Coperta I

DREAPTA JUDECATA

Coperta lV

Reproducerc dupA o plcturl rusA reprezentAnd un c6lugArpusnic ln etare de rugAclune

@ Edrtura,, Credln{a Str6mogeasc6"

Monah ZOSIMA PASCAL

sFAR$lru L OMULUI

lnceputut omului - aratd sfdrgitut lui

Narcis

,\

SFAR$ITU L

OMULUI

GULES DIN SFINTELE SCRIPTURIde

Smeri tu l intre monahi

ZOSIMA PASCALdin Sf6nta MAnist i re Neamlu, la 1905

Carte tipdritd cu binecuvAntarea:Prea Sfinfitului CALIN lC

EpiscoPul Argeqului

2t(2-@ Editura CrnJinlo Jtrd,motealcd

1 998

Consilier editorial:Preot Nicolae Tdnase

Apare sub ingrijirea Ministirii:Sfinlii Arhangheli Mihail 9i Gavriil

CUVANTCATRE GITITORI

Aceastd sfdntS carte am frcut-o cu blagoslovenia prea

cuviosuluigiduhovnicesculuinostruPdrinteNifon,iero-schimonahul, ctitorul qi intemeietorul Schitului Rom6nesc

Prodromul din SfAntul Munte Athos'Sfantul Prooroc Sofonie zice: ,,Cu sfdrqire' s[ se

sfirgeasc6 de pe fata p[mAntului, zice Domnul' Sfirqeas-

.a-r" o*rrl qi iobitoacele, sfdrqeascd-se p5slrile cerului qi

peqtii m[rii, 9i vor sl6bi necredincioqii' qi voi pierde pe cei

mra a* lege de pe fafa pdmdntului, zice Domnul" (l' 2-3);

pentru aceasta am glsit de cuviin{6 ca sd numesc cartea

aceasta Sfdr Situl Omului.fe*teti 9i citatele cuprinse in aceasti carte le-am

adunat de la sfin{ii proo'oti, din Psalmii lui David' din

ifirrr*l. Evanghelii, iin epistolele Sfinlilor Apostoli qi din

scrierile multor Sfinli faiinli, ce au avut descoperiri qi ve-

denii pentru sfdrqitui lumii qi pentru venirea lui antihrist,

;i;;";t" fermecetoriile qi vr[jitoriile lui' cum are sd far-

mece pe oamenl, 9i pedepsele ce are s[ le pun6 pe creqtini'

qi ,rr* are s[ trimii[ draci prin pustii ca s[ gdseascl pe

calugeri gi pe mirenii creqtini sl ii aduc[ ca sd se plece la

voia-lui, qi ia ii pedepseascl cu rdutatea lui'

ISBN: 973-98572-4-8

l

cuvArurcitre cititorii care cdrtesc spunAnd cd:

,nu se tmplinesc Scripturile care s-au zis oleSJinpii Apostoli qi de Sfinlii Pdrinli,,

Zis-a Domnul cdtre Avraam: ,,$tiind vei qti c[ ne-mernicd va fi simdn[ata in pdmdnt strdin, gi o vor supunepe ea robiei, gi o vor chinui qi o vor smeri pe eapatru sutede ani. Iar pe neamul acela, cdruia ii vor sluji, Eu il voijudeca, iar dupd aceea vor iegi aici cu avere mult6" (Fa-cere 15, l3-14).

Agadar, a zis Domnul cdtre Avraam, c[ patru sute deani are sd fie seminfia lui in robie, gi n-a fost intocmarTjf"lpentru riutatea evreilor; cdci au trecut patru sute trezeci gi""

i,

doi de ani pdnl la ieqirea lor din Egipt. $i proorocul Da-niil zice: ,,$i in zilele cele de pe urmd ale impirdliei lor,cdnd se vor implini pdcatele lor, se va scula un impiratfdrl de ruqine la fald, gi care va infelege ghiciturile (farme-cele). $i puterea lui se va intiri, m6car c6 nu cu putereasa, ci cu chip semet gi iste! in lucruri ascunse va strica givn spori gi va face gi va pierde pe cei tari qi pe poporul celslhrrt" (8,23-24).

Atunci vor incepe anii durerilor qi necazul cel maregi pcdepsele ce are si le punE Dumnezeu pe pdmdnt pentrurAuttrfile acelui impirat fbri de ruqine lafa[6, care este an-tihrist, qi pentru slujitorii gi supugii lui.

Vcdefi, vi rog, cum zice Proorocul, cd nu zice ,,cdndse vor irnplini anii", ci ,,cdnd se vor implini pdcatele vaveni vremea", adicd vremea pedepselor gi necazul cel mare.

1- I -

Asemenea qi la Agatanghel scrie pentru robirea 9:l- ,stantinopolului de cdtrelurci, c6, la anii de la Hristos 1452

pirJf" t+s:, trebuie sd se ia Constantinopolul de agareni

(turci), precum s-a qi implinit. $i-l vor stdpAni 400 de ani'

)iira'pa"a la 1g53, qi vedem c5 nu.s-a implinit intocmai

prezic-erea, pentru picatele 9i nepocdinfa creqtinilor' Cd ia-

iagi ,i.. Agatanghel: ,,Aqa vor fi creqtinii sub robia agare-

,rii"i p*ri- u,i fost evreii sub robia egiptenilor 400 de

ani; ini[, pentru pdcatele lor, a mai prelungit Dumnezeu

ftJtuptu ince 32 de ani, qi in pustia Sinaiului inci 40 de

aniqi .apoi i .adusinp6m6ntul f [g6duin{ei .Ast fe lse-ur-ieazeqi cu creqtinii. DupS aceasta are s6 se facd o credin-

1a in toata lumea. Dupd cum f i: !i Neofit' in tAlcuirea

geptimilor lui Daniil Proorocul' $i ingerii au sd pun[ un

imparat in Constantinopol, creqtin bun, qi minuni multe qi

."ii ur't si se facd in Constantinopol'

$i, vizAnd popoarele minunile care au sd se fac6' au

si se llpede toli de eresurile lor 9i au s[ vind sd se uneascd

cuBiser icaRisir i tu lu i .$ iatunciausSsebotezedinturci9i din evrei mul{ime mult6'

iuatNTE cUvANTARE

, i a c i r f i i acesteia

Dupi cum se fac vestiri prin cetiti gi prin orage devenirga impdratului, aga am fEcut qi eu aceasti inaintecuv6ntare, pgntru ca cititorul s[ gtie ce are si ne vesteasclnoui aceasti carte, ca sd ne indreptim gi, prin pocdinfi, sdne intoarcern gi si fapem bine, cu ajutprul rugdciunilorPrea Curatei,Maicii lu.i Dumnezerr, ca si afldm mild inziua infricogatei judecdfi, gi sd ne invrednicim de, parteacelor drepfi, ca sd mogtenim impdrifia cerurilor cu tofisfinfii intru nesfdrgifii veci. Amin.

Zice Sfdnta Evanghelie: ,oA inceput Iisus a inv6{a, giputeri a lucra", adic6: a invia morfi, a lumina orbi, a facesi umble gchiopi, a curlfi leprogi gi a ridica bolnavi dinboal6. Aga qi noi cregtinii, citind Sfintele Scripturi, dupdcum zice Domnul: ,,Cercafi Scripturile, c6 intru ddnselevefi afla viata vegnic6". Deci gi noi, cei omordli cu p6ca-tele, si inviem lui Dumnezeu cu sufletele, prin pocdin!6,iar cei orbifi cu mintea sd ne luminim simfirile; cei ceqchiop[tlrn, prin cdi neumblate gi pripdstioar" ui, vie{iiacesteia, s6 venim la calda pocdin{ei; cei leprogali cu pd-catele, s[ ne curltim cu mirturisirea gi cu canonul ce ni-lva da duhovnicul. Aga ne vom curifi de picatele noastre.infricogate lucruri se vor lucra in lo"uc.ri de apoi, cdci giantihrist in acel veac va si vie, sd-gi lucreze ale lui ingell-ciuni, prin ascultltorii cei ingelafi de d6nsul, intrucAt at6tase luptl de mult diavolul ca si duc[ preofi cregtini in pier-zarc,incdl dac[ i-ar fi cu putinti, qi pe cei alegi i-ar am6gi

ca sd-i ducd cu ddnsul la muncile cele vegnice. Cd qi peDomnul L-a ispitit prea vicleanul in pustiu, negtiindu-L cie Dumnezeu; L-a suit in munte foarte inalt, intr-o clipeal[de vreme, gi I-a ardtat toate impdrdfiile lumii gi slava lor,zic6ndu-I: ,,Acestea toate f,i le voi da fie, dac[ vei cddeainaintea rnea gi Te vei inchina mie" (Matei 4, 8-9).

$tia diavolul de venirea lui Hristos, dar nu gtia cdndva fi; pentru aceasta ispitea pe toli drepfii. Cd gi antihristva veni la sfbrgitul veacului acestuia, cu chipul bl6nd gismerit gi milostiv gi va petrece in pustiu, in post gi in ru-g[ciuni, cu chipul numai (fbf6rnic), gi morfi va invia qi le-progi va cur6!i, i.rsi toate le va face cu ndluciri. Pentru c[din pustiu va veni, gi, de acolo, se va umple de toatd pute-rea satanei, care va locui intr-insul, dupi cum zice SfdntulEfrem Sirul; atunci se va dezlega satana din iad gi va locuilntr-insul.

, Numai atunci a cunoscut satana cd a venit Hristos,e6nd a indemnat pe jidovi de L-au ristignit pe cruce gi amurit qi S-a pogordt in iad gi a surpat puterea satanei; gi,de atunci, incontinuu cauti gi ispitegte totdeauna sd vadddaci nu cumva a venit vremea lui antihrist. CA gi draciim[rturisesc singuri, cd nu gisesc vreun om care si i se in-ohine lui satana, ci i-ar da s[ impdrdleasci peste toatd lu-mea. Numai atunci ar stipdni toati lumea, dupi cum i s-adat, ca s5 supund pe toli oamenii diavolului, ca lui Dumne-zeu; dar numai trei ani qi jumitate va impdrdfi prea bles-tomatul antihrist, iar nu in veci, precum igi nllucegte el.

$i cdnd am inceput a scrie despte anii cdnd are s[lmpirdfeascd'antihrist, gi cdnd am zis cuvintele de maigus, a vrut s[ mi sugrume. $i eu i-am zis: o,Daci te-a slo-bozit dulcele meu Iisus ca sI md omori, gata sunt sd morde o mie de ori"; $i, cum am zis aceste cuvinte, a fugit dela mine.

-10-

Sfflntul lpolit, papa Romei, zice c[: ,,Dupi ce vortrece zece impirafi ai romanilor, adicd dupd cdderea tur-cilor, al unsprezecelea care va impdrdfi va fi antihrist". IarSfinlitul Mucenic Metodie al Patarelor zice ci in vremeaaceea, c6nd va c[dea Turcia, va veni Filip al gaselea cu 18limbi (na{iuni) qi va face rdzboi, cum n-a mai fost nicio-dat[. Atunci vor pune ingerii impdrat la Constantinopole,care va impdrili 32 de ani, iar acesta va goni pe turci. $i iiva imp[r{i in trei p[rfi: o parte o va boteza, a doua o vasupune sub sabie gi a treia o va goni cu mare mAnie. $i,intorcdndu-se de la rdzboi, i se vor descoperi toate como-rile cele ascunse in pdm6nt gi se vor da in mAna lui.Atunci se vor duce la ddnsul tofi, din toate pir{ile, gi igivor cere pdrfile ldrilor care au fost robite de alli imp[rafi,gi igi vor lua locurile care le-au stdpdnit alfii cu nedrepta-te, dup[ cum zice: ,,$i se va intoarce fiecare la cuiburilepimdntegti"; i6 zice Sf6ntul Metodie: ,,$i boul va rage",adicd fara noastrd, care era de jaful tuturor. La fel vor facetoate nafiile gi igi vor lua pdrfile lor fiecare. Cd impiratulacesta aga va fi de bun gi de pagnic ci va fi ca un tatd altuturor.

Zice Sfdntul Andrei cel nebun pentru Hristos: ,,$i vaimblAnzi pe neamul cel pldvan", adici bllan (se vede cipe rugi). Tot acest Sfdnt zice c6: ,,Atdta aur are si fie inConstantinopol incdt cu lopata il vor intoarce, i vor fi s6-racii ca gi impira{ii de bogati". $i iar zice proorocul: ,,$ise va umple pimdntul lor de aur qi de idoli (adici de pa-timi), gi va stlpdni in vremea aceea mai mult curvia, ci dela al doilea imp[rat va incepe desfrinarea curviei".

Al doilea impirat care va urma dupi cel bun, va fir[u:.acesta va pune legi qi dogme ca sd ia fiul pe mama luide muiere, gi tatll pe fiica sa, fratele pe sord, gi virul pevara sa, ci gi el singur va avea pe mama lui gi pe fiica lui

- l l -

de muiere; cei ce nu vor asculta de poruncile acestui im-

i6rat, cu amari moarte vor fi omordfi, iar aceia care vor

rlbda moartea, pentru ca sd pdzeascd poruncile lui Dum-

nezeu, vor fi la un loc cu Sf6ntul loan Botezdtorul, intru

imp6r6lia lui'Dumnezeu.Al treilea impirat va infiin[a inchinarea la idoli qi

cdli se vor inchina la idoli, in vremea acestui impdrat,p[m6ntul lor se va umple de qerpi c4re vor muqca pe cei

oe se vor inchina idolilor gi acegtia vor muri, precum jido-

vii care c6rteau in pustie, erau mu$cafi de qerpi gi mureau.

in vremea aceea, multe semne cereqti se vor atdtal. trisnetegi fulgere, focuri se vor ardta, 9i multe insule 9i cetifi qi

sate se vor cufunda pentru multele cutrernure ce vor fi pe

p[rndnt spre arltarea mdniei lui Dumnezeu.Al patrulea implrat va veni din Arabia; acesta va fi

bun, va inilla bisericile cele stricate 9i va impnrd{i 12 ani.Al 5-lea impirat va veni din Etiopia, 9i acesta va fi

bun gi va impdr[fi un an. in vremea acestui impdrat vaporunci Dumnezeu ingerilor Sii ca sd adune plrticelele

oele risipite in toati lumea ale cinstitei 9i de viafl frcb-

toarei Crucii Domnului, ca si o facd iar69i intreagE, pre-

oum a fost cAnd S-a ristignit Domnul pe D6nsa; 9i ea se

va da in mAna impdratului acestuia, precum zice Sf6ntul

Metodie al Patarelor. Acesta igi va vedea moartea mai

lnainte, qi va merge la Ierusalim ca sd moar6, pentru c[

l0olo gade impirdfia lui Dumnezeu. $i merg6nd la Gol-gota cu Sf6ntul Lemn,, impreun[ cu ingerii 9i cu poporul,

ll va pune in locul unde S-a ristignit Domnul, 9i va pune

pe p6mAnt coroana lui gi se va ruga, zicdnd: ,,Doamne,Doamne, de cAnd s-a ardtat cinstitd Crucea Ta, lumea s-a

luminat gi puterea satanei s-a surpat, 9i cu Crucea Ta, adi-g[ cu patima Ta cea de bund voie, ai sfEr6mat puterea ia-

dului. Cu semnul Crucii Tale, Stipdne, sfinlii cu putere au

_ 11 _

lucrat, qi pe idoli au sfbrdmat gi mucenici i-ai fEcut. Cru-cea este slava Bisericii; Crucea este intdrirea binecredin-cioqilor cregtini. Crucea este biruinfa binecredinciogilorimpdrafi. Doamne, de acum nu vor mai fi cregtini mulli inlume, insi tot vor fi". $i mai multe dec0t acestea va zice.Apoi va zice: ,,Acum slobozegte pe robul Tiu Stlp6ne,dupd cuv6ntul Tiu in pace, cd vdzurd ochii mei mdntuireaTa, care ai gitit-o inaintea fefii tuturor popoarelor, lumindspre descoperirea neamurilor pi slava poporului Tdu Isra-il". $i vor lua ingerii Cinstita Cruce qi se vor sui cu ea laceruri. $i vor lua ingerii qi sufletul impiratului.

Rugdciunea aceasta am c[utat ca si o gdsesc la greciprin multe cirfi gi nu am gdsit-o nicdieri. Am adus de lapeqtera Sf6ntului Atanasie din Sfdntul Munte Athos treicirfi vechi de format mare, scrise cu mdna, de vreo treisute de ani, gi nu am gdsit-o in ele; aga v[zdnd, am renun-fat de a mai ciuta. $ez6nd eu pe cdp[t6i, in sus, fiindc[eram bolnav de stomac de vreo gapte ani, vId un tdnirl6ngd mine imbricat cu haine albe gi cu br6u incins pe lamijloc, lat ca de un rup (un lat de m6n[), verde inchis,plin fiind de cruci mici de aur. $i mi-a zis: ,,Sd gtii cd ceeace caufi tu, ca sd pui in cartea ta, este scris tn c[rfile Sfdn-tului IoS Gurd de Aur".

$i Sfdntul Metodie al Patarelor, zice pentru acelimpirat ci va impirfi impirilia la patru fii ai lui. Unul vaimpdr[fi in Roma veche, al doilea in Constantinopol, altreilea in Alexandria, al patrulea in Tesalonic.

Se vede ci pe cel mai mare il va pune tatdl lui imp6-rat in Roma, mai inainte de moartea sa. Sfdntul Andreizice numai de trei; gi aceqtia numai o sutd cinci zeci dezile vor fi in pace, cdci, din zavistia satanii, vor ridica in-tre ddngii rlzboi; gi vor lua pe preoti gi pe monahi la oaste,incd qi pe copiii cei de qapte ani, gi atf;ta se vor bate la

_ 13 _

Tesalonic, inc6t se va stinge neamul blrbitesc. in vremeaaceea vor tib6ri gapte femei pe un birbat gi nu-l vor gdsi.C[ Tesalonic se tAlcuieqte: nebuna biruinfi.

Pentru al gaselea impdrat, care va impirdli in Con-stantinopol impreun[ cu fiica sa, zice Sfbntul Andrei aqa:

,,Se va tidit" un viteaz de la Marea Neagrd qi va impdrSliin vremea celor patru frafi 9i, dup[ moartea lui, va imp5-r[fi fiica sa. Se vede cd va rdpi acesta impdrdfia de la ceipatru frafi, fiindcd ei se bdteau la Roma qi la Alexandria(Egipt). $i dupi ddnsul va lisa pe fiica luio prea spurcatdmui6re, bici al diavolului, la irnpir6{ie. Cd aceasta vagpurca Sfintele Biserici gi va pune sd c6nte cu chitdri 9i cumuzici prin biserici; s6 cdnte cdntece spurcate qi sd joace,gi Sfintele Mese sd le rdstoarne; qi va aduna Sfintele C[r!idin tot Constantinopolul qi le va arde; va spurca mullimede suflete qi va strica mullime de prunci. Cdci in vremeaci va lipsi partea bdrbdteascd pentru mul{imea rdzboaielorce vor fi" in vremea aceea, se vor ucide oamenii pe dru-muri: va omori fiul pe tat6l lui 9i tatil va omori pe fiul lui,pi maicile pe fiicele lor, fiicele pe maicile lor, qi frate pefiate, qi surori pe surori, qi veoin pe vecin se vor ucide gi

dte mii de riutdti se vor face,qi spurciciuni nenumdratedo c[tre aceastd prea spurcatd impir[teas6; 9i cu Dumne-lou a se bate, va cugeta, gi certtrile va voi a le sftrAma' $ito va pierde cufundAndu*se cu tot Constantinopolul. in

, wemea impiritesei acesteia se va implini cuvdntul dinApocalipsd: ,,C[ se va lua pacea de pe pdmdnt 9i se voromori oamenii unii pe altii".

$i in anul cAnd va fi bdtaie la Tesalonic, vor veni dinChina gaptezeci qi doi de impdrali qi vor strica ingrddituraoere a fdcut-o Alexandru Macedon. CAnd vor veni aceqtiatn p6m6ntul cregtinilor vor face atiltea rdutl{i cite nu s-auflout niciodatS, dupd cum zice Proorocul Iezechil: ,,La

st'Arqitul veacului te voi ridica Eu, zice Adonai Domnul,pe tine Gog, gi vei veni in pdmdntul lui Israil (adicd alcreqtinilor), ca negura care acoperl pdm6ntul: cu cai gi ci-llrefi pi cu cdrufe. Eu te voi pogori in pim0ntul lui Israil;Ei Eu voi pierde arcul tdu din m6na ta cea dreapt[, gi sdge-file tale din mdna ta cea st6ng6, 9i te voi pierde desdvArqit.$i voi aduna fiarele pimdntului, gi pdsirile cerului, gi tevor m6nca in plmdntul lui Israil" (Iezechil 38, l-29; 39,l-11). Care vor rdmAnea nemAncali de fiare gi de pdsirilecerului, ii va pierde Domnul cu fulgere gi cu trisnete pi cupiatri de grindini. Precum in vremea lui Isus al lui Navipe vrdjmaqii lui, pe care, neput6nd el si-i bat5, i-a bitutDomnul cu piatri de i-a pierdut pe to!i; aga gi pe chinezi iiva pierde Domnul. Ci atdtea rdut[fi vor face Bisericilorlui Dumnezeu, cd le vor preface in grajduri de cai, gi Va-sele cele Sfinte le vor unge cu spurcdciuni qi vor mdnca peoameni de vii gi sAngele lor il vor bea. $i aceasta zice Pro-orocul Iezechiel: ,,ci vor aduna (creqtinii) oasele cele rd-mase de la fiare qi vor pune semn unde vor gisi vreun osde om, ca si le adune spre ingropare in cimitir; cd qi ceta-te vor face gi se va numi cimitirul lui Gog".

Zice Proorocul: ,,$i vor locui ostroavele in pace". IarDomnul zice in SfAnta Evanghelie: ,,Va fi in zilele aceleanecaz cum n-a mai fost pAni acum de la inceputul zidirii,pe care a zidit-o Dumnezeu, gi nici nu va mai fi" (Marcu13, 5-19). $i atunci, indat6, se va ridica antihrist impdratgi se va scula cu mare mAnie asupra cregtinilor. At6t demari munci are sd puni asupra creqtinilor, incdt gi ingeriise vor infricoga, cdci preaspurcatul gi preablestematul nuva putea sd sufere sd audd numele lui Hristos.

Am socotit si insemndm aici pe tofi impirafii carevor'fi de la clderea turcilor pdnd la sfdrqit.

Scrie Sfdntul Ipolit, papd al Romei, cd dacd vor trecezece impdrafi ai romanilor (adic[ ai grecilor) va impdrifiantihrist.

Cel dintdi este cel pe care il vor pune ingerii. Aldoilea va fi riu,'cd va pune legi gi dogme oamenilor: sicurveasci, cu slobozenie, cu rudele: tatil ou fiica sa qifeciorii cu maicile 1or, fralii cu surorile lor 9i verii cu ve-rigoarele lor. Al treilea, are sd infiinfeze inchinarea deidoli. Al patrulea, va veni de la Arabia. Al cincilea de laEtiopia. Al gaselea de la Marea Neagr5, 9i, cu cei patru fe-ciori ai celui bun, se fac zece; iar antihrist va fi al unspre-zecelea.

Zice Proorocul pentru veacul de la sfdrgit: ,,Se vaEcula pruncul cu sfadd asupra celor bltr6ni; cel prost asu-pra celui invd{at; sluga asupta stlp6nului; vecinul asupraaproapelui; muierea asupra bdrbatului 9i bdrbatul asupramuierii". Cd zice Proorocul: ,,Cdnd veli vedea acestea toa-to fdcAndu-se, vai! Cd zilele izb6ndirii vin, 9i mAnia luiDumnezeu nu va zdbovi".

De la Proorocul Moisi: ,,$i a zis Domnul: <intoar-ic-voi fala Mea de la ddngii gi voi arlta ce va fi lor inrilele cele de apoi, c6 neam in$iritnic este, fii la care nuGite credinfl intru dAngii. Ei M-au intir6tat pe Mine intru0ol ce nu este dumnezeu, mdniatu-M-au intru idolii sdi, 9iEu ii voi intdrdta p.e ei intru cel ce nu este neam, intrunoamul cel neinlelegdlor ii voi urgisi pe ei. Cd foc s-alprins din mdnia Mea, arde-va pdnd la iadul cel mai de

Jor, mdnca-va p[m6niul qi roadele lui, arde-va temeliilehunfilor. Aduna-voi la ei rele 9i sdgefile Mele voi sf6rqiIntru d6ngii. Se vor topi de foame gi de mdncarea pisbrilor

1l de girbovire nevindecati. Dinli de fiare voi trimiteUupra lor, cu mAnia celor ce se tdrdsc pe p[m6nt. Din afa-rl ii va sfhrgi pe ddngii sabia gi din cdmiri frica; tdndrul cu

_16_

lcciuara, sugarul cu bdtrAnul ce st[ l6ng[ el. Am zis: ii voi

risipi pc ei qi voi face sd inceteze dintre oameni pomeni-

rca lur. C[ neam ce qi-a pierdut sfatul este 9i nu este intru

rliingii gtiinfd. Au doar nu toate acestea s-au adunat la

Miric Ei s-au pecetluit intru comorile Mele? in ziua izbin-

rlirii voi r[splSti; in vremea aceea va ritdci piciorul lor; cd

upr'oape este ziua pierii lor, 9i sunt de fali cele g[tite

voud))" (Deuteronomul 32, 20-26. 28 9i 34-3 5).

CUVINTEde la Prooroci g i APostol i

Psalmul 45, 6-10: ,,Tulburatu-s-au neamurile, ple-

catu-s-au impdreliile , dat-a Cel Prea Inalt glasul S6u, cld-

tinatu-s-a pimdntul. Domnul puterilor cu noi, spijinitorul

nostru, Dumnezeul lui Iacov. Veni{i qi vedeli lucrurile lui

Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe p[mint,

stricind rdzboaie pdnd la marginile pdmAntului. Arcul il

va sfbr6ma qi va frAnge arma gi pavezele le va arde cu foc.

in[lfa-M6-voi intru neamuri, in[l!a-M[-voi pe pdmAnt".

Tdlcuir e

Acestea vor fi cind se vor ridica cu rdzboi cele gapte

puteri gi vor veni la Constantinopol. Pentru acegtia zice

psalmul:,,Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au impdrd-

fiile". Pentru minunile ce se vor face atunci in Constanti-

ttopol, cd sub Sfdnta Sofia, biserica cea mare' mai este o

nltlt biseric[, qi acolo sunt oameni, preoli gi cet[feni mul1i,

tlin vremea cdnd a fost luat Constantinopolul de cdtre

Iurci. Acegtia stau adormili de atunci; iar in vremea bdtd-

lici neamurilor vor invia tofi. $i, vdzind lumea astfel de

nrinuni, se vor intoarce toate neamurile de la eresurile lorqi sc vor uni cu Biserica Rdslritului. Pentru acestea zicepslrlrnul: ,,Plecatu-s-au impdr[tiile, dat-a Cel Prea inalt

glnsul Shu". Adic[, Dumnezeu $i-a dat glasul Sau qi

onnrcrrii L-au primit. Ce, in vremea c6nd se vor bate, vor

nrrzi loli glas din cer strig6nd: ,,Stafi, stafi, ajunge!".

- 18 -

Aceasta s-a fbcut pentru cei neinfelegitori, adic|t,s[-gi cunoasci rdtdcirea lor gi sd vini cdtre Biserica Risd-ritului.

$i zice: ,,Clitinatu-s-a pdm6ntul; Domnul puterilorcu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacov',. Adicd,rlu ne-a l6sat ca sd cidem in vreun eres. ,,Venifi gi vedefilucrurile lui Dumnezeu pe pimdnt',. Aici zice pentru toateneamurile pe care le cheami Dumnezeu, pentru ca si vadlminunile Ce au sd se fac6 in vremea aceea,,,minunile pecare le-a pus pe pdm6nt, stric6nd rLzboaiele pdn6 la mar-ginile pim6ntului". Dupd bitilia aceasta, nu se vor maibate pdnl in vremea celor patru frafi. ,,Arcul il va sftr6magi va frAnge arma gi pavezele le vor arde cu foc". $i au s6le prefac6 in fiare de plug gi seceri; uneltele cele de lemnau sd le ardd in $apte ani gi nu vor tdia lemne din dumbra-v6. Aici zice Proorocul Iezechil gi pentru cei din China,c0nd vor veni in pimdntul cregtinilor: ,,$i ii va pierdeDomnul cu trisnete gi fulgere", penlru cd zice la Apoca-lipsa: ,,Vor fi atdt de mulfi, ca nisipul mirii',.

Psalmul 71,7:,,Risdri-va in zilele lui dreptatea, gimullimea p[cii, pdni ce se va lua luna".

Tdl cuir eLuarea lunii - se tdlcuiegte drept ciderea imp6riliei

turcegti cu desdv6rgire qi nu se va mai ridica.Stihul acesta este pentru impdratul cel bun, pe care il

vor pune lngerii. $i va domni de la mare p6n6 la mare gido la rduri pAn[ la marginele lumii. Cd impiratul acestaare s[ boteze toate neamurile cu SfAntul Botez Ortodox.

Prrlmul 74,2-3:,,Cdnd va fi vreme, cu dreptate voijudoca. Topitu-s-a pdmdntul qi tofi cei ce locuiesc peddnsul".

-19-

Psalmul 75, 3: ,,Acolo au zdrobit tdria arcului, armagi sabia gi rlzboiul".

Proorocul Isaia: ,,$i va judeca intre neamuri qi vamustra popor mult gi-gi vor face sibiile lor fiare de plug gisulifele seceri qi sabia nu o va mai ridica neam, impotrivaaltui neam, gi nu se va mai invdfa a se bate. Pentru ci s-aumplut fara lor de argint gi de aur qi nu era numir vistie-riei lor" (2, 4-7). Degi am scris in mai multe locuri pentrutoeaste pricind le repet numai pentru mai multe mlrturii.

Proorocul Isaia zice: ,,$i voi pune lor domni tineri;i cei batjocoritori ii vor stip6ni pe ei. $i in popor se vaporni om asupra omului qi asupra vecinului sdu qi se va&ula cu sfad[ pruncul asupra celui bitrdn gi cel necinstitmupra celui de cinste" (3, 4-5).

Proorocul Isaia (4, 1): ,,$i se vor apuca gapte femeidg un om, in ziua aceea, zicdnd: p6inea noastri vomh0nca gi cu hainele noastre ne vom imbrdca, numai nu-lnele tiu sI se cheme peste noi. Ia ocara noastri"..', Proorocul Isaia (13, 2-10): ,,Ridicafi semn pe v6rfulsuntelui, strigali cdtre ei, facefi semn cu mina, ca sI intre!G poarta asupritorilor. Eu voi rAndui gi ii voi povdfui pedlngii, uriagi vor veni sd implineascd mAnia Mea, bucu-llndu-se gi semefindu-se. Glas de neamuri, multe pe munfi,lfomenea cu neamuri multeo glas de impirafi gi de nea-Fruri adunate. Domnul Savaot a poruncit neamului inar-mat, ca s[ vini din pdmdnt de departe, de la marginea te-holiei cerului, Domnul, gi inarmafii Lui sd strice toatllumea. Pl6ngefi, cI aproape este ziua Domnului gi sfb-llmare de la Dumnezeu va veni. Pentru aceea toatd mAnava sllbi gi tot sufletul omului se va inspiim6nta. Se vortulbura bitranii (solii) gi-i vor cuprinde dureri ca pe fe-

,,, ltteio ce nagte gi se vor pldnge unul citre altul gi se vor.'1

ttrpdim6nta gi-gi vor schimba fafa lor in chipul focului.

_20_

Cd iatd, ziua Domnului vine, nevindecatd de m6nie gi deiufime, ca s6 faci. lumea pustie qi si piaraX pe"ai"liidintr-insa. c6 stelele- cerurui gi Iuceferii ii touta'poa*ucerului nu-gi vor da lumina gi se va intuneca ,our.t., ,a_sirind, iar luna nu-gi va da lumina sa".

