PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATUR 2012
Traducere din chinez i note de DINU LUCA
humanitas
Copyright © 2006 by Mo Yan
First published în China as Shengsi pilao by Zuojia chubanshe.
Translation rights arranged by Sandra Dijkstra Literary
Agency.
All rights reserved. © HUMANITAS FICTION, 2012, pentru
prezenta
versiune româneasc
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României MO YAN Obosit de
via, obosit de moarte / Mo Yan; trad.:
Dinu Luca. — Bucureti: Humanitas Fiction, 2012 ISBN
978-973-689-532-6 I. Luca, Dinu (trad.) 821.581-31 135.1
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
Buddha a spus: „Oboseala de via, oboseala de moarte Din lcomie i
dorine se isc. Împuinând dorinele, jur fptuire, Trupul i inima în
largul lor au s fie.
Tabloul personajelor principale
Ximen Nao („Ximen Trboi) – moier din satul Ximen. Dup
ce a fost împucat, s-a reîntors la via ca mgar, taur, porc, câine,
maimu i drept Lan Qiansui („Lan O-mie- de-ani), pruncul cu capul
mare. Unul dintre naratorii acestei cri.
Lan Jiefang („Lan Eliberare) – fiul lui Lan Lian i al
lui Yingehun. A avut funcia de director al Cooperativei de
Aprovizionare i Desfacere a judeului, subprefect etc. Unul dintre
naratorii acestei cri.
Bai – soia principal a lui Ximen Nao.
Yingehun („Întâmpin Primvara) – prima
concubin a lui Ximen Nao, recstorit dup Eliberare1 cu Lan
Lian.
Wu Qiuxiang („Wu Arom-de-toamn) – concubina a
doua a lui Ximen Nao, recstorit dup Eliberare cu Huang
T’ong.
Lan Lian („Fa- Albastr) – iniial argatul
1 1949.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
lui Ximen Nao. Dup Eliberare s-a gospodrit într-una individual, în
cadrul singurei gospodrii din China care a rmas pân la sfârit
individual.
Huang Tong („Pupile-Galbene) – comandantul miliiei din
satul Ximen, preedintele marii brigzi de producie.
Ximen Jinlong („Ximen Dragon-de-aur) – fiul lui Ximen
Nao i al lui Yingehun, a purtat un timp dup Eliberare numele tatlui
adoptiv, Lan. În vremea Revoluiei Culturale2, a f ost
preedintele Comitetului Revoluionar al brigzii din satul Ximen, iar
apoi a devenit eful cresctoriei de porci i secretarul filialei
Tineretului Comunist. În perioada de deschidere i reform 3, a
devenit secretarul filialei de partid din satul Ximen i directorul
zonei de dezvoltare turistice.
Ximen Baofeng („Ximen Phoenix-preios) – fiica lui
Ximen Nao i a lui Yingehun, „doctor descul în satul Ximen. S-a
mritat mai întâi cu Ma Liangcai, apoi a început s triasc
împreun cu Chang Tianhong.
Huang Huzhu („Huang întrajutorare) – fiica lui Huang
Tong i a lui Wu Qiuxiang. S-a mritat mai întâi cu Ximen Jinlong,
apoi a început s triasc împreun cu Lan Jiefang.
2 1966-1976.
Huang Hezuo („Huang Cooperare) – fiica lui Huang Tong i
a lui Wu Qiuxiang, soia lui Lan Jiefang.
Pang Hu („Pang Tigrul) – erou în armata de
voluntari, 4 directorul i secretarul de partid al
Fabricii de Prelucrare a Bumbacului numrul 5 din jude.
Wang Leyun („Wang Nori-de- bucurie) –
Chang Tianhong („întotdeauna Cer-rou) – absolvent al
Institutului de Arte al provinciei,
Secia de muzic vocal. A fost membru înechipa de lucru însrcinat cu
Cele patru curenii în satul Ximen, iar în timpul Revoluiei
Culturale a fost vicepreedinte al Comitetului revoluionar judeean.
A devenit apoi directorul adjunct al trupei judeene de
4 Nume dat voluntarilor din Rzboiul din Coreea
(1950-1953).
maoqiang.5
Ma Liangcai („Ma Talent-deosebit) – profesor la coala
primar din satul Ximen, directorul colii.
Pang Fenghuang („Pang Phoenix) – fiica luiPang Kangmei i a lui
Chang Tianhong; tatl ei biologic este Ximen Jinlong.
Ximen Huan („Ximen Veselie) – fiul adoptiv al lui Ximen
Jinglong i al lui Huang Huzhu.
Ma Gaige („Ma Reform) – fiul lui Mai
Liangcai i al lui Ximen Baofeng. Hong Taiyue –
mai-marele satului Ximen,
preedintele cooperativei, secretarul filialei de partid.
Chen Guangdi – mai întâi preedinte la regiune, apoi
avansat prefect al judeului,
prietenul lui Lan Lian.
PARTEA ÎNTÂI Chinuri mgreti
5 Maoqiang („ Arie pisiceasc) este numele unui
tip
de oper popular originar din provincia Shandong din estul Chinei,
unde este i foarte rspândit.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
CAPITOLUL 1
Rbdând cazne îngrozitoare, îmi strig nedreptatea în palatul
lui Yama; tras pe sfoar, m întorc iar pe lume ca mgar cu copite
albe
Povestea mea începe la 1 ianuarie 1950. Timp de mai bine de doi ani
înainte de acea zi, rbdasem pe lumea cealalt preaplin de cazne
îngrozitoare, greu de închipuit de mintea omeneasc. De
fiecare dat când m aduceau la judecat, îmi strigam nedreptatea în
fel i chip. Vocea mea – tragic, înltoare, cu totul dezolant
– se propaga în fiecare ungher din sala de audiene a lui
Yama, regele iadului, pricinuind ecouri
în cascad. Trupul meu rbdase cazne îngrozitoare, dar eu nu m
ciam cu niciun chip, câtigându-mi astfel renumele de brbat
neînduplecat. tiam c numeroi draci m stimeaz în tain; tiam i c
regele Yama se sastisise de mine pân peste cap. Ca s m fac s-mi
mrturisesc vinovia i s m
recunosc înfrânt, au întrebuinat cea mai pariv dintre caznele
îngrozitoare ale iadului, aruncându-m în cazanul cu ulei
clocotit, întorcându-m pe toate feele i prjindu-m ca pe un copan de
pui vreme de o or: e greu de pus în cuvinte cum mi-a fost durerea.
Dracii m-au înfurcat apoi cu furcile lor i, cu mine
ridicat sus de tot, au urcat pas cu pas treptele care duceau spre
sala de audiene. i cei din stânga, i cei din dreapta fluierau
sugându-i buzele, aa cum se piigie stolurile de lilieci butori de
sânge. Uleiul
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
picura ropotind de pe corpul meu, cdea pe trepte i scotea rotocol
dup rotocol de fum galben… Dracii m- au depus dup aceea cu cea mai
mare grij pe dalele de piatr vineie din faa slii, au îngenuncheat i
i-au raportat regelui Yama: „Mrite rege, l-am prjit.
tiam c sunt crocant de cât m pârjoliser i c doar uurel s m fi
atins, i ndri m fceam. Am auzit cum din sala aceea
înalt- înalt, din lumina splendid a lumânrilor din sala aceea
înalt- înalt, vine spre mine întrebarea aproape în
zeflemea a regelui Yama:
— Ximen Trboi, mai faci tu trboi? Ca s-i spun cinstit,
în acea clip chiar am ovit.
Zceam rumenit într-o bltoac de ulei, iar carnea plesnea pe mine,
pocnind. tiam c puterea mea de a
suporta durerea ajunsese la limita maxim i c, dac nu m supun, cine
tie cu ce cazne îngrozitoare o s m mai munceasc dregtorii i
slujbaii acetia ai iadului, lacomi i stricai cum sunt. Dar, dac m
supun în acest punct, nu înseamn c am îndurat totul degeaba? M-am
zbtut s-mi înal capul – care
prea c o s se frâng în orice clip de gât – i-am cutat spre
lumina lumânrilor, unde i-am zrit pe regele Yama i pe judectorii de
lâng el; pe chipurile lor se închegase un zâmbet alunecos.
Un val de mânie mi s-a ridicat pe negândite din inim. Fie ce-o fi,
mi-am zis, i dac m-or mcina pe
roat pân m fac praf i pulbere, i dac m-or pisa în piu pân m fac
mici frâme, tot trebuie s strig:
— Nedreptate! i am strigat, scuipând cu stropi de ulei
urât
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
mirositori: — Nedreptate! Eu, Ximen Nao, în treizeci de ani
în
lumea oamenilor am avut râvn de munc, mi-am inut casa cu hrnicie i
chibzuial, am dres poduri i am reparat drumuri i-am avut drag s fac
bine i s dau altora; în fiecare templu din inutul Gaomi din
nord-est se gsesc statui de zei pentru care am dat bani s se
fac din nou; fiecare om srman din inutul Gaomi din nord-est a
mâncat din grânele bune pe care le-am dat poman. Fiecare bob de
grâu din hambar a fost udat de sudoarea mea i fiecare bnu din scrin
a fost fcut prin chinul meu. M-am îmbogit prin munc i-am fcut
avere prin înelepciune. Am credina c toat viaa mea n-am
vreo fapt care s-mi întunece inima. Dar uite c, am
aolit eu ascuit, pe unul aa de bun ca mine, aa de drept, aa de de
treab, tot l-au legat cu mâinile la spate, l-au împins pân la capul
podului i l-au împucat!… Cu un pucoci încrcat cu o jumate de
tigv de praf de puc i o jumate de farfurie de boabe de fier,
au tras de la doar o palm de mine. A
urmat un bubuit uria, iar jumtate din cpâna mea s-a prefcut
într-o bltoac de noroi însângerat care a mânjit i podul, i pietrele
alb-cenuii i mari cât pepenii de iarn de sub el… Nu m las, am
suferit nedreptate, v rog struitor s-mi dai drumul s m
întorc, s m duc s-i întreb în fa pe oamenii ia ce
nelegiuire am svârit eu la urma urmei. Sub tirul continuu al
vorbelor mele, am vzut cum
faa mare i uleioas a regelui Yama se încreete fr întrerupere.
Judectorii care stteau lâng el îi tot
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
fereau priv irile, neîndrznind s i le încrucieze cu mine. tiam
c le e limpede c fusesem nedreptit, tiuser de la început c sunt un
duh nedreptit, îns din pricini necunoscute mie fceau pe protii i pe
niznaii. Am continuat s strig, iar vorbele mi se repetau ciclu dup
ciclu, precum transmigraia. Regele Yama a schimbat cu voce joas
câteva vorbe cu judectorii, iar dup aceea a spus, lovind în plcua
de lemn cu care se cere ordine în sal:
— De-ajuns, Ximen Nao, tim c ai fost nedreptit. Pe lume sunt
muli care ar fi trebuit s moar, dar n- au murit, i muli care n-ar
fi trebuit s moar, dar uite c tot au murit. Este o realitate pe
care nici curtea aceasta nu are cum s o schimbe. Acum îns, curtea
îi va arta o îngduin dincolo de ce spune
legea i îi va da drumul s te întorci la via. Marea bucurie
care s-a pogorât deodat peste
mine, asemenea unei pietre grele de moar, aproape mi-a fcut buci
trupul. Regele Yama a aruncat pe jos o tbli triunghiular de
culoarea cinabrului cu porunca lui pe ea i a rostit pe un ton de
mare
nerbdare: „Cap-de-bou, Chip-de-cal, ducei-l
înapoi!
