7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 1/77
1
ALCATUIREA CORPULUI UMAN
TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE
1. Organele su nt:a. grupari de tesuturi identice;b. grupari de tesuturi diferite;c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.
2. Sistemele de organe sun t:a. formate din organe care indeplinesc functii similare;b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.
3. Functiile “pentru sine” ale organismului: a. sunt realizate de functia de reproducere;b. asigura autoconservarea;c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;d. sunt realizate de functia de nutritive;e. sunt realizate de functia de relatie.
4. Functiile “pentru specie” ale organismului:
a.sunt realizate de functia de reproducere;b. asigura autoconservarea;c. asigura perpetuarea specie;d. sunt realizate de functia de relatie;e. sunt realizate de functia de nutritive.
5 . Se foloseşte termenul de "viscer" pentru:a. stomac;b. ficat;c. intestin;d. vezica urinară.;e. sistem limfatic.
6. Exemp le de sisteme:a. digestiv;b. nervos;c. cardiovascular;d. endocrin;e. limfatic.
7. Exemp le de sisteme:a. muscular;b. excretor;
c. digestiv;d. limfatic;e. osos.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 2/77
2
8. Segmentele corp ului um an sunt:a. capul;b. gâtul;c. membrele;d. abdomenul;e. pelvisul.
9 . Capul este alcătuit din: a. cutia craniană; b. neurocraniu;c. viscerocraniu;d. faţă;e. regiunea cervicala.
10.Gâtul este alcatuit din :a. cutia craniana;b. regiunea cervicala posterioara;c. fata;d. gâtul propriu-zis;e. viscerocraniu.
11. Gâtul este form at din urm atoarele elemente somatic e:a. muschi;b. esofag;c. articulatii;d. laringe;e. oase.
12. Gâtul este form at din urmato arele viscere:a. trahee;
b. muschi;c. tiroida;d. paratiroide;e. laringe.
13. Trunchiul este format din:a. cap;b. torace;c. membre;d. pelvis;e. abdomen.
14 . Trunchiul conţine următoarele cavităţi: a. toracică; b. abdominală; c. pelvină; d. cervicală;e. cavitatea bucala.
15. Diafragma perineala limiteaza inferio r urm atoarea cavitate cu EXCEPTIA:a. abdominala;b. toracica;c. pelvina;d. bucala;
e. cervicala.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 3/77
3
16. Despre diafragma se po t af irma u rmatoarele cu EXCEPTIA:a. este o membrana;b. este un muschi;c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;e. este situate la limita dintre gat si trunchi.
17. Subdiviz iuni le cavitat i i abdomin ale sunt:a. epigastrul;b. hipogastrul;c. regiunea costala;d. hipocondrul drept;e. hipocondrul sting.
18. Memb rele superio are se c aracterizează prin: a. se leagă de trunchi prin centura scapulară; b. prezintă trei segmente; c. prezinta un antebraţ; d. prezinta un brat;e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.
19. Membru l superior l iber este format din:a. brat (segment distal);b. mina (segment distal);c. antebrat;d. brat (segment proximal);e. mina (segment proximal).
20.Membrele inferioare sunt formate din:a. centura pelviana;
b. centura scapulara;c. membrul inferior liber;d. brat;e. antebrat.
21. Membru l inferior l iber este format din:a. centura pelviana;b. picior (segment distal);c. picior (segment proximal);d. gamba;e. coapsa (segment distal).
22. Corpul om enesc:a. este simetric;b. este un corp tridimensional;c. are trei planuri;d. are trei axe;e. are doar doua axe.
23. Axele corpulu i uman:a. corespund dimensiunilor spatiului;b. se intretaie in unghi ascutit;c. exista un ax transversal;d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 4/77
4
24. Planuri le corpului omenesc :a. exista un plan sagital;b. exista un plan frontal;c. exista un plan transversal;d. trec printr-o singura axa a corpului;e. trec prin cite doua din axele corpului.
25. Axu l longitud inal:a. este axul lungimii corpului;b. este orizontal la om;c. are un pol superior (caudal);d. are un pol inferior (cranial);e. are un pol superior (cranial).
26. Ax ul sagital:a. este axul grosimii corpului;b. are un pol sting;c. are un pol drept;d. este axul antero-posterior;e. pleaca din crestetul capului.
27. Axul transversal:a. este vertical;b. este orizontal;c. este antero-posterior;d. corespunde lungimii corpului;e. corespunde latimii corpului.
28. Axu l transversal are un pol:a. sting;
b. inferior;c drept;d. anterior;e. posterior.
29. Planul care trece prin mij loc ul corpu lui :a. împarte corpul în doua jumătăţi simetrice; b. este un plan median;c. este planul simetriei bilaterale;d. se numeşte plan medio-sagital;e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.
30. Planul fro ntal:a. merge paralel cu fruntea;b. împarte corpul într-o parte anterioară; c. împarte corpul într-o parte ventrală; d. împarte corpul într-o parte posterioară;e.imparte corpul intr-o parte dreapta.
31. Planu l tran sv ersal împar te co rpul într -o part e:a. superioară; b. cranială; c. inferioară; d. stinga;.
e. dreapta.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 5/77
5
32. Planul metameriei corpului este planul:a. sagital;b frontal;c. orizontal;d. transversal;e. antero-posterior.
33. Pentru membrele corpului se folosesc şi termenii: a. proximal, mai depărtat de centură; b. superficial; c. distal, mai apropiat de centură; d. profund;e. distal, mai departat de centura.
34 . La mână se folosesc termenii: a. volar;b. plantar;c. superficial;d. palmar;e. dorsal.
35.La planta se fo losesc termeni i :a. palmar;b. dorsal;c. volar;d. plantar;e. profund.
36. Capul:a. se mai numeste si regiune cervicala;
b. este format din craniu (regiune faciala);c. este format din fata (regiune facial)d. este format din craniu (regiune craniana);e. se mai numeste si regiune cefalica.
37. La nivelul r egiuni i faciale se dist ing:a. barbia sau regiunea orala;b. nasul sau regiunea nazala;c. gura sau regiunea otica;d. gura sau regiunea orala;e. gura sau regiunea orbital.
38. Dintre regiuni le dors ale ale corpu lui fac parte:a. regiunea lombara;b. regiunea mamara;c. regiunea inghinala;d. regiunea fesiera;e. regiunea pubiana.
39. Dintre regiun ile ventrale ale corp ului fac parte:a. regiunea inghinala;b. ceafa;c. regiunea dorsala;d. regiunea mamara;
e. regiunea fesiera.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 6/77
6
40. Coapsa se mai numeste si regiunea…………cu EXCEPTIA: a. regiunea brahiala;b. police;c. regiunea axilara;d. regiunea femurala;e. hallux.
CELULA
1. Celula este unitatea organism elor vi i :a. morfologică; b. funcţională; c. genetică; d. fundamentala;e. care nu se diferentiaza.
2. Despre celula se poate afirma:a. este capabila de autoreproducere;
b. nu se reproduce;c. este capabila de autoreglare;d. nu se diferentiaza;e. este excitabila.
3. Celulele:a. pot exista singure;b. nu pot exista singure;c. pot exista in grup;d. pot suferi procese de diferentiere;e. pot suferi procese de specializare.
4. Despre c elulele organism ului s e pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. provin din celula-ou;b. provin din zigot;c. forma acestora nu este legata de functia lor;d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;e. initial toate au forma fusiforma.
5 . Celulele pot prezenta următoarele forme: a. stelată; b. fusiformă; c. cubică; d. cilindrica;
e. triunghiulara.
6. Au fo rma glob uloasa urmatoarele celule:a, adipoase;b. fibrele musculare striate;c. ovulele;d. celulele cartilaginoase;e. celulele sangvine.
7 . Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni: a. media se consideră 30-50 µ;b. ovulul: 150- 200 µ;c. hematia: 3,5 µ.d.fibra musculara striată: 5-15 cm;e.fibra musculara striata: 5-15 mm.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 7/77
7
8 . Prelungirile celulare sunt reprezentate de către: a. pseudopode;b. cili;c. microvili;d. ribozomi.e. desmozomi.
9. Compon entele fund amentale ale celulei sunt:a. membrana;b. citoplasma;c. nucleul;d. lichidul interstiţial. e. plasmalema.
10 . Membrana celulară se caracterizează prin următoarele: a. se mai numeşte membrană plasmatică; b. se mai numeşte plasmalemă; c. înconjoară celula; d. separă str ucturile interne ale celulei de mediul înconjurător; e. se mai numeste hialoplasma.
11. Memb rana celulara este alcatuita din:a. glicoproteine;b. polizaharide;c. fosfolipide;d. glicolipide;e. proteine.
12. Fosfol ipid ele memb ranare:a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;c. prezinta o portiune hidrofoba;d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.
13. Protein ele memb ranare:a. sunt dispuse transmembranar;b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.
14. “Modelul mozaic fluid” este:a. un model structural;b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;e. determinat de glicoproteine si glicolipide.
15. Pseudopo dele sunt prelungir i ci to plasmatice:a. permanente;b. temporare;c. neordonate;d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 8/77
8
16. Prelungir i le ci toplasm atice permanente sun t reprezentate de:a. dezmozomi;b. dictiozomi;c. ribozomi;d. microvilli;e. lizozomi.
17. Microvi l i i sun t prelungir i ci to plasmatice:a. ce apartin leucocitelor;b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;c. temporare;d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.
18. Ci l i i sunt p relungir i ci to plasmatice:a. acoperite de plasmalema;b. se mai numesc si dictiozomi;c. se mai numesc si desmozomi;d. temporare;e. permanente.
19. Desmo zomii :a. sunt organite celulare comune;b. sunt organite celulare specifice;c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
20. Despre prelungir i le ci top lasmatice se pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);e. sunt reprezentate de desmozomi.
21. Citop lasma:a. este mediul în care se desfăşoară principalele functii vitale;b. este masa celulară extramembranară; c. este formată din hialoplasmă;d. are ca fază de dispersie ansamblul de micelii coloidale;e. are o structura complexa.
22. Citop lasma:a. se mai numeste si plasmalema;b. este un sistem coloidal;c. faza de dispersie este apa.d. faza dispersata este apa;e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.
23. Funct ion al, ci toplasma prezinta o parte:a. structurata, hialoplasma;b. structurata, organitele celulare comune;c. structurata, organitele celulare specifice;d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma..
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 9/77
9
24. Dintre organitele celulare comune fac parte:a. ribozomii;b. dictiozomii;c. desmozomii;d. lizozomii;e. centrozomul.
25. Dintre organitele celulare comune fac parte:a. reticulul endoplasmatic neted;b. hialoplasma;c. ergastoplasma;d. corpusculii lui Palade;e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.
26. Dintre org anitele celulare comune fac parte urm atoarele, cu EXCEPTIA:a, aparatul Golgi;b. corpii tigroizi;c, corpii Nissl;d. miofibrilele;e. mitocondriile.
27. Dintre org anitele celulare specific e fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:a, neurofibrilele;b. centrozomul;c. miofibrilele;d. ribozomii;e. lizozomii.
28. Reticulul end oplasmatic n eted este un s istem:a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.
29. Reticulul end oplasmatic ru gos este:a. forma nediferentiata a RE;b. forma diferentiata a RE;c. organita celulara comuna;d. organita celulara specifica;e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.
30. In celula, ret iculul endoplasm atic indepl ineste urm atoarele funct i i :a. in metabolismul proteic;b. in diviziunea celulara;c. in fosforilarea oxidativa;d. in metabolismul glicogenului;e. in excretia unor substante celulare
31. Ribozomii:a. sunt bogati in fosfolipide ;b,sunt bogati in ribonucleoproteine;c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 10/77
10
32. Aparatul Golgi :a. se mai numesc si dictiozomi;b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;e. au rol in excretia unor substante celulare.
33. Mitocondri i le:a. sunt organite celulare;b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.
34. Mitocondri i le:a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;d. prezinta la interior matricea mitocondriala;e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.
35. Mitoc ondri i le prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;c. sunt sediul sintezei proteice;d. au rol in diviziunea celulara;e. au rol in digestia fragmentelor de celule.
36. Lizozom ii:a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;c. contin enzime hidrolitice;d. contin enzime oxido-reducatoare;e. au rol in eliberarea de energie.
37. Centrozomul :a. este o organita celulara specifica;b. este situat in apropierea membranei;c. este situat in apropirea nucleului;d. are rol in diviziunea celulara;e. se gaseste si in neuroni.
38. Centrozom ul: a. este format din doi nucleoli;b. este format din doi centrioli cilindrici;c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.
39.Organit ele spec ifice sunt;a. neurofibrilele;b. corpii tigroizi;c. neurofibrilele;d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 11/77
11
40. Neurofi bri lele:a. se gasesc in citoplasma neuronului;b. nu se gasesc in dendrite;c. se gasesc in dendrite;d. se gasesc in axoplasma;e. nu se gasesc in axoplasma.
41. Despre mio fibri le se pot afirm a urmato arele, cu EXCEPTIA:a. sunt elemente contractile;b. se gasesc in axoplasma;c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;d. se gasesc in citoplasma neuronului;e. se gasesc in citoplasma nucleului.
42, Despre corpi i Nissl se p ot af irm a urmatoarele , cu EXCEPTIA:a. se mai numesc si corpii tigroizi;b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.
43. Incluziuni le ci toplasmatice:a. au caracter permanent;b. au caracter temporar;c. sunt granule de substante de rezerva;d. sunt pigmenti;e. sunt produsi de secretie.
44. Nucleul :a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;c. nu contine materialul genetic;d. controleaza metabolismul celular:e. nu transmite informatia genetica.
45. Nucleul :a. are, de obicei, forma celulei;b. poate fi dispus central;c. poate fi dispus excentric.d. contine mai multi nucleoli;e. contine mai multi centrioli.
46 . Numărul nucleilor: a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;b. hepatocitele sunt binucleate;c. fibra musculară striată este polinucleată; d. hematia adulta este polinucleată. e. hematia adulta este anucleata.
47 . Structural, nucleul prezintă: a. membrană; b. citoplasmă celulară; c. unul sau mai mulţi nucleoli; d. centrozom.
e. carioplasma.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 12/77
12
48. Memb rana nuc leara:a. este poroasa;b. este dubla;c. este constituita din doua foite;d. are structura bilaminata;e. are structura trilaminata.
49. Foitele membrane nu cleare sunt:a. interna, spre matricea citoplasmatica;b. externa, aderenta miezului nuclear;c. externa , ce prezinta ribozomi;d. externa ce se continua cu citomembranele RE;e. interna, aderenta miezului nuclear.
