Călimani-Gurghiu, în Defileul Mureşului. Situl acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice – Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au favorizat menţinerea unei biodiversităţi valoroase, reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. La acest lucru a contribuit şi existenţa pădurilor natural-fundamentale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea antropică, păstrându-se varietatea habitatelor şi a speciilor. În acest spaţiu procentul habitatelor de interes european depăşeşte, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafaţă, clasele dominante fiind pajiştile seminaturale umede, preerii mezofile – 5%, pajiştile alpine şi subalpine – 3%, pădurile caducifoliate – 16%, pădurile de conifere – 34% şi pădurile mixte – 39%. De asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populaţii evaluate şi totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus arctos) – peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) – 70-80 exemplare. Un esenţial factor de favorabilitate în menţinerea valorii biodiversităţii l-a constituit lipsa aşezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureşului unde există însă o serie de culoare ecologice bine individualizate.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante.

Importanţa desemnării SPA “ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior ” constă în: C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9


28

specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag şi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaţii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat. Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniţe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoşul de munte şi ierunca. Aici găsim totodată populaţii însemnate din două specii de muscari.

Deşi este o zonă relativ dens locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari.

9. alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Vulnerabilităţile la care este supus Situl de Importanţă Comunitară

“Călimani-Gurghiu” sunt : o Faptul că există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită

retrocedării terenurilor foştilor proprietari. o Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în

vigoare privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.

o Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.

Vulnerabilităţile la care este supus SPA „Defileul Mureşului Superior” sunt următoarele:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. turismul necontrolat 5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj 9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului


29

12. prinderea păsărilor cu capcane 13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal

10. alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Prin modernizarea drumurilor de acces un factor important il constituie accesul cu mijloacele de interventie in cazul unui incendiu de padure , fineata sau un accident ecologic pentru diminuarea sau chiar stoparea unui dezastru ecologic ,deoarece se stie ca majoritatea incendiilor de padure si finete nu a putut fi evitata sau chiar stopata de multe ori din cauza accesului greu sau chiar imposibil in acele zone .

C) Identificarea si evaluarea impactului Literatura de specialitate abundă în studii ce tratează problematica efectului

pe care il au drumurile asupra faunei/florei. Studiul de faţă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care reabilitarea unui drum îl are asupra habitatelor/speciilor adiacente.

Întrucât nu există suficiente studii ştiinţifice care tratează în mod distinct relaţia lucrări de reabilitare drumuri şi efectul acestora asupra florei şi faunei am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate reabilitării unui drum la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construcţiei unui drum nou.

După Seiler, A., 2002 principalele efecte negative asupra ecosistemelor datorate infrastructurii rutiere şi aceleia adiacente pot fi clasificate astfel:

1. Pierderea de habitate – construcţia, reabilitarea unui drum şi lucrările din vecinătatea acostamentului, implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi implicit pierderea de habitate;

2. Poluare directă şi indirectă - prezenţa drumurilor afectează în mod direct mediul din punct de vedere fizic, chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafaţă mult mai mare decât cea efectiv ocupată de drum;

3. Mortalitatea - traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care utilizează habitatele din vecinătatea drumul;

4. Efectul de barieră – pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare drumurile constituie bariere de netrecut care au ca urmare izolarea populaţiilor.

Căile pe care „Poluarea directă şi indirectă” acţionează asupra speciilor/habitatelor pot fi clasificate astfel (Jaarsma, et al. 2006):

1. Poluare fizică: generată de activităţile de săpare a şanţurilor, montare a noilor stâlpi şi de zgomotul produs de traficul rutier în zona drumului;

2. Poluare chimică: generată de substanţele emanate de către motoarele cu combustie internă, substanţe petroliere provenite din accidente rutiere, precum şi efectul pe care soluţiile folosite pentru mentenanţă pe timp de iarnă drumului îl au asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate;

3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: alterarea biologică a habitatelor disponibile pentru speciile adiacente drumului (efectul de margine).

Astfel potenţialii poluatori care pot afecta în mod direct speciile de păsări ţintă pentru care a fost declarat situl de protecţie avifaunistică se regăsesc în


30

zgomotul produs de utilajele folosite pentru săparea şanţurilor şi montarea noilor stâlpi.

