8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
1/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
CAPITOLUL I
INTRODUCERE. PREZENTAREA GENERALĂ ACUREN ILOR Ț
1.1 INTRODUCERE
Suprafaţa oceanelor este dominată de mari sisteme circulatorii generate de distribuţia
inegală a radiaţiei solare pe suprafaţa terestră. Între printre cele mai importante efecte ale acestei
distribuţii diferenţiate a căldurii, cu consecinţe directe asupra circulaţiei oceanice globale, se
numără:
a) configuraţia modelului circulaţiei atmosferice; b) diferenţele zonale de temperatură şi salinitate.
Modelul circulaţiei atmosferice controlează sistemul curenţilor oceanici generaţi devnt, !n orizontul superior al oceanelor, iar diferenţele zonale de temperatură şi salinitate
generează curenţii termo"alini, manifestaţi !n cea mai mare parte !n orizonturile adnci de apă.
#omponentele circulaţiei oceanice generale induse de vnt şi cea termo"alină nu sunt
independente una faţă de cealaltă.
$iteratura de specialitate ve"iculează mai multe criterii de clasificare a curenţilor
oceanici: după geneză, proprietăţi fizico%c"imice, poziţie, direcţie, formă, viteză etc.
După originea lor distingem trei tipuri de curenţi:
% curenţi de fricţiune sau de impulsiune, generaţi de acţiunea vntului, pot fi temporari sau !n
derivă;
% curenţi generaţi de gradientul de gravitaţie &condiţionaţi de !nclinarea nivelului oceanic) ' pot fi
gradientici sau de compensare;
- curenţi mareici;
% curenţi de inerţie liberi sau geostrofici.
6
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
2/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
După proprierietăţile fizico-chimice distingem:
• După temperatură &!n comparaţie cu temperatura mediului marin pe care%l traversează):
- Curenţi calzi;
- Curenţi reci;
% Curenţi izotermici.
• După salinitate &!n comparaţie cu salinitatea mediului marin pe care%l traversează):
- Curenţi hiperhalini;
- Curenţi izohalini;
- Curenţi hipohalini.
După poziţie &nivel, orizont de acţiune) avem:
% curenţi de suprafaţă &derivă, liberi);
% curenţi submerşi &de compensaţie);
% curenţi profunzi &tidali, gradientici etc.).
După sensul de deplasare:
% Curenţi rectilinii &cu direcţie permanentă);
% Curenţi circulatorii &ciclonali, anticiclonali);
% Curenţi sublitorali &diri(aţi de forma ţărmului);
% Curenţi convectivi &descendenţi, ascendenţi).
După viteză avem:
% curenţi rapizi & peste * mile+m + * ore);
% curenţi moderaţi & ' * mile+m + * ore);
% curenţi slabi &sub mile+m + * ore).
După permanenţă pot fi:
7
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
3/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
% curenţi permanenţi &!n derivă, gradientici);
% curenţi periodici &sezonieri);
- curenţi temporari.
1.2 PREZENTAREA GENERALĂ A CUREN ILOR Ț
1.2.1 Circula ia generală în cadrul Oceanului Planearț
-nturile dominante reprezintă principala forţă ce generează deplasarea apelor desuprafaţă. irecţia curenţilor va fi !nsă diferită de cea a vntului, lucru constatat !ncă din
/ntic"itate. 0enomenul a fost e1plicat de către 23man !n 45, care arată că !ntr%o mare
staţionară, omogenă, fără alte acceleraţii au loc anumite procese tipice:
% sub influenţa unor vnturi dominante şi constante se constată o deplasare a apelor de
suprafaţă cu *6 grade spre dreapta, !n 2misfera 7ordică şi spre stnga !n cea sudică, ca urmare a
forţei #oriolis. -iteza acestor curenţi de suprafaţă este de 8 din cea a vntului.