50. Despre spatiul p erinuclear se pot af irma urm atoarele cu EXCEPTIA:a. este situate sub membrana nucleara;b. este inconjurat de plasmalema;c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).
51. Carioplasm a se caracterizează prin: a. este dispusă în jurul centrozomului; b. are un aspect omogen;c. prezinta o reţea de filamente groase; d. este o solutie coloidala;e. prezinta o retea de filament subtiri.
52. Cromo zomii :a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;d. contin ADN;e. contin ARN cromozomal.
53. Cromo zomii contin:a. ioni de Ca si Mg;b. proteine nonhistonice;c. ATP;d. proteine histonice;e. cantitati mici de lipide.
54 . Celula asigură desfăşurarea unor procese de importanţă vitală: a. sinteza proteica;b. metabolismul celular;c. reproducerea celulara;d. formarea senzaţiilor; e. transportul transmembranar.
55. Permeabil i tatea selectiva perm ite un:a. schimb bidirectional de substante nutritive;b. schimb unidirectional de substanta nutritive;c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 13/77
13
56. Transportul transmembranar se real izeaza prin mecanisme:a. care nu necesita prezenta unor carausi;b. numai prin mecanisme pasive;c. numai prin mecanisme active;d. prin mecanisme active si pasive;e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.
57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta un or c arausi se real izeazapr in m ecanisme de:a. difuziune facilitata;b. difuziune;c. osmoza;d. cotransport;e. transport activ.
58. Transportu l transm embranar care necesita prezenta un or carausi se real izeazapr in m ecanisme de:a. difuziune facilitata;b. difuziune;c. osmoza;d. transport pasiv;e. transport activ.
59. Transp ortu l activ se realizeaza prin urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. consum energetic (furnizat de ATP)b. consum enegetic (furnizat de ADN);c. difuziunea;d. osmoza;e. difuziunea facilitata
60. Pot difuza prin memb rana celulara:a. glucoza;b. hormonii steroizi:c. etanolul;d. ureea;e. moleculele liposolubile.
61. Canalele ionic e:a. sunt situate la nivelul plasmalemei;b. nu permit pasajul ionilor;c. sunt formatiuni cu structura proteica;d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.
62. Difuziun ea facil i tata:a. este difuziunea apei dintr-o solutie;b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;c. se realizeaza cu consum energetic;d. se realizeaza fara consum energetic;e. se realizeaza prin fagocitoza.
63. Transportu l act iv asigura deplasarea:a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;e. se desfasoara cu consum de energie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 14/77
14
64. Transportul act iv poate f i :a. primar;b. secundar;c. cotransport;e. exocitoza;d. endocitoza.
65. Transpo rtul vezicular:a. este o categorie speciala de transport;b. se realizeaza prin osmoza;c. este reprezentat de endocitoza;d. este reprezentat de pinocitoza;e. este reprezentat de fagocitoza.
66. Despre exoc itoza se pot afirm a urmato arele , cu EXCEPTIA:a. este o forma de transport vezicular;b. este reprezentata de fagocitoza;c. este reprezentata de pinocitoza;d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorulcelulei;e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.
67. Potent ialul membr anar de repaos:a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsurielectrice;c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.
68. Pompele ionice:a. se gasesc la nivelul membranei celulare;b. se gasec la nivelul citoplasmei;c. expulzeaza Na;d. introduc K;e. sunt pompe active.
69. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin :a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;c. este produs de stimuli electrici;d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.
70. Mecanismul de prod ucere al potent ialului de act iune:a. se datoreaza unor curenti electrici;b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;e. este in functie de tipul de celula.
71. Fazele potentialul ui de actiun e sunt:a. pragul;b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);d. panta descendenta (repolarizarea);e. panta descendenta (depolarizarea).
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 15/77
15
72. Potent ialul de act iune cu v aloare prag produ ce:a. depolarizarea rapida a celulei;b. celula nu se depolarizeaza;c. depolarizarea spontana a celulei;d. repolarizarea celulei;e. contractilitatea.
73. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin:a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.e. este un raspuns de tip “totul sau nimic”.
74. Panta ascendenta:a. corespunde depolarizarii;b. corespunde repolarizarii;c. apare dupa atingerea potentialului prag;d. se datoreaza iesirii K din celula;e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.
75. Panta descend enta:a. corespunde depolarizarii;b. corespunde repolarizarii;c. potentialul revine la valoarea de repaos;d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.
76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;d. exista perioada refractara absoluta;e. exista perioada refractara relativa.
77. Perioada refractara absol uta:a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;b. cuprinde panta ascendenta;c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.
78. Perioada refractara relativa:a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este
suficient de puternic;b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 16/77
16
79. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin:a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;c. se propaga intr-un singur sens;d. se propaga in ambele sensuri;e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.
80. Prop rietati le speciale ale celulelor sun t:a. activitatea secretorie;b. sinteza proteica;c. reproducerea celulara;d. contractilitatea;e. metabolismul celular.
81. Celulele si ntetizeaza:a. substante proteice proprii;b. substante lipidice proprii;c. substante necesare pentru refacerea structurilor;d. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul intern (secretie
exocrina);e. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul extern (secretie
endocrina).
TESUTURILE
1.Tesutul este o grup are de celule:a. care au structuri diferite;b. diferentiate;c. interdependente;
d. care au aceeasi structura;e. care indeplinesc aceeasi functie.
2. Histog eneza este proces ul:a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;b. de diferentiere al celulelor;c. de specializare al celulelor;d. ce duce la aparitia organelor;e. ce duce la aparitia tesuturilor.
3. Cele patru t ipur i fund amentale de tesuturi s unt:a. epitelial;
b. conjunctiv;c. limfatic;d. muscular;e. nervos.
4. Organogeneza este procesul de…………, cu EXCEPTIA: a. crestere a numarului de celule;b. de diferentiere al celulelor;c. de specializare al celulelor;d. de ansamblare al tesuturilor in organe;e. de diviziune haotica a celulelor.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 17/77
17
5. Dupa capacitatea de regenerare, tesutu ri le pot fi:a. slab specializate, capabile de regenerare;b. slab specializate, care nu se regenereaza;c. puternic specializate, care nu se regenereaza;d. puternic specializate, capabile de regenerare;e. puternic specializate (tesutul nervos).
6. Tesutu ri le slab specializate sunt tesutu ri le:a. capabile de regenerare;b. epitelial;c. muscular;d. nervos;e. conjunctiv.
7. Tesuturi le p uternic sp ecializate sun t tesuturi le:a. fara capacitate de regenerare;b. epitelial;c. muscular;d. nervos;e. conjunctiv.
8. Subs tanta intercelulara:a. uneste celulele intre ele;b. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta de ciment”.c. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta de ciment”;d. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta fundamentala”;e. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta fundamentala”.
9. Celulele nematurizate:a. se mai numesc si celule embrionare;
b. sunt capabile de diferentiere;c. nu sunt capabile de diferentiere;d. se pot divide haotic;e. pot determina aparitia de tumori maligne.
10. Tesutu l epitelial este:a. de acoperire;b. sensorial;c. nervos;d. secretor;e. glandular.
11. Tesutu l epitelial de acoperir e este:a. unistratificat;b. pluristratificat;c. simplu;d. adipos;e. pseudostratificat.
12. Tesutu l epitelial de acoperir e unistr atif icat poate fi:a. pavimentos;b. cubic;c. de tranzitie:d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 18/77
18
13. Tesutul epitel ial simplu pavimentos formeaza:a. mucoasa bronhiolelor;b. tunica interna a vaselor sanguine;c. mucoasa tubului digestiv;d. epiteliul tracheal;e. tunica interna a vaselor limfatice.
14. Muco asa tubului digest iv este form ata de tesut epitel ial :a. simplu cubic;b. simplu cilindric ciliat;c. pseudostratificat cilindric ciliat;d. simplu cilindric neciliat:e. pseudostratificat cilindric neciliat.
15. Tesutu l epitelial plur istratif ic at este:a. cubic ciliat si cilindric ciliat;b. cubic si cilindric;c. de tranzitie;d. pavimentos keratinizat;e. pavimentos nekeratinizat.
16. Tesutu l epitelial pavim entos p oate fi:a. pavimentos simplu (epiderma);b. pavimentos keratinizat (epiderma);c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).
17. Tesutu l epitelial glandul ar este:a. tip mixt;
b. tip exocrin;c. tip endocrin;d. secretor;e. sensorial.
18. Tesutul epitel ial glandu lar endocr in p oate f i :a. simplu, tubular;b tipul in cordoane celulare;c. tipul folicular;d. compus, tubulo-acinos;e. pluricelular.
19. Tesutul glandular endoc rin t ipu l in cor doane celulare se gaseste la nivelul :a. ovarului;b. adenohipofizei;c. tiroidei;d.paratiroidelor;e. pancreasului.
20. Tesutul epitel ial glandu lar mixt se gaseste la nivelul :a. tiroidei;b. testicolului;c. pancreasului;d. paratiroidelor;
e. ovarului.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 19/77
19
21. Tesutu l epitelial senso rial intra in alcatuirea urmatoarelor or gane, cu EXCEPTIA:a. pancreasul;b. adenohipofiza;c. ovarul;d. organele de simt;e. tiroida.
22. Tesutul conju nct iv este de tip:a. moale;b. mixt;c. semidur;d. dur;e. fluid.
23. Tesutul conju nct iv m oale poate f i :a. lax;b. adipos;c. fibros;d. cartilaginos;e. reticulat.
24. Tesutul adipos:a. este dispus in jurul rinichilor;b. leaga unele organe;c. este dispus subcutanat;d. insoteste alte tesuturi;e. este dispus in jurul ochilor.
25. Tesutul conju nct iv m oale f ibros form eaza:a. aponevrozele;
b. splina;c. tendoanele;d. ligamentele;e. ganglionii limfatici.
26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:a. hialin;b. striat;c. elastic;d. osos;e. fibros;
27. Tesutul cart i laginos hial in se g aseste in:a. cartilajele laringelui;b. epiglota;c. cartilajele costale;d. cartilajele traheale;e. ligamente
28. Tesutul semidur f ibro s se gaseste in:a. ligamente;b. discurile intervertebrale;c. aponevroze;d. meniscurile articulare;
e. tendoane.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 20/77
20
29. Tesutu l carti lagino s elastic formeaza:a. epiglota;b. cartilajele laringelui;c. tunica medie a arterelor;d. tunica medie a venelor;e. pavilionul urechii.
30. Tesutul osos:a. este tesut conjunctiv dur;b. este tesut conjunctiv semidur;c. este de tip compact;d. este de tip haversian;e. este de tip trabecular.
31. Despre tesutul oso s comp act se pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. se numeste si tesut osos trabecular;b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;e. se numeste si tesut osos haversian.
32. Tesutul osos spo ngios:a. se numeste si compact;b. se gaseste in interiorul oaselor late;c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.
33. Tesutul mu scular este de tip:a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);c. striat in muschii somatici;d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;e. striat de tip cardiac in miocard.
34. Tesutul nervos :a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;b. este format din neuroni;c. este format din nevroglii;d. este format din celule gliale;e. este format din celule nervoase.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 21/77
1
SISTEMUL NERVOS
NOTIUNI GENERALE
1. Sistemul n ervos are urmatoarele rolur i :
a. împreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;b. reglarea activitatii musculaturii;
c. reglarea activitatii glandelor endocrine;d. reglarea activitatii glandelor exocrine.e. reglarea functiilor metabolice.
2. Sistemul endocr in regleaza în pr inci pal urm atoarele fun cti i c u un ele EXCEPTII:
a. majoritatea functiilor organismului;b. activitatea musculaturii striate;c. secretia glandelor exocrine;d. functiile metabolice;e. activitatea musculaturii netede.
3. SN se caracterizeaza prin :
a. reglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;b. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;c. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;d. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;e. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.
4. Centr i i n ervosi :
a. prelucreaza informatiile primite;b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;c. pot fi separati în doua compartimente functionale;d. pot fi situati pe traiectul nervilor.
e. prezinta trei compartimente functionale.
5. Compart imentele funct io nale ale centr i lor n ervosi se caracterizeaza prin:
a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor;c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor.e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.
6. Emis ferele cerebrale au urmato arele fun cti i :
a. senzitiva;b. motorie;
c. psihica;d. numai psihica;e. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.
FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI
1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:
a. morfologica;b. de sustinere;c. functionala;d. genetica;e. cu rol trofic.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 22/77
2
2. Forma neuron i lor este foarte variata:
a. stelata, în coarnele anterioare ale maduvei;b. fuziforma, în stratul superficial al scoartei cerebrale;c. piramidala, în zonele senzitive ale scoartei cerebrale;d. ovalara, în ganglionii spinali.e. piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.
3. În fun ctie de numaru l prelu ngir i lor, neur on ii pot fi:
a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala;e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.
4. Neuroni i pseudo unipo lari :
a. au o prelungire care se divide în "T";b. dendrita se distribuie la periferie;c. axonul patrunde în sistemul nervos central;d. se gasesc în retina;e. au aspect globulos.
5. Neuro nii unip olari se caracterizeaza prin :
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;b. au aspect globulos;c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida;d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.
6. Neuron i i bipolar i :
a. cele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;
b. se gasesc în ganglionul spiral Corti;c. se gasesc în ganglionul vestibular Scarpa;d. se gasesc în mucoasa olfactiva;e. cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.
7. Neuroni i m ult ipolar i : a. au o forma stelata;b. prezinta numeroase prelungiri dendritice;c. sunt prezenti în scoarta cerebrala;d. prezinta mai multi axoni;e. sunt prezenti in ganglionul spinal.
8. Neuro nii mu ltipo lari se gasesc în urm atoarele struct uri:a. scoarta cerebrala;b. scoarta cerebeloasa;c. coarnele anterioare ale maduvei;d. ganglionul spiral Corti;e. ganglionul spinal.
9. Dupa funct ie neuron i i pot f i :
a. receptori, în legatura cu organele efectoare,b. somatosenzitivi;c. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;d. visceromotori;
e. motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 23/77
3
10. Neuro nii intercalari:
a. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;b. se mai numesc neuroni de asociatie;c. sunt în legatura cu organele efectoare;d. fac legatura între neuronii senzitivi si cei motori.e. receptioneaza stimuli prin axonii lor.
11. Neuroni i receptori :
a. receptioneaza stimuli din mediul extern;b. sunt neuroni senzitivi;c. receptioneaza stimuli din mediul intern;d. fac legatura între neuronii motori;e. sunt in legatura cu efectorii.
12. Neuro nii recepto ri se caracterizeaza prin u rmato arele, cu EXCEPTIA:
a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;c. pot fi de asociatie;d. pot fi somatosenzitivi;e. pot fi viscerosenzitivi.