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi este foarte greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Păsările par a fi foarte sensibile la zgomotul traficului, deoarece acesta interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994).

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A.

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999).

În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune montarea/instalare fibrei optice, fără a schimba categoria de drum (cat. IV). Prin urmare nu se va modifica nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări prioritare va fi minim In câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza cărora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se estimeaza ca in conditii normale de functionare, pentru săparea şanţului, nivelele de zgomot in zona de lucru vor varia intre 70-100dB.

Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut este estimat la 15% prin largirea drumurilor si realizarea de rigole si santuri pentru evacuarea apelor de pe drum .

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar ,vafi nul deoarece in aproprierea drumurilor respectiv acostamentele acestora nu se regasesc specii de interes comunitar .

Fragmentarea habitatelor ramine aceasi deoarece aceste drumuri exista ele constituind deja bariere de netrecut pentru diferite specii .

Nu se vor identifica schimbari in densitatea populatiilor deoarece lucrarile vor avea loc doar pe drumurile deja existente fara a mai fi nevoie de santiere temporare de antrepriza suplimentare in interiorul habitatelor care ar conduce la diminuarea densitatii speciilor.

Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investiţia va fi executată pe acostamentul drumului deja existent, în cadrul sitului, repectiv din motiv că activităţile de montaj sunt reduse în timp şi amploare. Dezvoltarea proiectului de modernizare a drumurilor de acces la exploatatiile agricole de pe raza comunei Stinceni va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii în general şi


31

asupra Sitului “Defileul Mureşului Superior”, respectiv asupra componentelor specifice ale avifaunei pentru care a fost desemnat acesta.

D) Masurile de reducere a impactului negativ

In vederea protejarii impotriva poluarii aerului ,solului si subsolului se impune in

perioada de execuţie respectarea mai multor masuri, si anume:

în vederea protejării speciilor de pasari Ficedula parva, Ficedula albicollis

si Dryocopus martius vor fi evitate lucrările de şantier în lunile mai-iunie;

in perioada de executie se va evita degradarea solului pe suprafeţe mai mari decât cele necesare, prin utilizarea unor tehnologii corespunzătoare şi prin urmărirea strictă a disciplinei de lucru.

deasemenea, pământul rezultat din săpătură va fi folosit la umpluturi utile, stratul vegetal decapat de pe suprafaţa ocupată să fie folosit pe cât posibil la inierbarea unor zone ce necesită astfel de lucrări. Se vor compensa pierderile de vegetaţie prin replantări.

se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare, aprovizionare, depozitare specific mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora.

depozitare provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse

eventualele depozitări temporare de deşeuri, a unor material de construcţie pe sol, vor fi urmate de igienizarea corespunzătoare.

evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construcţie, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta SPA-ului;

drumurile de acces si toate suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost afectat, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale.

nu se vor efectua drenări sau desecări a zonelor umede, exceptând şanţurile longitudinale.

nu se vor tăia arbori sau arbuşti din cadrul luncii minore a văii Mureşului sau a afluenţilor acestora

nu se vor exploata sub niciun fel resurse minerale din zona investiţiei, fără acordul autorităţilor competente

se va evita afectarea de către infrastructura temporară creată în perioada de desfasurare a proiectului, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta siturilor;

se va restrânge la minimul posibil al suprafeţelor ocupate de utilaje;

se va interzice efectuarea de reparaţii la utilaje şi mijloace de transport în zona de lucrări;

se va evita înierba suprafaţa terenului afectat de săpătură, după acoperirea şanţurilor.

se va interzice afectarea habitatelor umede perimetrale formate din mlaştini, canale, fâneţe umede;

se vor stabilii măsuri de protecţie împotriva poluării râurilor, o atenţie specială trebuie acordata poluării cu substanţe solide sedimentabile;


32

alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face numai in statia centralizata din organizarea de santier. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru alimentarea se poate face cu autocisterne;

constructorul respectiv beneficiarul obiectivelor de investitie au obligatia de a realiza toate masurile de protectie a mediului pentru (organizarile de santier, punctele de lucru, etc.). Este recomandabil ca pentru aceste tipuri de masuri sa se aloce fonduri inaintea inceperii lucrarilor.

se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului acustic asupra speciilor de păsări;

constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

Măsuri de diminuare a impactului degradării temporare a habitatelor în

perioada de operare

În cazul lucrărilor de întreţinere obiective întreprenorul va delimita

zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor;

5 Concluzii:

1. Lucrările nu vor avea ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor

de interes conservativ şi al habitatelor acestora.

