zzz 1 Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu …... 31 ianuarie - 6 februarie 2018 3...
16
Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr. 630 . 630 . 630 . 630 . 630 3 3 3 3 31 ianuarie - 6 f 1 ianuarie - 6 f 1 ianuarie - 6 f 1 ianuarie - 6 f 1 ianuarie - 6 febr ebr ebr ebr ebruarie 20 uarie 20 uarie 20 uarie 20 uarie 2018 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI www.indiscret.ro [email protected] Publicitate Centrul comercial Oltenia Sucpi, locul ideal pentru cumpãrãturi Calea Bucureºti 129A, Craiova Amãnunte în pagina 12 România fãrã speranþã 3 Amãnunte în pagina 5 Amãnunte în pagina Epr Epr Epr Epr Eprube ube ube ube ubete cu sânge şi seringi f e cu sânge şi seringi f e cu sânge şi seringi f e cu sânge şi seringi f e cu sânge şi seringi folosit olosit olosit olosit olosite, e, e, e, e, găsit găsit găsit găsit găsite pe malul Oltului de ele e pe malul Oltului de ele e pe malul Oltului de ele e pe malul Oltului de ele e pe malul Oltului de elevi v vi v vi v vi v vi volunt olunt olunt olunt oluntari ari ari ari ari Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Amãnunte în pagina 9 Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu Tudose ºi s-a trezit „autostradã“ sub Dãncilã Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani Vâlcea: Un caz alarmant a fost fãcut public dupã opt ani
Transcript of zzz 1 Drumul Craiova - Piteºti s-a culcat „expres“ cu …... 31 ianuarie - 6 februarie 2018 3...
CMYK
Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 630 . 630 . 630 . 630 . 630 3 3 3 3 31 ianuarie - 6 f1 ianuarie - 6 f1 ianuarie - 6 f1 ianuarie - 6 f1 ianuarie - 6 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI
www.indiscret.ro
PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,
locul ideal pentru cumpãrãturiCalea
Bucureºti129A,
CraiovaAmãnunteîn pagina 12
Româniafãrã speranþã
3Amãnunteîn pagina
5Amãnunte
în pagina EprEprEprEprEprubeubeubeubeubettttte cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi folositolositolositolositolosite,e,e,e,e,găsitgăsitgăsitgăsitgăsite pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elevi vvi vvi vvi vvi voluntoluntoluntoluntoluntariariariariari
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Amãnunteîn pagina 9
Drumul Craiova - Piteºtis-a culcat „expres“ cuTudose ºi s-a trezit„autostradã“ sub Dãncilã
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
2ADMINISTRAÞIE
Angajaţilor Primăriei CrAngajaţilor Primăriei CrAngajaţilor Primăriei CrAngajaţilor Primăriei CrAngajaţilor Primăriei Craioaioaioaioaiovvvvva le cra le cra le cra le cra le creşteşteşteşteşte bre bre bre bre brutul, dar cam degeabautul, dar cam degeabautul, dar cam degeabautul, dar cam degeabautul, dar cam degeaba
Dupã ce au crescut caFãt-frumos anul tre-cut, salariile din apa-ratul primãriei batpasul pe loc la începutde an. Algoritmul decreºtere direct propor-þionalã cu salariulminim pe economie,adoptat cu entuziasmde aleºii locali în varalui 2017, e dat pestecap acum tot în Consi-liul Local, unde seprocedeazã la „scurta-rea” coeficienþilorsalariali pentru fiecarefuncþie publicã înparte. Asta pentru caangajaþii sã-ºi pãstre-ze remuneraþia netãde anul trecut ºiangajatorul sã seîncadreze în prevede-rile bugetare pentrucheltuieli de personal.De încadrat se înca-dreazã cu greu, capi-tolul bugetar respectivsãrind cu vreo 12milioane de lei denivelul din 2017.
de Nicuºor Fota
Noile salarii municipalefac obiectul unui pro-iect de hotãrâre aflat pe
ordinea de zi a ºedinþei de Con-siliu Local din 31 ianuarie 2018,care vine sã abroge hotãrâreaadoptatã în CLM în iulie 2017,în lumina noilor prevederi lega-le în domeniu: cele referitoarela salariul minim ºi la mutareacontribuþiilor în seama angaja-tului. „Oportunitatea promovã-rii prezentului proiect de hotã-râre reiese din punerea în exe-cutare a OUG nr. 82/2017 pen-tru modificarea ºi completareaunor acte normative ºi HG nr.846/2017 pentru stabilirea sala-riului minim brut pe þarã garan-tat în platã. În ceea ce priveºteOUG nr. 82/2017, angajatorula apreciat ca fiind întemeiatãsolicitarea sindicatelor repre-zentative de rãmânere în platãa veniturilor nete, astfel au fostreactualizate veniturile brute ºia fost majorat necesarul buge-tar, astfel încât drepturile sala-riale ale personalului din fami-lia ocupaþionalã «Administra-þie» sã nu fie afectate. În modcorelativ s-a procedat ºi în ceeace priveºte HG nr. 846/2017pentru stabilirea salariului mi-
nim brut pe þarã garantat în pla-tã. Potrivit HG 846/2017, înce-pând cu data de 1 ianuarie 2018,salariul de bazã minim brut peþarã garantat în platã se stabi-leºte la 1.900 lei lunar, pentruun program complet de lucru de166,666 ore, în medie, pe lunã,în anul 2018, reprezentând11,40 lei/ora. Din corelarea ce-lor douã acte normative cu in-cidenþa directã asupra drepturi-lor salariale, a rezultat cã pen-tru menþinerea în platã a veni-turilor nete este necesar sã seprocedeze la diminuarea coe-ficienþilor aprobaþi prin HCL nr.263/2017”, se aratã în raportulîntocmit de funcþionarii Primã-riei Craiova.
Coeficienþii mici,cheltuiala – dupãbuget – mare
Raportul înaintat aleºilor lo-cali subliniazã necesitatea înca-drãrii în nivelul cheltuielilor depersonal stabilit prin buget:„Aceastã mãsurã are drept con-secinþã predictibilitatea asigurã-rii sursei bugetare pentru anul2018, pentru întreaga familieocupaþionalã ”Administraþie”.Totodatã, precizãm cã la propu-nerea salariilor de bazã s-a avutîn vedere încadrarea în cheltu-ielile de personal aprobate prinbugetul de venituri ºi cheltu-ieli”. Asta deºi, la aceastã orã,dar ºi la ora la care proiectul dehotãrâre intrã la aprobare înConsiliul Local Municipal, bu-getul local al municipalitãþii cra-iovene nu este nici pe de parteadoptat. Se aflã ºi el în stadiude proiect, supus consultãriipublice pânã în data de 5 februa-rie. Ca sã ne facem o idee în cefel de plafon salarial trebuie sãse încadreze angajaþii primãriei,trebuie sã spunem cã proiectulpostat pe site-ul Primãriei Cra-iova prevede cheltuieli de per-sonal în 2018 de 38,7 milioanede lei în 2018 faþã de 26,9 mili-oane de lei în 2017. O creºterede aproape 12 milioane de lei.
Raportul anexat proiectuluide hotãrâre aratã cã, înainteaelaborãrii documentului, mai-marii primãriei au cerut ºi pã-rerea sindicatelor din instituþieºi din serviciile publice subor-donate: „În aplicarea prevede-rilor art. 11 alin. 1 din Legea-cadru nr. 153/ 2017, a fost în-
deplinitã procedura de consul-tare a organizaþiilor sindicalereprezentative la nivel de uni-tate sau, dupã caz, a reprezen-tanþilor salariaþilor, conformproceselor-verbale înregistrate
la Primãria Municipiului Craio-va”. Trebuie spus însã cã, în afa-ra sindicatului reprezentativ dela Poliþia Localã, toþi sindicaliº-tii consultaþi de primãrie s-audeclarat împotriva îngheþãrii
salariilor la nivelul anului tre-cut, motivând, printre altele, cãprimãrii din municipii de ace-laºi rang precum Craiova bene-ficiazã de un nivel al salarizãriimai îndestulãtor.
Mica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalãMica îngheþaresalarialã municipalã
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
3ADMINISTRAÞIE
de Dan Olteanu
Chiar dacã, pânã în acestmoment, nu existã nicimãcar un centimetru
din autostrada Craiova - Piteºti,subiectul ºi-ar putea face liniº-tit loc în manualele de istoriepentru ca generaþiile viitoare sãafle cum ºi când s-a nãscut pro-iectul pe care, dacã au noroc,urmaºii lor l-ar putea inaugura.De preferat, înainte de apariþiaautovehiculelor zburãtoare.Singura necunoscutã este denu-mirea sub care va fi consemna-tã de cãtre istorici aceastã legã-turã mult aºteptatã dintre Cra-iova ºi Piteºti.
De la drum expresla autostradã ºiiar drum expres...
Gândit, iniþial, drept drumexpres sub guvernarea liberalã,proiectul a fost abandonat rapidîn favoarea Autostrãzii Sudului,un alt proiect nãscut mort prinvremea în care România miro-sea aerul îmbietor al UniuniiEuropene. Disperarea ºoferilorºi a investitorilor din aceastãzonã a þãrii a fãcut însã ca aces-ta sã fie dezgropat destul de ra-pid ºi purtat precum moaºtelecuvioasei Paraschieva pentru aatrage un electorat dornic sãcreadã în minuni. ªi, la fel ca încazul spectacolelor cu publicevlavios manageriate de Bise-ricã, rugãciunile votanþilor s-auevaporat, iar minunea a întârziatsã aparã. „Procesiunea“ s-a re-petat de-atunci la fiecare cicluelectoral, cu mai mult sau maipuþin succes la public, ultimareprezentaþie având loc la ale-gerile parlamentare din 2016când social-democraþii au su-pralicitat, oferind ºi un termenlimitã pentru finalizarea auto-strãzii: 2021! La scurt timp, pro-iectul a fost „ajustat“, fiind
Telenovela autostrãzii/drum expres Craiova -Piteºti, o producþie care ruleazã, ce-i drept doarpe hârtie, de mai bine de un deceniu, pare sãaibã parte de un nou episod tragi-comic. Astfel,dupã ce zarurile hazardului pãreau sã fi fostaruncate, iar legãtura dintre capitala Olteniei ºiPiteºti urma sã fie asiguratã de un drum ex-pres, pogorârea Guvernului Dãncilã a schim-bat, pentru a câta oarã, datele problemei, iar„drumul expres“ a redevenit „autostradã“. Dinnefericire pentru câteva sute de mii de ºoferidin zona de sud a þãrii, aceastã modificare arputea rãmâne singurul aport al noului Guvernla îndeplinirea unei promisiuni care a se repetã,negreºit, la fiecare 4 ani.
transformat din autostradã îndrum expres. „Diferenþa faþã deautostradã este cã nu are ºi ben-zile de refugiu. ªi mai e o dife-renþã… Foarte importantã! Vafi gata în doi ani! MinisterulTransporturilor a luat, recent,
decizia de a construidrum expres de marevitezã ºi nu autostradã,la presiunea parlamen-
tarilor PSD din Oltenia caredoresc o soluþie rapidã ºiadaptatã nevoilor de trafic“,explica, printr-o postare pepagina de facebook, minis-trul Lia Olguþa Vasilescu.