13. Neuro nii mo tori s e caracterizeaza prin :
a. sunt în legatura cu receptorii;b. pot fi somatomotori;c. pot fi visceromotori;d. sunt in legatura cu efectorii;e. fac legatura intre neuronii senzitivi.
14. Neuronul este form at din:
a. corpul celular;
b. dendrite, prelungiri celulifuge;c. axon, prelungire centripeta;d. pericarion;e. axon, prelungire celulifuga.
15. Corpul n euronului este form at din:
a. membrana;b. neurilema, care este citoplasma neuronala;c. nucleu;d. neuroplasma, care este membrana neuronala;e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.
16. Membrana neuro nului :a. delimiteaza neuronul;b. este groasa;c. are o structura lipoproteica;d. se numeste neuroplasma;e. se numeste neurilema.
17. Citoplasma neuro nului :
a. contine organite celulare comune;b. contine incluziuni pigmentare;c. prezinta organite celulare specifice;d. contine centrozomul.
e. se numeste neuroplasma.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 24/77
4
18. Neuroplasma co nt ine urm atoarele organite com une, cu EXCEPTIA:
a. centrozom;b. mitocondrii;c. ribozomi;d. reticul endoplasmatic neted;e. reticul endoplasmatic rugos.
19. Corp ii Nissl;
a. se mai numesc corpi tigroizi;b. se gasesc în corpul celular;c. se gasesc la baza dendritelor;d. au rol în metabolismul neuronului.e. sunt sediul fosforilarii oxidative.
20. Neurof ibri lele se gasesc in :
a. citoplasma;b. dendrite;c. axon;d. corpul neuronului;e. nucleu.
21. Neurof ibri lele au urm atoarele rolu ri:
a. mecanic;b. de sustinere;c. conducerea impulsului nervos;d. sinteza proteinelor;e. rol in metabolismul neuronal.
22. Nucl eul:
a. in neuronii somatomotori este unic;
b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric;c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli;e. in neuronii de asociatie nucleul este unic.
23. Nucleul este u nic în neuro nii:
a. motori;b. senzitivi;c. de asociatie;d. vegetativi periferici;e. vegetativi centrali.
24. Dendri tele neuronulu i :a. în portiunea lor terminala sunt mai subtiri;b. contin neurofibrile;c. conduc impulsul nervos centripet;d. nu contin corpi tigroizi;e. conduc impulsul nervos centrifug.
25. Axo nul este o prelungire:
a. unica;b. groasa;c. lunga;d. poate atinge 1 m;
e. ce conduce impulsul nervos centripet.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 25/77
5
26. Axo nul este form at din:
a. axolema, citoplasma axonului;b. citoplasma, care contine mitocondrii;c. axoplasma, citoplasma neuronala;d. membrana, care are rol în conducerea impulsului nervos.;e. axoplasma ce contine neurofibrile.
27. Ax onu l se caracterizeaza prin :a. emite colaterale verticale pe directia sa;b. în portiunea terminala se ramifica;c. butonii terminali contin mediatori fizici;d. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;e. butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.
28. Axonul prezinta urmatoarele prop rietat i , cu EXCEPTIA:
a. este o prelungire unica;b. este o prelungire groasa;c. este o prelungire lunga;d. nu contine mitocondrii;e. nu contine neurofibrile.
29. Struc tural, axonul prezinta urm atoarele teci:
a. de mielina;b. Schwann;c. Harvey;d. teaca Henle;e. centrosfera.
30. Teaca de mielina nu este prezenta la :
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ;c. f ibrele vegetative preganglionare;d. fibrele vegetative postganglionare;e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
31. Roluri le teci i de m iel ina sunt:
a. trofic;b. de protectie;c. accelerarea conducerii impulsului nervos;d. de izolator electric;e. in permeabilitate.
32. Teaca de mielin a este pro du sa de catre:a. în SNP de catre celulele Schwann;b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni;c. în SNC de catre oligodendrocite;d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon;e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.
33. Teaca de mielina p rezinta:
a. discontinuitati;b. noduri Schwann;c. spatii între doua celule Schwann;d. continuitate pe toata lungimea axonului;
e. noduri Ranvier.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 26/77
6
34. Teaca Schw ann:
a. se dispune în jurul tecii de mielina;b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal;c. este formata din celule nevroglice;d. este absenta la axonii din SNC;e. se dispune in jurul axolemei.
35. Teaca Henl e:
a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv înconjurator;b. are rol în permeabilitate;c. are rol în asigurarea rezistentei;d. este prezenta la axonii din SNC;e. este absenta la axonii din SNC.
36. Nevro gli i le:
a. au forma corpului celular diferita;b. au dimensiunile corpului celular diferite;c. sunt variabile ca numar;d. prezinta mai multe tipuri.e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.
37. Se descriu mai multe t ipuri d e nevrogl i i :
a. celula mielinica;b. celula Schwann;c. stelocitul;d. microglia;e. astrocitul.
38. Nevrog li i le se caracterizeaza prin:
a. ca si neuronii, nu se divid;
b. dau nastere tumorilor din SNC;c. contin neurofibrile;d. nu contin corpi tigroizi;e. au rol in sinteza de ARN.
39. Nevrog li i le îndep linesc urm atoarele rolu ri:
a. suport pentru neuroni;b. de protectie;c. trofic;d.fagocitar.e. in conducerea impulsului nervos.
40. Celula nervoas a are urmatoarele propr ietati:a. excitabilitatea;b. contractilitatea;c. conductibilitatea;d. elasticitatea;e. plasticitatea.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 27/77
7
41. Condu cerea impu lsului nervos :
a. aparitia unui potential de actiune într-o zona a membranei determina aparitia unui noupotential de actiune în zona vecina;b. aparitia unui potential de actiune într-un anumit punct al mambranei axonale esteconsecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;c. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primuluipotential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;
d. este un fenomen pasiv;e. consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.
42. Condu cerea la nivelul axo ni lor amiel inic i :
a. potentialul de actiune poate sa apara în orice zona a membranei;b. potentialul este condus în toate sensurile;c. viteza de conducere este mai mare în axonii amielinici;d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;e. viteza de conducere este de 10 m/s.
43. Cond ucerea la nivelul axon i lor m iel inizat i :
a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;b. potentialul sare de la un nod la altul;c. este saltatorie;d. are viteze mai mici decât la axonii amielinici;e. viteza de conducere este de 100m/s.
44. Sinapsa reprezinta conexiun ea funct ionala dintre un n euron s i :
a. un alt neuron;b. o celula efectoare;c. o celula musculara;d. o celula secretorie;e. doua celule gliale.
45. Sinapsa neurom uscu lara:
a. se mai numeste placa motorie;b. permite transmiterea impulsurilor într-un singur sens.c. se mai numeste jonctiune neuromusculara;d. permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile;e. este o sinapsa electrica.
46. Sinapsele neuro-neuronale po t f i :
a. axosomatice;b. axodendritice;c. axoaxonice;
d. dendrodendritice.e. intre doua microglii.
47. Din pu nct d e vedere al mecanismului prin c are se face transmiterea, sinapsele pot
f i :
a. chimice;b. ionice;c. bazice;d. electrice;e. moleculare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 28/77
8
48. Sinapsa chim ica este alcatui ta din:
a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici;b. fanta sinaptica;c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici;d. membrana bazala;e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.
49. Componenta presinapt ica:
a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite;b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici;e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.
50. Fanta sinapti ca:
a. este un spatiu sinaptic;b. are 200-300 mm;c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;.d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica;e. are 20-30 mm.
51. Componenta po stsinapt ica poate f i memb rana:
a. fibrei musculare (placa motorie);b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica);d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).
52. Mediatorul chim ic:
a. este secretat de membrana postsinaptica;
b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;c. este fixat de receptorii membranei presinaptice;d. poate fi acetilcolina;e. poate fi adrenalina.
53. Sinaps a electric a este form ata din :
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;b. mediator chimic;c. doua celule alipite în zonele lor de rezistenta electrica minima;d. fanta sinaptica;e. component presinaptica.
54. Modu l de func t ionare al sinapsei chimice:a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic în fanta sinaptica;b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;c. conducerea este unidirectionala;d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica;e. conducerea este bidirectionala.
55. Modu l de fu nct ion are al sinapsei electr ice:
a. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;c. conducerea este, se pare, bidirectionala;d. mediatorul este acetilcolina;
e. conducerea este unidirectionala.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 29/77
9
56. Exemple de sinapse c himic e:
a. în miocard;b. placa motorie;c. în muschiul neted;d. aproape toate sinapsele SNC;e. in SN vegetativ.
57. Exemple de sinapse electrice:
a. în miocard;b. placa motorie;c. SNV;d. în muschiul neted;e. aproape toate sinapsele din SNC.
58. Depolarizarea membranei po stsinapt ice se n umeste:
a. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;b. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic;c. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;d. potential presinaptic de placa, în cazul jonctiunii neuromusculare;e. potential inhibitor.
59. Potent ialul postsinapt ic exci tator are urmatoarele prop rietat i speciale:
a. repetarea periodica la un singur stimul;b. sumatia temporala;c. inhibitia anterioara;d. sumatia spatiala.e. intirzierea sinaptica.
60. Obo seala transmi teri i sinapt ice se caracterizeaza prin :
a. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
b. reprezinta un mecanism de protectie împotriva supraexcitarii;c. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;d. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;e. se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.
61. Efectele drog uri lor asup ra transm iter i i sinapt ice:
a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;c. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;d. unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;e. anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 30/77
1
REFLEXUL
1. Reflexul s e caracterizeaza prin :
a. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;b. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare;c. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;d. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor;e. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptare.
2. Arcul ref lex este form at din urm atoarele:
a. receptor;b. cale aferenta spre receptor;c. centru nervos;d. cale eferenta;e. efector.
3. Receptor ul:
a. primeste comenzi;b. este o structura excitabila;
c. este stimulat de centrul nervos;d. raspunde la stimuli prin variatii de potential;e. variatiile de potential sunt gradate, proportional cu intensitatea stimulului.
4. Receptori i p ot f i :
a. celule epiteliale diferentiate si specializate în celule senzoriale;b. corpusculi senzitivi;c. terminatii butonate ale dendritelor;d. muschii netezi;e. glandele exocrine.
5. Corp usc uli i senzit ivi se caracterizeaza prin :
a. sunt mici organe pluricelulare;b. sunt formati din fibre conjunctive;c. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;d. sunt reprezentati de receptorii tegumentari;e. sunt reprezentati de receptorii durerosi.
6. Receptori i p ot f i :
a. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;b. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;c. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii olfactivi;d. corpusculi senzitivi reprezentati de proprioreceptori;e. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii durerosi.
7. În fu nc tie de tip ul d e energie p e care o p relucr eaza, receptori i pot fi:
a. exteroreceptori;b. mecanoreceptori;c. interoreceptori;d. termoreceptori;e. visceroreceptori.
8. În fun ctie de pr ovenien ta stim ulu lui recept ori i p ot fi:
a. exteroreceptori;b. tonici;c. fazici;d. interoreceptori;e. proprioreceptori.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 31/77
2
9. În fu nc tie de tip ul d e energie p e care o p relucr eaza recepto ri i p ot fi:
a. chemoreceptori;b. fotoreceptori;c. termoreceptori;d. mecanoreceptori;e. visceroreceptori.
10. În f unc tie de viteza de adaptare r ecepto ri i p ot fi:
a. rapizi;b. fazici;c. lenti;d. tonici;e. fotoreceptori.
11. Mecanoreceptori i :
a. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;b. sunt stimulati chimic;c. sunt receptori pentru vibratii;d. sunt stimulati de lumina;e. raspund la variatiile de temperatura.
12. Termo recepto ri i se caracterizeaza prin u rmatoarele, cu Exc eptia:
a. sunt stimulati de lumina;b. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;c. sunt stimulati chimic;d. raspund la variatiile de temperatura;e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
13. Noci cepto ri i se caracterizeaza prin:
a. sunt receptori ai durerii;
b. sunt chemoreceptori;c. sunt stimulati chimic;d. sunt stimulati de substantele chimice eliberate de celulele distruse;e. informeaza despre pozitia corpului.
14. Fotor eceptor i i se caracterizeaza pri n urm atoarele, cu unele EXCEPTII:
a. raspund la variatiile de temperatura;b. primesc stimuli din interiorul organismului;c. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;d. sunt reprezentati de celulele cu conuri din retina;e. sunt reprezentati de celulele cu bastonase din retina.
15. Chemoreceptori i sunt reprezentat i de:a. mugurii gustativi din mucoasa linguala;b. epiteliul olfactiv al mucoasei linguale;c. epiteliul olfactiv din fosele nazale;d. mugurii gustativi din fosele nazale;e. corpii carotidieni.
16. Interorec eptori i :
a. primesc stimuli din interiorul oganismului;b. se mai numesc visceroreceptori;c. includ baroreceptorii;d. includ chemoreceptorii;
e. includ proprioreceptorii.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 32/77
3
17. Prop rio recepto ri i se caracterizeaza prin :
a. informeaza despre pozitia corpului;b. includ baroreceptorii;c. permit controlul miscarii;d. detecteaza variatiile presionale;e. primesc stimuli de la tendoane.
18. Chemoreceptori i s unt reprezentat i de catre urmatori i receptori :
a. mugurii gustativi;b. epiteliul olfactiv;c. corpii carotidieni;d. corpii aortici;e. primesc stimuli numai din afara organismului.
19. Fotor eceptor i i se caracterizeaza prin:
a. sunt stimulati de lumina;b. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas din retina;c. sunt reprezentati de catre celulele cu con din coroida;d. sunt reprezentati de catre celulele bipolare;e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
20. Mecanoreceptori i sun t reprezentat i de c atre receptori i p entru:
a. tact;b. presiune;c. vibratii;d. temperatura;e. gust.
21. Receptor i i fazici se caracterizeaza prin:
a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;c. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;d. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;e. raspund cu o activitate relativ constant ape durata aplicarii stimulului..
22. Receptori i ton ic i :
a. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;c. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;d. sunt reprezentati de receptorii vizuali;e. sunt reprezentati de celulele cu conuri din coroida.
23. Calea aferenta a arculu i reflex este fo rmata de:a. dendritele neuronilor motori;b. prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;c. axonii neuronilor motori;d. prelungirile neuronilor din ganglionii situati pe traiectul nervilor cranieni;e. caile descendente, ale motricitatii.