% fiecare strat de apă pe profil vertical se va deplasa şi el spre dreapta, faţă de stratul
superior;
% cu ct creşte adncimea, cu att scade viteza curentului generată de procesele de
frecare e1istente !ntre stratele de apă şi de vscozitatea acesteia. in acest motiv curenţii de vnt
nu se e1tind la adncimi foarte mari;
% pe un profil vertical se constată o mişcare spiralată a direcţiilor de deplasare &spirala
lui 23man). $a anumite adncimi, de obicei 55m, apa se va deplasa !ntr%o direcţie opusă faţă de
cea de suprafaţă;
% media direcţiilor dintr%o coloană de apă, la diferite orizonturi, va fi e1primată de un
vector mediu orientat cu 45 grade dreapta faţă de direcţia vntului &!n 2misfera 7ordică şi spre
stnga !n cea Sudică). /cest vector e1primă transportul mediu de apă, numit şi transport 23man.
9rientarea vectorului este deci perpendiculară faţă de direcţia vntului.
8
http://en.wikipedia.org/wiki/Vagn_Walfrid_Ekmanhttp://en.wikipedia.org/wiki/Vagn_Walfrid_Ekman
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
4/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
Fgura 1.1: Spirala lui Ekman!ursa"http"##oceanclass.blogspot.ro#$%%''#&-curenii-oceanici-ii.html(
7euniformitatea distribuţiei uscatului şi adncimile variabile ale sectoarelor de coastă
influenţează foarte mult aceste mişcări ideale. e e1emplu, pentru apele costiere direcţia
curentului de suprafaţă poate fi de 6 grade, !n timp ce, pentru apele de larg, teoretic se poate
a(unge la *6 grade. icnoclina reprezintă limita ma1imă de e1tindere a acestor curenţi generaţi
de vnt.
În cazul unor vnturi paralele cu ţărmul, aplicnd legea lui 23man, se a(unge la
următoarea situaţie:
9
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
5/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
Figura 1.: !p"elling i do"n"elling ș!ursa"http"##oceanclass.blogspot.ro#$%%''#&-curenii-oceanici-ii.html(
În 2misfera 7ordică, un vnd din sud, paralel cu ţărmul, va produce o deplasare a
apelor spre larg, acestea fiind ape mai calde. 2le vor fi !nlocuite de ape mai reci, de adncime,curentul apărut purtnd denumirea de upelling. Sc"imbarea de situaţie va duce la o acumulare a
apelor spre ţărm, genernd o deplasare ulterioară a lor spre adncime &donelling).
0enomenul de upelling este specific tuturor ţărmurilor vestice ale continentelor, vara
ducnd la apariţia ceţii &apele mai reci de adncime, !n contactul cu masele de aer cald de la
suprafaţă). /dncimea de provenienţă a acestor mase de apă poate atinge 55%55m. -enind de
la o astfel de adncime, ele sunt sărace !n o1igen dizolvat, dar !ncărcate cu nutrienţi. rezenţa
acestora !n abundenţă favorizează dezvoltarea fitoplanctonului şi implicit generează o bogatăresursă piscicolă.
Figura 1.#: Distri$uţia glo$ală a sectoarelor de up"elling !ursa"http"##oceanclass.blogspot.ro#$%%''#&-curenii-oceanici-ii.html(
#urenţii oceanici alcătuiesc aşadar un sistem comple1 de mişcare a apei !n cadrul9ceanului lanetar att !n plan orizontal, !n concordanţă cu modelul general al circulaţiei
atmosferice ct şi !n plan vertical, controlată de diferenţele de temperatură şi salinitate stabilite !n
principal !ntre masele de apa polare şi ecuatoriale. În general e1istă o analogie !ntre circulaţia
oceanică şi circulaţia atmosferică determinată de cantitatea mare de energie solară pe care
ămntul o primeşte !n zona ecuatorială şi de scăderea acesteia către oli. În paralel are loc
!ncălzirea apei oceanice la latitudini mici şi răcirea acesteia !n deplasarea către oli unde
mişcarea curenţilor se inversează astfel !nct curenţii de apă rece se !ntorc spre 2cuator pe la
10
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
6/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
adncimi mari. /ceşti curenţi acţionează ca un sistem vast de ec"ilibrare a flu1ului de căldură la
suprafaţa terestră, e1ercitnd o influenţă ma(oră !n distribuţia climatelor terestre.
1.2.2 Curen!ii de "u#ra$a!ă indu%i de &'n
/cţiunea vntului asupra suprafeţei oceanice determină deplasarea apei de la suprafaţa
oceanului &cca. *55m adncime) cu efecte att !n plan orizontal ct şi !n plan vertical.