Regele Yama s-a retras din sala de audiene fluturându-i mânecile
robei i urmat de mulimea de judectori. În curentul stârnit de
robele lor mari cu mâneci largi, lumânrile au început s pâlpâie.
Doi
draci îmbrcai în haine pcurii i încini cu cingtori late de culoarea
mandarinei s-au apropiat dinspre lateral, venind în faa mea. Unul
s-a îndoit de ale, a pescuit tblia cu porunca regelui i i-a vârât-o
la
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
brâu; cellalt m-a prins de bra, cutând s m trag sus în
picioare. Am auzit cum braul îmi sloboade un zgomot aspru, de parc
se frângeau oasele i muchii din el. Am scos un strigt ascuit.
Dracul care-i îndesase tblia la brâu i-a dat un brânci celui
care m prinsese de bra, zicându-i pe tonul celui btrân i cu bogat
experien care dsclete un puti cu ca la gur:
— Fir-ar mama ei, m, ie-i sun apa-n cap? Ai orbul ginilor? Ce,
nu vezi c sta-i crnnicios i ars ca o gogoa de pe strada 18 din
Tianjin?
Dsclit aa de cellalt, dracul cel tânr i-a dat ochii peste cap,
pierdut i netiind de unde s-o apuce. Cel care-i îndesase tblia la
brâu i-a zis:
— Ce-ai încremenit aa? Du-te s-aduci sânge de
mgar! Cel tânr i-a dat una peste frunte, iar pe fa i-a
aprut o expresie ca de subit iluminare. S-a rsucit i-a alergat afar
din sal, dar s-a întors cât ai bate din palme, în mân cu o gleat
toat numai pete de sânge. S-ar fi zis c gleata era deosebit de grea
–
dracul se gârbovise, paii i se împleticeau i prea c st s se
rstoarne la pmânt în orice clip.
A lsat gleata s cad greu lâng mine, facându- m s m cutremur
tot. Am adulmecat un iz care te- ngreoa – un iz
fierbinte-fierbinte, ce prea s fi reinut în el cldura unui corp de
mgar. Trupul unui
mgar ucis mi-a fulgerat prin creier, apoi a disprut. Dracul cu
tblia a înfcat din cldare o pensul din pr de porc, a înmuiat-o în
sângele gros i lipicios i de un rou întunecat i mi-a dat cu el pe
cretetul
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
capului. Am scos fr s vreau un ipt ciudat, provocat de aceast trire
stranie în care se amestecau i suferin, i amoreal, de parc m-ar fi
înepat o mie de ace. Am auzit cum pielea i carnea îmi
scot un sunet mrunt, poc! poc! iar ce-am resimit când sângele mi
le-a umezit, pârjolite cum erau, m-a dus cu gândul la pmântul aflat
îndelung sub secet peste care d deodat ploaie binecuvântat.
În acele momente, inima mi-era încâlcit precum cânepa i
m-ncercau simiri fel de fel. Ca un meter vopsitor cu micri iui i
precise i o art i tehnic excepionale, dracul cel tânr a
întins, pensul dup pensul, sânge de mgar peste tot pe corpul
meu. La urm, a ridicat gleata i mi-a turnat drept în fa ce mai
rmsese în ea. Am simit
cum viaa se avânt din nou vijelioas în trupul meu. Am
simit cum mi-au revenit puterea i curajul. Fr s m rezeme ei, m-am
ridicat în picioare.
Dei se numeau Cap-de- bou i Chip-de-cal, nu semnau deloc cu
dracii cu trup de om i cap de bou sau cpân de cal pe care îi vedem
noi în desenele
înfiând lumea cealalt. Aveau corpul alctuit întocmai ca
oamenii, deosebirea fiind doar c pielea, care parc le fusese vopsit
cu un lichid miraculos, scânteia cu raze albstrii ce îi luau ochii.
În lumea oamenilor, vzusem foarte rar un albastru atât de nobil: nu
exist pânz de o asemenea culoare, nu
exist nici frunze de o asemenea culoare, îns sigur exist flori de o
asemenea culoare – e vorba de o mic floare din mlatinile
tinutului Gaomi din nord-est care înflorete dimineaa i dup-amiaza
s-a i ofilit.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
inut de subsuori de cei doi draci zveli, înali de statur i cu feele
albastre, am strbtut un tunel întunecos al crui capt prea c
n-o s-l vedem niciodat. Cam la fiecare 40-50 de metri, din perei
ieeau pe amândou prile atârntori pentru lmpi cu forme cu totul i cu
totul ciudate, asemenea unor corali, iar pe ele spânzurau lmpi cu
ulei de soia în form de farfurioare; mireasma uleiului arzând în
acestea era uneori mai intens, alteori mai slab, facându-m i pe
mine s am uneori mintea limpede, alteori tulbure. La lumina
lmpilor, am zrit numeroi lilieci uriai atârnând de bolta tunelului:
ochii lor lucitori scânteiau în întuneric, iar ccrezele lor urât
mirositoare în form de bilue îmi cdeau deseori în cap.
Într-un sfârit, am ieit din tunel, iar dup aceea ne-am suit pe o
teras înalt. O bunicu cu prul tot înspicat a întins o mân
grsu, albicioas i foarte fin, deloc pe potriv cu vârsta ei, i, cu
un linguroi negru ca pana corbului, a scos dintr-o oal murdar de
fier un lichid negru cu miros stricat, pe care l-a
turnat într-un bol mare smluit în rou. Dracii au ridicat bolul i mi
l-au întins. Pe fee le-a rsrit un zâmbet care clar nu era cu gând
bun.
— Bea! Ia bea tu bolul sta de sup i o s uii toate durerile,
suprrile i dumniile.
Am dat din mân i-am rsturnat bolul, zicându-le
dracilor: — Nu, nu, vreau s in bine minte toate durerile
i
toate suprrile i toate dumniile, altminteri înapoierea mea pe
lumea omeneasc îi pierde tot
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
rostul. Am coborât seme de pe teras, treptele din
scânduri de lemn tresltând sub paii mei. I-am auzit pe draci
strigându-mi numele i apoi dându-se i ei în fug jos de pe teras.
În continuare, am început s mergem pe pmânturile inutului
Gaomi din nord-est. Aici, fiecare munte i fiecare ap, fiecare fir
de iarb i fiecare copac îmi erau foarte cunoscute. Nefamiliari
îmi erau în schimb stâlpii albi înfipi în pmânt pe care erau
scrise cu tu negru i nume cunoscute, i nume necunoscute; pân i pe
pmânturile roditoare ale familiei mele edeau drepi în picioare
numeroi stâlpi de acest fel. Am aflat de-abia mai apoi c în
rstimpul cât am stat eu în lumea umbrelor
strigându-mi nedreptatea în fel i chip, în lumea oamenilor se
desfurase reforma agrar, iar pmânturile marilor gospodrii fuseser
toate repartizate sracilor fr pmânt; pmânturile mele nu fcuser nici
ele, firete, excepie. Redistribuirea pmânturilor nu era lucru
lipsit de precedent istoric,
dar, înainte s o fac, chiar nu era necesar s m i
împute!
Dracilor prea c le e fric s nu o iau la sntoasa, aa c m încopciaser
între ei, inându-m strâns- strâns de umeri cu mâinile sau mai
degrab cu ghearele lor reci ca gheaa. Soarele strlucea, aerul
era curat i proaspt, psrile cântau în înaltul cerului, iar iepurii
alergau peste câmpuri; în locurile umbrite ale canalelor de irigaie
i ale cilor de ap, maldre de zpad rsfrângeau razele soarelui,
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
înepându-i ochii. Am sgetat cu privirea feele albastre
ale diavolilor i mi-am dat subit seama c seamn cu nite personaje
frumos boite i bogat sulemenite de pe o scen – atât doar c
nicio culoare de pe lumea asta n-o s poat vreodat zugrvi feele
acelea albastre, atât de nobile i atât de pure.
Am urmat drumul care mergea de-a lungul râului, am trecut
prin mai bine de zece sate i ne -am încruciat cu numeroi
oameni. Am recunoscut destul de muli prieteni din satele vecine,
dar de fiecare dat când voiam s deschid gura s le dau binee,
dracii îi încletau, neîntârziat i cu mare precizie, mâinile de
gâtul meu, facându-m incapabil s scot pân i cel mai mic sunet.
Mi-am artat intensa nemulumire fa de aceast stare de lucruri:
i-am lovit cu piciorul în pulpe, dar n-au zis nici pâs, de parc
nici n-ar fi avut nervi acolo; le-am tras câte un cap peste fa, dar
feele parc le erau de cauciuc. Îi descletau mâinile de pe gâtul meu
numai când nu mai era nimeni de fa. La un moment dat, o cru cu roi
de cauciuc care trgea dup ea nori de praf a
gonit în zbor pe lâng noi, iar mirosul de sudoare al calului mi s-a
prut mai mult decât cunoscut. L-am vzut pe vizitiu, Ma
Wendou, înfurat într-o hain alb de oaie iar pr, stând pe capr cu
biciul în mân; pipa lui cu eav lung i punga de tutun erau legate
laolalt i vârâte piezi în guler, la ceaf. Punga
de tutun se tot zdruncina, ca însemnul unei cârciumi. Crua era crua
de la mine de-acas, calul era tot de-acolo, dar cruaul nu era
argatul meu. Am vrut s m reped la el s-l întreb ce se întâmpl,
îns
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
dracii parc erau vrejuri încolcite în jurul meu i de care îmi era
greu s m scutur. Eram sigur c Ma Wendou, cruaul, îmi vzuse
silueta, c auzise zgomotele pe care le scoteam zbtându-m din
rsputeri i c-mi adulmecase mirosul ciudat i atât de greu de gsit în
lumea oamenilor; el îns i-a mânat cu iueala vântului crua prin faa
mea, de parc voia s scape de vreo urgie. Mai apoi ne-am
întâlnit i cu o trup de actori pe catalige care jucau istoria
clugrului plecat în vremurile Tang s aduc sutrele
budiste din India: cei în rolul Maimuei i al Râtanului erau
cunoscui de-ai mei din sat. Dup cele scrise pe steagurile înlate de
ei i din vorbele lor, mi-am dat seama c era prima zi a anului 1950.
Când s ajungem la podeul de piatr din capul
satului nostru, am simit c m trec valuri-valuri de neastâmpr. Peste
o clip, am zrit pietrele de sub pod care, ptate toate de carnea i
sângele meu, îi schimbaser culoarea. De ele se aflau lipite
fâii-fâii de pânz i fire murdare de pr, ce rspândeau un miros greu
de sânge. Sub arcul prginit al podului se
strânseser trei câini slbatici – doi stteau întini, unul în
picioare, doi erau negri, unul galben. Toi aveau îns blana lucioas,
limba de un rou aprins, dinii albi i imaculai i ochii sticlindu-le
vii.
