II.2. Calculul de rezistenţă
Forma în plan a căminului
L = 2,00m –
lungimea caminului
l = 1,00m – lăţimea
căminului
H = 2,50m –
înălţimea căminului
d1= 0,25m –
grosime perete
inferior
d2= 0,15m –
grosime pereţi
laterali
d3= 0,15m –
grosime perete
superior
Căminul de vizitare este o construcţie monolit , cu radierul, pereţii şi dala superioară de
formă cubică. În pereţii căminului sunt practicate goluri necesare pentru trecerea conductelor
(Ø200mm), iar în dala superioară se realizează un gol pentru a permite accesul în cămin. Acest
gol va fi astupat cu un capac de acces semifabricat.
Materialele folosite la construirea căminului de vizitare:
•beton simplu de egalizare clasa C6/7,5
•beton armat de rezistenţă clasa C16/20 cu următoarele caracteristici:
-rezistenţa de calcul la compresiune
Rc = 10,5 N / mm²
-rezistenţa de calcul la întindere
Rt = 0,8 N / mm²
-modul de elasticitate
Eb = 27000 N / mm²
-greutate volumetrică
Ύb = 25000 N / m³
•armatura din bare de oţel OB 37 cu următoarele caracteristici :
b-rezistenţa de calcul
Ra = 210 N / mm²
-modul de elasticitate
Pământul în care se va realiza căminul de vizitare este necoeziv şi are următoarele
caracteristici conform studiului geotehnic:
•unghi de frecare internă Ø = 18º
•coeficientul împingerii active
•presiunea convenţională
•greutatea volumică a pământului
Pentru simplificarea calculelor se vor considera pereţii şi dala superioară ca fiind
continue.
Pentru a dimensiona construcţia se va folosi ecuaţia lui Clapeyron denumită şi ecuaţia
celor trei momente:
Unde:
- momente în cele trei puncte de calcul;
- factorii de încărcare corespunzători laturilor din
stânga şi dreapta punctului central de calcul;
- lungimile transformate ale barelor respective:
- lungimea barei n din ax în ax ( m );
- momentul de inerţie al barei n
Evaluarea încărcărilor, determinarea momentelor în încastrare, determinarea momentelor
maxime, diagrama de momente.
Unde:
L – lăţimea secţiunii L = 2,00 m
H – înălţimea secţiunii H = 2,50 m
l - lăţimea interax l = 1.85 m
h – înălţimea interax h = 2.25 m
A.Evaluarea încărcărilor care acţionează asupra căminului de vane:
• greutatea dalei superioare -G-
²
• împingerea pământului - -
• presiunea reactivă a terenului de fundare - -
B. Determinarea momentelor în încastrări:
Structura de rezistenţă şi schema de încărcare sunt simetrice , iar
prin calcul static se vor determina numai momentele . Pentru aceasta se scriu ecuaţiile
celor trei momente pe traseele ABC şi BCD, şi se iau în considerare momentele de inerţie
corespunzătoare fiecărei bare (semistructura).
şi
Înlocuim momentele egale scrise anterior şi ne rezultă următorul sistem de ecuaţii:
Unde:
Din sistemul de ecuaţii ne rezulă, după rezolvarea acestuia momentele cu
următoarele valori:
şi
C. Determinarea momentelor maxime pe laturile secţiunii:
• BA
•CD
•BC si AD
y = distanţa de la punctul C sau D până la punctul de aplicaţie al momentului maxim.
D. Diagrama de momente (KNm):
II.2.1. Armarea căminului de vane
Se consideră armarea pe verticală a peretelui care are lungimea de 1,00m şi grosimea de
0,25m. Se calculează necesarul de armătură introducându-se momentul maxim al structurii. Din
calcul ne rezultă . Deci se va face armare constructivă cu bare din OB 37 cu
Ø6mm.
Se calculează:
s- stratul de acoperire cu beton
- diametrul barei
unde:
- înălţimea secţiunii
unde:
lăţimea secţiunii
- rezistenţa de calcul la compresiune
unde: - procent de armare [ % ]
Se consideră :
unde:
- aria de armătură necesară [mm2]
bare
- numărul de bare necesare
Anolog se consideră și pentru armarea pe orizontală.
Pereţii căminului de vizitare se vor arma cu plasa de armatură OB 37 6 atât la
interior cât şi la exterior.
Top Related