În largul oceanului, forţa vntului reprezintă principala cauză care imprimă deplasarea
circulară sau sub formă de gire a curenţilor oceanici !n orizonturile superioare. 0orţa motrice a
girelor oceanice este reprezentată !n principal de vnturile de 72 şi S2 &alizeele) din zona
intertropicală. /cestea generează curenţii ecuatoriali pe care !i direcţionează spre marginea
vestică a bazinelor oceanice, de unde sunt deviaţi apoi către oli sub formă de curenţi marginalide -est &e1. #. şi ?5> lat. 7 şi S, care determină devierea acestora către est.
0orţa #oriolis şi barierele fizice reprezentate de continente contribuie la !ntoarcerea acestor
curenţi spre 2cuator, sub formă de curenţi reci, cunoscuţi sub numele generic de curenţi
marginali de est, care marc"ează !nc"iderea girelor oceanice &e1. #. @enguela, #. eru, #.
#aliforniei, #. #anarelor). e regulă, curenţii marginali func ionează ca o barieră separndț
masele de apă de larg de masele de apă costiere. e alocuri, ace tia sunt responsabili de aportulș
de mase de ape sărate tropicale şi subtropicale !n apele de şelf de la latitudini medii, producnd
anomalii temporare !n cadrul ecosistemelor costiere !n special !n ceea ce priveşte productivitatea
primară, compoziţia speciilor şi dimensiunea comunităţilor planctonice sau reciclarea
nutrienţilor.
Sub efectul combinat al forţei #oriolis, care creşte odată cu latitudinea şi al marginilor
geografice ale bazinelor oceanice, centrele girelor atmosferice şi ale celor oceanice nu coincid;centrele girelor atmosferice tind să se deplaseze către est !n timp ce girele oceanice tind să se
deplaseze către vest. #a urmare, curenţii iniţiaţi !n zona ecuatorială, specifici părţii de vest a
oceanelor &curenţii marginali de -est) sunt curenţi calzi, mai rapizi, mai intenşi şi mai adnci
dect curenţii marginali de est, orientaţi către 2cuator, care sunt reci, lenţi, largi, superficiali şi
difuzi. #urenţii marginali de -est şi #urenţii marginali de 2st alcătuiesc sistemul girelor
subtropicale şi reprezintă caracteristica dominantă a circulaţiei de suprafaţă !n bazinele oceanice.
/cestea se deplasează !n sensul acelor de ceasornic !n 2misfera 7ordică şi !n sens invers acelor
de ceasornic !n 2misfera Sudică.
11
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
7/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
$a latitudini subpolare, circulaţia oceanică este dominată de girele subpolare generate
de vnturile subpolare de est, care deplasează masele de apă superficiale spre vest, !n sens opus
girelor subtropicale adiacente.
1.2.( Curen!ii ge)"r)$ici
Sistemul de vnturi care acţionează la suprafaţa ămntului pun !n mişcare apa la
suprafaţa bazinelor oceanice sub forma unor gire circulare. /pa se poate !nălţa literalmente !n
centrul girelor subtropicale cu apro1imativ m faţă de nivelul mediu. antele astfel formate la
nivelul sprafeţei oceanice sunt foarte mici fiind e1trem de greu de detectat şi cuantificat. unctul
ma1im al acestei !nălţări este situat aproape de marginea vestică a girei, datorită mişcării de
rotaţie &către est) a ămntului.
Aeoretic, curentul geostrofic ar trebui imaginat sub forma unui curent care se deplasează
!n (urul acestei !nălţări de apă, rezultat din ec"ilibrul dintre ) forţa #oriolis care !mpinge apa
către ape1ul !nălţării prin transportul 23man şi ) forţa de gravitaţie care induce deplasarea apei
către baza !nălţării de apă. 0actorul care declanşează acest tip de deplasare este reprezentat de
forţa gradientului de presiune orizontală. 0orţa #oriolis este nulă la 2cuator, acţiunea ei !ncepnd
să se facă simţită de la 5%B5 latitudine 7+S devenind din ce !n ce mai puternică spre oli. /stfel,
masele de apă care se deplasează spre 2 la latitudini mari suportă o !ntoarcere mai puternică spre
2cuator dect !ntoarcerea spre latitudini mai mari a maselor de apă care se deplasează către vest
la 2cuator.