Lunile treceau, iar drumulexpres pãrea bãtut în cuie.Ba chiar, pe finalul anului, a
apãrut ºi finanþarea pentru acestproiect. Ce-i drept, nu erau câ-teva sute de milioane de euro,nici mãcar câteva zeci, ci doar1,6 milioane de euro, adicã pu-þin peste 1% din valoarea totatãestimatã. „Comisia de buget-fi-nanþe a Camerei Deputaþilor aaprobat bugetul MinisteruluiTransporturilor. În acest bugeteste prevãzutã suma de7.386.000.000 lei pentru con-struirea drumului expres Cra-iova – Piteºti. Conform docu-mentelor prezentate de minis-trul transporturilor, în anul
2018 vor demara lucrãrile ladrumul dorit de o întreagã re-giune: Craiova-Piteºti“, anun-þa liderul PSD Dolj, deputatulClaudiu Manda. Mult, puþin,mãcar era un început. Apoi s-aschimbat schimbarea!
...ºi retur!Dar cum nu aduce anul ce
aduce ceasul, odatã cu instala-rea Guvernului Dãncilã, „dru-mul expres“ Craiova - Piteºti s-a dat peste cap ºi s-a prefãcut,din nou, în autostradã. Cel pu-þin asta apare în Programul deGuvernare 2018 - 2020 prezen-tat recent de coaliþia PSD -ALDE. Mai mult, deºi pe site-ul Companiei Naþionale de Ad-ministrare a Infrastructurii Ru-tiere, proiectul „drumului ex-pres“ este evaluat la 1,06 mili-arde de euro, în „Biblia“ Guver-nului Dãncilã costurile scad la908 milioane de euro. Care estemotivul pentru aceastã schim-bare bruscã încã nu se ºtie, însãeste greu de crezut cã ar fi o sim-plã eroare. În schimb, ar puteafi o manevrã pentru amânareaacestui proiect spre 2020, atuncicând, probabil, va învia sub for-ma unei noi promisiuni. Astadacã nu cumva Guvernul PSDIV de peste ºase luni va prividrumul cu alþi ochi!
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
DrumulCraiova - Piteºtis-a culcat„expres“cu Tudoseºi s-a trezit„autostradã“sub Dãncilã
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
Publ
icita
te
4POLITICÃ
Î n cea mai recentã decla-raþie politicã din CameraDeputaþilor, intitulatã
„Spune nu violenþei în fami-lie!”, deputatul PSD de Vâlcea,Daniela Oteºanu, le îndeamnãpe femei sã anunþe imediat au-toritãþile în cazul în care suntbãtute, abuzate, batjocorite.Militantã a dreptului femeii dea trãi într-un mediu civilizat ºide a-ºi creºte copiii într-un cli-mat sãnãtos, Daniela Oteºanua vizitat de mai multe ori cen-trele maternale din judeþul Vâl-cea. În cadrul acestor întâlnirile-a prezentat mamelor în di-ficultate filme cu subiecte comu-ne cu ale lor, dar ºi cu soluþiipentru anumite situaþii, le-a ofe-rit daruri ºi nu în ultimul rând,le-a încurajat. Iatã declaraþiapoliticã a parlamentarului PSD:
“Spune nu violenþeiîn familie!”
Declaraþia mea politicã deastãzi se doreºte un mesaj îm-potriva violenþei în familie, unlucru întâlnit din ce în ce maides în zilele noastre, din cauzastresului, grijilor, lipsei banilor
ºi a altor factori.Societatea noastrã se confrun-
tã din ce în ce mai mult cu pro-blema violenþei în familie. ÎnRomânia, mai ales în mediulrural, unele femei sunt atât de
speriate de ceea ce pãþesc, încâtuneori cred cã este normal sã fiemolestate ºi cã ele se fac vino-vate pentru ceea ce se întâmplã.Mai grav este faptul cã în unelecazuri ºi copiii asistã la scenele
de violenþã, iar acest lucru îipoate afecta pe termen lung, demulte ori modificându-le com-portamentul în acest sens. Darcum apare violenþa în familie?De cele mai multe ori, aceastase manifestã din partea persoa-nei care vrea sã îºi arate domi-naþia ºi puterea faþã de celãlaltmembru al familiei. La început,se manifestã prin deviaþii decomportament, scandaluri, iarmai apoi prin violenþã fizicã.(...).
Cauzele apariþiei violenþei înfamilie sunt multiple. Foartemulte provin de la ceea ce a trãitagresorul în copilãrie, când chiarel a fost victimã, altele apar dincauza educaþiei, ºi aici vedem cãmai ales în mediul rural predo-minã astfel de cazuri, apoi pu-tem vorbi despre stres, lipsa ba-nilor, care este un factor impor-tant, alcoolul, factor de la carese poate ajunge ºi la crime.
Iar în rândul tinerilor au fostcazuri când ºi drogurile au fostun factor declanºator al unorscandaluri cu final nefericit înfamilie. Vedem din statistici cãpeste 25% din divorþuri au camotiv violenþa în familie.
Ce este de fãcut pentru caacest fenomen sã înceteze? Celmai important este cã femeile sepot informa, îºi pot spune po-veºtile de viaþã în centre specia-le ºi pot sesiza cu curaj autori-tãþile. Bineînþeles cã cel maibine ar fi ca doamnele sã anun-þe imediat autoritãþile în cazulîn care sunt bãtute, abuzate, bat-jocorite, însã lipsa curajuluicontinuã sã predomine. Dinpunct de vedere al copiilor,aceºtia trebuie protejaþi ºi þinuþideparte de astfel de scandaluri,pentru cã studiile spun cã aces-te lucruri îi afecteazã, iar com-portamentul lor, când vor ajun-ge la maturitate, va avea de su-ferit.
Aºadar, pentru ca violenþa înfamilie sã scadã ºi chiar sã fieeliminatã, persoanele abuzatetrebuie sã aibã curajul sãopreascã aceste deviaþii de com-portament înainte de a fi preatârziu pentru ele. Trebuie înþe-les faptul cã nu mai suntem înevul mediu, iar femeile nu suntmai prejos sau mai presus de-cât bãrbaþii, au acelaºi statut însocietate, trebuie respectate ºiapreciate în egalã mãsurã.
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
Deputatul Daniela Oteºanu: „Peste 25% din divorþuri au ca motiv
violenþa în familie”
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
5DEZVÃLUIRI
de Marielena Popa
”A fost momentulîn care am renunþatsã mai implicãmliceeni”
Se întâmpla în timpulunei campanii din pe-rioada 2009-2010. Inci-
dentul, pãstrat sub tãcere de or-ganele de control, a fost adusrecent în discuþie, aproape ac-cidental, de Ovidiu Udrescu,preºedintele Fundaþiei Judeþea-ne pentru Tineret Vâlcea.
”Am gãsit în zona Câineni ocantitate impresionantã de se-ringi folosite ºi eprubete cu sân-ge în ele (n.r. foto). A fost mo-mentul în care am renunþat sãmai luãm voluntari liceeni, deteama de a nu se înþepa. La aceacampanie au participat circa 50de elevi de liceu, majoritatea dinDrãgãºani ºi Râmnicu Vâlcea”,a spus Udrescu în timpul uneiîntâlniri pe care prefectul jude-þului Vâlcea, Florian Marin, aorganizat-o cu fundaþiile ºi aso-ciaþiile din judeþ.
Deºeurile medicale,un pericol îngrozitor
Deºeurile medicale sunt deo-sebit de periculoase, iar aban-donarea lor constituie infracþi-une la legea mediului. Pentru cãprezintã risc ridicat de contami-nare, acestea au un regim spe-cial ºi sunt distruse în centreecologice autorizate.
Aruncate la întâmplare, pot fiadevãrate bombe biologice pen-tru cei care intrã în contact cu
EprEprEprEprEprubeubeubeubeubettttte cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi fe cu sânge şi seringi folositolositolositolositolosite,e,e,e,e,găsitgăsitgăsitgăsitgăsite pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elee pe malul Oltului de elevi vvi vvi vvi vvi voluntoluntoluntoluntoluntariariariariari
ele. Apare riscul de infecþie cuvirusul HIV, cu hepatite B ºi Cetc. Pot dãuna animalelor, potcontamina ecosistemul. Iar cândsunt purtate de o apã curgãtoa-re, aria de pericol este imensã.
În astfel de situaþii,populaþia trebuiesã fie avertizatãºi educatã
Ce s-a întâmplat dupã ce li-ceenii voluntari au descoperitaceste reziduuri sanitare? Ovi-diu Udrescu spune cã Garda deMediu cu care a colaborat foar-te bine în timpul acestei acþiunia dat amenzi substanþiale comu-nitãþii locale. Însã numai amen-zile nu rezolvã gravitatea situa-þiei în esenþa ei.
Cazul, fãrã autor depistat, nua fost popularizat de niciunadintre instituþiile care ar fi tre-buit sã se implice ºi sã comuni-ce între ele: Garda de Mediu,Direcþia de Sãnãtate Publicã(DSP), Inspectoratul de Poliþieal Judeþului Vâlcea etc. Repre-zentanþii Administraþiei Bazina-le de Apã Olt au declarat cãacest incident nu a fost cunos-cut. Cei ai DSP au pasat respon-sabilitatea de la un birou la al-tul, iar cei de la Garda de Me-diu nu pãreau sã stãpâneascãnoþiunea de comunicare publi-cã în atare situaþii, care se potoricând repeta. Dacã nu cumvas-au repetat!
Însã acest caz nu trebuie sãdescurajeze ideea de volunta-riat, una dintre puþinele preocu-pãri generoase ale românilor,practicate ºi aºa la scarã micã.