În povestirea „Însemnri despre fiere6, Mo Yan a
6 Doar dou texte atribuite în roman personajului Mo
Yan sunt identificabile în opera scriitorului Mo Yan –
„Însemnrile despre revan i „Explozii.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
scris despre acest pode de piatr i despre aceti câini care au
mâncat oameni mori pân au înnebunit. A mai scris i despre un
fiu plin de iubire de prini care a scobit afar fierea din corpul
unui om de-abia împucat i i-a dus-o mamei acas ca tratament pentru
ochi. S-au auzit multe despre tratarea bolilor cu fierea ursului,
dar nu i cu fierea omului – asta e înc o plsmuire plin de mare
curaj i nesbuin a lui bieic la de Mo Yan. Cele descrise în
povestirile sale sunt în mare msur ticluiri de-ale lui, în adevrul
crora nu trebuie în niciun caz s ne încredem.
Pe drumul de la pode pân la poarta noastr, mi-a rsrit în minte
scena împucrii mele. Îmi legaser mâinile la spate cu sfoar subire
de cânep, iar la
ceafa îmi vârâser plcua de condamnat la moarte. Era în ziua a
douzeci i treia din ultima lun a anului, la doar apte zile de
Srbtoarea Primverii. Vântul era rece i geros, iar norii
plumburii se eseau strâns pe cer. Mân dup mân de mzriche asemenea
boabelor albe de orez mi se lsa pe lâng
gât. Soia mea, Bai, bocea nu departe în spate; nu le auzeam îns pe
concubina întâia, Yingehun, i nici pe cea de-a doua, Qiuxiang.
Yingehun avea copii mici de îngrijit, aa c era de îneles c nu
venise s m conduc pe ultimul drum, îns Qiuxiang nu era în situaia
asta, era i tânr, iar faptul c nu venise îmi
amra inima. Dup ce m-am oprit pe pod, am întors brusc capul i
m-am uitat la Huang Tong, eful miliiei populare, i la cei mai bine
de zece oameni ai lui, care stteau la doar câiva pai deprtare
de
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
mine. Am spus: — Domnilor, suntem din acelai sat, între noi
n-a
fost vrajb în vremuri vechi i nici gâlceav în cele noi, dac fratele
vostru v -a greit cu ceva, spunei doar – de ce e nevoie
de una ca asta?
Huang Tong m-a intuit cu privirea, apoi i-a- ntors-o imediat.
Pupilele lui galben-aurii erau atât de luminoase, c semnau cu dou
stelue aurii. Huang Tong, Huang Tong, când prinii i-au dat numele
sta de „Pupile-Galbene, tare bine i l-au mai potrivit!
— Mai las vorbria, aa e politica! a zis el. Am
continuat s-mi pledez nevinovia: — Domnilor, trebuie s m
facei s pricep de ce
mor, la urma urmei ce lege am înclcat?
Huang Tong a rspuns: — Du-te la regele Yama s te fac el
s pricepi! i-a ridicat deodat pucociul, a crui eav se
afla
la doar o palm de fruntea mea, iar dup aceea am simit cum îmi zboar
capul, apoi am vzut o flacr, am auzit o explozie care prea c rzbate
de foarte
departe i-am adulmecat mireasm de praf de puc plutind prin
aer…
Poarta noastr era descuiat, iar printre crpturile ei se vedeau cu
totul nelimpede oameni – s fi tiut oare c urmeaz s m întorc?
M-am adresat celor doi draci-slujbai:
— Frailor, v -am ostenit cu drumul sta! Le-am zrit
zâmbetul viclean de pe feele albastre,
dar n-am mai apucat s m gândesc la înelesul lui, c m-au i înfcat de
brae i m-au dus înainte cu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
toat puterea. Totul a plit în faa ochilor mei, de parc a fi fost
cufundat într-o ap. În urechi mi-a rsunat deodat un strigt voios:
— S-a nscut! Am deschis ochii i-am vzut c tot
corpul mi-e
înmuiat într-un lichid lipicios i c stau culcat lâng
bucile unei mgrie. Cerule! Cui i-ar fi trecut prin minte c
Ximen Nao, un domn de ar plin de gânduri înalte, bine colit i cu
tiin mare de carte, o s se transforme într-un mgru cu copite albe
ca zpada i bot rozaliu?
CAPITOLUL 2
Ximen Nao face o fapt bun i-l salveaz pe Lan Lian; Bai Yingehun
alin cu mare drag un mgar orfan
Brbatul care sttea în picioare în spatele mgriei i pe faa cruia se
citea atâta voioie era argatul meu,
Lan Lian. Îmi aminteam de el ca de un tânr slbnog i nu mi-ar fi
trecut prin cap c în scurtul rstimp, de doar doi ani, trecut de la
moartea mea, avea s se prefac într-un brbat voinic cu statur aa
impuntoare.
Pe Lan Lian îl culesesem din zpad din faa
templului închinat zeului Guandi, pe când era copil, i-l luasem cu
mine. Era învelit atunci într-un sac rupt de cânep i n-avea înclri
în picioare; era eapn cu totul, cu faa vânt i prul încâlcit
vâlvoi.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
Tatl meu numai ce se prpdise, dar mama era în via i sntoas.
De-abia primisem din mâinile tatii cheia de alam de la cufrul de
lemn de camfor, în care era pus la pstrare titlul de proprietate
asupra celor 80 de mu7 de pmânt roditor ai notri, precum i
tot aurul, argintul i cele de valoare ale familiei. Aveam
doar 24 de ani i m cstorisem nu demult cu cea de-a doua fiic a lui
Bai Lianyuan, bogtaul din târgul Baima. Numele ei de copil era
Xing’er, dar nu cptase i nume de adult, aa c atunci când s-a mritat
în familia noastr a devenit „doamna Ximen, nscut Bai. Bai era
dintr-o familie veche i bogat, avea tiin de carte i cretere aleas,
un trup fraged i delicat i sânii ca dou pere dulci; prin prile de
mai de jos era de asemenea cu totul încânttoare, iar
în treburile patului îmi era întocmai dup pofta inimii.
Singurul neajuns în toat aceast desvârire era c nu-mi nscuse
înc niciun copil în câiva ani de cstorie.
În acele vremuri, se putea spune despre mine c de tânr aveam parte
de reuit: an dup an belug la
recolt, arendai întrecându-se s-i plteasc arenda, iar grânarele
– cele mari cu preaplin, cele mici dând pe dinafar. i
dobitoacelor le pria, iar iapa noastr cea neagr chiar ftase doi
mânji – o adevrat minune, întâlnit în legende, dar rareori
i
7 Un mu (subdivizat în 10 feri) este o unitate de
suprafa echivalent cu a cincisprezecea parte dintr- un
hectar.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
pe lume. Oamenii din inut se perindau fr contenire s-mi
vad mânjii, iar mgulelile lor nu mai conteneau nici ele în
urechile mele. Pregtisem acas ceai de iasomie i igri „Bateria
verde, ca s -i tratez pe consteni. Un bieic din sat, nici om mare,
nici copil, Huang Tong, a furat un pachet de igri, i oamenii l-au
adus în faa mea trgându-l de urechi. Bieic sta avea prul galben i
faa galben, iar pupilele galbene i se tot roteau de jur împrejur,
de parc în cap i se-nvolburau numai gânduri rele. Am dat din mân
s-i dea drumul i i-am mai i druit un pachet de ceai pentru taic-su.
Acesta, Huang Tianfa, era un om drept i cinstit i care tia s fac un
douju foarte bun; era arendaul meu, cultiva cinci mu din pmântul
meu mnos de lâng râu i nu mi-
ar fi trecut prin cap c are o aa pramatie de f iu. Mai apoi,
Huang Tianfa a adus o cobili de doufu aa de uscat c puteai s-l
atârni într-un cârlig i dou târne de vorbe de iertciune, iar eu am
pus-o pe soie s-i druiasc doi coi de stof neagr groas din cea mai
bun, ca s-i fac o pereche nou de pantofi de anul
nou. Huang Tong, Huang Tong, mcar în temeiul prieteniei mele
de-atâia cu taic-tu i tot nu trebuia s m omori cu pucociul. Firete
c tiu c ascultai de ordinele altora, dar puteai la fel de bine s
inteti spre pieptul meu i s-mi lai leul întreg. Pui de lele
nerecunosctor ce eti tu!
Eu, Ximen Nao, eram om mândru i falnic, darnic i mrinimos, i de toi
venerat. Când am luat asupra
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
mea treburile familiei, vremurile erau tulburi i-a trebuit s fac fa
i partizanilor, i Pieilor galbene8, dar în câiva ani averea noastr
tot a sporit îndoit: am mai cumprat o sut de mu de pmânt roditor,
animalele de povar din patru s-au fcut opt, am rostuit i o cru mare
cu roi de cauciuc, argaii din doi s-au fcut patru, slujnicele din
una s-au fcut dou i-am mai adugat i dou servitoare în vârst, s se
ocupe de mâncare. Aa stteau lucrurile când, din faa templului lui
Guandi, l-am adus acas în brae pe Lan Lian, care înghease de
abia mai rsufla. M trezisem devreme în acea zi ca s strâng rahai
pentru îngrmânt – nici n-o s m crezi cu vorba asta, dar, dei
familia noastr era cea mai bogat din inutul Gaomi din nord-est, eu
tot îmi pstrasem
obinuina de-a trudi. În luna a treia plugream, în a patra semnm, în
a cincea seceram grâul, în a asea plantam dovlecii, în a aptea spam
fasolea, în a opta tiam cânepa, în a noua ciupeam spicul, în a
zecea întorceam pmântul, iar în a dousprezecea lun, în toiul
iernii, tot nu-mi pica cu tronc cldura patului i,
de cum se crpa de ziu, i cocoam coul pentru rahat pe umr i plecam s
culeg rahai de câine. Prin sat se rspândise gluma c, trezindu-m
odat prea devreme, luasem nite pietricele drept rahat de câine i m
întorsesem cu ele acas; astea erau doar
8 Porecl (provenind de la culoarea uniformei) dat
soldailor chinezi care colaborau cu japonezii în timpul
rzboiului.
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
palavre, aveam nasul ascuit i adulmecam de tare departe mirosul
rahatului de câine. Dac un proprietar de pmânt nu pune pre pe
rahatul de câine, se cheam c nu e un bun proprietar.
Ninsese zdravn în acea zi, iar casele, copacii i uliele fuseser
toate acoperite de o întindere nesfârit de alb. Câinii se pitiser i
nu era niciun rahat de cules, dar eu tot am ieit din cas clcând
prin zpad. Aerul era rcoros i proaspt, iar un vânticel btea
viforos. În zorii zilei se petrec tot felul de fenomene stranii i
misterioase i, dac nu te trezeti de diminea, cum o s le vezi? Am
trecut de pe ulia din fa pe cea din spate, m-am suit pe
împrejmuirea de pmânt a satului i i-am dat ocol. Am
vzut cum la rsrit zarea se face din alb roie,
am vzut norii de foc ai dimineii, am vzut roata soarelui
urcându-se-n cer; pe pmântul cel uria zpada rsfrângea raze roii, ca
în regatul de lapislázuli din legend. L-am descoperit pe bieic în
faa templului lui Guandi, învelit pe jumtate în zpad.