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
8/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
superior, inclusiv curenţii formaţi de vnt &e1. curentul
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
9/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
Figura 1.%: &irculaţia termohalină!ursa"http"##oceanclass.blogspot.ro#$%%''#&-curenii-oceanici-ii.html(
#ircula ia termo"alină corespunde maselor de apă situate sub stratul picnoclinei.ț
inamica acestora este guvernată !n principal de variaţiile densităţii &aceasta la rndul ei datorată
temperaturii şi salinităţii). in acest motiv, circulaţia de adncime mai este cunoscută şi ca
circulaţie termo"alină. #urenţii de adncime se deplasează !n general pe direcţii 7%S, ei trecnddintr%o emisferă !n alta. Sunt astfel conectate mase de apă din ambele regiuni polare. Aopografia
submersă (oacă un rol foarte important !n trasarea acestei circulaţii. rezenţa dorsalelor marine
poate limita deplasarea unor mase reci, cu densităţi mari, care pot fi izolate !n anumite sectoare.
eplasarea spre suprafaţă se face !n zonele polare sau !n cele de upelling. #u toate acestea un
14
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
10/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
anumit sc"imb se produce şi la nivelul picnoclinei, pnă !n prezent greu de estimat.
Figura 1.': &ircula ia termohalină pe glo$ț !ursa" https"##en.)i*ipedia.org#)i*i#+hermohaline,circulation(
9 componentă meridională &7%S) importantă a circulaţiei oceanice globale a fost intuită
de la !nceputul secolului al EFE%lea cnd se presupunea e1istenţa !n 9ceanul /tlantic a două
celule simetrice de%o parte şi de alta a 2cuatorului &$enz, G*6, Sc"ott, 45, @rennec3e, 454).
$a !nceputul secolului al EE%lea noile măsurători "idrografice din 9ceanul /tlantic indică
funcţionarea interemisferică a circulaţiei meridionale &Mertz, 46, Stommel, 46H, 46G).
9bservaţiile şi măsurătorile efectuate la (umătatea secolului al EE%lea aduc informaţii
suplimentare asupra e1tinderii spaţiale a circulaţiei meridionale &sau de retur) semnalnd
dezvoltarea interbazinală a acesteia pe baza ramificaţiilor identificate !n bazinele 9ceanelor
/tlantic, Fndian şi acific.
#urenţii de adncime ies la suprafaţă !n regiuni puţin adnci, cu apă caldă, !ntlnindu%se
!n partea de S2 a 9ceanului Fndian, alcătuind aici un curent cald care se deplasează pe la
adncimi mici prin partea de S a continentului /frican, !n tendinţa de re!ntoarcere !n /tlanticul
de 7ord. /ici transferul de caldură dintre suprafaţa oceanică şi aer contribuie la creşterea
densităţii curentului de suprafaţă, transformndu%se !ntr%o componentă descendentă alcătuită din
mase de apă reci şi sărate.
#urenţii termo"alini reprezintă mişcările att verticale ct şi orizontale ale apei,
determinate de diferenţele de temperatură şi salinitate dintre mase de apă diferite. În 9ceanul
lanetar circulaţia de adncime este susţinută de masele de apă dense regenerate !n principal !n
două regiuni: marginea şelfului continental /ntarctic unde se formează /pele /ntarctice de15
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
11/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
/dncime şi /tlanticul de 7ord &e1. Marea $abradorului, Marea 7orvegiei şi Marea
8/16/2019 5.Cap. 1-Introducere. Prezentarea Generala a Curentilor .
12/12
Capitolul I - Introducere. Prezentarea generală a curen ilor ț
la adncimi cuprinse !ntre 55 şi ?55 m şi deplasarea subsecventă spre -, !n lungul coastelor
7ord /fricane.
În bazinul Mării Doşii temperaturile ridicate ale aerului contribuie la evaporarea intensă
a apei &e1. 55 cm+an) şi la creşterea salinităţii vara. Dăcirea aerului, iarna, determină creştereadensităţii maselor de apă sărate de la suprafaţa şi afundarea acestora pnă la apro1imativ 55m.
#irculaţa termo"alină constă !n:
. formarea maselor de apă adnci: afundarea maselor de apă asociate convecţiei,
proceselor de amestec. Marea
Top Related