Zeci de kilograme de deºeuri biologice pericu-loase au fost gãsite în localitatea Câineni, pemalul râului Olt. Printre produsele contaminatese aflau eprubete cu sânge ºi seringi folosite.Deºeurile, aduse de apã, se pare, au fost des-coperite de un grup de elevi de liceu care auparticipat la o acþiune de ecologizare, organiza-tã de Fundaþia Judeþeanã pentru Tineret Vâlcea.Sunt câþiva ani de atunci ºi pânã pe 25 ianuariea.c. informaþia nu a fost fãcutã publicã.
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
Vâlcea: Un cazalarmant a fost fãcutpublic dupã opt ani
de Virgil Dumitrescu
formaþiune de guvernãmânt,Partidul Social Democrat facetot posibilul ºi se lasã desco-perit. Un ministru al apãrãriilimbii române de corectitudi-nea elementarã bãtea recordullipsei de instrucþie într-o decla-raþie pe cât de tragicã în conþi-nut, pe atât de comicã în for-mã: ”trupurile neînsufleþite alecadavrelor celor decedaþi”. ªiacum, acest ministru ”pambli-car” de la educaþie, desemnatde Dragnea sã asigure manua-le ºcolare viabile ºi sã între-prindã reforme, fiindcã, în opi-nia acad. Eugen Simion, invi-tat la Realitatea TV, tehnolo-giile se succed cu îndârjitã re-peziciune, au apãrut forme ino-vative de comunicare ºi, dacãnu te adaptezi, eºti pierdut.Existã în sferele puterii, de 10-15 ani, un cult al haosului însocietate, care demoleazã sis-tematic valorile ºi pune în locagresivitatea abjectã. Gãsescîntr-un comentariu de specia-litate cã arta este un liant, ca oautostradã, între spirite. Nuºosea marginalã, nu potecã su-focatã de bãlãrii. Cu autostrã-zile între regiuni, cum ar fi în-tre sudul ºi nordul þãrii, am re-zolvat-o, nu se construieºte ni-mic ºi te întrebi, ca Tudor Bar-bu, dacã la mijloc nu e vorbade o strategie pusã la cale. ªiîn limba românã existã ”auto-strãzi” semantice ºi de expre-sivitate la care au trudit gene-raþii de cãrturari: paºoptiºti,unioniºti, republicani. Prea iu-bitul Vel-Vornic Liviu Dragneale dinamiteazã cu sârg prinalde Matache Mãcelarul copypaste.
Numirea unui agramatîntr-o funcþie ministe-rialã care solicitã din
plin ºtiinþa de carte este unnonsens ºi un abuz de neaccep-tat. Numirea care face vâlvãeste aceea de ministru al edu-caþiei în cabinetul Dãncilã,pseudonimul coafat al lui Li-viu Dragnea, preºedintelePSD. Sã facem de amorul ar-tei o scurtã întoarcere în timpºi sã ne amintim cã miniºtri aiînvãþãmântului au fost, deexemplu, Ion I.C. Brãtianu,Octavian Goga, Spiru Haret,Nicolae Iorga, Theodor Ro-setti, G. Dem. Teodorescu,politicieni ºi cãrturari cu ope-rã, dacã numele lor mai spunceva unor doctori honoris cau-sa în implementarea corupþieidin România. Ne amintim ceprãpãd ”multilateral dezvoltat”au lãsat în urmã cei cãroraAdrian Pãunescu le-a dedicatsuperbul poem ”Analfabeþi-lor”. Pânã la ”savantã”, la în-vãþãmânt exersa cu folos Ane-ta Spornic, la culturã tãia ºispânzura Suzana Gâdea. De-aici ºi epigrama care a fãcutfurori în epocã, semn cã rezis-tenþa prin culturã n-a fost unpaliativ: ”Douã ministresehâde/ Prea iubitului Vel-Vor-nic…/ Cum sã meagã ºcoalaSpornic/ Când la Arte-avem unGâde?” Rezistenþa continuã,iar cei ce demonstreazã în Pia-þa Victoriei le ureazã penalilorde la putere ”sã umple Biblio-teca din Alexandria”. Cu lim-ba românã nu te joci! Când îºipune în valoare sonoritãþile,zdrãngãne mai abitir ca brãþã-rile. Din pãcate pentru el ca
Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA
DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:
VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:
VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:
ADELA PRETORIANReporter:
OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:
Delia Ghiluþã
Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.
Cod ISSN: 1842-2896
Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL
Tiparul:PRODCOM
Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj
Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345
SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea
Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34
Telefon: 0350429812Marielena Popa
Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313
SlatinaMihaela Bobaru
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
c nexiuni
Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1
Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro
6ADMINISTRAÞIE
Matache Mãcelarul,educatorul lui Dragnea
„Ne-am bucurat sã-l avemoaspete la Craiova pe domnulministru secretar de stat RaedArafat, ceea ce ne-a oferit po-sibilitatea de a-i prezenta, peteren, cele douã demersurimajore pe care le derulãm laSCJU Craiova, primind astfel,la faþa locului, o evaluareonestã ºi abilitatã asupra aces-tor iniþiative, precum ºi suges-tii utile în ceea ce priveºte ope-raþionalizarea lor.
Domnul Raed Arafat, careconduce Departamentul pen-tru situaþii de urgenþã din ca-drul Ministerului AfacerilorInterne, ºi-a exprimat în moddeosebit interesul pentru lu-crãrile aflate în desfãºurare laUPU, în cadrul unei investi-þii estimate la 7 milioane deeuro, cu fonduri asigurateexclusiv din bugetul CJ Dolj.În prezent, eforturile se con-centreazã asupra componen-tei de extindere, prin careducem suprafaþa destinatãacestei unitãþi extrem de aglo-merate de la 900 la aproape3.700 de metri pãtraþi, princonstruirea a douã corpuri declãdire. Primul ºi cel maicomplex dintre ele are dejastructura realizatã ºi, în acestmoment, se lucreazã la ame-najarea interioarã, iar cel se-cundar se aflã, de asemenea,într-un stadiu avansat. La
UPU, discuþiile au vizat inclu-siv identificarea soluþiei optimepentru a asigura fluxul continuude activitate în momentul încare investiþia va ajunge la eta-pa modernizãrii spaþiilor actua-le, în care funcþioneazã aceastãunitate care trateazã, anual, pes-te 130.000 de cazuri.
Totodatã, împreunã cu dom-nul Raed Arafat, am trecut înrevistã proiectul Clinicii de Car-diologie Intervenþionalã ºi Chi-rurgie Cardiovascularã, un altdemers investiþional cu o valoa-re importantã, de 7,5 milioanede euro, finanþat în cea maimare mãsurã din sursele propriiale instituþiei noastre. Construi-rea acestei clãdiri se apropie demomentul recepþiei ºi deja se lu-creazã la montarea ºi instalareaechipamentelor ºi a dotãrilorpentru care Consiliul Judeþeana alocat, anul trecut, aproxima-tiv 2 milioane de euro. În para-lel, avem în implementare unproiect european de 1,5 milioa-ne de euro, în cadrul cãruia vomdota complet una dintre sãlile deoperaþii ºi vom propune plenu-lui CJ Dolj, prin bugetul pentru2018, repartizarea unei sume deaproape un milion de euro pen-tru echiparea celei de-a doua. ªiaceastã iniþiativã a fost salutatãde domnul ministru secretar destat, apreciindu-se cã ea va con-duce la o reconfigurare a rolu-
lui pe care îl joacã elicopterulSMURD ºi centrul de operarepe care l-am construit la aero-port. Dacã, pânã acum, acestaera utilizat deseori pentru atransfera cãtre Bucureºti sauTimiºoara pacienþii cu afecþiunicardiace grave, în viitor elico-pterul va prelua din regiune ur-genþele pentru a le aduce cãtreClinica de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Cardio-vascularã din Craiova.
Aceastã vizitã a fost una be-neficã ºi ne oferã argumente înplus pentru continuarea demer-surilor în domeniul sãnãtãþii, cuatât mai mult cu cât am înþelescã, la nivel naþional, CJ Doljeste singura administraþie publi-cã localã care realizeazã inves-tiþii de o asemenea amploare,din fonduri proprii“, a declaratpreºedintele Consiliului Jude-þean Dolj, Ion Prioteasa.
Arafat: Realizareaclinicii reprezintãun câºtig pentrupacienþi
La rândul sãu, secretarul destat Raed Arafat, ºeful Depar-tamentului pentru situaþii de ur-genþã din cadrul MinisteruluiAfacerilor Interne, a subliniat:„Realizarea Clinicii de Cardio-logie Intervenþionalã ºi Chirur-gie Cardiovascularã este exce-lentã, fãrã niciun fel de discu-þie. În primul rând, o sã reducãfoarte mult numãrul transferu-rilor de la Craiova spre Bucu-reºti în ceea ce priveºte bolna-vii cu infarct. Cazurile de disec-þie de aortã, în mod normal, tre-buie sã fie ºi ele preluate aici.Impactul nu va fi doar pentruCraiova, ci pentru toatã zona,iar judeþe precum Gorj, Mehe-
Investiþiile realizate de Consiliul Judeþean(CJ) Dolj la Unitatea de Primiri Urgenþe (UPU)ºi la Clinica de Cardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã din cadrul Spitalu-lui Clinic Judeþean de Urgenþã (SCJU) Craiovaau fost trecute în revistã de secretarul de statRaed Arafat, alãturi de preºedintele CJ, IonPrioteasa, ºi de vicepreºedintele CosminVasile, în cadrul unei vizite desfãºurate lafinalul sãptãmânii trecute.
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
7ADMINISTRAÞIE
dinþi, Vâlcea ºi Olt pot benefi-cia de aceastã investiþie. Reali-zarea clinicii reprezintã un câº-tig ºi pentru pacienþi, deoarecescurteazã timpul de la instala-rea infarctului pânã la rezolva-rea cazului. Am vãzut ce a rea-lizat Consiliul Judeþean Dolj ºisunt plãcut surprins de ceea ceam gãsit aici. Am participat ºila bilanþul Inspectoratului pen-tru Situaþii de Urgenþã «Olte-nia», unde am gãsit, de aseme-nea, un sprijin foarte serios pen-tru colegii din acest domeniu.Totodatã, am vãzut ºi investiþiade la Unitatea de Primiri Urgen-þe a SCJU Craiova, care mã in-tereseazã în mod direct“.