La început am crezut c murise i cugetam s
dau câiva bnui s-i cumpere un sicriu din coaj subire s-l îngroape,
ca s nu-l mnânce câinii slbatici. Cu un an mai înainte, un brbat
dezbrcat murise îngheat în faa templului închinat zeului solului.
Era tot împurpurat, scula i-o avea ridicat ca o puc, iar privitorii
din jurul lui se prpdeau de
râs. Despre treaba asta a scris prietenul la mai anapoda al tu, Mo
Yan, în povestirea „Omul moare, mtrânga ba. Pentru omul sta de se
prpdise – el da, mtrânga ba – la margine de drum, eu
fusesem
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
la care scosese banii s-l îngroape în cimitirul cel vechi de
la apusul satului. Asemenea fapte bune aveau un rsunet uria, mult
peste cel iscat de monumente i cronici. Am pus jos coul de rahat i
l- am ghiontit niel pe biat, i-am pipit i coul pieptului i-am simit
în el un firicel de cldur. Mi- am dat seama c n-a murit, aa c mi-am
dat jos mantaua de bumbac i l-am înfurat în ea. M-am întors
acas pe ulia mare, cu faa spre soare i inându-l în brae pe
acest copil îngheat. În fapt de zi, între cer i pmânt erau o mie de
raze de lumin, aa c cei cu cas la ulia mare deschiseser porile s
curee zpada, iar muli steni au vzut fapta de milostenie înfptuit de
mine, Ximen Nao. Mcar în temeiul acestui lucru i nu trebuia s
m omorâi cu
pucociul! Mcar în temeiul acestui lucru, mrite rege Yama, i
nu trebuia s m pui s m întorc iar pe lume ca mgar! Se zice adesea c
s salvezi o via de om e mai bine decât s durezi o pagod cu apte
etaje, i e cât se poate de adevrat c eu, Ximen Nao, am salvat o via
de om. Dar cum s fi salvat eu,
Ximen Nao, o singur via de om? în anul cu marea foamete am vândut
în primvar la pre drept cincizeci de banie de sorg i i-am iertat de
arend pe toi arendaii, inând astfel în via un mare numr de oameni.
i uite în ce fel întristtor am ieit eu din scen – în cer
i pe pmânt, între oameni i între
spirite, se mai afl dreptate? Mai e omenie? Nu m las, nu pot s
îneleg!
L-am adus pe brae acas pe bieic la i l-am aezat pe kang,
patul cel cald din odaia argailor. La
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
început m-am gândit s fac focul s-l înclzesc, dar mai marele
argailor, Zhang, care avea o bogat experien de via, a spus:
— Stpâne, nu care cumva s-l pui la foc. Varza i napii degerai
nu se dezghea decât încet- încet, dac îi pui lâng foc,
se prefac numaidecât într-o bltoac de nmol.
Vorbise cu temei. L-am lsat pe bieic la s se înclzeasc
cu încetul pe kang i-am pus s-i fiarb un bol de sirop de ghimbir,
s-i desfac dinii cu beioarele i s i-l verse pe gât. De cum
i-a intrat în burt fiertura de ghimbir, bieic s-a pus pe
gemete. Dup ce i-am salvat aa viaa, l-am pus pe Zhang s-i dea jos
cu briciul tot prul la zbârlit din cap dimpreun cu pduchii din el.
Dup ce l-au îmbiat i
l-au primenit, l-am dus pe bieic s o vad pe mama. Era tare drgla. A
îngenuncheat în faa ei i i-a zis „Bunico, bucurând-o astfel
nemsurat de mult pe mama, care a incantat o dat numele lui Buddha i
s-a întrebat de la care templu o fi clugrul acela micu. Întrebat ce
vârst are, a scuturat din cap c nu
tie; întrebat de unde e de batin, a zis c nu-i aduce aminte;
întrebat de ceilali din familia lui, a scuturat din cap, de cpâna-i
semna i mai mult cu o talang de negustor de mruniuri. i uite aa
l-am pstrat la noi, socotind c mi-am luat un fiu de suflet. Era o
maimuic deteapt, care tia cum s se caere
sus dac-i ddeai un b; când m vedea, îmi zicea „Tat de suflet, iar
când o vedea pe Bai îi zicea „Mam de suflet. Fiu de suflet, nefiu
de suflet, tot trebuia s roboteasc pentru mine. Pân i eu,
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
stpânul locului, tot trebuia s robotesc. „Cine nu muncete nu mnânc:
e drept c vorba asta e de mai târziu, dar ideea
exist înc din vechime. Bieic n-avea nici nume mare, nici
nume mic, dar cum pe partea din stânga a feei avea o pat albastr
cât o palm de mare, am spus primul lucru care mi-a venit pe
limb:
— Bieic, o s te numeti Lan Lian, „Fa- Albastr: numele
mare o s fie Lan, numele mic, Lian.
El a zis: — Tat de suflet, vreau s iau numele tu de
familie, s m numesc Ximen, cu numele mic Lanlian – Ximen
Lanlian.
I-am zis c nu se poate una ca asta, c nu se poate
numi Ximen aa dup bunul-plac i c s munceasc bine i, dup vreo
douzeci de ani de munc, mai vedem. Bieic a fcut mai întâi tot
felul de munci pe lâng argai, a dus caii la pscut, a dus i mgarii –
mrite rege Yama, cum de-ai fost aa de negru la inim s m
prefaci într-un mgar!? —, iar mai apoi a
trecut treptat-treptat la muncile grele. O fi fost el slbnog, dar
mâinile i picioarele îi erau iui i precise, vederea o avea bun i
învase toate chiibuurile, compensând astfel neajunsurile în privina
triei trupeti. Acum, când îi fixam cu privirea umerii largi i
braele vânjoase, îmi ddeam
seama c ajunsese brbat cu totul pe picioarele lui i fr team de
nimic.
— Ha, ha, s-a nscut! a strigat el tare, apoi s-a lsat în
jos i i-a întins mâinile cele mari înspre mine,
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
rezemându-m s m ridic. Simeam o ruine i o indignare fr pereche, aa
c m-am strduit s zbier:
— Nu sunt mgar! Sunt om! Sunt Ximen Nao! Dar gâtul îmi
era întocmai ca mai devreme, când
m sugrumau cei doi draci cu fee albastre; dei fceam tot ce-mi sttea
în puteri, nu izbuteam s scot niciun sunet. M-a cuprins dezndejdea,
m-am îngrozit, m-am înfuriat, am fcut spume albe la gur, iar
din ochi mi-au dat lacrimi groase i lipicioase. Mâinile lui au
alunecat de pe mine, iar eu m-am prbuit la pmânt, drept în lichidul
amniotic cel cleios i în placenta cea asemenea unei meduze.
— Mai repede, adu un tergar! În urma strigtului lui Lan
Lian, o femeie
însrcinat creia i se uguia mult burta a ieit din
camer. Pe neateptate, i-am zrit faa pistruiat i uor umflat i ochii
cei mari i plini de mâhnire. Iiiiih!… iiiiih!… Era femeia mea, a
lui Ximen Nao, concubina mea, Yingehun. Venise dup Bai când se
mritase, ca slujnic; numele de familie nu-i era tiut, aa c purta
numele stpânei, Bai. În cel de-al treizeci
i cincilea an al Republicii, în 1946 în primvar, am luat-o de
concubin. Fata asta avea ochii mari i nasul drept, fruntea larg,
gura mare i flcile puternice – o fa pe care citeai numai semne
bune –, i dac mai pui i âele cu sfârcurile rsucite în sus i
oldurile late, îi ddeai seama dintr-o privire c o s
aib meteug la facerea de copii. Ruinat c de- atâta vreme nu-mi
druise copii, soia mea o mânase pe aceast Yingehun în culcuul meu.
Îmi zisese câteva vorbe de rând i uor de priceput, dar
cu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
greutate i venite din toat inima: — Brbate, ia-o! Apa
rodnic s nu se duc pe
ogorul strinului! Yingehun chiar a fost ogor mnos. În
prima noapte
în care am împrit odaia cu ea, am lsat-o grea, i nu doar
grea, grea cu gemeni. La începutul primverii urmtoare, mi-a nscut
dragon i phoenix, aa c pe biat l-am nuinit Ximen Jinlong, iar
pe fat, Ximen Baofeng. Potrivit spuselor moaei, nu mai vzuse
niciodat o femeie atât de priceput s nasc: cu bazinul acela
lat, cu o cale de ieire aa de elastic, a fost ca atunci când
rstorni afar pepenii dintr-un sac – i-a nscut pe bebeluii ia
voinici cu mare uurin. La prima natere, aproape toate femeile se
chinuie cu cerul i cu pmântul, scoând urlete jalnice; când a
nscut Yingehun a mea îns, în odaie n-a fost niciun sunet, nicio
oapt. Tot potrivit spuselor moaei, în timpul naterii pe faa lui
Yingehun a rmas întiprit de la început pân la sfârit un zâmbet
misterios, de parc ar fi fost prins în vreun joc amuzant; asta a
fcut-o pe moa s fie deosebit de încordat, de
team ca din Yingehun s nu se strecoare afar vreun demon.
Naterea lui Jinlong i Baofeng a fost mare bucurie pentru familia
Ximen, dar de fric s nu-i sperii pe bebelui i pe luz i-am pus
pe mai-marele argailor, Zhang, i pe argatul cel mic, Lan Lian, s
cumpere
zece iraguri cu opt sute de pocnitori, s le duc pe
împrejmuirea de pmânt din sudul satului i s le dea foc acolo.
Zgomotul pocnitorilor rzbtea valuri- valuri, înnebunindu-m de
bucurie. Aveam i eu o
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
ciudenie, ca toi oamenii: de cum m încerca o bucurie, m
mâncau mâinile i, dac nu trudeam cu hrnicie, nu scpm. În zgomot de
pocnitori, mi-am suflecat mânecile, am srit în grajdul vitelor i
m-am pus s azvârl afar cele câteva zeci de roabe de blegar
care se strânseser acolo o iarn întreag. Ma Zhibo, un geomant din
sat care obinuia s fac tot felul de lucruri s par de neîneles, a
dat fuga la grajd i mi-a spus misterios:
— Menshi (acesta era numele meu de politee), vrednice
Menshi, când ai acas o luz, nu poi s durezi ziduri i s întorci
pmântul i cu-atât mai puin s scoi blegar sau s denisipezi o fântân:
asta îi aduce jignire lui Taisui i duce la nenoroc pentru
nou-nscut.