24. Centru l unu i reflex este reprezentat de:
a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;c. centrii nervosi din cerebel;d. centrii nervosi din cortex;
e. lanturile vegetative laterovertebrale.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 33/77
4
25. Urmatoarele af irmati i sunt corecte:
a. la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos;b. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic;c. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in toate sensurile;d. centrul reflex receptioneaza si transforma în influx nervos stimulul periferic;e. reflexul este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant.
26. SNcentral are urmatoarele nivele majore cu atr ibute funct io nale specif ice:
a. nivelul maduvei spinarii;b. nivelul subcortical;c. nivelul cortical;d. nervii spinali;e. nervii cranieni.
27. Calea eferenta este rep rezentata de:
a. axonii neuronilor motori medulari;b. fibrele motorii ale nervilor cranieni;c. axonii neuronilor senzitivi;d. axonii neuronilor motori somatici;e. axonii neuronilor motori vegetativi.
28. Efectori i su nt:
a. structuri excitabile ce raspund la stimuli;b. muschii striati;c. muschii netezi;d. glandele exocrine;e. glandele endocrine.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 34/77
1
MADUVA SPINARII
1.Canalul vertebr al:
a. este format prin suprapunerea orificiilor vertebrale;b. contine maduva spinarii;c. contine meningele spinale;d. contine trunchiul cerebral;e. este format prin suprapunerea corpilor vertebrali.
2. Limita superioară a măduvei corespunde: a. emergenţei primului nerv spinal; b. celei de-a doua vertebre cervicale;c. gaurii occipitale;d. emergenţei primului nerv cranian;e. primei vertebre cervicale.
3 . Măduva spinării are următoarele proprietăţi: a. nu ocupă canalul vertebral in intregime;
b. între peretii canalului vertebral şi măduvă se află trei membrane;c. între peretii canalului vertebral şi măduvă se află meningele spinal; d. ocupă toată lungimea canalului vertebral; e. se intinde doar pina la vertebra L2.
4. Sub vertebra L 2 se găsesc: a, nervii spinali cervicali;b. filum terminale;c. nervii spinali toracali;d. conul medular;e. perechea a-XI-a de nervi cranieni (nervii spinali).
5. Coada de cal este formata din:a. nervii spinali toracali;b. nevii spinali lombari;c. nervii spinali cervicali;d. nervii spinali sacrali;e. nervii cranieni.
6 . Măduva prezintă două regiuni mai voluminoase la nivel: a. cervical;b. toracal;c. lombar;d. sacral;
e. occipital.
7 . Fisura mediană a măduvei se caracterizează prin: a. este situată pe faţa anterioară a măduvei; b. corespunde dilatării cervicale; c. separa cordoanele anterioare;d. este situata pe fata posterioara a maduvei;e. corespunde dilatarii lombare.
8. Santul median p osterior:
a. este situat pe fata posterioara a maduvei spinarii;b. corespunde intumescentei cervicale;
c. corespunde intumescentei lombare;d. separa cordoanele posterioare;e. separa coarnele posterioare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 35/77
2
9. Fisura mediana anterioara:
a. separa cordoanele posterioare;b. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale directe;c. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale incrucisate;d. linga aceasta sunt situate fasciculele corticospinale laterale;e. separa cordoanele anterioare.
10. Santul median posterior separa:
a. fasciculele cuneate;b. fasciculul gracilis de fasciculul cuneat;c. fasciculele gracilis;d. coarnele posterioare;e. cordoanele posterioare.
11. Menin gele spin ale:
a. sunt trei membrane de protectie;b. sunt formate de neurilema;c. sunt formate de axolema;d. invelesc maduva spinarii.e. sunt formate din teaca Henle.
12. Menin gele spin ale:
a. sunt formate de dura mater;b. sunt formate de pia mater;c. sunt formate de arahnoida;d. invelesc trunchiul cerebral;e. invelesc emisferele cerebrale.
13. Dura m ater:
a. este membrana exterioara;
b. este o membrana conjunctivo-vasculara;c. este o membrana rezistenta;d. are o structura conjunctiva;e. are o structura fibroasa.
14. Dura m ater:
a. adera la maduva;b. are o structura fibroasa;c. are rol nutritiv;d. este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;e. in grosimea ei se gasesc vasele arteriale.
15. Arahnoida:a. este o membrana conjunctivo-vasculara;b. are o structura conjunctiva;c. in grosimea ei se gasesc vase arteriale;d. este separata de pia mater printr-un spatiu ce contine LCR;e. este separata de piamater prin spatiul subarahnoidian.
16.Pia mater:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;b. are rol nutritiv;c. inveleste maduva spinarii;d. patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii;
e. este membrana exterioara.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 36/77
3
17 . Structural, măduva spinării este formată din: a. substanţă cenuşie; b. substanţă albă;c. substanţa cenuşie are aspectul literei H; d. substanţa albă este dipusă sub formă de cordoane; e. substanta neagra.
18 . Substanţa cenuşie a măduvei se caracterizează prin: a.este formată din corpi neuronali; b. portiunile laterale ale H-ului formează coar nele medulare;c. bara transversală formează comisura cenuşie; d. este formată din fibre mielinizate; e. este dispusa sub forma de coloane.
19 . Canalul ependimar se caracterizează prin: a. este situat în centrul comisurii cenuşii; b. canalul ependimar conţine LCR;c. se continuă în sus cu o dilataţie; d. se continuă în sus cu ventriculul IV; e. se continua in sus cu ventricolul III.
20 . Coarnele anterioare ale măduvei au următoarele caracteristici: a. se mai numesc ventrale;b. conţin neuroni somatomotori;c. sunt mai late decât cele posterioare;d. sunt mai scurte decât cele posterioare;e. sunt formate din neuroni dispusi in retea.
21 . Coarnele anterioare ale măduvei se caracterizează prin: a. conţin dispozitivul somatomotor;
b. dispozitivul somatomotor este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor;c. axonii neuronilor somatomotori intră în constituţia rădăcinii ventrale a nervilor spinali; d. conţin neuroni visceromotori;e. axonii neuroni viscerosenzitivi.
22. Coarnele posterioare ale măduvei se caracterizează prin următoarele: a. se mai numesc coarne dorsale;b. conţin neuroni ai căilor senzitive; c. conţin deutoneuronul; d. sunt vizibile doar in regiunea toracala;;e. sunt vizibile in regiunea occipitala.
22. Coa rnele laterale ale măduvei sunt vizibile: a. in regiunea cervicala inferioara;b. in regiunea cervicala superioara;c. in regiunea lombara inferioara;d. in regiunea lombara superioara;e. in regiunea toracala.
23.Coarnele laterale ale maduv ei spinari i :
a. contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari;b. axonii neuronilor vegetativi parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal;c. axonii neuronilor vegetativi formeaza fibrele preganglionare ale sistemului nervossimpatic;
d. contin protoneuronul;e. contin neuroni somatomotori.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 37/77
4
24 . Substanţa reticulată a măduvei se caracterizează prin: a. se află situată între coarnele laterale şi posterioare; b. se află situată în substanţa cenuşie; c. este formată din neuroni anastomozaţi în reţea; d. este mai bine individualizată în regiunea occipitală; e. se afla in substanta alba.
25 . Substanţa cenuşie a măduvei spinării: a. este formată din coarne; b. porţiunea mijlocie formează comisura cenuşie;c. comisura cenuşie prezinta canalul ependimar; d. conţine centrii respiratori; e. este formata din cordoane.
26 . Coarnele substanţei cenuşii sunt: a. anterioare;b. laterale;c. posterioare;d. intermediare;e. superioare.
27 . Substanţa albă a măduvei se caracterizează prin: a. este situată la periferia măduvei; b. este dispusă sub formă de coloane;c. în cordoane găsim fascicule ascendente; d. în cordoane găsim fascicule descendente;e. este dispusa sub forma de cordoane.
28 . Cordoanele de substanţă albă sunt: a. superioare;
b. posterioare;c. laterale;d. intermediare;e. inferioare.
29 . În interiorul cordoanelor se delimitează: a. fascicule;b. centri nervoşi; c. substanţa reticulată; d. tractusuri;e. fascicule intersegmentare.
30 . Fasciculele scurte din substanţa albă a măduvei: a. sunt fascicule de asociaţie; b. f ac legătura dintre diferite segmente medulare;c. sunt fascicule intersegmentare;d. proiectează pe scoarţa cerebrală; e. sunt situate profund.
31 . În interiorul cordoanelor se delimitează: a. fascicule ascendente situate profund;b. fascicule descendente situate periferic;c. ganglioni;d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociatie sitúate profund.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 38/77
5
32. Nervii sp inali:
a. conectează măduva spinării cu receptorii; b. sunt numai nervi motori;c. conectează măduva spinării cu efectorii; d. sunt în număr de 32 perechi;e. sunt in numar de 31 perechi.
33 . Numărul nervilor spinali este următorul: a. 12 toracali;b. 5 lombari;c. 5 sacrali;d. 1 coccigian;e. 7 cervicali.
34 . Rădăcina anterioară a nerv i lor spinal i :a. este motorie;b. conţine axonii neuronilor din cornul anterior al măduvei; c. conţine axonii neuronilor visceromotori; d. este senzitiva;e. este mixta.
35 . Rădăcina posterioară a nervilor spinali: a. este formată din axonii şi dendritele neuronilor pseudounipolari din ganglionii limfatici;b. prezintă pe traiectul său un ganglion spinal; c. este mixtă; d. este senzitiva;e. este motorie.
36. Dendri tele neuroni lor s omatosenzitiv i din gang l ionul s pinal ajung la următoarelest ructur i :
a. receptorii din piele;b. exteroreceptori;c. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;d. proprioceptori;e. visceroreceptori.
37. Axo nul neuron i lor viscerosenzit iv i din gangl ionul spin al se caracterizează prin: a .merge cu rădăcina posterioară a nervilor spinali; b. ajunge în cornul posterior al măduvei;c. ajunge în zona viscerosenzitivă a măduvei; d. ajunge în cornul anterior medular;e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.
38. Trunchiul nervului spin al:
a. este format prin unirea celor două rădăcini; b. are numai fibre senzitive;c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;d. este mixt;e. are numai fibre motorii.
39. Ramuri le nervului sp inal sunt:
a. ventrală; b. dorsală; c. meningeală;
d. comunicantă albă; e. laterala.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 39/77
6
40. Ramu rile ventrale ale nervi lor sp inali:
a. se anastomozează între ele; b. formează plexul cervical;c. formează plexul lombar; d. formează plexul celiac;e. formeaza nervii intercostali.
41. Nervii interc ost ali sunt formaţi din ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu uneleEXCEPŢII: a.cervicali;b. lombari;c. sacrali;d. toracali;e. coccigian.
42 . Ramura dorsală a nervului spinal: a. conţine numai fibre motorii;b. conţine numai fibre senzitive;c. se distribuie pielii spatelui;d. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale; e. este mixta.
43 . Ramura meningeală a nervului spinal: a. conţine fibre senzitive; b. conţine fibre vasomotorii;c. se distribuie meningelui;d. se distribuie muschilor scheletici;e. se distribuie cortului cerebelului.
44 . Ramura comunicantă albă a nervului spinal:
a. trece fibra preganglionara mielinica;b. trece fibra postganglionara mielinica;c. are originea in neuronul visceromotor din coarnele laterale ale maduvei;d. are originea in neuronul visceromotor din coarnele anterioare;e. are originea in neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal.
45 . Ramura comunicantă cenuşie a nervului spinal: a. conţine fibre amielinice;b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul limfatic;c. contine fibre mielinice;d. are originea în ganglionul vegetativ simpatic paravertebral;e. are originea in ganglionul spinal.
46 . Nervii spinali formează următoarele plexu ri:a. toracalb. cervical;c. hipogastric;d. brahial;e. lombar.
47 . Nervii spinali formează următoarele plexuri: a. toracal;b. lombar;c. intercostal;
d. sacral;e. celiac
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 40/77
7
48.Din plexul lom bar se desprin d urm atori i nervi cu EXCEPTIA:
a. nervii membrelor superioare;b. nervii rusinosi;c. nervii sciatici;d. nervii femurali;e. nervii intercostali.
49.Din plexul s acrat se desprind:
a. nervii sciatici;b. nervii femurali;c. nervii rusinosi;d. nervii membrelor superioare;e. nervii intercostali.
50. Nervii sp inali se caracter izează prin: a. se desprind din măduva spinării; b. sunt constituiţi din fibre nervoase;c. sunt constituiţi din vase sanguine; d. ramurile lor poster ioare formează plexuri nervoase; e. radacinile lor anterioare formeaza plexuri nervoase.
51. Nervii s pinali prezintă: a. 2 rădăcini; b. un trunchi;c. 5 ramuri;d. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion spinal;e. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion limfatic.
52 . În regiunea toracală nervii spinali formează următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. plexul toracal;
b. plexul brahial;c. plexul lombar;d. nervii intercostali;e. plexul sacro-coccigian.
53.Dermatoamele s unt:
a. zone din maduva spinarii;b. zone de tegument;c. inervate de nervii cranieni;d. inervate de perechile de nervi spinali;e. zone din meningele spinale.
54 . Funcţiile măduvei spinării sunt: a.reflexă; b. psihică; c. de conducere;d. memorizare;e. invatare.
55 . Funcţia de conducere a măduvei are ca substrat substanţa: a. albă; b. cenuşie;c. neagră; d. din constituţia cordoanelor medulare;
e. din constitutia coloanelor medulare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 41/77
8
56 . Căile sensibilităţii exteroceptive: a. sunt căi specifice; b. sunt căi lungi; c. au proiecţie corticală; d. au al treilea neuron în talamus ;e. au al treilea neuron in corpii striati.
57 . Căile sensibilităţii exteroceptive conduc sensibilitatea: a. tactilă grosieră; b. tactilă fină;c. termică; d. proprioceptivă inconstienta ;e. proprioceptiva constienta.
58 . Căile sensibilităţii exteroceptive conduc sensibilitatea: a. tactilă grosieră (epicritică); b. termică ;c. tactilă fină (protopatică); d. dureroasă; e. interoceptiva.
59 . În cordoanele posterioare se află următoarele fascicule; a. Burdach;b. Goll;c. spinobulbare;d. spinocerebelos dorsal ;e. spinocerebelos ventral.
60 . În cordoanele anterioare se află fascicule: a. de asociaţie;
b. ascendente;c. descendente;d. spinocerebelos anterior;e. piramidal direct.
61. În co rdoanele ant erio are s e află următoarele fascicule, c u EXCEPŢIA:a. fundamental încrucişat; b. spino-talamic anterior;c. piramidal direct;d. cortico-spinal anterior;e. piramidal incrucisat..
