Download - 93901_CET 1

Transcript

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

ARPM BACAUBd.Ionita Sandu Sturdza nr.78; Mun. Bacau, Jud. Bacau

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Numarul de inregistrare al autorizatiei : 9/10.05.2006

Operatorul instalatiei: S.C. CET IASI S.A. / CET IASI 1Locatia activitatii: Iasi, Calea Chisinaului nr. 25

Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005 , aprobata prin legea 84/2006: - 1. Industrii energetice- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;Codul CAEN:- 4011- producţia de energie electrică- 4012- transportul şi distribuţia energiei electrice- 4031- producerea aburului şi apei calde- 4032- transportul şi distribuţia aburului şi a apei calde- 4100- gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducţiunea şi tratarea apei- alte coduri CAEN privind activităţi secundareCodul Nose-P:- pentru procese de combustie > 300 Mw – 101.01- pentru procese de combustie > 50 Mw şi < 300 Mw – 101.02Codul SNAP:- 01-0301

Emisa de : Ing. Toba Ion ; Consilier la Serviciul ACC – ARPM BACAUData emiterii: 10.05.2006

Director ExecutivIng. Iulian Movila

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELORAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂUBd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269,Bacau

Telefon: 0234-512750; 0234-512708; Fax: 571056; email : [email protected]

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

CUPRINS

DECIZIE pag. 4PREVEDERI GENERALE pag. 5

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII pag. 52. TEMEIUL LEGAL pag. 53. CATEGORIA DE ACTIVITATE pag. 74. DOCUMENTATIA SOLICITARII pag. 7

CONDITII DE FUNCTIONARE pag. 85. MANAGEMENTUL ACTIVITATII pag. 8

5.1. Tehnici de management si control pag. 85.2. Obligatii pag. 10

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE pag. 106.1. Materii prime pag. 106.2. Materii auxiliare pag. 136.3. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare pag. 146.4. Substante periculoase, activitati cu precursori pag. 14

7. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE pag. 157.1. Apa pag. 157.2. Utilizarea eficienta a energiei pag. 197.3. Gaze naturale pag. 21

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE AMPLASAMENT

pag. 22

8.1. Activitatea desfasurata pag. 228.2. Descrierea activitatii pag. 228.3. Fluxurile tehnologice pag. 248.4. Instalatii si dotari pag. 24

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

pag. 31

9.1. Aer pag. 319.2. Apa pag. 339.3. Sol pag. 359.4. Alte dotari pag. 35

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

pag. 36

10.1. Aer pag. 3610.2. Apa pag. 4810.3. Sol pag. 5010.4. Zgomot si vibratii pag. 51

11. GESTIUNEA DESEURILOR pag. 5211.1. Deseuri produse, colectate, stocate temporar pag. 5211.2. Deseuri refolosite pag. 5411.3. Deseuri comercializate pag. 5411.4. Depozitarea definitiva a deseurilor pag. 5411.5. Obligatii Pag. 55

12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI pag. 5513. MONITORIZAREA ACTIVITATII pag. 59

13.1. Aer pag. 5913.2. Apa pag. 61

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

13.3. Sol pag. 6313.4. Deseuri pag. 6413.5. Zgomot pag. 6613.6. Mirosuri pag. 66

14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA pag. 66

14.1. Raportari pag.6614.2. Instiintari pag.68

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII pag. 6915.1. Obligatii pag. 6915.2. Programul pentru conformare si programul de modernizare pag. 71

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR pag. 73

16.1. Lucrari si masuri specifice de protectia mediului pag. 7316.2. Conditii generale privind gestionarea deseurilor pag. 73

17. DISPOZITII FINALE pag. 7418. GLOSAR DE TERMENI pag. 75

Prezenta autorizatie contine 76 pagini si este valabila pana la 31.12.2012

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

DECIZIE

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 9 in 10/05./2006

Ca urmare a cererii adresate de S.C. CET IASI S.A./ CET IASI 1 cu sediul în jud. IASI, loc. IASI, Calea Chisinaului nr. 25, înregistrată la A.R.P.M. Bacau cu nr.5386-I/24.11.2005,

in urma analizarii documentelor transmise, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin legea 84/2006,

in baza OUG nr.195/2005, a Hotaririi Guvernului nr.408/2004 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi modificata si completata de HG 308/2005, in conditiile in care orice emisie rezultata in urma activitatii va fi in conformitate si nu va depasi cerintele legislatiei de mediu din Romania si prevederile prezentei autorizatii, se emite :

AUTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU

pentru: S.C. CET IASI S.A./ CET IASI 1

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

PREVEDERI GENERALE

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1. Numele titularului de activitate: S.C. CET Iaşi S.A.1.2. Adresa sediului social : Iaşi, Calea Chişinăului nr.251.3. Telefon: 0232-2379901.4. Fax: 0232-2379921.5. e-mail: [email protected]. Data înfiinţării societatii: S.C.CET Iaşi S.A. a luat fiinţă în anul 2002 ( data PIF 1964)1.7. Număr de înmatriculare: J22/677/26.06.20021.8. Cod Fiscal: R147189821.9. Nume operator: S.C. CET Iaşi S.A. / CET Iasi 11.10.Obiectul autorizarii: 1. Centrala electrica de termoficare, cu trei instalatii mari de ardere, inclusiv instalatiile

auxiliare, direct legate – sub aspect tehnic – de instalatiile principale si aflate pe acelasi amplasament: IMA 1-instalatie mare de ardere de tip I cu functionare pe pacura si gaz metan cu

o putere termica nominala de 282 MW t . IMA 2-instalatie mare de ardere de tip I cu functionare pe pacura si gaz metan cu

o putere termica nominala de 566 MW t . IMA 3-instalatie mare de ardere de tip I cu functionare pe pacura si gaz metan cu

o putere termica nominala de 464 MW t .2. Reţeaua de termoficare (transport energie termică) formata din:

- Sistemul de transport;- Punctele termice;- Sistemul de distributie;

1.11. CET Iaşi 1 funcţionează în regim continuu, activitatea se desfăşoară în schimburi de 8 ore / 3 schimburi pe zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an.1.12. Proprietarul terenului:Terenul pe care se afla amplasat CET Iaşi 1 este proprietate de stat.Construcţia CET Iaşi 1 cu funcţionare pe combustibil lichid (păcură) şi gazos ( gaz metan) a fost aprobată prin :

- Decretul Consiliului de Stat DCS nr. 45/18.02.1963- Decizia Sfatului Popular Regional Iaşi nr. 1932/30.11.1962- Decizia Consiliului de Miniştri nr. 38/20.02.1963- Decizia Consiliului Popular Judeţean Iaşi nr.576/23.11.1971

1.13. Amplasarea activităţii:Adresa: Calea Chişinăului nr. 25, IaşiHarta de amplasare este anexata în copie la documentatie.

2. TEMEIUL LEGAL

i. ARPM se asigura prin prezentul act ca orice instalatie IPPC este operata corespunzator, prin utilizarea exclusiva a procedeelor tehnologice si a metodelor de functionare care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile, BAT) in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau.

Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative care sunt în

mailto:[email protected]

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

concordanţă cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzătoare:

O.U.G. 152/2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin legea 84/2006 ;

O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE (modificată prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE; DC75/439/CEE; DC91/157/CEE; RC 259/93; DC92/43/CEE; DC79/409/CEE;

Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei care transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;

Hotărârea de Guvern nr. 541/17.05.2003 (M. Of. nr. 365/29.05.2003) modificata si completata prin HG nr. 322/ 14.04.2005 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere care transpune DPEC 2001/81/CE;

Legea nr. 24/06.05.1994 (M. Of. nr. 119/12.05.1994) pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE şi DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE;

Hotărârea de Guvern nr. 142/06.02.2003 (M. Of. nr. 112/21.02.2003) modificata de HG 598/2004 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi care transpune DC 99/32/CE;

Ordin MAPM nr. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul înconjurător;

STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu;

Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93;

Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE.

Legea nr. 465/ 2001 de aprobare a Ordonanţei nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

Legea nr. 431/27 10 2003 privind aprobarea OUG nr. 61/ 2003 pentru modificarea alin. 2 al art. 7 din OUG nr. 16/ 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile.

Hotarire nr. 662 din 07/12/2001-gestionarea uleiurilor uzate HG nr.1159/2003 (M. Of. 715/14.10.2003) pentru modificarea HG nr. 662/2001

privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE şi de DC 91/692/CEE).

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE,amendată de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor; Ordinul

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

MAPM nr. 1190/2002 – M.O. 02/07.01.2003 privind procedura de raportare a deşeurilor şi deşeurilor de ambalaje;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 (a valorilor de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control);

Legea nr. 196/2005 privind fondul de mediu; HG nr. 352 /21.04.2005 (M.Of. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea HG nr.

188/28.02.2002 (M. Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate - Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE;

HG 124/2003 privind prevenirea , reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor HG 351/2005 pentru modificarea HG 118 /2002 privind aprobarea programului

de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de evacuarea unor substante periculoase.

ii. Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

iii. Nerespectarea celor prevăzute în prezenta autorizaţie de mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform art.17(3) din HG 195 precum şi la sancţionarea celor vinovaţi.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

Categoria de activitate în conformitate cu: Anexa 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:

1. Industrii energetice 1.1. Instalaţii de ardere cu capacităţi de combustie mai mari de 50 MW; Cod CAEN:

- 4011- producţia de energie electrică- 4012- transportul şi distribuţia energiei electrice- 4031- producerea aburului şi apei calde- 4032- transportul şi distribuţia aburului şi a apei calde- 4100- gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducţiunea şi tratarea apei- alte coduri CAEN privind activităţi secundare

Cod SNAP conform Ordin 1144/2002 privind Registrul Naţional al Poluanţilor Emişi- pentru industrii energetice codul SNAP este 01-0301

Cod NOSE-P conform Ordin 1144/2002 privind Registrul Naţional al Poluanţilor Emişi

- pentru procese de combustie > 300 Mw – 101.01- pentru procese de combustie > 50 Mw şi < 300 Mw – 101.02

Anexa 1.1. din Ordin 860/20023. Industria energetica 3.1. Termocentrale şi alte instalaţii de ardere, inclusiv instalaţii industriale pentru

producerea electricităţii, căldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel puţin 50 MW

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

1. Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu – SC CET IASI SA / CET IASI 1

2. Raport de amplasament – SC CET IASI SA / CET IASI 1

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

3. Raport la Bilant de mediu Nivel II – SC CET IASI SA / CET IASI 1 – ANEXA19.4. Raport de Securitate – SC CET IASI SA / CET IASI 1- ANEXA 14.5. Plan de Urgenta Interna – SC CET IASI SA / CET IASI 1-ANEXA 12.6. Plan de Interventie PSI – SC CET IASI SA / CET IASI 1 – ANEXA11.7. SC CET IASI SA / CET IASI 1 –Producator de energie electrica si termica.

- Proiect de program de masuri – SC CET IASI SA / CET IASI 1- Plan de automonitorizare – SC CET IASI SA / CET IASI 1- Program de reducere progresiva a emisiilor. – SC CET IASI SA / CET IASI 1- Sistem de Management de Mediu.

8. Anexa 1- Plan de ansamblu9. Anexa 2- Schita10.Anexa 3- Decizia nr. 576; nr. 1032; nr.153602/25.02.1963; 11.Anexa 4- Certificat de inregistrare.12.Anexa 5- Autorizatie de mediu nr. 2183/11.10.200213.Anexa 6- Plan –Schema.14.Anexa 7- Statia pacura I; Statia pacura II;15.Anexa 8- Schema instalatiei de tratare chimica a apei.16.Anexa 9- Retele de apa potabila, apa industriala si inelul de incendiu CET IASI I17.Anexa 10- Lista substantelor periculoase prezente pe teritoriul unitatii economice

CET IASI I.18.Anexa 13- Decizia nr. 705/19.10.2005- Componenta colectivului pentru combaterea

poluarilor accidentale si a echipelor de interventie.19.Anexa 15-Analiza nivelului de zgomot produs de instalatiile din SC CET IASI SA20.Anexa 16- Parcul auto al SC CET IASI SA21.Anexa 17- Instalatii de masura , comanda si automatizare.22.Anexa 18- Cartograma terenurilor ocupate definitiv de obiectivele energetice la CET

IASI I23.Anexa 20- Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor in anul 200424.Anexa 21- Notificare privind activitatile in care sunt implicate substante periculoase

la CET IASI I.25.Anexa 22- Analize fizico-chimice la ape uzate si aer.26.Anexa 23- Laborator de mediu- Raport de incercari – Masurari emisii poluante la

cosul de fum nr.1 din CET IASI I27.Anexa 24- Tabel masuratori monitorizare continua la cosul nr. 228.Anexa 25-Raport anual privind Urmarirea Comportarii Constructiilor la CET IASI I

pe anul 2004.- Contracte.29.Anexa 43-Evaluarea impactului asupra mediului a celor doua centrale CET IASI 1 si CET IASI 2.Avize de functionare pentru operatiuni cu precursori.

CONDITII DE FUNCTIONARE

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII

5.1 TEHNICI DE MANAGEMENT SI CONTROL 5.1.1. Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu care sa respecte urmatoarele cerinte BAT:- structura clara de management si responsabilitati alocate ;- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;- conformarea cu cerintele legislative ;

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor ;- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele- stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul

semnificativ asupra mediului;- programe de intretinere preventiva;- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;- monitorizarea si masurarea caracteristicilor principale ale activitatilor cu impact

semnificativ de mediu;- sisteme de monitorizare si control;- instruire, constientizare, competente;- comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si

reclamatii ;- auditarea interna si externa;- actiuni corective pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia ;- revizuirea si raportarea performantei de mediu;- administrarea documentatiei si inregistrarilor;

5.1.2. Aspecte procedurale5.1.2.1. Documentatia Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un sistem propriu de

management al documentelor de mediu. care va fi comunicat către Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bacau.

5.1.2.2. Actiunea corectiva Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura

faptul că sunt luate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie nu sunt îndeplinite. În cazul raportării unei neconformări cu condiţiile prezentei Autorizaţii, trebuie declarate responsabilitatea şi autoritatea pentru iniţierea de investigaţii şi acţiuni corective suplimentare.

Se va respecta managementul de mediu, prin implementarea căruia au fost întocmite şi adoptate:- programul de management de mediu în societate;- “Instrucţiunea tehnică interna de protecţie a mediului la” S.C. CET Iaşi S.A” care

cuprinde lista posibilelor incidente cu impact asupra mediului şi modul de acţiune şi remediere a acestora;

- sarcinile specifice şi atribuţiile de serviciu ale întregului personal de exploatare din centrala termică pentru prevenirea evenimentelor cu impact asupra mediului şi stabilirea de lucrări specifice de protecţia mediului la fiecare loc de muncă.

5.1.2.3. Constientizare si instruire Titularul Autorizaţiei trebuie să asigure instruiri adecvate pe teme de protecţia

mediului pentru tot personalul din unitate. Inregistrarile adecvate privind instruirile trebuie păstrate.

Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalaţiei pe bază de studii, instruiri şi/sau experienţă adecvată.

Titularul Autorizaţiei trebuie să transmită câte o copie a prezentei Autorizaţii tuturor angajaţilor ale căror sarcini sunt legate de oricare din condiţiile prezentei Autorizaţii.

5.1.2.4. ResponsabilitatiI Titularul Autorizaţiei trebuie să asigure cu decizie o persoană responsabilă cu

probleme de protecţia mediului care în orice moment va fi disponibilă pentru a se întâlni cu reprezentanţii ARPM Bacau.

5.1.2.5. Reclamatii si sesizariOperatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare referitoare la mediu, pe care o primeste. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare, investigarea facuta actiunea intreprinsa pentru rezolvare.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

5.2.OBLIGATII Conform declaratiei de politica in domeniul mediului conducerea societatii SC CET

IASI SA promoveaza o politica de mediu axata pe protejarea mediului, angajandu-se ferm la prevenirea si combaterea poluarii .

SC CET IASI SA este certificata ca are implementat si mentine un sistem de management al calitatii conform conditiilor din standardul SR EN ISO 9001:2000 pentru urmatoarele activitati:

- Producere si furnizare energie electrica;- Producere, furnizare, transport si distributie energie termica;- Activitati de reparatii si prestari servicii;

SC CET IASI SA a implementat sistemul de mediu conform conditiilor impuse de standardul SR EN ISO 14001:2005

Titularul autorizatiei va planifica anual analiza de mediu pentru a determina aspectele de mediu cu impact semnificativ, a le putea controla prin stabilire de obiective, operatii si activitati , responsabili si termene.

Sunt intocmite manualul calitatii si proceduri operationale dupa cum urmeaza:- Manualul de management integrat calitate-mediu;- PO- Aspecte de mediu;- PO- Metodologia de stabilire a impactului asupra mediului;- PO- Monitorizarea si masurarea performantelor de mediu;- PO- Stabilirea programuluii de management de mediu;- PO- Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns;- PO- Comunicarea in domeniul mediului;- PO- Identificarea si accesul la prevederile legale aplicabile aspectelor de

mediu- PO- Controlul operational;

Titularul autorizatiei va intocmi si mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va urmari modul de actiune pentru realizarea conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare esalonata a masurilor din Programul pentru conformare.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

6.1. MATERII PRIMEIntrările la nivelul anului 2004 sunt:Tabel 6.1

Materiale utilizate Cantitatea-apă industrială consumată 1974 mii mc-apă potabilă consumată 31 mii mc-păcură 39600 tone-gaz metan 174084 mii Nmc-reactivi chimici:

- acid clorhidric 234 tone- leşie de soda 146 tone- var 231 tone-sulfat feros 39 tone- amoniac 2120 litri- sare 280 tone

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Pacura i. Păcura se aprovizioneaza pe Calea Ferata în cisterne.

Există două rampe de descărcare a păcurii:- o rampă prevăzută cu 24 guri de descărcare pentru etapa I cu o lungime de

90 m, ce poate prelua 16 vagoane- o rampă prevăzută cu 56 guri de descărcare pentru etapa a II-a cu o lungime

de 100 m, care poate prelua 32 de vagoane.ii. Păcura ajunsă la temperatura de fluidizare – 60 grd.C se descarcă prin cădere

liberă în: - etapa I : oricare din cele trei rezervoare, după ce mai întâi a fost filtrată.- etapa a II-a: un rezervor intermediar de 600 mc îngropat

iii. Centrala are în dotare următoarele rezervoare de păcură:- pentru etapa I- un rezervor de 4000 mc îngropat şi două a câte 5600 mc semi

– îngropate.- -pentru etapa a II-a : 5 rezervoare de 4500 tone fiecare supraterane

iv. Din rezervoare prevăzute cu serpentine de abur pentru menţinerea păcurii în stare fluidă, păcura este preluată de pompele principale de păcură, la etapa I o singură treaptă de pompare, iar la etapa a II-a două trepte de pompare şi refulată în circuitul de alimentare cu păcură al cazanelor.

v. Staţiile de pompare cuprind:- pentru cazanele din etapa I :

o 3 pompe centrifuge şi 5 pompe elicoidale cu un debit de 40 t/h şi o presiune de 40 bar.