Cosmin Vasile:Un centru puternicpentru întreagaregiune Oltenia
Vicepreºedintele CJ Dolj,Cosmin Vasile, a evidenþiatfaptul cã, în cazul Clinicii de
Cardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã, aufost create condiþiile pentru canoua structurã sã îºi înceapãactivitatea în cel mai scurttimp. „Am profitat de prezenþala Craiova a domnului minis-tru secretar de stat Raed Ara-fat pentru a trece în revistã câ-teva dintre investiþiile pe carele dezvoltã Consiliul JudeþeanDolj la SCJU Craiova. Împre-unã, am vizitat Clinica de Car-diologie Intervenþionalã ºi Chi-rurgie Cardiovascularã, struc-turã pe care ne pregãtim s-orecepþionãm, precum ºi Unita-tea de Primiri Urgenþe. Dom-nul Raed Arafat s-a declaratîncântat de cele douã obiecti-ve pe care CJ Dolj le realizea-zã din fonduri proprii ºi, maimult, într-o discuþie cu colegiidumnealui, spunea cã aceastãclinicã ar putea deveni, în vii-tor, un centru puternic pentruîntreaga regiune Oltenia. Estebine de ºtiut cã inclusiv resur-
sa umanã necesarã pentru caaceastã Clinicã de Cardiolo-gie Intervenþionalã ºi Chi-rurgie Cardiovascularã sãdevinã operaþionalã va fiasiguratã, conducerea SCJUCraiova având deja stabili-te contacte ºi înþelegeri cumedici care vin de la TârguMureº sau de la InstitutulClinic Fundeni, din Bucu-reºti, pentru a lucra aici“, aprecizat vicepreºedintele CJDolj, Cosmin Vasile.
Demersul pentru creareaClinicii de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Car-diovascularã a inclus con-struirea unei clãdiri destina-te acestei secþii, cu o supra-faþã desfãºuratã de aproape2.300 de metri pãtraþi, a de-pozitului pentru gaze medi-cale, realizarea alimentãrii cuenergie electricã, precum ºiinstalarea grupului electro-gen destinat deservirii echi-pamentelor medicale caretrebuie sã funcþioneze fãrãîntreruperi.
Investiþia derulatã la Uni-tatea de Primiri Urgenþe aSCJU Craiova vizeazã mo-dernizarea spaþiilor existen-te, cu o suprafaþã de aproxi-mativ 900 de metri pãtraþi,precum ºi extinderea cu douãnoi corpuri de clãdire, avândo suprafaþã desfãºuratã cu-mulatã de aproape 2.800 demetri pãtraþi.
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
Ion Prioteasa: CJ Dolj estesingura administraþie publicãlocalã care realizeazã investiþiide amploare în sãnãtate,din fonduri proprii
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
8CULTURÃ
Guvernulnoilor
speranþede Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj
Publ
icita
te
Muzeul Olteniei - Sec-þia de ªtiinþele natu-rii organizeazã mier-
curi, 31 ianuarie, ora 11.00, lasediul secþiei (str. Popa ªapcãnr. 8), manifestarea cultural-educativã “Zonele umede – olume de descoperit”, realizatã încadrul proiectului educaþional„Muzeul – o ºcoalã altfel”. Ac-tivitatea este organizatã ºi co-ordonatã de muzeograf dr. Oli-via Cioboiu, în parteneriat cuinstituþii de învãþãmânt craiove-ne (Colegiul Tehnic ”Costin D.Neniþescu”).
Zonele umede (râuri, lacuri,bãlti, mlaºtini) sunt componen-te ale patrimoniului natural cumare valoare economicã, este-ticã ºi de agrement. La acestease adaugã incontestabila valoa-re ecologicã, ele asigurând sur-sele trofice ºi habitatul multorspecii de plante ºi animale, ne-vertebrate ºi vertebrate.
Distrugerea ºi degradarea zo-nelor umede, ca urmare a inter-venþiei umane, fragmentarea ºipierderea lor, au generat celemai serioase ameninþãri privindsupravieþuirea florei ºi fauneispecifice acestor ecosisteme.Conºtientã cã, în fapt, conser-
varea zonelor umede, cu întrea-ga lor biodiversitate poate fiasiguratã numai printr-o acþiu-ne internaþionalã constantã,UNESCO a încheiat la Ramsar,în Iran, la 2 februarie 1971,Convenþia asupra Zonelor ume-de, de importanþã internaþiona-lã, în special ca habitat al pã-sãrilor acvatice la care a aderatºi România prin legea 5 din 25ianuarie 1991.
Pentru a asigura conservareabiodiversitãþii acestora, suntnecesare cercetãri ºtiinþifice mi-
nuþioase privind inventarul flo-rei ºi faunei, identificarea fac-torilor distructivi, urmatã depromovarea mãsurilor de pro-tejare ºi conºtientizarea publi-cã privind valoarea resurselornaturale ºi folosirea raþionalã aacestora.
Prin urmare, ele constituieveritabile resurse ºtiinþifice ºieconomice, necesitând un regimspecial de ocrotire ºi conserva-re, deziderat urmãrit de institu-þiile implicate în educaþia eco-logicã ºi protecþia mediului.
Cu ocazia acestui evenimentse va desfãºura manifestareaZonele umede – o lume de des-coperit, care va consta în:
- comunicãri ºi eseuri cu me-saje ecologice prezentate de ele-vii de la Colegiul Tehnic ”Cos-tin D. Neniþescu” din Craiova– domeniul protecþia mediului,îndrumaþi de profesorii de spe-cialitate Iulia Cristea, SabinaTudora, Melania Streinu, Lari-sa Pãun ºi Amelia Gorun;
- dezbaterea Protecþia ºi uti-lizarea durabilã a zonelor ume-de, în contextul schimbãrilorclimatice.
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
“Zonele umede– o lume dedescoperit”
Dezvoltare ºi Investiþii, prinschemele de ajutor de stat pro-puse, prin investiþii în indus-tria de apãrare, energie, tehno-logia informaþiei, industrie ali-mentarã ºi nu numai.
În al treilea rând, aºezareamizei pe creºterea competiti-vitãþii României prin absorb-þia integralã a fondurilor euro-pene pânã în 2023 este o liniede acþiune pe cât de îndrãznea-þã, pe atât de necesarã.
Nu va fi uºor ca guvernul sãrealizeze acest lucruri, dardacã agenda publicã nu va fiparazitatã cu alte teme devo-ratoare de energii negative,cred cã putem atinge acesteþinte absolut necesare dezvol-tãrii societãþii noastre.
Argumentul cel mai puter-nic care ar trebui sã înnoiascãsperanþele românilor într-obunã guvernare este acela datde angajamentul clar al nou-lui guvern PSD-ALDE cã Ro-mânia trebuie sã acceseze in-trarea în cercurile virtuoase dedezvoltare.
Creºterea economicã în-seamnã bunãstare mai mare,înseamnã venituri mai mari.Veniturile mai mari înseamnãcerere de bunuri mai mare.Cererea de bunuri mai marepresupune creºterea ofertei debunuri de cãtre firme ºi deciînseamnã locuri de muncã maimulte ºi mai bine plãtite, în-seamnã consolidarea clasei demijloc, înseamnã mai mulþibani la buget, mai multe inves-tiþii ºi din nou o creºtere eco-nomicã sustenabilã.
Un asemenea ciclu de repro-ducere ºi multiplicare a dez-voltãrii poate face din Româ-nia þara în care toþi românii sãaibã încredere ºi sã fie cu ade-vãrat mândri cã trãiesc în ea.
Dacã ar fi sã parafrazezo veche vorbã popu-larã, aº zice cã speran-
þa e sorã bunã cu românul. Nespunem poate zilnic ”speranþamoare ultima” ºi ”trãim cu spe-ranþa”, douã expresii emble-matice care fac parte din ADN-ul nostru naþional.
Instalarea noului guvernPSD–ALDE este un temeipentru reînnoirea speranþelorromânilor. Este firesc ca româ-nii sã spere cã viaþa lor va cu-noaºte o îmbunãtãþire semni-ficativã ºi cã drumul dezvoltã-rii pe care România s-a înscrisîn ultimii ani nu va fi oprit.
Aceste speranþe sunt legiti-me dacã ne uitãm pe ce ºi-apropus în urmãtorii doi aniGuvernul Dãncilã (un guverncare nu este perfect în compo-nenþa sa, dar care va trebui ju-decat exclusiv dupã faptelesale în materie de politicã pu-blicã).
În primul rând, sã apreciemdeterminarea acestui guvern, aministrului sãu de finanþe, dea construi o politicã fiscalã astatului român, întemeiatã pelogicã ºi care sã fie una stabi-lã, corectã ºi stimulatoare pen-tru mediul de afaceri. Nu maieste loc de simulãri pe nerviiºi banii românilor, fie ei actorieconomici sau persoane priva-te.
În al doilea rând, este de sa-lutat opþiunea clarã a nouluiguvern pentru dezvoltarea in-teligentã a economiei. Nu maiputem doar sã vindem ce pro-duc alþii. Avem nevoie de in-vestiþii masive în infrastructu-rã ºi în capacitãþi industrialenoi. Generate atât de mediulprivat, cât ºi de stat, care poa-te juca cu adevãrat un rol pro-motor prin Fondul Suveran de
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
9ANALIZÃ
de Cosmin Pretorian
Cu un zâmbet de superi-oritate pe sub mustaþacãruntã, Liviu Drag-
nea, liderul absolut(ist) al Par-tidului Social Democrat, ºi-ascris numele cu majuscule încartea de Istorie Contempora-nã a României zilelor noastre.Este primul ºi foarte probabil varãmâne singurul preºedinte departid care a reuºit performan-þa istoricã de a-ºi dãrâma cu ci-nism douã guverne doar pentrua-ºi satisface pofta nemãsuratãde a conduce destinele acesteiþãri. Demonstrând o capacitate
Dupã o sãptãmânã de zbateri ºi cãutãri, Parti-dul Social Democrat a reuºit sã mai „producã“un guvern, al treilea, în doar douãsprezece luni.Un aport deosebit la acest nou gambit l-a avutpreºedintele Iohannis, cel care cu numai ºaseluni înainte îl avertiza pe Dragnea cã este ulti-ma datã când îi nominalizeazã un premier. În totacest timp, liberalii încã bezmeticesc pe scenapoliticã româneascã, o dovadã vie a acesteidegringolade fiind discursul lipsit de orice felde „zvâc“ al vicepreºedintelui Cristian Buºoi,aflat la sfârºitul sãptãmânii trecute la Craiovapentru o dezbatere privind domeniu sanitar.Amatorismul de pe scena politicã româneascãar fi de râs dacã, de fapt, consecinþele lui nu arîngropa pe alþi minimum cinci ani speranþelepentru un trai mai bun ale acestui popor orop-sit.
de dominare a propriului partidaºa cum nici mãcar Traian Bã-sescu nu a reuºit, ialomiþeanulle-a demonstrat tuturor cã „oraexactã“ în aceastã þarã nu se dãla Palatul Victoria sau la Cotro-ceni, ci în uitata de Dumnezeu„metropolã“ Alexandria.