62. Fasciculul spino talamic lateral :a. străbate măduva şi trunchiul cerebral; b. se îndreaptă spre talamus; c. are traiect ascendent;d. proiectează în scoarţa cerebrală;e. conduce sensibilitatea tactila fina.
63 . Axonul celui de al treilea neuron al căii sensibilităţii termice proiectează în: a. aria somestezică primară;b. lobul parietal;c. girusul postcentral;d. girusul postrolandic;
e. aria motorie secundara.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 42/77
9
64 . Sensibilitatea dureroasă are următoarele caracteristici: a. receptorii sunt terminaţii nervoase libere; b. protoneuronul este situat în ganglionul spinal;c. dendrita protoneuronului este lungă şi ajunge la receptor; d. axonul protoneuronului trece în cornul lateral de partea opusă;e. axonul protoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa.
65 . Calea sensibilităţii dureroase se caracterizează prin: a. este reprezentată de fasciculul spinotalamic lateral; b. străbate măduva; c. străbate trunchiul cerebral; d. are al treilea neuron în talamus;e. este reprezentata de fasciculele spinobulbare.
66 . Sensibilitatea tactilă grosieră se caracterizează prin: a. se mai numeşte epicritică; b. are ca receptori corpusculii Meissner;c. protoneuronul este situat în cornul dorsal;d. este condusă prin f asciculul spinotalamic anterior;e. se mai numeste protopatica.
67 . Sensibilitatea tactilă grosieră are următoarele caracterist ici:a. are ca receptori corpusculii Golgi;b. dendrita protoneuronului ajunge la receptor;c. dendrita protoneuronului este scurtă; d. axonul protoneuronului face sinapsă cu deutoneuronul; e. are ca receptori discurile tactile Merkel.
68 . Axonul deutoneuronului căii sensibilităţii tactile grosiere se caracterizează prin: a. trece în cordonul anterior de partea opusă;
b. are traiect ascendent;c. face sinapsă în talamus; d. face sinapsă în aria somestezică I;e. formeaza decusatia senzitiva.
69. Sensibilitatea tactilă fină se caracterizează prin: a. se mai numeşte epicritică; b. calea sa este situată în cornul posterior; c. calea sa este comună cu cea a sensibilităţii proprioceptive conştiente; d. este o sensibilitate proprioceptivă;e. este o sensibilitate exteroceptiva.
70 . Sensibilitatea proprioceptivă include următoarele sensibilităţi: a .conştientă; b. interoceptivă;c. visceroceptivă d. inconştientă ;e. de control a miscarii.
71 . Sensibilitatea kinestezică se caracterizează prin: a. este calea simţului poziţiei; b. este calea mişcării în spaţiu;c. utilizează calea cordoanelor posterioare; d. este declanşată de stimularea receptorilor viscerali;
e. este condusa prin fasciculele spinobulbare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 43/77
10
72. Receptor i i sensib ilităţii tactile sunt:a. corpusculii Ruffini;b. discurile tactile Merkel;c. corpusculii neurotendinosi Golgi;d. corpusculii Meissner;e. fusurile neuromusculare.
73 . Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt: a. neuro-tendinosi Golgi;b. corpusculii Meissner;c. corpusculii Ruffini;d. discurile tactile Merkel;e. terminatiile nervoase libere.
74 . Fasciculele sensibilităţii kinestezice prezintă următoarele caracteristici, cu unele EXCEPŢII :a. se numesc fascicule spinotalamice;b. unul se numeşte Goll; c. au al doilea neuron în cornul medular posterior;d. altul se numeşte Burdach;e. se numesc fascicule spinobulbare.
75 . Proiecţia sensibilităţii kinestezice se face în: a. lobul parietal;b. aria somestezică I; c. girusul postcentral;d. girusul postrolandic;e. scoarta cerebeloasa.
76. Calea sensibi l i tat ii prop riocept ive inco nst iente este condu sa prin:
a. fasciculul spinotalamic anterior;b. fasciculul spinocerebelos direct;c. fasciculul spinotalamic lateral;d. fasciculul spinocerebelos incrucisat;e. fasciculele spinobulbare.
77. Fasciculul spinocerebelos dors al (direct):
a. se mai numeste si Flechsig;b. se mai numeste si Gowers;c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;e. este situat in cordoanele laterale.
78. Fasciculul spinocerebelos ventral ( incrucisat):
a. se mai numeste si Flechsig;b. se mai numeste si Gowers;c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;e. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru membrele superioare.
79. Fasciculul spin ocerebelos dor sal:
a. este un fascicul incrucisat;b. este situat in cordoanele laterale;c. este situat in cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;e. ajunge in cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 44/77
11
80. Fasciculul sp inocerebelos v entral :
a. este un fascicul incrucisat;b. este situat in cordoanele anterioare;c. este situat in cordoanele laterale;d. strabate bulbul, puntea si mezencefalul;e. ajunge in cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior.
81 . Calea sensibilităţii interoceptive se caracterizează prin: a. protoneuronul este situat în ganglionul spinal;b. are doi neuroni;c. deutoneuronul se găseşte în talamus; d. este o cale multisinaptică şi multineuronală; e. se proiecteaza in aria somestezica I.
82. Calea sensib il i tati i intero ceptiv e se caracterizeaza prin :
a. receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor;b. receptorii sunt corpusculii lamelati;c. receptorii sunt corpusculii Meissner;d. receptorii sunt terminatii nervoase libere;e. aria de proiectie este difuza.
83. Caiea sensib il i tati i interoc eptive se caracterizeaza prin urm atoarele:
a. este o caie nespecifica;b. este o cale specifica;c. deutoneuronul se afla in maduva;d. este condusa prin fasciculele spinotalamice;e. este condusa prin substanta reticulata medulara.
84. Receptori i sensibi l i tat i i interocept ive:
a. se gasesc in piele;
b. se gasesc in peretii vaselor;c. se gasesc in peretii organelor;d. sunt fusurile neuromusculare;e. sunt corpusculi lamelati.
85 . Căile descendente ale măduvei spinării: a. sunt căi ale motricităţii; b. sunt reprezentate prin căile piramidale;c. sunt reprezentate prin căile extrapiramidale; d. conduc sensibilitatea exteroceptivă e. conduc sensibilitatea proprioceptiva.
86 . Căile sistemului piramidal: a. îşi au originea în măduvă; b. conduc motilitatea voluntară;c. se mai numesc encefalo-spinale;d. au primul neuron în scoarţa cerebrală ;e. au doi neuroni.
87 . Originea căilor piramidale este situată în următoarele arii, cu unele EXCEPŢII: a. motorieb. postcentrală;c. premotorie;d. postrolandică ;
e. motorie secundara.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 45/77
12
88. Sistemul piramidal se caracterizează prin următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. este format din trei neuroni;b. este format dintr-un neuron cortical;c. are primul neuron medular;d. are un neuron periferic;e. are un neuron de executie.
89. Calea sistem ulu i piram idal se caracterizeaza prin:
a. isi are originea in cortexul cerebral;b. isi are originea in etajele subcorticale;c. controleaza motilitatea involuntara;d. controleaza motilitatea voluntara;e. contine aproximativ 1 000 000 de fibre.
90. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 700 000 de fibre sunt mielinizate;b. strabat descendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;c. strabat ascendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;d. 25% din fibre se incruciseaza;e. 75% din fibre nu se incruciseaza.
91. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 75% din fibre se incruciseaza;b. incrucisarea fibrelor se realizeaza la nivelul bulbului;c. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia senzitiva;d. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia piramidala;e. prin incrucisare se formeaza fascicolul piramidal incrucisat.
92. Fascicolul piram idal direct:
a. contine 700 000 de fibre;
b. se numeste si fascicol corticospinal anterior;c. se numeste si fascicol corticospinal lateral;d. este situat linga fisura mediana;e. din acesta se desprind fibre corticonucleare.
93. Neuronul peri fer ic al cai i sistemului piram idal:
a. este situat in maduva spinarii;b. este situat in nucleii motori ai nervilor cranieni;c. este situat in scoarta cerebrala;d. se numeste si neuron de executie;e. se numeste si neuron de comanda.
94 . Calea sistemului extrapiramidal se caracterizează prin: a. controlează motilitatea involuntară; b. controlează motilitatea semiautomată; c. controleaza motilitatea automata;d. nu are origine corticală; e. nu are origine subcorticala.
95 . Căile extrapiramidale au următoarele caracteristici: a. îşi au originea în etajele corticale; b. îşi au originea în etajele subcorticale;c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular;d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 46/77
13
96 . Căile extrapiramidale cu origine corticală ajung la: a. corpii striaţi; b. bulb;c. nucleii bazali;d. talamus;e. hipotalamus.
97 . Eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate prin fibrele: a. strionigrice;b. striorubrice;c. strioreticulate;d. reticulostriate;e. rubrostriate.
98 . Eferenţele nucleilor bazali ajung la nucleii mezencefalici: a. nucleul roşu; b. substanţa neagră;c. formaţia reticulată; d. măduvă; e. nucleul dintat.
99 . Fasciculele piramidale se caracterizează prin: a. controlează motilitatea voluntară b. îşi au originea în formaţiunile motorii subcorticale;c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal anterior;d. au al doilea neuron în corpii striaţi; e. sunt reprezentate prin fascicolul encefalospinal.
100 . În cordonul lateral se află următoarele tipuri de fascicule: a. corticospinal anterior;
b. piramidal încrucişat; c. piramidal direct;d. care controlează motilitatea voluntară; e. corticospinal lateral.
101 . Fasciculul rubrospinal prezintă următoarele caracteristici: a. are originea în nucleul roşu; b. face parte din căile piramidale;c. are originea în mezencefal;d. conduce motilitatea voluntară; e. este situat in cordoanele laterale.
102 . Fasciculul olivospinal se caracterizează prin: a. are originea în oliva bulbară; b. conduce motilitatea involuntară;c. face parte din căile extrapiramidale;d. este situat în cordonul posterior;e. este situat in cordoanele laterale.
103 . Fasciculul reticulospinal se caracterizează prin: a. este situat în cornul anterior;b. face parte din căile extrapiramidale; c. se termină în ganglionii spinali;d. are originea în formaţia reticulată a trunchiului cerebral;
e. este situat in cordoanele posterioare.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 47/77
14
104 . Fasciculul nigrospinal are următoarele caracteristici: a.are originea în substanţa neagră; b. are originea subcortical;c. este un fascicul extrapiramidal;d. este situat în cordonul posterior;e. este situat in comisura cenusie.
105. Fasciculele vest ibulosp inale:
a. sunt fascicule extrapiramidale;b. sunt situate în cordonul posterior;c. contr olează motilitatea involuntară; d. se termină în cornul medular posterior; e. pleaca din nucleii vestibulari bulbari.
106. In cord oanele anterioare se gasesc:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;b. fasciculul fundamental anterior;c. fasciculul piramidal incrucisat;d. fasciculul piramidal direct;e. fasciculul spinotalamic anterior.
107. In cord oanele laterale se gasesc:
a. fasciculul spinotalamic lateral;b. fasciculul rubrospinal;c. fasciculul piramidal direct;d. fascicolul vestibulospinal ventral;e. fascicolul vestibulospinal lateral.
108. In cordo anele po sterio are se gasesc:
a. fascicolul spinocerebelos dorsal;
b. fasciculele spinobulbare;c. fascicolul Goll;d. fascicolul Burdach;e. fascicolul fundamental posterior.
109 . Motilitatea automată are rol în: a. activitatea reflexă medulară; b. coordonarea miscarilor;c. mentinerea echilibrului;d. coordonarea alternantei starilor de veghe si somn;e. mentinerea tonusului muscular.
110 . Motilitatea automată are rol în:a. înot;b. condusul maşinii; c. cântatul la instrumente;d. scris;e. termogeneza.
111 . Funcţia reflexă a maduvei spinarii este îndeplinită de către : a. neuronii somatici ai maduvei spinarii;b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;c. neuronii vegetativi ai maduvei apinarii;d. centrii nervosi din cerebel;
e. centrii nervosi din cortex.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 48/77
15
112. Reflexele spinale som atice principale sun t:
a. monosinaptice;b. interoceptive;c. mixte;d. polisinaptice;e. de mers.
115. Reflexul monosinaptic prezintă următoarele caracteristici: a.este format din doi neuroni;b. are doi neuroni motori;c. este un reflex miotatic;d. are doi neuroni senzitivi;e. are doi neuroni intercalari.
116 . Reflexele miotatice prezintă următoarele caract erist ic i :a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor; b. calea eferentă este axonul neuronului motor; c. efectorul este fibra musculară striată; d. au cel puţin trei neuroni ;e. calea aferenta este formata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si
prelungirile acestuia.
117. Din reflexele monosi naptic e fac parte reflexele:
a. osteotendinoase;b. rotulian;c. ahilean;d. de flexie;e. de reglare a vasomotricitatii.
118. Ref lexul polisinaptic se caracterizează prin:
a. se întâlneşte într -o activitate nociceptivă; b. calea aferentă este formată din cel mult trei neuroni;c. centrul reflex elaborează răspunsul senzitiv; d. calea aferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal;e. centrii nervosi sunt polisinaptici.
119. Reflexele polisin aptice:
a. se mai numesc de flexie;b. sunt reflexe de apărare; c. receptorii sunt localizaţi în tegument; d. receptorii sunt terminaţii nervoase libere; e. receptorii sunt localizati in viscere.
120 . Reflexele nociceptive se caracterizează prin: a. calea aferentă este formata de axonii neuronilor motori;b. sunt reflexe polisinaptice;c. prezintă şi neuroni de asociaţie; d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei neuroni ;e. calea eferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal.
121 . Calea eferentă a reflexelor nociceptive: a. este reprezentată de axonii neuronilor motori; b. se termină pe efectorul muscular; c. efectorul muscular retrage mâna din faţa agentului cauzator al durerii;
d. efectorul muscular retrage piciorul din faţa agentului cauzator al durerii;e. efectorul este muschiul extensor.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 49/77
16
122. Reflexul rotu lian:
a. se mai numeste patelar;b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul qvadricepsului femural;d. efectorul determina extensia gambei pe coapsa;e. efectorul determina extensia labei piciorului.
123. Reflexul ahil ian:
a. se mai numeste patelar;b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul lui Ahile;d. efectorul determina extensia labei piciorului;e. efectorul este muschiul flexor care retrage piciorul din fata agentului cauzator al durerii.
124 . Legile reflexelor sunt următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. localizării; b. tot sau nimic;c. simetriei;d. timpului útil;e. generalizarii.