- pentru cazanele din etapa a II-a :o treapta I: - 4 pompe volumetrice cu un debit de 30 t/h şi o presiune

de 20 baro treapta a II-a: 4 pompe centrifuge de 40 t/h şi o presiune de 40 bar

vi. Compozitia pacurii utilizate incepand cu octombrie 2005.Tabel 6.2

Component Valoare UMCarbon 83 % masa

Hidrogen 11 % masaSulf 0,58 % masa

Oxigen 1.8 % masaAzot 0.1 % masa

Umiditate 0,3 % masaCenusa 0,07 % masa

Putere calorifica 9600 kcal/kgSodiu 13,5 ppm

Vanadiu 11,5 ppm

- Conform HG 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi CET IASI 1 are obligativitatea ca incepand cu 1 ianuarie 2007 sa introduca pe piata si/sau sa utilizeze numai pacura in care continutul de sulf, exprimat in sulf , sa nu depaseasca 1% in greutate.

Gazul metani. Alimentarea cu gaze naturale a CET Iaşi 1 se face din reţeaua municipală de

distribuţie printr-o staţie de reducere şi măsurare a gazului, amplasată pe teritoriul centralei.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

ii. Statia asigură un debit de 66000 Nmc/h, presiunea gazului la intrare fiind de 5,5 ata iar la ieşire de 1,26 ata.

iii. Staţia funcţionează în 2 trepte de reglare:- treapta I de la 5.5 ata la 3 ata fiind alcătuită din trei regulatori de presiune- -treapta a II-a de la 3 ata la 1.26 ata fiind alcătuită din 4 regulatori de presiune

iv. Din staţia de reducere şi măsurare a gazului metan, porneşte o conductă către centrală, care se ramifică în alte două conducte, una ce alimentează cazanele din etapa I şi cealaltă cazanele etapei a II-a.Notă:- etapa I- cazanele de abur nr.1,2,3 de 120 t/h iar etapa a II-a- cazanele de abur nr. 4 şi 5 de 420 t/h.

Reactivi chimicii. Acid clorhidric industrial

HCl este utilizat la regenerarea maselor schimbătoare de cationi din filtrele H-cationice

HCl în concentraţie de 32% este transportat în cisterne CF protejate în interior cu cauciuc, se descarcă pe la partea superioară printr-un sistem de sifoane, utilizând apă sau acid dintr-o cisternă stoc.

Din cisternele CF cu ajutorul pompelor de transvazare, HCl este trecut în cisternele stoc- 3 bucăţi.

Cisternele stoc sunt recipiente din oţel protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald.

Caracteristicile acestor recipiente sunt:-diametrul 3400 mm, volumul 40 mc, H= 6650 mm

ii. Lesie de soda- Se utilizează leşie de sodă 50 % conform STAS 3068/80 care prevede două

sorturi:-tip E –obţinută prin electroliza cu catod de Hg-tip D– obţinută prin electroliza cu diafragmă

- Leşia de sodă este folosită pentru regenerarea maselor schimbătoare de ioni din filtrele anionice (OH1,OH2,OH3).

- Cisternele CF de sodă sunt golite prin partea inferioară cu ajutorul pompelor de transvazare, în patru cisterne de stocare de la instalaţiile de demineralizare 1 – dedurizare. Legătura dintre pompe şi cisternele stoc se realizează prin două conducte din oţel amplasate pe estacada exterioară şi care au însoţitoare de abur şi sunt izolate termic.

- Încăperea şi postamentele pompelor cât şi platforma de descărcare a cisternelor CF, cu HCl şi leşie sunt protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.

iii. Var- Varul praf este stocat în trei silozuri de 50 t fiecare. El este adus în aceste

silozuri prin transvazare pneumatică din containere CF. In silozuri, prin dozatoare este trecut în vasele de consum. În vasele de consum se dozează varul praf şi apa coagulată ce se introduc concomitent. Varul este prevăzut cu un agitator în funcţionare continuă. Suspensia este pompată cu patru pompe centrifuge sau cu ajutorul a trei ejectoare, în decantori.

iv. Sulfat feros- In stare solida este depozitat în depozitul de sulfat, unde sunt amplasate şi

gurile de dizolvare aferente vaselor de dizolvare. În vasele de dizolvare sulfatul feros se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat. Pompele de transvazare în număr de trei recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare – dizolvare şi o introduc în vasele de consum cu

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

agitatori – 3 bucăţi care au rol de stocare. Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare.

- Se prezintă sub formă solidă ca un produs hidratat(FeSO4.7 H2O) cu următoarele caracteristici fizico –chimice conform STAS 2089/81:- Un produs cristalizat de culoare verzuie - FeSO4.7 H2O % = 97,50 pentru calitatea I si 95 % calitatea IIa

- Insolubile 0,2 %- Aspect – microcristale

v. Amoniac Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate, in scopul evitarii

coroziunii elementelor metalice ale cazanelor. Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport

auto. Depozitarea se face la magazia Sectiei Chimice

vi. Sare- Sarea ( clorura de sodiu ) necesară instalaţiei de dedurizare este o substanţă

solidă cristalizată sub formă măcinată corespunzând STASului 2906/76 care prevede:- NaCl – minim 97,5%- CaCl2 – maxim 0.2%- MgCl – maxim 0.1%- CaSO4 – maxim 1%- Umiditate – maxim 0,15 %

- Sarea este dizolvată în apă şi folosită în instalaţia de dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na – cationice care produc apa pentru adaos în circuitul de termoficare.

6.2. MATERII AUXILIAREConsumuri materii auxiliare la nivelul anului 2004:Tabel 6.3.

Materia auxiliară Cantitatea consumatăOxigen 3276 mcAcetilenă 1008 kgArgon 200 mcHidrogen 1805,2 mcCO2 2713 kg

i. Hidrogenul este utilizat la răcirea rotoarelor generatoarelor de 50 Mw.Generatoarele de 25 Mw sunt răcite cu aer.

ii. Bioxidul de carbon este utilizat pentru scoaterea aerului din generator şi introducerea de H2 la pornirea generatorului.

iii. Oxigenul tehnic, argon, acetilenă şi carbid- se utilizază pentru diverse operaţii de sudură.

iv. Alte materiale auxiliare:Tabel 6.4.

Materia auxiliară Cantitatea consumată-uleiuri diverse 22,8 tone-unsori diverse 1,054 tone-benzină 28,7 tone-motorină 161,5 tone-petrol 0,7 tone

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

v. Uleiuri diverse ( turbină, transformatori) se utilizează pentru raciri si ungeri la agregatele menţionate.

vi. Apa de răcire lagăre se foloseşte la : răcirea lagărelor de la :

- ventilatoarele de aer- ventilatoarele de gaze

răcitoarele de ulei răcitoarele de aer

6.3. CONDITII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.i. Titularul de activitate, în condiţiile prezentei autorizaţii, va folosi materiile prime

descrise în documentaţie, conforme cu cele mai bune practici atat in ce priveste cantitatile cat si modul de depozitare.

ii. Materialele prime necesare proceselor de productie vor fi descarcate si depozitate in magazii special amenajate.

iii. Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice de Protectie a Muncii- corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002

iv. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice, in vigoare.v. Traseele, pompele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale

materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.

6.4. SUBSTANTE PERICULOASE, ACTIVITATI CU PRECURSORIi. Aceste substante vor intra în unitate pe baza de facturi.

ii. Gestiunea lor se va face pe fise de magazie.iii. Materialele se vor elibera din magazia de substante chimice pe baza de bon de

consum si vor fi folosite numai de personal special instruit privind normele de transport, depozitare, si utilizare specifice fiecarei clase de substante.

iv. Pentru fiecare categorie de produse si substante vor fi amenajate spatii de depozitare adecvate si inscriptionate.

v. În laboratorul chimic pentru efectuarea unor analize chimice se utilizează substante toxice. Manipularea acestor materiale se va face de catre personalul instruit corespunzator si cu echipament de protectie adecvat, conform N.T.S.M.

vi. Substantele toxice se vor depozita sub cheie, în dulapuri speciale, în ambalaje corespunzatoare, etichetate cu denumirea toxicului si cu semnul specific “pericol”, cu menţiunea “otrava”.

vii. Urmarirea consumurilor si intrarilor substanţelor toxice se va realiza printr-un “Registru pentru Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice”.

viii. Unitatea deţine avize de funcţionare eliberate de Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase (Autorizaţie de utilizare a precursorilor).

ix. Se va respecta Planul de interventie rapida pentru prevenirea unui eventual accident si a urmarilor acestuia.

În conformitate cu prevederile cuprinse în Legea 300/2002 (M.Of. nr. 109/2002) privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor şi HG 1121/10.10.2002 (M.Of. nr. 722/2002) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002, ,,Pentru utilizarea unor cantităţi mai mari de 2 litri de acid clorhidric şi acid sulfuric - precursori de categoria a III-a este necesară obţinerea avizului de funcţionare pentru operaţiuni cu precursori din această categorie, emis de Ministerul Economiei şi Comerţului.”

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

x. La documentatie sunt atasate fisele tehnice de securitate ale substantelor periculoase utilizate.

xi. Sunt interzise orice deversari de substante chimice periculoase sau scurgeri în reateaua de canalizare a societatii sau contaminare a solului.

xii. Conform HG nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, potrivit art.6 este prevazut faptul ca documentatia pentru autorizatie va fi insotita de o notificare care va fi completata conform Ordinului 1084/2003 . Se vor respecta prevederile acestei notificari prezentate in Anexa 21 din documentatie.

xiii. Pentru utilizarea substantelor chimice periculoase, cuprinse in notificarea intocmita conform HG nr.95/2003,( Anexa 21 la documentatie), se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare:- OUG 200/2000 privind clasificarea si ambalarea substantelor si preparatelor

chimice aprobata si modificata prin Legea 451/2001;- HG 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG

nr 200/2000 privind clasificarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase;

- Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

- HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;

- HG 1374/2000 pentru aplicarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul substantelor si preparatelor chimice periculoase (A.D.R), incheiat la Geneva la 30 sept.1957, la care Romania a aderat prin Legea 31/1994;

- Ordinul nr. 22 /2003 pentru stabilirea metodologiei de declarare a substantelor si preparatelor chimice periculoase de catre agentii economici din industrie;

- Ordinul nr.221/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind proceduraa de omologare a ambalajelor destinate transportului substantelor si preparatelor chimice periciloase;

- Legea 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor modificata si completata de Legea 505/2004 si HG 1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 300/2002 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

- HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.

- Se va avea in vedere prevederile Legii nr. 263/05.10.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase.

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE.

7.1. APA7.1.1. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila si industriala a unitatii este asigurata din reteaua municipala, aflata in administrarea R.A.J.A.C. Iasi, prin intermediul a doua racorduri Dn 300 mm pentru apa potabila si respectiv trei bransamente pentru apa industriala Dn 300, 400 si 500 mm, conform contractului de prestari servicii nr. U 80 / 2004, incheiat intre cele doua parti.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

A. Alimentarea cu apă potabilăA.1. Surse : din reteaua RAJAC IaşiA.2. Volume şi debite de apă autorizate:

- Q zi max. = 113,5 mc/zi- Q zi med.= 96,06 mc/zi- Q zi min. = 70,70 mc/zi- Q orar max.= 4,79 mc/h.

Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/ziA.3. Instalaţii de aducţiune a apei: din conducta publică de apă potabilă a RAJAC Iaşi – conducta de 300 – 2 racorduriA.4. Reţeaua de distribuţie a apei potabile: alimentarea cu apă potabilă a punctelor de consum din incinta CET Iaşi I este în sistem ramificat, cu ţeavă din oţel zincată şi PVC de înaltă densitate PEHD cu Dn 25 – Dn 100.Obiectivele principale din incinta CET Iaşi I sunt prevăzute cu contorizare locală.

B. Alimentarea cu apă tehnologică (industriala)B.1. Surse:din reţeaua RAJAC IaşiB.2. Volume şi debite de apă autorizate:

- Q zi max. = 5160 mc/zi- Q zi med.= 5063 mc/zi- Q zi min. = 4138 mc/zi- Q orar max.= 215 mc/h.

Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/ziFuncţionarea centralei termice este în circuit închis, prin pompare.

B.3. Instalatii de tratare si inmagazinare a apei industriale :Apa industriala preluata din retea, pentru a fi utilizata in procesul tehnologic, este

tratata astfel: pretatarea apei prin preincalzire, coagulare, decarbonatare, filtrare mecanica, iar

dupa limpezire trimiterea spre instalatiile de demineralizare si dedurizare; slamul rezultat este stocat in patru rezervoare speciale;

dedurizarea apei prin intermediul filtrelor Na-cationice, dupa care apa este dirijata spre degazorii de apa dedurizata;

demineralizarea apei prin intermediul filtrelor H-cationice si a filtrelor OH-anionice, dupa care apa este trimisa la statia de tratare condens si adaos la degazori.Gospodaria de reactivi a statiei de dedurizare, care deserveste si instalatia de

demineralizare, este amplasata langa instalatia de pretratare, intr-o cuva exterioara protejata cu caramizi si chituri epoxidice, pentru prevenirea infiltrarii scurgerilor accidentale.

Apa tratata este folosita la producerea agentului termic si ca apa de adaos la turnurile de racire, fiind folosite in acest sens urmatoarele constructii si instalatiile aferente acestora:

- Cazane de abur : 3 cazane de tip RO-120, cu capacitatea de 120 t/h; 2 cazane de tip CPG-420, cu capacitatea de 420 t/h.- Cazane de apa fierbinte – CAF: CAF nr. 1 si 2 de 100 Gcal/h fiecare functionand exclusiv pe gaz metan; CAF nr. 3 si 4 de 100 Gcal/h functionand pe pacura sau gaz metan.- Boylere de termoficare: 3 boylere de termoficare de 35 Gcal/h 2 boylere de termoficare de 80 Gcal/h.- Turnuri de racire cu tiraj natural:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

3 turnuri avand capacitatea de 5000 mc/h; 1 turn avand capacitatea de 7500 mc/h.

B.4. Reteaua de distributie a apei :Prin intermediul unor retele interioare apa este distribuita la punctele de consum. In procesul tehnologic se recircula circa 93 % din cerinta de apa.

C. Apa pentru stingerea incendiilorVolumele de apa necesare pentru stingerea incendiilor sunt asigurate direct prin

bransamentele la reteaua de alimentare cu apa industriala sau din rezerva de apa a celor patru turnuri de racire, stocata in trei cuve de 1750 mc si una de 3000 mc.

Distributia apei pentru interventie in caz de incendiu se face prin intermediul unor retele inelare, una exterioara prevazuta cu 31 hidranti si una interioara, avand 106 hidranti.

Presiunea in reteaua de hidranti este asigurata prin intermediul a patru statii de pompare, astfel.

statie pompe nr.1 şi 2- acestea sunt echipate cu electropompe care au posibilitatea de a porni amandoua odata, functie de debitul consumat de retea si pot fi comandate de la camera de comanda ; asigura debitul necesar stingerii unui incendiu la gospodaria subterana de cabluri aferenta cladirii principale ;

statie de pompe nr. 3- aceasta este echipata cu doua electropompe, ale caror conducte de aspiratie sunt racordate la canalele de apa rece aferente turnurilor de racire 1,2,3. CET Iasi I;

statia de pompe nr. 4- este realizata in apropierea turnului de racire nr. 4 si asigura debitul necesar pentru stingerea si racirea rezervoarelor de pacura.

D. Modul de folosire a apeiApa potabila este distribuita grupurilor sanitare din cadrul unitatii, iar cea

industriala este folosita in procesul de productie a energiei electrice, ca agent termic si pentru adaos la turnurile de racire.

Cerinta totala de apa potabila este de:- Q zi max. = 113,5 mc/zi- Q zi med.= 96,06 mc/zi- Q zi min. = 70,70 mc/zi.Cerinta totala de apa industriala este de: - Q zi max. = 5160 mc/zi- Q zi med.= 5063 mc/zi- Q zi min. = 4138 mc/zi.

Funcţionarea Centralei termice se face numai în circuit închis, prin pompare.

E. Gradul de recirculare internă a apei: 93 %.Cantitatea de apă recirculată în unitate 37785 miimc /an 2004.

F. Norme de apă pentru principalele produse din fabricaţieTabel 7.1.

NormaEE din grupuri de 25 MW 90 mc/MWhEE din grupuri de 50 MW 76 mc/MWhET din CAF 15,5 mc/GcalApă dedurizată 1,15 mc/mc

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Apă demineralizată 1,25 mc/mc

7.1.2. Evacuarea apelor uzatei. Canalizarea aferentă incintei CET Iaşi 1 a fost realizată în sistem unitar.Apele uzate din CET Iaşi 1 ce provin de la chimic, sau de la instalaţiile termomecanice, ape menajere, pluviale, se varsă doar la canalizarea orăşenească. Evacuarea apelor se face în canalizarea orăşenească din Calea Chişinăului şi B-dul Tudor Vladimirescu.

ii. Există 5 guri de vărsare, după cum urmează:- GV1 preia apele de la staţia de păcură nr. 1 şi 2, precum şi apele de la bazinele

de neutralizare ( statia demineralizare 2, inclusiv de la bazinele de slam ), apele pluviale de la pacura 1, 2, magazii, gospodarie ulei si apele de la turnul de racire nr. 4 şi le devarsă în canalizarea orăşenească din b-dul T.Vladimirescu

- GV2 preia apele uzate din preaplinul turnurilor de răcire 1,2,3, precum si apele pluviale aferente zonei turnurilor de racier si CAF-urilor si canalizarea adanca si le varsă de asemenea în canalizarea din T. Vladimirescu

- GV3 preia apele de la demineralizare 1, dedurizare, după ce în prealabil apele ce au caracter acid sau bazic sunt dirijate prin conducte cauciucate în bazinul de neutralizare, unde după efectuarea corecţiei de pH sunt evacuate tot în canalizarea din B–dul T.Vladimirescu

- GV4 preia apele menajere din corpul administrativ, precum si o parte din apele conventional curate de la circuitul de racire al centralei si le varsa in canalizarea din B-dul T.Vladimirescu

- GV5- preia apele spalare filtre de la dedurizare 2 si coloana auto, ape uzate menajere si pluviale si aproximativ 5 % din apele de racire ale centralei si le varsa in canalizarea din Calea Chişinăului

- Gurile de evacuare nr. 1, 2 si 3 sunt prevazute cu vane de inchidere, folosite pentru protectia incintei in cazul in care se inregistreaza ploi abundente, iar colectorul stradal functioneza sub presiune.

iii. Debitul zilnic de ape uzate evacuate este de:- Q zi max. = 2702 mc/zi- Q zi med.= 2111 mc/zi- Q zi min. = 1685 mc/zi.

iv. Apele pluviale (Qzi max = 1872 l/s) sunt colectate de pe platformele din cadrul unitatii prin guri de scurgere si dirijate la colectorul stradal, prin intermediul conductelor de canalizare din incinta.

7.1.3 ObligatiiTitularul autorizatiei este obligat:- Sa respecte toate prevederile AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIREA APELOR

nr. 87/aprilie 2006 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Prut Iasi- În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor

indicatorilor de calitate autorizaţi sa aplice masuri urgente de reducere a impactului si anunţe imediat telefonic RA Apele Române Iaşi, Garda de Mediu Iaşi şi APM Iaşi.

7.1.4. Ape subterane Apele subterane sunt de două categorii:

- Apele subterane captive - Apele subterane libere, care pot fi:

a. Ape subterane de luncă, b. Apele de tip Siret c. Apele de tip Prut

7.1.4.1 Surse potentiale de poluare:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special amenajate;

- reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;- bazinele statiilor de tratare locale a apelor chimic impure, in cazul deteriorarii lor

sau a exploatarii necorespunzatoare;- activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii

conditiilor de protectie a mediului;- activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in

cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

- activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;

- avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

7.1.4.2. Masuri de protectie- intocmirea, afisarea si respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca

si instruirea corespunzatoare a personalului;- desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a

pierderilor tehnologice;- respectarea programului de revizii si reparatii a instalalatiilor, inclusiv a

conductelor de transport al substantelor si materialelor;- program de inspectie si intretinere a traseelor, bazinelor de preepurare,

conductelor conform proiect. - program de inspectie si intretinere periodica a retelelor de canalizare – nu este

prevazuta reabilitarea acestora in vederea conformarii cu cerintele BAT. Sunt constructii etanse realizate din PVC rezistent la coroziunea apei.

