MODEL DE EVALUARE RAPIDĂ A VALORII MAXIM ADMISIBILE A
COEFICIENTULUI DE PIERDERI TERMICE HT AL UNEI CLADIRI DE LOCUIT
prof. H. ASANACHE, conf. V. DEMIR,
conf. F. DELIA
În calculele curente de stabilire a necesarului energetic de încălzire al unei clădiri se lucrează cu o relaţie de tipul:
unde:
H = HT + HV coef. de pierderi termice al unei clădiri
ted,med = valoarea medie pe sezonul de încălzire a temperaturii
de echilibru a clădirii;
te,med = valoarea medie pe sezonul de încălzire a temperaturii
exterioare ;
Dz = numărul de zile ale sezonului de încălzire
( ) zmedemededînc DttHQ •-••24= ,,
Fig. 1
Expresia de calcul a lui ted,med este:
în care:
= reprezintă valoarea medie pe sezonul de încălzire a
căldurii orare de care clădirea beneficiază în mod
gratuit;
= este factorul de utilizare – pentru încălzire – a
aporturilor termice gratuite
Htt
med,gmed,imed,ed
med,g
În această expresie termenul important şi interesant este:
H
med,g
Mărimea a unei clădiri reprezintă o caracteristică termică globală de mare relevanţă, deoarece cumulează influenţa celor mai importante caracteristici termice simple:
nivelul inerţiei termice a clădirii;
nivelul pierderilor termice ale clădirii prin transmisie şi împrospătare a aerului;
nivelul aporturilor termice brute de care clădirea dispune în timpul sezonului rece.
H
med,g
Numărul efectiv de grade-zile anuale de încălzire a unei clădiri depinde nu numai de valoarea caracteristicii proprii ci
şi de zona climatică a amplasamentului acesteia (prin variaţia temperaturii exterioare ).
H
med,g
et
La nivelul tarii exista IV zone climatice, cea mai rece fiind zonsa IV. În
consecinta valoarea lui HT depinde,
direct proprtional de :
(ted,med – te,med)
Fig. 2 Variaţia anuală a lui , pentru diferite localitaţi situate in zona climatică I
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite localităţi
situate în zona climatică I
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Va
lori
te
mp
era
turi
ex
teri
oa
re
co
nv
en
ţio
na
le
Constanta
Mangalia
Oravita
Timisoara
Turnu Severin
et
Fig. 3 Variaţia anuală a lui , pentru diferite localitaţi situate in zona climatică II
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite
localităţi situate în zona climatică II
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Va
lori
te
mp
era
turi
ex
teri
oa
re
co
nv
en
ţio
na
le
Tulcea
Bucuresti
Pitesti
Giurgiu
Craiova
Arad
Buzau
Deva
Oradea
Galati
et
Fig. 4 Variaţia anuală a lui , pentru diferite localitaţi situate in zona climatică III
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite
localităţi situate în zona climatică III
-10
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Va
lori
te
mp
era
turi
ex
teri
oa
re
co
nv
en
ţio
na
le
Barlad
Iasi
Botosani
Cluj
Baia Mare
Bacau
Petrosani
Piatra Neamt
Sibiu
et
Fig. 5 Variaţia anuală a lui , pentru diferite localitaţi situate in zona climatică IV
et
Fig. 6 Curbă reprezentativă pentru zona climatică I
Curbă reprezentativă zona climatică I
21,22
17,6
12,22
6,92
2,18
-0,28
1,54
5,36
10,74
15,96
19,62
21,52
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Va
lori
te
mp
era
turi
ex
teri
oa
re c
on
ve
nţi
on
ale
reprezentativa
Fig. 7 Curbă reprezentativă pentru zona climatică II
Curbă reprezentativă zona climatică II
20,75
16,74
10,83
5,28
0,46
-2,09
0,14
4,77
10,94
16,28
19,63
21,41
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Valo
ri t
em