125 . Legile reflexelor se studiază pe o broască:a. spinala;b. decapitata;c. căreia i se stimulează un deget de la picior; d. căreia i se stimulează planseul bucal;e. cu centrii medulari intacti.
126 . Legea localizării se caracterizează prin următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. se contractă numai gamba;
b. se contactă gamba şi laba piciorului; c. se contractă întreg membrul inferior; d. se observă o uşoară mişcare a labei piciorului;e. se contracta membrul inferior opus.
127. Legea irad i erii se caracterizează prin obţinerea contracţiilor la nivelul :a. membrului superior de aceeaşi parte; b. membrului superior de partea opusă; c. membrului inferior de partea opusă; d. membrului inferior de aceeaşi parte; e. trunchiului.
128. Legea generalizari i se c aracterizeaza prin urm atoarele:a. se obseva o usoara flexie a labei piciorului;b. se produc convulsii generalizate ale musculaturii membrelor;c. se produce flexia unui singur membru superior;d. se produc convulsii generalizate ale musculaturii trunchiului;e. se produce flexia unui singur membru inferior.
129. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisin aptic e:
a. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNC;b. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNP;c. consta in antrenarea unui numar crescut de neuroni;d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 50/77
17
130. Reflexele spin ale vegetative sunt repr ezentate prin urm atoarele, cu u nele
EXCEPTII:
a. sudorale;b. vasoconstrictoare;c. vasodilatatoare;d. rotulian;e. de mers.
131 .Reflexele spinale vegetative se caracterizează prin următoarele, cu uneleEXCEPŢII: a. au receptori localizaţi şi la nivelul muşchilor striaţi; b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaţie;c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;d. au receptori localizaţi şi la nivelul articulaţiilor; e. sunt reprezentate prin reflexul de mictiune.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 51/77
1
TRUNCHIUL CEREBRAL
1. Trunchiul cerebral se caracterizează prin: a. este format din trei etaje;b. are o faţă ventrală; c. are o faţă dorsală; d. are în interiorul său un ventricul;e. continuă porţiunea inferioară a măduvei spinării.
2. Etajele trunch iului cerebral su nt:
a. bulbul;b. puntea sau măduva prelungită; c. mezencefalul;d. cerebelul;e. hipotalamusul.
3. Faţa anterioară a etajului bulbar :
a. are ca limită inferioară marginea cranială a decusaţiei piramidale; b. limita superioară este şanţul bulbo-pontin;c. se leagă de cerebel prin pedunculul cerebral inferior; d. prezintă piramidele bulbare;e. are ca limită anterioară măduva spinării.
4. Pe faţa sa anterioară bulbul prezintă: a. benzi transversale;b. originea aparentă a nervilor VI, VII, VIII în şanţul bulbo-pontin;c. originea aparentă a nervului XII;d. piramidele bulbare;e. lateral de piramidele bulbare se află oliva bulbară.
5 . Puntea se caracterizează prin: a. prezintă benzi transversale;b. este mai lată vertical; c. prezintă originea aparentă a nervului V;d. se mai numeşte puntea lui Willis;e. continuă măduva spinării.
6. Faţa anterioară a etajului pontin: a. este limitată inferior de către şanţul bulbo-pontin;b. se prezintă sub forma unei benzi longitudinale; c. este limitată superior de către şanţul ponto-mezencefalic;d. pe linia laterală prezintă pedunculii cerebeloşi inferiori;e. continuă măduva spinării.
7. Faţa anterioară a punţii se caracterizează prin: a. lateral de origina aparentă a nervului V se găsesc pedunculii cerebeloşi mijlocii;b. medial se găseşte oliva bulbară;c. lateral de linia mediană se văd piramidele bulbare; d. pedunculii cerebeloşi leagă puntea de cerebel;e. puntea nu prezintă o faţă anterioară.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 52/77
2
8. Fibrele trunch iului cerebral condu c imp ulsuri d e la:
a. talamus la cortex;b. trunchi la măduvă; c. trunchi la scoarţa cerebrală; d. măduvă la cortex;e. cortex la măduvă.
9. Trunchiul cerebral este străbătut de căi: a. ascendente;b. transversale;c. descendente;d. proprii;e. trunchiul cerebral nu conţine căi.
10. Reflexe bulbare sun t:
a. deglutiţie;b. masticaţie;c. tuse;d. splenosecretor;e. vomă.
11. Reflexe bulbare sun t:
a. de deglutiţie; b. de vomă;c. de strănut;d. de masticaţie;e. tuse.
12. Reflexe bulbare care reglează activitatea aparatului respirator sunt: a. de tuse;
b. de clipire;c. de masticaţie;d. de strănut;e. vomă.
13. Punt ea lui Varolio este sediul următoarelor reflexe: a. de clipire;b. de supt;c. de masticaţie;d. de vomă;e. strănut.
14. Funcţia reflexă a mezencefalului: a. este asigurată de către nucleii bulbari;b. la acest nivel se închid reflexe de diminuare a tonusului muscular;c. la acest nivel se închide reflexul de tuse;d. la acest nivel se închide reflexul de orientare a capului către sursa de lumină ;e. mezencefalul nu are funcţie reflexă.
15. Funcţia reflexă a mezencefalului: a. este asigurată de către nucleii bulbari;b. la acest nivel se închid reflexe de reglare a mişcărilor; c. la acest nivel se închide reflexul de tuse;d. la acest nivel se închide reflexul de alternanţă somn-veghe;
e. mezencefalul nu are funcţie reflexă.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 53/77
3
16. Mezencefalul conţine: a. substanţă neagră;b. nuclei bulbari;c. nucleul roşu;d. coliculi cvadrigemeni laterali;e. decusaţia piramidală.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 54/77
1
NERVII CRANIENI
1. Nervii cranien i:
a. fac parte din sistemul nervos periferic;b. sunt în număr de 12 perechi; c. nu au dispoziţie metamerică; d. au două rădăcini: dorsală şi ventrală;e. sunt plasaţi şi la nivelul măduvei toracale.
2. Nervii cranieni senzori ali sunt:
a. olfactiv;b. optic;c. vestibulocohlear;d. abducens;e. vag.
3. Nervi i cranieni mo tori su nt:
a. vag;
b. oculomotor;c. trohlear;d. accesor;e. hipoglos.
4. Nervii cranieni micşti sunt: a. olfactiv;b. trigemen;c. facial;d. glosofaringian;e. vag.
5. Nervii cranien i care au în str uct ura lor fib re parasimp atice sun ta. oculomotor;b. trohlear;c. accesor;d. facial;e. hipoglos.
6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni se caracterizează prin: a. sunt postganglionare;b. sunt preganglionare;c. fac sinapsă cu neuroni corticali;d. au originea în nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;
e. pot avea originea şi în măduva sacrată.
7. Nervii olfactivi se caracterizează prin: a. conduc informaţii legate de gust; b. au originea reală în celulele bipolare din mucoasa olfactivă; c. sunt nervi senzoriali;d. au fibre parasimpatice;e. conţin şi fibre simpatice.
8. Nervii optici se caracterizează prin: a. reprezintă prima pereche de nervi cranieni; b. sunt nervi senzoriali;c. au primul neuron în celulele cu conuri şi bastonaşe; d. sunt compuşi din axonii celulelor multipolare din retină;e. au şi o componentă motorie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 55/77
2
9. Nervi i ocu lomo tori :
a. sunt nervi motori;b. conţin fibre parasimpatice; c. originea reală a fibrelor motorii este în nucleul motor din mezencefal; d. originea reală a fibrelor parasimpatice este în nucleul accesor din punte;e. conţin fibre simpatice.
10. Nervii oculomotori se caracterizează prin: a. au originea aparentă în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali; b. fibrele motorii merg la muşchii extrinseci ai globului ocular;c. fibrele parasimpatice ajung la muşchiul sfincter al irisului; d. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale muşchiului ciliar ;e. conţin şi fibre senzoriale vizuale.
11. Nervii tro hleari:
a. sunt nervi motori;b. au originea reală în mezencefal;c. au originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral; d. inervează muşchiul oblic superior ;e. conţin şi fibre senzoriale vizuale.
12. Nervii trigemeni:
a. sunt nervi micşti; b. fibrele senzitive îşi au originea reală în ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului;c. deutoneuronul fibrelor senzitive se află în nucleii trigeminali din trunchiul cerebral; d. originea aparentă este pe faţa anterioară a punţii;e. au origine exclusiv mezencefalică.
13. Nervii trigem eni se caracterize ază prin: a. fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei;
b. fibrele motorii inervează muşchii masticatori; c. au trei ramuri;d. ajung până în torace;e. au un singur ram care se divide.
14. Cele trei ramuri ale trigemenului se caracterizează prin: a. ramura oftalmică este senzitivă; b. ramura maxilară este motorie; c. ramura mandibulară este mixtă; d. toate iau naştere în bulb;e. toate iau naştere în mezencefal.
15. Nervi i abduc ens:a. sunt nervi motori;b. au originea reală în nucleul motor din bulb; c. originea aparentă este în şanţul ponto-peduncular;d. inervează muşchiul drept extern al globului ocular ;e. sunt nervi micşti.
16. Nervii faciali:
a. sunt nervi motori;b. au fibre parasimpatice;c. fibrele motorii au originea reală în nucleul motor bulbar; d. au fibre gustative;
e. sunt nervi micşti.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 56/77
3
17. Fibrele gus tative ale nerv ulu i facial:
a. îşi au originea în ganglionul geniculat; b. ganglionul conţine protoneuronul; c. deutoneuronul este situat în nucleul solitar;d. culeg excitaţii de la nivelul mucoase esofagiene;e. transmit şi informaţie olfactivă.
18. Nervii faciali se caracterizează prin: a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal şi salivator superior din punte; b. originea aparentă este în şanţul bulbo-pontin;c. fibrele motorii inervează muşchii mimicii; d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni;e. au şi origine în măduva cervicală.
19. Fibrele nervului facial se caracterizează prin: a. cele senzoriale culeg excitaţii de la corpul limbii; b. fibrele parasimpatice inervează glanda submandibulară; c. fibrele parasimpatice inervează glanda lacrimală; d. fibrele parasimpatice inervează glanda sublinguală;e. conduc şi informaţie olfactivă.
20. Nervi i vest ibuloco hleari :
a. reprezintă perechea VII de nervi cranieni; b. sunt nervi senzoriali;c. au protoneuronul în ganglionii spinali;d. sunt formaţi din două componente;e. au deutoneuronul în ganglionul spinal.
21. Nervii vestibulocohleari au următoarele caracteristici: a. componenta cohleară are pe traiectul său ganglionul Scarpa;
b. ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii cohleari din punte; c. componenta vestibulară are pe traiectul său ganglionul Corti; d. ramura vestibulară se îndreaptă spre nucleii vestibulari bulbari;e. ambele ramuri conţin şi fibre motorii.
22. Nervi i glo sofaringieni:
a. sunt nervi senzitivi;b. sunt nervi micşti; c. au fibre parasimpatice;d. au fibre motorii;e. au fibre senzitive.
23. Nervii glosofaringieni se caracterizează prin: a. originea reală a fibrelor motorii se găseşte în nucleul ambiguu din bulb; b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionii de pe traseul nervului;c. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb;d. fibrele motorii se distribuie muşchilor globului ocular ;e. fibrele motorii se distribuie şi către mucoasa esofagiană.
24. Nervul glosofaringian prezintă următoarele caracteristici: a. originea aparentă este în şanţul retrooloivar; b. fibrele motorii se distribuie muşchilor faringelui; c. fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la treimea posterioară a limbii ;d. fibrele parasimpatice ajung la glanda lacrimală;
e. fibrele motorii se distribuie şi către mucoasa esofagiană.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 57/77
4
25. Nervii vagi:
a. se mai numesc nervi pneumogastrici;b. sunt nervi micşti; c. reprezintă perechea X de nervi cranieni; d. au fibre parasimpatice;e. sunt nervi senzitivi.
26. Nervii vagi se caracterizează prin: a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul solitar; b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul de pe traseul nervului;c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul ambiguu;d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag;e. fibrele motorii ajung până în pelvis.
27. Nervii vagi prezintă următoarele caracteristici: a. originea aparentă se află în şanţul retroolivar; b. fibrele motorii inervează musculatura faringelui şi laringelui; c. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativă de la baza rădăcinii limbii;d. fibrele parasimpatice se distribuie organelor toracice şi abdominale;e. conţin şi fibre simpatice pentru globul ocular .
28. Nervii acceso ri:
a. se mai numesc şi nervi medulari; b. sunt nervi motori;c. au trei ramuri;d. au două rădăcini;e. au şi componente senzitive în structura lor .
29. Nervii accesori se caracterizează prin: a. rădăcina bulbară are originea în nucleul ambiguu;
b. rădăcina spinală are originea în cornul anterior al măduvei cervicale; c. ramura internă pătrunde în nervii vagi; d. ramura externă pătrunde în nervii IX; e. au şi componente senzitive în structura lor .
30. Ramurile nervului accesor se caracterizează prin: a. fibrele ramurii interne ajung la muşchii laringelui; b. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul sternocleidomastoidian; c. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul trapez; d. fibrele ramurii interne ajung la muşchii cefei;e. au şi componente senzitive în structura lor .
31. Nervul hipog los:a. este un nerv motor;b. are originea reală în nucleul motor bulbar; c. originea aparentă este în şanţul preolivar; d. inervează musculatura limbii;e. au şi componente senzitive în structura sa.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 58/77
1
CEREBELUL
1. Cerebelul este situ at:
a. în fosa posterioară a craniului; b. anterior trunchiulul cerebral;c. separat de emisferele cerebrale;
d. deasupra encefalului;e. la capătul inferior al măduvei spinării.
2. Cerebelul delimitează cavitatea ventriculului IV cerebral împreună cu: a. bulbul;b. diencefalul;c. mezencefalul;d. puntea;e. măduva spinării.
3. Cerebelul prezintă: a. o porţiune mediană;
b. vermisul;c. două emisfere cerebeloase. d. forma literei H;e. o cavitate numită ventricul cerebelos.
4. Pedunculii cerebeloşi: a. leagă cerebelul de trunchiul cerebral; b. conţin fibre aferente; c. conţin fibre eferente; d. sunt în număr de şase;e. sunt în număr de două perechi.
5. Lob i i cerebelului sunt:
a. anterior;b. posterior;c. floculonodular;d. vermisul;e. ventriculul cerebelos.
6. Substanţa cenuşie a cerebelului: a. este dispusă la exterior; b. la interior formează nucleii cerebeloşi; c. este dispusă la interior;
d. la exterior formează scoarţa cerebrală;e. cerebelul nu conţine substanţă cenuşie.