Mi s-a strâns inima la vorbele lui Ma Zhibo, dar când ai slobozit
arcul, sgeata n-o mai întorci. Oriice lucru, dac l-ai început,
trebuie s-l faci pân la capt, nu poi s-l lai la jumtatea drumului
– iar eu cum ddusem afar jumtate din blegarul din grajd, nu
mai puteam s-l aduc înapoi i s-l pun la loc. I-
am zis geomantului: — E o vorb din vechime care spune: „Când
de
înflorire lung ai parte, dracii i spiritele se in deoparte.
Eu, Ximen Nao, am inima dreapt i nu mi-e fric de rele, am fapta
potrivit i nu mi-e team de draci: s dau i peste Taisui, ei, ce-o s
fie?
Gura cea spurcat a lui Ma Zhibo a brodit-o, pentru c am scos cu
lopata afar din blegar o ciudenie cu aspect de tigv. Era ca un gel
i semna cu un aspic, prea transparent dar i nelimpede, i era
atât
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
plpând, cât i mldios. L-am luat cu lopata i l-am pus la marginea
grajdului, msurându-l cu privirea: sta s fi fost Taisui din
legende? Am vzut cum lui Ma Zhibo faa i se face cenuie i clia
începe s-i tremure; i-a încruciat mâinile în dreptul pieptului, a
fcut plecciune dup plecciune în faa ciudeniei aceleia, în acelai
timp dându-se i înapoi, iar când a ajuns lâng zid, s-a rsucit i a
luat-o la sntoasa. Am zâmbit cu rceal i-am zis:
— Dac Taisui chiar are înfiarea asta, nu merit atâta team i
respect. Taisui, Taisui, o s te strig de trei ori la rând i dac tot
n-ai tulit-o de-aici, s nu zici dup aia c nu m art cuviincios cu
tine. Taisui, Taisui, Taisui!
Am închis ochii i am zbierat de trei ori, iar când i-
am deschis am vzut c lucrul la era tot cum fusese mai înainte,
strâmtorat la marginea grajdului i cu balega inându-i
companie. Era cu totul i cu totul mort, aa c am fâlfâit în sus
lopata i l-am despicat dintr-odat în dou. M-am uitat la luntrul
lui, era aceeai substan precum gelul sau aspicul i
asemenea rinii care se prelinge din cicatricile unui piersic. L-am
ridicat cu lopata i l-am azvârlit cu putere peste zid ca s se
amestece cu balega de cai i pisatul de mgari – mcar s fi fost
rodnic, s fi fcut cocenii s dea în luna a aptea tiulei cât colii de
elefant i firele s fac în luna a opta spice mari cât
coada câinelui. Bieic la de Mo Yan a scris aa în povestirea
sa,
„Taisui: …Într-o sticl transparent cu gura mare, am
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
turnat ap i am adugat ceai negru i zahr nerafinat, iar apoi am
aezat-o în spatele sobei; zece zile mai târziu, în sticl crescuse o
ciudenie cu aspect de tigv. Dup ce stenii au auzit, au dat cu toii
fuga s se uite. Fiul lui Ma Zhibo, Ma Congming, a spus plin de
încordare: „Vai de mine, sta e Taisui! Taisui la de l-a scos atunci
cu lopata moierul Ximen Nao aa era. Eu sunt un tânr modern, care se
încrede în tiin, nu în draci i spirite. L-am uuit pe Ma
Congming, am turnat afar din sticl prostioara aia, am tiat-o, am
mrunit-o i am perpelit-o în tigaie pân a început s rspândeasc o
arom aparte, care te fcea s-i lase gura ap. Când am pus- o în gur,
era ca piftia, avea un gust extrem de bun i era i extrem de
hrnitoare… Dup ce am mâncat un
Taisui, în trei luni m-am înlat cu zece centimetri… Bieic sta
tare se mai pricepe el s te-
mbrobodeasc! Sunetul pocnitorilor a alungat zvonurile cum c Ximen
Nao nu poate avea copii; numeroi oameni au cumprat cadouri,
pregtindu- se s vin s m felicite în a noua zi de la natere.
Dar
de cum au tcut zvonurile vechi, s-a i nscut o vorb nou: vestea c
Ximen Nao i-a adus jignire lui Taisui pe când scotea blegarul din
grajd s-a transmis într-o singur noapte peste tot în cele
optsprezece sate i târguri ale inutului Gaomi din nord-est. i
vestea nu numai c s-a dus, dar a fost i înflorit i
înzorzonat.
Se spunea c Taisui e un ou mare de carne cu cele apte deschizturi
toate în bun stare i care se tot rostogolea încoace i-ncolo prin
grajd; c atunci când l-am despicat cu lopata, o raz alb s-a repezit
în sus
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
pân la cer; i c, dac îi aduci jignire lui Taisui, în rstimp de o
sut de zile negreit o s se petreac o grozvie cu vrsare de sânge.
tiam c bate vântul peste copacii înali, c averea cea mare stârnete
invidie i c muli sunt cei ce ateptau în tain ca familia Ximen s dea
de necaz. M zbuciumam i eu întru câtva, dar nu mi-am pierdut
pacea luntric – dac zeii voiau s m pedepseasc, de ce s-mi mai
fi trimis cele dou minuni, pe Jinlong i Baofeng?
Când m-a vzut, voioia i-a aprut i lui Yingehun pe fa. S-a îndoit cu
greutate din ale i-n acea clip am vzut limpede ftul din burta ei:
era biat, pe partea din stânga a feei avea i el o pat albastr, i
iar nicio umbr de îndoial era din smâna lui Lan Lian. Ce umilin
uria! Focul mâniei mi s-a aprins
în inim, ca veninul i otrava de aprig. Îmi venea s fac moarte
de om, s înjur, s-l toc mrunt pe Lan Lian. Lan Lian, dobitoc
nerecunosctor ce eti, eti un netrebnic mârav fr urm de inim! „Tat
de suflet în sus, „tat de suflet în jos, mai apoi doar „Tat
– pi dac eu îi sunt tat, atunci Yingehun îi
e mam, i tu i-ai fcut-o pe maic-ta nevast i-ai lsat-o grea cu
fiu-tu! Ai fcut stricciune în legile oamenilor, trsnetul ar fi
trebuit s te bage-n pmânt! i, ajuns în iad, ar fi trebui s te
jupoaie de piele i s i-o umple cu paie i dup aia s te trimit
în transmigraie în lumea dobitoacelor! Doar c Cerul
nu-si mai are Cale i nici iadul temei, iar cel ajuns în
transmigraie în lumea dobitoacelor sunt eu, Ximen Nao, care în viaa
mea n-am fcut nicio fapt rea. Iar tu, mic Yingehun, mic scârnvie,
câte vorbe pline
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
de dulcea n-ai spus tu la pieptul meu i câte juruine de
iubire cât munii i mrile de mare n-ai fcut? Dar nici n-au apucat s
mi se rceasc bine oasele c ai i împrit patul cu argatul. Desfrânato
ce eti, mai ai obraz s trieti pe lumea asta? Ar trebui s te omori
numaidecât, îi druiesc eu câiva coi de damasc alb pentru funie
– pfui! nu eti tu vrednic de damasc alb, pentru tine e bun
doar sfoara însângerat cu care au inut legat porcul, du-te i
te spânzur cu ea de grinda unde-i las oarecii ccrezele i-i împrtie
liliecii pisatul! E bun doar arsenicul, s înghii patru msuri i s
mori otrvit! E bun doar fântâna aia din afara satului în care s-au
înecat câinii slbatici, s te arunci i s te-neci i tu în ea!
în lumea asta ar trebui s te plimbe pe ulie clare
pe-un mgar de lemn ca s te-arate oamenilor, iar pe lumea cealalt s
te arunce în groapa cu erpi veninoi unde sunt pedepsite anume
desfrânatele, ca s te omoare ei cu mucturile lor! i dup aceea s te
surghiuneasc i pe tine în transmigraie în lumea dobitoacelor i nici
în zece mii de generaii s nu te
desprinzi de ea! Iha! iha! cel surghiunit în lumea dobitoacelor
sunt eu, Ximen Nao, om ales i drept, i nu concubina mea!
S-a lsat anevoios pe vine lâng mine i a ters atent lichidul
lipicios de pe corpul meu cu un tergar albastru cadrilat fcut din
bumbac. tergarul uscat pe
pielea mea ud m fcea s m simt deosebit de bine. Avea micri
blajine, de parc i-ar fi ters propriul bebelu.
— Mgru drgla, pui drag ce eti, când o s
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
creti mare ce bine o s-mi mai ari, ia uite ce ochi mari, ia uite-i,
albatri i umezi, i ce urechiue, pufoase-pufoase…
Prile despre care vorbea, pe acelea le i tergea. I- am desluit
inima la fel de bun ca mai înainte i am simtit cum iubirea îi vine
din strfundul sufletului. Am fost tare micat, focul otrvit i
plin de rutate din mine s-a stins treptat-treptat, iar amintirile
de pe vremea când eram om au devenit îndeprtate i nedesluite.
Eram uscat i mi-era bine. Nu mai tremuram. Am simit c oasele mi
s-au întrit i c am vlag în picioare. O for, o dorin m mânau s- mi
încerc puterile.
— Aha, mgruul e bieel, a zis în timp ce m tergea pe
membru.
Am simit cum m trece un val de ruine, iar jocurile
noastre de iubire de altdat, când eram om, au cptat
instantaneu o claritate fr pereche. i al cui fiu sunt eu?
Sunt fiul unei mgrie, am vzut-o stând acolo fremtând din tot
corpul: mama mea? O mgri? Mânat de furie i neastâmpr, m-am
ridicat. M-am ridicat proptindu-m pe patru picioare, parc eram un
taburet de lemn cu picioare înalte i
butucnoase.
— S-a ridicat, s-a ridicat! a spus cu însufleire Lan Lian,
btând din palme.
A întins mâna i a tras-o în picioare pe Yingehun,
înc pe vine. În ochi avea mult blândee – s-ar zice c îi
purta o mare afeciune. Mi-am adus pe neateptate aminte de
unele lucruri din trecut – parc îmi sugerase cineva s m art
precaut cu micul
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
argat crescut acas, s nu fac tulburare prin iatac. S fi fost de mai
demult treburi necurate între acetia doi?
Stteam în picioare în soarele dimineii din prima zi a anului i, ca
s nu m prbuesc, m propteam în ele. Am fcut primul pas ca mgar i am
început astfel un drum nefamiliar i plin de amrciune i umiline. Am
mai fcut un pas, corpul mi s-a zdruncinat tot i pielea de
pe burt mi s-a întins puternic. Am vzut un soare foarte
mare, un cer foarte albastru i porumbei foarte albi rotindu-se în
aer. L-am vzut pe Lan Lian sprijinind-o pe Ying- chun s mearg
înapoi în cas. Am vzut doi copii, o feti i un biat, îmbrcai cu
haine vtuite noi- noute, înclai cu botosi cap-de-tigru i cu cciuli
din
blan de iepure, intrând în fug pe poart. Ca picioarele lor
scurte s treac peste pragul înalt a fost treab istovitoare. N-aveau
decât vreo trei-patru ani. Lui Lan Lian îi ziceau tat, lui
Yingehun, mam. Iha! iha! tiam c erau copiii mei, pe biat îl chema
Ximen Jinlong, pe fat Ximen Baofeng. Copiii mei, grozav îi
mai e tatii dor de voi! Tata înc mai trgea speran s v prefacei unul
în dragon i cellalt în phoenix i s-aducei lumin i strlucire
strmoilor, dar voi ai ajuns copiii altcuiva, iar tata a ajuns mgar.