- program de inspectie si intretinere periodica a bazinelor statiei de preepurare.- stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane, in

termen de trei luni de la emiterea autorizatiei si respectarea prevederilor acestora;

- valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor;

- respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor, recipientilor;

- urmarirea calitatii apei subterane, conform prevederilor capitolului 13.- Monitorizare

7.2.UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI

Eficienta energetica a unei instalatii de ardere este reprezenta de eficienta termica definita ca energia introdusa a combustibilului /energia livrata la limita centralei electrice sau ca eficienta electrica- inversul eficietei termice. Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.

Eficienta electrica a cazanelor cu aburi este data de starea aburului dupa supraincalzire (stare supracritica a aburului), dupa incalzirea intermediara , de eficienta turbinei cu abur (pana la 96%), de preincalzirea apei de alimentare (cca 300 grade C), de sistemul de racire utilizat precum si de folosirea caldurii provenite de la gazele de evacuare si de necesarul propriu.

Prin crestarea eficientei energetice scad emisiile de CO2 principala cauza a efectului de sera si al schimbarilor climatice.O creştere a eficienţei energetice are un impact direct asupra reducerii emisiilor în aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de apa uzata si deseuri.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Eficienţa energetică asociată cu operarea unei centrale în cogenerare sub condiţiile BAT, este considerată a fi 45-55% ceea ce este egal cu o rată de energie termică în domeniul 1,3 – 1,1 şi o eficienţă energetică (eficienţă a utilizării combustibilului) de 75-90 %, depinzând de aplicaţia specifică fiecărei centrale. Aceste nivele ale BAT-urilor nu se ating în toate condiţiile operaţionale. Eficienţa energetică este mai mare la sarcina nominală de funcţionare a instalaţiei. Eficienţa energetică de-a lungul perioadei operaţionale a instalaţiilor poate fi mai mică, datorită schimburilor de sarcină (reduceri) în timpul operării, datorită calităţii combustibilului, etc. Eficienţa energetică depinde de asemenea de sistemul de răcire a centralei, localizarea geografică a acesteia şi de consumul de energie a sistemelor de epurare a gazelor de ardere.

Pentru instalaţiile de ardere a combustibililor lichizi existente, pentru îmbunătăţirea eficienţei termice, pot fi aplicate un număr de tehnici de retehnologizare şi de creştere a puterii . Este de asemenea considerată ca BAT, utilizarea sistemelor computerizate avansate de control, în scopul de a atinge o înaltă performanţă a cazanului prin îmbunătăţirea condiţiilor de combustie, deoarece aceasta stă la baza reducerii emisiilor. Cogenerarea de energie termică şi energie electrică este una din cele mai eficiente măsuri tehnice şi economice de a creşte eficienţa energetică într-un sistem de alimentare cu energie. De aceea cogenerarea este considerată a fi cea mai importantă opţiune BAT pentru reducerea cantităţii de CO2 evacuată în atmosferă pe unitatea de energie generată.

CET Iaşi I fiind o centrală de cogenerare pe hidrocarburi ( păcură ) şi gaze naturale, respecta una din cele mai importante masuri BAT in ceea ce priveste eficienta energetica.

Alimentarea cu energie electrica a CET Iasi 1 se realizeaza din productia proprie, deci din surse proprii. In cazul in care CET Iasi 1 nu functioneaza, alimentarea se face prin transformatoarele TRAFO nr. 1, 2 si 5 de 25 MVA.

7.2.1. Eficienta energeticaTabel 7.2.Eficienta energetica pentru CET Iasi / 2004Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg Caldura cedata GcalGaz metan 175274000 8057 1412183Pacura 39600000 9749 386060TOTAL caldura cedata apei din cazan 1798243

Energie electrica produsa 472017 MW 405935Energie termica produsa 717875 Gcal 717875TOTAL energie produsa 1123810Energie livrata / Caldura cedata = 1123810/1798243=0.63Eficienta energetica pentru anul 2004 = 0.63 x 100= 63 %

Tabel 7.3. Eficienta energetica pentru CET Iasi / 2005Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg Caldura cedata GcalGaz metan 140847000 8057 1134804Pacura 29610000 9660 286033TOTAL caldura cedata apei din cazan 1420837

Energie electrica produsa 373805 MW 321472Energie termica produsa 487604 Gcal 487604TOTAL energie produsa 809076

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Energie livrata / Caldura cedata = 809076 Gcal / 1420837 Gcal = 0,57Eficienta energetica pentru anul 2005 = 0,57 x 100 = 57 %

Tabel 7.4.Consum specific de energiePRODUSĂ

ANUL 2004

CONSUMATĂANUL 2004

PRODUSĂANUL 2005

CONSUMATĂ ANUL

2005DESTINATIA

ENERGIE ELECTRICĂMW

472017 77467 373805 61348Sistemul energetic national

ENERGIE TERMICĂGCAL 717875 193485 487604 184275

PopulatieScoli, spitale,

gradinite, agenti

economici

7.2.2. Obligatii:Pentru conformarea la cerintele BAT de utilizare eficienta e anergiei termice si electrice titularul va lua urmatoarele masuri :- Va utiliza energia termica si electrica cu respectarea celor mai bune tehnici

disponibile, - Va aplica toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei

energetice.- Anual va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va

realiza un audit privind eficienta energetica. - Cantitatea de energie consumata va fi urmarita periodic si contorizata;- Se vor izola corespunzator halele pentru anotimpul rece;- Se va asigura functionarea crespunzatoare a sistemului de ventilatie a halelor;- Se va curata periodic sistemului de ventilatie, pentru evitarea infundarilor;- Se va asigura iluminarea spatiilor de lucru cu instalatii care consuma putina

energie.- Anual va intocmi un raport privind consumul de energie si emisiile de CO2,

identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.Societatea va intreprinde eforturi pentru cresterea permanenta a eficientei energeice si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.

7.3. GAZE NATURALEi. Alimentarea cu gaze naturale a CET Iaşi 1 se face din reţeaua municipală de

distribuţie printr-o staţie de reducere şi măsurare a gazului, amplasată pe teritoriul centralei. Ea asigură un debit de 66000 Nmc/h, presiunea gazului la intrare fiind de 5,5 ata iar la ieşire de 1,26 ata.

ii. Staţia funcţionează în 2 trepte de reglare:-treapta I de la 5.5 ata la 3 ata fiind alcătuită din trei regulatori de presiune-treapta a II-a de la 3 ata la 1.26 ata fiind alcătuită din 4 regulatori de presiune

iii. Coordonatorul staţiei este S.C.DISTRIGAZ NORD S.A. Tg.Mureş-Sucursala IaşiRegulatoarele sunt de tipul cu acţiune directă iar debitul de gaze se măsoară cu un sistem de măsurare cu calculator tip SMG1 – fabricaţie ACK Paşcani.Din staţia de reducere şi măsurare a gazului metan, porneşte o conductă către centrală, care se ramifică în alte două conducte, una ce alimentează cazanele din etapa I şi cealaltă cazanele etapei a II-a.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Notă: etapa I- cazanele de abur nr.1,2,3 de 120 t/h iar etapa a II-a- cazanele de abur nr. 4 şi 5 de 420 t/h.Pe conductele de intrare a gazului metan la fiecare cazan există supape de siguranţă

iv. Compoziţia volumetrică a gazelor naturale

Tabel 7.5.Component %volmetan 97.5etan 0.3propan 0.4butan 0.3oxigen 0.2azot 0.3bioxid de carbon 1umiditate 10 g/mc gazPutere calorifică (kcal/Nmc) 8050

v. Consumul total de gaze naturale in 2004 pentru CET Iaşi I a fost de 174084 mii mc, repartizat astfel:

Tabel 7.6.

Cazan Consum gaz metan

1 277802 165113 133804 659365 48169

CAF1 0CAF2 2308CAF3 0CAF4 0

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT.

8.1. ACTIVITATEA DESFASURATAi. CET Iaşi I este o centrală de cogenerare pe hidrocarburi ( păcură ) şi gaze

naturale.Obiectul de activitate al CET Iaşi I este producerea de energie electrică şi energie termică sub formă de abur şi apă fierbinte, transportul, furnizarea şi distribuţia energiei termice.

ii. Producţiile de energie electrică şi termică realizate în 2004 au fost : energie electrică – 472017 Mw energie termică produsă - 717875 Gcal

iii. Producţiile de energie electrică şi termică realizate în 2005 au fost : energie electrică – 373805 Mw energie termică produsă - 487604 Gcal

iv. CET Iaşi 1 funcţionează în regim continuu, activitatea se desfăşoară în schimburi de 8 ore / 3 schimburi pe zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

8.2. DESCRIEREA ACTIVITATIIPrincipiul de funcţionare al unei centrale electrice de termoficare de tip CET:o Apa industrială după ce suferă un proces de pretratare este introdusă în cazan;o Din punct de vedere energetic cazanele de abur sunt transformatoare de energie,

ele transformând energia chimică potenţială conţinută de combustibilii folosiţi în energie termică cu ajutorul a două procese de bază:- de ardere a combustibililor utilizaţi- de transformare a căldurii dezvoltată prin ardere către apa care se vaporizează

o Combustibilul, precum şi aerul de ardere sunt introduse în cazan prin arzătoare, respectiv prin registrul de aer. Procesul de ardere are loc în focar, care este amenajat special pentru acest proces.

o Transmiterea căldurii către fluidele reci se face prin schimbătoare de căldură de suprafaţă care după funcţia pe care o îndeplinesc pot fi:- sistemul fierbător în care se produce vaporizarea apei precum şi încălzirea ei la

temperatura cu care se introduce în sistemul fierbător, până la temperatura de saturaţie.

- supraîncălzitoare de abur în care se produce supraîncălzirea aburului saturat de sistemul fierbător, în care scop i se transmite căldura de supraîncălzire a aburului.

- preîncălzitoare de aer în care aerul de ardere este preîncălzit de la temperatura cu care e introdus în cazan până la temperatura cu care intră în focar.

o În cazanele de abur se produce abur supraîncălzit care apoi este introdus în turbină.o Turbina de abur este un motor termic rotativ care foloseşte ca fluid de lucru aburul.

Turbina poate destinde total aburul. Se obţine deci la bornele generatorului energie electrică.

o În timpul iernii, cantitatea de energie termică produsă de cazanele de abur, nesatisfăcând cererea, se mai utilizează şi cazane de apă fierbinte- CAF- ele fiind destinate producerii de apă fierbinte.

o Aburul a cărui destindere în turbină produce energie mecanică trebuie să fie evacuat la ieşirea din turbină.

o Pentru ca diferenţa între temperatura apei la intrare – ieşire să fie în jur de 10 grd.C- valoare în general admisă – este necesar să se dispună de 50- 60 kg de apă pentru a condensa 1 kg abur – conţinând 580 calorii.

o Condensatorul se compune din:- corpul condensatorului şi ştuţul de aducţie al aburului- plăcile tubulare în care sunt mandrinate ţevile- fascicolul tubular format din mai multe ţevi de alamă – 70 5 cupru şi 30 %

zinc, prin care trece apa de răcire, unul sau două sau chiar trei drumuri- arcuri de susţinere- guri de vizitare- rezervorul de condens şi racordul cu colectorul de aspiraţie al pompelor de

condensat principal- racorduri pentru ejectorii de aer- racorduri pentru condens de la preîncălzitori, ejectori, adaos de apă

demineralizată, condens recirculat, sticle de nivel, recuperările de la labirinţio CET Iaşi I foloseşte răcirea în circuit închis cu ajutorul turnurilor de răcire. La

turnurile de răcire cu tiraj natural, circulaţia aerului de jos în sus se realizează datorită faptului că aerul cald din interiorul turnului- încălzit de la apa din turn, are o greutate specifică mai mică decât aerul din exterior care este mai rece.

o Pentru a asigura răcirea condensatoarelor se folosesc următoarele ape:- apă de turn

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- apă dedurizată- apă limpezită

8.3. FLUXURILE TEHNOLOGICE Cele trei Instalaţii mari de ardere , cuprind un complex de instalaţii care transformă

energia chimică a combustibililor naturali în energie electrică şi termică. Acestea sunt străbătute de următoarele fluxuri de energie şi masă:- Combustibilul. Acesta constituie un flux de material a cărui mărime depinde de

puterea termică momentană a centralei şi de felul şi calitatea combustibilului utilizat.

- Aerul necesar arderii. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele de abur şi este introdus în cazan cu ajutorul ventilatoarelor de aer.

- Gazele de ardere. În focar are loc procesul de ardere a combustibilului rezultând gaze de ardere la temperatură ridicată, acestea formându-se din elementele combustibile conţinute în combustibil. Gazele de ardere cedează căldura fluidului de lucru care este apa, reducându-şi treptat temperatura până la temperatura de evacuare din cazan.

- Fluxul fluidului de lucru apă-abur. Acest flux în circuit închis, este caracterizat de variaţii mari ale volumului specific datorită vaporizării apei.

- Fluxul de căldură către consumatorii externi este constituit din traseele TUR de apă fierbinte către consumatorii de căldură şi retur condensat sau apă ce se întoarce de la consumatori.

- Apa de adaos în circuitul termic. Debitul de apă de adaos depinde de cantitatea de condensat ce nu se mai restituie de către consumatorii de căldură.

- Fluxul de energie pentru serviciile interne reprezintă energia necesară pentru antrenarea tuturor consumatorilor interni ai centralei.

8.4. INSTALATII SI DOTARI.Tabel 8.1.

UM InstalataPuterea electrica Mwh 150Puterea termica Gcal/h 789

8.4.1. Instalaţii de ardere CET Iaşi 1 funcţionează pe păcură şi gaz metan, are o putere total instalată de

150 MW. Ca urmare SC CET Iaşi SA- CET Iaşi 1 are trei instalaţii mari de ardere de tip 1,

respectiv coşuri de fum, la care sunt racordate cazanele de abur / sau apă fierbinte, după cum urmează:

instalaţia mare de ardere nr. 1 - cu o putere termică nominală de 282 MWt, de tip I, la care sunt racordate cazanele de abur nr. 1, 2 şi 3 de 120 t/h

instalaţia mare de ardere nr. 2 de la S.C. CET Iaşi S.A , cu o putere termică nominală de 566 MWt, de tip I, la care sunt racordate cazanele de abur nr. 4 şi 5 de 420 t/h

instalaţia mare de ardere nr. 3 de la S.C. CET Iaşi S.A, cu o putere termică nominală de 464 MWt, de tip I, la care sunt racordate cele 4 cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Instalaţiile mari de ardere din dotarea CET Iaşi I , in funcţiune sunt următoarele:

instalaţia mare de ardere nr. 1- cazan abur nr. 1 – RO 120- 120 t/h- nr. inventar 2334009- cazan abur nr. 2- RO 120 – 120 t/h- nr. inventar 2334010- cazan abur nr. 3- RO 120- 120 t/h- nr. inventar 2334011

instalaţia mare de ardere nr. 2- cazan abur nr. 4– CPG- 420 t/h- nr. inventar 2334202 - cazan abur nr. 5- CPG – 420 t/h- nr. inventar 2334379

instalaţia mare de ardere nr. 3- cazan apa fierbinte nr. 1 –CAF 1- 100 Gcal/h- nr. inventar 2334012 - cazan apa fierbinte nr. 2 CAF 2 100 Gcal/h - nr. inventar 2334013; - cazan apa fierbinte nr. 3 CAF 3 100 Gcal/ - nr. inventar 2334014; - cazan apa fierbinte nr. 4 CAF 4 – 100 Gcal/h- nr. inventar 2334199.

8.4.2. Dotăria. Instalaţii pentru producerea aburului energetic şi industrial

Caracteristicile tehnice ale cazanelor din CET 1 sunt următoarele:Tabel 8.2.

Cazan nr. 1,2,3 de 120 t/h

Cazan nr. 4 şi 5 de 420 t/h

Fabricant GANZ-Budapesta Vulcan BucureştiTip RO-120 CPG- 420Debit nominal 120 t/h 420 t/hDebit minim 36 t/h 195 t/hPresiune nominală 100 ata 140 ataTemp.nominală 540 grd.C 570 grd.CTemp.apă alimentare 197-208 230Combustibil Gaz metan + păcură Gaz metan + păcurăNr. arzătoare 6 pe fiecare cazan 18 pe fiecare cazanTip arzătoare gaz sau păcura gaz sau păcuraDebit maxim-gaz-păcură

10000 Nmc/h8520 kg/h

32000 Nmc/h25600 kg/h

Randament 90 % 90 %Mixaj combustibil-gaz metan-păcură

0-1000-100

Fiecare cazan de 120 t/h este echipat cu: ventilatoare de aer – 2 buc

- debitul de aer refulat – 77400 mc/h- randamentul – 75% la poziţia deschisă a clapetei de reglaj

Ventilatoarele de gaze- 2 buc.- debit gaze aspirate – 122400 mc/h- randamentul 75% - la poziţia deschisă a clapetei de reglaj

Fiecare cazan de abur de 420 t/h este echipat cu: Ventilatoarele de aer – 2 buc

- debit – 305000 mc/h la 30 grd.C- presiune la refulare – 365 mmCA

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Ventilatoarele de gaze arse- 2 buc- debit – 375000 mc/h- presiune la refulare- 308 mmCA

b. Instalaţii pentru generarea energiei electrice- 2 turbine cu abur de tip LANG- 25 Mw cu condensaţie şi prize- 2 turbine cu abur tip DSL – 50 Mw cu condensaţie şi prize

c. Instalaţii pentru producerea apei fierbinţic1. Cazane de apă fierbinte- CAF

CAF nr. 1, 2 de 100 Gcal/h fiecare funcţionând exclusiv pe gaz metan CAF nr. 3,4 de 100 Gcal/h funcţionând pe păcură sau gaz metan

Caracteristicile cazanelor de apă fierbinte sunt :Tabel 8.3.

CAF nr. 1, 2 CAF nr. 3, 4Fabricant Vulcan Bucureşti Vulcan BucureştiDebit caloric 100 Gcal/h 100 Gcal/hCombustibil Gaz metan Gaz metan sau păcurăDebit maxim-gaz-păcură

14400 Nmc/h 14400 Nmc/h12800 kg/h

Mixaj combustibil-gaz-păcură

0-1000-100

Randament 90% 90%

Fiecare cazan de apă fierbinte este echipat cu câte 16 ventilatoare de aer.o Pentru CAF 1 şi 2:

- debit – 11000 mc/h- presiune- 120 mmCA

o Pentru CAF 3 şi 4:- debit – 6300 mc/h- presiune- 120 mmCA

c2. Boylere de termoficare 3 boylere de termoficare de 35 Gcal/h 2 boylere de termoficare de 80 Gcal/h

d.Instalaţii pentru transmiterea energiei electrice spre Sistemul Energetic Producerea energiei electrice are loc într-un generator electric aflat pe acelaşi ax

cu turbina de abur. Prin destinderea aburului în corpurile turbinei rotorul turbinei transmite lucrul

mecanic rotorului generatorului, în generator lucrul mecanic se transformă în energie electrică.