Proorocul fsaia: ,,Iat6 Domnul va strica toat6 lumeagi o va pustii p. .u,^y?^descoperi fa[a ei gi va risipi p. "eice locuiesc intr-insa" (24, l).

Proorocul Isaia: ,rin ziua aceea aduce-va Dumne_zeu sabia cea sfhntd qi mare gi tare asupra balaurului,lagelg 9e fuge, 9i asupra balaurului celui incolacit 9i vaucide balaurul cel din mare" (27, l).

Probrocul I1aia.. ,,Apropiali_vd neamuri, auzifi bo_ieri! Si audi pimdntul qi ,ri .. locuiesc pe aanJ,l;;ruqi poporul cel dintr-insa. c[ m6nia Domnului este pestetoate neamurile, iar urgia Lui peste numdrul lor, ca sd_iprindd pe ei gi sd-i dea la junghiere. cei rdnifi uiioiii i.imorfi se vor leplda gi se va sui mirosul lor qi se vor udamunJii cu sdngele lor. Se vor cutremura toate puterile ce_rului gi se va invdlui cerul ca o hdrtie gi toate stelele vorcddea ca frunzele de pe vifd, cum cad frunzele din smo_chin. tmbdtatu-s-a sabia Mla in cer. se vor preface v6ileei in smoald qi pimintul ei in pucioase qi va fi pamantulei arzdnd ca ripina, noaptea gi ziua, gi nu se

"u';,irrg;invreme vegnicd; qi se va sui fumul ei in sus, intru neimurigi vreme mult l se va pust i i , ' (34,1_5,9-10).

Proorocul Isaia: ,,Iatd,, cu m6nia Mea voi pusti ma-rea pi voi degerta r'urile^qi se vor usca pegtii lor, nefiindap[, gi vor muri de sete. imbrdca-voi cerul cu irrtune.ic-li,ca un sac, voi pune acoperdmdnt lui" (50, 2_3). '

Proorocul leremia scrie: ,,De la Dan vom auzi gla_sul iufirnii cailor lui; de glasul nechezirii cailor caleri-miilui, s-a cltrtinat tot plmdntul; va veni gi va m6nca de tot

-21 -

p[mdntul gi plinirea lui, cetatea qi pe cei ce locuiesc in ea.Pentru cd,iatd, Eu trimit la voi gerpi omorAtori, cdrora nuoste leac. $i vd vor mu$ca pe voi ftrb vindecsrs; cu dure-rea inimii voastre slabe" (8, 16).

Tdlcuire

Aceste stihuri le zice Proorocul pentru Dan, pentruc[ antihrist se va nagte din seminfia lui Dan; 9i cAnd lezioe ,,pentru glasul iufimii cailor lor", inseamnd: atuncic6nd va impirlfi el, se va ridica cu rlzboi asupra creqti-nilor. Cd zice Domnul: ,,Iati, Eu trimit la voi gerpi, impo-triva c[rora nu este leac; gi v[ vor mu$ca pe voi fbri devindecare". $erpii sunt slujitorii lui antihrist; qi pe ceiEare ii vor ingela gi ii vor pecetlui cu pecetea lui, nu vorputea sd se mdntuiasci fdr[ de mare pocdinfX. Pentru a-eoasta zice: ,,$i vd vor mu$ca pe voi ftrI de vindecare".

De la Proorocul leremia: ,,$i iat6, Eu trimit pescarimul1i, zice Domnul, care ii vor pescui pe ei gi dupd aceeayoi trimite mulli vflndtori care ii vor vdna pe ei, de pe totifiuntele qi de pe tot dealul qi din crdp[turile pietrelor, CIOohii Mei sunt peste toate ciile lor gi nedreptdfile lor nul.tu ascuns dinaintea ochilor Mei. $i voi r[spl6ti indoitflut[1ile lor qi pdcatele lor, cu care au spurcat pdmdntulMou cu morticiunile urdciunilor lor gi cu ftrddelegile lor,gu care au umplut mogtenirea Mea" (16, 15-17)., Proorocul leremia: ,,Aga zice Domnul: <Iat6, relele

Vln de la neam asupra neamului gi involburare mare ieseCo la marginea pimdntului>. $i vor fi rdni{i de Domnul indua Domnului, de la marginea pdm6ntului gi p6nd la mar-3lnea p[mdntului, nu se vor ingropa, in gunoi,'pe fafa pd-H6ntului, vor fi" (25,32-33).

Proorocul Ieremia: ,,Cb urgia Domnului a iegit m6-Rioas[, iegit-a urgie, hrlnindu-se; peste cei necredincioqi

aa-zL-

va veni. Nu se va intoarce urgia mdniei Domnului, pAn6ce se va face gi p0ni ce se va a$eza cugetul inimii Lui. inzilele cele de apoi veli cunoapte acestea" (30, l9-20).

Proorocul Ieremia: ,,latd, popor vine de la miaz6-noapte, gi neam mare, gi impirafi mulfi se vor scula de lamarginea plm6ntului, care are arc Ai sabie; acesta estesilnic, gi nu ii va fi mil5, glasul lui ca marea va suna, pecai vor inc6leca gdti{i, ca focul spre rdzboi, asupra ta, fataBabilonului" (50, 4l-42).

Proorocul Iezechil: ,,$i vor scdpa cei ce vor fugidintre ei, gi vor fi in munfi, ca nigte porumbife cercet[-toare, gi pe tofi ii voi omiri, pe fiecare intru nedreptdtifilesale. Toate mdinile se vor sldbdnogi, gi toate coapsele sevor spurca cu umezeald, gi se vor incinge cu saci, gi ii vaacoperi pe ei spaima, qi peste toat[ fafa rupine gi peste totcapul pleguvire. Argintul lor se va leplda in ulile gi aurullor se va trece cu vederea. Aurul lor nu va putea sd-im6ntuiascd pe ei in ziua mdniei Domnului. Sufletele lornu se vor sdtura gi pintecele lor nu se va umple. Cici chinli s-au ftcut nedreptnfile lof, (7,16-19).

TdlcuireAcegtia sunt cei care vor fugi de la fata lui antihrist

prin munfi qi prin pripdstii qi se vor m6ntui cu multeIncr imi.

Proorocul Iezechil: C[ aceasta zice DomnulDunrnezeu citre Tir: ,,Au, nu de glasul ciderii tale, c6ndvor gcmo rlnifii tii, c6nd se va scoate sabia in mijlocult[u, so vor cl[tina ostroavele?,,. $i se vor pogori de pencaunole lor toli stipdnitorii mirii. $i vor lua mitrele depe cnpetole lor gi de imbricimintea lor cea pestri{d se vordozbrflca; cu spaimi se vor inspiimdnta, pe pdmdnt vorzaoo gi se vor teme de pieruarca lor gi vor suspina asupra

-23-

ta. $i vor incepe a plAnge pentru tine qi ifi vor zice: ,,Cumai pierit gi te-;i surpat in mare, cetatea cea laudatd, care ai

fost tare iu gi locuiiorii tdi?". $i se vor teme ostroavele de

ziua cdderii tale qi se vor tulbura ostroavele, in mare, de

iegirea ta. Cd acestea zice Domnul Dumnezeu: ,,Cdnd te

uoi prrn. pe tine, cetate pustiitI, ca cetilile cele ce 1u se

locuiesc ai voi aduce asupra ta adancul 9i te va acoperi ap[

mult6, atunci te voi pogori cu cei ce se pogoard in groapd,

la poporul de odinioare $i te voi pune sd locuieqti in

addncurile pim6ntului" (26' 5. 15-20)'Prooiocul Iezechil:,,Fos^t-a cuvdntul Domnului

O6tre mine, zicdnd; Fiul omului! intiregte falata spre Gog

gi spre pdmdntul lui Magog' spre biruitorul cdpeteniei lui

ivtesot gi Tovel qi prooroceqte pentru d6nsul qi zi lui:

Acestea zice Domnul Dumnezeu: Iat6, Eu asupra ta, Gog,

;i asupra plmdntului lui Magog, biruitorul cdpeteniei

Mesohului gi Tovelului. Te voi aduna pe tine 9i toatd pu-

torea ta, cai gi calarefi imbr[cafi in platoge tofi, adunare

multi, scuturi gi coifuri 9i sibii. Gdteqte-te, gdtegte-te' pe

tine insuli, tu gi toatd adunarea ta cea adunata cu tine, qi

vci fi Mie inainte-straj[. Din zile multe se va g6ti, in anii

oei de pe urm6 va veni, gi va veni la pdmantul cel,stricat

do sabie, aduna{i din neamuri multe, in p6m0ntul lui Israil

(adicd al cregtinilor), care s-a pustiit din toate pir{ile; 9iis*tu dintru neamuri a ieqit qi vor locui in pace to{i. $i te

, voi sui ca ploaia qi vei veni ca norul 9i vei acoperi plman-

tul gi vei fi tu gi tofi cei dimprejurul t[u 9i neamuri multe

ou iine. Pentru aceea prooroceqte fiul omului, qi zi lui

Gog: acest ea zic.e Domnul: Oare, nu in ziva aceea' cdnd va

' locii poporul Meu, Israil, in pace (adicd creqtinii), te vei

ridicai fi vei veni de la locul tdu, de la marginea miezului. noptii gi n."*.tti multe cu tine, adunare mare 9i putere-'

*utia. $i te vei sui asupra poporului Meu Israil, ca un nor,

I1i

t ' ,

sd acoperi pdmintul, in zilele cele de pe urmd. $i te voiaduce i' ptrmdntul Meu, ca si cunoascd toate neamurilec6nd rntr voi sfinfi Eu, intru tine, inaintea lor. gi "u

n "iuuaceea, ziua in car€ va veni Gog asupra pdmdntului lui Isra_il, zice Domnul Dumnezeu, ,,Fui_r._ua m6nia Mea. $i, inrdvna Mea, cu focul mdniei Mele am grdit, cd vafi in ziuaaceea cutremur mare pe pdmdntul lui Israil,,. $i se vorclltina de fala Domnului pegtii mdrii gi pisirile ."Jui lifiarele cdmpului gi.toate jivinele, cels ci * ,arar.^p" pa_mdnt qi tofi oamenii, cei

^a" p, fala pamdntului, gi se vorsparge munfii, gi se vor afunda v5iie, gi tot ziduj j, p" pa_

Telt r? va surpa. Sabia omului va fl asupra fr"t"l;-j;.$i-l voi judeca p! el cy moarte gi cu s6ng, 9i

"u ftoui"inectrtoare gi cu pietre.de grindini 9i foc, qipiutra p;;;;"_sf, voi ploua peste el gi pesle tofi cei ce sunt cu el, gi pesteneamuri multe, care sunt cu el. $i Me voi sl6vi ri ital ""isfin{i gi Mi voi face cunoscut inaintea a multe neamuri givor cunoa$te cd Eu srqt.pomnul,, (3g, l_g, 14-16 gi f S_-i;.Proorocul Iezechil: ,,$i tu, fiui omului, p-oro""gt"

asupra lui Gog gi zi: Acestea zice Domnul: ,,iai6, E; ;Jr_pra ta Gog, clpetenia lui Mesoh gi Tovel. f" ',roi'uau;;-p"tine, gi te voi povdfui pe tine, qi t, uoi sui pe tine de lanrarginea miezului noplii gi te'voi aduce p" _un1ii-f.rilsrail'. gi voi pierde arcul tdu din m6na ta .ea-ffia,'gisdgefile tale din m6na ta cea dreaptd. Te voi ,,rrpu !"rt.mun[ii lui.Israit si vei cidea tu qi iogi ".i

di,";;.i;"i1;"pi neamurile cele ce sunt cu tine, da_se_vor la mullime deplstrri gi la toate zb-uritoarele gi ia toate fiarer. ,a-furui,te-anr dnt pe tine, str te min6nce. pe fafa cdmpului .rr"i ,a_dea, c{ Eu am grilit", zice Domnul Dumnezeu. ,,Voi trimi_te foc pest-e lVlagog qi vor locui ostroavele in pu." i ;;,cunoaqte cd Eu sunt Domnul. $i numele Meu iel Sm.rt r"va cunoagte in mijlocul poporului Meu Israil gi nu ," .rru

-25-

mai spurca numele Meu cel SfAnt gi vor cunoagte toatenoamurile cd Eu sunt Domnul Cel Sfhnt in Israil". tratd.vine gi vei cunoagte ci va fi precum zice Domnul: ,,Aceas-tl este ziua in care am grdit. $i vor iegi cei ce locuiesc inoot[file lui Israil gi vor arde armele gi pavezele gi sulilele;i arcurile gi slgefile qi toiegele de mdini gi ldncile qi vorff0[a cu ele foc timp de gapte ani. $i nu vor lua lemne dinoAmp, nici nu vor tdia din dumbravd, ci armele le vor ardeou foc qi vor prdda pe cei ce i-au prddat pe ei qi vor jefuipo cei ce i-au jefuit pe ei", zice Domnul. ,,In ziua aceea,dg-voi lui Gog loc numit morm6nt in Israil, ingropare00lor ce au venit la mare gi vor zidi imprejur gura v6ii. $ivor ingropa acolo pe Gog qi toatd mullimea lui, qi se vadhemu atunci ingroparea lui Gog. $i ii vor ingropa pe eiC$a lui Israil, ca si se curlfeascd pdmdntul in luna a gap-tca, qi-i va ingropa pe ei tot poporul pdmdntului qi va fi lornumiti ziua in care M-am sldvit". Aga zice Domnul: ,,$ifor tri*ite oameni, care vor umbla prin tot pdmdntul gitor cduta ca si ingroape pe cei rimagi pe fafa p[mdntului,fl se-l curifeascd pe el; dupd luna a gaptea vor cerca. $itbt cel ce va umbla pe plmAnt qi va vedea os de om, vaptine semn l6ngd el, pAn[ cAnd il vor ingropa groparii, indlmitirut lui Gog, cI qi numele cetdfii se va chema cimitir;fl se va cur6{i p[mAntul. $i tu. fiul omului, acestea ziceDomnul Dumnezeu: ,,Grdieqte c[tre toatd pasdrea zburd-toare gi citre toate fiarele c6mpului: Adunafi-vd gi venifi,ldunali-va din toate laturile dimprejur la jertfa Mea ceamare, pe care am jertfit-o voud in munfii lui Israil, qi ve{igtinca carne gi vefi bea sdnge. Cirnurile uriagilor vefiEflnca gi s6ngele domnilor pimdntului vefi bea, berbeci qifapi gi vi1ei, togi gragi. $i vefi mAnca gr[sime de vd velifltura, gi vefi bea s6nge de vi vefi imb[ta, din jertfa Meap9 care am injunghiat-o vou6. $i vd vefi sdtura din masa

Mea, de cal gi de cilire!, de uriag qi de tot birbatul rdzboi-nic", zice Domnul. $i voi da slava Mea intru uoi fi rro,vedea toate neamurile judecata pe care am fbcut-o gi m6naMea pe care am adus-o peste ei,, (39, l_21).

TdlcuireAcestea toate, c6te le zice prooroculo sunt pentru

chinezi. $i ii va pierde Domnul cu grindini de piatra,precum in vremea lui Isus Navi, c6nd au intrat in pim6n-tul fEgdduinfei 9i se biteau cu cei de alt neam, 9i^c61i aurdmas vii de la bdtaie i-a pierdut Domnul cu piati6, uju ,,ouface.Domnul gi chinezilor, c6nd vor veni in pimlntulcregtinilor, in vremurile cele mai de pe urmd.

Proorocul Daniil: ,,$i, in zilele cele de pe urmi aleimpirifiei lor, cdnd se vor implini pdcatele ror, se va sculaun impirat, frrd, de rugine la fa!d, care va infelege ghici_turile (vrijile gi farmecele). $i puterea lui se .,ru i-rrtari,(mdcar cd nu cu puterea sa), gi minunat va strica gi vaspori $i.va face giva pierde pe cei tari qi pe poporul cellfnt:

gi jugul sarcinii lui va spori, viclejuj ";

fi i" -arrului qi in inima sa se va mari qi cu vicligig .ru ,trl"u p.

Pulf1.5i spre pierderea multora va sta, gi, -ca-pe

nigte oud,in maini ii va zdrobi pe ei. $i vedenia cea de seard gi ceade dimineald,, ce s-a zis, adevdratd este gi tu pecetluiegtevedenia, cI dup[ multe zile va fi" (g, Zl-ily -

Tdlcuire

. lmp[ratul despre carc zice proorocul aici are sd fieantihrist.

Proorocul Daniil: ,,$i vor intra intru el chitimii ceice ies, gi se va smeri, gi se va intoarce pi se va mania peagez[mantul de lege cer sf6nt. gi brafuri gi serninfii dintiuel'se vor scula gi vor spurca jfing.." puterniciei, gi vormuta neincetarea, gi vor da urdciun"u ,.1o, stinsi. iei ce

fac fbrddelegi, aqezlm6ntul de lege il vor aduce in inqe-hri, iar popoarele, cele ce cunosc pe Dumnezeul lui, sevor intdri. Cei pricepufi ai poporului se vor pricepe lamulte gi vor sldbi intru sabie gi intru pard de foc ai intrurobie qi intru jaf de zile. $i, sldbind ei, se vor ajuta cu aju-tor mic; qi se vor adiuga la ei mulli intru ingel[ri. $i dinooi ce inleleg vor sl6bi a-i limuri pe ei, qi a-i alege, 9i a-itnilbi p6nd la sf6rgitul vremii, cd incl va fi vreme. $i vaface dupi voia lui gi impdratul se va in[lfa qi se va mdripsste tot dumnezeul qi peste Dumnezeul dumnezeilor gi vagrtri cu semelie (mdndrie) gi se va indrepta pdnd unde seva sfdrgi mAnia (cici spre sfdrgire va fi), 9i spre toli dum-nczeii pdrinfilor s[i, peste toli se va mdri. $i pe dumne-zcul Maozin in locul sdu il va miri 9i pe dumnezeul pegare nu l-au cunoscut pdrinfii lui il va mdri, cu aur 9i currgint gi cu pietre scumpe qi in pofte. $i va face acestea,3r s[ intdreascd tdriile cu dumnezeu strdin, pe care il va$moa$te gi c[ruia ii va inmul]i mirirea; qi va supune pe

,nulti gi pdmdnt va impirfi in dar" (l l, 30-39).f , Osea: ,,Cdzile multe vor gedea fiii lui Israil fbrd delmpirat qi fbri de cdpetenie qi frr[ de jertfd 9i ftrd de al-lr, fbrl de preofie qi fErd de aritdtori (fEre de prooroc). $idupd aceasta se vor intoarce fiii lui Israil gi vor cduta pe

' Domnul Dumnezeul lor. $i se vor minuna intru Domnul gi

, lstru bundtitile Lui in zrlele cele de apoi" (3, 4-5).

" Tdlcuire' $i va trimite Domnul pe Enoh, sd spund faptele oa-

' menilor care au fost mai inainte de potop.'

$i pe Ilie, si arate ale celor mai dinainte de Hristos;

i. tl pe Sfdntul Ioan Evanghelistul, dup[ Hristos, care vor

,' proplvidui la evrei si creadd in Hristos, de aceea zice cd

' vor cunoaqte pe Domnul Dumnezeu.

_28_

. Osea (4, l-3): ,,Ascultafi cuv6ntul Domnului, fiii luilsrail, cI va s6 jude-ce Domnul pe cei ce locuiesc paman_tul, c[ rru este adevdr, nici mild, nici cunogtirt" irin"__rczc, pe pdm6nt. Blestem gi minciund, gi ucidere gi furti_1'g qi preacurvie. s-au_rev6rsat pe p'mdnt gi sirrgiuiri .usi'giuiri se amestecd. pentru u..urtu va pl'nge pdm'ntul,5i.sc va impufina cu tofi cei ce locuiesc p" aa'rrili-;;;._rclc pdm6ntului, cu cele ce se tArdsc pe pem6nt gi cu fara_rilc cerului qi pegtii mdrii se vor impu1ina,,. ' r-

Prooroc.ul Ioil. ,,incetat_au jertfa qi turnarea din ca_sa Domnului. plAngefi preofi, care slujiii ettarutui Oom_nului, c6 s-au pustiit campurile. 56 plengl pamantut, "e"r_ustricat grdul, vinul s_a uscat, untdelemnul s_a impufinat.Uscatu-s-au plugarii;. pldngefi mogiile pentru gr6u gi pen_tl,l olr, cd a pierit culesul din farini. Via s_a ;;;iJ;"_chinii s-au imputinat, rodiile gi finicul qi mirul ;i;;ft';"_pacii farinei s-au uscat, cd au ruginat bucuria fiii oame_njl?.l. incingeli-ve pi pt6ng"fi p.l"fifor. pldngefi cei ceslujifi altarului, intrall doinili^ in saci ,"i ,"" riuiiii friDumnezeu, ci au incetat din casa Dumnezeului vostru

.jertfa gi turnarea. Sfinlifi postul, vestili ,fu:Ua, alu";;i;,biltrdni, pe tofi cei ce locuiesc pi-antut, in casa Domnuruil)umnezeului vostru,.gi strigaii .alr" Uo*nul intins: Vairrr io! ! ! Vai mie!r ! vaimie! ! - ! , 'c i aproape este z iua Dom-rrrlrri.gi t ici logie din tici logie-va veni. cd inaintea ochilorvu;tri nu pierit bucatele, din casa Dumnezeului vostru ve-sclia i;i bucuria. Sdrit-au junicile in ieslele ror, pilrit-",visticri i lc, surpatu-s-au teascurile, cd a secat r6ul. Ce nevrrrr arlurr. rroud? pr6ns-au cirezire boilo*a "-*!*

pi-

'rrrc ;i lrrr 'rclc oilor au pierit. Cdtre Tine, D'a*r.l i" ist'iga, ctr fircul a ars cele frumoase ale pristir_rl;;i;;;"

fbculrri a a'rirrs toate renrnere larinei" $i crobitoacele cdm-

-29-

pului au cdutat spre Tine, c[ au secat izvoarele apelor gifocul a mdncat cele frumoase ale pustiei" (1,9-20).

Tdlcuire

Frafilor creqtini, mari gi infricogate lucruri au s[ selucreze in vremea lui antihrist, cd va porunci prea spur-catul la slujitorii lui ca si fac[ curvii in fafa lumii, pedrumuri se vor impreuna ca qi c6inii, vor cumpdra copii departe bdrbdteascd gi femeiascd spre stricare gi spurcare.Atunci va st[pAni sabia cea cu doud ascufiguri a curviei,vlpaia cea nestins[. SfAntul Nil Athonitul, zice ci vor faceohipul lui antihrist cioplit din piatri gi din lemn, qi se vorlnchina chipului ca lui Dumnezeu. Iar Proorocul, in citatulde mai sus, zice pentru sfArgitul pdmAntului c[ se vor a-prinde dintr-insul toate metalele, pe care le-a fEcut Dum-nczeu gi vor arde pdm6ntul qi toate stihiile (elementele),toate se vor desfiinta. Atunci va fi vai tuturor oamenilor,dobitoacelor, fiarelor gi tuturor viet[lilor. Cerul gi pbmdn-tul vor plAnge pentru om, stdpAnul lor, pentru cd a pdrdsitpc Dumnezeu, Mdntuitorul sdu. $i vor zice toate: Nevino-vate suntem noi inaintea Ta. Dumnezeule.

Proorocul Io i l (2, 6 gi 10-11, 30-31): , ,De fa{a.Luifc vor sflr6ma popoarele; toatd fafa, ca arsura oalei. Ina-lntea felii Lui se va tulbura p[m6ntul qi se va clltina ce-rul, soarele qi luna se vor intuneca gi stelele vor ascundelumina lor. $i Domnul va da glasul S[u inaintea fe{ii pu-tcrii Sale, cd foarte multl este tabdra Lui, cd tari sunt fap-tgle cuvintelor Lui, c5 mare este ziua Domnului, luminatdfoarte, gi cine va fi vrednic ei?. $i voi da minuni in cer,rus gi semne pe pdmAnt, jos, s6nge gi foc Ai abur de fum.Soarele se va schimba in intuneric Ai luna in sAnge, mailnainte de venirea zilei Domnului, cea mare qi luminat[".

ili

I -30-

Proorocul Ioil (3, 2 Si I2-I5): ,,$i voi aduna toateneamurile qi le voi pogor? in valea lui Iosafat, gi Md voijudeca cu ei acolo, pentru poporul Meu gi pentru moqte-nirea Mea, Israil. Si se scoale gi sd se suie toate neamurilela valea lui Iosafat, ci acolo voi qedea ca sd judec toatencamurile de primprejur. Trimitefi seceri, cd a sosit sece-rigul, intrafi qi cdlcafi, ci e plin jgheabul, se vars6 tocito-rile, ci s-au inmulfit rdutdfile lor. Glasuri au rlsunat invalea judecdlii, cd aproape este ziua Domnului in valeajudecdlii. Soarele gi luna se vor intuneca gi stelele igi vorascunde lumina lor".

Proorocul Amos (7, 1-5): ,,Aga mi-a ar[tat mieDomnul Dumnezeu: iatd prisild de licuste, venind de di-minea[6, gi iatl un g6ndac; era Gog impdratul. $i va fi du-pd ce va sfdrgi a m6nca iarba pdm6tului. Am zis: Doamne!Doamne! Fie-Ji mild. Cine va scula pe Iacov? Cd s-a im-pufinat. Par6-fi riu Doamne de aceasta. Nu va fi aceasta,zice Domnul. Aqa mi-a ardtat mie Domnul Dumnezeu;iati a chemat judecata cu foc Domnul Dumnezeu gi a mis-tuit ad6ncul cel mult qi a m6ncat partea Domnului!".

Proorocul Miheia (I, 3-4; 4, 3): ,,C6 iat6, Domnulva iegi din locul S[u qi Se va pogori gi Se va sui pesteinllfimile plmdntului. $i se vor cutremura munfii subDtnsul gi v6ile se vor topi ca ceara de fala focului gi caapa cc curge in jos. $i va judeca intre popoare multe, gi vamustra neamuri tari, p6nd departe, gi vor t[ia sibiile lor slfnclt pluguri gi sulitele si faci seceri gi mai mult neampesle nenm nu va mai lua sabie, gi nicidecum nu vor maiitrvllfn n sc rdzboi".

Tdlcuire

. Aici spune Proorocul cd nu se vor mai invdfa a sebatc. Cll dc la irnpf,ratul cel bun pe care il vor pune ingerii

- 3 l -

tn Constantinopol, p6ni la al cincilea impirat dupd dAnsulvB urma pace, iar acesta va l6sa impdritia la patru feciorid lui care se vor rdzboi intre dAnqii 9i astfel se va stricaptcea. De aceea zice cd se vor strica armele, dar in vremeaptcii. Iar incep6nd cu acegti patru impdrafi, tulburarea 9irlzboaiele nu vor mai inceta pdnd la sf6rqit.

Proorocul Naum: ,,Muntii s-au cutremurat de El 9idealurile s-au clitinat gi s-a ingrozit pdmAntul de fafa Lui,toatl lumea qi toli cei ce locuiesc intr-insa. De fafa mdnieiLui cine va putea suferi? $i cine va sta inaintea iufimiiHlniei Lui? Mdnia Lui topegte stipdniri, i4r pietrele s-aulftrr6mat dinaintea Lui" (1, 5-6).dr Proorocul Sofonie (I, 2): ,,Cu sf6rqire sd se sfdr-

ftasce de pe fala plm6ntului, zice Domnul: sfArgeascd-seinul qi dobitoacele, sfArgeasci-se pdsdrile cerului qi peqtii

Ftrii gi vor sl[bi necredincioqii gi voi pierde pe cei fdr[b lege de pe fala pdmdntului".

Proorocul Agheu (2,22-23):,,Eu cutremur cerul gi

, marea gi uscatul. $i voi pierde scaunele 9iimpdra{ilor neamurilor, gi voi sftrdma carele 9i

ii, gi se vor pogori caii gi cdldrelii lor, fiecare cuasupra fratelui sdu' .Proorocul Zaharia (14, l2-I3): ,,Usca-se-vor tru-

furile lor stdnd pe picioarele lor gi ochii lor se vor scurgeiln geutilt lor gi limba lor se va usca in gura lor. $i va fi

S'ziu. aceea groaza Domnului mare peste ei, qi se va apu-tl fiecat" de mdna aproapelui sdu gi se va incleqta mdna

il tu mdna aproaPelui sdu".,P Proorocul Zaharia (11, 9): ,,$i am zis: nu vi voi pag-

t pe voi; cine moare, s[ moari gi ce lipsegte, sd lipseasc[;''fl ceilalli mdn6nce fiecare clrnurile aproapelui s[u".

d Proorocul Mihei.a (4, 5-6): ,,IaId, Eu vi trimit voud\tr lli. Tezviteanu, mailinainte pdn[ ce va veni ziua Dgm-

r- a.-"rt fiotrr.,neJ4 an^' 5"-qf Ld i- nsii'u' i'rita€is '-5' ?

-32-

nului, cea mare gi luminatr. care va intoarce inima tatdluispre fiu gi inima omului spre vecinul sdu, ca sd ,r,.r.,rir, gisd bat pdm6ntul de tot',.

Proorocul David (psalmul 21, 3l): ,,igi vor aduceaminte qi se vor intoarce la Domnui,l tout"" iurgl"ii. ia-mdntului".

TdlcuireCd va trimite Domnul pe Enoh gi pe Ilie qi pe Sfrn_

tul Ioan Teologul, mai inainte de a imparali "",i'nriJ,

.,gapte ani, qi_yg. propovddui de sfArgitul-lumii 9i ae a jouavenire a lui Hristos. $i atunci vor veni gi se vo, irrtour." fuDomnul toate nearnurile; precum gi Domnul a zis in sfan-ta Evanghelie: c6nd se va propouldui Evangheil ili;

"margine a ptrmAntului pdntr la cealalti rnurg:irr. a pamen_tului, atunci, sI gtili c[ aproape este sfdrgitui

I -'----:

Psalmul 43, 3: o,Mdna Ta neamur-i a pierdut, gi i_aisidit pe ddngii, chin_uit-ai neamuri qi le_ai gaiit pe .i.1i.

Psalmul 96, 5: ,,Munfii ca ceara s_au topit de fafaDomnului". '

Psalmul 106,.2-3:,,$i .din ldri i_a adunat pe d6ngii;

de. la rdsdrit gi de la apus gi de la miazdnoapt. 9i A" i"miazdzi".

-33-

lor apa mirii gi r6urile ii vor ineca ndpraznic. Sta-va im-potriva lor Duhul puterii gi ca un vifor ii va vAntura pe ei'

$i fdr[delegea va pustii tot pdmAntul, iar riutatea va rds-

turna scaunele Puternicilor".infelepciunea lui Solomon (14,22-27): ,,Apoi, nu a

fost destul a rdtici intru cunogtinta lui Dumnezeu, ci, in

nare luptd a neqtiinlei viefuind, pe atdtea rele, pace le

numeau. Cd, sau pe fiii lor omorAnd, ii jertfeau, sau tainettounse, sau nebuneqti, belii, din obiceiuri strhine fbceau'

, $i nici via[a, nici nunfile nu le mai pdzeau curate; ci unul

ie altul viclenind omoar[, sau, amdgind, fac intristare't toate amestecate sunt: sdngele 9i uciderea, furtigagul 9ir*riliclequgul, stricdciunea qi necredinfa, gilceava 9i jurd-

#omentul strdmb, gi tulburarea celor bune, neaducerea amln-

.$ ;;A;;.t* d. uite, spurcrci,ln.u rufi.telor, schimb,rsa }'n ii,ft Dcamului, amestecarea nunfilor' preacurvia gi necurdlia"', t i#

^r \ o: - - - l - C-^+^ -^Evanghelistul Matei (10, 21): ,,$i va da frate pe

la moarte qi tatl pe fiu; qi se vor scula feciorii asupra

.$'plrinlilor qi ii vor omori pe dAnqii".