7. Cerebelul controlează: a. echilibrul;b. tonusul muscular;c. coordonează mişcările fine;d. mersul;e. deglutiţia.
8. Extirparea totală a cerebelului produce: a. astazie;
b. afonie;c. astenie;d. daltonism;e. astigmatism.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 59/77
9. Extirparea totală a cerebelului: a. este compatibilă cu viaţa;b. funcţiile cerebelului sunt preluate de către cortex;c. funcţiile cerebelului sunt compensate cortical;d. funcţiile cerebelului sunt preluate de către măduva spinării;e. nu este compatibilă cu viaţa.
10. Din pu nct d e vedere funcţional , cerebelul prezintă:a. arhicerebelul;b. paleocerebelul;c. neocerebelul;d. sistemul limbic;e. sistemul vegetativ.
11 . Arhicerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din lobul floculonodular;b. este formaţiunea cea mai veche; c. primeşte aferenţe vestibulare;d. excitarea lui determină creşterea tonusului muscular; e. este formaţiunea cea mai nouă.
12 . Lezarea arhicerebelului produce următoarele: a. mers sigur;b. pierderea echilibrului;c. afectează mişcările comandate de scoarţă; d. nu afectează precizia mişcările comandate de scoarţă;e. nu are efecte.
13 . Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din nuclei cerebeloşi;
b. are conexiuni cu cortexul motor medular;c. are rol în menţinerea tonusului muscular;d. are rol în menţinerea echilibrului; e. nu este prezent la om.
14 . Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. conlucrează cu nucleul roşu; b. conlucrează cu substanţa reticulată; c. conlucrează cu scoarţa cerebrală; d. este formaţiunea cea mai veche filogenetic;e. este formaţiunea cea mai nouă filogenetic.
15. Extirparea şi excitarea paleocerebelului produc:a. creşterea tonusului muscular ;b. dereglări ale memoriei; c. tulburări ale echilibrului;d. scaderea tonusului muscular;e. nu are efecte.
16 . Neocerebelul se caracterizează prin: a. este constituit din emisferele cerebeloase;b. are conexiuni cu cortexul cerebral;c. are rol în coordonarea mişcărilor comandate de scoarţă; d. reglează echilibrul;
e. este format din nucleii roşii.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 60/77
3
17 . Neocerebelul se caracterizează prin: a. este formaţiune nouă filogenetic;b. este constituit din nucleul dinţat; c. cortexul său are trei straturi celulare; d. are rol în menţinerea tonusului muscular ;e. include emisferele cerebeloase.
18 . Neocerebelul asigură: a. pierderea echilibrului;b. coordonarea mişcărilor fine comandate de scoarţă; c. diminuă aceste comenzi; d. întăreşte aceste comenzi; e. determină armonizarea activităţii diferitelor grupe musculare;
19 . Extirparea neocerebelului produce următoarele: a. nu are efecte;b. pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine; c. tulburări în mers; d. atonie;e. hipertonie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 61/77
1
DIENCEFALUL
1. Diencefalul este format din:
a. talamus;b. mezencefal;c. hipotalamus.d. corpii striati;e. corpul calos.
2. In alcatuirea diencefalulu i intra:
a. epitalamusul;b. metatalamusul;c. talamusul;d. hipotalamusul;e. pedunculii cerebelosi.
3. Talamu sul co nsti tuie o stat ie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la maduva;
b. caile piramidale;c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;d. caile extrapiramidale;e. fibrele ascendente provenite de la cerebel.
4. In talamus fac sinapsa:
a. fibrele vizuale;b. fasciculul spinotalamic lateral;c. fibrele auditive;d. fasciculul spinotalamic anterior;e. fasciculele spinobulbare.
5. In talamu s nu fac sinapsa:a. fibrele olfactive;b. fasciculele spinobulbare;c. fasciculele spinotalamice;d. fibrele auditive;e. fasciculele spinocerebeloase.
6. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele optice;b. fibrele auditive;c. fibrele olfactive;d. fibrele oftalmice;
e. fibrele gustative.
7. Talamu sul prezinta conexiuni c u:
a. cortexulb. hipotalamusul;c. corpii striati;d. maduva spinarii;e. caile piramidale.
8. Talamusul:
a. este format din nuclei;b. prezinta scoarta;c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;d. controleaza motilitatea semiautomata;e. cotroleaza motilitatea voluntara.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 62/77
2
9. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;b. este format din corpii geniculati laterali;c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;d. este format din corpii geniculati mediali;e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.
10. In corp ii genicu lati laterali fac sinapsa urm atoarele sensibil i tati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatii termice si dureroase;b. sensibilitatii proprioceptive;c. sensibilitatii auditive;d. sensibilitatii vizuale;e. sensibilitatea gustative.
11. In corp ii genicu lati mediali fac sinapsa urmato arele sensib il i tati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatea protopatica;b. sensibilitatea epicritica;c. sensibilitatea interoceptiva;d. sensibilitatea auditiva;e. sensibilitatea vizuala.
12. Hipotalamu sul :
a. face parte din diencefal;b. controleaza motilitatea voluntara;c. controleaza motilitatea automata;d. controleaza functiile vegetative;e. face parte din mezencefal.
13.Hipotalamusulasigura mentinerea constanta a temperaturi i corpu lui prin:
a. termogeneza;
b. reglarea aportului hidric;c. termogeneza;d. reglarea functiilor cardiovasculare;e. reglarea metabolismului hidric.
14. Hipot alamus ul regleaza:
a. metabolismul intermediar;b. secretia adenohipofizei;c. functiile sexuale;d. functiile respiratorii;e. miscarile fine comandate de scoarta.
15. Hipotalamu sul c oordo neaza si regleaza functia dig est iva prin:a. centrii respiratori;b. centrii foamei;c. centrii cardiovasculari;d. centrii satietatii.e. centrii setei.
16. Hipotalamu sul este con ectat cu:
a. paleocortexul;b. paleocerebelul;c. neocortexul;d. neocerebelul;
e. trunchiul cerebral.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 63/77
3
17. Hipotalamu sul :
a. intervine in starile emotionale;b. intervine in starile de stress;c. coordoneaza alternanta starilor de veghe si somn;d.controleaza motilitatea involuntara;e. realizeaza integrarea neuro-endocrina.
18. Hipotalamu sul:
a. formeaza cu sistemul limbic o unitate senzitivo-motorie;b. formeaza cu sistemul limbic o unitate functionala;c. formeaza placa motorie;d. este numit si “creier vegetativ”; e. este cea mai importanta regiune a diencefalului.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 64/77
1
EMISFERELE CEREBRALE
1. Nucleii bazali prezintă următoarele caracteristici: a. se mai numesc corpi striaţi; b. sunt situaţi lateral de talamus; c. reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal;d. sunt situaţi deasupra talamusului;e. parţial ei fac parte şi din sistemul piramidal.
2. Nucleii bazali se caracterizează prin: a. sunt mase de substanţă cenuşie;b. se mai numesc corpii lui Nissl;c. sunt situaţi deasupra talamusului;d. sunt în număr de 4;e. fac parte din sistemul extrapiramidal.
3. Emisferele cerebrale reprezintă: a. partea cea mai voluminoasă a SNC;
b. partea anterioară a SNC; c. partea inferioară a SNC; d. partea superioară a SNC;e. partea posterioară a SNC.
4 . Emisferele cerebrale se caracterizează prin: a. sunt legate între ele prin comisurile creierului;b. conţin în interior ventriculii laterali I şi II; c. emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci; d. au trei feţe;e. reprezintă partea inferioară a SNC.
5 . Emisferele cerebrale prezintă următoarele feţe: a. laterală; b. inferioară; c. medială; d. bazală;e. superioară.
6 . Pe faţa laterală a emisf erelor cerebrale se văd şanţuri mai adânci: a. fisura laterală Sylvius; b. şanţul olfactiv;c. şanţul hipocampului;d. şanţul central Rolando;
e. şanţul medial calcarin.
7 . Pe faţa laterală a emisf erelor cerebrale şanţurile delimitează următorii lobi: a. frontal;b. parietal;c. temporal;d. occipital;e. inferior.
8. Lobul frontal al emisferelor c erebrale este si tuat:
a. anterior şanţului central Sylvius;b. anterior lobului parietal;c. deasupra şanţului Rolando; d. anterior şi superior lobului temporal;e. posterior de lobul occipital.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 65/77
2
9. Lobul p arietal al emis ferelor cerebr ale este situat:
a. anterior lobului occipital;b. deasupra lobului frontal;c. deasupra şanţului central; d. posterior girului precentral;e. posterior de lobul occipital.
10. Lob ul o ccipi tal al emisferelor cerebrale este si tuat:
a. posterior lobului parietal;b. anterior lobului frontal;c. posterior lobului temporal;d. anterior lobului temporal;e. posterior de lobul occipital.
11. Lob ul temp oral al emisferelor cerebrale este si tuat inferior:
a. lobului frontal;b. lobului parietal;c. şanţului Sylvius; d. şanţului Rolando;e. de măduva spinării.
12 . Faţa medial ă a emisferei cerebrale prezintă următoarele: a. şanţul corpului calos;b. şanţul central Rolando;c. scizura calcarină;d. corpul calos;e. pedunculii cerebrali.
13 . Structural emisferele cerebrale prezintă: a. substanţa albă cu şase straturi;
b. substanţă cenuşie la exterior; c. substanţă albă la exterior, formând scoarţa cerebrală; d. substanţă albă la interior; e. substanţă albă la interior , formând nuclei.
14 . Substanţa albă a emis ferelor cerebrale este formată din fibre; a. de asociaţie; b. comisurale;c. de proiecţie ascendente; d. de proiecţie descendente; e. de proiecţie comisurale.
15 . Substanţa cenuşie se caracterizează prin: a. la exterior formează scoarţa cerebrală: b. este dispusă şi în profunzimea emisferelor cerebrale;c. în profunzimea emisferelor cerebrale formează corpii striaţi; d. conţine şi fibre nervoase mielinice;e. conţine şi fibre nervoase amielinice.
16. În fiec are em isf er cereb ral se găseşte: a. câte un ventricul lateral;b. ventriculul I;c. ventriculul II;d. ventriculul diencefalic;
e. ventriculul IV.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 66/77
3
17. Paleocor texul are conexiun i cu:
a. hipotalamusul;b. măduva spinării;c. epitalamusul;d. tiroida;e. nervul hipoglos.
18 . Paleocortexul are următoarele funcţii: a. este sediul proceselor emoţionale;b. în digestie;c. este sediul actelor de comportament instinctiv;d. în reproducere;e. în respiraţie.
19. Neoco rtexul:
a. este constituit din şase straturi celulare;b. este constituit din două straturi celulare; c. include trei feluri de funcţii;d. este implicat în actele de comportament instinctiv;e. este implicat în digestie.
20. Din pun ct de vedere f iz iologic, neocor texul cup rinde zone:
a. senzitive;b. de asociaţie; c. motorii;d. mixte;e. cu fibre talamo-medulare.
21. În arii le c or tic ale senzitive se proiectează fibrele sensibilităţilor: a. cutanate;
b. proprioceptive inconştiente; c. motorii;d. vizuale;e. cardiace.
22. Fibrele co rticale de proiecţie se caracterizează prin: a. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;b. leagă regiuni din aceeaşi emisferă; c. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali; d. leagă emisferele între ele;e. nu părăsesc emisferul cerebral.
23. Fibrele co rticale de asociaţie se caracterizează prin: a. leagă între ele regiuni din emisferul drept;b. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali; c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng;d. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;e. părăsesc emisferul cerebral.
24 . Reflexele necondiţionate sunt: a. innăscute; b. comune tuturor indivizilor;c. constante;d. invariabile;
e. dobândite în cursul vieţii.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 67/77
4
25 . Reflexele necondiţionate se caracterizează prin: a. arcurile lor reflexe există de la naştere; b. se epuizează după o scurtă perioadă de timp; c. se închid numai în bulb;d. se închid la nivele inferioare ale nevraxului;e. sunt dobândite în cursul vieţii.
26 . Reflexele necondiţionate simple sunt: a. clipit;b. tuse;c. secreţie salivară; d. învăţarea;e. temporare.
27 . Reflexele necondiţionate complexe se caracterizează prin: a. stau la baza formării instinctelor; b. din ele face parte strănutul; c. sunt lanţuri de reflexe;d. din ele face parte clipitul;e. sunt dobândite în cursul vieţii.
28. Reflexe necondiţionate complexe sunt :a. alimentar;b. de reproducere;c. de apărare; d. matern;e. dobândite în cursul vieţii.
29 . Reflexele condiţionate sunt: a. dobândite în cursul vieţii;
b. temporare;c. individuale;d. strănutul;e. clipitul.
30. Reflexele condiţionate se caracterizează prin: a. arcurile lor reflexe se închid în etajele inferioare ale nevraxului;b. se formează pe baza celor necondiţionate; c. se formează pe baza a doi excitanţi condiţionaţi; d. arcurile lor reflexe se închid la nivelul cortexului;e. nu sunt dobândite în cursul vieţii.
31 . Excitaţia este procesul nervos care se manifestă prin: a. iniţierea unei activităţi; b. amplificarea unei activităţi preexistente;c. este un proces nervos activ;d. scăderea activităţii corticale;e. este un proces nervos pasiv.
32 . Inhibiţia se caracterizează prin: a. este un proces activ;b. există inhibiţie externă sau condiţionată; c. se manifestă prin diminuarea sau sistarea unei activităţi anterioare;d. există inhibiţie internă sau necondiţionată;
e. este un proces nervos pasiv.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 68/77
5
33 . Inhibiţia externă este: a. necondiţionată; b. supraliminară;c. de protecţie;d. condiţionată;e. pasivă.
34 . Inhibiţia internă este: a. condiţionată; b. de stingere;c. de întârziere;d. de diferenţiere;e. un proces cortical specific măduvei spinării.
35 . Procesul de dinamică corticală înseamnă: a. excitaţia se transformă în inhibiţie; b. înhibiţia se transformă în răspuns motor; c. înhibiţia se transformă în excitaţie; d. inhibiţia şi excitaţia nu se intercondiţionează;e. un proces cortical specific măduvei spinării.
36. În c adrul din amicii cor ticale d eosebim :
a. iradierea;b. concentrarea;c. inducţia reciprocă; d. învăţarea;e. diseminarea informaţiei.
37 . Iradierea se caracterizează prin: a. constă în extinderea excitaţiei;
b. mărimea procesului de iradiere nu depinde de intensitatea stimulului; c. este procesul invers inducţiei reciproce; d. constă în extinderea inhibiţiei;e. un proces cortical specific măduvei spinării.