2.In urma evaluarii impactelor proiectului asupra capitalului natural se constata ca

integritatea siturilor Natura 2000 nu va fi afectată, caracterul modificarilor datorate

lucrarilor de montaj este reversibil.

3. În vederea diminuării impactelor asociate proiectului asupra speciilor de interes

comunitar se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu.


33

BIBLIOGRAFIE

1. Bauske, B. and Goetz, D., 1993 - Effects on de-icing salts on heavy metal mobility. Acta Hydrochimica Et Hydrobiologica 21, 38-42;

2. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

3. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

4. Burky, A.J., 1983 - Physiological Ecology of Freshwater Bivalves. The Mollusca, Ecology. Russel-Hunter, W.D., eds., Academic Press, Inc. Orlando, San Diego, San Francisco, New York, London, Toronto, Montreal, Sydney, Tokyo, Sao Paulo, 6, 281 – 330;

5. Curtean, A., Sîrbu, I., Drăgulescu, C., Bănăduc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversităţii zonelor umede din bazinul superior şi mijlociu al Oltului. Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu, p. 1 – 103;

6. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

7. Fechter, R., Falkner, G., 1990 - Weichtiere; Europäische Meeres- und Binnenmollusken. Mosaik Verlag, München;

8. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;

9. Fuller, S. L. H., 1974 - Clams and Mussels (Mollusca: Bivalvia). Pollution Ecology of Freshwater Invertebrates, Hart C. W. Jr., Fuller, S. L. H. eds., Acad.Press, New York, San Francisco, London, 215 – 273;

10. Glöer, P., 2002 - Die Süsswassergastropoden Nord- und Mitteleuropas, Bestimmungsschlüssel, Lebensweise, Verbreitung. Die Tierwelt Deutschlands, 73. Teil. Conch Books, Hackenheim;

11. Glöer, P., Meier-Brook, C., 2003 - Süsswassermollusken, DJN – Hamburg; 12. Grecu, Florina, 1997 - Etapele întocmirii hărţii expunerii la risc a terenurilor

din bazine hidrografice de deal. Bazinul Calvei (Podişul Transilvaniei – 46; 13. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Romîne, Mollusca vol III,

Gastropoda Pulmonata, Edit. Academiei R. P. R., Bucureşti; 14. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav.

Mus. natl. Hist. nat. "Grigore Antipa", 33, Bucureşti, 291 – 366; 15. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureşti; 16. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna

and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. - Transportation Research Part D 11: 264–276;

17. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

18. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

19. Oroian S., (1998), Flora şi vegetaţia Defileului Mureşului între Topliţa şi Deda, Casa de Editură Mureş.

20. Oroian Silvia, Ştefănescu Dănuţ, Sămărghiţan Mihaela, 2005, - Ariile protejate din judeţul Mureş

21. Sárkány-Kiss, A., Fodor, A., Ponta, M., 1997 - Bioacumulation of certain heavy metals by unionidae molluscs in Criş/Körös rivers. TISCIA - Monograph series, Szolnok - Szeged - Tg.Mureş, 209 – 219;


34

22. Sárkány-Kiss, A., Braun, M., 2002 - Using Bivalves in an alternative testing method of freshwater pollution with heavy metals. In Tiscia Monograph Series, 6, Ecological aspects of the Tisa River Basin. Târgu Mureş - Szeged - Szolnok, 93 – 98;

23. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341. Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel;

24. UNEP-WCMC – UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species – On the World Wide Web : http://www.unep-wcmc.org;

25. Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin Ord. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

26. Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei europene Natura 2000 in Romania

STUDIU DE EVALUARE DECVATA - apmms-old.anpm.roapmms-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE DECVATA - apmms-old.anpm.roapmms-old.anpm.ro/files/APM...