Tdlcuire

Aici se spune dupd cum gi la Apocalipsd scrie: ,,$i a

Omului pe ingerii S[i 9i vor aduna din toati lumea smin-

S.t6tit. qi pe cei care fac fdrddelege gi ii vor arunca pe ei in

ffi euptorul cel de foc. Acolo va fi pldnsul 9i scrdqnirea din-

, fllor".

muntele Mdslinilor, s-au apropiat de Ddnsul ucenicii Lui,

in{elepciunea ,lui Solomon (5, lg-24): ,,Ltra_vatoati arma rdvna Lui, gi va intr_arma (intdri) fapturu ,p*izbdnda (impotriva) vrajmagitor. imUia.u_*_uu in ijuuu

dreptdfii, gi igi va plng Lui coif, judec ata cea nefbgarnicd.Lua-va pavdzd, nebiruitl, sfin1enia, gi va

";ilil;il,m6nia ca o sabie, gi va da rizboi impreund cu El lumeaasupra celor fhr6 de minte. Merge-vor drept nimerit*r.sigefile fulgerelor gi, ca dintr-un arc bine incordat ur

"o-rilor, la fintl vor lovi. $i, din m6nia cea zvhrlitour. a. pi._tre fline, se vor u.un* grindinile.

-irrtaratu-r.-va asupra

tlcoscbi, zic6nd: Spu39._ne noud, cdnd vor fi acestea? $icnrc este semnur venirii Tare qi a sfargitului ".ururuiz si,rilspunzdnd, Iisus, a zis lor: Cdutafi ;u nu

"e-u_jg."rracirrcva pe voi. Cdci mulfi .,ro, ',r".ri i'numele Meu zic6nd:,,ljrr sunt Hristos',gi pe mulfl ii vor ingela. $i ".Jf

,"rj a.rilzboaie gi vegti de r'zboaie. C'utafi ,a,ru ,a i*puiila"_trrli. Cd se cuvine toate acestea sh fie; dar inc6 nu va fintunci sfhrgitul. Ci se va scula neam peste neam, gi impa_t'dfie peste impdrifie, gi va fi rou-.J. gi cium6 gi cutremu-1.

p. alocuri. gi acestea toate vor fi-inceputui i;;;;i"r.Atunci vd vor da pe voi in necazuri, gi r.a uoi;;;ip.y:i, $i. veli fi ur6!i de toate neamuril. p*rrrru numele Meu.Atunci se vor sminti mul1i, gi ,.

"o, vinde unul pe altul gise vor uri unul pe,altul. $i mulli prooroci rnin.inigi ,. uo,r,rylu.qi vor inpela p,e muJfi.'gi pentru inmulfirea ftrd_dgleeii, dragostea

''ultoru i; u; ,ii. ou, cel ce va rdbdapAnd la sfhrgit, acela se va mentuilj.

Evangheristur Marcu: ,,$i ra toate neamurile tre-buie mai intdi s[ se propovddui;r.;;"anghelia,,(13, l0).Tdlcuire

Acestea toate, despre care a zis Domnul, au sd seinrplineasci dup' luarea constantinoporurui de ra turci, c5'1.'ci

are sd trimita impdratul .u ,inJdol tu propoue;;ir;.l')vnrrgheliei la toate neamurile cele neruminate cu Sf6ntull|.tcz; pi vor face minuni in nu,'.r, Domnurui nostrul isus l l r is tos.$i dupl impdratul cel bun, vor sta doi impdrafi rdi gicU totul l?lrtr dc lege; gi

-de_la acegtia au sd se implineascdcrrvintclc l)ornnului gi ale proororiio r: ,,caau sd se omoa_rc u"l pc alrrl, pnrinfii pe fiii tor 9i nii p, pe.irrtii i"., ,fu'ul pc alrrrl sc vor vi'cle ,p." _*n.;i d",J;;?;;;;:'

o

-35-

Zice Domnul: ,,Cerul qi pdmAntul vor trece, iar cu-

vintele Mele nu vor trece; qi nici o ioti sau o cirt[ nu va

trece pAn[ nu se vor implini toate. Luafi aminte ca s[ nu

le ingreuneze inimile voastre cu safiul m6ncdrii qi al be-

fiei gi cu grijile lumii qi, fErd de veste, sd vind asupra

voastrd ziua aceea, cdci ca un la! va veni asupra tuturor

celor ce locuiesc pe fala pdm6ntului. De aceea prive-

gheafi, in toatd vremea, rugindu-vd, ca sd vd invrednicili a

:c[pa de toate acestea care vor sd fie qi a sta inaintea

lriului Omului".Sfdntul Apostul Pavel scrie c[tre Timotei: ,,Iar

Duhul ardtat grdiegte, cd in vremurile cele de apoi se vor

dep[rta unii de la credin{6, ludnd aminte la duhurile cele

Ingelitoare gi la inv6!6turile cele drdceqti, ale celor ce in

tltlrnicie grdiesc minciuni, fiind infierali in cugetul lor"( l Timotei 4,1-2).

Sfintul Apostol Pavel (II Timotei 3, 1): ,,$i aceasta

$ qtii c6, in zilele cele de apoi, vor veni vremi cumplite'

C[ vor fi oamenii iubitori de sine, iubitori de argint, md-

fcfi, trufagi, hulitori, neascultltori de p[rin1i, nemullumi-

tori, necurali. FIr[ de dragoste, neprimitori de pace, cle-

vstitori, neinfr6nafi, cruzi, neiubitori de bine, trbditori,

obraznici, ingAmfali, iubitori de desfttiri mai mult dec6t

lubitori de Dumnezeu, avAnd chipul bunei credinfe, dar

tlg[duind puterea ei; pi de acegtia sd te feregti".Sfffntul Apostol Petru in a doua epistold soborni-

ceascd (3, 3-13), scrie: ,,Aceasta mai inainte sd $titi, ce

vor veni in zilele cele de apoi batjocoritori, care vor um-

bla dupl poftele lor. $i vor zice: Unde este fbgiduinla ve-

nirii L,ui? Cd de cdnd pdrinfii au adormit, aqa r[mdn toateprccurlr au fost de la inceputul zidirii. Cd ei nu voiesc a qti

accasta, cd prin cuvdntul lui Dumnezeu cerurile au fost

lhcutc de demult, iar pdm6ntul din apd, 9i prin ap6, s-a

_36_

:r$czat. prin care lumea cea de atunci, cu apd inec6ndu_se,:r picril. Iar cerurile acestea d" acum gi pdm6ntul cu ace_lilq;i cuvint sunt puse sub pastrare, pdzindu_se focului lazirtrr .iuclecafii qi a pierderii'ou*.triio. celor necreAin.lrqil:rr ,ocasta una sd n,, ," tainuiasca ,lu voi, i"Uiiil"r;'"i o ,ii ':ri'tea Domnului este ca o mie de ani, gi o mie de ani carr zi. Nu vaint'rziaDomnul txgaluinla"d;, drp; JJ,i'*iiirrtarziere o socotesc, ci rabdi indelung ;;#; ;; .rr_

vrAnd ca si piard cineva, ci toli sa vind Ia pocliinfd. Iarziua Domnului va veni ca un fu., noupt.u, in care cerurileou sunet vor trece, gi stihiile, arz6nd,, se vor ,rri." iTpumdntut si lucrurile cele de p" aanr,ri;;; u,l..ui.,]ii"uacesrea toate se vor strica, in ce fel trebuie ,a nii ir"i r"sfintele petreceri, cele dimpr."tta-ii in faptele bunei cre-*tf"' agtept0nd gi dorind',nui J.grubi venirea zilei ruiDumnezeu, pentru care cerur ire, iz6nd,, u. ,o, ,i-i., qistihiile, aprinz6ndu_se,.se vor topi? Ci cer nou gi pim6nt

llilull,,l"'e dreptatea locuieqte iupr ft gda"irrJ f"|'rs-

Sfintul Ioan Evanghelistul (Apocalips a 16, lg):,,gi s-au fbcut glasuri qi fuige* q;i*t" gi cutrem,r mares-a licut, cum n_a mai fosl Ae canJ'sunt oamenii pe pd_tttf,nt, ca acest cutremur (aga mals;,,--Apocalipsur.,,.!i a sirigat intru tdrie, cu glas mare,zir:iirrrt: a cdzut Babiionul ..f ;";;;!i ,_u ficut locag dra_r.:il.r' i;i paz6la,o, gytyl

"".ur"i,li'pazd latoatd pasdrearrct'rr..rir 5i ur6td. cd din vi'ur rn'niii curviei ;i-;; ba",Ioitlc tlcittltrrrile, r;i irnpdrafii pa*aniurui cu ea", ,"*rr, ,rtrergrrlri l 'r i i pirrrAntului din puter*u a".Atarilor ei ;;;;lxrgir l i t " ( 18" 2-3).

- ) t -

Tdlcuire

Prin cetatea Babilonului se inlelege Constantinopo-lul: dar qi toat[ lumea aceasta este babilon' Cd ,,babilo-uie", in lirnba gteacd, inseamnd arnestecdri. CI zice: au

curvit cu ea toate neamurile, adic[ cei ce n-au avut frica

lui Dumnezeu, frcdnd curvii, preacrtrvii, nedrept6fi, uci-

deri, prihdniri, vrajb6, mdndrii, befii, iubire de argint, rd-piri, nedrept[{ind, rdpind cu nedreptate ale altora gi fEcAn-

du-le ale lor qi ucigAndu-se unul pe altul. CAnd Dumnezeu

lqi va ridica darul Sdu gi toli se vor pleca spre rdu, oare

rttrnci ce rdutate nu va face satana cu oarnenii, cdnd tofi se

vor pleca spre vicleguguri? $i negustorii pbmAntului dinputerea desfttdrilor ei s-au imbogdfit. ,,$i negustorii aceq-

tla departe de ea vor sta pentru frica chinului ei, plAngAnd

;i tdnguindu-se qi zicdnd: Vai, vai, cetatea cea mare' cea

tmbrdcatd cu vison gi cu porfiri 9i cu roq (adic6 cu sAngele

drepfilor), cea poleitd cu aur 9i cu pietre scumpe qi cu

mlrgdritare! intr-un ceas s-au pustiit atAtea bog6!ii. $i tot

o0rmaciul gi toatd gloata cea clin cordbii qi cor[bierii, qi

oricdli lucreazd in mare, departe au stat; qi strigau vdz0nd

fumul focului ei: <Care cetate era, asenlenea ou cetatea

ooa mare!> (Apocalipsa 18.5 qi 15-17). Prin,,fulr l" se in-

folege vestea soufuncllrii Constantinopolului, ci, precum

ftce cineva un foc mare gi se vede de departe fumul, aqa

tG va auzi vestea scufundlrii lui p6nd la marginile p[-

mdntului (gi igi puneau ![r8nd pe capetele lor qi strigau,

plAngdnd gi tdnguinclu-se, zicAnd: Vai, vai, cetatea cea

mare, in care s-au imbogifit de preful ei tofi acei ce au

oor[bii pe rn6ri, c[ intr-un ceas s-au pustiit!)'

Sfintut loan Evanghelistulo (Apocalipsa 17' 11):

,,$i fiara care era qi nu este, gi acesta al optulea este, qi din

cei qapte este gi intru pieire merge"'

-38-

TdlcuirePrin ,,fiard,, se infelege toatd lumea aceasta: care ca

9 fi?f6 ripegte pe oamenii cei iubitori de cele degarte alelumii acesteia, ii rdpegte de la Dumnezeu (cu voinfa lor) qiii pierde gi ii face robi satanei. cele $apte capete sunt celegapte puteri ale lumii acesteia, care cdrmuiesc lumea, ginu lasd nici pe unul dintre danqii sd ridice rIzboiuli 9iochii tuturor au privirea la Constamtinopol, care mai decare l-ar lua, gi mare neinvoiald este intre ddngii. Cele gap_te capete inchipuiesc ai cele gapte mii de ani de ra facereal^umii; in al optulea veac (a opta mie) Dumnezeu are safacd sfdrgitul tuturor. cele gapti capete mai inchipuiesc aicele gapte picate de moarte. Cei gapte munfi inchipuiesccele gapte puteri, care mai inainte (de la facerea tumii; nuau fost gi care acum s-au frcut, toate, spre alunecdri, ca sIse strice toate. Muntele intru care bine au voit Dumnezeua locui intr-insul este Maica Domnului. Munlii intru carebine a voit Dumnezeu a locui intr_ingii, suni toli sfinfii,pentru cb a locuit Dumnezeu in d6ngii, c6 au strhlucit cunevoinfele faptelor bune gi au luminat lumea, cd i_a impo_dobit Dumnezeu cu lucrarea minunilor gi cu mari putlri,fiindci scoteau draci din oameni gi boli nevindecate'tama-duiau. Unii din Sfinli fXceau mari minuni, cd mutau qimunlii, precum Ioachim, patriarhul Egiptului, cel ce a mu_tat muntele care se numegte Durdana, care se tdlcuiegtedin-turcegte pe romdnegte ,,stai acolo". Muntele intru carea binevoit Dumnezeu a locui de acum gi p6nd in veac esteMaica lui Dumnezeu, impodobiti de Dnmnezeu cu toatedarurile cele dumnezeiegti: adicd cu cele gapte daruri aJi"care Sfinfii numai c6te unul sau doud aveau, potrivii c,nevoinfa pe care au fXcut-o pentru dragostea lui Dumne_zeu). Cele gapte capete pe care st6 ,.ri"r"a, sunt gaptemunfi. Muierea este Constantinopolul, pentru cd muierea

-39-

o inchipuieqte pe cetate. ,,$apte imp[rafi sunt: cinci au

cnz.rt qirrtr'ri mii este", care va fi creglin' Iar dupd cdderea

turcilor, va ddrui Dumnezeu creqtinilor impdrdfia qi inc[

mai mult se vor prosldvi'creqtinii, pentru cl au pdzit cte-

dinla nev6t6mxi de tot eresul, intr-atatea strdmtorari,

fiind robili de agareni. Iar ,,unul care nu a venit"' este

nntihrist. '9i

aaca va veni, pulin se cade lui sb rdmdn6'

prntt" cd numai trei ani qi jum[tate are s[ impdr6feascd'

hina.a qi sfirqitul lumii are s[ soseasc[ degrabd' $i fiara

care este qi nu era, aceasta, este a opta; ,,fiara" este veac'

adicl in a opta mie de ani (veac) are sd fac[ Dumnezeu

lietqit"f tuturor 9i invierea tuturor oamenilor de la ince-

jurut ,iaitii; qi judecata se va face' C[ de tofi Sfinlii s-a

ripus ca in al optulea veac are sd fie sfdrqitul'

Din vedeni i le tu i Agatanghel leromonahulcare afost la anii de la Hristos I2T4

Am citit cartea ce cuprinde aceste cuvinte: Constan_tin a inceput, Constantin va pierde impdrdfia yizantiei, aRds[ritului (constantinopolul). Fiul omurui, numdrd cle lacel dintdi constantin p6nr la al doispre zecerea cu acestnume gi vei vedea numirul in care are s6 se intdmple ceeace Dumnezeu a hotdr6t. Aceastd sfAntd hotirdre, nestrd_lytaja va fr;9i se va implini la anul 1452 pdnd'la 1453.cdnd trebuie si cad6 cea mai mare impiraiie ln mAinileagarenilor (turcilor). Dar, fiul omului, nu te t.*r; .. *ruintoarce din nou cdtre dar, gi va fi mult mai sldviti dec6toca_dintdi. Dupi aceastd stdpdnire a lumii, care are sdvin?l in stricdciune, vrea Dumnezeu sd ne supund, noui,tlitt

'ou, nenumrrate neamuri, mai multe dec6icele dintai.

Acensln va smeri grumazul tdu cel mddru, inchin'ndu_tever rrcrge a te inchina impreund cu care va stdpani jertfel-r r ierr l ln Vizant iea. Amin.

PROOROc t f ate SFtNTtLOR

TdlcuireAici. zicc AeaJ_a3qh9l cd, dupd ce se va face impd_.rtlirr crcqti'e:'soi1 a ltis'ritului, va veni papa de ru uprJiisc v' rrrri crr Biscrica Rds[ritului gi Bisericil" ," .,ro, iu."unit, l)tccutn nrr l irst qi mai inainte.

-4t-

Agatanghel

Vai, ticiloase R[sirite, asemenea vei fi robit la aopta sut[ deplin, pentru cd, te vezi tare silit gi vAndut deoltre neprietenia cea latineascd. Dar mai ing[duieqte ?nc5,Intlregte-te pentru cd slava veqnicului Dumnezeu dupdaccasta la tine se va ardta. Fii credincios, fii statornic (in

orodinld) p6ni la moarte qi vei lua cununa vielii veqnice.

Tdlcuire

Aici Agatanghel proorocegte pentru Germania.

,,Noaptea va fi luminatd gi lin6, pentru cd tu vei pier-

dc mdndria cea latineascd, gi vei vedea mdndria ei smeritdglz6nd cu durere, ca sd c6nte cdntare impreund la rdsdrit(eare este locuinla Mea). Amin".

Aici se aratd ch Germania are sd sileasc[ pe Papi ca

ll meargi la Constantinopol sd se inchine gi sd se uneascdCu Biserica Rdsdritului, ca Biserica sI fie una, dup6 curn

llta a fost de la inceputul creqtinismului pAnI la anul

l0s+.Agatanghel

,,Groaznic veac va face, pe al doisprezecelea num[r

& aur".Numlrul acesta, despre care se 'zice, are sd fie in

Yl0mea impdratului celui bun, care are si fie pus de in-

ftti, gi apoi va curge miere gi lapte. ,,$i vor inceta furtu-Bllc, cincizeci de ani. Vei impdrdfi cu alinare, adevdrul vahlurnfa, cerul se va bucura de slava cea adevdratd: qi se vahtttta dreapta credinJd (ortodoxd) 9i va sdlta, sdrind ea deh r[slrit c[tre apusuri, ca sd se fericeasci qi sl se infri-logeze barbarii ca, tremur6nd cu capul, degrabd s5 fugd,plrlsind pe maica cetililor lumii. Atunci Dumnezeu va fi

tllvit Ei vor vedea oamenii lucrurile atotputerniciei Lui;lfa fhcS-se gi aga sd flre". Arnin.

-42-

,,Se va ardta pace pe pdm6nt"; dupd aceasta urmeazdpierderea agarenilor (turcilor), gi biruieqte ApostoleascaBisericd.

,,Auzeam un glas strdlucit inspre munfii dinsprefdrmurile Dundrii (adicd de la romAni), aga zicdnd: ,,IJncinci gi cincizeci este hotirAt pentru sfdrqitul necazurilor,'(adici la anul 1855, in care se zice de eliberarea fdriinoastre de subjugul agarenilor).

,,La Crivdf, pe movild inalti, s-au ardtat trei focuri;qi iati, am vdzut cd intre d6nsele bdtea tare rdzboi, sprepierderea unui tulburitor. $i, iatd, arzeam cuvintele aces-tea in limba latineascd; multe, vrednice de minune, trebuiea vedea, dar cele mai inalte, inaintea poftei a intinde nu sepoate".

Aceastl inscripfie este scris[ pe piatra de deasupramormdntului Sf6ntului Constantin, cel dintAi impdrat alcregtinilor gi s-a tdlmicit de c[tre Ghenadie Scolasticuldin porunca impiratului grec Ioan Paleologul, la anii 1430(cu 23 de ani mai inainte de a fi cucerit Constantinopolulde citre Sultanul Mohamet al doilea).

Acest Ghenadie, dupi luarea Constantinopolului dela cregtini de cdtre turci, a fost cel dintdi patriarh, pus deSultanul Mohamet, pentru multa lui infelepciune.

,,La indictionul intdi al implrifiei lui Ismail, numitMohamet, va birui neamul Paleologilor; gi cetatea de pegapte munji (Constantinopolul) o va lua gi inc[ va impd-reti".

,,$i neamuri multe va r[sturna gi ostroavele va pustiipAni la punctul Chesin (Marea Neagrd) gi p6n6 la veciniiei de la Istru (Dundre). Acolo va fi hotarul qi se va opri. $iin al 8-lea indict Peloponesul va birui. Iard ?n al 9-leaindict se va ogti asupra pdrlii Crivifului. in al 10-lea in-dict va supune pe dalmafi, gi iari se va intoarce, dup6 urr

_43_

timp, cu rdzboi mare la dalmali; 9i pe unii ii va zdrobi.

l Mullimea neamurilor la fizboi se vor aduna cu cei de la

imiaz[noapte, pe mare gi pe uscat, qi pe Ismail vor birui,'dhr pe un strinepot al lui il va l6sa sd impdrdfeascd scdzut

mic. Iar neamul celor pl[vi1i (rugii) cu celelalte puteriunire, pe Ismail il vor zdrobi des[vdrqit. Apoi rdz-

i mare se va face de la toate neamurile, cu cruzime p6ni

al 5-lea ceas gi glas de sus le va striga: ,,Stafi, stafi cu! Alergafi, cu multi s6rguin![, citre p[rfile drepte aleii gi vefi afla un bdrbat minunat gi viteaz, pe acesta

fi-l impirat, ci iubit imi este Mie gi, pe ddnsul pri-

indu-I, voia Mea vefi implini"

Vedenia lu i Kir Dani i l' (care afost la anii 1763)

Ca cel mai mic intre monahi eu, Daniil, petrecdnd inira (la Corfus), pentru dragostea gi evlavia ce o

cltre fdc[torul de minuni, Sfdntul Spiridon, $i, Pe-intr-o mlnlstire de obgte opt ani, doream foarte

sd m[ invrednicesc a pdtimi pentru Hristos ca s[ m[mucenic, arzdnd de dragostea cea mult[ a evlaviei pe

o aveam; cdutam insi vremea prielnicd ca sI m[rtu-in mod v[zut. ths[, nu e mici primejdia de a se

a cineva intr-o astfel de ispita care poate fi 9i pierz6-gi neiertatd de dumnezeiegtile legi.Trimis fiind la Constantinopol pentru oarecare nevoi

m[nistirii gi plecdnd de la Kerkira am venit in Con-inopol. Binevoind Dumnezeu gi vdzAnd aceastd cetatede pigdndtate gi pe acei agareni (turci) indrdcifi cu

rdutate asupra cre$tinilor, s-a aprins sufletul meu s6 m6r_turiseasci cu indrdzneald pe Domnul nostru Iisus Hristos,chiar gi inaintea impiratului de m-ar fi dus. Deci, sfrtu-indu-m[ cu duhovnicegtii pirinfi gi vestindu-le lor dorinlamea, nu mi-au dat voie sd fac un astfel de lucru (care nueste fbr[ de primejdie). Dar aflAnd eu un duhovnic iscusiti-am spus lui scopul.meu, gi mi-a poruncit sd md rog luiDumnezeu cu lacrimi fierbinfi gi ,,de este bine gi placutLui, gdndul pe care il ai spre folosul t6u qi al altora, i1i vadescoperi fie prin vreo ardtare dumnezeiascr favorabil[sau potrivnicd gdndului t6u,,. $i mi-a poruncit sd adaugpost indoit qi aqa, dacd se va descoperi vreo vedenie, binete vei incredinfa de nevoinfa m[rturisirii, ca sd te facivrednic dorinfei tale. $i am curnpdrat doud lumdniri, ca sdmd apuc de nevoinfa pe care mi-a dat-o duhovnicul.

Nevoindu-md la rughciuni cu lacrimi pAn6 la alnoulea ceas al nopfii, sldbind de starea cea multd, amadormit. Atunci, aduc6ndu-$i Domnul aminte de mine,vid inaintea mea un tdndr strilucind ca un fulger, intre-bdndu-m[: ,,Ce ai Daniile, de ce te intristezi? ]i se cademai bine a te bucura decdt a te intrista". $i a zis tdndrulcitre mine: ,,Nu md cunogti pe mine, cel ce griiesc cutine? Eu sunt Anastasie, prietenul tdu, cel pe care l-a tri_rnis tatil t[u, prin mucenicie, in impdrifia cerurilor,'. $iam zis cdtre Mucenic: ,,Dar cum ai primit, omule al luiDumnezeu, a veni c6tre mine, p[cdlosul gi ticdlosul?".,,Crede-m[, a zis el, cd, de c6nd te-ai ?ndepdrtat tu de lacasa tatdlui t[u, nu m-am lenevit a ruga pe Dumnezeupentru tine, deci bucurd-te gi te veselegte ca astdzi te-aiinvrednicit a vedea taine mari ale Bunului I)umnezeu!,'.$i am zis: ,,Dar ce bine am fdcut ca sX rnd invrednicesc sav6d eu taine mari, dupi curn zici?,,.

Atunci apucdndu-m[ de mdna dreaptd, muceniculmi-a zis: ,,Vino dupi mine!". $i mergdnd noi cale multiEm ajuns la o geamie turceascd qi mi-a spus: ,,Vezi jertfel-

nicul acesta?". Mai inainte era Biserica Tuturor Sfinfilor.Apropiindu-ne s-a deschis uga singurd qi a iegit un omcare ne-a zis: ,,Venifi dupi mine degrabd", cd ne aqteaptdpe noi!". $i am intrat in[untru qi era o mulfime de oamenitineri qi bdtrdni. $i am zis lui Anastasie: ,,Cine sunt aceq-tia?". Iard el a zis: ,,Acegtia sunt tofi Sfinfii despre caream zis". Unul dintr-ingii mi-a zis: ,,Ai venit Daniile?". $ieu am zis: ,,Am venit, eu, pdcdtosul". Atunci au inceput aiegi cdte doi qi aqa urm6nd 1or, am ajuns la o alti geamiegi au zis: ,,Aceasta a fost odat6 Biserica celor doisptezeceApostoli gi, apropiindu-se, s-au deschis uqile singure 9iieqind doi tineri, lindnd fiecare cdte o fEclie, iar doi dia-coni, cu cddelnila, st6nd aproape de ug6, tdmAiau pe tofiSfinfii ce intrau in bisericd" Tdm6indu-ne qi pe noi, am in-trat iniuntru gi am vdzut pe cei doisprezece Apostoli qi peSf6ntul Constantin impreuni cu Sf6nta Elena, {indnd cin-stita Cruce care strdlucea mai mult dec6t Soarele. $i aieqit SfAntul Marchian care, impdrlind lum6nhri fiec[ruia,ne-a dat gi nou6 gi am aprins to{i lumAndrile. $i a ieqitSfhntul Constantin, impreunl cu maica lui, avdnd cruceain mAn6; asemenea 9i Sfinfii Apostoli qi toli Sfinfii ur-mf,ndu-le lor gi ieqind cu cinstita Cruce, toate semilunelegi vdrfurile geamiilor s-au scufundat.

Deci, inconjurdnd din destul, ne-am apropiat deFanar, gi, trecdnd pe l6ngd o casd, in care gedea un dascil,Hrisant, am zis Mucenicului: ,,Robule al lui Dumnezeu,aici gade un prieten al meu care, de multe ori m-a mAng6-iat gi m-a miluit pe mine. Voieqti ca s6-l strig pe ddnsul 9is[-l vid?". Iar el mi-a zis: ,,il qtiu pe el, dar tu taci 9i vinodupd mine". $i, merg6nd inci pulinE cale, iat6, vedem pe

-46-

Sfdntul Gheorghe, purtdtorul de biruinfi, care a vorbitcitre Sfinfi: ,,Trecefi gi pe la locaqul meu, care este acumgeamie turceasc[, pentru ca s6 se cufunde turlele cu sem_nele lor". lar Marele Gheorghe, mai inainte de a ajungenoi a mers gi, afldnd pe turci induntru, a luat o mlciuci gii-a gonit afard, scofdnd rogojinele qi agternuturile ce erauagternute de d6ngii. $i, c[ut6nd, SfAntul Gheorghe cumdnie, le-a zis: ,,Nu mai pot suferi urAciunile voastre,prea pdngdrililor!". $i ajungdnd cinstita Cruce, s-au cu_fundat indati urdtele semne ale semilunii, cu turlele gea-miilor. De acolo mergand am auzit cdntare versuitoare-(caaceasta), adic6: ,,Bucurd-te, impdrdteasd Maicd,' gi ceie-lalte. Apoi, mergdnd inainte, am int6lnit o mulfime deturci strigdnd: ,,Vai! Vai noud! Sd fugim c[ au venit creg_tinii!". $i, apropiindu-ne de geamia ce se numegte Eni-geami, intrAnd in ogradi qi infingAnd Crucea drept, amcdntat slavoslovia: Slavd fntru cei de sus lui Dumnezeu,gi, fiind aproape de a se termina, s-a suit hogea sus s6strige. Atunci, ridic6nd Marele Constantin ochii in sus azis cu mdnie cdtre d6nsul: ,,Blestematule, nu vezi Crucea?ndlfat5, ce strigi gi hlldldieqti bArfind?". $i, ridicdndCrucea, au cdzut turlele impreuni cu hogea. $i nemain_tr6nd induntru, am mers la Biserica Sfinta Sofia.

Ajung6nd acolo, s-a deschis o ug6 qi au iegit doi dia_coni, imbrdcali in vegminte sfin1ite, lin6nd doud cddelnigeaurite. Intrebdnd eu pe Sfantul Anastasie, mucenicul, cinesunt acegti doi diaconi, acesta mi-a zis: ,,Cel ce este de_adreapta, este Sfdntul intdi Mucenic $tefan, iar cel ce estede-a stfinga este Sfdntul Lavrentie, arhidiaconul". Acestatdmdind cinstita Cruce gi pe toli Sfinfii, gi mai pe urm6, penoi, am intrat in bisericd unde, apropiindu-ns de SfdntulAltar, am vdzut ci la dreaptaerc o uqd incuiatd. $i mi sepdrea cd s-a deschis, de un oarecare, pentru a intta Sf6nta

-4 ' ,1 -

Cruce gi toli Sfinlii induntru. Acolo era un locag prea in-frumusefat gi vrednic de vedere; gi erau icoane, candele,tfegnice gi alte vase sfinte de aur; iar unde era de cuviinlda[ fie icoana Maicii Domnului, era un jil{ in care gedeaMaica Domnului qi imprejurul ei era o mullime de ingerigi de arhangheli. Iar in partea stdngd, mai jos de jil1, eraalt jil!, in care stdtea un oarecare bdtr6n - nu qtiu dacddormea sau era treaz - avea cunund pe cap gi avea inm6ini o Evanghelie infrumusefatd, inchisd. Imprejurullocagului aceluia erau qi alte jilluri qi am intrebat pe Sf6-ntul:, ,Spune-mi ce j i l luri sunt acestea?". E| mi-a zis:,,Peacestea au gezut arhiereii care au frcut soboarele qi staupreg[tite ca gi mai inainte, cd au si gad[ pe d6nsele arhie-reii pentru ca sd facd unirea Bisericii, pentru ca sd se risi-peascd toate dezbinlrile gi sd rdmAnd de-acum inainte ne-spurcati"" $i aqa au pus in mijlocul bisericii cinstitaCruce, iar Sf6ntul Marchian luAnd lum6ndrile de la tofiSfinlii qi de la noi le-a pus imprejurul cinstitei Cruci. $ideschiz6ndu-se u$a Sfdntului Altar, au ieEit tineri imbr6-ca{i in haine albe, av6nd jil! luminat gi prea sldvit in mAi-nile lor qi pundndu-l la locul arhiereilor. $i am vdzut ie-gind dupd acestea pe Stdp0nul Hristos cu mullime de in-geri, care erau imbrdcafi cu minunati podoab[ preofeascd.

Iar Stlpdnul Hristos avea pe cap o cununi ce strilu-cea ca soarele; gi a mers in scaunul cel gdtit. Atunci a ve-nit gi Sfdntul lacov, fratele Domnului, gi s-au pregdtit casd inceapi Sf6nta Liturghie qi, frcAnd inceputul, la intdiaintrare a intrat Marele Arhiereu, Iisus Hristos inSuntrulAltarului impreund cu to(i cei ce stdteau imprejurul Lui.Venind vremea apostolului, a inceput a citi SfAntul La-vrentie; gi erau la inceput acestea: Fra[ilor, sfinlii toli princredinld au biruit tmpdrdlii... qi celelalte. Iar Sf6ntaEvanghelie o citea pe amvon SfAntul int6iul Arhidiacon,

_48_

Mucenicul $tefan, care la inceput zicea; Eu sunt via, iarvoi mlddiSele... Si celelalte. $i, venind vremea intrdrii celeimari, a stat Stepenul Hristos, cAnd iegeau ei, qi a binecu-vAntat Sfintele Taine gi cdnd le-a pus pe Sfdnta Masi ia-r6gi le-a binecuvdntat; iar dupi ce s-a cdntat chinonicul aiepit SfAntul $tefan, zicdnd: ,,Cu frica lui Dumnezeu, cucredintl gi cu dragoste si vi apropiati", $i lu6nd Sf6ntulPotir Stip6nul Hristos a stat in uga Altarului. Atunci,Sfdntul Ioan Guri de Aur gi SfAntul Mitrofan al larigra-dului, cel dint6i patriarh, merg6nd, au deqteptat pe bdtr6-nul ce dormea in jilf gi SfAntul Mitrofan a luat cununa depe capul lui, iar Sfdntul Ioan Gurd de Aur a luat Evanghe-lia gi, sculdndu-l pe ddnsul, au mers impreund la N6sc6-toarea de Dumnezeu, sirutdndu-i marginile sfintelelor salehaine gi a venit inaintea Sfintei Ugi, unde era Domnul cuSfdntul Potir, gi, inchin6ndu-se, l-a imp[rtdgit pe ddnsulStdp6nul Hristos, din Sf6ntul Potir.