Inima mi-a fost cuprins de dezolare, m-a luat ameeala i ochii mi
s-au împienjenit, picioarele mi-au intrat în
trepidaie i m-am rsturnat la pmânt. Nu voiam s fiu mgar, voiam s-mi
recapt trupul de om, s fiu iar Ximen Nao i s-mi fac cu ei
socotelile. În aceeai clip în care eu m-am prbuit, mgria care
m
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
nscuse a czut cu o bubuitur la pmânt, ca un zid
prginit.
Mgria care m nscuse murise, avea picioarele epene ca nite bee i
ochii larg deschii; nu murise împcat, ci prând s se fi simit
profund nedreptit. Nu m trecea niciun fior de întristare la moartea
ei: eu doar îi luasem trupul cu împrumut ca s m nasc, iar totul era
un iredic al regelui Yama, sau poate doar o greeal rezultat
dintr-un joc al întâmplrii. Nu busem nicio gur din laptele
ei, iar când i-am vzut ugerul umflat dintre picioare m-a apucat
sila. Eu am crescut bând terci apos din fain de sorg, fiert de
Yingehun cu mâna ei – ea a avut buntatea asta s m
creasc. Scotea terciul cu un linguroi de lemn i m hrnea, iar pân
m-am fcut
mare am mucat linguroiul la de înfiarea i-a ajuns de nerecunoscut.
Pe când m hrnea cu terci, i- am vzut tâtele umflate, unde era
acumulat laptele ei albastru deschis la culoare. Îi tiam gustul
laptelui, busem din el, era bun, îi fcea pe copii s creasc
bine, cei doi ai mei nu se mai sturau; al altor femei e
otrvit, îi omoar i pe copiii zdraveni. Hrnindu-m, mi-a
spus:
— Mgruule, sracul de tine, de-abia ce te-ai nscut i i-a murit
mama.
Vedeam c are ochii umezi când spune asta, plini de lacrimi
– chiar m îndrgea din adâncul inimii.
Copiii, Jinlong i Baofeng, au întrebat-o curioi: — Mam,
cum de-a murit mama mgruului? — I-a venit sorocul, a
chemat-o regele Yama la el. — Mam, pe tine s nu te cheme
regele Yama, c
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
dac te cheam, o s fim i noi ca mgruul fr mam. i nici Jiefang n-o s
mai aib mam.
— Mama n-o s plece niciodat, regele Yama are datorie la noi i
nu-ndrznete s vin pe aici, a rspuns ea.
Din camer s-a auzit iptul lui Lan Jiefang. — tii cine e
Lan Jiefang? m-a întrebat deodat
povestitorul, Cap-Mare Lan Qiansui, cel mic de ani, dar cu privirea
de om învechit în rele, cu trup de nici trei coi, dar cu vorba ca
râurile învolburate.
— Firete c tiu, eu sunt Lan Jiefang, Lan Lian a fost tatl meu,
iar Yingehun, mama. Care va s zic, tu ai fost odat unul din mgarii
notri?
— Da, am fost odat unul din mgarii votri. M-am nscut în prima
zi din 1950, dimineaa, iar tu, Lan
Jiefang, te-ai nscut în prima zi din 1950, pe înserat: amândoi
suntem copii ai vremurilor noi.
CAPITOLUL 3
Hong Taiyue e cuprins de mânie i ceart familia cea cpoas; Ximen
Mgarul d de bucluc când roade coaj de copac
Dei nu m împcasem s fiu mgar, de corpul de
mgar n-aveam cum s m lepd. Sufletul nedreptit al lui Ximen Nao
alerga în toate prile, ca o magm incadescent, prin trupul de mgar,
dar i obinuinele i preferinele mgreti se dezvoltau cu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
vigoare i erau greu de înbuit. Oscilam aa între om i mgar,
contiina de mgar i amintirile de om se amestecau laolalt, i dei
voiam într-una s le separ, rezultatul era o i mai intim contopire;
iar de cum amintirile de om m îndurerau, viaa de mgar îmi aducea
desftare. Iha! iha! Lan Jiefang, fiu al lui Lan Lian, înelegi tu ce
vreau s spun? Vreau s spun c, de pild, când îi vedeam pe Lan Lian i
Yingehun drgostindu-se ca doi phoenici
3. Pe kang, eu, Ximen Nao, îi vedeam de fapt pe
argatul meu i pe concubina mea fcând-o i m durea aa de tare c m
ddeam cu cpâna de poarta staulului i m puneam s rod marginile
corcii cu nutre; dar când boabele negre de soia din
coarca aceea, proaspt prjite i mestecate cu paie tocate
mrunt, îmi intrau în gur, începeam vrând- nevrând s le mestec i s
le înghit, iar mestecatul i înghiitul m fceau s triesc cea
mai curat desftare mgreasc.
Într-un rstimp care a prut s fie doar o clip, am
crescut i-am ajuns un mgar la jumtatea drumului spre maturitate;
anii în care zburdam dup voie prin curtea familiei Ximen se
încheiaser. Mi-au pus cpstru pe cap i m-au priponit de iesle. Între
timp, Jinlong i Baofeng, crora le schimbaser deja numele de familie
în Lan, s-au înlat cu un lat de
palm, iar Lan Jiefang, tu, cel nscut cu mine în aceeai zi, aceeai
lun i acelai an, ai învtat s mergi. Te legnai ca o ruc prin curte.
Tot în acest timp, în familia care locuia în aripa de est a casei
s-au
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
nscut într-o zi cu vijelie i potop dou fete gemene. Se vede
bine de aici c în gospodria familiei Ximen, pmântul nu se sleise de
puteri i c înc ntea belug de gemeni. Pe prima venit pe lume
au numit- o Huzhu, pe cealalt, Hezuo. Numele lor de familie era
Huang, erau smâna lui Huang Tong, copii nscui din uniunea lui cu
cea de-a doua concubin a lui Ximen Nao, Qiuxiang. Stpânului meu
– tatlui tu – i se repartizase dup reforma agrar aripa
de vest a casei familiei Ximen. Aici fuseser pe vremuri odile
primei concubine, Yingehun. Lui Huang Tong i se repartizase aripa
de est, iar stpâna de acolo, cea de-a doua concubin, Qiuxiang, parc
fusese darul adugat pe lâng cas, devenindu-i soie. Impuntoarea
cldire principal a familiei Ximen, cu
cinci odi, devenise acum sediul gospodriei steti din satul Ximen, i
în fiecare zi venea cineva aici la edine sau cu
treburi.
Într-o zi, m aflam în curte i rodeam la caisul acela mare de acolo/
Coaja lui aspr se freca de buzele mele fragede i delicate
f acându-le s m ard
ca focul, dar nu voiam s renun, voiam s tiu ce se ascunde în
spatele cojii. Hong Taiyue, mai-marele satului i în acelai timp
secretarul organizaiei de partid, a orcit puternic i-a zvârlit în
mine cu o piatr ascuit. M-a nimerit cu ea în picior, s-a auzit clar
i rsuntor zgomotul; lucrul era deosebit de
suprtor – asta însemna durerea? O senzaie de mare fierbineal,
sângele curgând uvoaie, iha! iha! mor de durere, eu, srmanul mgru
orfan. Când am zrit sângele de pe picior, am tremurat iar s
vreau
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
din tot corpul. Beteag de un picior, am fugit chioptând i
ontorogind din partea de rsrit a curii, unde era caisul,
refugiindu-m în cea de apus. În faa porii noastre, îndreptat spre
rsrit i lâng zidul de sud, se afla un staul durat din bârne i
rogojini de trestie. Acolo era cuibul meu, care m ferea de vânt i m
adpostea de ploaie, locul unde m duceam s m pitesc dup ce trgeam
câte vreo sperietur. Dar acum nu puteam intra – stpânul meu
era înuntru i cura locul de balegile pe care le fcusem peste
noapte. A vzut cum m apropii chioptând i ontorogind, cu sângele
curgându-mi pe picior. Presupun c îl zrise pe Hong Taiyue zburând
înspre mine o piatr i nimerindu -m cu ea în picior. Când
piatra zburase prin aer, marginile ei
ascuite spintecaser vzduhul incolor, scoând un sunet care îi fcea
inima s palpite, ca atunci când sfâii mtsurile de cea mai bun
calitate. L-am vzut pe stpân în picioare în gura staulului. Corpul
lui enorm semna cu o pagod de fier, iar razele soarelui i se
prelingeau pe el ca apele unei cascade; o jumtate
din fa îi era albastr, iar cealalt jumtate roie, nasul slujindu-le
drept hotar – parc erau zona ocupat de duman i zona deja
eliberat. Astzi, o asemenea comparaie e desosebit de învechit, dar
pe atunci era deosebit de proaspt. Stpânul a strigat
îndurerat:
— Mgarul meu! A zbierat apoi furios: — Hong,
pe ce te bazezi de-mi bai tu mie mgarul? A trecut pe
lâng mine i cu micri agere ca de
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
panter i s-a pus în cale lui Hong Taiyue. Hong Taiyue era
conductorul cel mai însemnat
din satul Xi- men, iar din pricina trecutului su glorios, înc mai
purta asupra sa un mauser i dup ce cadrele de rând înapoiaser
armele primite. Tocul crmiziu din piele de vac îi atârna
fudul nevoie mare peste fund, rsfrângând razele soarelui, rspândind
miros de revoluie i avertizând toate elementele rele: nu facei
fapte nesbuite, lsai- v de urzit ticloii, nu cutai s v
împotrivii! Purta un chipiu militar gri ca olanele i cu cozorocul
mare, cma alb din stofa, butonat pe mijloc, centur de piele lat de
patru degete, hain cptuit din stofa gri, pantaloni largi, tot gri,
i înclri din gabar- din neagr i cu talp groas, dar nu i moletiere.
Aducea
oarecum cu membrii brigzilor înarmate de munc din timpul rzboiului.