Iohannis, spectatorde lux la comediapesedistã
Spectator de lux la acest turde forþã al lui Liviu Dragnea afost preºedintele Klaus Iohan-nis. Fricos ºi lipsit de idei aºacum a fost în întreaga sa carierã
politicã, preºedintele a plecatsteagul sfios în faþa tãvãluguluipesedist, predându-le acestoraþara cu noi, cetãþenii ei, la pa-chet. Nici mãcar nu a mimat unmoment vreun gest de frondã.Unii, nu puþini, s-au grãbit sã îlacuze de blat politic cu LiviuDragnea: te las sã-þi pui alt gu-
vern, nominalizezi, în schimb,un candidat slab la prezidenþia-lele de anul viitor. Evident, sce-nariul este unul fantezist! Îþi tre-buie multã dibãcie politicã ºi ca-pacitate de comunicare pentrua pune pe roate o asemenea în-voialã. Nicicând în scurta sacarierã politicã, actualul preºe-dinte nu a dat vreu semn cã ar fialtceva decât o „icoanã“ politi-cã contrafãcutã la ceas de searãde niºte pseudocreºtini speriaþicã nu mai au nicio relicvã la pi-cioarele cãreia sã se închine.Spiritul sãu combativ este in-vers proporþional cu înãlþimeadomniei sale, iar discursul po-ticnit este plin de platitudinisocio-politico-economice carese vor a fi pilde pline de înþe-lepciune.
Opoziþie avemdoar pe hârtie
Din pãcate pentru societateanoastrã, nici mãcar opoziþia nudã semne cã s-ar fi maturizat.Useriºtii sclipesc prin acþiunicomice pe culoarele Parlamen-tului, însã lipsa unui programreal de guvernare, o alternati-vã viabilã la haosul socio-eco-nomic din zilele noastre, îitransformã într-un soi de sal-timbaci rataþi ºi rãtãciþi prinmeandrele politice contempo-
rane. De partea cealaltã, libe-ralii dovedesc pe zi ce trece cãduc o lipsã acutã de leadership,înscãunarea lui Ludovic Orbanîn fruntea acestui partid fiind,în fapt, nu soluþia salvatoare,ci doar alegerea rãului cel maimic. Ascultându-l pe CristianBuºoi vorbind duios desprealegeri anticipate ºi colapsuleconomic care ne pândeºtedupã colþ, în conferinþa de pre-sã de la Craiova, în condiþiileîn care partidul pe care îl re-prezintã nu a fost capabil sãofere de patru ori la rând uncandidat pentru postul de pre-mier ºi nici sã conceapã în maibine de o jumãtate de an unamãrât de program de guver-nare, realizãm cã, de fapt, nunumai puterea se aflã într-ogravã crizã existenþialã, ci în-treaga clasã politicã româneas-cã. Eºecul celor aproape trei-zeci de ani de democraþie este,din pãcate, unul evident pen-tru cei care preferã sã steastrâmb ºi sã judece drept, iarsoluþii salvatoare imediate purºi simplu nu existã. Vrem, nuvrem, în urmãtorii zece ani nevom târî ca ºi pânã acum, spe-rând ca, din cine ºtie ce cotlonal societãþii româneºti despu-iate de valori, sã rãsarã vreodoi-trei politicieni adevãraþi.Dacã nu, Dumnezeu cu mila!
Româniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþãRomâniafãrã speranþã
Cristian Buºoi la Craiova
În perioada analizatã, ra-portul euro/leu s-a plasatîn jurul pragului de 4,67
lei, fiind atins un nou maximistoric.
Perioada a debutat cu o creº-tere a euro la maximul istoricde 4,6679 lei. Odatã atins acestrecord, investitorii au preferatsã îºi regleze poziþiile înaintede revenirea pe creºtere a mo-nedei unice. Starea de încorda-re din piaþã a fost reflectatã deatingerea unui vârf al cotaþii-lor de 4,676 lei.
La finalul perioadei, tranz-acþiile s-au realizat între 4,65ºi 4,666 lei, astfel cã media acoborât la 4,6540 lei. Cotaþiilede la închiderea pieþei erau de4,653 – 4,666 lei.
Media dolarului american ascãzut pânã la 3,7436 lei, mi-nim al ultimilor trei ani ºi olunã, urmatã de o creºtere la3,7472 lei. Cotaþiile la sfârºi-tul intervalului au fluctuat în-tre 3,746 ºi 3,762 lei.
Moneda elveþianã s-a apre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,18 la 1,159 franci/euro,astfel cã media ei a urcat de la3,9611 la 4,0093 lei, maxim alultimelor aproape trei luni ºi aîncheiat perioada la 4,0046 lei.
În piaþa monetarã, dobânzi-le interbancare au avut o evo-luþie stabilã, semn cã tensiuni-le existente în a doua parte aanului trecut au dispãrut.
Indicele ROBOR la trei luni,utilizat la calcularea dobânzilorla majoritatea creditelor în lei,a scãzut la finalul perioadei la1,97%. În schimb, indicele laºase luni a crescut la 2,25%, iarcei la nouã luni au stagnat la2,32%, respectiv la 2,36%.
Revenind la evoluþia leuluidin urmãtoarele luni, atrageatenþia ultimul raport al CFARomânia. Peste 92% dintreparticipanþi anticipeazã o de-
10ECONOMIE
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.
Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.
preciere a leului în urmãtoa-rele 12 luni. Valoarea mediepentru orizontul de 6 luni estede 4,6998 lei/euro, iar pentruorizontul de 12 luni anticipa-rea sare la 4,7428 lei.
În privinþa indicatorului deîncredere macroeconomicã, ela scãzut la valoarea de 41puncte, cea mai mica valoaredin aprilie 2013, mai jos cu 3,1puncte comparativ cu exerci-þiul anterior.
Perechea euro/dolar a avuto evoluþie descendentã la careau contribuit, în special, decla-raiile contradictorii ale oficia-lilor americani, prezentate lareuniunea de la Davos.
Secretarul Trezoreriei, Ste-ven Mnuchin, a declarat cãeste adeptul dolarului slab,care permite exporturilor ame-ricane sã fie mai ieftine ºi maicompetitive pe piaþa interna-þionalã.
Euro a început perioada la1,2214, la finalul ei fiind atinsun maxim al ultimilor trei anide 1,2537 dolari.
Preºedintele BCE, MarioDraghi, a criticat decizia Wa-shingtonului, spunând cã aces-ta nu respectã un acord con-venit anul trecut ºi cã forþeazãeuro sã meargã în sus.
La finalul sãptãmânii, pre-ºedintele Donald Trump a afir-mat însã cã pledeazã pentru omonedã puternicã, negând ast-fel afirmaþiile secretarului Tre-zoreriei.
Declaraþia ºefului de la CasaAlbã a adus o apreciere a mo-nedei americane, care s-a în-tãrit la 1,2364 dolari.
Valoarea bitcoin era la sfâr-ºitul intervalului, conform Blo-omberg, de 11.295,10 dolari.
Analiza cuprindeperioada
23 – 29 ianuarie 2018
Publ
icita
te
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
Analiºtii prognozeazã ocreºtere a euro spre 4,75 lei
SC APAVIL SA a des-fãºurat ºi în perioada22 – 26 ianuarie 2018o activitate intensã înmunicipiul RâmnicuVâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.
LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe strã-zile: Dealul Malului, Abatoru-lui – SC Remat SA, Sergiu Pu-rece nr. 10 - Colegiul Energe-tic, Libertãþii PT25, GeorgeEnescu.
AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util, pier-derile de apã potabilã la adre-sele: Dealul Malului, Se rgiuPurece nr 10 – Colegiul Ener-getic, Abatorului – SC RematSA.
POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bulevardul Dem Rãdulescu,Goranu ºi Bogdan Amaru.
PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:
- au început lucrãrile pentruexecutarea Staþiei de PompareApã Potabilã pe strada IntrareaStãncioiului;
- a fost ridicat la cotã un cã-
Lucrãri derulate de SC APAVIL SAîn municipiul Râmnicu Vâlcea,
în perioada 22 – 26 ianuarie 2018min de canalizare menajerã pestr. Tineretului, bl. A11/III;
- a fost executat un racord ca-nalizare menajerã pe str. Gene-ral Magheru, Bl. V3;
- au fost montate dale la cã-minele de canalizare menajerãla Colonie Nuci.
CÃMINE CURÃÞATE. S-a intervenit pentru desfundarea,curãþarea ºi spãlarea mecaniza-tã a reþelelor de canalizare me-najerã la urmãtoarele adre-se: str. Lucian Blaga – Bl. A32/1, sc. A, B, C ºi D, Bl. A42/2,sc. A, Bl. A31/1, Bl. A9, Bl.A59, sc. A, str. Nicolae Titules-cu – Bl. H6, sc. E, str. MarinSorescu – Bl. A38/2, sc. A ºi B,Bl. A37/2, sc. C, str. Luceafã-rului – Bl. A18, sc. E, F ºi G,Bl. A3, sc. B, Aleea Stejarului
– Bl. B1, Calea lui Traian, Bl.27, sc. A ºi B, Bl. D4, sc. C ºiD, str. Mihai Eminescu nr. 12 ºiBl. 12, Aleea Panseluþelor – Bl.C23, str. ªtirbei Vodã nr. 507,Str. I.L.Caragiale – Bl. A28/1,Bl. A35/2, str. I.C. Brãtianu –Bl. A64 ºi Bl. A69, str. NicolaeIorga – Bl. A27/2, Bl. A27/3, str.Straubing nr. 179.
S-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere pe stãzile:Rapsodiei, Henri Coandã, Ale-ea Mioriþei, I.L.Caragiale, Os-troveni, Constantin Brâncuºi,Nicolae Titulescu, Calea luiTraian, Mihai Viteazu, Lucea-fãrului, Tineretului, I.C. Brãtia-nu, Carol I, Regina Maria, ªtir-bei Vodã, General Praporgescu,Maior V. Popescu, Remus Bel-lu, Tudor Vladimirescu, Ferdi-nand, Bogdan Amaru, Dacia,Mihai Eminescu, Antim Ivirea-nul, 1 Mai, zona Troianu.