Atunci a luat Domnul cununa, din mdna SfdntuluiMitrofan, gi a pus-o pe capul lui qi a luat SfAntul IoanGurI de Aur Evanghelia qi a dus-o la Domnul, iar Domnula luat-o din mdna Sfdntului Ioan Gurd de Aur gi a pus-o inmdinile lui.

$i, sivdrgindu-se SfAnta Liturghie, Stdpdnul Hristosa mers in jilful care a fost mai inainte, gi indat[, merg6ndto{i Sfin1ii, au cdzut gi s-au inchinat Dornnului, grdind:,,Doamne, noi robii Tii suntem; ne rugdm bundtdlii qi mi-lostivirii Tale, celei neaseminate, sd miluieqti pe poporulTiu, cel numit cu numele T[u, qi s[-l izbiveqti din m0ini-I AUr IvVl l lUll l f L ULl l l l ' l l l lgrg I l1tl,

'r

D4-l rzruclvstLl (rur l l l4l l l l

le pdgdnilor". $i, rispunzAnd, Domnul a zis:,,$i mai mul- Itd robie se cade a pune asupra lor, pentru ci nu sunt vred- [nici a-i milui". $i aqa au tdcut Sfinfii. Atunci au mers ISfintul lacov, fratele Domnului, Sf6ntul Ioan Teologul gi6Sfdntul Ioan Gur[ de Aur gi s-au inchinat Maicii Domnu- "

-49-

, ziidnd ei: Doamna noastrl, Niscitoare de Dumnezeu,rugim noi, robii tii, sd mijlocegti cdtre Fiul tdu gi

nezeul nostru sd izbdveascd pe creginii cei robili deb mdna turcilor. $i, sculAndu-se Maica Domnului de pe

siu, a luat Crucea gi toli Sfinfii s-au inchinat ei, gicu,tofii s-au apropiat de Fiul gi s-au inchinat Lui,

Maica Domnului a zis citre DAnsul: ,,Fiule prea dulce,pe credincioqii robii Tii cu ce fricd stau inaintea Ta,nd izbdvirea creqtinilor qi credinciogilor robilor Tdi

'md rog pi eu bundtdlii Tale si-i miluiegti, izblvindu-i deita robie". Iar Domnul a zis citre Niscdtoarea de

nezeu: ,,Cunoagte, Maica Mea, cI din zilele prea p6-ului impdrat Mohamed am vrut s[-i izbdvesc pe ddngii,

acegtia sunt nerecunoscdtori, iar de picatele lor nupociit. $i iar am plecat pe implratul cel de acum sd ii

brace pe ddngii in haine negre, ca, vdzdnd hainele cele, si iqi vini in simfiri; insd tot nesimfitori au rimas,

iindu-M6 in toate zilele".Impirdteasa a toate: ,,Fiul meu, pe-

pe ddngii cu bunitatea Ta precum gtii, insd s[fie supdrafi de vrdmagii Tei agareni (turci)". Atunci a,ei: ,,De vreme ce Maica Mea mijlocegte cdtre Mine

rntru nemullumitorii acegtia de cregtini, pentru dragostea'gi pentru rugdciunile Sfinfilor Mei, ii voi izbdvi pe

ii'in pufin[ vreme. $i, cizind Niscitoarea de Dumne-n gi toli Sfinfii, s-auinchinat Domnului, iar NlscitoareaDumnezeu a qezut in scaunul sdu.

ii Deci, sculdndu-se tofi Sfin{ii, dupd r6nduiald, c6te, gi inchin6ndu-se, sdrutau bedernifa St[pdnului Hristosmai pe urmd de tot, am rners gi eu, impreuni cu Muce-

Anastasie. $i eu, nevrednicul, apropiindu-md de Std-I Hristos, am zis: ,,Doamne, ajut6-mi!". Atunci mi-a

: ,oDaniile, vezi si nu indrdznegti a mdrturisi pe fafi, cI

-50-

mare primejdie !i se va intflmpla tie". Atunci am zis: ,,Fievoia Ta, Doamnelo'. $i indati au ieqit doi tineri, imbrdcafiin vegminte str[lucitoare, din Sff,ntul Altar, 9i, desfdcdn-du-se in doul acoper[m6ntul bisericii, S-a indlfat DomnulIisus Hristos la ceruri, impreund cu tofi ingerii, care st[-teau imprejurul Lui, iar Sfinfii, mullumind Nlscitoarei deDumnezeu pentru izbdvirea creqtinilor, foarte veseli std-teau, iar din cei ce'erau imprejurul N[scitoarei de Dum-nezev, au poruncit zicdnd noud cum cd ne cheamd pe noiimpdrdteasa; gi merg6nd noi ne-am inchinat ei 9i i-ammullumit c5 m-am invrednicit a vedea venirea Fiului ei 9ia ei, insi m-am mihnit cici nu m-am invrednicit de ceeace doream eu.

Iar Maica Domnului mi-a zis: ,,Nu te m6hni pentru

aceasta. Dac[ ai fi mlrturisit, mare vdt[mare s-ar fi intdm-plat bisericilor gi cregtinilor. $i dacd ai fi mlrturisit pe

fa16, nu ai fi sc[pat de viclequgurile lor, pentru ci voiau sdte inchidd intr-o cas[ impreund cu nigte fete ca s6 tespurce pe tine prin vielenii, iar tatdl tiu a fost pe aici maiinainte qi a flcut multe feluri de vrdji, 9i i-au ardtat luivrdjitorii cd te-ai fbcut creqtin gi cdlugir 9i vei veni inConstantinopol gi nu se pricepe cum te-ai botezat 9i nepri-cep6ndu-se, socotea de nu cumva tn fara Romdneascd aiprimit Sfdntul Botez. $i, aqteptdndu-te, au trimis un omanume, care se fbldrnicea cd este creqtin, qi te-au cdutatpretutindeni, doar te vor afla, 9i au ldsat pe allii aici inorag, cercet6nd, poate te vor afla. Ins[ ce trebuintl este dea te face mucenic? Pentru c[ de vei pdzi poruncile Fiuluimeu, vei cAqtiga impdrilia cerurilor".

Iar eu am zis: ,,Preacurat[ Doamn6, Nisc[toare de

, Dumnezeu, doream ca sI se faci 9i p6rinlii mei creqtini"'Ea mi-a zis: ,,Si nu ai nici o purtare de griji pentru p5-rintii t6i, pentru cE maica ta s-a slvdrqit anul trecut'li,

-51 -

pentru rugdciunile tale, s-a mdntuit, iar pentru tat[l t6unicidecum sd nu te rogi, pentru cd qi inviere din morti dear vedea nu va crede, ci mari rele face el creqtinilor',.

$i i-am zis: ,,Doamn5, Ndscitoare de Dumnezeu, undar inci mai cer: si md lagi, aici in biserica ta, sd aprindcandelele gi sd slujesc". Iar ea mi-a zis: ,,Sd qtii c6, acestecandele sunt totdeauna aprinse, de trei sute de ani gi rnaimult, iar aici nu poate om sd rim6n6. Tu, insi, si te duci "

iari unde ai fost, dar la Sf6ntul Munte si nu te duci, pen-tru cI s-au intdmplat multe ispite gi vor veni gi mai multe.Iar acestea, pe care le-ai vdzut, care este adevirata slav6 aFiului meu, sd le spui Arhiepiscopului Ptolomaidei".

$i a venit uq om gi a intrat in bisericd qi a zis cllreceilal{i: ,,Spune{i implr[tesei cd pdgAnul impirat, cu ne-dreptate, vrea sI ornoare pe arhierei gi pe boieri". $i in-datd, sculdndu-se din scaun N[scdtoarea de Dumnezev, atrurmat tofi dupi ddnsa gi noi dimpreuni qi, prin cdntareaNdscitoarei de Dumnezeu, indatd au cdzut acolo semnelesemilunii qi s-au scufundat. $i apropiindu-se de mijlocul

I ora$ului au aflat pe arhierei gi pe boieri cu m6inile legatedinapoi,,iar pe trei arhierei gi pe doi din boieri cu capetelet[iate. Dacd a vdzut Ndsc[Joarea de Dumnezeu acestea, afdcut semn Sfintului Hristofor, care, ludnd sabia din mdnagealatului i-a tiiat capul.

Deci, ldslnd pe ceilalli acolo, a mers Niscitoarea de)umnezeu in casa tiranului imp[rat, care gedea in scaun,i a zis cdtre ddnlul Stdpdna gi- Pururea Fecioarea Maria:

pig6ne qi fdrd de lege, cum ai indrdznit,a omori peierei qi pe boieri?". Iar el cu obriznicie a zis c6tre

Niscdtoarea de Dumnezeu: n,Cine egti tu care cu indrdz-ai intrat gi vorbeqti cu acest fel de cuvinte?". Iar cei

erau imprejurul N[scdtoarei de Dumnezeu i-au zis lui:indumnezeitule, nu vezi pe impdriteasa cerului gi a

-52-

ptlnrfintului, care a venit sd te piardb pe tine?". $i indat[rilpinilu-l Sfdntul Hristofor din scaun l-a tr6ntit jos qi apczul Nlscdtoarea de Dumnezeu pe scaun qi a zis cdtre

tliinsul cu mAnie: ,,Pentru care pricind nelegiuitule ai omo-riil arrrar pe arhierei qi pe cregtini qi pe ceilalli ai vrut si-i

onrori'l Ce rdu !i-au flcut, ei, 1ie?". Iar tiranul a zis cdtre

rliinsa: ,,Pentru aceasta i-am omorAt pe ddnqii, cd au scris

vrljrnagilor mei qi potrivnicilor ca sd vie asupra mea; bannr vrut s6-i omor pe to{i". Dar Maica Domnului i-a zis:

,,Nu acegtia au scris, prea necredinciosule, vrdjmapilor tdi;

ci eu ii aduc asupra ta, vr6nd a te sfErdma pe tine 9i pe

neamul tdu, pentru cd nu mai pot suferi vdtdmdrile tale

cele mari qi pagubele qi nedreptdfile tale ce le faci creqti-ni lor",

Sculindu-se din scaun, Ndscdtoarea de Dumnezeu'au incuiat toate casele din palat; 9i impreunfl cu tofi Sfinfii(purtdnd scaunul ei impreuni), urma gi Sfdntul Hristofor(impreun6 cu d6ngii). $i mergdnd au ajuns la o poartd qi

numai cit a fbcut semnul Sfintei Cruci gi s-a deschis, qi

acolo era o bisericd gi candelele erau aprinse qi erau trei

arhierei imbrdcali cu podoaba cea arhiereascl, 9i vdzAndpc Niscitoarea de Dumnezeu s-au inchinat ei, zicdnd:

,,Mul{umim {ie, Doamnd NSscdtoare de Dumnezel;Imp6-rlllcasa cerului gi a p[m6ntului, cd vrei sd izbdveqti pe tofisrrreri[ii cregtini". $i iardgi acolo au r6mas qi ldsind sca-rrrtul in bisericd, am venit iardgi la locul unde erau arhie-leii li boierii cei lega{i gi cu porunca Nlscdtoarei del)trnrrtczcu s-au dezlegat prin SfAntul Mucenic HristoforIofi llci lcgati; gi to1i, cdzind, s-au inchinat ei, zic6nd:

,,Mtrl [urnirrr f ie, Prea Sldvit i Impdr[teasd, cI ne-ai scos pe

rroi to[i din porfile iadului gi ne-ai izbdvit de aceastd marerrovoic". lar ea a zis citre dAngii: ,,Nemullumitori suntefi,ljindcii v-nli lbcut qi urAtori citre mine. Au nu sunt eu ceea

-53-

ce am izbhvit cetatea aceasta de atita primejdii? Acummergefi in pace qi nu fi{i nemullumitori cdtre Fdcdtorul debine".

Atunci a zis Sfdntul Ioan Cuvdntdtorul de Dumnezeucdtre Niscdtoarea de Dumnezeu: ,,Cum am l5sat pe aceqtitrei arhierei ce zac aici omorAfi de nelegiuitul impdrat?"$i a zis Maica Domnului cdtre d6nsul: ,,Vezi pe acegtia?Nici pe Durnnezeu nu L-au odihnit intru dAngii, nici pemine, Maica Lui. $i nu numai cd s-au lipsit de viafa aceas-ta trec[toare, ci au luat gi munca cea veqnic6".

$i, iegind din palat, am mers la SfAnta Bisericd Sofiaqi Maica Domnului, finAnd aproape de ddnsa pe Anastasie,Mucenicul, a zis cdtre dAnsul: ,.Fiule, ia pe Daniil gi sdmergefi la locagul lui Constantin, impdratul, ca gi acolo s5se inchine". $i Maica Domnului, cu toli Sfinfii, a intrat inSffinta Sofia. Iar eu, cu Mucenicul Anastasie, arn umblatcale destuld gi am mers in biserica care acum se numeqteMigit, gi, fEc6nd Sfdntul Mucenic semnul Sfintei Cruci peugd, aceasta s-a deschis singurd. $i am intrat inhuntru; qierau in geamie pdng[rilii de hogi (popi turcegti), iarmucenicul lu6nd o pdrghie (lemn) i-a gonit afard.lntrdndnoi in altar, am vdzut un acoperfundnt gi, descoperindu-I,era sub ddnsul o icoani a Prea Sfintei Niscdtoare de Dum-nezeu care slobozea taze gi era prea luminat[, pe caresdrutdnd-o, mi-a zis Mucenicul: ,,Yezi aceastd SffintdIcoan6? CAnd vor lua cregtinii sceptrul impdrdliei turcegti,atunci icoana va slv6rqi o mullime de minuni, inc6t vainvia qi morfii. Pentru aceasta gi mare bisericd ii vor ridicacregtinii". $i acoperind-o pe dAnsa, am iegit, merg6nd lacasa mea. Atunci mi-a zis Mucenicul: ,,Mergi la biseric[,pentru ca si ajungi utrenia". Iar eu il sileam pe ddnsulpentru ca si mergem amdndoi la Arhiepiscopul Ptoloma-idei, ca sd ii vestim lui cele pe care mi le-a spus Maica

-54-

l)omnului, lar sl mi-a zis: ,,Du-te singur gi ii spune luitonte colc co ai vlzut ci eu m[ duc la slujba mea"; iar eu ilsilsnnt n[ r[m6n[ impreun[ cu mine pulin gi el a zis cdtremino: ,,lat[ c[ gi lumAnarea s-a stins". $i eu, deschizdndochii, am v6zut lum6narea ci se sfdrgise. $i, sldvind peDomnul gi pe sluga Lui, pentru ci a fbcut Domnul mila Sacu mine, am mers la biserici sd cdnt psaltirea.

Proorocia SfAntului Metodie

Arhiepiscopul Patarelor, core afost la anii 278 de la Hristos

Si a pdtimit tn vremea tmpdrdliei lui Aurelian Si s-a sdvdrSitprin tdiere cu sabie

Pentru cele ce au si fiein zilele cele mai de pe urmi ale lumiiacesteia

Pe la anul gapte mii de la facerea lumii, se vor ridicaismailitenii gi agarenii, adicd cei ce se trag din Agar qi dinIsmail, care sunt turcii qi tdtarii gi vor inconjura zidurilecet[fii Vizantiei (Constantinopol) gi vor aduna toate nea-murile ln cetatea de pe gapte munli. Catd urgie, cdnd te vatnconjura mullimea de oameni, gi te vor stdpdni ca pe unlucru de nimic! $i zidurile cele frumoase vor cddea, ca unsmochin putred gi va cdlca pruncul (care se in{elege Isma-il) asupra ta. $i va pune asupra ta sceptrul, iar intru dAnsanu va rdmdnea, 9i va pune mdinile lui pe Sfintele lui Dum-nezeu Altare. $i cele sfinte nu le va primi, ci le va da fii-lor pierz[rii; iar dupi aceea se va ridica garpele cel ador-mit gi va bate pe prunc Ai haina lui, cea impdrdteasci, im-bricAnd-o. sl[vi-se-va numele lui intru bune vestiri. Iar

-55-

fiii pierzdrii, int6rind rdzboiul, vor da fefele lor cdtre apu-sul soarelui, gi, vai de tine, cetate de pe gapte munti! $ia$a va da qarpele cel adormit la moarte cuvioas5. $i vastip6ni asupra cetilii de pe qapte munfi neamul cel pl[vitcincisprezece ani; qi vor da gi vor mdnca dintr-insa mul1i,spre izbdndirea sfintelor.

$i vor stdpini la rdsdrit trei purtltori de gliji 9i laapus oarecare purtdtor de griji (care este neamful) 9i cud6nsul impreund se vor scula qapte lupi (care sunt celegapte puteri), la seami sdlbatici (lupi se infelege neamulcel biruitor). $i ii vor bate pe ismailiteni gi ii vor goni peddngii pdnl la colonie, care se infelege cd este locul mu-tnrii. $i vor tulbura neamurile cele de acolo, care sunt as-oult[toare credinlei lor; gi vor scorni cu grabl mare qi cumdnie iute gi vor imp[rfi. Partea cea dintdi va ierna laEfes; a doua parte la Magulini; a treia parte la margineacdmpului mdrii la Pergam (l6ng[ Smirna), iar a patra laBitinia. $i vor ingira vase multe pe apd gi vor c6lca hota-rele ei; atunci se vor tulbura limbile care qed in unghiurileOstrovului gi se va ridica Filip cu 18 limbi gi se vor adunala Constantinopol gi vor porni rdzboiul, cum nu s-a fbcutniciodatd; gi vor alerga pe uli4ele cetlfii gi multl v6rsarede sdnge se va face, incdt va curge sflngele ca pdraiele qise va tulbura marea p6n5 in addncul noianului.

Atunci boul va striga; mdgura cea uscatfl va pl6nge;(prin care se infelege.dealul din partea Droiului). $i atuncivor sta caii gi se va, auzi glas din cer, strigdnd: ,,Sta1i,sta{i! Pace vouS! Destul!". Aceasti izbdndire ss va facepentru cei nesupuqi gi neascult[tori. $i le va zice: ,,Veniiicitre pdrfile din dreapta oragului gi acolo veti afla un om,st6nd cu mult[ intristare, rezem6ndu-se intre doi stfilpi(coloane), qtergdndu-gi sudoarea de pe hainele sale qi va fiou barba alb6, drept, milostiv gi cu haine slriclcioase 9i

-56-

blfind la fire, de vdrst[ mijlocie, gi va avea la picioruldrcpt un nogel in mijlocul lui". $i glas de inger se va pro-povfidui: ,,Luafi-l gi-l incoronafi pe acesta imp[rat". $i,luAndu-l pe el patru ingeri purtdtori de via{d, il vor ducepe d6nsul la Sfdnta gi marea Biserici a lui DumnezeuoSofia, gi il vor incorona pe el impirat gi ii vor da lui inm0na dreaptd o sabie, zic6ndu-i: ,,tmbirbdteazb-te gi te in-ttrregte, biruiegte pe vrdjmagii tdi". Ludnd el sabia de laingeri, va bate pe ismailiteni gi pe etiopieni 9i pe tdtari gipe alte neamuri. Pe ismailiteni in trei ii va implrfi;'parteaint6i o vataia cu sabia, a doua parte o vaboteza, iar a treiaparte o va goni cu mare m6nie pdni la copacul singur(M[rul roqu). $i intorcdndu-se de la rdzboi, se vor degertacomorile p[mdntului gi tofi se vor imbogdfi, nimeni dintreddngii nu va fi sirac Ai pdmdntul igi va da roada sa insutit.Iar din armele cele de rdzboi igi vor face fiare de plug qiseceri, $i va impirdfi 15 ani, iar dupi moartea lui va,im-plrtrfi altul 11 ani, qi acesta va vedea moartea sa mai ina-inte de vreme, merg6nd in Ierusalim, unde este impdrdlialui Dumnezetr, iar dupd el vor impdrdli patru feciori ai lui.Cel dint6i va impdrd{i la Roma, iar cel de al doilea valmplrdfi la Alexandria, al treilea la Tesalonic, iar al patru-lea la Constantinopol. gi acegtia, ridicdnd rdzboi intredtngii, pe preofi gi pe ciluglri ii vor lua la oaste; gi nicirunul dintre d6ngii nu se va m6ntui.

$i, nefiind vreun b[rbat de folos, ca sI fie pus im-pilrat pe plmdnt, va imp[rIfi o muiere spurcati gi fbr6 derugine. $i aceasta va spurca Sfintele Biserici gi Jertfelni-cele lui Dumnezeu gi, stAnd in mijlocul Constantino-polului, va propovldui, zicdnd cu mare glas: ,,Cine esteDumnezeu afar[ de mine gi cine va sta impotriva imp[-rlfiei mele?". $i, indatd, se va cutremura Constantinopolulgi se va scufunda cu totul in pierzare gi numai cele ce se

-57-

cheamd ,,miguri uscate,' se vor vedea. $i trecAnd princonstantinopol cordbierii vor zice: ,,Aici a fost consian-tinopolul cel vestit qi ldudat in lume!". $i aga, va impirilialtul la Tesalonic, pufind vreme, gi se va scufunda gi acelagi dupi aceasta se va scufunda gi Smirna gi Cipru, de fur_tund, in mare.

Dupi aceea, va impdrdfi antihrist gi va face minunategi ciudate minuni, atdtea inc6t vor rdtdci mulli de la dreap-ta credinfd, iar de va fi cu putinfd qi pe cei alegi. $i ii vamdri gi ii va slivi pe jidovi gi va dezriddcina gisericile luiDumnezeu gi le va preface in capigti idolegti; gi va fifoamete gi ciumi in toatd lumea, iar apele sq vor'usca giparaiele gi lacurile vor seca gi ploaia nu-gi va da roada sape pimint. $i va stdp6ni, prea bestematul, trei ani gi gaseIuni.' Atunci va trece anul ca luna gi luna ca s6ptdm6na qi

srptrmdna ca ziua gi ziua ca ceasul gi ceasul ia minutul,pentru robii cei alegi ai lui Dumnezeu. rar dupi implinireaBcelor trei ani gi jumdtate, va ploua Dumnezeu cu focflsupra pimintului, gi il va arde de trei co{i addncime.Atunci va striga prmantul cdtre Dumnezeul qi Ziditorullu, zicdnd: ,,Curat sunt inaintea Ta, Doamne, gi intruIine nu este greqeal6". Atunci, cerul, ca o carte se va in_

ra, iar ingerii vor trdmbifa, gi la ale lor glasuri vor in_morfii. gi cei drepti vor sta de-a dreapia impdratului

; iar cei pdcdtoli de-a st6nga; 9i drepfii voimoqteniile bun[t6[i, iar pdcdtogii vegnica munc6 a focului

ins, pi viermele cel neadormit, cu slujitorii lui anti_:, care i-au inqelat.

Iar pe noi sE ne invredniceasci s6 dobAndim vegni_bundtdfi, pe care le-a gdtit Dumnezeu celor ce_L iu_pe D6nsul, a Clruia este slava, cinstea gi inchin[ciu_

)

it

in veci. Amin.

ProorocireaSfAntuluiAndrei cel Nebun pentru H'ristos

care a fost in vremea impdratului Leon cel tnlelept al

farigradului, la anii 882

Odatd, linigtindu-se, Epifanie cu Cuviosul Andrei,l-a intrebat ucenicul pe acesta, zicdndu-i: ,,Spune-mi, pd-rinte, te rog, cum are sd fie sfArqitul lumii acesteia? Cendare sd fie inceputul durerilor? $i cum vor cunoagte oame-nii c[ este aproape sfdrgitul lumii 9i prin ce semne vor fiarltirile? $i cum se va strica oraqul acesta, noul lerusa-lim, adicd Constantinopolul, gi ce se vor face Sfintele Bi-serici, Sfintele Cruci, Sfintele Icoane 9i Sfintele Moaqteafe Sfinlilor? Te rog, arat6-mi, pentru ci te gtiu pe tine 9ipe cei asemenea cu tine. C[ a zis Domnul Dumnezeu:

,,Voud vi s-a dat a gti tainele impiriliei cerurilor 9i cu c6tmai mult ale lumii".

Iari Cuviosul a zis: ,,Ascult6, fiule, pentru inceputuldurerilor gi sfdrqitul lumii gi celelalte:

in zilele cele mai de pe urm[, se va ridica imp[rItiadintru cei sdraci gi va impirlfi in mult[ dreptate 9i vortncota toate rdzboaiele gi va imbogdfi pe cei siraci 9i va fica ln wemea lui Noe, dar nu dupl viclequgurile celor deatunci, ci cu liniqte, 9i ii va imbogdfi pe tofi oamenii. Inzilole aoelea se vor afla oamenii in mult6 pace: mdncAnd

;i b8nd, lnsurindu-se 9i mlrit6ndu-se 9i f[r6 fricd dertrzboi 9i neplsitori fbcindu-se la cele pimdnteqti. $i pen-tru c[ nu vor fi rdzboaie, vor preface s[biile lor in seceri 9isulilclo lor ln fiare de plug. $i, dup[ aceasta, igi va intoar-oc fafa sa spre rdsdrit pi ii va smeri pe fiii lui Agar (adic6

-59-

pe turci) pentru cd i-a urgisit pe dAngii Dumnezeu pentrupdngdritele lor fapte gi pentru p6g6ndtatea credin{ei ior. $ise va ridica impotriva lor impirilia romanilor (adicd agrecilor), ca si-i surpe pe d6n9ii cu fiii lor cu tot. ti vasupune cu foc, iar cei cdzuli in mAinile romanilor vor fitrecufi prin foc; gi se va infiin1a impdrdlia Iliricului, de laTesalonic p6nd la Albania. $i imp[rnfia romanilor va su-pune Egiptul gi igi vor intinde romanii mdna lor cea dreap_td pe mare gi vor imblAnzi pe neamul cel plivit (slav) gi vafine impirllia lor 32 de ani. in vremea aiestui impaiat nuse va lua bir de la nimenea timp de doisprezece ani, nicidaruri, gi se vor zidi Sfintele Altare gi se vor innoi bise-ricile cele ruinate gi nu va fi nedreptate, nici nedreptifi-tori, nici nedreptififi, pentru frica lui.

Va face pe oameni cucernici gi bine cinstitori deDumnezeu qi pe cei fbrl de lege qi pe marii tirani ii vaomori. In vremea acestui implrat tot aurul cel ascuns inpdmdnt, cu voia lui Dumnezeu, se va da lui; gi atdta va frile mult, inc6t il vor risipi cu lopata in oragul lui. $i se vorCmbognfi cei mari ai lui qi se vor face siracii ca imp[rafiide bogafi gi boierii vor fi foarte rdvnitori gi vor goni petofi evreii din oragul Domnului gi nu se vor afla. Vor infri-

rga pe toli ordgenii lui, si nu se afle in oragul lui c6nti-i cu chitara, nici c6ntlreti din gurd, gi pe alte urdcioase;ane le va uri gi le va desfiinJa din oragul Domnului. $ifi atunci mare bucUrie gi veselie gi toate bundtilile sedeschide, cele pimdntegti gi cele de la mare, ca in

lui Noe, care se bucura in pustiu p6nd c6nd a venitul. $i dupl ce va trece aceasti impdrdfie, vor incepe

ii durerilor.Atunci va ris[ri un oarecare fiu, fbrl de lege gi vanfi in acest orag gi va face cele care nu s-au frcut de

lnceputul lumii, nici nu se vor mai face. $i dacl va sta

-60-

ln irnpilrhfie, va scoate dogme qi va pune legi, pline delottll pdgAndtatea, ca sd se insoare tat[l cu fiica sa gi frulcu nlanla sa gi fratele cu sora sa. $i care nu-l vor ascultapc rliirrsul, cu moarte silnic[ vor muri gi care vor rnuri ast-f'cf , :rtf ic[, neprimind dogmele lui, in ziua judecdlii, la arkrrrn venire a Domnului Dumnezeu qi Mdntuitorului nos-tltr lrsus Hristos, se vor r6ndui la un loc cu Sfintul Ioanlf otczdtorul.

Acest impdrat va insura pe cdlugirii de prin mdnds-tiri cu sila, gi pe preofi. Aceastd silnicie este mai rea decAtuciderea. $i acest implrat va curvi cu malna sa qi cu fiicasa. ln vremea aceea, prea blestemata desfrAnare a curviei,o vor lua oamenii cei progti qi neinfelegdtori; qi vor luaslotrozenie de a face curvie cu surorile lor qi cele de ase-nlcnea; gi se va sui p6ngdriciunea qi putoarea, ca o ur6-ciunc, inaintea lui Dumnezeu qi Se va m0nia cu amarl)urnnul f)umnezeu. $i va privi spre tot pdmAntul qi va

lrorunci tunetelor qi trdsnetelor sale din indlfime, gi vancluce mare fricd. Multe ora$e vor fi arse de foc qi mullioameni, de vuietul acelor infricogate tunete gi de spaimdnlare, vor muri r[u, gi mulli vor arde de foc. Vai, pdmdn-Iului, de infricoqarea Atotfiitorului gi de acea nemdrginitdrrrgic Ai mdnie a lui Dumnezeu, cea trimisd in toati lumea,pcrrtru cd se va pierde, iar acel imp6rat se va da in foculoel r rcst ins!

Ircricili cei ce vor locui in Roma in zilele acelea, inArrrinnpctra, in Sirovilo gi in Carnopol, pentru cd numai innecslc ora$c va fi liniqte. Iar in toate celelalte orage gikre rrli vol f i r[zboaie qi tulburiri multe, dupd cum s-a zisnuu sus. Vor fl mai inainte-vestiri de tulburdri qi rdzboaie

; i r r l t r . r lc .I)rrpil aceasta se va ridica alt irnpdrat in acest orag;

qii irccst sillbatic asin (rndgar) gi acest cdlcitor de legi, care

-61 -

va huli pe Dumnezeul nostru Iisus Hristos gi va stricacredinfa celor dreptcredinciogi cregtini, va infiinta inchi-narea de idoli gi va face rdzboi cu Sfin{ii cei de pe p6mdntgi se va face mare str6mtorare intre fiii oamenilor.

Atunci se va ardta foc in chipul fulgerelor, inspdi_m6ntdnd cu infricogare pe tofi cei de pe fafa pdmAntului,care se va l6!i des qi de multe ori cu semne infridogate, iarpdmdntul se va umple de gerpi otrdvitori, care vor mugcape oamenii cei ce se inchind la idoli. Dar toate acesteasunt doar inceputul durerilor.

$i dupd ce va pieri gi acest impirat frr6, de Dumne_zeu gi se va desfiinfa sceptrul lui, atunci va veni altul, dinEtiopia, de cea mai intdi clasd despre care se zice cd vaimpdr[fi doisprezece ani. Acesta va fi bun gi iubit de toligi va impdr[fi cu pace, iar Sfintele Biserici cele ruinate, leva restaura; c5, de bun ce va fi, va fi iubit de tot poporul qise va ldfi dragostea Domnului asupra lui gi asupra caseilui va fi bucurie gi veselie. Iar dup6 trecerea impir[fieilui, va veni alt impdrat, din Arabia, dup6 cum s-a zis, qi-vaimplrdfi un an. in timpul implr[fiei iui se vor aduna dec[tre ingeri toate pdrticelele, cele in toat6 lumea risipite,ale Sfintei gi de viafd fbcdtoarei Crucii Domnului (cuvoinfa Nevdzutului Dumnezeu), gi se va da Crucea in m6i_nile acestui impdrat. Acesta va merge in Ierusalim la loculunde au stat picioarele Domnului

'ostru lisus Hristos gi

unde S-a rdstignit Domnul gi cu mAinile lui va pune acoloSf6ntul Lemn gi coroana lui cea impdr6teasc[.