Dar în anii rzboiului, în anii în care nu eram mgar, ci Ximen
Nao, în anii în care eram cel mai bogat om din satul Ximen, în anii
mei, ai proprietarului luminat de pmânturi, Ximen Nao, în
anii cu soie i dou concubine, cu dou sute de mu
de pmânt roditor i herghelii de cai i turme de mgari, tu, Hong
Taiyue, da, Hong Taiyue, tu, ce mare lucru erai? Pe vremea aia tu
erai netrebnicul netrebnicilor, drojdia societii, un calic care
cerea de mâncare ciocnind într-un os de bou. Scula aia a ta de
milog era fcut dintr-un os de la oldul unui
taur, era glbuie i lustruit de-ajunsese neobinuit de lucioas, avea
nou inele de aram îniruite pe margini, i când o scuturai uurel,
fcea talang! talang! ineai osul la de-un mâner i la târgurile
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
noastre din satul Ximen, care se fceau în fiecare a cincea zi din
lun, te boiai pe fa, te dezbrcai de la brâu în sus, îi
spânzurai o tristu de pânz de gât, îi uguiai burta
rotunjindu-i-o bine i, descul i cu capul gol, îi holbai ochii cei
negri ca tciunele, sgetând luminos din ei în toate prile; edeai aa
în picioare pe aria goal pavat cu pietri alb din faa tavernei „La
bun primire, cântând din gur i artându-i dibcia. Nu mai era
pe lumea asta un al doilea în stare s fac atâtea mecherii cu un os
de bou. Talang, talang, langa-dang, lang, dang, talalalang…
Osul de bou se învârtea zburând în sus i- n jos în mâinile tale,
era tot o întindere de lumin alb scânteietoare care devenea centrul
privirilor pentru tot târgul. Atrgeai atenia oamenilor, toi
gur- casc se-mbulzeau, se forma un punct de atracie, iar atunci
milogul care lovea un os de bou, Hong Taiyue, îi cura gâdejul i se
punea s cânte tare. Dei aveai o voce de roi, urca i cobora cu
bun msur, avea ritm i-avea caden i era întru totul
fermectoare:
Razele de soare zidul îl lovesc, Un loc rcoros la apus gsesc.
Fac focul în vatr, pe kang m-nclzesc, Dorm întins pe
spate, iute m pârlesc. Terciul arde gura, suflu s-l rcesc.
Dac fac un bine, bine i-eu primesc.
Dac-n voba asta nu v-ncredinai, Mergei iute-acas, pe
mama-ntrebai… i uite c o asemenea comoar, când i-a fcut
public identitatea, s-a artat a fi tocmai ilegalistul cu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
cea mai mare vechime din tinutul Gaomi din nord- est, care dduse
informaii secrete
Armatei a opta i de mâna cruia murise i trdtorul înveterat Wu
Sangui.1 Tot el a fost cel care, dup ce eu am predat cu onestitate
averile i comorile, a luat o fa sever, a fulgerat din priviri, s- a
oelit la obraz i-a declarat solemn:
— Ximen Nao, la prima reform agrar, mruntele fapte de buntate
pe care le-ai fcut, precum i omenia i cinstea prefcute pe care
le-ai artat, au orbit masele i tu ai izbutit s iei basma
curat. De ast dat, eti ca racul fiert bine care greu o mai tulete i
ca estoasa din butoi care greu mai are scpare. Ai jecmnit averea
poporului, te-ai priceput s-l exploatezi, ai împilat brbaii i-ai
oprimat
femeile i-ai luat pielea de pe toi cei din sat. Nelegiuirea i-e
mare, rutatea nespus, i doar moartea ta osto- iete mânia poporului.
Dac nu te dm la o parte pe tine, piatra asta neagr care ne st
în drum, dac nu te doborâm pe tine, un copac atât de mare,
reforma agrar din inutul Gaomi din nord-
est n-o s aib cum s mearg mai departe, iar srmanii din satul Ximen
n-o s poat deveni pân la capt stpâni pe soarta lor. Acum, în
temeiul aprobrii de la regiune comunicate deja la jude, se hotrte:
Moierul samavolnic Ximen Nao s fie pe dat dus la podeul de
piatr din afara satului i
executat! Un bubuit uria, o scânteiere de fulger, i creierii
lui Ximen Nao au mânjit pietrele cât pepenii de iarn din prundiul
de sub pod, rspândind un miros greu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
i stricând aerul pe o mare întindere de jur împrejur. Gândindu-m la
asta, m umpleam de obid. Nici cu o sut de guri nu m-a fi putut
dezvinovi, cci nici nu mi-au dat voie s stau la discuii: „Jos
moierii!, „Rupei-le capetele câinilor turbai!, „Cosii iarba
înalt!, „Smulgei perii mari! —
1 Wu Sangui (1612-1678), unul din trdtorii arhetipali ai istoriei
chineze, a trit cu mult înainte de evenimentele legate de Hong
Taiyue, care este astfel ironizat pentru presupusele sale merite
militare.
Dac vrei s-i pui cuiva o nelegiuire în spate, ce grij ai c n-o s
gseti vorbele? „O s te facem s fii din toat inima convins c trebuie
s mori, zisese Hong Taiyue, îns nu-mi dduser ocazia s m explic.
Hong Taiyue, vorba ta a fost fr temei, m-ai
îmbtat cu ap rece. Sttea cu mâinile în old în dreptul
porii, fa în
fa cu Lan Lian, artându-se cu totul maiestuos, din cap pân-n
picioare. Dei numai ce-mi amintisem de el cum ddea din cap i se lsa
jos din ale în faa mea btând în osul de bou, fiecare-i are
soarta sa – calul
pune grsime pe el, iar iepurele fr noroc d peste oim. Iar eu acum
eram un mgar care fusese rnit i mi-era team de omul sta. Stpânul
meu i-a încruciat privirea cu Hong Taiyue, distana dintre ei
fiind nu cu mult peste-un stânjen. Stpânul meu îi avea originea de
clas în rândul celor nevoiai, era
„din rdcini roii, mldie drepte, dar îi spusese cu Ximen Nao „tat de
suflet i „fiu de suflet, iar relaia dintre ei fusese echivoc; dei
mai apoi contiina de clas i-a sporit, iar în combaterea
mea
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
s-a aflat în avangard, redobândindu-i bunul renume de muncitor
srman al câmpului i astfel repartizându-i-se cas, pmânt i nevast,
relaia special pe care o avea cu familia Ximen mereu îi fcea pe cei
în drept s aib dubii.
Cei doi brbai i-au susinut unul altuia privirea vreme
îndelungat, iar cel care a vorbit primul a fost stpânul
meu:
— Pe ce te bazezi de-mi bai tu mie mgarul? — Dac
mai îndrzneti s-l lai s road coaja de
copac, o s-l i împuc! a spus cât se poate de tranant Hong Taiyue,
btându-se cu mâna peste tocul de pistol din piele de vac care-i
atârna peste fund.
— E doar un dobitoc, n-ai de ce s faci o fapt aa
de neagr! — Eu zic c ia care beau ap, dar nu se gândesc
la
izvor, i care ajung stpâni pe soarta lor, dar îi uit rdcinile
nu fac nici cât un dobitoc! a spus Hong Taiyue, intuindu-l cu
privirea pe Lan Lian.
— Adic ce vrei s spui?
— Lan Lian, ascult-m cum se cuvine, ascult atent fiecare
cuvinel. Hong Taiyue a fcut un pas înainte, a întins un
deget ca o eav de pistol înspre pieptul stpânului i a spus: Dup ce
reforma agrar a izbândit, te-am sftuit s nu te însori cu Yingehun.
Dei e de origine dintre cei srmani i i s-a dat lui
Ximen Nao cu de-a sila i neavând încotro i dei guvernul nostru
popular le încurajeaz cu trie pe vduve s se mrite din nou, tu
eti din clasa celor mai nevoiai i trebuia s te însori cu o femeie
ca
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
vduva Su din captul de apus al satului. Vduva n- are nici
mcar o odaie în care s triasc, pmânt nicio palm, iar dup ce
soul i-a murit din pricina bolii, i-a dus traiul cerind.
Chiar de are faa toat ciupit de vrsat, este proletar, este de-a
noastr, te putea face s-i pstrezi integritatea i s duci revoluia
pân la capt. N-ai vrut s-mi urmezi îndrumarea, trebuia musai
s te însori cu Yingehun; cu gândul la libertatea cstoriei, n-am
putut s m pun împotriva legilor guvernului, i-a fost cum ai vrut
tu. Aa cum m-am ateptat, în doar trei ani voina ta revoluionar s-a
molcomit complet: eti cu gândul numai la tine, eti un înapoiat,
vrei s faci avere i s te-mbogeti i vrei s duci viaa descompus a
stpânului tu, Ximen Nao. Eti un exemplu tipic de
degenerare i dac nu-i recapei contiina, mai devreme sau mai târziu
ai s o iei la vale pân ai s ajungi duman al poporului.
Stpânul meu l-a privit nuc i o bun bucat de vreme n-a fcut
nicio micare, parc înepenise. Într- un sfârit, i-a recptat suflarea
i-a întrebat iar
vlag: — Hong, dac vduva Su are aa de multe
însuiri,
de ce nu te-ai însurat tu cu ea? Vorba aceasta care prea
moale i fr vlag l-a
lsat pe Hong Taiyue cu gura cscat i limba înnodat i o bun
bucat de vreme n-a replicat,
prând a fi la mare ananghie. Într-un sfârit a i rspuns, clar pe
lâng subiect, dar cu vorbe aspre rostite din convingere:
— Nu fi obraznic cu mine, Lan Lian, eu reprezint
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
Partidul, reprezint guvernul, îi reprezint pe cei sraci din satul
Ximen, îi mai dau o ultim ocazie, te mai salvez o dat, sper ca mcar
la marginea prpastiei s pui frâu cailor, sper s tii s te-ntorci dup
ce-ai rtcit drumul, s vii înapoi în tabra noastr, îi vom ierta
slbiciunea, îi vom ierta zilele deloc vrednice de cinste când ai
primit din toat inima s-l slugreti pe Ximen Nao i nici n-o s te
încadrm în alt clas social decât cea de muncitor al câmpului pentru
c te-ai însurat cu Yingehun. Ehei, s fii muncitor al câmpului
înseamn s ai tbli cu margini aurite, n- o lsa s rugineasc, n-o lsa
s se prfuiasc, îi spun în mod oficial, sper s intri
numaidecât în cooperativ, s aduci dup tine i mgruul sta obraznic i
pus pe rele, roaba pe care i-am dat-o la
reform, plugul de semnat pe care i l-am repartizat, lopeile, sapele
i cârligele toate, s-i aduci i nevasta i copiii, firete c i pe
Ximen Jinlong i Ximen Baofeng, puii ia de cuc moieresc rmai de la
Ximen Nao, s intrai în cooperativ, s nu mai fii gospodrie
individual i s nu mai faci trboi c
vrei pe picioarele tale. E o v orb care spune: „Crabul
urmeaz apa cea mai iute ca s treac râul i mai e i alta: „Cel ce
înelege mersul vremurilor e om desvârit înzestrat; nu fi neclintit
în cpoenie, nu fi piatr care se pune în drum, nu face pe brbatul
neînduplecat, oameni cu mai mare destoinicie decât
tine sunt cu sutele i miile i pe toi i-am dres noi dup cum e
nimerit. Eu, Hong Taiyue, la o adic primesc i s-mi doarm în ndragi
o pisic, dar nu primesc cu niciun chip s faci tu gospodrie
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
individual aici, sub ochii mei. Mi-ai priceput vorba? Hong
Taiyue avea o voce bun, bine lefuit pe
vremea când btea la osul de bou ca s vând cataplasme: cu o
asemenea voce, cu un asemenea dar al vorbirii, mare ciudenie ar fi
fost s nu ajung demnitar! îi ascultam vorbele, care m prinseser
întru câtva, i-i vedeam i atitudinea de superioritate cu care
îl dojenea pe Lan Lian: dei la statur era mai scund decât acesta cu
o jumtate de cap, mi se prea c e cu mult mai înalt. Când l-am auzit
pomenindu-i pe Ximen Jinlong i Ximen Baofeng, m-a cuprins o panic
fr pereche: Ximen Nao cel ascuns în trup de mgar nu-i gsea linitea
în privina celor sânge din sângele lui i came din carnea sa, pe
care îi lsase în urm pe lumea asta neaezat i neîmpcat. Era
îngrijat în priv ina sorii lor, cci Lan Lian le putea fi
pavz care s-i apere, la fel de bine cum le putea fi i npast care s
le fac viaa numai amar. În acel moment, stpâna mea, Yingehun
– s uit pe cât cu putin c a împrit odat patul i perna cu mine
i c mi-a nscut biat i fat! — a ieit din aripa de
vest; înainte s ias, sigur se aranjase la chip în ciobul de
oglind încastrat în perete. Era îmbrcat cu o bluz încheiat
într-o parte de culoare albastru indantren, purta pantaloni de pânz
neagr la mod, largi pe picior, peste care legase un or din pânz
albastr cu flori albe, iar capul i-l acoperise cu o
basma tot din pânz albastr cu flori albe – acelai
material ca i orul: toate aveau rânduial, toate erau în armonie.