47 DE APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn aceastã perioadã au fost mon-tate 47 de apometre, dintre care34 verificate ºi înlocuite ºi 13montaje apometre noi. Au fostrealizate 5 lucrãri de interven-þie la contoarele de apã rece,montate în reþea. De asemenea,au fost întocmite 9 avize ampla-sament ºi un aviz tehnic.
Primãria Horezu a acce-sat un proiect de propor-þii cu finanþare europea-
nã, care vizeazã construcþiaunui parc de agrement în apro-pierea bazei sportive din zonaTreapt.
Proiectul, în valoare de 2,5milioane de euro, cuprinde unpatinoar de 300 de metri pãtraþicu instalaþii de frig, o pârtie desãniuº, o zonã de agrement, unamfiteatru în aer liber de 300 delocuri, alei pietonale ºi foiºoa-re, o pistã pentru bicicliºti ºirole. De asemenea, sunt prevã-zute trei intrãri: una a ceramiº-tilor, alta a tâmplarilor ºi cea de-a treia a pietrarilor, meserii em-blematice pentru Horezu.
Autoritãþile locale anunþã cãva fi modernizatã ºi baza spor-tivã, a cãrei tribunã va avea ocapacitate de 1.000 de locuri. Pelângã terenul de fotbal vor maifi construite terenuri de tenis de
Investiþii în sporturile deiarnã ºi de varã la Horezu
câmp, de volei, handbal ºi bas-chet.
Primarul Nicolae Sãrdãrescu(foto) a declarat cã un om deafaceri va construi la Vârful lui
Roman un domeniu schiabil pri-vat care va avea ºase pârtii. Pri-ma pârtie ar urma sã fie funcþi-onalã la sfârºitul acestui an.
(M.P.)
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
11ACTUALITATE
Evenimentul va avealoc la Centrul Multi-funcþional Craiova ºise va desfãºura înparalel cu ediþia a III-aa Târgului de Turismal Olteniei. HorecaExpo Oltenia esteorganizat de PS Multi-services în parteneriatcu Primãria Craiova,Consiliile JudeþeneDolj, Gorj, Olt, Vâlceaºi Mehedinþi.
Târgul reprezintã platfor-ma idealã pentru expu-nerea, în condiþii profe-
sioniste, a noutãþilor ºi tendin-þelor unei pieþe în continuãschimbare, aºa cum este indus-tria ospitalitãþii româneºti. Acesteveniment este dedicat furnizo-rilor de echipamente, produse,accesorii ºi servicii care suntfolosite în aceastã industrie, dela alimente, echipamente, mo-bilier, articole textile, la utilajeºi software, dar ºi hotelurilor,restaurantelor, barurilor, cafene-lelor ºi firmelor de catering,bucãtarilor profesioniºti ce îºidesfãºoarã activitatea prepon-derent în aceastã regiune a Ro-mâniei.
Puteþi vizualiza filmul de laediþia anterioarã, accesând:
https://www.youtube.com/watch?v=v5X1kKQayoU#ac-tion=share
Noutatea acestei ediþii esteincluderea unei secþiuni noi de-dicate producãtorilor din seg-mentul panificaþie, patiserie ºicofetãrie.
HoReCa Expo Oltenialanseazã concursulanului!
Intrã cu produsele tale în cur-sa pentru titlul de:
- Tortul anului 2018,- Pâinea anului 2018,- Cel mai bun produs de pati-
serie.Se pot înscrie cofetãrii, pati-
serii ºi brutãrii din toatã regiu-nea Olteniei.
Pe lângã premiile ce se acor-dã de cãtre organizatori, concu-renþii vor putea beneficia deexpunere pe toatã perioada târ-gului într-un spaþiu special ame-
În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-11 mar1 mar1 mar1 mar1 martie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa
najat.Mass media prezentã va asi-
gura o bunã reclamã serviciilordesfãºurate de cãtre expozanþiiparticipanþi la târg.
Concursul va fi jurizat de ChefCezar Munteanu, unul dintre ceimai cunoscuþi bucãtari din Ro-mânia, o prezenþã constantã laemisiunea Arena Bucãtarilor,Chef Ciprian Nicolescu, BrandExecutive Chef al TrattoriilorBuongiorno ºi Chef CristianDumitru- Horeca School.
Detalii privind regulamentulconcursului: http://horecaexpo-oltenia.ro/concurs/
De asemenea, pe durata ex-poziþiei sunt organizate confe-rinþe care abordeazã subiecte deinteres pentru domeniul horeca,dar ºi competiþii de barista, co-oking show-uri organizate dechefi celebri, demonstraþii deservire ºi degustare a vinului,bartending ºi barista.
Tematica evenimentului:Echipamente specifice, do-
tãri, mobilier ºi accesorii pen-tru structurile de primire, uni-tãþile de alimentaþie publicã,catering, fast-food;
Produse, echipamente ºi ac-cesorii pentru întreþinerea curã-þeniei ºi igienei pentru hoteluriºi restaurante;
Siguranþã, securitate ºi echi-pamente electronice pentrustructurile de primire ºi unitãþi-le de alimentaþie publicã;
Vestimentaþie ºi dotãri speci-fice pentru personal;
Materiale pentru finisare ºidecorare interioarã;
Hoteluri;Restaurante;Baruri;Cafenele;Firme de catering;Bucãtari profesioniºti;ªcoli de formare profesioniºti
horeca.Se estimeaza un numar de
7.000 de vizitatori, în creºterecu peste 30% faþã de ediþia an-terioarã.
Sponsor al Horeca Expo Ol-tenia este PPD România, iarpartenerul principal al celordouã evenimente este SelgrosRomânia – „Club pentru profe-sioniºti ºi pasionaþi. De bunãtã-þuri“.
Mai multe detalii despre târgºi despre înscrieri gãsiþi pe site-ul evenimentului: www.horeca-expooltenia.ro, pe pagina defacebook a târgului: HorecaEXPO Oltenia sau la tel:0723.183.909.
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
Publ
icita
te
Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.
Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00
Duminicã 09.00 - 14.00
pag. 12
În ziua de 31 ianuarie seîmplinesc 600 de ani dela trecerea la cele veºni-
ce a Voievodului Mircea celBãtrân, Voievod al Þãrii Ro-mâneºti ºi ctitor al Mãnãsti-rii Cozia.
Pentru comemorarea Dom-nitorului ctitor de lãcaºuri sfin-te ºi apãrãtor al neamului, Ar-hiepiscopia Râmnicului a ini-þiat la începutul acestui an oserie de manifestãri cultural-duhovniceºti.
Mãrturia sa spiritualã ºi strã-dania recunoscutã în întreagalume de a crea relaþii apropia-te între creºtinii din diferitestate europene, a fost vãditã ºiîn lucrarea ctitoriceascã, dar ºiprin dorinþa de a fi înmormân-tat în pronaosul MãnãstiriiCozia pe care, ºi în felul aces-ta, a apãrat-o peste veacuri.- De aceea, Biserica a rânduitsã fie pomenit la Sfânta Litur-ghie în rândul ctitorilor, iar înmod special, anul acesta, Chi-riarhul Râmnicului a rânduitsã fie sãvârºite slujbe de po-menire la momentele come-morative.
Parastas pentruVoievodul Mircea celBãtrân, la MãnãstireaCozia, pe 31 ianuarie
Prin urmare, miercuri, 31ianuarie, Înaltpreasfinþitul Pã-rinte Arhiepiscop Varsanufieva sãvârºi Sfânta Liturghie ºislujba de parastas pentru Vo-ievodul Mircea la Mãnãsti-rea Cozia, începând cu ora9,30.
Întrucât Domnitorul româna sprijinit organizarea a nume-roase localitãþi, printre care ºiRâmnicu Vâlcea, pe care l-aconfirmat drept „oraºul Dom-niei mele”, contribuind totoda-tã la afirmarea þinutului Olte-niei de sub munte pe plan spi-ritual, cultural ºi economic, lamomentul comemorativ estecinstit alãturi de ArhiepiscopiaRâmnicului, ºi de PrefecturaVâlcea, de Consiliul JudeþeanVâlcea, de Primãria munici-piului Râmnicu Vâlcea ºi dePrimãria oraºului Cãlimãneºti.
Sunt aºteptaþi sã participereprezentanþii instituþiilor ju-deþene ºi locale, ai instituþiilorde culturã ºi de învãþãmânt,preoþi ºi credincioºi.
Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
Sâmbãtã, 27 ianuarie,pe întreg mapamondula fost marcatã Ziua In-
ternaþionalã de Comemorare aHolocaustului, desemnatã ast-fel de cãtre Organizaþia Naþi-unilor Unite, în anul 2005.Oricât de mult am repeta nu-mãrul victimelor ºi ororile co-mise de cãtre naziºti ºi aliaþiiacestora, niciodatã nu vomputea evidenþia îndeajuns rã-nile pe care Holocaustul le-aprovocat poporului evreu ºicelorlalte grupuri etnice ºi mi-noritãþi, în primul rând, ºiumanitãþii în ansamblul ei, înal doilea rând. Asociaþia LigaAlbanezilor din România amarcat aceastã zi, la sediul dinCraiova, printr-o întâlnire cumembri ºi simpatizanþi, în ca-drul cãreia s-au purtat discuþiiºi s-au vizionat imagini ºi fil-me care, pe de o parte, sã ilus-treze înfricoºãtorul genocid ºiamploarea acestuia, iar pe dealtã parte sã scoatã la luminãfigurile celor care au fost dea-supra timpurilor barbare pecare le-au trãit ºi ºi-au aduscontribuþia, fiecare dupã pu-teri, la salvarea unora dintrecei prigoniþi.
Pentru România, astãzi, lafel ca pentru întreaga lume ci-vilizatã care a recunoscut ºi ºi-a asumat partea sa de vinã în
Învãþãmintele istorieiistoria Holocaustului, priorita-re trebuie sã fie educaþia ºi co-municarea publicã în direcþiarespectului faþã de celãlalt,indiferent de etnie, religie,opþiune politicã ºi, în general,indiferent de particularitãþileºi preferinþele sale. Stereotipu-rile ºi prejudecãþile care vizea-zã anumite grupuri sau cate-gorii de persoane, adesea col-portate de actori importanþi aivieþii publice, nu fac decât sãne depãrteze pe unii de cei-lalþi, sã inoculeze temeri iraþi-onale ºi sã sãdeascã seminþe-le învrãjbirii.