pera
turi
exte
rio
are
co
nven
ţio
nale
reprezentativa
Fig. 8 Curbă reprezentativă pentru zona climatică III
Curbă reprezentativă zona climatică III
20,1
16,2
10,3
4,5
-0,5
-3,3
-1,5
3,2
10,2
15,9
19,2
20,7
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
Valo
ri t
em
pera
turi
exte
rio
are
co
nven
ţio
nale
reprezentativa
Fig. 9 Curbă reprezentativă pentru zona climatică IV
În studiu se ia ca bază a calculului un sezon de încălzire convenţional, de şapte luni, respectiv 1 octombrie - 30 aprilie, adică 212 zile sau 5088 ore. Pentru cele patru zone climatice avem:
zona I : te,med = +5.55 °C;
zona II : te,med =+4,32 °C;
zona III : te,med =+2,95 °C;
zona IV : te,med =+1,26 °C;
respectiv:
zona I : ti - te,med = +14,45 °C;
zona II : ti - te,med =+15,68 °C;
zona III : ti - te,med =+17,05 °C;
zona IV : ti - te,med =+18,74 °C;
Dacă se doreşte ca o clădire să fie caracterizată printr-o aceeaşi valoare a lui qînc,t indiferent de zona climatică a amplasamentului, valorile lui HT vor trebui să fie diferite, păstrând în mare o proporţionalitate inversă cu valorile “de zonă” ale lui ti – te,med.
În mod concret, in cifre rotunde, considerând (HT)II ca valoare de referinţă, vom putea avea în vedere următoarele:
• (HT)I = 1,10·(HT)II
• (HT)III = 0,90·(HT)II
• (HT)IV = 0,80·(HT )II
Dacă pentru zona climatică II se propune, ca obiectiv concret, limitarea valorii consumului specific qînc de exemplu, la 100 kWh/m2an, se poate aprecia că la nivel de „necesar specific”, fie el, qînc,t se poate avea în vedere o valoare maximă de cca. 75 kWh/m2an.
[kW/mp*an]
75qqq v,înct,încînc
Pentru „domeniul particular al blocurilor de locuinţe” proiectate şi realizate în perioada 1955 - 1990, se poate considera în medie o înălţime liberă a camerelor de 2.62 m. Ca urmare, unui mp de spaţiu încălzit îi revine, în medie, un volum de aer de 2.62 m3.
Pentru situaţia unei rate orare de împrospătare a aerului de 0.6, ca valoare medie pe sezonul rece, necesarul de căldură asociat unui volum încălzit de 2.62 m3, deci unei arii de pardoseală de 1 m2, are valoarea:
[kW/mp*an]
rezultă
[kW/mp*an]
40=,vîncq
35=,tîncq
Ţinând cont că, pentru sezonul rece convenţional de 7 luni (octombrie – aprilie), în zona climatică II, Ngrade-ore este 79780, din relaţia:
se obţine:
HT,max,II ≈ 0.45· A
A
NH
A
oregradeT
t,înct,înc
Folosind relaţiile aproximative stabilite între valorile lui HT asociate celor patru zone climatice se poate concluziona că, pentru o clădire colectivă de locuit la care aria desfăşurată a pardoselii spaţiilor încălzite este A, valorile maxime ale lui HT pot fi apreciate estimativ cu relaţiile:
•zona climatică I HT,max,I ≈ 0.50· A [W/K]
•zona climatică II HT,max,II ≈ 0.45· A [W/K]
•zona climatică III HT,max,III ≈ 0.40· A [W/K]
•zona climatică IV HT,max,IV ≈ 0.35· A [W/K]
Concluzii
Performanţa termoenergetică a unei clădiri de locuit este descrisă în prezent cu ajutorul parametrului de performanţă H. O mai completă şi corectă descriere este util a utiliza o nouă caracteristică definită prin expresia .
Pentru etapa de dimensionare / verificare a gradului de izolare termică a elementelor de anvelopă ale unei clădiri de locuit, în lucrare se propune o valoare de referinţă estimativă, utilă pentru fazele de predimensionare, a caracteristicii HT funcţie de aria suprafeţei de pardoseală a spaţiilor încălzite şi de zonă climatică a amplasamentului.
H
med,g
Top Related