Energia electrică produsă în generatoare este livrată la consumatorii de 6 kV şi în Sistemul Energetic Naţional, un procent fiind folosit pentru serviciile interne CET.

Generatoarele de 25 Mw sunt conectate la o staţie de 6 kV, iar cele de 50 Mw sunt conectate în schema bloc generator-transformator, la o staţie de 110 kV.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Staţia de 6 kV etapa I este conectată la sistem prin 2 transformatoare de 25 MVA. Transformatorii 6/110 kV respectiv 10.5/110 kV sunt racordaţi în staţia de 110 kV Bularga.

Serviciile proprii etapa I sunt alimentate prin cablu de pe barele staţiei principale de conexiuni. Staţia de 6 kV de servicii proprii este cu simplu sistem de bare secţionate fiind amplasată în clădirea principală. De pe barele SPC de 6 kV sunt alimentaţi şi consumatorii urbani.

e.Instalaţii de tratare chimică a apeie1.Pretratarea apei Pretratarea apei –este procesul prin care apa industrială (brută) este supusă unui

proces chimic de tratare cu lapte de var si sulfat feros . Rolul instalaţiei de pretratare a apei constă în :

- reducerea bicarbonaţilor de calciu şi magneziu până la legarea lor completă ;- eliminarea bioxidului de carbon liber şi legat ;- legarea silicei coloidale ;- îndepărtarea impurităţilor mecanice ;- reducerea durităţii permanente dată de magneziu ;- reducerea conţinutului de substanţe organice.

Procesul de pretratare al apei este alcătuit din următoarele etape ;- preîncălzirea apei brute (industriale) ;- decarbonatarea , coagularea şi decantarea ;- stocarea apei coagulate şi pomparea acesteia în instalaţiile de dedurizare şi

demineralizare. Utilajele de bază din cadrul instalaţiei de pretratare a apei

o Amestecatorii de tip apă –abur - 2 bucăţio Bazinele de apă coagulată- 2 buco Pompele de apă coagulată - 6 buco Filtrele mecanice 1 ÷ 8 - 8 bucatio Filtrele mecanice 1÷6 – 6 bucatio Filtrele mecanice 7÷8 – 2 bucatio Pompele de afânare o Rezevorul de apă coagulată pentru afânareo Pompele de impuls ejectori- 2 buc.o Pompele de şlam şi cuva de şlam:o Pompele de şlam şi cuva de şlam aferente decantorului nr.3o Bazinele de şlam - 4 bucăţio Instalaţia de şlam de la pretratare - Schema de administrare a şlamului provenit de la pretratarea apei brute( cu var

şi sulfat feros) cuprinde:- colectarea şlamului de la pretratarea apei brute în bazine- deshidratarea şlamului- depozitarea şlamului deshidratat şi transportarea lui la depozitul de zgură şi

cenuşă din CET Iaşi II- Schema tehnologică cuprinde:

- instalaţia de colectare a şlamului compusă din patru bazine pentru şlam construite din beton, cu volumul de 200 mc/h fiecare.

- Instalaţia de deshidratare şlam din bazinele pentru şlam aspiră pompele care alimentează instalaţia de deshidratare

- Instalaţii de transport şi de depozitare a şlamului presat ( turte)o Instalaţia de demineralizare 2

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- Rolul instalaţiei de demineralizare într-o centrală termoelectrică este de a reţine din apă toate sărurile minerale şi parţial substanţele organice prezente în scopul obţinerii unei ape tratate la parametrii fizico-chimici impuşi de normele ISCIR pentru grupurile energetice:

- Duritatea totală DT = nedectabil- Alcalinitate p/m < 0,02 mval/l- pH = 8,5 1 ( cu alcali volatili)- Aspect = limpede- Uleiuri = lipsă- Conductivitate < 0,3 s/cm ( fără adaos alcali)- Fier total < 0,02 mg/l- Substanţe organice < 2 mg/l KmnO4

- Realizarea unei ape de adaos la cazan la parametrii fizico-chimici impuşi de normele ISCIR obligă a exista staţii de tratare chimică formate din:

- instalaţie de pretratare, - demineralizare - finisare.

- Apa finisată are parametrii apei de adaos la cazane şi anume :- Duritate totală - nedetectabil- Conductivitate < 0,3 s/cm- Silicea < 0,02 mg/l- Substanţe organice < 2 mg KMnO4/l- Alcalinitate “m” = 0.015 mval/l- pH > 5.6<7.5

- Utilaje de baza ale instalatiei de demineralizare- Filtre mecanice - 5 bucăţi- Rezervoare de apa limpede- 3 bucati- Pompe de apa limpezita – 4+2 bucati- Pompe de afanare filtre mecanice – 3 bucati- Liniile H– cationice : 4 bucăţi- Liniile OH – anionice.- Rezervoarele de apa DEMI- Pompele de apa demineralizate- Filtrele de finisare : - 4 grupe- Pompe de impuls pentru solutia de HCl – 3 buc.- Rezervoare de aer comprimat – 2 buc.- Rezervoare de ape uzate – 3 buc.- Pompele de transvazare ape uzate – 4buc.- Rezervoarele de neutralizare – 2 buc.- Pompele de de recirculare- evacuare –3 buc.- Vasele de consum acid – 3 bucăţi - Ejectorii pentru acid – 3 bucăţi- Vasele de consum acid- Ejectorii pentru lesie de soda

f. Instalaţia de descărcare – depozitare, preparare şi dozare lapte var. Varul necesar instalaţiei de pretratare, este varul praf hidratat care corespunde SR

EN459 1:2003 cu următoarele caracteristici:Tabel 8.4.

Caracteristica EN 459 – I CL 90-s EN 459 – I CL 90-s

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

CaO + MgO totali % min 90 80MgO 3 5CO2 4 7SO3 2 2Densitatea aparenta kg/dm3 0.3......0.6 0.3.......0.6

R009 % max 7 7R020 % max 2 2Apa libera 2 2

Stabilitate Satisface incercarea Satisface incercarea

Utilaje de baza ale instalatiei de descărcare – depozitare, preparare şi dozare lapte var :

- Silozurile de var praf: - 3 bucăţi- Instalatia de dozare var praf: - 3 bucati- Pompele dozatoare de var:- 4 bucati- Ejectoarele de lapte de var: - 3 bucati - Pompele de impuls ejectori: - 4 bucati- Instalaţia de aer comprimat pentru descărcat var praf .

g. Instalaţia de preparare – dizolvare şi dozare sulfat feros. Fluxul tehnologic

Sulfatul feros utilizat ca şi coagulant în instalaţia de pretratare este adus în saci şi depozitat în depozitul de sulfat. Depozitul are două guri de descărcare şi o sursă de apă coagulată în care se dizolvă sulfatul şi cade apoi în vasele de preparare – dizolvare. Acestea sunt prevăzute cu posibilitate de barbotare cu aer comprimat a solutie de sulfat si totodata cu posibilitate de recirculare a acestei solutii cu ajutorul pompelor de transvazare.

Reacţiile care au loc în decantor sunt :FeSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Fe(OH)2

2Fe(OH)2 + ½ O2 + H2O = 2Fe(OH)3 (precipitat)Pentru a fi posibilă o astfel de reacţie este necesar ca pHul apei în decantor să fie de 10÷10,5

Utilaje de bază- Vasele de dizolvare sulfat feros:- Pompele de transvazare solutie de sulfat feros - 2 bucati- Vasele de consum - Pompele dozatoare de soluţie sulfat feros – 4 bucati

h. Instalaţia de aer comprimat Aerul comprimat necesar operaţiilor de afânare a filtrelor mecanice din instalaţia de

pretratare sau Demi 2, necesar descărcării pneumatice a varului praf din vagoanele CF în silozurile de var praf, necesar dizolvării sulfatului feros în vasele de dizolvare şi a sării (clorura de sodiu) în bazinele de dizolvare – depozitare şi a suflării conductelor de transport leşie de sodă de la rampa de descărcare, este asigurat de doi compresori tip EC10 ce realizează o presiune de 6 Kgf/cm2.

Fluxul tehnologicAerul comprimat produs de cei doi compresori este stocat în 2 recipienţi de aer comprimat din instalaţia de pretratare pentru nevoile acestei instalaţii şi alţi doi recipienţi de aer comprimat din instalaţia Demi 2 care deservesc această instalaţie. Din recipienţii din instalaţia de pretratare aerul comprimat de înaltă presiune, intră într-un colector general din care:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- Sunt alimentate filtrele mecanice ;- Este preluat aerul pentru instalaţia de descărcare var praf ;- Este preluat aerul comprimat necesar barbotării sulfatului feros în vasele de

dizolvare ;- Este preluat aerul comprimat necesar suflării conductelor de sodă;

Utilaje de bază:- Compresor de aer comprimat- Recipienţii de aer comprimat - 2 bucăţi – la pretratare- Recipient de aer comprimat pentru var praf - 1 bucata

i. Instalaţia de depozitare – dizolvare şi transvazare sare Fluxul tehnologic :

Sarea solidă măcinată din vagonul CF este depozitată în cele 2 bazine subterane din instalaţia de pretratare. Pentru dizolvarea sării se introduce apa coagulată pe la partea superioară a bazinelor sau prin conductele de alimentare cu soluţie sare a pompelor de transvazare soluţie sare. Dizolvarea sării măcinate este uşurată şi de aerul comprimat ce intăa printr-o conductă de inox în bazin, fiind continuată cu un distribuitor cu găuri. Când concentraţia soluţiei de sare a ajuns la 20-24% NaCl este bună pentru transvazat spre instalaţia de dedurizare.

Reacţiile ce au loc în filtrul Na – cationic.2RNa + CaCl2 = R2Ca + 2 NaCl2RNa + MgSO4 = R2Mg + Na2SO4

In timpul regenerării cu soluţie de 7-10% NaCl a maselor schimbătoare de ioni din filtrele Na-cationice ( la apariţia unei durităţi de 0,2 0d în apa dedurizată), au loc următoarele reacţii:R2Ca + 2NaCl = 2RNa + CaCl2RMg + 2NaCl = RNa + MgCl2

Utilajele de bază:- Bazin de sare(depozitare) – 2 bucăţi- Pompele de transvazare soluţie sare – 2 bucati

j.Gospodăria de reactivi de regenerare Gospodăria de reactivi a staţiei de dedurizare 1 care deserveşte şi instalaţia de

demineralizare 1 este amplasată lângă instalaţia de pretratare şi este formată din 3 cisterne de 50 mc fiecare şi trei pompe PCN Sn 40-160.

Fluxul tehnologic- Acidul necesar regenerărilor filtrelor H-cationice este transportat pe estacadă cca

500 m până la vasul de consum din instalaţia de demineralizare 1 - Leşia de sodă este preluată din cisternele CF de câte două pompe aflate lângă

instalaţia de pretratare şi transportată pe estacadă ce are o lungime de 500 m, până la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc

- Din cisternele stoc leşia de sodă este pompată prin două pompe tip PCH 50 în vasele de consum care sunt amplasate lângă cele de HCl la cota + 8 m a clădirii demineralizării. În acelaşi mod sunt alimentate cu acid şi cu leşie de sodă şi vasele de consum de la instalaţia de tratare condens, parcurgând o distanţă de cca 200 m prin sala maşini.

k. Turnurile de răcire Circuitul de răcire al centralei este tip închis, singura modalitate de evacuare a

căldurii reziduale provenită de la condensatoare şi răcitorii auxiliari ai turbinei constituind-o turnurile de răcire. Necesarul de apă de răcire pentru funcţionarea centralei este asigurat prin patru turnuri de răcire cu tiraj natural, în contracurent. Turnurile de răcire au formă hiperbolică.Apa industrială din b-dul Chimiei asigură şi

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

apa de adaos la turnul de răcire nr. 4 iar apa industrială din b-dul t.vladimirescu este folosită şi ca apă de adaos la turnurile de răcire nr.1, 2 şi 3.

l. Parcul auto al centralei Parcul auto al centralei deserveşte atât CET Iaşi I cât şi CET Iaşi II, sediul fiind în incinta CET Iaşi I.

m. Reţeaua de termoficare (transport energie termică) este formata din: Sistemul de transport; Punctele termice; Sistemul de distributie;

n. Instalaţii de măsură, comandă şi automatizare Instalaţii de automatizare

- supravegherea se face automat- conducere- corecţii- procese – manual- pupitre de comandă- aşezate în contur sub formă de arc de cerc, pe parte

termică sunt 12 pupitre şi pe parte electrică sunt 12 pupitre- componente pupitru- aparate indicatoare parametri tehnologici- chei de comandă- butoane de comandă- lămpi de semnalizare- aparate indicatoare poziţie organ de reglare- potenţiometre- chei de transfer- automat şi manual- panouri- aparate înregistratoare parametri tehnologici- casete de semnalizare- aparate indicatoare cu contact pentru semnalizare depăşiri parametri

Instalaţia de măsură - aparate de măsură cu indicaţie locală- aparate cu transmisie electrică a indicaţiilor la distanţă – traductor rezistiv simplu

sau dublu

o. Clădiri şi suprafeţe ocupate- Clădirea principală este dispusă pe trei nivele. La parter, precum şi la cele două

etaje se află birouri precum şi camerele de comandă nr. 1 şi 2 aferente etapelor I şi II, secţia electrică, laboratorul chimic al centralei, secţia PRAM AMC, centrala telefonică, sala maşini cu instalaţiile aferente (turbine), cazane de abur şi instalaţii auxiliare.

- Separat există corp epurare I, clădire pretratare, clădire demineralizare, gospodăria de ulei, magaziile de materiale, atelierul de termoficare, formaţia PSI, coloana auto, cazanele de apă fierbinte.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU .

9.1. AERa. Coşurile de fum

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 9.1

Nr.crt.

Sursageneratoare de noxe

atmosferice

Com-bustibilutilizat

Debit maxim gaze de ardere

Puteretermica

Mwt

Instalatie dispersie

1 cazan abur nr. 1 – RO 120- 120 t/h

gaz 10000 Nmc/h

282

Cos nr.1H=70 m;Dv=6.85 m;Db=8.47 m;

pacura 8520 kg/h

2. cazan abur nr. 2 – RO 120- 120 t/h

gaz 10000 Nmc/hpacura 8520 kg/h

3. cazan abur nr. 3 – RO 120- 120 t/h

gaz 10000 Nmc/hpacura 8520 kg/h

4. cazan abur nr. 4– CPG- 420 t/h

gaz 32000 Nmc/h

566

Cos nr.2H=100 m;Dv=5.30 m;Db=8 ,6 m;

pacura 25600 kg/h

5 cazan abur nr. 5– CPG- 420 t/h.

gaz 32000 Nmc/hpacura 25600 kg/h

6. cazan apa fierbinte nr. 1 –CAF 1- 100 Gcal/h gaz 14400 Nmc/h

464

Cos nr.3H=70 m;Dv=5.30 m;Db=8.6 m;

7. cazan apa fierbinte nr. 2 –CAF 2- 100 Gcal/h gaz 14400 Nmc/h

8. cazan apa fierbinte nr. 3 –CAF 3- 100 Gcal/h

gaz 14400 Nmc/h

pacura 12800 kg/h

9. cazan apa fierbinte nr. 4 –CAF 4- 100 Gcal/h

gaz 14400 Nmc/h

pacura 12800 kg/h

La documentatie este anexata Verificarea calculului inaltimii cosurilor de fum de la CET Iasi I

b. Ventilatoarele de evacuare in atmosfera a gazelor arse:- 2 buc.pe cazan cu urmatoarele caracteristici:

- Debit: - 375000 mc/h- Presiune la refulare: - 308 mmCA- Turatie (mare/mica) – 730/585 rot/min- Puterea motorului – 800/400 KW

i. Impactul poluantilor atmosferici generati, asupra calitatii aerului ambiental, s-a determinat prin modelarea matematica a campurilor pe concentratii pe diferite intervale de mediere, asociate valorilor limita si valorilor de prag ce se constituie in criterii pentru evaluarea calitatii aerului;

ii. Modelul utilizat pentru dispersia poluantilor este- OML-multi- model de dispersie pentru surse punctuale si de suprafata.

Date de intrare:- Date meteo orare;- Date legate de surse;- Date de emisie;

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- Timpi de variatie;- Date legate de reteaua de receptori;

Date de iesire: - Concentratii medii orare- Concentratii medii lunare- Concentratii medii anuale

iii. Datorita emisiilor foarte reduse de SO2, CO si pulberi in suspensie provenite de la CET 1 , impactul produs de functionarea separata a acestuia este neglijabil.

iv. Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere:a. Intervale scurte/medii

Datorita emisiilor foarte reduse de SOs, CO si pulberi in suspensie provenite de la CET 1, impactul produs de functionarea separate a CET 1 in cazul acestora, este neglijabil, la functinarea pe gaze naturale. Prin urmare modelul a fost rulat in cazul CET 1 doar pentru NO2 si NOx.

Tabel 9.2.

Poluant Timp de mediere model

Concentratia maxima(µg/m3)

NO2 1h 30.98

b. Intervale lungi de mediere (medii anuale) Tabel 9.3.

Poluant Concentratia maxima(µg/m3)

NO2 5.83NOx 6.66

9.2. APA9.2.1. Instalatii de preepurare:

- La gospodaria de pacura nr.1 sunt prevazute doua separatoare bicompartimentate, metalice de 7,5 m x 2,3 m x 1,15 m, cu debit de 25 mc/h.

- La gospodaria de pacura nr.2 sunt prevazute patru separatoare bicompartimentate, metalice, supraterane, de 7,5 m x 2,3 m x 1,15 m, cu debit de 25 mc/h si un separator deschis, realizat ingropat din beton armat de 12 m x 6 m x 4 m. In aceste separatoare ajung si apele provenite de la gospodaria de ulei.

- Inaintea evacuarii apelor uzate in canalizarea oraseneasca prin GV1, este prevazut un separator tip Crystal IU 2x10 – instalatie de filtrare si separare cu trei trepte, automatizata, prevazuta cu instalatie de monitorizare a parametrilor la evacuare.

- In incinta gospodariei de ulei este un separator de tip PMS – 1, pentru retinerea eventualelor scurgeri produse la transvazarea uleiurilor din cisterne.

- Din instalatia de pretratare a apei industriale rezulta slam, colectat in 4 bazine de cate 50 mc fiecare, de unde in prezent slamul este preluat cu vidanja si transportat la halda CET II Holboca, pana la finalizarea lucrarilor la instalatia de deshidratare proprie.

- Apele uzate rezultate de la instalatia de demineralizare 1 sunt colectate in doua bazine de neutralizare, de 160 mc, iar cele rezultate de la spalarea filtrelor sunt colectate intr-un bazin de neutralizare cu dolomita, avand 6 compartimente de 18 mc fiecare.

- Apele uzate rezultate de la instalatia de demineralizare 2 sunt colectate in doua bazine de neutralizare din otel, de 500 mc fiecare, trecute apoi printr-un bazin de omogenizare bicompartimentat de 440 mc, dupa care sunt dirijate catre bazinele de slam.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- Dupa preepurare apele uzate sunt descarcate in reteaua de canalizare municipala.

9.2.2. Caracteristici instalatii retinere poluanti Separatorii de produse petroliere

- În instalaţia de separare a păcurii intră amestecul de la spălare, ape pluviale, condens, drenaje, etc.

- Amestecul de păcură – apă este preluat din căminul de colectare produse petroliere a separatorului subteran de către o pompă de tip NC şi deversat în separatoarele supraterane. După separare apele convenţional curate sunt evacuate gravitaţional la canalizare iar păcura este introdusă în circuitul tehnologic. Pentru o bună funcţionare s-a prevăzut montarea a două unităţi de separare supraterane de 25 mc/h fiecare din care o unitate funcţionează şi una este în rezervă.