Din acest motiv, clasa po-liticã este prima care trebuiesã dovedeascã înþelepciune,sã-ºi poarte luptele numai peterenul argumentelor, sã nu sefoloseascã de ºtirile false, deistoria denaturatã ºi sã nuconstruiascã demoni artifi-ciali, pentru a-ºi satisfacescopurile electorale. Poatemai mult decât oricare alt ande dupã 1989, anul 2018 tre-buie sã fie pentru România unan al unitãþii, un an în care,recunoscându-ne fiecare gre-ºelile ºi lipsurile, sã ne apro-piem mai mult unii de ceilalþi,sã dobândim mai multe încre-dere la nivel social ºi sã con-struim o þarã aºa cum ne-odorim.
de Bogdan-Alin Stoica,Deputat,
Asociaþia LigaAlbanezilor din România
pag. 13
Publ
icita
te
Teatrul Colibri îi invitã dinnou pe copii sã se bucure de ovacanþã creativã, în Fabrica depoveºti, în perioada 5 – 9 fe-bruarie 2018, când se vor des-fãºura ateliere de teatru interac-tiv, cu trei serii a câte 50 de mi-nute fiecare, derulate în inter-valul orar 10:00 – 13:00, în SalaStudio, preþul pentru un atelierfiind 5 lei / persoanã.
Biletele se pot procura de laAgenþia Teatrului Colibri, deluni pânã sâmbãtã, între orele10:00 - 13:00 ºi 16:00 - 19:00,iar duminica, în intervalul 10:00
5 - 9 f5 - 9 f5 - 9 f5 - 9 f5 - 9 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 201111188888– 13:00.
Nu existã un numãr limitat delocuri ºi pot participa la cursuricopii de toate vârstele.
Deschid porþile poveºtilor ºi îiîmprietenesc pe copii cu univer-sul creativ al teatrului de anima-þie actorii: Alla Cebotari, IonicaDobrescu, Adriana Ioncu, Cos-min Dolea, Daniel Mirea.
Luni, 5 februarie &Miercuri, 7 februarie
10:00 – 13:00 / trei serii / 50minute fiecare atelier
„Exerciþii - poezii pentru ceimai mici copii“, coord. Ioni-ca Dobrescu ºi Daniel Mirea
Cei doi actori le vor prezentacopiilor, cu ajutorul pãpuºilor,tehnici de rostire ºi pronunþie ºiîi vor învãþa sã se exprime prinintermediul poeziilor, pe ritmulmuzicii ºi prin improvizaþie.
Marþi, 6 februarie &Vineri, 9 februarie
10:00 – 13:00 / trei serii / 50minute fiecare atelier
„Întâlnire cu povestea“ -teatru interactiv, coord. Adri-ana Ioncu ºi Cosmin Dolea
Actorii vor media întâlnireacopiilor cu pãpuºile care spunpoveºti la teatru, le vor dezvã-lui din tainele mânuirii ºi îi vorînsoþi în cãlãtoria magicã prinlumea poveºtilor - spectacol.
Joi, 8 februarie10:00 – 13:00 / trei serii / 50
minute fiecare atelier „Dansul zodiilor“, coord.
Alla CebotariMuzicã, ritm, cunoaºtere, cu-
riozitãþi legate de sistemul so-lar, ghicitori în care protagonis-te sunt planetele, vor da conturatelierului coordonat de actriþaAlla Cebotari.
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
Maratonulpãpuºilor, învacanþa copiilor!
31 ianuarie - 6 februarie 2018 www.indiscret.ro
14ADMINISTRAÞIE
Budeºti-Vâlcea, investiþiiîn drumuri ºi canalizare
Mircia Gutãu, prima-rul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, afãcut publice obiec-tivele principalepentru 2018. Printreacestea se aflãmodernizarea Are-nelor ”Traian”,construirea unorparcuri ºi, cel maimare proiect, înce-perea lucrãrilor labretelele ce vorasigura fluidizareatraficului în oraº.
Deputatul PSD de VâlceaEugen Neaþã anunþã caresunt mãsurile imediate dinprogramul de guvernare îndomeniul sãnãtãþii, discutateîn ºedinþa grupurilor parla-mentare reunite din 28ianuarie a.c..
„În domeniul sãnãtãþii, Guvernul sus-þine construirea a 8 spitale regionale,dotate cu echipamente de ultima gene-raþie ºi a unui spital republican, în Bu-cureºti.
Se va asigura finanþarea investiþiilorîn modernizarea spitalelor judeþene ºi aambulatoriilor de specialitate, pentru aasigura condiþii optime actului medicalºi pentru a asigura accesul oamenilor laservicii de sãnãtate la ei in judeþ.
Ca obiectiv prioritar este dotarea lo-calitãþilor cu ambulanþe, în vederea asi-gurãrii transportului pacienþilor în con-diþii optime la unitãþile medicale (pro-gram ce va asigura prezenþa unei ambu-lanþe în fiecare comunã), iar prin pache-tul de salarizare motivant pentru perso-nalul medical vom reuºi sã oprim exo-dul medicilor. (...).
Împreunã cu preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, Constantin Rãdulescu,ºi colegii mei parlamentari vom susþineproiecte pentru a atrage cât mai multefonduri necesare dezvoltãrii judeþuluiVâlcea”, susþine parlamentarul social de-mocrat.
de Marielena Popa
Potrivit primarului, începlucrãrile la cele patruartere ce vor lega zona
de sud cu zona de nord a ora-ºului; vor fi amenajate douãparcuri, unul la Liceul Silvic ºicelãlalt la Liceul Pedagogic; vafi construit noul sediu al Vã-mii dupã modelul Vãmii Slati-na. În acest an vor fi reconstrui-te Arenele ”Traian”, lucrare ceva fi gata în circa nouã luni.Primarul Gutãu a mai declaratcã Strada ªtirbei Vodã va fireorganizatã ºi modernizatã petoatã lungimea, iar lucrarea vafi încheiatã pânã de Ziua Im-nului. În circa douã luni vor fi
gata lucrãrile la târgul Râureniºi va fi modernizat ºi drumulaferent, a mai spus Mircia Gu-tãu. Potrivit acestuia, tot în2018 se vor introduce încã 52de puncte de colectare a deºeu-lui menajer, astfel încât pânã lafinele anului sã existe 100 ast-fel de puncte. De asemenea,vor fi amenajate trotuarele depe Strada ªtrandului, iar peStrada Islazului ar urma sã fieconstruit un heliport pentru eli-coperele SMURD. Nu în ulti-mul rând, cinci ºcoli gimnazia-le vor fi modernizate cu banieuropeni, a mai anunþat prima-rul municipiului Râmnicu Vâl-cea la cea mai recentã confe-rinþã de presã.
Administraþia comunei Budeºti,din judeþul Vâlcea, pune un ac-cent deosebit pe modernizarea
infrastructurii, conºtientã fiind cã acestaeste unul dintre atuurile atragerii inves-titorilor români ºi strãini. În acelaºi timp,se lucreazã ºi pentru asigurarea unor con-diþii decente de viaã pentru localnici.
Potrivit primarului Ion Vlãdulescu,unul dintre obiectivele anului 2018 estedemararea lucrãrilor de canalizare în sa-tele Racoviþa ºi Linia. Tot în acest an vorcontinua lucrãrile de reabilitare a drumu-rilor Brânduºani, precum ºi a celor dinsatul Barza, în punctul Valea Popeºti. Pri-marul mai spune cã au fost întocmitedocumentele pentru construirea unui podpeste pârâul Sâmnic în cãtunul Andro-neºti. Conform lui Ion Vlãdulescu, vor
continua lucrãrile pe DC 31 Bercioiu –Gâltofani ºi a fost finalizat drumul dinsatul Linia.
Aflatã la circa 12 kilometri de muni-cipiul Râmnicu Vâlcea, Budeºti este ceamai industrializatã comunã a judeþuluiVâlcea. Aºezarea deþine un parc indus-trial în care lucreazã 3.000 de oameni ºidispune de un puternic potenþial pentrualte investiþii. Parcul industrial gãzduieº-te o importantã companie din domeniulauto – Faurecia –, investiþie inauguratãîn septembrie 2016, precum ºi o halã încare o firmã belgianã a deschis în acestan o fabricã de saltele.
Pânã acum, firmele româneºti au cre-at la Budeºti circa 1.300 de locuri demuncã, iar investitorii strãini, aproxima-tiv 1.600. (M.P.)
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Râmnicu Vâlcea: Primarul Gutãua anunþat ce lucrãri vor fiderulate în 2018
Ion VlãdulescuEugen Neaþã
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
Deputatul Eugen Neaþã:„Fiecare comunã va avea
ambulanþã”
31 ianuarie - 6 februarie 2018www.indiscret.ro
15SPORT
Crampoanede Virgil Dumitrescu
Georgia ºi Republica Moldova.Între altele, a pierdut, în depla-sare, cu Austria (2-3), ºi a câºti-gat în decisiv, acasã, cu Geor-gia (1-0). Cu Serbia (locul 37,clasament FIFA) am jucat dedouã ori, soldate cu înfrângeri.Mai pe româneºte, sã admitem,în ciuda evidenþei ºi a unei pre-cauþii deloc exagerate, cã nu edracul chiar atât de negru. Niciîn cazul celeilalte buturugi cuþepi, Muntenegru (46). N-amuitat cât ne-a fiert, inclusiv laBucureºti, „unsprezecele” luiLjubisa Tumbakovic, dacã n-amfost capabili, per total, sã ciu-pim decât un punct din ºase.Dacã Serbia îl are ca vedetã aechipei pe Nemanya Matic, dela Manchester United, Munte-negru se fãleºte cu Stevan Jo-vetic, de la AS Monaco. În pri-vinþa „tricolorilor” pregãtiþi de„Guriþã”, fiecare dintre domnii-le voastre puteþi nominaliza pecine consideraþi de cuviinþã, atâtde „fãrã numãr” pot fi opþiuni-le. Lituania (147), ultima dingrupa noastrã, are un singur as-cendent asupra României (41)care nu a rãspuns nici acum,dupã zece ani, la toate semnelede întrebare emergente: 0-3, laCluj-Napoca. Piþurcã de atuncicrede în prezent cã: „Jucãm cuex-iugoslavi ºi trebuie sã punemosul”. Contra, þineþi minte, con-siderã cã putem câºtiga LigaNaþiunilor, format care oferãacces spre CE 2020. Noi în gru-pã cu Serbia, iar Franþa în gru-pã cu Germania. Dumnezeu înþinutã UEFA îþi bagã în traistã.