Atunci se vor scula in acest orag trei tineri obraznici,progti qi nefolositori, care vor impdrdfi o sutd cincizeci dezile, in pace, qi, dup[ aceea, prin lucrarea diavolului, piz_muindu-se intre d0ngii, cel dintdi va veni la Tesalonic,zic6nd: ,,Prin acestea vei birui pe vrdjmag, pentru c[ tucAti lauda poporului, ci Dumnezeu prea te-a sfintit',. A_

-62-

tunci, va lua pe poporul slu la oaste, de la qapte ani in sus;pe preofi gi pe ciluglri ii vor incinge cu arme de rlzboi. $iva face coribii mari gi va merge la Roma gi, stdnd inporfile ei, va zice de trei ori: ,,Bucurd-te, ldudatd Roma!

Sabia ta tiietoare, a deselor s6gefi, eqti tu prea gdtitd, a-fi

fine religia ta, ca sd nu cadd de la tine. Fericili cei ce lo-

cuiesc in tine". Atunci se va scula la fizhoi neamul celplivit (slav) 9i va intra in mijloc Ai va alege pe cei aleqi ai

neamurilor.Al doilea t6n6r, se va rizboi in Mesopotamia gi asu-

pra Ostroavelor Ciclade gi va inarma pe preoli, $i pe

cdlugiri cu mare impotrivire contra celorlalli; qi va veni la

buricul pimdntului (dupe cum zic unii, ar fi la Alexan-dria), cu mare m6nie, gi va aqtepta pe vrdjmaqii lui, cu

care va face rdzboi, ca sd-i biruiascd.Al treilea t6nir va face rdzboi in Frigia, care este

Galatia (in Asia micd) 9i in Armenia 9i in Arabia. Apoi,

chemat fiind, va veni la Tesalonic, mai inainte incredinfatfrind c[ in veac nirneni nu-i va sta impotriv6. $i va veni

acesta cu popor netdiat imprejur, adic[ cu poporul care nu

este sub st6p6nirea lui (supus) dar nici vr6jmaq lui; 9i cdndse vor aduna aceste armate fali in faf[, atunci se va in-

cinge infricoqat gi puternic rdzboi, gi se vor tdia unul pe

altul, buclfi, ca oile la tiiere gi se va vdrsa sdngele roma-nilor ca p6raiele gi ca ploaia cea mare, inc6t rur vor mairdmAnea ostagi. $i se va amesteca atunci marea cu sdngelecelor morfi, in acest loc, pAnI la deplrlare de 12 stadii.Toate femeile vor rdmdnea vdduve, aga c[ qapte femei vorcere un bdrbat qi nu vor gisi; iar tinerii se vor insurainainte de vdrsti gi se vor silnici la curvii, ca porcii' Fe-

rici{i, gi de trei ori fericifi, acei ce in vremea aceea vor fi

in inunfi gi, prin pegteri fugind, vor sluji lui Dumnezeu,pentru c[ aceste rdutifi nu le vor vedea. Cei ce vor fi de-

-63-

osebili, vor agtepta mare mili in partea dulcilor mielugei,care sunt gltifi a se jertfi pentru dulcele Hristos, de citrevicleanul (drac) antihrist.

. Atunci, nefiind bdrbat vrednic de a se pune impdrat,pentru ci au murit to{i in rdzboaie, se va ridica de laMarea Neagri un viteaz rdu gi inrdutifit gi va imp[rIfi inacest orag, Constantinopol, cu fiica lui. Dupi moartea a-cestui bici al diavolului gi al poruncilor lui am[gitoare, vaimpnrdfi fiica lui. in zilele ei se vor injunghia oamenii pedrumuri gi prin case; va injunghia fiul pe tatil sdu gi tat[lpe fii qi fiica pe maicd-sa gi maica pe fiicd-sa gi frate pefrate qi prieten pe prieten, qi se vor face mari rdutdfi giuriciuni in oraqul acesta., Acestea se vor f,ace gi induntrul bisericilor. Se vaface amestecare de sdnge gi vor cdnta din chitlri gi din alteinstrumente prin biserici; jocuri, ghidugii sataniceg{i gialte mlsciriciuni se vor face, pe care niciodati nu le-aumai vdzut oamenii, nici nu le-au mai auzit, nici nu le vorvedea pAnI in vremea aceea. Pentru cd imp[r[teasa aceas-ta pdng[rit6 gi prea spurcatd gi necurati se va numi pe sinezei!6 9i va cere a se bate cu Dumnezeu gi a se lupta cu El;gi cu impuficiunile ei va p6ngiri Sfintele Biserici gi cup$ngiriciunile ei va spurca tot poporul. Atunci, igi va in-toarce fafa sa cu totul inspre rele gi va ripi Sfintele Vasebisericegti, Sfintele Icoane, Sfintele Cruci, Sfintele Evan-ghelii qi toate SfinteJe Cdrfi, pe care, fdcAndu-le gr[madilrlofo, le va arde, prefEcdndu-le in cenug[; gi va cduta Sfin-tele,Moagte ale Sfintilor, ca sd le piardi gi nu le va gdsi,c6 nevdzut, cu a sa putere, Dumnezeu le va muta din acestbrag in alti parte. $i atunci p6ngirita impir[teasi va stricaI'fhnta Mas[ a Marelui Dumnezeu din Biserica Sfintei

qi toate Altarele le va rdsturna gi le va strica. $i vacitre risdrit, ca in chip de rugdciune, hulind pe Dum-

- . .

-64-

nezeu gi zic0nd: ,,Nu voi fi nepdsdtoare fafd de Tine,Dumnezeule, ca sa I{i pierd numele Tdu de pe fafa p[m6n-

tului. Yezi, cAte 'fi-am fEcut, neputinciosule, 9i nu ai fostin stare nici perii capului meu s[-i vatdmi; agteapt[ pufinqi voi strica tiria qi md voi sui acolo la Tine, Dumnezeule,sd vedem care este mai tare dintre zei. $i va stdrui si pundmAna pe inilfime. Dar sd le l6sdm la o parte pe celelalte,cdte are si se mai facd in vremea ei.

$i de aici inainte nu va mai indelunga Dumnezeuarcul Siu qi, cu neopritd mAnia Sa gi cu infricogata putereva intinde m6na Sa spre acest oraq gi-l va lega pe el, pu-

ternic, cu secera puterniciei Sale gi, tdind pdmdntul de-desubtul acestui orag, va zice apei celei din veac, pe caresti oragul, ca sd-l inghitd pe ddnsul. Atunci apa, care cumultd fricd gi cu grab[ gi cu infricogat vifor va fierbe incele de dedesubtul oragului acestuia, trigAndu-l pe ddnsulin jos, se va ridica la inll{ime, ca o roat[ de moar[. Aqa cusila se vor deschide sinurile pdmAntului qi cei ce se gdsescin mijlocul acestui orag, vor fi trimiqi in noianul pierza-niei.

Agadar, fiul meu Epifanie, oragul nostru se va pier-de, pentru mulfimea r[ut61ilor gi a fbr[delegilor, de care

fi-am spus cd vor urma in lume, precum Domnul nostruIisus Hristos a zis ci este inceputul relelor. Dupd aceastddesfiinfare a oragului nostru, sfdrgitul lumii fiind aproape,dup[ cum am mai zis, gi dupd implinirea vremii tuturorneamurilor, care la rdndul lor, in diferite vremi au imp[-rIfit, va ridica Dumnezeu qi sceptrul israilitenilor (prin

antihrist), ca sd impdrdfeasci in al qaptelea veac spre aloptulea, pentru care a mlrturisit Proorocul Isaia, zicdndaga: ,,Va ridica Dumnezeu semn spre plinirea neamurilor,ce au st[p6nit pe oile cele risipite ale lui Israil (adicd pecregtini) printre neamuri gi va aduna pe Israilul cel ritlcit

_65_

(adic[ pe evreii cei ingelali de antihrist) in sfdnta cetate aIerusalimului". $i va fi atunci Israil ca gi cdnd au iegit dinEgipt, dup[ cum mdrturisegte gi Sf6ntul Apostol Pavel,care zice: Cdnd se vor fmplini ieqirile neamurilor, atuncise va mdntui tot Israilul.

Acestea amdndou[, de mai sus, se unesc cu cele spu-se de Sfinlitul Mucenic Ipolit (papi al Romei), care zic,ede venirea lui antihrist, c5 int6i evreii se vor inqela. $iDomnul nostru Iisus Hristos mdrturisegte aceasta, zicdnd:,,ELt am venit fn numele Tatdlui Meu Si nu M-ali primit;iar acela va veni in numele lui Si tl veli primi pe el".

Agadar, ii vor aduna pe tofi evreii in cetatea Ierusa-limului, pe care o va da lor, ca sd nu mai zicd ei: ,,Dacd arfi voit Dumnezeu sd ne miluiascd pe noi, ne-ar fi dat iariqilocurile noastre qi era sI credem in Hristos gi nu L-am fiomordt pe el, cI a iubit mai mult pe neamuri dec6t penoi". $i acum, dacd i-a adunat, n-au ce si mai zicd, fiindcdi-a adunat qi qi-au luat drepturile lor; qi iardgi au rimas innecredin96.

Agadar, indatd ce se va ardta antihrist, vor crbde inel, cd il vor primi pe el (pe antihrist) dupb cum zice in-fricogatul cuvdnt al Fiului lui Dumnezeu; pentru chDomnul nostru Iisus Hristos, Cel Unul-N[scut, nu minte,El care a zis: ,,Eu sunt calea, adevdrul Si via;a".

De nu i-ar fi adunat pe evrei, ar fi putut a-gi face in-dreptare (dezvinovdfire). Pentru cd Sfdntul Apostol Pavela zis cd au sI se m0ntuiasc6, insi nu gi din iad, ci numaidin risipire a la care au fost supugi 1815 ani in firi strdine,sub jugul neamurilor, qi de multa necinste ce li s-a fbcut.$i se vor aduna in ale lor, dupi cum am zis mai sus, ins6din iadul cel veqnic nu se vor izblvi, nu; pentru cE nu i-auputut pleca, ca s[ creadd in Fiul lui Dumnezeu. Dupd atA-tea pedepse, cum se vor pleca, mai ales acum, afldndu-se

i

-66-

in atAtea bucurii qi veselii?".$i a zis ucenicul Epifanie: ,,Acestea, las6-le Cuvi-

oase. Numai str-mi spui, pentru ce zic unii c[ nu se va scu-funda Sfdnta gi marea Biserici a lui Dumnezeu, Sofia, ci,cu nevlzute puteri, va sta sus, in v[zduh?".

Iar Cuviosul a zis: ,,Ce zici, fiule? Tot oragul scu-ftmdindu-se, biserica cum poate s[ r[mdni, ci cine vaavea griji $e ea? Oare, Dumnezeu in locaguri de mdinilocuiegte? Insi nu sunt minciuni cuvintele cele zise, pen-tru o[ va rimAne afari un stdlp al bisericii, cel dint6i, incare sunt Sfintele Piroane ale Domnului. Numai acesta vardmAne afar6, iar cordbierii care vor veni, vor lega de elfrdnghiile lor. $i vor pldnge gi se vor tAngui, cei ce umbl6pe rnare, zicdnd: ,,Vai! Vai,,nou6! C[ cetatea noastrd ceamare, cu care fbceam negof, s-a scufundat". $i aceastSplAngere va fine patruzeci de zile, iar dupd acele zile se vamuta impdrdlia Romei la Tesalonic. Atunci gi sfdrgitullumii se va apropia. $i se vor face lucruri infricogate. Pen-tru c[, in acel an, va deschide Dumnezeu ingriditura zidu-rilor, care este la porfile de la Vandalia (Marochini), por{ipe care le-a inchis Alexandru Macedon. $i vor iegi deacolo qaptezeci gi doi de implrafi impreund cu poporullor, care se numesc neamuri vandale (s[lbatice), cele maipdngirite qi mai spurcate neamuri de pe fata pdmdntului gicare se vor risipi in toatl lumea qi vor mdnca carne deoameni vii gi s6ngele lor il vor bea; vor mdnca cdini qigoareci gi broagte gi vor mAnca gi altele, mai necurate.Vai, de toatd lumea pe unde vor c6lca acegtia! Dumnezeulmeu! Bine ar fi fost ca in zilele acelea sd nu mai fie creq-tini in lume, dar gtiu cd tot au s[ fie; gi se va intuneca viz-duhul, amenin{dnd rizbunarea lui Dumnezeu, pentru urd-ciuriile pe care le vor face aceste neamuri necurate.

-67-

Soarele se va preface in sAnge, luna gi stelele vorinceta de a mai lumina, vdzdnd r6ut6tile ce se vor face deacegtia pe pimAnt, pentru cd acegti oameni spurcali vorciuta sd mdnAnce gi pdmdntul, iar Sfintele Biserici, le vorpreface in grajduri gi vor face intr-insele pAngdriri, ungdndSfintele Vase cu spurcdciuni. Atunci locuitorii pdm6tuluivor fugi in ostroavele Ciclade; pentru aceea va pldngeAsia pentru ostroave qi ostroavele pentru Asia, fiindcd nuvor merge la ddngii noroadele; gi vor pl6ge 660 de zile.Atunci se va ridica satana, antihrist, din seminfia lui Dan,nu cu puterea lui - si nu fie! - dar l-a l6sat pe dAnsulDumnezeu vas spurcat ca, printr-insul sd se implineasclproorociile Proorocilor; c[ satana va fi slobozit din legi-turile iadului, unde l-a legat Dumnezeu, gi va intra intr-unvas al sdu (adic6 intr-un om necredincios, care va aveaputerea lui antihrist). $i se va nagte dintr-o muiere spur-oat6, evreicd, gi se va mdri qi se va face impdrat. Atunci vaincepe a-gi arita inqeldciunile lui, dupd cum a zis SfdntulIoan Evanghelistul gi Proorocul Isaia: ,,Vai, bisericilor, '7celor din neamuri". Atunci se va ardta Proorocul Ilie giEnoh pi Sfdntul Ioan Cuvint[torul de Dumnezeu gi vorpropovddui, descoperind in$eldciunile lui antihrist, desprea doua venire a lui Hristos. Cu amar ii va munci pe cre$-tini preablestematul antihrist, pdni la cea mai de pe urmdrisuflare; iar c6{i nu se vor ldsa amdgifi, se vor mdntui giprieteni ai lui Hristos se vor arlta. Fericifi vor fi toliSfintii, dar mai fericifi vor fi Mucenicii din vremea luiantihrist; fericifi gi de trei ori mai fericili; pentru ci mareslavd li se va da in vecii vecilor.

Aqadar, antihrist va omori mai intdi pe cei trei Pro-oroci: pe Ilie, pe Enoh gi pe Sfdntul Ioan Evanghelistul gidupd d6ngii pe tofi pei ce nu vor primi credinfa lui; culnoarte amard ii va omori. Atunci se va face rizboiul intre

tr

, l t

II

-68-

antihrist gi Hristos gi se va cunoagte sfArgitul. Se vadescoperi atunci marea mAnie gi urgia lui Dumnezeu qi sevor face semne infricogate: fulgere, tunete, trdsnete givuiete, aqa c[ de multele tunete se va cutremura cerul giva tuna ingrozitor. Cine, atunci, din oameni nu se va in-fricoga gi nu se va inspdimAnta, fiul meu prea iubit? A-cestea ftchndu-se, fericili vor fi toli c6!i nu s-au depdrtatde Cel Unul-Niscut din SfAnta Fecioard qi de DumnezeuNdscbtoarea Maicd! Fericili vor fi c6fi, pentru dragostealui Hristos, au ur0t gi au mustrat pe antihrist gi, cu bdr-b[1ie, pe balaur mustrAndu-l in fafd 9i vicleniile lui in fat[i le-a dezvdluit. Aceqtia sunt frumogii luminitori qi pri-etenii de aproape ai lui Hristos, luminoase mdrglritare, cuinimile dulci, care in Tatdl 9i in Fiul qi in Sf6ntul Duh, inSfdnta gi cea de o fiin![ Treime au crezut".

Acestea, zicAndu-le, Prea Cuviosul Andrei, Epifanie,ucenicul s[u, le asculta (pe cele ce au si fie in lume) gisuspina din addncul inimii, pentru c[ era mult-compdti-mitor.

Pe urm[ l-a rugat pe Cuviosul ca s6-i spund cum aus[ se sfdrqeascd oamenii de pe p1mdnt qi cum o s[ se fac[invierea cea de obgte? $i i-a rlspuns Cuviosul:

,,Pe unii ii vor omori pdg6nii, allii vor muri de de-sele rdzboaie, iar pe al1ii, care vor fi cregtini, ii va omoriantihrist pentru Hristos. Iar pentru cei ce au crezut in an-tihrist, va trimite Domnul Dumnezeu fiare sdlbatice qi p[-sdri zburitoare, care vor avea cozile lor inveninate gi otr[-vitoare pline cu fepi, ca sd infepe pe oamenii aceia care nuvor avea semnul pecetei lui Hristos intreg gi fbrd de lipsdpe frunfile lor gi afa vor muri togi oamenii de aceste rdniinveninate gi otrdvitoare. Atunci, pe Sfinfii care se vorafla in pustie, care s-au ascuns de antihrist, pe aceia caresunt scrigi in cartea viefii, ii va lua Domnul, pe tofi, cu

-69-

Duhul puterii Sale, gi ii va duce la sf6nta cetate. Atunci vafi legat antihrist cu tofi dracii lui, 9i pringi fiind, vor fi da{iin mdinile ingerilor celor infricoqafi gi vor fi p[zifi p6niinaintea Judecdlii, pentru sufletele pe care le-au pierdut.DupI aceea, vor trdmbifa Sfinfii Ingeri gi vor invia tofi oa-menii cei morfi, fbrd de stric[ciune, dup[ cum zice SfdntulApostol Pavel, qi se vor preface trupurile lor, intr-o clip6,din stricdciune in nestriciciune gi vor fi r[pi1i in nori inint6mpinarea Domnului in vdzduh. Fiule, c6nd se vor ve-dea pdngiritele neamuri intr6nd in lume, gi urdciunea pus-tiirii stdnd in locul cel sfent (adicI antihrist), atunci se vacunoagte cd ldngi uqd este, iar dupl pulin[ vreme va veniJudecitorul tuturor".

Acestea toate le-a zis SfAntul Andrei, iar eu, Epifa-nie, smeritul, scriitorul acestei proorociri, am fost impre-uni-priveghetor la toate acestea. $i, lds6nd pe Cuviosulrugdndu-se, singur, eu m-am dus la biseric[.

_ Proorocirea unui SfAnt

care s-a gdsit fn Mdndstirea Decapoliei,cu hramul Sfantului Benedict, la anul 1775

A fost glsit[ intr-un morm6nt, in m6na unui Sf6nt,scrisd pe tablS de plumb, ins[ c6nd a fost proorocitl nu segtie. Era scrisi aga:

,,Cutremur mare va fi in toatd lumea la anul n4A.La anul 1760 Africa va arde cu foc Ai Roma s6nge va ve-dea (cine va voi ca sd gtie despre Roma s[ caute in Istoriacea micd bisericeascl qi va gdsi pentru aceasta, la anulamintit, lupta papilor de la apus cu calvinii, c6nd mult

-70-

sdnge s-a virsat). La anul 1790 mdnia lui Dumnezeu in totpimAntul gi nu va fi dragoste. La anul 1800 pufini vorcunoagte pe Dumnezeu. La anul 1845 va fi numai un pizi-tor. La anul 1860 sfEr6marea leului, a p[rfii r[slritului gi aAustriei. La anul 1880 se va scula un bdrbat mare qi vasmeri pe ursul crivilului qi va smulge penele vulturuluiAustriei. La anul 1990 luminile se vor stinge gi va fi oturm5".

Fdc6ndu-se socotealS din anii cei vechi de la facerealumii, avem anul 7498, iar de la Hristos 1298. $i avemacum, de la Hristos anul 1900. La greci am gdsit scris, cdcrivlful este Germania, iar nu Rusia, cdci Rusia este lamiazlnoapte.

Tdlcuire

Dupi cum se zice mai sus, la anul 1880 se va sculaun b[rbat mare gi va smeri pe ursul crivifului, mi se pareci are si fie Japonia, fiindcd cu adevirat Japonia a smeritRusia. Japonia, acesta are sd fie b[rbatul cel mare, fiindcitoli c6{i au venit au robit tot cregtinismul. T[tarii gi altena{ii, tot dintr-acolo au venit, gi au si mai vin6, dupi cumzic Scripturile despre Gog gi Magog, care este China;aceqtia au si vin[ in zilele cele mai de pe urm6, dupl cumzice Proorocul Iezechil la cap. 34 gi 39.

Din vedeni i le SfAntului Ni l Athoni tu l

Izvordtorul de mir -

A zis Cuviosul Pirintele nostru Nil: Pdrinfii cei maidinainte ziceau rugdciunea intreagl qi desdvdrgit: ,,Doam-ne Iisuse Hristoase, Fiule gi CuvAntul lui Dumnezeu, pen-tru Ndscltoarea de Dumnezeu, miluiegte-mi pe mine p6-cdtosul". Iar cei de dupd d6ngii au lSsat pe N[scdtoarea deDumnezeu qi zic: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-nezeu, miluiegte-mdt". Iar cei de pe urma lor au lSsat peFiul lui Dumnezeu qi zic: ,,Doamne Iisuse Hristoase, mi-luieqte-md". Iar monahii vremii de acum au ldsat Doamnegi se nevoiesc numai pentru aur, gi zic: ,,Iisuse, miluieq-te-md". Iar cei mai de pe urmd o sI lase gi pe lisus pi o sdzi c i numai,,mi luie gte-mi", ge gliind " cum s-a-sg. 41i.pga.{g_giglc! nu o si cunoasql cine sd-i miluiasc[. Pentru aceasta}ic: c6nd va veni de patru ori cdte 25 de ani, adicd 100 deani, de la 1775 pdnd la 1875, oare atunci in ce stare o sdajung[ viafa noastrd monahiceasci? $i dupi aceasta, c6ndvor mai l;gSq ae trei ori cdte25 de ani: adicd de la 1875p6n[ la t95J, care este la mijlocul veacului a.l optulea dela facerei-lumii, adicd la 7500, oare cAt[ tulburare are sdse facd de ta 7400 pana tffi-Z Ce rdpiri o sd se faci, eeamestec[ri de sdnge? Adicd se vor insura rudenii intre ele,striclri de copii, sodomii, preacurvii, curvii gi toate altefEradelegi pierz[toare. $i o sd se intrebe neincetat gi nu osE g[seasci nici inceputul nici sffirgitul; gi atunci are sdvie gi sfdrgitul agarenilor (turcilor), cea mai de pe urm[ qiamard iarn6. C[ci atunci are sd fie sc6rbi si strdmtorare intoati lumea.

I*

b-.:

*72-

l)rrpir picrzarca agarenilor, pe urml are sd se facd alol)tulo:r solx)r $i are sd se faci o adunare care o sd gadd pef 2 sc:rrrnc. lii aceqtia au se aleagd binele din rdu; dreaptacrcrlirrltr clin cresuri, dupb cum la arie se alege gr6ul dinlllic; griiul pentru oameni, iar paiele pentru foc. $i are s6sc lircil pace, ins[ pufind vreme (dup6 cum zice SfdntulArrrfrci cel nebun pentru l{ristos, 32 de ani) gi pe urmd ia-rrlqi au sd se intoarci oamenii la viclequguri spre pierzaregi nu o sd se socoteascd intre frate gi sor6, tat[ sau mam6;ctr fiul se va impreuna cu mama lui gi fratele cu sora lui ginu vor vrea sd asculte de nimeni, ci vor avea numai o std-p6nire spre curvie, ca la Sodoma gi Gomora gi la cele mairele. Cd fratele va avea de muiere pe sora lui qi fiul vaavea de muiere pe mama lui; qi va omori fiul pe tatdl luica sd curveascd in slobozenie cu mama lui; gi alte mii derflutIfi se vor face (Acestea se vor face in vremea impira-tului al doilea dupi ciderea turcilor de la impirdfie). gi cuc6t vor spori riutdfile, cu atdt gi nerodire se va face.

Se vor da oamenii la indulciri, la rdpiri, minciuni, lacurvii, la sodomii, la mdndrii, la nedreptiti, la dezniddj-duire, la lenevirea de cele bune, la invdrtoqarea inimii, lapomenirea de rbu, la vrijbi, la iubirea de averi gi de argint,gi precum cel iubitor de avu{ie invisteregte in ripitoruf siuvas, a$a va fi gi venirea lui antihrist. Fiindci rnai inaintenrr sil se intunece simfirile oamenilor cu nesimfirea intune-ricului, -* gi se vor intuneca oamenii de patimi, dupd curnzicc Apostolul Pavel: ,,Pentru cd nu au primit adevdrulIit,unghcliei, le-a dat Dumnezeu duhul tnqeldciunii pati_ntilor, c:rr sd se tmplineascd tntru ddnqii fdrd de legea;'.

Sunt 25 de ani de cAnd s-au intors oamenii spre mair[u, acfici dc la anul 1785 incoace pierzarea a st6p6nit.Dar cdnd vor rrrai trece alfi 25 de ani, la ce ticdloasd stare

na- tJ --

are sd inainteze lumea? $i dupd acestea, p6nd la anul 7500de la facerea lumii, .'ror urma toate relelelui antihrist.

in veacul degartei viefuiri randuiala monahiceqtiiagezdri se desparte astfer: cei de diminea![ se aseamdnd'cufTacdra focului, cei de la amiazd, cu cdrbunii ,"i ufringi,iard cei de seari cu spuza cea amestecat[ cu ,"rrrrqi, .ur"rdmdne de la cdrbunii cei apringi. Iardgi, cei cle dimineafa o(se aseamind cu litera Alfa, iar cei de la amiazd, cu ,,Mi,, qi pr,,Ni", iard cei de seard cu F. Adic5, fero, fero, care'in lim_ .'./ba noastrd inseamnd ad-o, ad-o, ce inchipuiegte ,r..o1iul ,,,iubirii de agoniseali gi adundri fEri de ,uiiu, pr"r.r_,'iu_ Tbirea de sine qi de a stdp6ni, a nedrepteii, iubirea de ar_gint, iubirea de m6ndrie, de slava degart6, cdmiltdrie, a seprigoni unii pe algii, a r6pi dreptul aliuia gi a_l ,taparri ,upe al siu gi altele ca acestea. cr iubirea de argint'ii iacepe c6lug6r a uri calea cea strdmt[ gi necdjite gi a iubi rnaimult odihna qi lenevirea, care este pov[fuitoare gi invd_frtoare la toatd rdutatea. De la patriarli p6ni la imperali 9ip.6n[ la monahi qi la cei mai de pe urm6 sdraci, aceasta(iubirea de argint) nu ne las[ sd inirdm prin uga cea strAm_t[ gi necdjit[; pentru cr iubim cele ali rumii acesteia gisuntem pdtimagi la ele gi cel mai int6i este pdntecele.I. i tera H, care pe grecegte se zice:,,hir_hiroterui, _ c6 din xrdu in mai rdu va merge, in jos. Cu litera H se va in..f,

/,dupi

_moartea impdratului celui bun, care va fi pus de in_geri dupd cdderea turciror. c[ci de la al doilea imparat-atconstantinopolului au sd inceapd anii durer.ilor qi ior spremai riu va merge.pAni la sffrgit. Litera ,,psi,; inseama ,f,psoVlno", adicd minciuna, cdci la vremea aceea va imp6_r6[i *rinciuna, care este antihrist. Iard litera Omega ,,rrr,, ,r;ilseamnd sfhrgitul tuturor, ardtAnd a doua venire a luil isus Hristos.

o(fillt ,f

Proorocie desPre sfArgi tu l lumi i

Din cele ce se vor ivi pe la anii 1950 de la Hristos,

am insemnat aici puline. Vor fi de obgte in gurile tuturor,

lucrdrile cele mai infricogate gi nimeni nu le va pdzi: td-

piri, nedreptate, zavistie, lux, desfrAnare, neru$inare, iubi-

re de sine, dir[pinarea averii qi a cinstei, ambifia cea fdrd

de nici un folos. $i vai de acele locuri in care vor fi unele

ca acestea, cd nici pimantul nu-gi va mai da roadele sale,

cele hrdnitoare (care saturS). Pe vremea aceea se vor arita

lucrurile lui antihrist, ca iarba, primdvara, cdnd incepe a

incolti. Cinstea cdtre cele sfinte va fi ca argintul cel spoit

pe araml. in vremea aceea mulli se vor socoti drept invl-

ga1i, dar numai din gurd; ins[ ploaia cea fierbinte, din

iocul invdfdturii celei s[n6toase la unii din oameni, se va

veqteji, cdci, c6nd col1ul acestor buruieni (adic[ inv6!6-

turile cele otr[vitoare ale lui antihrist) se vor ivi, poate se

va mai prelungi rdul lumii, ins6 tot el va birui' Jine minte

cele ce ai auzit de la mine, vesteqte in lume pentru sem-

nele sfArgitului lumii, cdnd vor fi; qi chiar timpurile anu-

lui, cele patru, cu multd prefacere se vor schimba (aici

zice despie timpul lui antihrist, despre cei trei ani Ei ju-

mitate).

Cuvdnt despre venirea lu i ant ihr istgi pentru sf6rgi tu l lumi i

al Cuviosului Nil Athonitul * Izvordtorul de mir

,,Cdnd se va inmulli fEridelegea, toate prihdnirile gifEradelegile lumii au sr se adune intr-o necuratd fiici acurviei, care are sd fie locag al preacurviei.

Doamna noastri, Ndscdtoarea de Dumnezeu, a fostPreacuratd inainte de nagtere, Curatd in nagtere gi dupanaqtere, qi a n[scut pe Emanuel, Cel ftrd de pdcat.

Acea necuratd, fric6, mama tuturor fEr[delegilor gi aspurcatului antihrist, are sd fie o curv6 necuratd gi piea-curvl in toatd viafa ei. La aceastd necurati au sd s, udrrrr"toate fbrddelegile lumii gi are sd nasci pe fiul pierzdrii gi,din pricina lipsirii Darului sdntului Duh de la oameni,pentru picatele qi fbrddelegile lor, o sd se adune gi o si in_vieze in ea (in pantecele ei) toate ftrddelegire oameniror.Dupa nagterea fiului pdcatului, are s6 vind toatd lipsa inlume.

intii: au sd se lipseascd oamenii de dragoste, deunire,-de curifenie, de frica lui Dumnezeu; in oru!" nuvorTui fi preofi 9i proiestogi credincioqi; bisericile luiDumnezeu vor duce lips[ de arhierei, de duhovnici gi depreofi dlept credincioqi (precum au inceput inc6 de uru_a se lipsi).