38 . Condiţionarea clasică se caracterizează prin următoarele: a. este pavlovistă;b. are la bază asocierea cunoştinţelor cu stimularea unor centri din sistemul limbic; c. are la bază asocierea deprinderilor cu stimularea unor centri diencefalici; d. reprezintă formarea de reflexe condiţionate;e. este un proces cortical specific măduvei spinării.
39 . Condiţionarea operantă: a. constă în stimularea centrului recompensei;b. este valabilă şi pentru învăţarea umană;c. constă în stimularea centrului pedepsei;d. este valabilă numai în timpul somnului;e. este un proces cortical specific măduvei spinării.
40 . Substratul elementar al învăţării este reprezentat de: a. conexiunile sinaptice;b. numărul sinapselor scade o dată cu vârsta; c. procesul învăţării diminuă începând cu adolescenţa; d. numărul sinapselor creşte prin acumularea de noţiuni noi;
e. fibrele de proiecţie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 69/77
6
41 . Învăţarea este influenţată de: a. factorii ambianţi; b. prezenţa unor stimuli suplimentari; c. motivaţie corespunzătoare; d. nivelul de inteligenţă;e. numărul fibrelor de proiecţie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 70/77
1
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizează prin: a. coordonează funcţiile organelor interne; b. reglează funcţiile organelor interne;c. este constituit din două componente; d. coordonează activitatea musculară striată; e. coordoneaza activitatea muschilor netezi.
2. Cele mai multe organe prim esc o inerva ţie: a. dublă; b. numai parasimpatică;c. antagonică; d. numai simpatică; e. simpática si parasimpática.
3. În unele or gan e, simpaticul şi parasimpaticul:
a. exercita efecte de acelasi tip;;b. efectele nu sunt diferite calitativ;c. efectele nu sunt diferite cantitav;d. efectele sunt diferite calitativ si cantitativ;e. exista organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.
4. Axo ni i neuroni lor pregangl io nari :
a. sunt mielinici;b. sunt amielinici;c. nu au teacă de mielina ;d.fac sinapsă cu neuronii vegetativi postganglionari; e. fac sinapsa la nivelul ganglionilor vegetativi periferici.
5. Axo ni i neuroni lor postgang l ionari :
a. sunt amielinici;b. ajung la organul efector;c. se termină pe muşchiul neted;d. se termină pe glandă; e. se termina la nivelul muschiului striat.
6 . La baza activităţii SNV stă: a. mediatorul chimic;b. actul reflex;c. neurotransmiţătorul;
d. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ;e. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex somatic.
7. Despre calea aferenta a arcului nervos v egetat iv se pot af irma urmatoarele:
a. este asemanatoare cu calea eferenta a arcului nervos vegetativ;b. este reprezentata de radacina anterioara a nervului spinal;c. este asemanatoare cu calea aferenta a sistemului nervos somatic;d. este formata din neuronul viscero-aferent din ganglionii spinali;e. este formata din neuronul somatosenzitiv din ganglionii spinali.8. Neuron ul visc ero-aferent is i are originea in gangl io ni i :
a spinali;b. extranevraxiali atasati nervilor cranieni;c. vegetativi latero-vertabrali;d. intramurali;e. juxtaviscerali.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 71/77
2
9.Dendri ta neuronu lui viscero -aferent ajunge la receptori i din:
a. organe;b oase;c. vase;d. articulatii;e. tendoane.
10.Dendri ta neuron ului viscero-aferent ajung e la:
a. baroreceptorii din viscere;b. presoreceptorii din viscere;c. chemoreceptorii din viscere;d. corpusculii neurotendinosi;e. osmoreceptorii din viscere.
11. Compon enta peri fer ica a sistemulu i nervos simp atic este reprezentata de:
a. ganglionii spinali;b. ganglionii vegetativi latero-vertebrali;c. ganglionii limfatici;d. ganglionii vegetativi paravertebrali;e. centrii nervosi din coarnele laterale medulare.
12. Centr i i sistemului nervos vegetat iv simpatic se află în: a. coarnele anterioare ale maduvei toracale;b. coarnele laterale ale maduvei toracale;c. coarnele posterioare ale maduvei toracale;d. coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;e. coarnele posterioare ale maduvei lombare superioare.
13 . Centri nervoşi vegetativi simpatici sunt următorii: a. pupilodilatatori in maduva dorsala;
b. vasomotori in maduva dorsala;c. pilomotori in maduva dorsala;d. sudorali in maduva cervico-dorsala;e. pupilodilatatori in maduva cervico-dorsala.
14 . Centri nervoşi vegetativ i sim patic i :
a. se află situaţi în coarnele laterale ale maduvei toracale; b. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;c. sunt situaţi în coarnele laterale ale maduvei lombare superioare; d. sunt sediul reflexelor de apărare; e. sunt sediul reflexului de mers.
15. Centr i i sistemului nervos vegetat iv parasimpatic se află situaţi în: a. nucleul parasimpatic pelvian;b. S2-S4;c. maduva sacrala;d. metatalamus;e. trunchiul cerebral.
16. Nucl eii vegetativi parasimpatici sunt următorii: a. nucleul accesor al nervului III situat în mezencefal;b. nucleul lacrimal din punte; c. nucleul salivator inferior din bulb;d. nucleul salivator superior din punte;
e. nucleul lacrimal din bulb.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 72/77
3
17. Fibrele nucleului sal ivator sup erior se distr ibu ie:
a. pe calea nervului VII;b. glandei sublinguale;c. glandei submandibulare;d. glandei salivare parotide;e. glandelor paratiroide.
18. Fibrele nuc leului acc esor al nervu lui III:
a.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;b. merg la ridicătorul pleoapei superioare; c. se distribuie fibrelor circulare ale muşchiului ciliar; d. se distribuie fibrelor muşchiului orbicular al ochiului; e. se distribuie muschiului oblic superior.
19. Fibrele nucleului sal ivator inferior :
a. se distribuie glandei salivare parotide;b. se distribuie muşchilor faringieni; c. merg pe calea nervului IX;d. se distribuie glandei salivare sublinguale;e. merg pe calea nervului X.
20. Fibrele nucleului dors al al vagului se d istr ibuie:
a. organelor din torace;b. muschilor laringelui;c. muschilor faringelui;d. organelor din abdomen;e. glandelor salivare parotide.
21 . Căile SNV: a. simpaticul foloseşte calea nervului III;
b. simpaticul are căile sale proprii;c. simpaticul foloseşte calea nervului IV;d. parasimpaticul foloseşte calea nervului VII; e. simpaticul foloseste calea nervului VII.
22 . Parasimpaticul cranian foloseşte calea următorilor nervi cranieni: a. III;b. VII;c. IX;d. X;e. V.
23 . Lanţurile simpatice paravertebrale se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc juxtaviscerale;b. sunt în număr de două; c. sunt legate cu nervii spinali;d. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc sinapsa între fibra preganglionară şi ceapostganglionară; e. se mai numesc intramurale.
24. În c azul sim paticu lui f ibrele p regang lion are :
a. sunt scurte;b. sunt lungi;
c. sunt mielinice;d. sunt amielinice;e. se distribuie difuz in peretii organelor.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 73/77
4
25. În c azul parasim paticu lui fib rele preganglio nare su nt:
a. mielinice;b. scurte;c. lungi;d. amielinice;e. se distribuie in peretii organelor, in teritorii limitate.
26 . În cazul parasimpaticului sinapsa între fibra preganglionară şi cea postganglionarăse face în gan gli on ii:
a. paravertebrali;b. juxtaviscerali;c. laterovertebrali;d. intramurali;e. spinali.
27 . La nivelul simpaticului, între fibra preganglionară şi cea postganglionară, seeliberează: a. acetilcolină; b. adrenalină; c. mediator chimic;d. noradrenalină;e. monoxidul de azot.
28 . SNV coordonează activitatea : a. viscerelor;b. vaselor sanguine;c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar;d. muschilor striati;e. efectorilor aflati sub control voluntar.
29. Centr i i vegetat iv i de comanda s unt s i tuat i in:a.cortex;b. maduva spinarii;c. formatia reticulata;d. bulbul rahidian;e. mezencefal.
30. Centr i i vegetativ i de in tegrare sunt si tuat i in:
a. cortex;b. mezencefal;c. hipotalamus;d. formatia reticulata;
e. bulbul rahidian.
31 . Primul neuron al caii eferente a arcului reflex vegetativ se caracterizează prin: a. este situat în măduva toracală pentru simpatic; b. se mai numeşte preganglionar;c. este situat în măduva lombară superioară în cazul simpaticului; d. este situat în măduva sacrală în cazul parasimpaticului;e. se mai numeste postganglionar.
32 . SNV poate acţiona: a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;b. complementar la nivelul aparatului reproducător;
c. complementar în micţiune; d. complementar, în reglarea secreţiei salivare; e. cooperare, in mictiune.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 74/77
5
33 . Componenta periferică simpatică este reprezentată de: a. lanţurile ganglionare paravertebrale; b. plexurile viscerale;c. plexurile intramurale;d. neuronii medulari;e. lanturile ganglionare laterovertebrale.
34 . Plexurile nervoase viscerale sunt următoarele: a. celiac;b. mezenteric superior;c. mezenteric inferior;d. hipogastric;e. brahial
35 . Parasimpaticul are două componente centrale situate în; a. trunchiul cerebral;b. talamus ;c. cerebel;d. măduva sacrală;e. maduva dorsala.
36. Dintre org anele, care nu sunt pr evazute cu inervatie parasimpatica, fac parte:
a. medulosuprarenala;b. glandele sudoripare;c. cordul;d. muschii erectori ai firului de par;e. majoritatea vaselor sanguine.
37. Lanturi le sim patice laterovertebrale sunt f ormate din u rmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. nervi spinali;b. 22-25 perechi de ganglioni nervosi vegetativi;c. ganglioni limfatici;d. ganglioni spinali;e. ramuri interganglionare.
38. La nivelul globi lor o culari , simpaticul pro duce:
a. contracţia muşchilor radiari ai irisului; b. dilatarea pupilei;c. relaxarea muşchilor ciliari radiari; d. contracţia muşchilor ciliari circulari; e. mioza
39. La nivelul ochi lor, sim paticul prod uce:
a. dilatarea pupilei;b. midriază; c. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea la distanţă; d. contracţia muşchilor circulari ciliari; e. micsorarea pupilei.
40. La nivelul ochi lor, parasimpaticul pro duc e:
a. micsorarea pupilei;b. mioză; c. contracţia muşchilor ciliari circulari pentru vederea de aproape;
d. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea la distanţă; e. midriaza.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 75/77
6
41. La nivel gland ular ,simpaticul produce următoarele: a. stimuleaza secreţiei glandelor sudoripare; b. scade secreţia gastrică; c. stimuleaza secreţia medulosuprarenalei; d. determina secreţie salivară vâscoasă.;e. determina secretie abundenta de saliva apoasa.
42. La nivel glandular, parasimp aticul st im uleaza:
a. secreţia lacrimală; b. secreţia sudorală la nivel palmar; c. secreţia gastrică; d. secreţia intestinală; e. secretia medulosuprarenalei.
43. Simpaticul n u are efect asupra:
a.muşchiului circular al irisului; b. glandelor gastrice;c. muşchiului circular al corpului ciliar; d. inimii;e. arborelui bronsic.
44. La nivelul bronhi i lor, simp aticul produc e:
a. bronhodilataţie; b. bronhoconstricţie;c. creşterea lumenului bronhiilor; d. micşorarea diametrului bronhiilor; e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
45. La nivelul bronhi i lor p arasimpaticul produ ce:
a. bronhodilataţie;
b. bronhoconstricţie;c. dilatarea bronhiilor;d. micşorarea lumenului bronhiilor; e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
46. Asu pra cordului simp aticul produce:
a. creşterea frecvenţei cardiace; b. creştera vitezei de conducere;c. cresterea fortei de contractie;d. nu are efect;e. scade viteza de conducere.
47. Asu pra cordulu i parasimp aticul produce:a. scăderea frecvenţei cardiace; b. creşterea vitezei de conducere; c. creşterea forţei de contracţie a cordului; d. bradicardie;e. tahicardie.
48 . La nivelul vaselor sanguine simpaticul produce următoarele: a. vasoconstricţie pe vasele arteriale din tegument; b. vasoconstricţie pe vasele din creier;c. coronaroconstricţie; d. vasoconstrictie pe vasele din viscere;
e. coronarodilatatie.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 76/77
7
49 . La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul produce următoarele: a. vasodilataţie pe vasele arteriale din tegument; b. vasodilataţie pe vasele din viscere;c. coronarodilataţie; d. hipertensiune arterială; e. vasodilatatie pe vasele din creier.
50 . La nivelul stomacului şi intestinului simpaticul: a. inhiba motilitatea;b. stimuleaza motilitatea;c. stimuleaza inchiderea sfincterelor netede;d. relaxarea sfincterelor striate;e. nu are efect.
51 . La nivelul tractului gastrointestinal parasimpaticul produce următoarele: a. creşterea motilităţii; b. relaxarea sfincterelor netede;c. creşterea tonusului;d. eliminarea conţinutului; e. relaxarea sfincterelor striate.
52 . La nivelul vezicii urinare simpaticul produce următoarele: a. relaxarea muşchiului vezical; b. măreşte diureza; c. contracţia sfincterului vezical intern; d. contractia sfincterului vezical extern;e. relaxarea sfincterului vezical extern.
53. La nivelul vezic i i urinare parasimpaticul p roduc e:
a. relaxarea sfincterului extern;
b. contracţia muşchiului detrusor vezical;c. scade reabsorbţia apei; d. relaxarea sfincterului vezical intern;e. relaxarea muschiului detrusor vezical.
54. La nivelul glandelor sal ivare simpaticul p rodu ce:
a. secreţie redusă; b. nu are acţiune; c. secreţie abundentă; d. salivă vâscoasă;e. secretie hormonala.
55. La nivelul glandelor sal ivare parasimpaticul pro duce:a. nu are acţiune; b. secreţie abundentă;c. salivă vâscoasă; d. saliva apoasa;e. secretie hormonala.
56. Efectele SNV sim patic su nt:
a. stimuleaza glicogenoliza hepática;b. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;c. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;d. inhiba secretia exocrina a pancreasului;
e. asupra splinei un are efect.
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta
http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 77/77
57. Efectele SNV parasim patic su nt:
a. stimuleaza contractia spinei;b. inhiba splenocontractia;c. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;d. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;e. asupra ficatului un are efect.
Top Related