Tragerea la sorþi, de laLausanne, în debutulLigii Naþiunilor având
ca punct terminus CampionatulEuropean din 2020, ne-a pri-copsit cu Serbia, Muntenegru ºiLituania. Am vãzut înainte deasta oficiali de-ai FRF fãcându-ºi cruce ca sã cãdem cu echipeuºoare, nu una, nu douã, ci trei,ceea ce, sã recunoaºtem, în fot-balul evoluat nu prea concordã.Cum ºi-or fi închipuind unii cãpoþi muta un camion din loc trã-gând de elastic? Dupã tragereala sorþi, aceiaºi oficiali ºi sate-liþi au dat din bâlbe în optimism.Un redutabil fost selecþioner ne-a imunizat deja: Serbia nu maie ce-a fost, de unde rezultã cãdoar noi, etern invincibili, stãmpe loc. Zic ºi eu cã pesimismulavant la lettre nu e bun, nu econstructiv. Nici optimismul cuochelari de cal nu e bun. Nu nerãmâne decât sã evaluãm cât sepoate de obiectiv lucrurile ºi sãluãm mãsuri, douã într-una,dacã avem înþeleciune. Depar-te gândul cã trebuie sã ne pre-dãm fãrã luptã în faþa Serbiei,cotatã ca principala candidatã lacalificare de pe locul întâi dinGrupa 4, Divizia C, potrivit re-gulamentului. Într-adevãr, Ser-bia nu mai e Iugoslavia, dar ºiSerbia e parte din fosta Iugosla-vie, în faþa cãreia mai mereu ammanifestat un complex de infe-rioritate. Serbia este una dintrenaþionalele calificate la Mon-dialul din Rusia, câºtigând gru-pa, una perfect accesibilã, cuIrlanda, Þara Galilor, Austria,
Liga Naþiunilor sau curaj,gãinã, cã te tai
PRIMÃRIA ORAªULUI FILIAªIPOLIÞIA ORAªULUI FILIAªI
Roagã toþi participanþii la traficul pe DN 6(B-dul Racoteanu) sã nu mai opreascã ºisã nu mai staþioneze pe banda 1 a sensu-rilor de mers Craiova - Severin ºi Severin- Craiova, de pe raza oraºului Filiaºi.Ca alternativã de parcare, sunt rugaþi sãfoloseascã strãzile laterale care se inter-secteazã cu B-dul Racoteanu.Mulþumim anticipat pentru înþelegere!
PRIMAR,Ing. GHEORGHE ILIE - COSTELUª
HCM Râmnicu Vâlceaa strãlucit duminicãîn Sala Sporturilor
”Traian” din Râmnicu Vâl-cea, învingând Corona Bra-ºov cu 30-25. Derby-ul s-adesfãºurat în cadrul etapei a14-a a Ligii Naþionale dehandbal feminin. În urmaacestui rezultat, diferenþa depuncte dintre cele douã echi-pe s-a mãrit la 12.
Arenele „Traian” au fostpopulate ca în vremurile deglorie ale Oltchimului. Astfel,peste 2.500 de spectatori aususþinut tânãra ºi ambiþioasaechipã din Râmnicu Vâlcea.
Dupã prima reprizã, fetele
antrenate de Aurelian Roºca auintrat la vestiare cu un avanssubstanþial, 15-9. În partea se-cundã, jocul s-a echilibrat, darCorona nu a reuºit niciun mo-ment sã punã sub semnul îndo-ielii victoria gazdelor, care s-auimpus cu 30-25.
Cu 11 victorii în ultimele 12etape, echipa din Râmnicu Vâl-cea ºi-a consolidat locul 2 înLiga Florilor ºi a mai fãcut unpas important spre a obþine înpremierã un loc de cupã euro-peanã.
În etapa viitoare, HCM Rm.Vâlcea va întâlni SCM Craiovaîn Bãnie. Meciul se va desfãºu-ra pe 8 februarie, la ora 17.30,
într-un veritabil derby pentrupostura de vicecampioanã.
Rezultate etapa 14:CSM Bucureºti – AHCM
Slobozia 35-13CSM Slatina – Rapid Bu-
cureºti 29-23U Cluj – Mãgura Cisnãdie
23-28Dunãrea Brãila – Danubius
Galaþi 20-19HCM Rm.Vâlcea – Coro-
na Braºov 30-25CSM Bistriþa – SCM Cra-
iova (31 ianuarie)HC Zalãu – CSM Roman
(1 februarie)
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
HCM Râmnicu Vâlceaa învins Corona Braºov,
urmeazã un veritabilderby cu SCM Craiova
Publ
icita
te
Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.
Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri
- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.
[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A
+40350525060
Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva
Publ
icita
te
Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea
Mircea cel Bãtrân,canonizat?
Reapar în spaþiul publicinformaþii despre posibilacanonizare a domnitoruluiMircea cel Bãtrân, în 2018,când se împlinesc 600 de anide la moartea sa. În 2016,propunerea de canonizare avenit din partea ÎPS Varsa-nufie, Arhiepiscopul Râmni-cului, în prefaþa numãrului 1al revistei Martyria. Anterior,în anul 2006, ºi fostul depu-tat liberal Emilian Frâncupropusese canonizarea voie-vodului român, înmormântatla mãnãstirea Cozia. Atunci,reprezentanþii Bisericii Orto-doxe Române declarau cã auluat act de aceastã propune-re ºi cã nu exclud ca în viitorMircea cel Bãtrân sã fie ca-nonizat, þinându-se cont defaptele sale, care atestã cre-dinþa în Dumnezeu ºi mare-le sau merit în apãrarea orto-doxiei. În 1992, ªtefan celMare ºi Constantin Brânco-veanu au fost proclamaþi decãtre Patriarhul Teoctist sfinþiai Bisericii Ortodoxe.
Publ
icita
te
„Întreb cu toatãcandoarea:de ce trebuiesacrificat blândulºi inofensivul mielde Paºte?
- comportamentul câinilor(ca ºi al altor animale) a fost ºieste modificat în continuare deoameni, atât de cei care-i aban-doneazã de regulã departe decasã, cât ºi de cei care-i hrãnescpe strãzi sau în afara oraºului;în zona adãpostului Feþeni, zecide câini au devenit „cerºetori”,percep un soi de „taxã de pro-tecþie” de la trecãtorii pedeºtriºi încearcã sã agreseze efectiv
Problema câinilor dinRâmnicu Vâlcea rã-mâne una dintre
marile provocãri ale admi-nistraþiei Mircia Gutãu. Încontextul controverselor peaceastã temã, ValentinSmedescu (foto), fost jurna-list, actualmente angajat alBibliotecii Judeþene Vâl-cea, vine cu o pãrere inso-litã. El considerã cã ar tre-
bui luat în calcul ºi consumulcãrnii de câine sau exportulacestei cãrni. Evident, este vor-ba despre animale crescute încrescãtorii speciale, nu aduna-te cu lasoul de pe stradã. Sme-descu face o analizã aplicatã ametodelor actuale de gestiona-re a câinilor din oraº ºi citeazã14 þãri de pe glob în care seconsumã carne de câine. Iatãpostarea lui Valentin Smedes-cu de pe facebook:
maºinile care nu opresc, pentrua li se arunca ceva de mâncare
Sterilizareanu este o soluþie
- sterilizarea nu este o soluþie;dacã este fãcutã altfel decât pehârtie, împiedicã zeci, sute, celmult mii de câini sã se înmul-þeascã pe mai departe; însã aces-te zeci, sute sau mii de câini trã-iesc în medie fiecare peste 10-12 ani, timp în care trebuie hrã-niþi, trataþi, îngrijiþi s.a.m.d., ceeace presupune costuri deloc ne-glijabile; alte zeci sau sute de miide câini se vor înmulþi în conti-nuare, vor fi abandonaþi ca ºipânã acum, iar „izvorul” estenesecat (educaþia oamenilor pen-tru a rezolva situaþia este o uto-pie pe termen scurt ºi mediu);fãrã niciun fel de populism: estede preferat a se investi în sãnã-tatea ºi „confortul” acestor ani-male, în detrimentul oamenilorcare nu-ºi pot achita asigurãrilede sãnãtate, ºi totuºi trebuie ta-xaþi? Ca sã nu mai vorbim dehrana ºi medicamentele + con-diþiile din spitalele noastre? Saudespre proasta remunerare a ce-lor mai importanþi vectori dedezvoltare a societãþii – dascã-lii, medicii ºi cercetãtorii – careemigreazã pe capete spre civili-zaþii fãrã haite de maidanezi pe
strãzi?
Sã nu-mi explicenimeni cã esteinuman, barbar
- din motive care îmi scapãºi, deºi în lume existã consuma-tori de carne de câine*, nimeninu discutã la modul serios de-spre a încerca ºi soluþia aceastaºi a rezolva, o datã pentru tot-deauna, civilizat, o problemãcare se acutizeazã pe zi ce tre-ce; NU SUSÞIN cã aceasta estesoluþia, însã ea nu trebuie luatãîn calcul? Vã rog – la generalºi preventiv – sã nu-mi „expli-ce” nimeni cã este „inuman”,„barbar” etc. sã ne gândim la oatare posibilitate, cã întreb cutoatã candoarea de care sunt înstare: de ce trebuie „sacrificat”blândul ºi inofensivul miel dePaºte? Doar pentru cã în cultu-ra noastrã el este delicatesã? Pãine gândim numai la noi? În alteculturi delicatesa este câinele…
:) http://atlas-geografic-.net/tari-in-care-se-consuma-carne-de-caine/”, opineazã Va-lentin Smedescu.
* Printre aceste þãri se aflãCanada, Elveþia, Vietnam,Noua Zeelandã, Japonia, Core-ea de Sud etc.
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
Un vâlcean considerã cã ar trebui luatîn calcul consumul cãrnii de câine
A murit!Scãrile rulante prea strâm-
te de la pasajul subteran dinRâmnicu Vâlcea fac victi-me. O femeie, care ºi-a prinsîmbrãcãmintea în acestescãri, apoi s-a dezechilibratºi a cãzut, a murit marþi, 30ianuarie.
O statuiepentrumaestrul Vâlcii
Recent, la Teatrul ”AntonPann” din Râmnicu Vâlceaa avut loc ceea ce organi-zatorii au formulat ca ”fes-tivitatea de prezentare abustului maestrului DinuSãraru, chiar în prezenþadomniei sale”. Mai pe ro-mâneºte, maestrul are o sta-tuie. Ce paradox! În anul2017, Dinu Sãraru publicaun editorial în Adevãrul, încare fãcea trimitere la o cu-getare a lui Cato cel Bãtrân:”Mai degrabã prefer ca oa-menii sã se întrebe de ce nuam o statuie, decât sã se în-trebe de ce am una”.
pag. 16