Pe urmd se va ar[ta qi acest necurat, dup6 creqtereavarstei lui gi se va umple de sataniceasca putere.ca sd facdsemne qi minuni cu vrrjitoriile lui, inaintea oamenilor ce-lor pitimagi, precum a fbcut Chinops, vrdjitorul, acea in_viere mincinoasd a morfilor gi alteie. Dar la oamenii ceisfinfi vrdjile nu au nici o putere, ca sI ii amdgeasci, ci nu_

- '16 -

nrir i l l cci irr lurtccafi cu patimi. Precum Marele Macarievctlc:r pc lbnrcia aceea in firea ei, iar oamenii o vedeau ca

1rc o irrlrlt. $i se va ardta fr[atnicul, antihrist, bl6nd, la in-

rrclrrr lrr l prupovdduir i i lui, ca sd plece popoarele la inqe-larc,irrrroa lui, ca sd-l punl implrat. Cu pace 9i cu smereniesc v:r arlta, ca toli sd se inchine lui, fiindcd hrana lui este

itrlburarea oamenilor, cdci, atunci cdnd se vor tulbura oa-

rrrcnii, el se va bucura. Cd aceasta este uitarea credinlei qi

a fricii lui Dumnezeu: curvia, preacurvia, sodomia, iubi-

rea de avufie, iubirea de argint, pomenirea de r[u, zavistia,

osAndirea, minciuna, clevetirea qi celelalte riutili. $i aces-

tea toate, au sd odihneasci qi sd stdp6neascd toate cetdfile,fiindci nu se va gdsi alt individ vrednic ca sd imp6r[{eas-

cd in cet6!i. Pentru aceasta va stdpdni toat[ lumea; 9i-l vor

avea pe el (pe antihrist) atotstipdnitor'CAnd vor picdtui oamenii, vor considera cd igi lu-

creazd mdntuirea lor. Atunci se va defiima Sf6nta Evan-ghelie gi bisericile lui Dumnezeu 9i are s[ fie multd lipsd

de cuv6ntul lui Dumnezeu in lume. Semne qi aritdri de la

Dumnezeu: lipsd gi foame indoit6, simfitd qi gindit6. Sim-

[it6, c[ se va inchide cerul ca in zilele lui Ilie gi nu va plo-

ua, pentru fbrddelegile lor. $i gindit6, adici vor fldmdnzicranrenii de cuvdntul lui Dumnezeu; cd nu se va gdsi unonr drept cu fapte bune ca s[-i inveie cuvdntul mAntuirii.

$i se va ridica binecuvdntarea lui Dumnezeu de la mdncdriqi biluturi qi, cu cdt vor mdnca mai mult, cu atdt mai mult

vor f l trnr6nzi.Atunci cei bogali igi vor deschide visteriile lor, aurul

Ei argintul aruncAndu-l; acestea se vor defbima qi se vor

cilca ca pictrele pe drumuri. Atunci se va zdmisli rdutatealui l,ucifur in inimile oamenilor 9i atunci va viefui p6-gdnitatea cu pecetea lui antihrist gi se va ridica Darul luiDumnezeu de la oameni, precum zice Sf6nta Scriptura:

11

',NLt va rdmdnea Duhul Meu tn oamenii aceqtia in veac,pgntru cd trupuri sunt,. $i se vor impufina oamenii, vorslEbi 9i vor muri cei pecetluili de antiirrist, ca pdsdriie pedrumuri; gi vor m6nca oamenii cdrnuri de oameni morfi,nemaiput6nd suferi leginarea gi foamea. $i mdncdndtrupuri moarte vor muri gi ei.

_ Iar infelesul pecetei lui antihrist este.. ,,Al meu eSti,al tdu sunt, de bund voie vin, nu de sild',. yai gi umu.'d"cei pecetluifi de antihrist! Se va face mare tulburare inlume; gi auzind oamenii c[ intr-alte p6r!i este pace, se vormuta acolo gi vor glsi, dimpotrivd, mai mult6 iipra. gi vorauzi de la locuitorii locului aceluia: ,,O, cum a1i venit inacest loc blestemat, unde n-a mai rimas intre noi intele-gere omeneascd?". $i, atunci, vdz6nd. Dumnezeu tulbura_rea oamenilor, o s6 porunceasci mrrii s[-qi ia cea dintaistare; gi o sE se suie focul cel de sub plmdnt, cu care seinfierbantd apele cere carde gi are s[ fiarbd upu

-a.ii-p..-cum fierb apele ?n oalele cele de metal. Atunci vor incetaoamenii de a se mai muta din loc in loc. Din fierbereamirii se va desfiinfa p6m6ntur gi se va usca gi nu va rdsdriiarba, copacii nu vor inmuguri, vl[starii gi izvoarel" uf"_lor se vor usca, dobitoacele gi pflsdrile vor muri de aburiimdrii gi a pucioasei.

Iati, vremea se apropie gi rroi nu vrefi sb infelegefi,fill9:e viclegugurile oameniloi s-au inmurlit; s-au fdcut gistihiile grabnice, cd se apropie sf6rgitul.

Dar, Dumnezeu, purtAnd grijl pentru mintuirea tu_turor oamenilor celor cu bund voinfd, va trimite, atunci,pe cei trei Sfin{i: pe Ilie, pe Enoh gi pe Sfhntul loan, Cu_vAntdtorul de Dumnezeu, ca si propovdduiasc[ gi si in_toarci la mdrturisire (pocainfa) li se_i invele pe acei pu_fini, care vor vrea si se mAntulasci. $i care ,r,, ," ,uo.pecetlui cu pecetea lui antihrist, vor mogteni impar[{ia ce_

-78-

rurilor. cici. insemnAndu-se cu semnul 9i puterea cinstitei

Cruci, se vor izbdvr din osdnda iadului.De fldrnAn ziEi, tdbdafi, cd Dumnezeu vd va trimite

ajutorul Sdu din in[l{ime. Iar oamenii vor zice: iat6, cei ce

s-au peceltuit cu pecetea lui antihrist s-au mullumit' Iar

Sfinfii le vor zice'. ce mullumire este aceasta cu insemna-

rea pecetei celei pietzdtoate' care cu inqelIciuni i-a inqe-

lat, nesimfitori fiind, cd nu-;i cunosc m6ntuirea lor?

$i aceqti oameni r[i s-au frcut ?ntr-o unire cu dracii,

de aceea nu simt foamea 9i setea; insd ei fl6m0nzesc aiinseteaz[ de 7 ori cdte 7 mai mult decAt voi, cei drepfi'

Ribdafi pufin, cdci cei ce vor rdbda, dintre voi, vor trdi in

veci.Atunci, vdzdnd antihrist pe cei trei Prooroci propo-

vlduind adevdrul qi ardtAnd inqeliciunea lui, se va mdnia

gi va porunci la ai s[i sd ii aducd inaintea lui qi, int6i, are

r[-i *otn" asc6, zicdnd: ,,Pentru ce voi nu vd pecetluifi cu

pecetea impdriteascd?". Atunci ei il vor oc[ri pe fafd pen-

tru ingeldciunile lui, zicAndu-i: ,,O, amlgitorule qi inqeld-

torule antihrist, nu-!i ajunge c[ ai pierdut atdtea suflete, ne

silegti qi pe noi sd te ascultdm? Blestematd este pecetea ta

qi siava ta gi cu pierzarca ta a venit 9i sfdrqitul lumii"' Iar

ipurcatul, auzind ocSrile lor gi blestemele ce-i fac Sfinfii,

,ingut are sd ia sabia gi are s6-i taie. Iar dupd moartea lor

are s5 porunceasca slujitorilor sli s6 fac[ cumplite r6ut[fi,

adic6: curvii, preacurvii, sodomii 9i cumpirdri de copii

parte bdrbdteasc[ gi femeiasc[; vor curvi pe drumuri, ca 9itainii, qi aga are sd se sting[ firea omeneasc6, prin aceste

chipuri ale r[ut6!ii, adic6, prin curvie simfitd 9i gdndit['

Pentru rdutatea lor igi vor pierde cuviinla cea omeneascd,

care o sd iasd din min{ile lor, pentru multa neastdmpdrare

a curviei. Se vor face scurfi la stat, ca dracii, fiindcd firea

dracilor este sourta gi rotund6. c6 firea dracilor cu a oa-

-79-

menilor celor rdi are si se uneascr gi la scurtimea vdrsteiau sd fie pdnd la cinci palme indlfime. se vor face oameniimai vicleni dec6t dracii, fiindcd dracii n_au trup ca s6curveascd gi s[ ucidi, ci numai in g6nd indeamni pe oa_meni (adicd, le qoptesc oamenilor in g6nd ce sd facd, iaroamenii, necunoscAnd poruncile lui bu*n"r"u, cred cdaceste ganduri sunt ale ror qi cd ceea ce gandesc ei estebine qi le este lor qi celorlalli spre mAntuire, necunoscdnd,sdrmanii, viclegugurile gi cursele prin care diavolul i_afhcut slujitori ai planurilor lui).

Atunci antihrist are si se bucure foarte mult, cd gi-aimplinit scopul lui cel. r6u gi dorinfa sa cea fEra de lege.cdnd se va bucura el gi se va veseli, are s[ ii vie sabia Jeacu. doui ascufiguri de sus, care-l va sfbrdma, iar spurcatullui trup il va arunca in vegnica munch, unde se vi munci,impreuni cu sufletul cel prea necurat al lui; 9i pentru a_ceasta va fi omordt, spre rdspldtirea morfii lui.- $i moartealui are si facd sfdrgit morfilor, dup6 cum moartea lui Avel(pe care l-a ucis cain) a fost inceputul tuturor morliror,aga gi antihrist are s6 fie s{hrgitul tuturor morfilor, gi aga osi se sfdrgeascd toatd lumea.

Numai Unul Dumnezeu qtie gi cunoaqte cele ce vorI 9upa acestea gi cum au sd se sfiigeasa toate. Se va facejudecatd gi risplltire gi cei cu fapte iun", ca oile cele fErdde riutate, au si imp[rdfeascd cu Hristos, in impdrdfia ce_rurilor; iard cei pdcdtogi au sd fie osdndili in vegnica *uncd a iadului' cu antihrist impreund qi cu toti dracii in veci.

Din Apocal iPsa

(7,3-10)

,,Nu vdtlmafi pimdntul, nici marea, nici copacii,pdn[ ce nu vom pecetlui pe robii Dumnezeului nostru pefrunfile lor. $i am auzit num[rul celor pecetluili: O sutdpatruzeci gi patru de mii de pecetluifi din toatd seminfiafiilor lui Israil".

Dupd acestea am vdzut, mullime mult[, pe care ni-meni nu putea sd o numere; din toate neamurile gi semin-

fiile gi popoarele gi limbile pdmintului, stdnd inainteaScaunului gi inaintea Mielului imbrlcafi in vegminte albegi cu finice in miinile lor.

$i strigau cu glas mare, zicdnd: ,,Mdntuirea este dela Dumnezeul nostru, care gade pe Scaun gi de la Mielul".

*

Dupd ciderea turcilor vor veni toate neamurile lacredinla Ortodoxd 9i se vor uni cu Biserica R6sdritului.

Aproape de venirea lui antihrist, cu trei ani gi ju-

mitate mai inainte, va trimite Domnul pe Enoh 9i pe IlieTezviteanul gi pe SfAntul Ioan Evanghelistul, ca sd propo-vdduiasc[ dreapta credinfd, ca lumea sd nu primeascdpropovdduirea lui antihrist, cdci ingelltor este 9i potrivnic

lui Hristos. In vremea propoviduirii se vor intoarce numaidin seminlia lui Iuda o sutd patruzeci gi patru de mii. So-cotili deci, dac[ numai din Iuda se va intoarce atita mul-

!ime, apoi din celelalte neamuri , cdtd mullime de popoareare sI creadd in Hristos, gi c6te minuni au sl facd aceqtia?CAt foc are sd se coboare din cer qi c6t rdzboi va fi ca ape-le si se prefacd in sdnge?!

-8t-

$i antihrist are s6 facd minuni, inc6t gi munfii o sd_imute din loc cu farmecele gi cu vrijitoriile lui, dar va fer-meca numai vederea oamenilor, iar munfii nicidecum nuse vor muta.

Cdci zice; ,,Iar trupurile celor trei propoviduitori ailui Hristos vor gedea trei zile gi jumdtate aruncate in uli1d,apoi va veni glas din cer gi vor invia qi se vor urca la ce..Atunci tofi antihrigtii iqi vor trimite daruri unul altuia,zicand' cd acegtia trei ani au pedepsit pdmdntul cu tot felulde pedepse".

Din viafa SfAntului Cipr ianin care se aratd cdt de mare vrdjitor afost er (tnainte de a se

pocdi). ASa Si antihrist, cufarmicete qi cu vrdjitoriile lui, aresdfarmece vederile oamenilor celor peceiluili cu 666

La 30 de ani ai vdrstei lui a mers Sf6ntul Ciprian lahaldei gi acolo, invdldnd citirea stelelor, a completat inv6-fdtura sa. Apoi a mers in Antiohia unde s-a desrvdrgit into-atd riutatea: vrdjitorii gi farmece de suflete pierzdtoare.Mare prieten gi credincioas[ slugd a stipdnitorului iadului,cu care singur, de fal5, a vorbit, qi de rnare cinste diavo_leasc[, de la dansul, s-a invrednicit. Aceste lucruri le-amdrturisit, zicdnd ,,56 md credefi pe mine, cI pe insugidiavolul singur l-am v6zrt gi el mi-a zis: Iatd, noul Am-vrie, grabnicul spre ascultarea noastri, vrednic de impd_rifia noastrd". $i mi-a fbgiduit si md pun6 boier, dupd ie_girea mea din trup, iar c6t voi mai petrece pe pdmAnt intoate sd-mi ajute, gi mi-a dat spre slujire

-i. un grup de

-82-

draci. Drept aceia boierii lui md ascultau, vhz6ndu-mi cin-stea ce mi-o fEcuse diavolul.

$i era chipul lui ca o floare gi capul lui incununat cuo corcrani prefrcutd, nu adevdratd, ci cu ndluciri. Toat6coroana era din aur gi pietre luminoase, care tot c6mpuldin jurul lui il lumina; gi hainele lui erau minunate. Iarcdnd se intorcea incolo gi incoace, se cutremura tot loculacela gi mulfi stdteau ldngd scaunul lui in diferite rAnduielide duhuri ale r[utd{ii, in mare supunere, 9i eu, cu totulsupundndu-md la toate poruncile lui".

Acestea toate, despre ddnsul, le-a spus Sfdntul Cipri-an, dupi lepddarea sa de diavol gi intoarcerea la credinfacea Ortodoxd in Hristos.

De aici se vede cam ce fel de om era el, care era pri-eten al dracilor qi fEcea toate lucrurile lor, supdrdnd pe oa-rneni gi inqeldndu-i. Petrecdnd el ?n Antiohia, a adus multimullime de oameni spre toat[ spurcata ftrddelege. Pemulfi i-a ucis cu otr6vurile gi cu farmecele lui, pe copii 9ipe copile spre jertfa dracilor ii injunghia; pe mulfi i-ainvdlat vrdjitoriile cele rele, pe unii sd zboare prin vdzduh,pe allii si inoate cu barca prin nori, pe allii i-a ficut sdumble pe ap6, inc6t de cltre tofi pdgAnii era sldvit gi cin-stit ca un mare vr6jitor gi prea infelept slujitor al spurca-

{ilor lor dumnezei. $i mulfi la d6nsul alergau, pentru ne-voile lor, gi acestora le ajuta cu drdceasca sa putere (veziin Vielile Sfinfilor, la 2 octombrie).

La sf6rqitul lumii se va dezlega satana din iad qi aresd dea toatd puterea sa lui antihrist qi va locui intr-insul,dupl cum zice Sfdntul Efrem Sirul in cdrtile lui.

SfAntul loan Damaschin

Pentru antihrist, din cartea a IV-a, cap. 26.

Se cuvine sd gtim c[ trebuie sd vind antihrist. Decitot cel ce nu mdrturiseqte pe Fiul lui Dumnezeu, cd, a venitin trup gi cd este Dumnezeu desdv6rgit gi S-a flcut Omdesdvdrgit, impreund qi Dumnezeu des[v6rgit, antihristeste. Trebuie mai intdi sd se propovdduiascd Evanghelia latoate neamurile, dupd cum a zis Domnul. $i atunci va fisfArgitul qi va veni Domnul sd judece lumea, spre mustra-rea jidovilor, celor potrivnici lui Dumnezeu. Cd, zice ,,Euam venit in numele Tatdlui Meu qi nu md primifi pe Mine;dar va veni altul in numele sdu, gi pe acela il vefi primi".Apostolul zice: ,,Pentru cd ei n-au primit dragostea adevi-rului, ca sd se mAntuiascs, de aceea le va trimite Dumne-zeu, lucrarea inqeldciunii; ca si creadI minciunii gi s[ sejudece tofi, care n-au crezut adevdrului, ci au crezut innedreptate".

Deci iudeii, pe Domnul nostru lisus Hristos, Cel ceeste Fiul lui Dumnezeu, nu L-au primit; iar pe ingeldtorul,care se va numi pe sine Dumnezeu, il vor primi. Iar cumse va numi pe sine Dumnezeu, ingerul l-a invdfat pe Da-niil, zicdnd aga: ,,Spre Dumnezeul pdrinfilor s[i nu va in-felege". $i Apostolul zice:,,Sd nu vd am[geasci cineva pevoi, in nici un chip, ci va veni mai intAi depirtarea (decredinfi) gi pe urmd se va ardta omul pdcatului, fiul pier-zaniei, potrivnicul, care se va inilfa mai presus de tot celce se zice Dumnezeu, sau inchindciune, aga incAt sd gadliel in Biserica lui Dumnezeu, ca un Dumnezeu, ar[t6ndu-scpe sine ci ar fi el Dumnezeu". Dar nu in Biserica cea Or-

***

-84'*

todox6, ci in cea iudaicd. Cdci nu la noi, ci la iudei vaveni. Nu pentru Hristos, ci impotriva lui Hristos qi a celorce sunt ai lui Hristos. De aceea se qi numegte antihrist.insd trebuie mai int6i sd se propov[duiascl Evanghelia latoate neamurile. $i apoi se va ardta cel fbrd de lege, acdrui venire va fi cu lucrarea satanei gi cu puterea diavo-lului; semne gi rninuni mincinoase va face cu fermecdtorii,cu nedreptate in cei pieritori (pecetluifi cu 666); pe acestaDomnul il va omori cu duhul gurii Sale qi-l va strica cuvenirea afitdrii Sale. Deci, nu diavolul se va face om, ci,dupd asemdnarea intrupirii Domnului, (sd nu fie) un omse va nagte din curvie, gi va primi toatd lucrarea satanei,cd, mai inainte gtiind voinfa lui cea rea, Dumnezeu vaslobozi diavolul sd locuiascl in acel om.

Deci, se va nagte din curvie, precum am zis, qi va ficrescut in ascuns gi firi de veste se va scula gi se va im-potrivi gi va impdrdli. Dar la inceputul impird{iei lui, saumai bine spus la inceputul tiraniei lui, se va ftfdrnici, iardupd ce va lua stdpdnirea, va prigoni Biserica lui Dum-nezeu gi iqi va ardtatoatd riutatea lui. Va veni cu semne gicu minuni mincinoase gi amdgitoare (nu adevdrate), cufarmece, cu putere diavoleasc[; gi, pe cei ce vor avea pu-trede qi neintdrite temeliile minlii lor (necredincioqi), ii vainqela gi ii va depdrta de la Dumnezeul Cel Viu. gi aga seva sili spurcatul sd sminteasc[ gi pe cei alegi; de i-ar fi cuputin!6. Dar Domnul va trimite pe Ilie Tezviteanul qi peEnoh, ca sd intoarc[ inimile pdrinfilor citre fii, adic6 sina-goga evreilor cltre Domnul nostru Iisus Hristos gi cdtrepropovlduirea Apostolilor. Ei vor fi omordli de antihrist.$i va veni Domnul din cer, in chipul in care L-au vlzutApostolii, pe El, merg6nd la cer, Dumnezeu deslv6rqit giOm desiv6rgit, cu slav[ gi cu putere; gi il va omori pe o-mul frridelegii, pe fiul pierzirii, cu Duhul gurii Sale. Ni-

-85-

meni sd nu agtepte pe Domnul de pe p6m6nt, ci din cer,precum Insuqi a spus. Deci, antihrist va fi om cu adevdrat(antihrist se zice potrivnic lui Hristos).

Din viafa Sf intului loan Evanghel istulDespre cele ce a lucrat Chinops vrdjitorul, minunileJdcutede ddnsul cufarmecele lui. Asemenea vaface si antihrist tn

vremea tmpdrdliei sale

tn vremea cdnd propovdduia Sflintul Ioan Evanghe-listul in ostrovul Pergamului, era un vrljitor cu nurieleChinops, care de mulli ani petrecea in pustie cu duhurilenecurate. $i tofi oamenii din ostrovul acela il aveau ca peun Dumnezeu, pentru ndlucirile pe care le ficea. Jertir_torii, care slujeau lui Apolon, erau foarte nemullumifi asu_pra Sffintului loan, pentru c[ a risipit capiqtea acestui idol,cu puterea lui Dumnezeu, gi pe to{i oamenii i_a i'tors lainvd!5tura Bisericii Ortodoxe, invd!6ndu-i in numele luiIisus Hristos.

. - Deci, acegti jertfitori s-au dus la Chinops qi i s_au

jeluit impotriva Sffintului loan, rugAndu-l pe ei ca sd vinasi-i rlzbunB pentru necinstea ciumnezeilor lor. Dar Chi-nops n'a vrut si meargd in cetate. Apoi mai mulfi cetifenif-au rugat. El tot nu a vrut, ins6 le-a fbgiduit cd vatrimiteun inger viclean (drac) in casa lui Miron, unde locuiaSfdntul loan, ca sd-i ia sufletul lui gi s6-l dea judecdfiiveqnice. Deci, a doua zi, a trimis un diavol mai mare dlncei vicleni, poruncindu-i ca s[ aducd la ddnsul sufletulSfdntului Ioan.

cuvAurDESPRE srAngrru L LUMrI

din Apocalipsa qi din scrierile altor Sfinyi Pdrinli

La sfArgitul lumii, dupd multe riutili ale lui anti-hrist, vor fi mari nevoi gi sc6rbe in toatd lumea, cum n-aumai fost de la inceputul lumii, dar nici atunci nu va uitaDumnezeu pe aleqii sdi, cdci le va trimite lor ajutor gi vascurta zilele lui antihrist qi imp[rdlia lui cea urgisitd cu-rAnd o va strica. $i acei trei ani gi jum[tate vor trece foarterepede, dup[ cum zice SfAntul Ioan Evanghelistul in Apo-calipsd, cap. 12: ,,$i mai inainte va trimite Dumnezeu peEnoh qi pe Ilie care vor ardta viclequgurile lui antihrist".Cdci acegti Sfinli sunt luali cu trupurile in rai, Enoh maiinainte de potop; Ilie dupd potop, iar Ioan dupd Hristos, qitrdiesc p6nd astdzi aga cu trupurile, unde, numai Dumne-zeu gtie. $i vor veni atunci, adicb in vremea lui antihrist,acegti Sfinli gi vor arlta viclegugurile lui. $i la sfdrgit, t6-iafi fiind cu sabia, vor muri gi vor gedea in ulife trupurilelor moarte ffei zile qi jum[tate; gi dupd cele trei zile gi ju-mdtate va veni glas din cer, zicAndu-le lor: ,,Sculafi-vd qivenili la mine"; gi atunci indat5, inviind ei, se vor ridicacu trupurile in nori la cer. Iar dupd aceea degrab[ va sosisfArqitul lumii qi va fi dupd cum a zis Domnul nostru IisusHristos in Sf6nta Evanghelie. Atunci puterile cerului sevor cl6tina, iar ingerii care au aceastd dumnezeiascd dre-gdtorie (ca intru minuni, cu tdrie sd poarte lucrurile luiDumnezeu), atunci vor incepe a schimba qi a tocmi lucru-rile cerului gi ale pdmAntului, cu groaznice schimbdri, in-

-91 -

cdt vor infricoga lumea gi va fi mare fricd qi durere oarle-nilor. Iar toate acestea vor fi spre rdspl[tirea oamenilorcelor rii gi vrdjmaqi ai lui Dumnezeu.

Descoper i re a lu i Dumnezeu

Cdtre un oqrecare om drept Si pldcut al Sdu

Sufletul unui om drept, cu voinfa lui Dumnezerr, afost purtat prin vimile vdzduhului, prin iad gi prin rai; gifiind el purtat pe la tofi Sfinfii, a fost dus gi la acegti treiSfinfi: la Enoh, la Ilie qi la Sfdntul Ioan Evanghelistul,cdci acegti trei Sfin{i sunt la un loc. Purtat fiind de Arhan-ghelul Mihail, i s-au ardtat lui toate cetele Sfin{ilor. Iar laacegtia trei era o masd foarte frumoasi, care avea o pres-curd pe dinsa. Atunci a zis Arhanghelul Mihail: ,,Fericilivor fi tofi c6!i se vor invrednici a m6nca din prescuraaceasta. Cici, in vremea lui antihrist va inceta de a mai fiSfdnta Liturghie pe pbmdnt gi vor veni acegti trei Proo-roci, in vremea lui antihrist, qi vor sluji SfAnta Liturghie givor impdrtdgi pe creqtinii care se vor afla in vremea aceea,gi care vor primi propovdduirea acestor trei Prooroci"dupi cum zice la Apocalipsa (7, 4): ,,$i am auzit numdrulcelor pecetluili, o sutd patruzeci Si patru de mii, pecetluilidin toatd semin{ia fiilor lui Israil" (adicd din tot neamuljidovilor). Aceqtia au sd cread[ in propov[duirea acestorProoroci, afard de alte limbi gi neamuri care vor primipropovdduirea acestor trei, gi vor fi omorifi de antihrist,pentru ci nu l-au primit pe ddnsul (dupd cum zice Sf6ntulIoan Damaschin despre venirea lui antihrist).

-92-

Cele patrusprezece semne, prin care lumea se vastrica, vor fi tn patrusprezece zile. Ya certa Dumnzeulumea cu ddnsele, aga cum ne-au ardtat Sfinfii Pdrinfi. Elenu vor urma una dup[ alta, in fiecare zilardnd, ci, precumscrie la Apocalipsa SfAntului Ioan, se vor impdrfi zileleacelea in oarecare vremi. $i vor fi sernnele acestea la sf6r-gitul lumii:

in ziua dintdi, se vor indlfa toate apele mdrilor in susde patruzeci de cofi gi vor sta ca nigte ziduri"

In ziua a doua, vor scddea apele mdrilor in ad6nc,inc6t abia se vor vedea gi, de sunetul valurilor, toatd lu-rnea se va ingrozi; iar care vor fi aproape de mare, vormuri de gtoaza vuietelor valurilor.

in ziua a treia, toate fiarele cele spurcate gi veni-noase gi toate jivinele mdrii, cele necurate qi veninoase,vor iegi la f[rmurile mlrii gi vor urla gi vor lipa cu glasmare, incdt se vor inspiimdnta tofi oamenii din lume.

in ziua a patra, se vor aprinde apele mdrilor gi toatecelelalte ape (curgdtoare gi stitdtoare) qi vor arde din fuirdp6nd deasupra gi vor clocoti ca para de foc Ai 1[rmurile sevor face de smoali gi de catran, qi va fi mare groazd qispaimd in toatd lumea.

In ziua a cincea, marea qi izvoarele gi tot pimAntul,se vor umple de sdnge, dupd cum zice Isaia, proorocul, lacap.24, qi Ioan, la Apocalipsd.: ,lm vdzut, zice, pe al tre-ilea tnger cd a vdrsat cupa cea de eur, ce o luase din mdi-nile lui Dumnezeu, peste izvoarele apelor, Si s-au prefdcutin sdnge. Atunci a zis tngerul: Drept eSti, Doamne qidrepte sunt judecdlile Tale; cd pentru vdrsarea sdngeluiProorocilor, sdnge le-ai dat sd bea, cdci vrednici sunt!',.

In ziua a {asea, va fi cutremur mare in tot plmdntul(atdt de mare gi de groaznic, cum n-a mai fost de la in-ceputul lumii), inc6t se vor sftrdma rnun{ii pi se vor topi

-93-

ca ceara la foc, dupd cum zice David: ,,Munlii, co ceare,s-au topit de faya Domnului,, (psalmul 96, 5), gi Miheia:,,$i se vor cutremura munlii sub ddnsul Si vdile se vor topica ceara de fapa focului Si ca qpa vor curge in jos,, ( l, 4i.

In ziua a Saptea, va fi iar cutremur mare peste totpimdntul: stincile gi pietrele se vor sfbrdma lovindu_seuna de alta. oamenii gi dobitoacele vor muri zdruncinafi,iar mai marii lumii acesteia, adicd domnii gi impdrafii, canigte oameni befi, se vor legdna. $i cine, aflAndu-se in at6_ta primejdie, va putea sd stea?

In ziua a opta se vor aduna toate pdsirile cerului laun loc, vor fipa gi vor striga cu mare jale, ar6t6nd c[, pestepufind vreme, se apropie sfdrgitul lor!

In ziua a noua, toate fiarele pdmintului, fiecare dupdfirea ei, se vor aduna gi vor striga, fiecare in glasul ei. inlume va fi fricd mare gi spaim6, ar6t6nd gi el! cd, in cu_rAnd, va veni sfdrgitul lor.

In ziua a zeceq, vor fi oamenii la t'el gi deopotrivd,in necazul cel mare, c[ impirafii, domnii gi cei bogali, nuse vor cunoaqte dintre cei s[raci, qi, togi in aceleaqi amd_rdciuni qi necazuri fiind, nimenea nu se va atdtamai mare;nici unul nu va c[uta la aur, la argint qi la mdrgdritare sauIa pietre scumpe, ci toate acestea vor fi lepddate de tofi, canigte gunoaie pe drumuri qi nimeni nu lL va mai lua, c6nici nu vor avea trebuinfd atunci de ele. Toatd pofta vapieri de la oameni in v^remea aceea, gi felele celoi vii vorfi ca qi ale morfilor. in acea vreme nu-i va mai trebuinimlnui frumusefea femeilor, c6ci numai amar gi vai va fiin toat[ lumea: de o parte de groaza stihiilor, lar de alteparte de infricogarea lui antihrist.

In ziua a unsprezecea, vor iegi tofi din casele gi lo_cuinlele lor, qi cei ce vor fi ascunqi se vor imbrica cu sacigi vor presdra cenugd pe capetele lor gi vor pldnge cu amar,

-94-

tofi, gi se vor usca de fric[. Atunci vor striga, tofi oarneniiimpreun6, zicdnd:,,O, voi, munlilor gi dealuri! Cddeli asu-pra noastrd gi ne acoperili gi ne ascundefi de mdnia luiDumnezeu, c[ nu mai putem rdbda scArbele ce ne-au cu-prins; gi foarte tare se vor infricoqa.

in ziua a doudsprezecea va fi dupd cum zice cuv6n-tul in Evanghelia lui Hristos: ,,Soarele se vo intuneca Siluna tn sdnge se va schimba Si stelele cerului vor cddea" 'Vai qi amar, de frica care va fi atunci oamenilor celor cese vor inchina lui antihrist, cdci, atunci, vor cunoagte cdau fost ingelafi de vicleanul! Atunci insugi antihrist se vaintrista, cu toate slugile lui, vdz6ndu-;i pierzarea lor. A-tunci, va plAnge cerul gi pdmdntul, de amarul qi jalea oa-menilor celor ce s-au ingelat de antihrist gi s-au inchinat lui.

in ziua a treisprezecea se vor trimite ingerii, dum-nezeiegtile ogti ale cetelor cereqti, a celor de foc, pestetoatd fafa pimdntului, gi vor prinde pe toli cei ce au fostpecetluili de antihrist cu 666, qi ii vor aduna ca vdntul. $idup[ cum spulberd v6ntul pleava de pe fafa pdmAntului,a$a vor lua pe antihrist gi pe toate slugile lui. $i ii vorarunca in iezerul cel de foc, in muncile cele vegnice, iarcei drepli vor fi ridicafi in int6mpinarea Domnului in vdz-duh gi vor impirdfi cu Iisus Hristos, in vecii vecilor.

in ziua a paisprezecea, cerul gi pim6ntul se vor a-prinde de foc. Vor arde munlii gi dealurile gi toate mdgu-rile, ca ceara se vor topi qi tot pdmintul se va preface inges gi se va cur[fi de toatd spurcdciunea qi se va face albca zdpada gi curat precum cristalul, pentru ca sd vinlFdc[torul sdu pe d6nsul.