Soarele îi lumina faa tras, fruntea, ochii, gura, nasul,
stârnindu-mi amintiri ce-i urmau
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
neîntrerupt una-alteia: chiar era o femeie bun, o comoar pe care
de-abia te ii s nu i-o bagi cu drag în sân! Lan Lian,
nemernicule, ai ochi bun! Dac te- însurai cu vduva Su din
apusul satului, cea cu faa toat ciupit de vrsat, i s fi ajuns tu
împratul de Jad, la ce i-ar fi folosit? Yingehun s-a apropiat, a
fcut o plecciune adânc în faa lui Hong Taiyue i a spus:
— Frate Hong, un om mare ca dumneata nu are suprare cu unul
aa mrunt. Nu te coborî la unul d - sta aa de din tipar.
Am vzut cum faa brzdat de cute epene a lui Hong Taiyue de
îndat se îmblânzete i l-am auzit cum se-apuc s bat fierul cât e
cald:
— Yingehun, tu tii întocmai cum stau lucrurile cu
trecutul vostru. Voi doi putei s zicei c, dac tot s-a ciobit
toarta, hai s spargem i vasul, dar copiii votri au un viitor
luminos înainte, inei seama i de ei! Când o s te uii în urm peste
vreo opt-nou ani, Lan Lian, o s pricepi. Vorba mea de azi e
spre binele tu, spre binele nevestei i-al copiilor ti. De aur e
vorba
mea, de aur i-argint! — Frate Hong, eu pricep gândul dumitale
cel bun.
Yingehun l-a prins pe Lan Lian de bra, l-a tras de el i i-a
zis: Ia cere-i iertciune fratelui tu mai mare! Iar cu intratul în
cooperativ, mergem acas s vorbim.
— N-avem ce s vorbim, a zis Lan Lian, i fraii buni îi
împart averea. Dac o ceat de strini se- amestec între ei i tot
pipie dup linguroi în aceeai oal, cum o s-l gseasc?
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
— Tu sta chiar eti ou de piatr pus la murat, nu te ptrunde
nici uleiul, nici sarea, a zis Hong Taiyue cu furie. Bine, Lan
Lian, dac poi, stai tu singur pe dinafar, i hai s vedem, s vedem
dac puterile noastre colective sunt mai mari sau dac puterea ta,
Lan Lian, o fi mai mare. Acum te mobilizez s intri în colectiv, m
rog de tine cu vorb mustrtoare i inim plin de cldur; dar o s vin o
zi când tu, Lan Lian, o s stai în genunchi s te rogi de mine, i
ziua aia nu e deloc îndeprtat.
— Nu intru în colectiv! i niciodat n-o s stau în genunchi s m
rog de tine. Lan Lian i-a lsat pleoapele în jos: Legea cârmuirii
spune: „Intri în colectiv de bunvoie, iei din colectiv dup plac. Nu
m poi sili.
— Ccat împuit ce eti! a rcnit mânios Hong Taiyue.
— Frate Hong, s nu cumva s… — Ia nu m mai lua cu
frate pe mine, ce atâta frate
în sus, frate în jos! i-a zis Hong Taiyue cu dispre i parc i
cu un dram de aversiune. Eu sunt secretarul
de partid, mai-marele satului i îndeplinesc i funcia de agent de
securitate public în jude!
— Tovare secretar de partid, mai-mare al satului i agent de
securitate public, a rostit Yingehun cu timiditate, ne întoarcem
acas ca s vorbim… Dup aceea l-a îmbrâncit pe Lan Lian, spunându-i
printre
suspine: M omori cu cpoenia asta, cpân de piatr ce eti, hai cu mine
acas…
— Nu vin acas, n-am terminat ce-aveam de spus, a zis cu
îndrtnicie Lan Lian. Mai mare al satului, mi -
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
ai rnit mgruul, trebuie s m despgubeti cu cheltuielile pentru
medicamente.
— O s te despgubesc pentru un glon! Hong Taiyue i-a atins
tocul pistolului, hohotind fr oprire. Lan Lian, Lan Lian, grozav
îmi mai eti tu! Dup aceea a ridicat neateptat glasul: Caisul sta
cui i-a fost repartizat?
— Mie! Rspunsul l-a dat Huang Tong, eful miliiei populare,
care sttuse de la început în ua aripii de est s se uite la
vânzoleal i care acum a venit în fug în faa lui Hong Taiyue:
Tovare secretar de partid, mai-mare al satului i agent de
securitate public, la reforma agrar mie mi-a fost repartizat acest
cais, numai c de când mi-a fost repartizat i pân acum n-a fcut
nicio cais: tocmai
m pregteam s-l tai. Caisul sta e ca Ximen Nao, are vrajb cu noi,
muncitorii srmani ai câmpului.
— Mnânci rahat! a zis cu mare rceal Hong Taiyue, astea-s
palavre fr niciun temei, dac vrei s ai trecere la mine trebuie s
caui adevrul din fapte. Caisul nu rodete pentru c nu te pricepi s
te ocupi
de el, n-are nicio legtur cu Ximen Nao. i, dei i-a fost repartizat
ie, mai devreme sau mai târziu tot o s fie în proprietate
colectiv: pind pe drumul colectivizrii, vom lichida proprietatea
privat, iar lumea se va îndrepta toat ctre eradicarea fenomenului
exploatrii. De aceea trebuie s pzeti
bine caisul sta: dac mai lai mgarul s-i road coaja, o s-i
jupoi eu ie coaja de pe tine!
Huang Tong a dat necontenit din cap în faa lui Hong Tai- yue,
cu faa numai zâmbet prefcut, cu
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
ochii mijii sgetând raze aurii, rânjind, dezvelindu-i dinii galbeni
i lsându-i la iveal gingiile violete. În acea clip, nevasta lui,
Qiuxiang, odinioar concubina a doua a lui Ximen Nao, a venit i ea,
pe umeri cu o cobili cu dou târne în care erau aezate dou fetie,
Huzhu i Hezuo. Qiuxiang îi pieptnase prul în sus, i-l dduse cu ulei
îmbttor de aromat, se pudrase i purta o rochie cu bordur înflorat i
pantofi de satin verde brodai cu flori purpurii. Chiar c avea
curaj cu carul – cu rochie de pe vremea când îmi era mie
concubin, rujat, pudrat, ochii alunecoi, toat numai supunere, toat
numai unduiri, cum s par ea om al muncii? Pe femeia asta o cunoteam
îndeaproape, nu avea o fire bun, era rea de gur i hain la
inim, era bun doar de jucrie în pat, nu
putea s-i fie altfel aproape. tiam c intete foarte sus, dac n-a fi
înfrânat-o, Bai i Yingehun ar fi murit amândou de mâna ei. Înainte
s-mi rup mie capul de câine turbat, femeia asta a vzut limpede cum
stau lucrurile i a întors armele, spunând c am siluit-o, c am pus
cu fora stpânire pe ea i c-n
fiecare zi a trebuit s sufere purtarea crud a lui Bai. A mers
pân într-acolo c, la marea întrunire de demascare i tragere la
rspundere, i-a ridicat piepii cmii în faa unei mulimi de brbai, ca
s-i vad toi cicatricile de pe piept. „P-astea le-a fcut Bai,
nevasta moierului, care m-a ars cu un bol
înroit de pip, iar p-astea le-a fcut samavolnicul de Ximen
Nao când m-a înepat cu o sul. Plângea i ipa cu voce bogat i simire
adânc, se vedea c învase actorie i tia prin ce mijloace s
cucereasc
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
inima omului. Eu, Ximen Nao, o luasem pe femeia asta în grij din
pricina inimii mele bune: pe vremea aceea era doar o feti cu codie
la spate, nu cu mult mai mare de zece ani, care-i urma tatl orb pe
ulie câtigându-i traiul prin cântat. Din nefericire, tatl i- a
murit la col de strad, iar ea s-a vândut ca s aib cu ce-l îngropa,
devenind slujitoare în casa noastr. Femeie nerecunosctoare ce eti,
dac eu, Ximen Nao, n-a fi întins mâna s te salvez, ai fi murit
îngheat pe strzi sau ai fi ajuns curv la tractir! Curva asta
plângea i m-nvinuia, i ce era minciun spunea mai adevrat decât
adevrul, de femeile de la poalele ridicturii de pmânt unde se inea
întrunirea erau toate scuturate de sughiuri: când îi ridicau
mânecile de la hain s-i tearg lacrimile, le
vedeam scânteind. Toi s-au pus pe strigat lozinci, focul
mâniei s-a întetit, venise vremea s mor. i tiam c mor de mâna
curvei leia. Plângea i striga i deseori m privea pe furi cu ochii
ei migdalai. Dac doi miliieni, amândoi puternici i vânjoi, nu m-ar
fi inut cu mâinile la spate, n-a mai fi inut seama de
nimic i m-a fi repezit la ea i i-a fi dat o palm, dou palme, trei
palme. Mrturisesc, pentru c semna discordie în cas, chiar îi
trsesem odat trei palme. Ea îngenunchease i-mi înlnuise picioarele,
uitându-se la mine cu lacrimile dnuindu-i în ochi, iar privirea din
ei, atât de drgla, atât de vrednic
de mil, atât de plin de afeciune, îmi înmuiase pe negândite inima
i-mi întrise pe neateptate mtrânga. O femeie ca asta, i de face
zâzanie, i de-i iute la mâncare i-nceat la treab, ce mai
conteaz?
8/19/2019
303691843-Mo-Yan-Obosit-de-viata-obosit-de-moarte-pdf.pdf
Aa c dup cele trei palme, a urmat înlnuire în îmbttoare
iubire – oh, femeia asta cu cele o mie de cochetrii ale ei
leac miraculos i vindector a fost pentru mine! „Stpâne, stpâne,
frate drag, bate-m, omoar-m, t