- Din motive de exploatare pentru a asigura posibilitatea de separaţie a păcurii continuu sau intermitent şi din motive de întreţinere, separatorul s-a prevăzut cu două compartimente identice montate alăturat din care unul funcţionează şi unul este în rezervă. Separatorul este în construcţie supraterană metalică şi este calculat pentru un debit de 25 mc/h amestec apă şi păcură.

- Fiecare compartiment este alcătuit dintr-un rezervor paralelipipedic 7500 x 2300 x 1150, un colector de păcură cu posibilitatea de reglare manuală a poziţiei acestuia, un deversor pentru apă care menţine nivelul constant în camera separatorului indiferent de debitul de apă şi păcură aferent şi acesta cu posibilitatea de reglare manuală, un colector de apă care este comun şi pentru celălalt separator , o serpentină pentru încălzirea cu abur sau apă fierbinte în situaţia în care este necesar acest lucru şi toate racordurile de apă plus păcură, abur sau apă fierbinte, apă, păcură, golire necesară.

Separatorii metalici- Separatorul metalic S11-S12 este un obiect existent format din două cuve

metalice, rectangulare, pozate subteran cu debitul de cuvă Q= 12,5 mc.- Separatorul este amplasat în zona staţiei de pompe păcură etapa I. În scopul

îmbunătăţirii eficienţei separatorului, acesta se echipează cu pachete de plăci lamelare, instalaţie de aer indus şi controlul temperaturii fluidului de lucru pentru menţinerea în domeniul optim de separare.

Pachete de plăci laminare- Pentru mărirea eficienţei de separare în fiecare cuvă de separator se

montează câte un pachet de plăci lamelare ondulate.- Acestea au rolul de „ a prelungi” drumul parcurs de amestec în interiorul

separatorului. Acest fapt dă posibilitatea păcurii să se adune la suprafaţa amestecului între plăci sub forma unei pelicule şi cu ajutorul aerului indus şi a diferenţei de densitate, se va acumula la suprafaţă.

Instalaţia de aer indus- În fiecare cuvă de separator se montează câte 10 difuzoare de aer cu

membrane, montate câte 5 pe două distribuitoare. Un distribuitor pozat amonte de pachetul de plăci lamelare iar al doilea aval de acesta, pe radierul cuvei cu suporţi metalici. Difuzorii de aer se racordează prin intermediul unei instalaţii de conducte la o electrosuflantă, amplasată în apropierea separatorului.

Controlul temperaturii fluidului din separator- Cuvele de separator sunt prevăzute în prezent cu serpentine de încălzire din

ţeavă metalică. Pentru menţinerea temperaturii fluidului apă + păcură în domeniul optim de separare , pe admisia aburului în serpentine la fiecare cuvă, robinetele cu acţionare manuală se înlocuiesc cu robinete acţionate

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

electric. Închiderea şi deschiderea acestora se face automat prin intermediul unui sistem de traductori de temperatură.

Bazinul de acumulare 2- Dimensiunile interioare ale bazinului sunt: 8 x 2,4 x 3,91m.- În scopul integrării optime a bazinului în sistemul de separare a păcurii,

acesta se echipează cu o pompă cu benzi oleofile şi cu o serpentină de abur pentru păstrarea unui ecart optim de temperatură al amestecului apă + păcură. Acest tip de echipament a fost prevăzut în scopul recuperării păcurii peliculare şi grosolan dispersate, în masa de fluid acumulată în bazin.

Separator metalic S21-S24- Separatorul metalic S21- S24 este un obiect existent format din două cuve

metalice, rectangulare, pozate subteran abur debitul de cuvă Q= 12,5 mc.- Separatorul este amplasat în zona staţiei de pompe păcură etapa a II-a . În

scopul îmbunătăţirii eficienţei separatorului, acesta se echipează cu pachete de plăci lamelare, instalaţie de aer indus şi controlul temperaturii fluidului de lucru pentru menţinerea în domeniul optim de separare.

Instalaţia CRYSTAL- Instalaţia de separare- filtrare / hidrocarburi CRYSTAL 2 x 10 este o treaptă

pentru purificarea apelor tehnologice uzate şi pluviale poluate cu păcură.- Instalaţia este proiectată şi realizată pentru a funcţiona având două secvenţe

de bază automate şi anume:o pornirea şi oprirea electropompelor de circulaţie în funcţie de nivelul

influentului din bazinul de alimentare, inclusiv comanda armăturilor aferente

o descărcarea primei trepte de separare funcţie de cantitatea de păcură colectată sau prin temporizare şi implicit purjarea treptelor de separare 2 şi 3 inclusiv suflarea tubulaturii de descărcare cu abur.

- Circuitele instalatieio Instalaţia se compune din două echipamente monobloc de

separare- filtrare cu debitul de lucru de 2 x 10 mc /h ( apă uzată tratată), incluzând trepte de separare gravitaţionale şi coalescenţe de aglomerare a particulelor dispersate

o module de filtrare – în număr de două, fiecare reprezentând ultima componentă din instalaţia de separare- filtrare.

9.3. SOL CET Iaşi I are în dotare separatoare de produse petroliere ce au fost descrise la

capitolul 9.2. Apa La CET I s-a construit o platformă ecologică de depozitare a deşeurilor rezultate din

activităţile de reparaţii, dezmembrări, etc. Această platformă este compartimentată, pevăzută cu separator de produse petroliere, racordat la canalizarea din incintă. Deşeurile metalice şi nemetalice se depozitează fie direct pe platorma betonată, sau în recipienţi metalici acoperiţi ( vata minerală, şpan, etc). Platforma este împrejmuită cu gard, find încuiată cu lacăt.

9.4. ALTE DOTARI Instalatii de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor:

atenuatoare de zgomot - montate la cazanele de 120 t/h sunt de tipul T069-00, iar cele de la cazanele de 420 t/h sunt de tipul TC 560-00.- atenuatoarele aferente cazanelor de abur de 120 t/h : Caracteristicile

principale sunt :- diametrul maxim al mantalei – 1360 mm- inaltimea atenuatorului – 2040 mm

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- debit abur – max 120 t/h- temperatura abur – 545 grd.C- presiune abur – 100 bar- caderea de presiune pe atenuator – 10 bar

- atenuatoarele aferente cazanelor de abur de 420 t/h : Caracteristicile principale sunt :

- diametrul maxim al mantalei – 1375 mm- inaltimea atenuatorului – 2440 mm- debit abur – max 200 t/h- temperatura abur – 550 grd.C- presiune abur – 145 bar- caderea de presiune pe atenuator – 10 bar

- Atenuatoarele de zgomot sunt destinate reducerii zgomtului generat de esaparea in atmosfera a aburului de la cazanele de abur de tip RO 120 – de 120 t/h si CPG 420 – 420 t/h.

- Zgomotul generat de esaparea aburului atinge in general valori de 150 – 160 dBA si s-a urmarit reducerea lui pana la aproximativ 80 – 90 dBA.

Instalatii de masura si control pentru supravegherea mediului Instalatia de monitorizare on-line a SO2, NO2, Pulberi la cosul de fum nr. 2 este

compusa din: - echipament de prelevare, transport şi condiţionare probe gaz- Austria- convertor N2O/NO- Austria- analizor Xentra 4900 pentru NO, SO2, O2- Marea Britanie- echipament analiză umiditate prind determinarea oxigenului pe baze umede

şi raportarea la oxigen pe baze uscate- Suedia- traductor de presiune absolută- germania- debitmetru ultrasonic- DFL 200- Germania- sistem local de achiziţii date datalogger ESC 8816 + module transmisie date

către PC- SUA- soft specializat achiziţie, procesare, transmisie date- Slovacia- aparatură tip Durag Industrie Elektronik Germany DR 290 – pentru pulberi

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT .

10.1. AER10.1.1.Conditii locale – date de monitorizare furnizate de APM Iasi, statie Oancea- Tatarasi:

Tabelul 10.1Poluant Medii anuale/

2005µg/mc

Maxima mediilor zilnice / 2005µg/mc

CMA ( pentru protectia sanatatii umane)conf.OM 592/2002µg/mc

SO2 11,5(nov,dec) 47 125 µg/mc media zilnica,cf OM 592/2002

NO2 21,5(nov,dec) 92 40 µg/mc - medie anuala, cf OM 592/2002Pulberi in suspensie-PM10

75(nov,dec) 343 50 µg/mc –media zilnica40 µg/mc- media anuala

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Valorile inregistrate in procesul de monitorizare sunt caracteristice lunilor reci (noiembrie si decembrie)cand SC CET Iasi a lucrat la capacitate, aceste valori nu sunt reprezentative ca valori anuale.Conditiile de clima caracteristice zonei pentru anul 2004 sunt prezentate in Tabelul 10.2:

Tabel 10.2.

Clima

Temperatura Medie anuală 10,2 ºC

Precipitaţii Suma precipitatiilor anuale

563,4 l/m2/luna

Vânturia. Direcţie dominantă

Frecvenţa medie 26,%Valori maxime înregistrate 15 m/s

Din analiza datelor de monitorizare prezentate (prelevari la statii fixe), se observa depasirea valorilor standard de calitate a atmosferei, in perioada de iarna ,la pulberi-PM10 ; din acest motiv se impun masuri de reducere a emisiilor la toate sursele din zona.

10.1.2. Emisii punctiforme, dirijate Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului National

al emisiilor de poluanti sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri, pulberi.

Poluantii principali emisi in aer sunt cei proveniti din arderea combustibililor : gaz metan si pacura. Nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie prevăzute în tabelele de mai jos. Nu trebuie să existe alte emisii în aer semnificative pentru mediu.

Tabel 10.3. Valori limită de emisie pentru instalaţia de ardere nr.1(coş de fum nr.1 ) aferentă cazanelor de abur 1,2 şi 3 de 120 t/h de la CET Iaşi I

Sursa de emisie/punctul

de emisieNoxa emisa

Limita conform legislatiei nationale

HG 541/2003mg/Nm3

VLE conform

BAT)Mg/Nmc

3%O2

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

Cos de fumnr. 1 Combustibil utilizat-gaz metanP=282 MW

Nox 300mm 200dm Fara masuri50-80dm Arzatoare Nox redus

SO2 35mm <10dm

Pulberi 5mm <5dm

Cos de fumnr. 1 Combustibil utilizat-pacura

NOx 450mm400dm Fara masuri100-

250mm Arzatoare Nox redus

SO2 1700mm 1700 mm Fara masuri

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Sursa de emisie/punctul

de emisieNoxa emisa

Limita conform legislatiei nationale

HG 541/2003mg/Nm3

VLE conform

BAT)Mg/Nmc

3%O2

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

P=282 MWt

100-250dm Pacura cu continut de sulf redus ( mai mc de 1%)

Pulberi 50mm

50mm Fara masuri

5-15 dm

- Utilizarea combustibililor cu conţinut redus de cenuşă şi fracţiuni grele - tehnici BAT de reducere a pulberilor

dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere.. La functionarea pe gaz emisiile se incadreaza in limitele legislatiei nationale. Pentru functionarea pe pacura, conform cu declaratia pe propria raspundere, a

titularului anexata la documentatie, in Programul de conformare vor fi incluse masurile din Programul de reducere progresiva a emisiilor si dupa finalizarea monitorizarii continuie se va stabili necesitatea realizarii acestor masuri.

Se va implementa sistem de monitorizare continua.

Tabel 10.4.Valori limită de emisie pentru instalaţia de ardere nr. 2 ( coş de fum nr.2 aferenta cazanelor de abur de 420 t/h

Sursa de emisie/punctul

de emisieNoxa emisa

Limita conform legislatiei nationale

HG 541/2003Mg/Nm3

VLE conform

BAT)Mg/Nmc3%O2)

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

Cos de fumnr. 2 Combustibil utilizat-gaz metanP=566 MWt

NOx 200mm200dm Fara masuri

50-80mm arzatoare Nox redusSO2 35mm <10dm

Pulberi 5mm <5dm

Cos de fumnr. 2 Combustibil utilizat-pacuraP=566 MWt

NOx 400mm400dm Fara masuri

150 Primare+secundare

SO2 400mm400mm Fara masuri

150dm Utilizarea pacurii cu continut de sulf redus

Pulberi 50mm 50mm Fara masuri

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

5-10dm

- Utilizarea combustibililor cu conţinut redus de cenuşă şi fracţiuni grele - tehnici BAT de reducere a pulberilor

dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere. Sistemul de monitorizare continua existent la cosul de fum nr. 2 utilizeaza un

echipament de conditionare si masurare a componentilor gazosi la cos, cu prelevare secventiala a probei gazoase, in scopul determinarii concentratiilor de SO2, NOx, pulberi, independent masurandu-se parametri relevanti procesului de functionare (continut de O2, temperatura, presiune, continut de vapori de apa precum si debitul de gaze de ardere pentru fiecare cos in parte.Dupa fisa de masuratori existenta la documentatie se constata ca nu sunt depasiri ale poluantilor.

Conform art. 19 a HG 541/2003 pentru cosul de fum nr.2 unde se realizeaza monitorizarea continua a emisiilor, VLE se considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic ,exceptand perioadele de functionare necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc toate conditiile urmatoare:

- nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, Nox, pulberi , nu depasesc valorile limita de emisie corespunzatoare .

- -95% din toate valorile medii la 48 ore pentru Nox, nudepasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare

- 97% din toate valorile medii la 48 de ore pentru Nox, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare

Atat la functionarea pe gaz cat si la functionarea pe pacura emisiile se incadreaza in limitele legislatiei nationale.

Tabel 10.5. Valori limită de emisie pentru instalaţia de ardere nr. 3(coş de fum nr.3 ) aferentă cazanelor de apă fierbinte de la CET Iaşi I

Sursa de emisie/punc

tul de emisie

Noxa emisa

Limita conform legislatiei nationale

HG 541/2003Mg/Nm3

VLE conform

BAT)Mg/Nmc

3%O2

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

Cos de fumnr. 3

Combustibil utilizat-gaz

metanP=464 MWt

NOx 300mm200dm -Fara masuri

50-80mm -arzatoare Nox redusSO2 35mm <10dm

Pulberi 5mm <5dmCos de fum

nr. 3Combustibil

utilizat-pacuraP=464 MWt

NOx 450mm 400 dm Fara masuri

150 mm Primare+secundare

SO2 700mm1700 mm Fara masuri

150-300 dm Utilizarea pacurii cu continut redus de sulf

Pulberi 50mm 50 mm Fara masuri5-10 dm - Utilizarea combustibililor cu

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Sursa de emisie/punc

tul de emisie

Noxa emisa

Limita conform legislatiei nationale

HG 541/2003Mg/Nm3

VLE conform

BAT)Mg/Nmc

3%O2

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

conţinut redus de cenuşă şi fracţiuni grele - tehnici BAT de reducere a pulberilor

dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere. La functionarea pe gaz emisiile se incadreaza in limitele legislatiei nationale. Pentru functionarea pe pacura, conform cu declaratia pe propria raspundere, a

Se va implementa sistem de monitorizare continua.

Nota:1. SC CET IASI 1 are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de

tranzitie, conform tabelelor 10.6, 10.7, 10.8. Pana la data conformarii se permite functionarea instalatiei cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie negociate.

2. Noxele la care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an3. VLE BAT sunt valori tinta pe care operatorul le va avea in vedere in procesul de

planificare a investitiilor pe linie de protectie a mediului, pentru promovarea tehnologiilor BAT.

4. Deoarece monitorizarea continua a metalelor grele este foarte costisitoare,conform Legii 271/2003, VLE pentru metale grele pot fi inlocuite cu VLE pentru particule; Monitorizarea continua a pulberilor si aplicarea de masuri Bat pentru reducerea emisiilor de pulberi este considerata a fi o masura BAT si pentru reducerea emisiilor de metale grele. Conformarea la VLE pentru particule implica si respectarea VLE pentru metale grele.

5. Pentru cosurile care nu au monitorizare continua se considera ca sunt respectate normele de limitare a emisiilor atunci cand nici una din valorile medii orare respectiv nici una din valorile medii zilnice masurate la cos pentru un procent de3% oxigen nu depaseste valoarea limita inscrisa in tabelele de mai sus.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 10.6. Plafoane de emisii pentru dioxid de sulf.

Nr Judetul

Numele instalatiei mari de ardere

Numele cazanului Puterea termica

Conformare SO2Plafoane emisii

(tone/an)Investitii

mil. EURO

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Iasi SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h

3x94 - *** 2011 1106 1106 1106 1106 1106 1106Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/h

2 Iasi SC CET IASI I nr. 2

Cazan abur nr.4- 120t/h

2x283 - *** 2103 1164 1164 1164 1164 1164 1164Cazan abur nr.5-

120t/h

3 Iasi SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1-

100Gcal/h

4x116 *** 325 180 180 180 180 180 180

Cazan cu apa fierbinte nr.2-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.3-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.4-

100Gcal/h

*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru acest poluant se respecta valorile limita de emisie. ( din 01.01.2007 se va functiona doar cu pacura cu sulf mai mic de 1 % conform HG 142/2003 completata cu HG 598/2003))

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 10.7. Plafoane de emisii pentru oxizi de azot.

Nr JudetulNumele

instalatiei mari de ardere

Numele cazanului

Puterea termica

Conformare NOxPlafoane emisii

(tone/an)Investitii

mil. EURO

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Iasi SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h

3x94 12 2010 810 810 810 490 490 490 485Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/h

2 Iasi SC CET IASI I nr. 2

Cazan abur nr.4- 120t/h

2x283 2 2009 659 659 395 395 395 395 395Cazan abur nr.5-

120t/h

3 Iasi SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1-

100Gcal/h

4x116 16 2011 250 250 250 250 120 120 120

Cazan cu apa fierbinte nr.2-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.3-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.4-

100Gcal/h

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 10.8. Plafoane de emisii pentru pulberi.

Nr Judetul

Numele instalatiei mari de ardere

Numele cazanului

Puterea termica

Conformare pulberi Plafoane emisii(tone/an)

Investitii mil.

EUROAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Iasi SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h

3x94 - *** 75 75 75 75 75 75 75Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/h

2 Iasi SC CET IASI I nr. 2

Cazan abur nr.4- 120t/h

2x283 - *** 115 115 115 115 115 115 115Cazan abur nr.5-

120t/h

3 Iasi SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1-

100Gcal/h 4x116 - *** 45 45 45 45 45 45 45Cazan cu apa fierbinte nr.2-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.3-

100Gcal/hCazan cu apa fierbinte nr.4-

100Gcal/h*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru acest poluant se respecta valorile limita de emisie.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 10.9. Sinteza cu propunerile de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi la cos nr. 1Sector Locaţie Combustibil

utilizatPuteretermica

nominala(MWt)

Instalatiiincluse în

PlanulNaţional dereducere aemisiilor

Media anuală

a orelor defuncţionare

inperioada

1996-2000(ore)

Media anuală

a orelor defuncţionare2008-2015(ore), undeeste cazul

Media anuală

a orelor defuncţionareîncepând cu2016 (ore),unde este

cazul

Emisii anualede SO2

în2004 (t/an)

Emisii anuale

de NOx în

2004 (t/an)

Emisii anuale

de pulberi

în2004(t/an)

Mediaemisiiloranuale

nediminuatede SO2

1996-2000(t/an) unde

este relevant

Volumulmediu anual

de gazereziduale

din1996-2000(milioaneNm3/an)

A B C D E F G H I J K L MProducere

energie electrică si termică

CET Iaşi I Păcură sau gaz metan

282 da 5454 Nu se poate preconiza

Nu se poate preconiza

254.4 258 0.821 871 528

(continuare)

A B C N O P Q R S T U V W X Z Y AA AB AC

Sector Locatie Tip combustibl

Contribuţia la emisiile ţintă (t/an) VLE SO2 VLE Nox VLE Pulberi

SO2 din

2012 in

2015

SO2 din

2016 în

contin.