Gele 12 semne, care vor f i la sfArgi tu l lumi i

Care s-au gdsit fntr-un Hronograf evreiesc,

de tnleleptul Ieronim

in ziua dint6i se va inilla marea la inal{ime incdt s[treacd din hotarele ei, covdrgind vdrfurile munfilor; qi vasta aga ca niqte ziduri, nerevirsAndu-se in ldturi;

In ziua a 2-a vor scddea apele mdrilor at6t de mult,inc6t abia se vor vedea:

in ziua a 3-a se vor vedea deasupra mdrii chilii ceimari gi tot felul de fiare din mare, care vor striga at6t detare, incAt se va auzi glasul strigdrii lor p6n[ la cer;

in ziua a 4-a vor seca mdrile gi apele;in ziua a 5-a vor asuda cu sAnge tofi copacii qi ierbu-

rile pdmdntului;In ziua a 6-a se va face cutremur mare in toati lu-

mea, atdt de mare gi infricoqat, incdt nu va sta pe picioarenici om, nici dobitoc. $i vor cddea toate zidurile qi munliigi toate locurile cele inalte gi se va face tot plmdntul ges;

In ziua a 7-a toate stdncile gi pietrele se vor loviintre ddnsele gi se vor sfbr6ma;

In ziua a 8-a se vor deschide toate mormintele, de laapusul soarelui p6nd la rdslrituri, qi vor ieqi oasele mor-filor gi vor sta deasupra pe fala pdmAntului;

In ziua a 9-a vor cldea stelele de pe cer. $i toate do-bitoacele gi fiarele se vor aduna in c6mpuri qi vor rage tarefArd a pagte;

In ziua a 10-a vor muri tofi oamenii, ca sd invieze <;uceilalli morfi;

-96-

in ziua a 1l-a se va face cer nou gi pdmdnt nou qi vaveni atunci infricogatul Judecitor ardtat (foc mergdnd ina-intea Lui), dup6 cum zice David: ,,Dumnezeu ardtat vaveni, Dumnezeul nostru, Si nu va tdcea. Foc tnaintea Luiva nxerge Si va arde pe vrdjmasii Luifoarte";

In ziua a l2-a se va arde cu foc iute, cerul gi pim6n-tul gi vdzduhul.

Vedenia pustnicu I u i ' Gr igor ie

care i s-a descoperit Ia anul 1868, tnpustiul lordanului, Sipe care a scris-o cdtre stareSul Schitului romdnesc

Prodromul din Sfdntul Munte al Athosului

Din pustiul Iordanului: citre mult doritul meu pdrin-te Nifon, ctitorul gi fondatorul Sfdntului Schit Prodromuldin Sfdntul Munte al Athosului, inchindciuni pAnd la p6-mAnt.

in numele Atotputernicului Dumnezeu, Celui in Tre-ime sldvit qi al Niscltoarei de Dumnezetr, a c[rei mil[este nem6suratd asupra noastrd, a mult greqifilor ei robi gipe care o ascultd iubitul ei Fiu gi Dumnezeu, care qtietoate, de la intemeierea lumii qi pdnd la sf6rqit (gi pe careni le-au vestit noud, prin Sfinfii S[i Prooroci gi prin Evan-ghelii) pentru nevoile ce le va pune pe p[m6nt, ca semneale apropierii zilei celei de-apoi, mi-au vestit qi mie aces-tea prin ingerul Sdu.

Intdi m-am uitat la apus gi a iegit un nor qi pe el erao baie mare, spre botez, celor ce au rimas neluminali pAnhacum, in neamuri gi in popoare.

-97-

Al2-lea: Au iegit gapte stele mari, de la apus, gi s_audus tot bdtandu-se cdtre rdsirit, inchipuind ca va venineam peste neam.

Aici zice despre Constantinopol, cdci va veni de laapus Filip al qaselea, cu 18 na{ii gi se vor bate atdt de taregi atdt de cumplit, incAt va curge sAngele ca pdraiele gi apaBuhadului va fi ca sAngele de roqie.

Dupi aceastd groaznicl bitdlie se va face al optuleasobor, pentru ca si se aleagd binele de rdu, adicd dieaptacredinli din eresuri qi atunci vor veni toate neamurile iaSfhntul Botez Ortodox.

Al 3-lea: Am v6zut cdru!6 de lemn, cu cai de lemn,fErd alt material, mergdnd. $i mi s-a grdit ci este sfhrgitulla tot megtequgul, dupi cum zice proorocul Daniil: ,,idnds,e va tnmulyi mintea, atunci va fi qi sfdrSitul,'. CIci voriegi maqinirii incdt gi prin vlzduh vor zbura.

Al 4-lea: Am vdzut cerul plin de pdslri zburitoare,care ii vor mdnca pe oameni de vii. $i vor fi acestea duproum zice Proorocul Iezechil.

In vremea c6nd vor veni din China, ca sd ia toate t[_rile cregtine, vor fi atat de mul1i, ca negura care acopera

ipimdntul li, |in cauza lipsei de hrand, vor m6nca p, ou_i meni de viiji sdngele lor il vor bea, pentru lipsa ce va fipe pdm6nt. Dar ii va pierde Domnul pe ei, cu fulgere qi cutrdsnete qi cu piatri, incit niciunul nu are sd mai rdm6n6.

$i atunci va porunci Domnul p6s6rilor cerului gifiarelor pimdntului ca s6-i mlndnce pe ei, pentru c6, dacdl-ar l6sa aga, s-ar impufi tot pdmrintul gi vlzduhul gi ar

i toli oamenii.Al S-lea: Am vdzut doud p5sdri foarte mari: una,

0are era foarte grasd, a murit indatd pe pim6nt, iar pasirea0calaltd era foarte slabd.

-98-

Aici, se aruth ch vor fi doi impdrafi, qi unul, rJdru crlt

a Turciei, va pierde in mod desiv6rqit impdrdfia lui, iar al

doilea. impdratul Austriei. Caci zice Agatanghel: ,,Vai 1ie,Austrie. c[ nu vei vedea lumina ta pdnl cind nu vei cAnta:<lJine este cuvAntat cel ce vine in numele Domnului>>"'

Sd nu se mire nimeni de lucrurile ce se vor intdmpla,pentru cI Dumnezeu nu-i nedrept, cdci Austria a luat cunedreptate alte 16ri mai mici gi le-a asuprit pentru religiegi pentru ca s[ igi llrgeascd hotarele; dupd cum a luat din

Serbia atAtea milioane de sArbi gi i-a frcut papistagi; dup[cunr i-a luat pe legi. De la noi (de la rom6ni) a luat Buco-vina gi alte pdrfi. Acestea inseamnd luarea a toatd bun[-tatea de pe pim6nt gi tot rodul cu care ne-am hrdnit noipdnd acuma. Prin asta si inlelegern, nu numai hrana cea

trupeascd, ci qi cea duhovniceasc[. De aceea a lipsit hranacea duhovniceascI, cdci invdfdturile de astdzi sunt r6t6-cite, deoarece au adus profesori strlini, eretici, care cuincetul au s6-i indeplrteze (pe cregtini) de la dreapta cre-dinl[ Ortodox[. Cred insi ci Dumnezeu nu va zdboviarcul m6niei Sale asupra celor rdi. Cdci se spune in Psal-mii lui David: ,,Pierde-va Domnul pe cel ce grdieqte min-ciunq".

,,$i pasdrea cealaltl era foarte slab["; prin aceasia searatd cI va fi moarte cumplitl pe pdmdnt, de foame, desete qi de alte morli n6prasnice.

Al 6-lea: Mi s-a ardtat Mdntuitorul, dimpreuni cuPrea Cinstita Sa Maic6, gi am privit la Prea Curata Maicdqi Fecioari gi era numai cu lanfuri de aur infbguratd 9iimpodobitd. Am privit la Mdntuitorul gi avea in st6nga Sao carte gi, fEri a-mi spune ceva, S-au indl{at.

Al 7-lea: Mi s-a dat in mAnd cartea, ce am vdzut-o laM6ntuitorul, fiind peste tot pecetluiti, dar pe aducdtorul einu mi s-a slobozit a-l vedea cu ochii mei cei trupeqti. $i s-

-99-

.r ilestbcut una din pecefi gi am citit acestea: ,,24 de animai sunt incd gi toati pacea se va lua de pe pim6nt". Dup6aceea s-a inchis vederea ochilor mei gi n-am mai putut citinici un cuvdnt. $i mi-a luat din mdni cartea, graindu-mi:,,Celelalte nu le pofi vedea cu ochii cei trupeqti, c6 aceasticarte este a Proorociei celei vegnice de la inceput".

Al 8-lea: Dus fiind la un loc inalt am privit toateholdele qi larinile lumii cu totul coapte qi uscate qi plecatespre c[dere...

Cregtindtatea din toati lumea este uscatd gi plecatdspre c[dere. Adicd credinla creqtini ftrd de fapte este inmare primejdie de a cddea, in mod desdvdrgit, de la Durn-nezeu. Dar Dumnezeu nu va inceta, certdndu-ne gi pedep-sindu-ne, doar ne vom intoarce la El.

,,...AfiI privit $i, pe neagteptate, am v6zut venindmullime de secerdtori strdini".

Acegtia mi se pare cd au sI fie cei din China, fiindcdzice ,,strdin", adicd str[in de Dumnezeu, adicd inchinitorila idoli.

,,$i, secerAnd toate bucatele, grdul, porumbul qi toatesemdndturile, le-au cirat din toate pdrfile la arie, spretreierat: gi aveau in mdnd lopatd mare, spre v6nturat".

$i, cu adev[rat, cei ce vor veni dinspre China, cdndvor intra in lume, vor tlia pe cregtini, eretici, evrei gi turci,dupd cum se taie qi se adund grdul de pe cdmp la arie, sprea fi treierat. Aga vor face acegtia; vor aduna toate neamu-rile spre tdiere gi ii vor vdntura, cum se vdnturd pleava laarie, de citre v6nt, gi o spulberi in toatd lumea; aga vorface aceqtia, c[ci gaptezeci gi doi de impdrafi au sd fie influntea lor.

Al 9-lea: Eram privind gi s-a dat drumnl la toate do-bitoacele pdmdntului, mari gi mdrunte, curate qi necuratc,

-100-

ca se pasc6 toate tarinele. $i priveam gi iatd se ingriqaser5foarte.

CAnd se va lua Constantinopolul de la turci de cdtreimpiratul pe care au s[-l pun6 ingerii, are s[ fie bine, cdciva rodi pdmAntul insutit qi rdzboaie nu vor fi, iar sdraciiau sd fie ca impdrafii de bogafi. Atunci vor fi zilele celede aur, dupi eum zice Agatanghel.

,,$i s-a spus: aproape este toamna, adicd sfdrgitul lu-mii, apoi s-au preg6tit trei scaune".

Adici trei c6sdpii in care se vor aduna toate spre td-iere. De la anul 1871 va incepe foamete, cdci se va luarodul de la toate cele cu care ne-am hrdnit pAni astizi,merg6nd aqa, din rdu tot mai spre rdu. Acestea toate, cdtele zice Grigorie, se vor implini dupd luarea Constantino-polului de la turci. C[ci, cAnd va impdrifi impdratul celbun, care va fi pus de ingeri, va fi pace gi dreptate,32 deani. Iar dupd acesta va fi impirat unul rdu, qi de la acestavor incepe anii durerilor, de care zice Grigorie; qi va urmaaga tot mai r[u p6nd la sfArgit"

Al 10-lea: Eram privind. S-a sculat un casap de laapus, av6nd in mAna lui un cufit mare gi cu ddnsul alficasapi, mulfi qi tari, avdnd toli culite in mf;ir.ri. $i au venitla int6iul scaun, care este in Viena gi, dup[ cum eram qipriveam cele ce grdiesc, au inceput sd taie qi si injunghiegi era un lipdt foarte mare; apoi rdsturnard scaunul. $iiegea un rAu de sAnge din cdsdpie, ca de treizeci de st6n-jeni de lat gi de trei de addnc, dup[ cum am putut a-l apre-cia cu ochii.

Acest casap se spune ci a venit de la apus. Aici prin

,,apus" trebuie infeles: pel c*zut de la Dumnezeu, in necu-noaqtere de Dumnezeu gi care nici nu crede in Dumnezeu.Mi se pare ci are s[ fie antihrist, pentru cd se zice c6:

,,stdtea de-a dreapta impiratultti rusesc utl evreu foarte

*101-

seme!". Zic Sfinfii Fdrinfi, ci va bate pe trei impdrali marigi, negregit, antihrist trebuie sd fie acesta, cdci Constan-tinopolul are s[ fie cufundat in vremea lui antihrist.

Al ll-lea: $i au trecut casapii la al doilea scaun,care este al Prusiei. Aqa imi ardta mie cel ce-mi ardtb a-cestea: Era un fipdt foarte mare, de la dobitoacele care seiunghiau (dobitoace sau eretici, care nu cinstesc pe Dum-nezeu dupi adevir). Apoi risturnard scaunul. Dup[ cesf6rgise tdierea, iegise alt r6u de sAnge tot aqa de mare, denu-l putea trece voinicul cdlare. Iar culoarea sdngeluio ceieqea din eretici, era foarte urdt6.

Al 12-lea: Trecurd acea clsipie cltre al treilea sca-un, care este al Rusiei (cdci aga mi se ardtau, toate, per6nd). La aceastd cds[pie, erau adunate numai dobitoacecurate, dar foarte grase, adici in cregtinitate. Se tdiaufoarte, mari gi mici, qi erau trimiqi casapii prin tofi munfii,ca si adune toli berbecii la clsdpie, pentru t[iere, zicdnd,o[ altl grij[ n-au iubitorii de argint decdt sd mln0nce gi s[bea, de la cei bdtrdni pAnd la eei tineri. Adici s-au abitutde la papterea cea duhovniceascd la iubirea de argint, lamdnclri gi la b[uturi fbri sa]iu. $i ii aduceau in turme,turme, spre t[iere; gi eram privind cdnd rdsturnard al tre-ilea scaun! Apoi au pus foc casapii in palaturile impdr[-tegti qi era fumul arderii ridic6ndu-se pAnI la norii cerului.$i eram umblAnd prin toat[ cetatea Petersbu-rgului gi, iat5,nu erau locuitori, gi, cetatea era pustie de tot, impreun[ cualte pir{i creqtineqti.

Al 13-lea: Mi s-a zis: privegte in fafa impiratului. giera pAn[ la 60 de ani, in ziua c0nd fugea el la munfi, inpustii, numai cu un soldat, de la fafa vrljmaqilor sdi. $i ia-r[gi arn vizut pe impdratul, qezdnd pe scaun, tdnguindu-scc[ a pierdut toate mogiile pe care le-a avut. Iar un evrcrlstitea de-a dreapta lui cu sabia goal6, foarte senre{.

I

i

- t02-

Al l4-lea: Era ieqind un rAu de sdnge, de la a tle iac[sdpie mare, dar nu m-am putut apropia nicidecum derdul cel de sdnge, nici de trupurile morfilor, fiind oprit gizicdndu-mi-se ci tofi sunt Preoti, Cuviogi, Mucenici, o-mor6fi cu felurite munci pentru dreapta credinfd. Deci,fericit va fi gi mucenic se va chema, tot cel ce va rdbda sdmoari cregtin: sau de sabie, sau de foc, sau inecat, sau defoame, sau de sete, sau de orice felurite munci, pentrudreapta credinfi. $i am privit la rdul cel de s6nge, ce iegeadin cregtindtate gi nu se putea compara nici cu 20 de pdr{ila una, cu cel ce iegea din ereticii p6gAni. Era luminat canigte pietre scumpe gi spuma lui era albd ca zdpada. $i imiardt6, in carte, nenumdrata sumi a morfilor, dar nu am pu-tut-o numdra cu privirea, c[ci erau milioarte de milioane!

Al 15-lea: Am fost dus la un munte inalt; gi m-amuitat la cer qi iat[, a ieqit de la apus un nor mare care aacoperit toatd fata cerului. Dupd aceea a iegit alt nor mare,foarte intunecat, gi a acoperit toat[ fafa pimAntului, plincu foc qi sdnge, qi mergea spre rlsirit cu urgie foarte maregi era sd cadS peste mine; dar m-am rugat Domnului gi avenit un nor mic qi m-a ridicat foarte sus gi m-a pus pespatele acelui nor purtltor de foc qi de sdnge. $i nu amvizut soarele, nici luna, nici stelele, gi nu gtiam cum md

{ine la at6ta inilfime. Dupi aceea s-au dus la risirit gi pemine m-au pus pe plm6ntul cel de odihn6. Iar sus era Duhde roui, ca roua lui Aron. Adicd, toate relele, de la apusvor iegi gi citre r[s5rit vor merge. $i pentru fbrddelegilenoastre va pune Dumnezeu peste noi: foamete gi seceti gine va da in m6inile celor mai cumplifi pdgAni care, jupu-indu-ne de vii, ne vor arde qi ne vor trece prin ascufiqulsabiei; dar nimenea dintre creqtini s[ nu se abatd de laSfAnta Credinfi Ortodoxi, c[ci mulli invS![tori s-au scu-lat, gi se vor scula nenum[rafi, pedeasupra oi gi iniuntru

-103-

l ir lrr r i ipitori , care se vor si l i , intot chipul, a rdpi turma ltr it{ristos de la pdzitorii ei duhovnicegti. De la patriarhi pAn[la diaconi, aveli grijd de turma lui Hristos. sd nu piardvrel ln rniel din ea, cdci vefi da seanr[ de tclatd tt trtna. i trziua m6niei qi a urgiei gi a focului gi a scrdqnirii dingilor,inaintea Domnului; c[ci s-au apropiat zilele lupilor, alet igri lor gi ale celor mai cumplitc l larc sir lbatice. care sevor sili, in tot chipul, si sfigie turma lui Llristos.

Al 16-lea: Am auzit pe Maica Domnului pl6ng6ndfoarte tare gi griind cuvinte nrari gi ltu ant putLrt in{elegepentru mulfimea pldnsului. $i, iarigi, mi s-a zis: ,,Aga ziceDomnul Dumnezeu, Sfdnta Treime, Domnul a toatd pu-terea de sus gi de jos, Domnul a tot ce miEc5: vin zi le ir lcare nu ne vom odihni, nici ziua qi nici noaptea, de urgiace va sd fie".

Al 17-lea: Iar6gi mi s-a zis: o,Vezi, ce semn infrico-gat s-a ardtat, pdn[ a nu se implini cei24 de ani ardtafi incartea proorociei ce !i s-a dat?".

Privegheri qi cu acatistJ 9i inima curati gi vd va ar[-ta dac[ Dumnezeu ne va ierta qi va mai indelunga aceastade la noi qi de la fiii nogtri in alt neam.

*

$i te rog din suflet, prin cel prin care vei primiaceastd scrisoare, si-mi trimili gi mie rdspuns, din cele cete va lumina Maica Domnului, citind acestea. Cd aga amrugat pe inchin6torii aceia, care mi-au fbgdduit cd iardgi sevor intoarce dupd cdtdva vreme. $i vn rog a ne ruga uniipentru alfii, ci aga este pl[cut Domnului, c[ de la Domnulnl-am ingtiinfat a-ti trimite acestea, pe care le vei impdr{ipe la p[storii bisericeqti, cdci multd platd vei primi pentrttosteneald.

-104-

Scrisi cu mAna mea, in pustiul lordanului, unde mdaflu, in mult-tristul locag locuind'.

_105_

Sfinfii Apostoli, pentru c[ ei aveau sd propovdduiascd

. Sfdnta Evanghelie la toate neamurile, pAn6 la marginea' Pimdntului. Toate acestea le-au ar[tat Sfinfii pro&oci,

incd gi despre sf6rgitul lumii au spus, ca cei ce erau ina-inte-vdzdtori qi luminafi de Sfdntul Duh.

$i toate se vor implini la vremea lor. Cdci va veniDomnul nostru Iisus Hristos ca s6 rispliteasci fieciruiadupd lucrurile lui: pe cei drepfi s[-i incununeze, iar pe ceipbcitoqi s6-i os6ndeascd. $i auzind gi noi, sd ludrn amintedespre noi inqine oa, cunoscAnd c[ este judecatd gi rdspll-tire, si nu mai phcituim, zicilnd cd ,,Dumnezeu este mi-lostiv qi qtie neputin{a firii ornenegti", ci sd ne ferim deorice pdcat, cd, degi Dumnezeu este milostiv, dar este qi

, dreptjudecitor, ddnd fiecdruia dup[ faptele lqi., Deci, rogu-vd pe voi binecredincioqilor cregtini, fii

ai Tat5lui ceresc, sd deschidefi ochii inimii voastre, ca s6primifi cu toati dragostea cuvintele mele, ce am s6 vi leaic, ca pe nigte seminfe cereqti in sufletele voastre cele in-setate de graiuri dumnezegti, deoarece am a vd spune lu-cruri prea de mirare qi strdine auzului omenesc, adic6despre sf6rgitul lumii qi despre ingeldciunile diavolului,despre farmecele gi vrijile lui antihrist gi despre a douavenire a Domnului nostru, Iisus Hristos. insd, de unde voiftrcepe, o, iubitorilor de Hristos?! $i pe cine s[ aduc mar-tor cuvintelor mele? Cd nu am mai mult dec6t credinta si' nldejdea spre Dumnezeu.' Marele Prooroc Isaia, nnai vechi dec6t ceilalli pro-oroci, zice despre sf6rqitul lumii aqa: ,,pdmdntul vostru,deSert Si pustiu! Orasele voastre, arse de foc! f,ara voas-lrd, tnaintea voastrd, o mdndncd strdiniil pdrdsi-se-va

liica Sionului ca umbrarul tn vie qi ca o pdzitoare cle poa-

:ne fn harbuzdrie, ca un oras fmpresurat de vrdimasi!,,.

Anul 1870, iulie 2,Pdrvu Grigorie, Pustnicul.

Cuvint al Sf intului Sf int i tului Mucenic lpol i t ,papi a l Romei

Despre s/krSitul lumii gi pentru a doua venire a Domnuluinostru lisus Hristos Si pentru venirea lui antihrist

,,Obicei au impdrafii, cdnd voiesc a merge la rdzboi,mai intdi sd trimitd din oamenii lor prin oragele pe undeau sI treac6, ca sI dea de veste poporului sd iasd in int6m-pinarea lor".

Asemenea a fbcut gi Marele impirat al impdrafilor,Iisus Hristos. FiindcS avea sI iasl la rizboi contra uciga-gului de oameni, diavolul, a trimis mai intdi pe prooroci,care au propoviduit venirea Lui din cer pe pdmdnt. $i auspus de Nagterea Lui din Pururea Fecioara Maria qi cI Sevaboteza, va pitimi, qi va muri pe Cruce, Se va ingropa piva Invia, ca impreuni sd ne invieze $i pe noi, Se va inllfala ceruri qi va trimite pe Sf6ntul Duh, ca sI lumineze pe

Iar pentru vedenia pentru care zice ca sd se roage Domnului ca sd-idescopere dactr ne va ierta Dumnezeu sau nu, pdrintele Nifon nu amai avut vreme pentru ci fiii lui cei duhovniceqti l-au dat in judecatdin larh gi la Patriarhie gi a gezut pe la schituri (gi a fost alungat gi dela Schitul din Tasul) qi a umblat aqa 28 de ani. $i aga a fost prigonit,p6ni la moartea lui; qi ucenicii lui, cu ddnsul impreund.

-106-

lata, cdt de arltat zice Proorocul pentru sfArqitul lu-

rilrrl $i nu vorbeqte pentru poporul iudeu, nici nu vorbeqte

despre cclrtea lor, Sionul, ci pentru Sf6nta noastri

Riscrrr t r zrce, c ic i in vremea lu i ant ihr ist se Va prrst i i . l )ar

.lc e c aceasti Biserica, cate a lui Dumnezeu este, sc lltl-

megte noul Sion? David zice ,,Maica Sionului, va zice

0rnt t l , s i ont s-a ndscul i r t t t ' - i t ts t i ' . $ i iar69i : , ,Domnul in

Sion, mare este qi infricoqat-. $i Proorocul Osea zice'

pentru sfdrgitul lumii, aqa ,,ln vremile cele de apoi va

lrimite Domnul vdnt arziilor tlin Tnrstie asupra lor, Si se

vor usca cu totul vinele lor, Si tot vasul cel mai pldcut al

lor se va dff i ima Si cele ce vor avea tn pdntece vor crd-

pa". Deci, care este altul vanttrl cel arzdtor, daci nu anti-

hrist, care se va nagte dirt pustie, adicl din poporul iudeu'

care este pustiit de darul lui Dumnezeu, cu to{i cei ce-l vor

primi pe dAnsul.^ i; vremile lui se vor usca apele pdmdntului qi se vor

strica sufletele oamenilor celor ce sunt vase placute lui

Dumnezeu, qi multe femei ingreuttate vor muri de foame'

$i iariqi, Proorocul Atttos zice: ,fcestea grdieSte

Domnul <Fiindcd bate{i cu pumnul pe sdraci Ei luayi de la

ddnqii daruri fdcdndu-vd case strdlucite, nu ve{i locui

intr-inselen". $i, mai jos, iarigi zice: ,v{ceasta grdieqte

Domnul Dumnezeu Atottriitorul: in toate locurile va fipldngere mare Si in toate uliyele se va attzi: vai! vai! celor

ce doresc ziua Domnului. Cd aceastd zi este pentru voi

tntuneric, iar nu lumind! $i precum ar fugi omul din fapuleului Si ar da peste urs, aSa va fi tn ziua aceea"' Adic6,

plingere gi tdnguire mare va fi in vremea lui antihrist'' -Apoi

zicea celor ce-l intrebau pentru sfdrgitul lumii:

Ppntru ce dori{i s[ gtifi? c6ziua aceea va aduce intuneric.

iar nu lumin6, adic6 pe antihrist, in vremea ciruia se vol

face multe rdut6!i, foamete mare qi secetfl. $i necaz pestc

_107_

ncLaz le va veni oamenilor, trec6nd din nevoi mari la nrarmari, cdci, din gura leului vor cddea in gura ursului. $iProorocul David zice, despre judecata lui Dumnezeui ,,A-t'olo scaunele au gezut la judecatd, scaunele asupra caseilui David'.

$i pe tot Proorocul, de il vei intreba, vei afla deobgte vestind pentru sfhrgitul lurnii. $i, ca si nu intindemcuv6ntul de la tofi Proorocii, sd aducem numai pe unul,spre mdrturie, gi pe urm[ sd incepem cuvdntul despre carevrem si vorbim.

Proorocul Maleahi, arita despre sfArgitul lumii aqa:,,Iatd vine ziua arzdnd ca un cuptor, Si-i va arde pe ei Sivor fi to[i ca cei de alt neam, ca cei ce-Si fac numele lorbun, iar faptele lor sunt rele. ii va orde pe ei ca trestia, tnziua aceea, care vine, zice Domnul Atotyiitorul, Ei nu vardmdnea dintre ei nici neam, nici rdddcind, nici odrasld".$i va r[siri vou6, adici celor ce iubesc numele Lui, Soa-rele drept6fii, Domnul nostru Iisus Hristos, JudecdtorulCel drept. $i vindecarea va fi in aripile Lui. $i mai joszice: ,,^fi iatd, Eu voi trimite voud pe llie Tezviteanul, maitnainte de ziua cea mqre qi infricoSatd a Domnului, careva tntoarce inima pdrin[ilor cdtre fii qi inima omului cdtrevecinul sdu, cd sd nu batii pdmdntul fdra de veste".

Deci, toate acestea, ce le zice Proorocul, sunt ca sdcunoagtem noi tulburlrile gi neinlelegerile ce vor fi in vre-mea aceea, cum vor fi atunci: defbima{i preofii de popor gipoporul pdrdsit de purtarea de grijd a preofilor; cum vorumbla tinerii in voia lor gi cum fiii vor uri pe pdrin{ii lor!Pdrinlii igi vor ucide fiii, muierile igi vor da bdrbalii lamoarte, bdrbafii vor trage la judecatd pe femeile lor; std-pAnii se vor face nemilostivi cltre slugi qi slugile impotri-va stdpdnilor; bitrdnii nu vor fi cinstili de cei tineri gitinerii nu se vor folosi de via{a bdtrdnilor. Bisericile se vor

*108-

schimba in grajduri, Scripturile se vor cillca. Evangheliase va defrima, curvia va prisosi, preacurvia se va inmulli,minciunile, clevetirile, nedreptS{ile, cilcdrile de jurdm6ntgi toate viclequgurile se vor face in vremea cea mai de peurmd (pentru care Sfdntul Apostol Favel ne sfbtuiegte,zicdnd: ,,Fralilor, pdzili-vd de cdini", adicd de eretici).Pazifi-vd de lucrdtorii fbridelegii; p[zifi-vd de pierzareavoastrS. Pdzi{i-vd s5 nu vd inqele pe voi cineva sau sd vEamdgeascd cu vremelnica ingeldciune lumeascd. Vedelicum umblafi. Umbla{i cu infelepciune, nu ca cei neounos-cdtori, ci ca cei infelepfi, rdscumpirAnd vremea, cici zilelesunt rele".

Cine dar, auzind astfel de cuvinte de la Sfinfii Apos-toli gi de la Sfin{ii Prooroci qi^de la Insugi MdntuitorulHristos, si nu creadd c[ este Inviere? Cine, auzind dejudecatd pi de rdspuns, nu se va ingriii pe sine, sa sE fiepregltit in tot minutul pentru a rdspunde la dreapta jucle-catd?

trar pentru antihrist, zice Froorocul Daniel: ,,Eu, Da-niel, iatd, mi s-a arf,tat in vedenie, noaptea, patru vdnturiale cerului ce au lovit in marea cea mare gi patru fiare ceau ieqit din Mare, deosebindu-se intre ele"

Cea dintdi era ca leul, parte ferneiasci, gi avea aripica de vultur. Am privit pAnI ce a intins aripile sale gi s-aridicat de la pdm6nt gi pe picioare de erm a stat gi inimi deom i s-a dat ei.

A doua fiard, asemenea ursului, a stat la o parte qiavea trei coaste in gura ei.

Priveam qi iatd a treiafi,ard, ca pardosul s-a ar[tat.Aceasta avea patru aripi de pasdre asupra ei qi patru ca-pele.

In urma acesteia priveam, qi am v&ar.lt a patra rtaritinfricogati gi inspdimdntdtoare gi cu t*rie deajuns. Dinfii

_ 109 _

ei erau de fier qi unghiile de aramd; m6nca qi ceea ce-ir[m6nea cilca cu picioarele sale. Aceasta era mult maideosebit[ decdt celelalte fiare, pe care le-am vlzut maiinainte, gi avea zece coarne; gi mi uitam la coarnele ei. $i,iat6, alt corn mic a ieqit din mijlocul lor qi trei coarne aleei, din cele dintAi, s-au smuls dinaintea fefei aceluia; iarochii erau ca ochii omului, in cornul acela, gi gur[ maregrditoare".

Acum si tdlcuim ce inseamni aceste fiare:Cea dint6i frard,, adicd leoaica, inseamni impdratul

Babilonului, Nabucodonosor, care, dupi cum a vlzut Pro-orocul Daniil, era cu capul de aur, inil!6ndu-se ca un vul-tur gi mult rndndrindu-se, iar dupd aceasta, cu puterea luiDumnezeu s-a schimbat in bou. Dup[ aceea s-a intorsiardgi la impSrdfie, qi dupd ce s-a smerit, s-a intors la chi-pul sdu cel dintii.

Fiara a doua, a.dicd ursul, inseamnb impdrdfia per-gilor, care s-a vdzut ca argintul in vedenia lui Daniel. $izice Proorocul, ci fiara avea trei coaste in gurd. Aceastainseamn5 c[ trei nafii au imp6r6lit una dupd alta: pergii,midii (rnezii) qi babilonienii.

Fiara a treia, pardosul, inseamnd imp[rdfia luiAlexandru Macedon, care a imp[r6fit mai intAi asupra gre-cilor. A fost vizutd de Proorocul Daniel ca arama cici,dupi ciderea impdr6fiei pergilor, Alexandru, fiul lui Filip,a ucis pe Darie, impdratul lor, qi i-a luat irnpir[lia. Iardespre ceea ce zice Proorocul, c5 ,.fiara avea patru capetepi patru aripi de pasdre", aceasta inseamnd cd inrpdratulAlexandru, murind, a ldsat dupd dAnsul patru impirafi,fiind pugi de ddnsul.

