ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

PROGRAMUL DE MASTER DE APROFUNDARE – GEOPOLITICĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

CRIZA FINANCIARĂ - recenzie articol –

Pană Izabella-MariaGrupa 9

BUCUREŞTI2008

Merrill Lynch: Trecem printr-o criză ca aceea din 1929

Economia globală este aşteptată să intre într-un proces foarte sever de încetinire a creşterii,

comparabilă cu cea din perioada de după crahul financiar din 1929, a avertizat John Thain,

preşedinte şi director executiv al Merrill Lynch, scrie Financial Times.

În cadrul conferinţei anuale despre serviciile bancare şi financiare ale companiei, Thain a declarat

că el este optimist, însă de o manieră precaută, în ceea ce priveşte viitorul industriei serviciilor

financiare, însă nu priveşte cu mult optimism perspectivele din viitorul apropiat ale economiei

Statelor Unite şi ale pieţelor globale.

"În acest moment, economia SUA se contractă într-un ritm foarte alert. Ne confruntăm cu o

perioadă de încetinire economică", a mărturisit el." Această situaţie nu este similară celor din

1987, 1988 sau 2001. Actuala contracţie a economiei este mai gravă decât în celelalte cazuri. Ar

trebui să ne întoarcem în timp, în jurul anilor 1929, pentru a avea o bază de comparaţie cu ceea ce

ne confruntăm în prezent."

Thain a mai spus că problemele economice cele mai dezarmante pentru Statele Unite, stat unde

preţurile proprietăţilor imobiliare şi valorile activelor se prabuşesc, vor afecta întreaga lume.

"Nu se poate vorbi de decuplare", a spus el, făcând referire la teoria populară conform căreia

pieţele emergente pot susţine un ritm rezonabil de creştere chiar şi în situaţia în care economiile

dezvoltate se confruntă cu recesiuni.

"Toate pieţele de acţiuni sunt interconectate. Fiecare economie individuală va fi mai mult sau mai

puţin afectată, fiind dependentă de fluxurile comerciale globale."

Thain s-a arătat reticent în privinţa evoluţiei industriei serviciilor financiare. În legatură cu

deciziile guvernului Statelor Unite de a injecta 700 mld. dolari (549 mld. euro) pentru a salva

sistemul bancar, respectiv de a oferi 125 mld. dolari (98 mld. euro) pentru recapitalizarea celor

mai importante bănci din SUA, el a declarat "că toate acestea încep să îşi facă efectul".

Thain a adăugat că se observă o reducere a ratei LIBOR, şi odată cu aceasta, piaţa împrumuturilor

pe termen scurt începe să resimtă revenirea unor sume din ce în ce mai mari de lichidităţi în flux.

Merrill Lynch: Trecem printr-o criză ca aceea din 1929

– recenzie –

Cauzele care au stat la baza crizei financiare declanşate în SUA în anul 1929 sunt, dintr-

un anumit punct de vedere, diferite de cele care au dus la apariţa crizei actuale.

În prezent ne confruntăm cu o prăbuşire a sistemului bancar american care a avut ca

rezultat un „efect de domino” în piaţa imobiliară şi financiară la nivel internaţional. Această criză

a avut la bază mai mulţi factori: expandarea creditelor persoanelor fără bonitate, crearea de bani

falşi prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale cumpărate de Fed, exercitarea capacităţii de a

tipări bani a Fed fără acoperirea unor resurse reale, intervenţia Guvernului în economie etc.

Această criză financiară s-ar fi produs oricum mai devreme sau mai târziu, deoarece

Guvernul trebuie să permită economiei să se refacă în urma „boom-urilor” inflaţioniste prin

contracţia creditului şi prin renunţarea la monopolizarea banilor şi a activităţii bancare.

Referitor la soluţiile guvernului SUA, consider că acestea sunt lipsite de rezulate reale

deoarece injectarea unor sume imense în sistemul bancar trebuie să aibă la bază o acoperire reală

în resurse şi nu o emisiune de monedă suplimentară în cadrul Fed, care a reprezentat una dintre

principalele cauze ale apariţiei crizei.

Abolirea Sistemului Federal de Rezerve şi întoarcerea la o monedă-marfă (aur sau argint),

astfel încât unitatea monetară să fie din nou o unitate de măsură a greutăţii unei mărfi produse de

piaţă, în loc să fie numele unei bucăţi de hârtie tipărite de aparatul de falsificare al statului ar

putea reprezenta o soluţie viabilă pentru criza financiară.