NOx din

2012 în

2015

NOx din

2016 în

2017

NOx din

2018 în

contin.

Pulberi –

din 2012

încontin.

VLE din2012-2015

(mg/Nm3)

VLE din2016 încontin.

(mg/Nm3)

Rata dedesulfurare

propusăExplicatii

VLE din2012-2015

(mg/Nm3)

VLE din2016 în

2017(mg/Nm3)

VLE din2018 încontin.

(mg/Nm3)

VLE din2012 încontin.

(mg/Nm3)

Energie CET Iasi I-1

Pacura sau gaze naturale perioada de

tranzitie pana la

01.01.2014

1106 tone/an pentru fiecare

490 tone/an pentru fiecare

75 tone/an pentru fiecare

1700 pe pacura si 35 pe gaz

Nu este cazulAnexa 4 si

anexa 5 sectiunea A

450 pe pacura si

300 pe gaz

450 pe pacura si

300 pe gaz

450 pe pacura si

300 pe gaz-

50 pe pacura si 5

pe gaz-

Sector Locaţie Combustibil utilizat

Puteretermica

Instalatiiincluse în

Media anuală

Media anualăa orelor de

Emisii anuale

Mediaemisiilor

Volumulmediu anual

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

nominala(MWt)

PlanulNaţional dereducere aemisiilor

a orelor defuncţionare inperioada1996-2000(ore)

a orelor defuncţionare2008-2015(ore), undeeste cazul

funcţionareîncepând cu2016 (ore),unde estecazul

de SO2 în2004 (t/an)

de NOx în2004 (t/an)

de pulberi în2004 (t/an)

anualenediminuatede SO21996-2000(t/an) undeeste relevant

de gazereziduale din1996-2000(milioaneNm3/an)

A B C D E F G H I J K L MProducere energie electrică si termică

CETIasi I

Păcură sau gaz metan

566 da 4267 Nu se poate preconiza

Nu se poate preconiza

949 590 2,8 2193 1729

Tabel 10.10. Sinteza cu propunerile de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi la cos nr. 2

(continuare)

A B C N O P Q R S T U V W X Z Y AA AB AC

Sector Locatie Tip combustibl

Contribuţia la emisiile ţintă (t/an) VLE SO2 VLE Nox VLE Pulberi

SO2 din2012 in

2015

SO2 din

2016 încontin

NOx din

2012 în

2015

NOx din

2016 în2017

NOx din

2018 încontin.

Pulberi –

din 2012

încontin.

VLE din2012-2015

(mg/Nm3)

VLE din2016 încontin.

(mg/Nm3)

Rata dedesulfurare

propusăExplicatii

VLE din2012-2015

mg/Nm3

VLE din2016 în

2017(mg/Nm3)

VLE din2018 încontin.

mg/Nm3

VLE din2012 încontin

mg/Nm3

Energie CET Iasi I-2

Pacura sau gaze

naturale (perioada

de tranzitie pana la

01.01.2014)

1164 tone/an pentru fiecare

395 tone/an pentru fiecare

115 tone/an pentru fiecare

400 pe pacura si 35

pe gaz

400 pe pacura si 35 pe gaz

Nu este cazul

Anexa 4 si anexa 5

sectiunea A

400 pe pacura si 200 pe

gaz

400 pe pacura si 200 pe gaz

400 pe pacura si 200

pe gaz-

50 pe pacura si 5 pe gaz

Tabel 10.11. Sinteza cu propunerile de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi la cos nr. 3Sector Locaţie Combustibil

utilizatPuteretermica

Instalatiiincluse în

Media anuală

Media anualăa orelor de

Emisii anuale

Mediaemisiilor

Volumulmediu anual

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

nominala(MWt)

PlanulNaţional dereducere aemisiilor

a orelor defuncţionare inperioada1996-2000(ore)

funcţionare2008-2015(ore), undeeste cazul

funcţionareîncepând cu2016 (ore),unde estecazul

de SO2 în2004 (t/an)

de NOx în2004(t/an)

de pulberi în2004 (t/an)

anualenediminuatede SO21996-2000(t/an) undeeste relevant

de gazereziduale din1996-2000(milioaneNm3/an)

A B C D E F G H I J K L MProducere

energie electrică si

termică

CET IASI I

Păcură sau gaz metan

464 da 2638 Nu se poate preconiza

Nu se poate preconiza

157 46 0,39 463 164

(continuare)

A B C N O P Q R S T U V W X Z Y AA AB AC

Sector Locatie Tip combustibl

Contribuţia la emisiile ţintă (t/an) VLE SO2 VLE Nox VLE Pulberi

SO2 din

2012 in2015

SO2 din

2016 încontin.

NOx din

2012 în

2015

NOx din

2016 în

2017

NOx din

2018 în

contin.

Pulberi –

din 2012

încontin.

VLE din

2012-2015

mg/Nm3

VLE din

2016 încontin

mg/Nm3

Rata dedesulfurare

propusăExplicatii

VLE din

2012-2015

mg/Nm3

VLE din2016 în

2017mg/Nm3

VLE din

2018 încontin

mg/Nm3

VLE din2012 încontin mg/Nm3

Energie CET Iasi I- 3

Pacura sau gaze

naturale (perioada

de tranzitie pana la

01.01.2014)

180 tone/an pentru fiecare

120 tone/an pentru fiecare

45 tone/an pentru fiecare

650 pe pacura si 35 pe

gaz

650 pe pacura si 35 pe

gaz

Nu este cazul

Anexa 4 si anexa 5 sectiunea

450 pe pacura si 300 pe gaz

450 pe pacura si 300 pe

gaz

450 pe pacura si 300 pe gaz

- 50 pe pacura si 5 pe gaz -

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

10.1.3. Emisii nedirijatei. Se considera emisii nedirijate, emisiile care au loc de pe o suprafata

variabila emitatoare, sunt dispersate si necontrolabile. Aceste emisii pot fi continue si discontinue.

ii. Emisiile nedirijate apar de la rezervoarele de depozitare a pacurii, de la depozitul de produse chimice, de la statia de tratare a apei.

iii. Principalele noxe emise necontrolat pe amplasament sunt : COV, vapori de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac, pulberi de var.

iv. limita la evacuarea în atmosferă este a cca 1,3 g/ s vapori de produse petroliere rezultaţi prin respiraţie la depozitare.

v. În conformitate cu Ordinul 462/ 1993 al MAPPM concentraţia vaporilor la emisie în activităţile de transvazare a acidului clorhidric nu trebuie să depăşească la 5 mg./mc.

vi. Obligatii: -Toate emisiile nedirijate(pulberi,noxe chimice, zgomot, mirosuri) de pe amplasament datorate activitatii vor fi permanent controlate pentru a evita impactul acestora in afara amplasamentului cu precadere in zona locuibila apropiata.

10.1.4. BAT-uri, pentru reducerea emisiilor in aerTabel 10.12

CAPITOL BAT

Prevederi BAT

Propuneri de aplicare la CET Iaşi 1

Tehnici şi procedee generale de reducere a emisiilor în aer din instalaţii mari de ardere

Măsuri primare de reducere a emisiilor pentru prevenirea şi controlul poluării aerului

1.Măsuri primare de reducere a emisiilor de SO2 - Utilizarea combustibililor cu conţinut redus de sulf : Păcură cu sulf < 1% 2.Măsuri primare de reducere a emisiilor de NOx (**) - Utilizarea combustibililor cu conţinut redus de azot - Asigurarea arderii complete şi reducerea surplusului de aer(arderea cu exces de aer redus): perfecţionarea proceselor de control şi reglare a arderii şi mentenanţa sistemului de combustie(ardere) - Introducerea etapizată de aer sau- Recirculare gaze de ardere- stadiu de analiză şi propunere sau- Reducere temp.aer preîncălzit sau- Introd.etapizată a comb ( în trepte) sau- Arzătoare cu NOx redus 3. Măsuri primare de reducere a emisiilor de pulberi - Utilizarea combustibililor cu conţinut redus de cenuşă şi fracţiuni grele - Asigurarea arderii complete : Perfecţionarea proceselor de control şi reglare a arderii şi mentenanţa sistemului de combustie(ardere)

10.1.5. Obligatii:1. Se vor intreprinde toate masurile cuprinse in programul de conformare pentru

respectarea VLE stabilite in HG 541/2003 , conform perioadelor de tranzitie obtinute.

2. Se vor respecta plafoanele de emisie permise pentru dioxidul de sulf, oxizii de azot si pulberi prevazute de Directiva Consiliului nr. 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere stabilite in

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

<<Angajamentele rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22-Mediu.>>., conform tabelelor 10.6; , 10.7.; , 10.8

3. Se va promova o politica investitionala care sa faca posibila implementarea tehnologiilor BAT de reducere progresiva a emisiilor pentru conformarea la VLE BAT si pentru respectarea VLE tinta stabilite in PNRPE (Programul national de reducere progresiva a emisiilor).

4. Titularul de activitate va respecta toate obligatiile prevazute in OU 243/2000, privind protectia atmosferei.

5. Avand in vedere pericolul schimbarilor climatice globale, CET Iasi va promova masuri pentru cresterea eficientei energetice si pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Anual va completa Chestionarul emisiilor atmosferice , Inventarul anualal al emisiilor de gaze cu efect de sera alte inventare de noxe atmosferice, la cererea autoritatii competente de mediu.

6. Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante.

7. Se vor respecta conditiile de utilizare a combustibililor lichizi (pacura) cu continut redus de sulf, conform HG 142/2003 modificata deHG598/2004.

8. La schimbarea tipului de combustibil utilizat la arderile in cazanele mari si in centralele de pornire se va anunta autoritatea de mediu , pentru stabilirea VLE corespunzatoare.

9. Se vor respecta valorile limita de imisie, conform Ord. MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot , pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator Anexa 1. Pct. A.6.Se vor realiza modele si calcule de dispersie pentru a se determina gradul de poluare suplimentara produsa prin imisii, datorata instalatiei mari de ardere.

10.2. APA.

Tabelul 10.13. Evacuările punctiforme de ape uzate

Nr.crt. Sursa de ape uzate Natura

efluentuluiTipuri de poluanti

Sisteme de retinere a poluantilor

1. Purja cazane şi purje circuite de racire

Ape tehnologice conventional curate

Ca2+, Mg2+, Cl-, SO4

2-, reziduu fix, suspensii, CBO5, NO3

-, subst. extractibile, subst. organice,

Apele sunt evacuate direct la canalizare

2.Ape tehnologice şi ape de purjare de la gospodăria de păcură

Separatoare de pacură în care are loc separarea gravitationala a păcurii

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabelul10.14. Limitele de emisie pentru emisiile în apă uzata evacuata în reţeaua de canalizare a municipiului Iasi

Nr.crt. Indicatorul de calitate U.M. Valori maxime

admise0 1 2 31 pH unit. pH 6,5 – 8,5

2 Temperatura mg/l 40

3 Materii in suspensie mg/l 350

4 CBO5 mg/l 300

5 CCO-Cr mg/l 500

6 Reziduu fix mg/l 2000

7 Cloruri mg/l 500

8 Sulfati mg/l 600

9 Calciu mg/l 300

10 Magneziu mg/l 100

11 Sulfuri si H2S mg/l 1,0

12 Amoniu (NH4) mg/l 30

13 Fosfor total mg/l 5,0

14 Fenoli mg/l 30

15 Fier total mg/l 5,0

16 Substante extractibile mg/l 30,0

17 Produse petroliere mg/l 5,018 Compuşi tributil stanici (TBT) µg/l 0,000119 Triclorbenzen µg/l 0,420 Naftalina µg/l 2,421 Antracen µg/l 0,063

22 Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) – suma µg/l 0,1

Valorile au fost stabilite tinand cont de NTPA-011, NTPA-002 - H.G. nr. 188/2002 modificata si completata de H.G. nr. 352/2005 si H.G 118/2002 modificata si completata de HG nr. 351/2005.

Din compararea indicatorilor determinati cu valorile limita admisibile pentru emisiile în apă uzata evacuata în reţeaua de canalizare a municipiului Iasi nu se constata depasiri.

Puţurile de pe teritoriul centralei sunt puţuri piezometrice.Ele sunt amplasate în următoarele puncte:

- puţul nr. 1- poarta 1- puţul nr. 2- staţia electrică- puţul nr. 3- capăt sala maşini- puţul nr. 5- staţia de pretratare a apei- puţul nr. 6- staţia de păcură nr. 1- puţul nr. 8 – la demineralizare 2- puţul nr.9- staţia păcură nr. 2

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabelul 10.15. . Parametrii de calitate pentru poluantii din apa freaticaNr.crt.

Încercarea executată U.M. Valori limită admisibile

conform Legii 458/2002Metoda de

analiză

1 pH unit.pH 6,5 – 9,5 SR ISO 10523/1997

2 Amoniu (NH4) mg/l 0,500 SR ISO 7150/1-2001

3 Cloruri mg/l 250 SR ISO 9297/1998

4 Sulfaţi mg/l 250 STAS 3069/87

5 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/l 100 SR ISO

10530/1997

Legea 458/2002 – Legea privind calitatea apei potabile.

Din rezultatele analizelor la cele sapte puturi existente rezulta ca nu exista infiltratii de produse petroliere in panza de apa freatica de pe amplasamentul CET Iasi 1

Tabelul 10.16. BAT-uri aplicate la instalaţia mare de ardere de la C.E.T. Iasi I, pentru reducerea emisiilor in apa

Prevederi BAT Tehnica de tratare la CET Iaşi 1

Măsuri primare pentru prevenirea şi controlul poluării apelor

1.Separatoare de păcură dimensionate corespunzător: creşterea performanţelor prin efectuarea de lucrări de revizii şi reparaţii 2. Funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei CRYSTAL

Obligatii : Titularul trebuie sa respecte toate prevederile din AUTORIZAŢIA DE

GOSPODĂRIREA APELOR nr. 87/aprilie 2006, eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Prut Iasi

În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi sa aplice masuri urgente de reducere a impactului si sa anunţe imediat telefonic RA Apele Române Iaşi, Garda de Mediu Iaşi şi APM Iasi

10.3. SOL. Sursele posibile de poluare sunt:

- scăpări accidentale de produse petroliere de la instalaţile de depozitare, descărcare, transport şi utilizare.

- depozitarea pe sol a diferitelor deşeuri metalice sau nemetalice- degradarea sau întreţinerea necorespunzătoare a perdelelor vegetale sau

arboricole- poluarea apelor subterane

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabel 10.17. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

Produse petroliere

SulfuriSulf total

Metale grele

Cu Mn Pb As Cd Ni ZnValori

normale(mg/kg

s.u.)

<100 - - 20 900 20 5 1 20 100

Prag de alerta

1000 400 5000 250 2000 250 25 5 200 700

Prag de interventie

2000 2000 20000 500 4000 1000 50 10 500 1500

Programul de investigaţie pentru sol a cuprins:- realizarea a 10 sondaje până la 0,05 m adâncime- realizarea a 12 sondaje până la 0,30 m adâncime- realizarea a 2 sondaje până la 2,00 m adâncime- prelevarea şi analiza apei din pânza freatică în 2 puncte

Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, funcţionarea CET Iaşi 1 nu a modificat calitatea solului. Nu s-au constatat scurgeri accidentale de păcură pe amplasamentul Centralei.

Tabelul 10.18. BAT-uri aplicate la instalaţia mare de ardere de la C.E.T. Iasi I, pentru reducerea emisiilor in sol.

Prevederi BAT Tehnica de tratare la CET Iaşi 1

Măsuri primare pentru prevenirea şi controlul poluării solului

1.Rezervoare de păcură corespunzătoare(pereţi dubli, bazin de retenţie) efectuarea de lucrări de revizii şi reparaţii la instalaţiile de depozitare, transport şi utilizare păcură 2.Depozite de reactivi chimici ( conform planului de poluări accidentale) – exploatarea corespunzătoare, descărcare, manipulare, etc în condiţii legale

10.4. ZGOMOT SI VIBRATII. În emisiile de zgomot provenite de la activitate nu trebuie să existe nici un element

de zgomot fonic clar sau element intermitent la nici o locaţie sensibilă la zgomot.

10.4.1.Surse şi nivelurile de zgomot Sursele de zgomot sunt reprezentate de ventilatoarele de aer, staţiile de pompe,

traseele de abur. O sursă importantă de zgomot este reprezentată de eşapările de abur, caracterizate

prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de acţiune şi prin producerea discontinuă, ocazională a acestuia.

. Cazanele de abur sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, pentru reducerea nivelului de zgomot sub 90 dB. În aceste condiţii nivelul de 90 dB nu a fost depăşit.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009-89 şi prevăd la limita unei incinte industriale valoarea maximă de 65 dB,

Din punct de vedere al protecţiei muncii, există unele locuri de muncă cu depăşiri ale nivelului admis. Se va avea in vedere în acest sens, adoptarea unor măsuri antizgomot şi retehnologizare în scopul reducerii emisiilor sonore la locurile de muncă.

10.4.2.Surse şi nivelurile de vibraţii Limita maximă admisă este de 20 vibraţii, conform STAS 12025/2-81.

10.4.3.Dotări şi măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor Se vor lua următoarele măsuri de reducere a nivelului de zgomot şi vibraţii şi de

protecţie a angajaţilor:o utilajele sa fie menţinute în stare normală de funcţionare;o Se impune ca tot personalul care lucrează în zonele cu nivel

acustic ridicat să folosească antifoane sau eventual să fie antifonate incintele respective.

10.5 Mirosuri -Nu este cazul

Tabelul 10.19. BAT-uri aplicate la instalaţia mare de ardere de la C.E.T. Iasi I, pentru reducerea zgomotului.

Prevederi BAT Tehnica de tratare la CET Iaşi 1

Măsuri primare pentru prevenirea şi reducerea zgomotului

1.Creşterea performanţelor atenuatoarelor de zgomot prin efectuarea de lucrări de revizii şi reparaţii şi funcţionarea corespunzătoare a acestora

11. GESTIUNEA DESEURILOR .

11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR11.1.1. Deseuri nepericuloase Deşeuri metalice feroase si neferoase

Deşeurile metalice feroase şi neferoase provin din procesul de reparaţii al utilajelor tehnologice din secţiile productive ale centralei termice. Deşeurile metalice se depozitează pe o platformă betonată special amenajată. De aici deşeurile sunt încărcate în maşini şi valorificate ca deşeuri reciclabile.

Deşeurile rezultate din reparaţiiDeşeuri provenite în urma reparaţiilor (vată minerală, moloz,etc.) se depozitează în containere de gunoi pe platforma betonată special amenajată de unde se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a municipiului Iaşi.

Materiale de construcţii, molozMolozul, resturile de vată minerală de la izolaţii si resturile de materiale rezultate din construcţii se depozitează în containerele speciale pe platforma betonată, de unde sunt încărcate în mijloace auto si transportate la groapa de gunoi a municipiului Iaşi. Multe din aceste deşeuri se elimină de către firmele ce au executat lucrările de construcţii sau reparaţii, fiind prevăzut în caietul de sarcină obligativitatea acestor firme de a elimina deşeurile de pe

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Deseurile menajere rezultate din activitate sunt depozitate în europubele in spatii special amenajate, de unde sunt preluate de catre firma de salubritate, in baza unui contract incheiat pentru ridicarea si transportul deseurilor menajere.

