II.2. Calculul de rezistenţă

Forma în plan a căminului

L = 2,00m –

lungimea caminului

l = 1,00m – lăţimea

căminului

H = 2,50m –

înălţimea căminului

d1= 0,25m –

grosime perete

inferior

d2= 0,15m –

grosime pereţi

laterali

d3= 0,15m –

grosime perete

superior

Căminul de vizitare este o construcţie monolit , cu radierul, pereţii şi dala superioară de

formă cubică. În pereţii căminului sunt practicate goluri necesare pentru trecerea conductelor

(Ø200mm), iar în dala superioară se realizează un gol pentru a permite accesul în cămin. Acest

gol va fi astupat cu un capac de acces semifabricat.

Materialele folosite la construirea căminului de vizitare:

•beton simplu de egalizare clasa C6/7,5

•beton armat de rezistenţă clasa C16/20 cu următoarele caracteristici:

-rezistenţa de calcul la compresiune

Rc = 10,5 N / mm²

-rezistenţa de calcul la întindere

Rt = 0,8 N / mm²

-modul de elasticitate

Eb = 27000 N / mm²

-greutate volumetrică

Ύb = 25000 N / m³

•armatura din bare de oţel OB 37 cu următoarele caracteristici :

b-rezistenţa de calcul

Ra = 210 N / mm²

-modul de elasticitate

Pământul în care se va realiza căminul de vizitare este necoeziv şi are următoarele

caracteristici conform studiului geotehnic:

•unghi de frecare internă Ø = 18º

•coeficientul împingerii active

•presiunea convenţională

•greutatea volumică a pământului

Pentru simplificarea calculelor se vor considera pereţii şi dala superioară ca fiind

continue.

Pentru a dimensiona construcţia se va folosi ecuaţia lui Clapeyron denumită şi ecuaţia

celor trei momente:

Unde:

- momente în cele trei puncte de calcul;

- factorii de încărcare corespunzători laturilor din

stânga şi dreapta punctului central de calcul;

- lungimile transformate ale barelor respective:

- lungimea barei n din ax în ax ( m );

- momentul de inerţie al barei n

Evaluarea încărcărilor, determinarea momentelor în încastrare, determinarea momentelor

maxime, diagrama de momente.

Unde:

L – lăţimea secţiunii L = 2,00 m

H – înălţimea secţiunii H = 2,50 m

l - lăţimea interax l = 1.85 m

h – înălţimea interax h = 2.25 m

A.Evaluarea încărcărilor care acţionează asupra căminului de vane:

• greutatea dalei superioare -G-

²

• împingerea pământului - -

• presiunea reactivă a terenului de fundare - -

B. Determinarea momentelor în încastrări:

Structura de rezistenţă şi schema de încărcare sunt simetrice , iar

prin calcul static se vor determina numai momentele . Pentru aceasta se scriu ecuaţiile

celor trei momente pe traseele ABC şi BCD, şi se iau în considerare momentele de inerţie

corespunzătoare fiecărei bare (semistructura).

şi

Înlocuim momentele egale scrise anterior şi ne rezultă următorul sistem de ecuaţii:

Unde:

Din sistemul de ecuaţii ne rezulă, după rezolvarea acestuia momentele cu

următoarele valori:

şi

C. Determinarea momentelor maxime pe laturile secţiunii:

• BA

•CD

•BC si AD

y = distanţa de la punctul C sau D până la punctul de aplicaţie al momentului maxim.

D. Diagrama de momente (KNm):

II.2.1. Armarea căminului de vane

Se consideră armarea pe verticală a peretelui care are lungimea de 1,00m şi grosimea de

0,25m. Se calculează necesarul de armătură introducându-se momentul maxim al structurii. Din

calcul ne rezultă . Deci se va face armare constructivă cu bare din OB 37 cu

Ø6mm.

Se calculează:

s- stratul de acoperire cu beton

- diametrul barei

unde:

- înălţimea secţiunii

unde:

lăţimea secţiunii

- rezistenţa de calcul la compresiune

unde: - procent de armare [ % ]

Se consideră :

unde:

- aria de armătură necesară [mm2]

bare

- numărul de bare necesare

Anolog se consideră și pentru armarea pe orizontală.

Pereţii căminului de vizitare se vor arma cu plasa de armatură OB 37 6 atât la

interior cât şi la exterior.