Tabelul 11.1. Deşeuri nepericuloase gestionate pe amplasament

Nrcrt Denumire deseu cod Frecventa de

colectareModul de stocare

Modul de

refolosire

1 Cupru 17 04 01 zilnic

Temporar platforma betonata

R12 reutiliz

are

2 Bronz 17 04 01 zilnic3 Alama 17 04 01 zilnic4 Aluminiu 17 04 02 zilnic5 Fier si otel 17 04 05 zilnic6 Tevi diferite marimi 17 04 07 zilnic

7 Slam pretratrare apa industriala 10 01 21 anual

Definitiv halda de zgura CET

IASI II-

8 Carton + Hartie 15 01 01 zilnic Temporar incinta inchisa

R12 reutiliz

are9 PVC 17 04 03 zilnic10 Cauciuc 19 12 04 zilnic11 Deseuri municipale 20 03 01 zilnic Containere -

Rasini schimbatoare de ioni saturate sau

epuizate

19.09.05 lunar

Definitiv halda de zgura CET

IASI II -

11.1.2. Deseuri periculoase Uleiuri uzate

Uleiurile uzate (uleiul de lubrifiere tip M30, uleiul de motor, uleiul hidraulic şi alte tipuri de uleiuri – K, TIN) sunt recuperate, stocate în rezervoare speciale în gospodăria de uleiuri şi apoi valorificate.

Şlamul de la rezervoarele de păcura Şlamul rezultat de la curăţirea rezervoarelor de păcură trebuie colectat, transportat şi depozitat de către firme specializate care au obligaţia să asigure aceste operaţii în condiţii ecologice.

Tabelul 11.2. Deşeuri periculoase gestionate pe amplasament

Nrcrt Denumire deseu cod Modul de stocare Modul de

refolosire

1Şlamul de la rezervoarele de păcura

13.07.03 * Temporar Regenerare /unitati autorizate

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

13 02 05* Temporara/Rezervoare

R8-Regenerare /unitati autorizate

3 Alte uleiuri de motor, de transmisie si de

13 02 08* Temporara/Rezervoare

R8-Regenerare /unitati autorizate

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Nrcrt Denumire deseu cod Modul de stocare Modul de

refolosire

ungere

Uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmisie a caldurii

13 03 07* Temporara/Rezervoare

R8-Regenerare /unitati autorizate

5.Materiale de constructie cu continut de asbest

17 06 05* Temporara/Platforma betonata

11.2. DESEURI REFOLOSITE Deşeuri metalice feroase si neferoase

11.3. DESEURI COMERCIALIZATE Deşeuri metalice feroase si neferoase Uleiuri uzate

Tabelul 11.3. Valorificare deseuri in 2004

Nrcrt Denumire deseu Cod

Cantitate valorificata

(tone)

Cod valorifica

re0 1 2 3 41 Cupru 17 04 01

2,467 R122 Bronz 17 04 013 Alama 17 04 014 Aluminiu 17 04 02 0,602 R125 Fier si otel 17 04 05 288 R126 Tevi diferite marimi 17 04 07 132 R12

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

13 02 05 0,4 R8

8 PVC 17 04 03 0,446 R12

11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR. Slam pretratrare apa industriala este depozitat la Depozitul de zgura si cenusa

de la CET-2 –Holboca. Evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne

de gestiune a deşeurilor, conform H.G. 856/2002. Se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor. Deşeurile rezultate din activitatea de producţie desfăşurată în cadrul S.C. CET

IASI S.A- CET IASI 1 se vor stoca, valorifica şi elimina conform legislatiei in vigoare: HG nr. 349/29.04.2002., Legea nr.426/2001, OUG.nr.78/2000 si HG nr.856/2002.

Deşeurile rezultate din activitatea de producţie de pe amplasamentul CET Iaşi 1 se depoziteaza pe platforma ecologica de depozitare a deseurilor, în locuri special amenajate, reducându-se posibilitatea poluării solului şi subsolului.

11.5 OBLIGATII

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.

Se vor respecta reglementarile HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu modificarile si complearile HG 441/2002 si HG 1159/2003

Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.

Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate.

Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara acordul ARPM Bacau

Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.

Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu.

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform HG856/2002:- evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele

interne de gestiune a deşeurilor, - se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor. .

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005

12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANEGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI .

Conform HG 95/2003 , SC CET IASI I se incadreaza in categoria activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. In cadrul Raportului de Securitate, anexat la documentatie , societatea si-a definit politica de prevenire a accidentelor si a identificat zonele cu risc de producere a unor accidente majore.

Titularul va respecta măsurile de intervenţie de urgenţă pentru următoarele situaţii:

- Incendiu;- Poluări accidentale la gospodăria de păcură; apele rezultate din

procesul tehnologic (răciri, goliri de cazane, drenări de circuite);- Calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, ninsori abundente).

Măsuri de intervenţie în caz de incendiu- Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a tuturor activităţilor ce se

desfăşoară în CET Iaşi I sunt necesare respectarea tuturor sarcinilor stabilite pentru creşterea capacităţii de autoapărare la incendii şi luarea tuturor măsurilor de limitare a efectelor incendiilor cuprinse în “ PLAN DE INTERVENŢIE PSI CET Iaşi I ”. prezentat in Anexa nr. 11, atasata la documentatie

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Masuri de intervenţie în caz de poluări accidentale- Societatea a întocmit “Planul de prevenire si combatere a poluărilor

accidentale la SC CET IAŞI SA – CET Iaşi I ” – Anexa 13 la documentatia depusa.

- Punctele critice ce prezintă pericol de poluare accidentală sunt:a) Gospodăria de păcură;- Cauzele posibilei poluări de la gospodăria de păcură sunt:

- Infiltraţii de păcură în canalizări datorită pierderilor de păcură pe la racorduri, flanşe;de la rampa de descărcare, rezervoare depozitare, trasee de păcură.

- Spargeri de cisterne- Spargeri de membrane la armături- Spargeri de la pompele de transvazare- Scurgeri de la demontarea racordurilor de descărcare- Spargeri ţevi la preîncălzitori- Manevre greşite, vagoane defecte

b) Canalizări.- Cauzele posibilei poluări de la canalizări sunt:

- deversările accidentale de păcură.- Spargeri ale tubulaturii- Funcţionare defectuoasă a separatorilor de produse petroliere

c) Gospodărie reactivi chimici- Cauzele posibilei poluări de la gospodărie reactivi chimici

- Spargeri de cisterne- Spargeri de membrane la armături- Scurgeri de la pompe transvazare- Scurgeri de la demontarea racordurilor de descărcare

d) Bazin şlam pretratare- Cauzele posibilei poluări de la bazinul şlam pretratare

- Nivel şlam foarte ridicat, ca urmare e antrenat prin preaplinul bazinului şi de aici în canalizarea din incintă

e) Gospodăria de ulei- Cauzele posibilei poluări de la gospodăria de ulei

- Pierderi prin neetanşeităţi- Spargeri ţevi

- Pentru prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale la SC CET IAŞI SA au fost întocmite următoarele documente ce fac parte din “PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE „- Memoriu pentru planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.- Decizia nr. 546/14.09.2004 cu privire la componenţa colectivului constituit

pentru combaterea poluărilor accidentale.- Componenţa colectivului constituit pentru combaterea poluărilor

accidentale. - Lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale.- Fişa poluantului potenţial.- Program de măsuri şi lucrări în vederea poluărilor accidentale.- Componenţa echipelor de intervenţie.- Lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării

accidentale.- Program anual de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a

echipelor de intervenţie.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- Responsabilităţile conducătorilor.- Lista unităţilor care acordă sprijin în cazul apariţiei unei poluări

accidentale. Măsuri de intervenţie în cazul calamităţilor naturale.

- Se va respecta “Planul de management al situaţiilor de urgenţă civilă în caz de dezastre ” - prezentat în ANEXA 12 anexata la documentatie. Acest plan a fost elaborat pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate în SC CET Iaşi SA. Cuprinde un ansamblu de activităţi şi proceduri utilizate de conducerea unităţii, personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul Protecţiei Civile, pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.

- Tipuri de dezastre la care se referă planul- accidente nucleare la centralele atomo-electrice de la Cernavodă sau

Cernobâl- Ucraina- accidente chimice la staţiile pretratare cota 3,4, cuva de neutralizare şi

reactivi cota 3m, staţiile alimentare H2- explozii la rezervoarele de depozitare a produselor periculoase- explozii la instalaţiile din fluxul tehnologic- inundarea secţiilor, instalaţiilor sau a perimetrului societăţii ca urmare

a precipitaţiilor abundente- incendii în masă la rezervoarele de combustibil şi estacadele de

cărbune- cutremure de pământ cu urmări asupra instalaţiilor şi clădirilor- înzăpeziri ca urmare a căderilor masive de zăpadă, cu geruri mari

consecutive, vânt sau chiciură peste limitele admise- explozii sau incendii la agenţii economici vecini care pot afecta

personalul, securitatea instalaţiilor şi echipamentelor propri

Obligatii: Titularul de activitate , are obligatia de a respecta toate reglementarile HG 95/2003

privind activitatile care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.

In cazul producerii unui accident se va anunta imediat dispeceratul Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi, tel. 215497 si Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Iasi- tel/fax 410210 si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

TABEL 12.1. PROGRAMUL DE MĂSURI ŞI LUCRĂRI ÎN VEDEREA PREVENIRII POLUĂRILOR ACCIDENTALENr.Crt. Măsura sau lucrarea Scopul Responsabilităţi Termene Observaţiiîncepere PIF1. Revizia instalaţiilor din gospodăria de

păcurăEliminare pierderi prin neetanşeităţi la flanşe, presetupe, armături

Şef secţie termomecanicăOperatori secţie păcură

Cf.grafice reparaţii anuale

2. Revizia rampelor de păcură Izolarea pierderilor de păcură în cazul unei poluări accidentaleDirijarea pierderilor prin canale în separatoarele de produse petroliereRecuperarea păcurii în rezervoareCurăţirea zonei afectate

Şef secţie termomecanicăMaistru secţie termomecanicăOperatori păcură

Cf. grafice reparaţii anuale şi ori de câte ori este cazul

3. Revizia rezervoarelor de păcură Recuperarea păcurii din cuvele de retenţieReintroducerea păcurii în rezervoareRecuperarea scăpărilor accidentale de păcură în separatoarele de produse petroliere

Şef secţie termomecanicăOperatori secţie păcurăMaiştri şefi tură păcură I şi II

Idem 3

4. Verificarea vizuală a cisternelor stoc de acid şi sodă

Urmărirea integrităţii fizice a cisternelor

Şef echipă reparaţii anual

5. Verificarea scăpărilor pe traseele de acid şi sodă

Urmărirea integrităţii traseelor de acid şi sodă

Maistru şef tură Pe fiecare tură

6. Verificarea profilactică a pompelor Menţinerea în stare de funcţionare

Maistru şef tură Pe tură

7. Verificarea vizuală a rezervoarelor de ulei Urmărirea integrităţii rezervoarelor

Gestionar depozit ulei 1 dată/zi

8. Asigurarea / completarea stocului de materiale si echipamente de interventie in caz de evenimente cu impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu

Raspuns de urgenta la diverse accidente

Gestionar anual

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII.

13.1. AER13.1. 1. Monitorizarea emisii dirijate punctiforme

Monitorizarea poluantilor din gazele de ardere se efectueaza:- cu aparatura portabila ;- cu aparatura fixa ;

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de acţiuni:- supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;- automonitorizarea.

Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente:- monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;- monitorizarea variabilelor de proces;- monitorizarea post – inchidere.

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (Lgea 541/2003, autorizatia de mediu).

Automonitorizarea emisiilor consta in urmatoarele actiuni:- urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de fum;- urmarirea emisiilor de gaze toxice si explozive la locurile periculoase din

punct de vedere a posibilitatii de acumulare a acestora.

Tabelul 13.1. Monitorizarea emisiilor in aer

Nr. Crt.

Indicatori

Punctulde

masurare

Metoda de monitorizare

Masurare Estimare

Prelevare Analiza Frecventa Metoda Frecventa

1 NOx

Cos de fum nr.

2On-line

Conform Standardelor ISO sau NEIn vigoareConform metodelor din Ghidulnational al emisiilor de poluanti,Apendix 3 ,Conform BAT, principii generale de monitorizare,Anexa 2Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane

Continuu

Calcul pe baza de coeficienti CORINAIRBilanturi de masa

2 SO2 -

Pulberi

totale-

1 NOx

Cos de fum nr.1

si 3

Normele metodologice din HG 541/2003

2/anLa varf de

sarcina

Calcul pe baza de coeficienti CORINAIR

lunar

2 SO2 2/anLa varf de

sarcina

lunar

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Nr. Crt.

Indicatori

Punctulde

masurare

Metoda de monitorizare

Masurare Estimare

Prelevare Analiza Frecventa Metoda Frecventa

2004,sectiunea Protectia mediului

Bilanturi de masa

Pulberi

totale

2/anLa varf de

sarcinalunar

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute si impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu.

SC CET IASI 1 are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de tranzitie, conform tabelelor 10.6, 10.7, 10.8. Pana la data conformarii se permite functionarea instalatiei cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie negociate.

Dupa montarea aparaturii de monitorizare on-line a emisiilor de SO2, NOx, pulberi, pentru cosurile nr. 1 si 3 se vor respecta criteriile din tabelul 13.1- cos de fum nr. 2

Monitorizarea continua a emisiilor de NO2, SO2, pulberi se va realiza cu respectarea tuturor indicatiilor HG 541/2003, Anexa 2, cu modificarile din HG 322/2005.

Nota : Masuratorile de emisii se vor realiza conform standardelor europene in vigoare

descrise in Ghidului national al emisiilor de poluanti,Apendix 3 ,Conform BAT- principii generale de monitorizare,Anexa 2 sau conform standardelor nationale in vigoare (Catalogul Standardelor Romane ,sectiunea Protectia mediului)

Parametri ce urmeaza a fi masurati continuu sunt:- temperatura efluentilor evacuati: max. 2000C;- presiunea efluentilor evacuati: barometrica ± 10 kPa;- viteza medie in sectiunea cosului in vederea calcularii debitului volumetric

evacuat: max. 6,5 m/s;- continutul de vapori de apa in gazele reziduale: 0 - 15%vol;- continutul de oxigen in gazele reziduale: 0 - 21%vol;- continut de NOx, raportat la un continut de O2 de 3%;- continut de SO2, raportat la un continut de O2 de 3%;- continut de pulberi raportat la un continut de O2 de 3%;

Datele transmise in camera de comanda vor fi afisate pe un monitor, prelucrate intr-un echipament PC si stocate pe o memorie nevolatila, ca valori medii orare. Printr-un software specific se va face o stocare a valorilor validate zilnice, lunare, anuale, precum si a valorilor depasilor de la normele legale inregistrate tinand cont de prevederile Anexei 2 alin.5a. din HG 541/2003 ;

Sistemul va avea posibilitatea cuplarii la sistemul de urmarire on-line a agentiei locale de protectie a mediului;

Unitatile de masura ale datelor vor fi: concentratia in mg/Nmc (pentru fiecare constituient raportata la un continut de O2 de 3%), temperatura in 0C, umiditatea in % vol, presiunea gazelor in ata, concentratia de O2 in %vol.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

13.1.2. Imisii.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului

Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare nu este necesar a se realiza deoarece din studiul de dispersie prezentat de evaluator se constata ca impactul produs de functionarea separata a CET 1 este neglijabil, astfel incat la receptoarele de noxe considerate pe directia predominanta a vantului nu sunt depasiri ale CMA pentru nici unul din poluantii reglementati prin OM 592/2002 si prin Standardul de calitate a atmosferei 12574/1987.

Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in cazul apariritiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu.

- In cazul nefunctionarii corespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor titularul va respecta toate obligatiile cuprinse la art 12. a HG 541/2003

- Procedura pentru situatiile de functionare necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor la operator va contine :

1. Inregistrarea inreruperii functionarii sau a functionarii necorespunzatoare: , data, ora, cauza, efectul produs ( cresterea valorii emisiilor).

2. Notificarea disfunctionalitatii catre autoritatea competenta de mediu (data, ora, cauza, efectul produs), conform tabelului.

3. Luarea de urgenta a masurilor care se impun pentru remediere.( plan urgent de gestionare a situatiei) si transmiterea lor catre APM/ARPM.

4. Solicitarea motivata a unei eventuale derogari de la limitele de timp admise conform art 12, punctul3;

5. Inregistrarea repunerii in functiune a instalatiei: data , ora6. Notificarea punerii in functiune catre autoritatea competenta de mediu(buletinul de

analiza a emisiilor la data si ora pornirii).La solicitarea autoritatii locale de mediu titularul de activitate va participa la elaborarea planurilor sau programelor de gestionarea calitatii aerului conform cerintelor HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii

13.2. APA Monitorizarea calitatii apelor uzate si a apelor freatice se efectueaza:

- prin analize de laborator, in laboratoarele proprii dupa tehnicile specificate de STAS-urile in vigoare;

- cu aparatura portabila;

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Tabelul 13.2. Monitorizarea emisiilor din apele uzate evacuate in canalizări

Nr. Crt. Indicatori urmăriţi Frecventa de analiza Locaţia Metoda de

lucru

1 pH

Zilnic în perioada defuncţionare

Saptamanal în perioada de rezerva caldă sau oprire totală

la caminul de evacuare

SR ISO 10523-97

2 Temperatura

3 Materii in suspensie STAS 6953-81

4 CBO5STAS 6560-82

5 CCO-Cr SR ISO 6060-96

6 Reziduu fix STAS 9187-84

7 Cloruri SR 8662-96

8 Sulfati EPA 427C

9 Calciu -

10 Magneziu -

11 Sulfuri si H2S -

12 Amoniu (NH4) -

13 Fosfor total -

14 Fenoli -

15 Fier total -

16 Substante extractibile

SR 7587-96

17 Produse petroliere SR 7587-96

18 Compuşi tributil stanici (TBT) -

19 Triclorbenzen -

20 Naftalina -

21 Antracen -

Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) - suma

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute în HG nr. 188/2002 şi impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 87/aprilie 2006

Monitorizarea calităţii apelor freatice se va realiza prin prelevarea de probe de la cele 7 puţuri de pe amplasament:Puţurile de pe teritoriul centralei sunt puţuri piezometrice.Ele sunt amplasate în următoarele puncte:

Tabelul 13.3. Monitorizare calitate apa freaticăIndicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de analiza

PH trimestrial SR ISO 10523-97Cloruri trimestrial SR ISO 9297/1998Sulfati trimestrial STAS 3069/87NH4

+ trimestrialSulfuri şi hidrogen sulfurat

trimestrial SR ISO 10530/1997

Produse petroliere

trimestrial STAS 7877-84

Aspect trimestrial -

Compararea indicatorilor de calitate ai apelor freatice se va face cu prevederile Legii 458/2002-Legea privind calitatea apei potabile.

13.3. SOL

Tabel 13.4. Monitorizarea calitatii soluluiIndicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

Produse petroliere

Anual/in doua puncte

SR ISO TR- 11046-97SR ISO 10694-1998SR ISO 14235-2000

Sulfuri SR ISO 11048-1999Sulf total SR ISO 15178-2001Metale(Cu,Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn)

SR ISO 11047-1999SR ISO 14869-1 -2001

Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

Conform prevederilor OUG nr.195/2005, si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005 aprobata de Legea 84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu conform standardelor europene in vigoare sau conform metodelor nationale standardizate.

- Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor si imisiilor in fiecare factor de mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe amplasament, noxele specifice si frecventele stabilite in prezenta autorizatie,

- Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze lunar rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau ;

- sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare.

- sa transmita ARPM Bacau orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor autorizatiei.

- Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unita tii.

- In cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti, titularul va asigura transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform solicitarii.

13.4. DESEURI13.4.1. Deseuri tehnologice

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind urmatoarele informatii:- tipul deseului- codul deseului- instalatia producatoare- cantitatea produsa- data evacuarii deseului din instalatie- modul de stocare- data predarii deseului - cantitatea predata catre transportator- date privind expeditiile respinse- date privind orice amestecare a deseurilor- date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilorVor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele , specificul activitatii, autorizatia de functionare.

Transportul deseurilor se va realiza in conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004. Este interzisa depozitarea pe sol, ingroparea, depozitarea in apele de suprafata, precum si incinerarea altfel decat in conditiile HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase.

Deseurile cu continut de azbest se vor gestiona conform prevederilor HG nr.124/2003, art.13.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Echipamentele care contin compusi bifenilpoliclorurati si compusi similari, au fost eliminate cu respectarea stricta a regimului special, reglementat de HG nr.173/2000, modificata prin HG nr.291/2005.

Depozitarea deseurilor in rampa de deseuri a municipiului se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului Ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005.

Tabel 13.5. Monitorizarea deseurilor tehnologice .

Nr. crt. Tip de deseu Responsabil

monitorizare/evidenteFrecventa de monitorizare Metoda de

monitorizare

I Deseuri nepericuloasee

Metale feroase (fier, fonta, otel, inox) si metale neferoase (cupru, alama, bronz, aluminiu, plumb)

▪ Instalatii/sectii/departamente/ateliere/statii

▪ Sector Auto▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

Deseuri din constructii si demolari: sticla, lemn, caramizi, beton, vata minerala uzata

▪ Instalatii/sectii/departamente/ateliere/statii

▪ Sector Protectia Mediului tor Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

3 Acumulatori uzati

● Sectia Electrica, Sector Auto ▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anual Numarare

4 Anvelope uzate

Sector Auto ▪ Departament achizitii ▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anual Numarare

5Deseuri hartie si deseuri de ambalaje tonere / cerneluri de imprimanta

▪ Birou Administrativ▪ Departament TIT▪ Birou actionariat▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEE) / tuburi fluorescente

▪ Sectia electrica, ATM,▪ Departament TIT▪ Birou actionariat▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

7. Deseuri menajere / resturi vegetale /

▪ Birou Administrativ▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anual Numarare containere

Deseuri ambalaje de hartie si carton / metalice / plastice / sticla / lemn

▪ Instalatii/sectii/departamente/ateliere/ laboratoare

▪ Departament achizitii ▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

Deseuri periculoasee ▪

1. Ulei uzat

Sectia Electrice,▪ Sectia Termica▪ Departament achizitii▪ Sector Protectia Mediului

Lunar / anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Nr. crt. Tip de deseu Responsabil

monitorizare/evidenteFrecventa de monitorizare Metoda de

monitorizare

2 Şlamul de la rezervoarele de păcura

▪ Gospodaria depacura▪ Departament achizitii▪ Sector Protectia mediului

anual Cintarile – la livrare

3 Materiale de constructie cu continut de asbest

▪ Instalatii/sectii/departamente

▪ Sector Protectia mediului

anual cantarire

13.4.2. Ambalaje Gestionarea si monitorizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua

conform prevederilor HG 621/2005.

13.5. ZGOMOT Se va realiza anual, printr-un set de masuratori, la limita amplasamentului, in

punctele pentru care s-au facut masuratori in cadrul Bilantului de mediu nivel II. Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.6Tabel 13.6.

Nr. crt.

Locul de masurare Frecventa Metoda de referinta

1 Zona cazanelor, a esaparilor de abur

Anual ISO 9613-2SR ISO 8297/1999 SR EN ISO 3744/19982 Zona turn racire Anual

3 Poarta principala-intrare incinta

Anual

Nota: Determinarile se vor face in perioada in care cazanele functioneaza la capacitate maxima.- ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in

aer liber, metode generale de calcul.- SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru

instalatiile industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica in mediul inconjurator-metoda tehnica

- SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare, deasupra unui plan reflectant.

- SR EN ISO 3744/1997- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizand presiunea acustica –metoda tehnica aproximativa, in conditii asemanatoare de camp liber, deasupra unui plan reflectant

13.6. MIROSURI Nu este cazul.

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA.

14.1. RAPORTARI Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 175/2005 privind procedura

de raportarea datelor referitoare la activitatea de protectie a mediului de catre agentii economici cu activitate industriala.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice.

Titularul activitatii va transmite catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau urmatoarele documente: la cererea ARPM Bacau:

- Inventarul anual al emisiilor de poluanti atmosferici, conform Chestionarului-Declaratie, transmis de ARPM Bacau;

- Raporarea anuala a emisiilor pentru Registrul poluantilor emisi de la instalatiile IPPC- Raportarea anuala a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, conform

Ordinului 880/2004;- Alte raportari, conform machetelor sau modelor transmise.- Rezultatele activitatii de monitorizare:

Lunar :- rezultatul monitorizarii emisiilor in aer la cosul de fum nr.2 ( cu monitorizare continua), apa, si gestiunea deseurilor, conform tabelelor

14.1.1. Rezultatele monitorizarii continue a emisiilor in aer

Data Timpul Valoare determinata Media la48 de ore

VLEConform

HG 541/2003SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM 10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

..... ..... ..... .... ...... .... .... ....Medie lunara .... .... ..... .... ... ....

14.1.2. Monitorizarea emisiilor in apa Data

efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

14.1.3. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice, mentionate la capitolul III Monitorizare, punctul 4.

Trimestrial:14.1.4. Monitorizarea calitatii apelor subterane

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaConform

Raportului de

amplasament

● semestrial:- rezultatele monitorizarii emisiilor in aer la cosurile de fum nr. 1 si 3 pana la montarea monitorizarii continue

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

14.1.5. Monitorizarea emisiilor in aer Locul recoltarii

Cantitatea de combustibil ars

Noxe Val.calculata a emisiilor in cond. de referinta(3% O2)

Parametri auxiliaritip Valoare

Masurata

Debitul de gaze evacuate

Temp. gazelor evacuate

% O2

zilnic:14.1.6.Rezultatele monitorizarii de impact (determinari de imisii atmosferice), in caz de poluari accidentale

anual dar nu mai târziu de 01 Martie în fiecare an14.1.7. Monitorizarea calitatii solului

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaConform

Raportului de amplasament

14.1.8 Monitorizarea calitatii zgomotului:Data efectuarii masuratorii

Locul efectuarii masuratorii

Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

14.1.9. Raport anual privind starea mediului, care va cuprinde:o Date privind activitatea de productie in anul incheiat;o Sistemul de managenent de mediu si modul de implementare a politicii de

prevenire a accidentelor generate de substantele periculoase;o Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati ( consumuri, eficienta

energetica);o Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului,

subsolului, panzei freatice, nivelul zgomotului;o Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;o Modul de gestionare a deseurilor si ambalajelor;o Stadiul de realizare a masurilor din Programul pentru conformare;o Costuri de mediu;o Informatii disponibile publicului;o Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a

acestora.

14.2. INSTIINTARI

1.Operatorul va informa APM Iasi, ARPM Bacau, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Iasi si populatia din zona in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, imediat ce acestea se produc.

2.Operatorul va instiinta APM Iasi, ARPM Bacau si Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Iasi in maxim o ora de la producere, despre:- orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au cauzat sau pot cauza poluarea mediului;- orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

3.Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa:- la incetarea definitiva a activitaii a oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;- la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial;- in cazul modificarii autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei autorizatii.

4. Operatorul va instiinta in scris APM Iasi, in termen de 14 zile de la aparitie, urmatoarele situatii:- orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate, declarate in solicitare;- orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active, vanzare, cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii;

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII. 15.1. OBLIGATII. Titularul autorizatiei va avea obligatia sa respecte urmatoarele: Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea

la cele mai bune tehnici disponibile. Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata. Evitarea producerii de deseuri iar in cazul in care aceasta nu este posibila,

valorificarea lor sau luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului.

Utilizarea eficienta a energiei. Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor

acestora. Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea

oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora.

Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:

solicita şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta Nr.195/2005 privind protectia mediului ;

respecta condiţiile din actele de reglementare obţinute; nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limita stabilite prin

actele de reglementare; persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului

organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; asista persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control,

punându-le la dispoziţie evidenta măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

asigura accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;

realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii; suporta costul pentru repararea prejudiciului şi inlatura urmările produse de acesta,

restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

asigura sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;

asigura evidenta rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;

informează autorităţile competente, în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de accident major;

depoziteaza deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;

Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE pana la 30.10.2007 instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu.

Ca instalatie IMA aflata sub incidenta Directivei 2001/80/CE SC CET IASI SA – CET IASI 1are urmatoarele perioade de conformare :

Tabel 15.1. Pentru SO2

Numele instalatiei mari de ardere

Numele cazanului Puterea termica

Conformare SO2

Investitii milioane

EUROAn

SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h3x94 - ***Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/hSC CET IASI I

nr. 2Cazan abur nr.4- 120t/h 2x283 - ***Cazan abur nr.5- 120t/h

SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1- 100Gcal/h

4x116 - ***

Cazan cu apa fierbinte nr.2- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.3- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.4- 100Gcal/h

Tabel 15.2. Pentru NOx

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Numele instalatiei mari de ardere

Numele cazanului Puterea termica

Conformare NOx

Investitii milioane

EUROAn

SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h3x94 12 31 dec. 2010Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/hSC CET IASI I

nr. 2Cazan abur nr.4- 120t/h 2x283 2 31 dec. 2009Cazan abur nr.5- 120t/h

SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1- 100Gcal/h 4x116 16 31 dec. 2011Cazan cu apa fierbinte nr.2- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.3- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.4- 100Gcal/h

Tabel 15.3. Pentru pulberiNumele

instalatiei mari de ardere

Numele cazanului Puterea termica

Conformare pulberiInvestitii milioane

EUROAn

SC CET IASI I nr. 1

Cazan abur nr.1- 120t/h3x94 - ***Cazan abur nr.2- 120t/h

Cazan abur nr.3- 120t/hSC CET IASI I

nr. 2Cazan abur nr.4- 120t/h 2x283 - ***Cazan abur nr.5- 120t/h

SC CET IASI I nr. 3

Cazan cu apa fierbinte nr.1- 100Gcal/h

4x116 - ***

Cazan cu apa fierbinte nr.2- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.3- 100Gcal/h

Cazan cu apa fierbinte nr.4- 100Gcal/h

*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru acest poluant se respecta valorile limita de emisie

15.2 PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE MODERNIZARE - Programul pentru conformare face parte integranta din autorizatie .- Este intocmit cu respectarea perioadelor de tranzitie .

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE MODERNIZARECET IAŞI I

Nr.crt. Măsura Data propusa pentru

implementare Costuri Sursa de finanţare Cine răspunde

1. Achiziţie şi montare sistem de monitorizare on-line a emisiilor la coşul de fum nr. 1 aferent cazanelor de abur de 120 t/h şi coşul de fum nr. 3 aferent cazanelor de apă fierbinte

Trim.IV 2006 210000 € 1 si 4 Conducerea societăţiiServiciul investiţii

2. Aplicarea tehnologiei LEXTRAN de reducere combinată a emisiilor de SO2 şi NOx folosind o instalaţie pilot.

În cursul anului 2006 Grant 860 000 € 4 Conducerea societăţii

3. Reabilitarea şi modernizarea sistemului de termoficare Trim.IV 2012 112609500 € 1 si 2 Conducerea societăţiiServiciul investiţii

4. Studiu de fezabilitate privind modernizarea CET Iaşi I realizat de United States TDA rezultat în urma studiului de fezabilitate al ATH Energ SRL Bucureşti

2007 247470 € 1 Conducerea societăţii

5. Dotarea cazanelor de 120 t/h din CET Iaşi I cu arzătoare cu NOx redus(cos de fum nr. 1) Eşalonat până la 1.01.2011 12000000 € 1 si 0 Conducerea societăţii6. Dotarea cazanelor de apa fierbinte de 100 Gcal/h din CET Iaşi I cu arzătoare cu NOx redus

( cos de fum nr. 3) Eşalonat până la 01.01.2012 16000000 € 1 si 0 Conducerea societăţii

Notă: Măsurile 5 şi 6 se vor efectua doar în cazul în care monitorizarea on- line va evidenţia depăşiri ale normei de emsie pentru NOx.0 = sursa va trebui identificata; 1 = finantare proprie; 2 = credit bancar; 3 = institutie financiara internationala; 4 = finantare nerambursabila

APROBAT Intocmit,DIRECTOR GENERAL S.C.CET IAŞI S.A. Responsabil protectia mediului,

Ing. Dorin Ivana Ing.Carmen Antonovici

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR.

16.1. LUCRARI SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MEDIULUI. Având în vedere situaţia existentă la SC CET IASI SA – CET IASI 1, in cazul opririi

acesteia, se impune luarea următoarelor măsuri: curăţarea şi spălarea tuturor instalaţiilor, rezervoarelor şi magaziilor de stocare a

substanţelor chimice; curăţarea şi decolmatarea canalului de ape convenţional curate; scoaterea tuturor echipamentelor şi materialelor din canalele tehnologice de pe

teritoriul SC CET IASI SA – CET IASI 1, curăţarea acestora şi umplerea lor cu pământ;

obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu gaze naturale şi dezafectarea instalaţiei, cu respectarea normelor specifice;

obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrică şi dezafectarea instalaţiei, cu respectarea normelor specifice;

curăţat, arat şi semănat (cu plante de cultură sau chiar şi cu iarbă) a întregii suprafeţe a SC CET IASI SA – CET IASI 1 după dezafectarea tuturor instalaţiilor;

asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un registru de evidenţă a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul SC CET IASI SA – CET IASI 1 ;

anunţarea oricărui eveniment la APM Iasi si Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacau;

verificarea şi întreţinerea circuitelor paratrăznet la toate clădirile şi instalaţiile de pe teritoriul SC CET IASI SA – CET IASI 1, (până la dezafectarea acestora);

întocmirea unui registru de evidenţă pentru toate instalaţiile, utilajele şi piesele preluate de la SC CET IASI SA – CET IASI 1 ;

16.2. CONDITI GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR. Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu

pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea:

a) să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;

b) să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.

Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente si persoanelor juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea.

În vederea atingerii acestor obiective va trebui elaborat un plan de gestionare a deşeurilor care va conţine informaţii referitoare la: tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor ce urmează să fie valorificate sau

eliminate; măsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri; zone şi instalaţii de valorificare sau eliminare a deşeurilor.

De asemenea, autorităţile competente vor adopta măsurile necesare pentru ca deţinătorul obiectivului să asigure prin mijloace proprii valorificarea sau eliminarea deşeurilor ori să asigure predarea deşeurilor produse în urma operaţiilor de casare

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

unei unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora. Se vor lua măsuri pentru încurajarea raţionalizării colectării, sortării şi tratării deşeurilor.

Titularul va intocmi Planul de inchidere, in termen de un an de la emiterea autorizatiei integrate. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004.

Planul de închidere se va întocmi de instituţii autorizate pe bază de proiect în care vor fi prezentate măsurile propuse la încetarea definitivă a activităţii de pe amplasament pentru evitarea oricăror riscuri de poluare şi readucerea terenului la o stare satisfăcătoare. Acesta va cuprinde

a) Măsuri generale care se impun la încetarea activităţii:1. Eliminarea stocului de combustibil, şi livrarea acestuia unui alt

agent economic.2. Închiderea conductelor de aducţiune a gazului natural şi aerisirea

acestora.3. Golirea şi închiderea conductelor de aducţiune a păcurii dintre

rampa de descărcare şi rezervoarele de stocare supraterane.4. Golirea şi transferarea cantităţilor existente de HCl în recipienţi de

polietilenă de capacităţi mai mici şi livrarea acestuia către agenţi economici interesaţi.

5. Comercializare stocului de NaOH şi NaCl existentă la încetarea activităţii.

6. Închiderea sursei de apă de alimentare a cazanelor de la staţia de tratare chimică a apei şi golirea conductelor de legătură cu instalaţiile de pe amplasament.

7. Depozitarea controlată, eliminarea, valorificarea deşeurilor nepericuloase.

8. Eliminarea deşeurilor periculoase.9. Dezafectarea / demolarea instalaţiilor.10. Investigaţii asupra contaminării solului şi pânzei freatice şi măsurile care

se impun pentru protecţia solului şi subsolului.b) Măsuri speciale care se vor prevede în proiect, pentru

manipularea substanţelor chimice periculoase, utilizate până la încetarea activităţii la instalaţiile următoare:1. Staţia de tratare chimică a apei (STCA).2. Conductele de transport pacura.3. Instalatiile de ardere, echipamentele energetice.

17. DISPOZITII FINALE

Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Reexaminarea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art .23 , capitolul V a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006, cand apar urmatoarele situatii:

- poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;

- schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament; - modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere

semnificativă a emisiilor;

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

- siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

- rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

- emiterea unor noi reglementări legale.- Are loc inchiderea definitiva a activitatii /cesiunea/transferul/vanzarea

instalatiei Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii. Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE

MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii , conform OUG nr.152/2005, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata de Legea 84/2006 si a OUG nr.195/2005, privind protectia mediului.

18. GLOSAR DE TERMENI.

ARPM Bacau Agenţia Regională pentruProtecţia Mediului BacauAPM Agenţia pentru Protecţia MediuluiBAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă

Anual Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 12 luni consecutive

Lunar Cel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lună

Bilunar Cel puţin 20 de măsurători într-un an calendaristic, cu nu mai mult de o măsurătoare într-o săptămână

SăptămânalÎn timpul tuturor săptămânilor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe săptămână

Semestrial Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 6 luni consecutive

TrimestrialToată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

Zi Orice perioadă de 24 de ore

ZilnicÎn timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

CAT Comisia de Analiză TehnicăCBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zileCCO Consum Chimic de OxigenCOV Compuşi organici volatilidB(A) Decibeli (ponderaţi)Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004Locaţia activităţii Calea Chişinăului nr. 25, Iaşi

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu- Comisariatul judetean Iasi, Agentia pentru Protectia Mediului Iasi si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Locaţie sensibilă la zgomot

Orice locuinţă, hotel sau pensiune, centru de tratament, centru de învăţământ, loc de cult sau distracţie sau orice altă amenajare sau zonă cu atracţie ridicată care, pentru propria funcţionare, necesită absenţa zgomotului la un nivel supărător

Operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea nr. 426/2001

Operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în Legea nr. 426/2001

RAM Raportul Anual de MediuREP Registrul Emisiilor de PoluanţiTitularul autorizaţiei SC CET IASI SA –CET IASI 1VLE Valori limita de emisiiIMA Instalaţie mare de arderePA Prag de alertăPI Prag de intervenţieCAE Cazan de abur energeticCAI Cazan de abur industrialCAF Cazan de apă fierbinte

Director Executiv, Sef Serviciu ACC,Ing. Iulian Movila ing. Mihaela Munteanu

Intocmit,Ing. Ion Toba

Comp. Juridic si contencios,Jr.Mosnegutu Elena