Iar fiara a potra, care era infricogatd qi ingrozitoare,avdnd zece coarne, dinfi de fier gi unghii de aram[, in-seamnd impdrllia romanilor, care s-a ardtat in chipul

- l l0-

lierului, fiindcd aceasti impirdlie a fost mai putctttrc;r

decdt toate impirdliile dinainte, dupd cum qi fierul martare este decdt aurul, argintul qi arama. SI mai zicemacum pentrti picioarele chipului, pe care l-a vizut Nahr"r-codonosor in vis, gi pentru cele zece coarne ale acesteifiare. Acestea amdndoui inseamnd ci dupi ce vor trecezece impirdfii ale romanilor, se va nagte antihrist; el a fostvdzut ca,,un corn mic in mijlocul celor l0 coarne". El vadezrdddcina trei impdrali: al Egiptului, al Libiei 9i alEaiopiei, qi va fi impirat la evrei. $i va fi mare tulburarein. vremea lui, mari rdzboue, mari imperecheri 9i ames-tecdri. Acesta igi va incepe imp6rifia smerit, liniqtit, iubitde tofi, cucernic, paqnic, urdtor de rredreptate' Va fi defti-mdtor de daruri, necinstitor de idoli, iubitor de Scripturilebisericeqti, cinstitor de preofi, rugindndu-se de bitrdni, im-

br[figdnd pe tineri, ingretogAndu-se de curvie, vrdjmaqcelor potrivnici, niciodatd nu va jura, pe strdini ii va iubi,pe siraci ii va ajuta, pe eei lipsili ii va milui, pe v[duve le

va ajuta, pe bolnavi ii va cduta. Dupd acestea va face 9irninuni: pe cei leprogi ii va curiti, pe cei bolnavi ii va t5-mddui, va scoate draci, va spune mai inainte cele viitoare,va spune cele ce s-au fEcut in depirtare, va invia morfi, valumina orbi qi alte multe minuni va face, toate acestea cuniluciri drlcegti. Iar unde va vedea doi oameni certddu'se,el ii va f,ace si se impace, zicdnd ci, Dumnezerr zice:. ,,sdnu apund soarele peste m6nia voastr[, avdnd vrajbd cufratele vostru". $i aqa se va arbta intru toate dupi aleDomnului, pdnd la o vreme. Bani nu va aduna, argintulnu-l va iubi, pentru avere nu se va ingriji. Toate acestea le

va face ca s6-l iubeascl oamenii qi s6-l cinsteasci.

$i vlndnd oamenii bunitdfile cele desiv6rgite ale luigi luterea lui, se vor aduna tofi s6-l faci implrat' Dar mai

mult neamul evreilor, il vor cere lor de imp,6rat, zicdnd

- l l l r -

rntrc dangii:.oare se.mai afl6 altul ca acesta in acest tintp.'Oare se mai afl6 alt sfhnt astdzi ca acesta? Deci sd-l facemimpirat gi si ne grdbim a-l dob6ndi. $i aga, toli vor mergela ddnsul, rugindu-l gi zicddu-i: ,,Noi tofi pe tine te voimimpirat gi pe tine te iubim, fie ne supunern tofi, 9i printine nndnjduim a ne mdntui, cI numai tu eqti drept pe pe-m6nt. Pe tine te-am cunoscut sfdnt in neamul nostru, petine te-am gisit vrednic Ai bun, pentru aceasta ne rugim

fie, fii impdrat peste noi!".::r Iar el, fbfirnicindu-se, nu va voi s6-i asculte, ca s6-l

mai mult 9i aga, dupd multd ruglminte, va primi case faci impdrat gi indatd se va indlfa (m6ndri) inima lui,

cum zice Sf6ntul Ioan Evanghelistul in Apocalipsa:s-au tnchinat balaurului, care i-a dat stdpdnire fia-

/'. $i va face rdzboi cu trei impdrafi gi-i va omori: pe aliptului, pe al tibiei 9i pe al Etiopiei. Dupd aceasta vaica templul evreilor din Ierusalim qi il va lua in stdp6-re. $i dupd aceasta, necuratul impdrat va trimite porunciin tot linutul impirdfiei lui, prin draci, prin oameni gin toate slugile lui, si propoviduiasci tuturor, zic6nd:

implrat s-a ardtat astdzi pe pim6nt, venili, toti sd nehinlm lui, venili de vedefi,puterea lui gi st[p6nirea im-

iei lui, c6ci acesta vd va da p6ine 9i vin mult, gi bo-

;ie c6t voi1i, gi alte daruri gi cinstiri nenumdrate! Cinee asemenea lui, care clatind pimdntul, mutd munfii,riaz6, mogii li imbogifegte pe s[raci 9i face oricdteiegte? Venifi toli c[tre ddnsul, si vd dea toate bunlt[file

rtrupului).Atunci se vor duce toli cdtre ddnsul gi.i vor."zice: am

it ci egti mare impdrat gi veselegti pe tofi slujitorii tdi,aceasta am venit, ca sd ne inchindm tie, spre a ne

, ci pierim de foame. Atunci le va zice ingel[torul:iti s[ vd punem pecetea (666) pe m6na dreapti gi pe

frunte qi vd voi da oricite voi1i. Pentru aceasta va pecetluidreapta ornului, ca si nu mai poatd face cu mAna semnulcinstitei Cruci gi s[ fie a lui desivArgit. Se vede c[ numaicu c6te o literd are sd fie insemnatd in pecetea lui anti-hrist, pentru fiecare cuvAnt, care va fi zis al lepdddrii deDumnezeu. Iar aceia, necunosc6nd ingeliciunea lui, vorsta ca si-i pecetluiascd pe m6na dreapt[ gi pe frunte. Iarpecetea lui va avea numlrul 666, dupi mdrturisirea SfAn-tului Ioan Evanghelistul. $i ii va face pe cei mari gi pe ceimici bogafi, va slobozi pe cei ce sunt in robie, ca pe mullis6-i amdgeascd, gi nimeni nu va putea si v6ndd, sau sdcumpere, fbrd numai aceia care vor avea semnul gi numd-rul fiarei sau numdrul numelui fiarei.

i**" " ; t i f r) i t e " i n i e t e p c' i un e'[ Cbil ;; ;;;'f. i fi ti)'' b i: o t ei: a'i -

\ cd nwmdrul fiarei; cd nume de om este qi numdrul ei este ,\ 666".Iar infelesul pecefii va fi aqa: MI lepld de Ficltorul r

icerului qi al pimAntuluio mi lepid de Sfdntut Bote4 mi; lepld de a sluji lui Hristos qi mi fac rob al tiu; mi lepidi de impirifia cerului gi iubesc muncile cele veqnice; mi le-:

'*19 0t pf6nta Cruce gi primesc pecetea taiA"liiei Vof n

scrise in pecetea inqeldtorului antihrist. Care nu va voi siprimeasci pecetea lui, va primi moartea din m6inile lui.,,Fericit va fi cel ce va ribda in acea vreme, cdci se vamAntui gi cu mucenicii cei rnari va fi", dupd cum ziceDomnul, in Evanghelia de la Matei: ,,Cel ce va rdbdapdnd la sfdrqit, acela se va mdntui". $i SfAntul Ioan Evan-glrelistul, zice in Evanghelia sa; ,,Unii ca aceia mari sevor chetna" "

Dupi acestea, antihrist va preface pe diavoli in chipde ingeri strilucifi gi mullime multi de draci va pune cas6-tr laude gi s6-l sliveasci, zicdnd: Mare este imp[ratulvremii de acum, mare este st6p6nirea gi domnia lui, cineeste Dumnezeu gi cine este Domn afar6 de acesta? Acesta

_l l3_

este Dumnezeu. Venifi, de vd inchinafi lui, venili, de cre_defi lui!

Pentru aceasta ne poruncegte Domnul in SfhntaEvanghelie de la Matei, zicdnd ,,Cdutali sd nu vd tnselecineva pe voi". $i at6ta se va mdndri ingeldtorul, cd vaface multe feluri de ndluciri cu vrdji gi cu farmece gi se vaardta prefrcindu-se c[ se suie la cer qi-l vor lua dracii gi_lvor purta prin vdzduh. Apoi va face, cu ndluciri, cd omoa_ri gi inviazd, fr,cdnd pe slujitorii lui a face cele poruncitecu multi fricd gi cutremur. Atunci va trimite prin munfi,prin pegteri gi prin cripiturile pimAntului pe dracii lui,spre a cduta pe cei fugili gi ascungi de frica lui, cei care nuau voit sd se pecetluiascd. $i dac[ vor veni pentru a se pe_cetlui, bine, iar de nu, cu atAtea pedepse ii va munci, decare nu s-au mai pomenit qi nici nu s-au mai auzit in veac.Cici cu aga de cumplite munci ii va munci, incAt numai des-ar gdndi cineva la ele, cu totul s-ar infricoga gi cutremu_ra. Fericili vor fi aceia, care vor birui pe nelegiutul anti_hrist, cd acegti Mucenici, se vor cinsti cu muli mai multdecAt cei dintdi Mucenici. Pentru c6 cei mai dinainte mu_cenici au biruit pe slujitorii lui antihrist (oameni), iaraceqtia il vor birui pe insugi antihrist. Atunci tofi, care sevor ardta slujitori ravnitori ai lui Hristos, se vor cinsti gise vor incununa de insdgi m6inile lui Hristos, DumnezeuAtotfiitorul.

Si ne intoarcem, ins6, la cuvintele noastre. Dupi ceii va inqela gi ii va pecetlui pe tofi ai lui, dup6 ce looi fla-mtnzi gi vor inseta, vor merge la d6nsul, ziiand: Iati noine-am inchinat lie gi ne-ai pecetluit pe noi; acum, dar,d6-ne si mdncdm gi sd bem, dupd cum ai fhgiduit, c[, iatd,pierim de foame. intoarce putoarea mdrii intr-o bund nri-reasmd, cd, iatd", din cauza secetei celei mari au pierit toa_te fiarele din mare, au impufit tot vdzduhul qi ne ies suflc_

*114- - l l5-

necazuri vor suferi. Ci cei de la rdsdrit vor merge cdtreapus, ndddjduind cd vor glsi acolo pufind ugurare;-iar alfiide la apus vor" veni citre rds6rit, negtiind ci in tot loculsunt aceste ticdloqii, necazuri gi chinuri care nu s-au flcutdin veac, dupi cum zice Domnul in Sfdnta Evanghelie:,rVai celor ce vor avea tn pdntece,,.

Asemenea dureri vor avea tofi oamenii, c6ci, venindnoaptea, vor agtepta cu neribdare s6 se fac6, zitd,, iar ve-nind ziua vor agtepta sd se facd noapte, zicdnd,: cAnd se va

noapte, ca si mai uitdm durerile gi chinurile? $iea, venind iardgi, vor zice: cdnd se va face ziu6 ca si

tple de multh putoare! Poruncegte fbntanelor sd izvorascfl

ape! Poruncegie cerului sd ploul 9i pim0tul s6-9i dea roa-

da sa! Gonegte de la noi fiarele cele m0nodtoare de tru-puri, care au ieqit din culouqurile lor li din rnare la uscatgi, neavand oe, manca 9i ce bea, au n[v6lit asupra noastrd

ca si ne mdnAnce! C[ noi, tofi, in tine ne-am pus nidejdea

de a ne mintui.Atunci ol, cu multd minie, le va rlspunde, zicdnd:

De unde s6 vi dau voui acestea? Daoi oerul nu vrea sl

dea ploaie,gi pirnintul nu vrea sd-qi dea roada sa, de unde

si vi dau bu hran[? Dafi-mi 9i voi mie! Atunci, nenoro-

cifii aceia, auzindaceste cuvinte ale lui, vor cunoaste cI el

esie antihrist. $i vor plange cu amar, bitandu-qi piepturile

cu pumnul gi fafa cu palmele, zic6nd: O, nenorocirea

no"ttt[ cea mare! O, rea negufitorie! Vai, cf,t de r[u amgregit! Vai, in ce grozavi pierzare am cdzut, cum ne-a in'jelat amagitorul acesta! Vai, noui! Cum ne'a prins tiranul

in laful s6u! Cum arn c[zut in cursa necuratului! O, cum

nu am voit noi sI ascult6m Sfintei Scripturi 9i cum nu

voiann s6 auzim cele poruncite din cdrfile sfintelor Bise-rici! c6t de mult ne-am orbit! cd, de multe ori auzindu-leaiestea, despre oare ne invafi Sf6nta Evanghelie' nu am

luat amintel $i, iatd, racum ingel6ndu-ne, desivArgit ampierit.

Acestea zicAnd ei, vor pirlsi toate 9i se vor stridui

sd fugi in munti gi in pegteri, ca s[ se ascund[ 9i sI i;iplAngd plcatul lor gi, cu inima infrdntd 9i zdrobit['.se vor

i,rga-tui Dumnezeu, ca si se indure spre d0ngii 9i s[ le

ierte lepndarea lor. Iar Dumnezeu, ca un indurat 9i iubitor

de oameni ce este, ii va mantui din rnainile lui antihristgi;i va acoperi cu m6na Sa cea atotputernicl, ca sd-nu-igdseascfi necuratul tiran. $i cei ce se vor pocii, bine le va

Fr,,'iar oei 'care vor r5mdne prin cete$ 9i prin sate mari

n lumind gi si scdpim de fiarele ce n6p6desc asupra16! $i vdzilnd noaptea fulgerele qi auzind tunetele gi

neincetatele trlsnete fiind speriati, vor zice: c6nd se varina, ca si vedem cel pufin lumina zilei gi, bucur6n-

, sd ne veselim de vederea rudeniilor gi a vecinilori?! $i aga, nemdngdiat vor pldnge, ziua gi noaptea. Cunii impreund va pl6nge, atunci, toati ftptura. p6m6n-

greu va suspina, cerul cu amar se va t6ngui, soarele,a gi stelele impreuni, cu jalnici mdhnire vor fi acope-, numai pe jumdtate ddndu-gi lumina lor. Marea gi tot

uhul neincetat vor fi tulburate gi innegurate. Fiarelele sdlbatice gi toate dobitoacele cele domestice, de ase-

a, cu jalnicd strigare se vor tdngui gi neobiqnuit vorMunfii, pidurile, cdmpiile, pietrele pi toat6 suflareaeascin toate vor,pldnge cu amar, t6nguindu-se pentruirea qi ingeliciunea ce au pitimit, inchindndu-se oa-

ii neleguitului antihrist gi, mai ales, pentru cd au pri-pecetea acgstui necurat gi viclean qi s-au lepaEiE

unci, cu amari tdnguire, toate Biseri-lui Dumnezeu, cdci, atunci va lipsi cu totul dintr-in-

-116-

sele Sfanta Liturghie gi alte Sfinte Slujbe, toate vor fi

pirdsite, ca nigte urAciuni. Sf6ntul 9i Cinstitul Trup qi^sarrg.

al lui Hrisos, nu se va mai vedea in zilele acelea,

inceland cu totul slujbele cele Sfinte. Vor inceta atunci

toate cantarile bisericeqti; citirea Sfintelor Scripturi, nu se

va mai auzi; iar inv[{dtura Sfintelor Evanghelii de tot va

tilcea.Iar necazurile se vor inmulfi; din zi in zi se vor in-

mulfi. Aurul qi argintul lor pe drumuri il vor arunca, pie-

trele, cele'de mult pre!, vor fi cllcate in picioare ca pie-

trele de pe drumuri fiindcS toli se vor gr6bi, in zilele

acelea, care mai de care s5 se ascundd de la fala ferme-

cdtorului antihrist. $i nici un loc nu-i va putea tiinui de el,

deoarece, pecetluili fiind de dAnsul, vor fi cunosculi de

toatd lumea. $i de mare fricd vor fi cuprinqi, pentru c[ se

vdd am6gifi, qi nici indreptare n-au s6 aib[ de unde do-

bindi!$i, v[zdnd trupurile cele impufite ale morfilor de pe

drumuii gi de prin case gi din tot locul, de mare groazd 9ifricd se vor umple! in casd nevoie, afar1, necaz; in cas6,

foame qi sete, pe drumuri, tulburdri 9i strigdri! Atunci se

va vegteji frumuselea fiilor omenegti qi felele celor vii vor

fi ca gi ale morlilor! Pofta femeilor va pieri qi cu totul va

inceta; gi vai oamenilor in acele zile, de necazul cel mare,

care are sd fie!ins6, in unele ca acestea fiind oamenii, Iubitorul de

oameni qi Preainduratul Dumnezeu nu va l[sa zidirea Sa

si fie pedepsiti multd vreme, c[, acei trei ani 9i jumdtate

ai imparaliei blestematului antihrist se vor impu{ina qi

degraba vor trece qi se vor qtirbi, dup[ cum s-a zis mai

inainte, pentru pociinfa celor ce vor fugi prin munfi qi

prin crapAturile plmAntului, pl6ngdndu-9i lepddarea lor'

bupe cttm zicea Domnul in Evanghelia cea de la Matei:

- t t7-

,,Cd de nu s-ar scurta zilele acelea, nu s-or mdntui nici untrup, tnsd, pentru cei aleSi se vor scurta zilele ecelea".

Deci, dupd ce se vor implini trei ani qi jumdtate,indati se va desfiinfa impdrdfia necuratului antihrist gi vacddea toatl puterea qi mdndria lui, iar el va merge in mun-ca cea vegnicd, dupd cum m[rturisegte Sfdntul Ioan Cu-v6ntdtorul de Dumnezeu, in Apocalipsd, zicdnd: ,,$i amvdzut pe fiard Si pe tmpdralii pdmdntului Si pe oastea loradunatd, ca sd facd rdzboi, cu Cel ce Sedea pe cal, Si cuoastea Lui. $i prinzdnd pe fiard, Si cu ea Si pe prooroculcel mincinos, care a fdcut semne tnaintea ei, cr,t care aamdgit pe cei ce au luat semnul fiarei qi pe cei ce s-aufnchinot chipului ei, de vii s-au trimis aceStia doi tn ieze-rul cel cufoc, care arde cu piatrd de pucioasd. Iar ceilal;iaufost ucisi cu sabia Celui ce Sedea pe cal, care ieSea dingura Lui, Si toate pdsdrile s-au sdturat din cdrnurile lor.Bine qi maiestos era Cel ce qedea pe cal Ei armata Luiurma dupd Ddnsul".

Tot din ApocalipsS: ,,$i om vdzut cerul deschizdn-du-se Ei iatd ieSea un cal alb qi Cel ce gedea pe el, cre-dincios qi adevdrat era, care tntru dreptate judecd, Si ddrdzboi cufiara. Ochii Lui erau ca parafocului qi pe capulLui erau multe cununi cu nume scrise, pe care nimeni nu

Stia sd le citeascd, afard de Cel ce Sedea pe cal. $i eraimbrdcat cu haind vopsitd cu sdnge, fiindcd a fost omordtpe Cruce, qi $i-a vdrsat tot Preacuratul Sdu Sdnge; gi Secheamd numele Lui Cuvdntul lui Dumnezeu, iar oasteaLui, care era tmbrdcatd cu haine albe preacurete, urmadupd Ddnsul, Sezdnd cdldri pe cai albi. Din gura Celui ceqedea pe cal alb, ieSea o sabie cu doud ascu{ituri, ca sribiruiascd pe neamuri (care sunt dracii gi cei dintre oamenicare i-au ascultat pe ei). Deci, cu acegtia a ficut rizboiF'iul lui Dumnezeu, cu imptrrafii pdmdntului gi cu diavo-

lul. $i a fost prins diavolul, impreun[ cu antihrist, care fX-cea minuni amdgitoare inaintea lui, qi cu acele minuni aam[git pe to{i aceia care au primit pecetea diavolului gis-au inchinat icoanei lui, adici lui antihrist. Dupd uciderealui antihist gi a slujitorilor lui, se va arita Domnul nostruIisus Hristos, adic[ va fi a doua venire a Fiului lui Dum-nezeu, in care am ndddjduit qi ndddjduirn cd ne vom m6n-tui.

$i va fi a doua venire a Lui, dupd cum singur, inEvanghelia cea de la Matei, arat6, zicdnd: ,,Precum fulge-rul iese de la rdsdrit Si se aratd la apus, aSa va fi qi veni-rea Fiului Omului".

Dar, acum sd spunem qi despre sfdrgitul lumii, des-pre venirea lui antihrist, cum are sI se nascd qi cum va im-plini toatl rdutatea lui:

Domnul nostru Iisus Hristos, c6nd a voit sd vind pepdm6nt ca s[ mdntuiascd neamul omenesc, S-a n[scut dinPreacurata Fecioara Maria, ce era de neam impdrdtesc 9iarhieresc, dupd cum zic tofi Proorocii gi mirturisesc Sfin-tele Scripturile.

Asemenea gi de inqelEtorul qi de prea rducredincio-sul antihrist, aga mdrturiseqte Sfdnta Scriptur[: cd se vanaqte din seminlia lui Dan, dintr-o femeie necuratd gi preaspurcatd qi va fi crescut in ascuns. Nu dup[ cum zic unii,c5 insuqi diavolul se va intrupa, ci, va fi om ca tofi oame-nii, dar avdnd intr-insul toat[ lucrarea satanei, dupd cummdrturiseqte Sfbntul Ioan Damaschin. $i se va tdia impre-jur ca qi Hristos qi apostoli va aduna, spre a-i sluji lui latoate rdutdfile, pe care le va face cu fermecdtorii gi vrbjito-rii (ndluciri). $i va iubi el neamul evreiesc ai multe mi-nuqi mincinoase va face ?naintea lor, ca sd ?nqele pe oa-menii cei rdi, inci gi pe cei sfinli, de va fi cu putinfd.

-- l19 -

Apoi, se va mindri contra lui Dumnezeu, socotind,ticilosul, cd va impdrd{i in veci. $i va aduna draci, in chi-pul oamenilor, ca s[-i pun[ st6pdnitori asupra lucrurilor piasupra poporului. Apoi, fiind pus imp6rat, va uri pe supu-gii sii qi va striga, cu mare glas, cdtre popoare: Cunoaq-tefi, popoare, neamuri, seminfii gi limbi, puterea lnea ceamare? Care impirat poate sd se impotriveascd mie gi caredintre impdrafi nu se va teme de mine? Privifi la minunilemele gi v[ inspdimdntafi! Dupi aceea va muta munfii cunilucirile lui, va umbla pe mare ca pe uscat, foc va coboridin cer, ziua o va preface in noapte gi noaptea o va prefacein zi, gi, in sfhrqit, va face toate cdte i se va pdrea, ca sdamdgeasci pe toii. insi toate c6te va face, nu sunt adev6-rate, ci nlluciri qi fermecltorii, pentru ca si inqele pe oa-meni. $i indat[ ce oarnenii vor incepe a crede lui gi se vorinchina, cerul nu va mai ploua gi pimdntul nu va mai rodi.Marea se va impu{i gi toate fiarele din mare vor muri,rdurile gi izvoarele, pdraiele gi fdntdnile gi toate b[l{ile vorseca gi toatd verdeafa se va usca. Iar fiarele cele silbaticevor n6vdli asupra oamenilor. Toate dobitoacele vor pieri,lnci qi oamenii vor cidea pe ulife leqina{i, morfi de foarnegi de sete. Mamele vor imbrdfiga pe fiicele lor, gi vor c6-dea moarte amdndou[, plrinfii cu feciorii 1or, fra{ii cu su-rorile lor vor c[dea murind impreuni gi nu va fi cine s[-iingroape. Tot pdmdntul se va umple de reaua putoare dintnrpurile cele moarte! Marea va vdrsa afarl valurile sale,ca nigte pdcurd irnpufiti. Atunci va fi foamete gi secetdmare in toati lumea, plAngeri qi tAnguiri, amar pi vai intoate locurile. Suspinele pi oftdrile inimilor vor prisosi,oamenii din vremea aceia vor forici pe cei morfi, zicdnd:Ferici{i suntefi voi, care n-afi aiuns zilele noastre, acesteade pe urm6! $i nu vor avea unde sd fugd gi si se ascundit,c[ se va tulbura marea gi uscatul. Pentru aceasta ne-a zis

-120-

noue Domnul: Privegheafi, neincetat rugdndu-v6, ca sdscdpafi de necazuri.

Rea putoare in mare, rea putoare pe pdmdnt, foame-te, cutremur, in mare tulburare, pe pdmdnt tulburare, in-fricogare in mare, infricoqare pe plmdnt. Aurul cel muit,argintul qi hainele cele de mitase, cu nimic nu va folosi pecineva in necazul acela, c6 tofi oamenii pe mor{ii cei in-gropali ii vor ferici, rnai inainte de a veni necazul celmare, ce va fi pe p[mdnt. Ci atunci tot aurul gi argintul,aruncat fiind pe ulife, nu va fi cine sd-l ia pe el, fiindcdtoate vor fi urdte gi to1i, din toate p[rfile; a fugi se vorstridui. $i nic[ieri nu va fi lor cu putin!6 ca s[ se ascundd,cici impreun[ cu foamea gi cu setea, va fi frica de fiarelecele t6rdtoare gi de trupuri mdncdtoare; din afar6, cutre-mur va fi, iar diniuntru frica. Toate ulilele vor fi pline demortlciuni: in ulip putoare, in casi putoare; in ulif[ glasde pldngere, in cas[ glas de plAngere; in ulili foame gisete, in casi foame gi sete; in ulifl amar, in casi amar;fiecare, pe unul gi pe altul, cu pldgere il va intAmpina qito{i in mare strimtoare vor fi, in zilele acelea prea cum-plite. Iar oamenii, nemaiput6nd suferi unele ca acestea, cumari glasuri vor striga: O, voi munfilor, cldefi peste noi gine acoperili! Deschideti-vd morminte gi ne primi{i pe noi!O, moarte, vino de ne scoate din at6tea nevoi grele gi dinmfiinile preacumplitului impdrat, a acestui preapdgdn!'

Iar dup[ sfArgitul acelor cumplite necazuri, indatdsoarele se va intuneca gi luna nu-gi va mai da lumina sa gistelele vor cidea gi puterile cerului se vor clStina. ,,^fiatunci se va ardta semnul Fiului Omului pe cer" Atunc!vor pldnge toate seminliile pdmdntului Si vor vedea peFiul Omului, venind pe norii cerului, cu putere Ei cu slavdmultd".Iar cerul, ca o carte, se va invdlui gi plmdtul se vamistui de foc, pentru fEridelegile oamenilor gi, mai ales,

- t2 l -

pentru curvie, sodomie qi ucidere. $i, frcAndu-se intr-oclipd toate noi, va trirnite Domnul pe ingerii Sdi sd tr6m-bigeze cu glas mare, ca sd adune pe alegii Sdi de la mar-ginea pdmAntului, de a c6ror trAmbilare, cerul qi pdm6ntulqi toate cele dedesubt se vor cutremura gi se vor inspdi-m6nta, gi toatd firea cea omeneascd qi ingereascd de groa-za cea mare se va infricoga. Atunci, se vor vedea pogor6n-du-se de sus toate cetele cele ceregti: Ingerii, Arhanghelii,Scaunele, Stdpeniile, incepitoriile, Domniile, Puterile,Heruvimii cei cu ochi mulli gi Serafimii cei cu cdte gasearipi, dimpreund cu to{i Sfinfii, strigAnd: Sfhnt, Sfdrrt,Sffint, Domnul Savaot! Plin este cerul gi pdmdntul de sla-va Lui. $i indat6, iT acea cdntare, se va ardta pe nori, caun fulger, p6gind, Impdratul Slavei, Hristos Dumnezeu,Judecdtorul viilor gi al morfilor, spre a Cdrui intAmpinareEe vor rdpi tofi drepfii de pe pdm0nt, aliturf,ndu-se la toate

,, cetele ingeregti, dup6 curn zice Sf6ntul Apostol Pavel: ,,$inoi, cei vii, care vom fi rdmasi, tmpreund cu ddnSii nevom rdpi tn nori, tntru tntdmpinarea Domnului, tn vdz-duh, Si a;a, pururea cu Domnul, vom fi".

Se va pogori Domnul nostru Iisus Hristos, pe p[-mdnt, fiind l[udat de toate puterile ingeregti, gi de to{i ceidrepfi sl6vindu-Se, qi de Apostoli mdrindu-Se, de Prooroci;i de Mucenici prosldvindu-Se. Dupd aceasta vor aduce$finfii Ingeri, inaintea infricogatului Judecdtor, pe fiul

' pierzdrii, adic6 pe satana Si pe antihrist, dimpreun[ cu,tlujitorii lui gi se va arSta ingeldciunea lui, pe care, legdn-du-i, ii va arunca in iezerul cel de foc (iad) unde se vorlrde neincetat, in vecii vecilor, satana qi antihrist, cu tofidracii qi slujitorii lor, adicd: cu masonii, cu fermec[torii,0u necredinciogii jidovi, cu agarenii, cu plg6nii gi cu toatihulfimea ereticilor celor ce au hulit gi s-au lepldat clcdumnezeirea lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, qi clc

' rJ

- r22-

Preacurata Ndscdtoare de Dumnezeu qi Pururea FecioaraMaria, incd gi cu toli cregtinii cei pdcdtogi gi nepoceifi qi

nemdrturisi{i la preot de pdcatele lor cele rele 9i spurcate.

Guv6nt al SfAntului Efrem Sirulpentru a douavenire a Domnului nostru Iisus Hristos;

pentru venirea lui antihrist Si pentru sfarqitul lumii culesedin Tomul al doilea

despre acel flrd de rugine qi cumplit balaur (adic5 anti-hrist), cel ce va tulbura pe toate cele de sub cer qi are sdbage teamd 9i impulinare qi cumplitd necredinfi in inimileoamenilor. Va face ardthri, semne qi ?nfricogEri, incAt, dear putea, ar amdgi gi pe cei aleqi; pe toli se va sArgui sd-iinqele cu mincinoasele semne, cu n[luciri de ar[tdri vrdji-toreqti qi cu fermecdtorii, care se vor face de ddnsul.

Cdci, cu voia lui Dumnezeu, va lua stdp6nire, ca sdingele lumea, fiindcd s-au inmulfit p[gdn6t5file oamenilorqi pretutindinea tot felul de lucruri cumplite se lucreazd.Pentru aceasta Preacuratul Stdpdn, va ldsa sil fie ispitit[lumea cu duhul ingeldciunii, pentru pigdndtatea ei, etre vre-me ce oamenii s-au dep[rtat de la Dumnezeu gi au iubit pcvicleanul. Mare nevoinfl va fi, frafilor, in vremile acelea,

-123-

mai ales asupra celor credinciogi, cAnd se vor sdvArgi sem-ne gi minuni de insugi balaurul, cel cu multe st[pdniri,cAnd se va ardta ca un dumnezeu, cu n[luciri infricogate,zburdnd in vizduh, gi tofi dracii, ca ingerii, indlf6ndu-seinaintea lui, qi va striga cu tirie schimbdndu-gi chipul qiinfricoqind flrd de mdsur[ pe tofi oamenii. Atunci, oare,frafilor, cine se va afla intirit gi necldtinat petrecdnd,av6nd in sufletul s[u semnul Unuia-Niscut, a Fiului luiDumnezeu, adicd sfdnta Lui venire, cdnd va vedea necazulcel nem6ngdiat, ce se va face pretutindenea, peste tot su-fletul qi nu va fi de nicdieri nici o m6ng6iere?

$i, in vremea aceea, nu va fi linigte pe pim6nt, iarmarea, vdzdnd-o toati lumea tulburat[, va fugi fiecare ca

' s[ se ascundd in munfi, unii murind de foame, iar allii desete cumplitS, topindu-se ca ceara. $i nu va fi cine sd-imiluiascl pe ei, c6nd vor vedea toate fefele l[crim6nd gicu durere intrebdnd: Nu cumva se afl5 vreun grai al luiDumnezeu pe pimdnt? $i nu se va auzi de nicdieri! Cineoare va suferi urgia zilelor acelea? $i cine va ribda neca-zul cel nesuferit? CAnd vor vedea amestecarea popoarelor,

, celor ce vor veni de la marginile pdmdntului, pentru vede-'; rea tiranului, mul1i, inchinAndu-se inaintea spurcatului,$'vor striga cu cutremur (incdt gi locul se va cldtina de stri-

$ glrile lor), zicdnd: Tu eqti mdntr-ritorul nostru! Atunci ma-

I rea se va tulbura qi pdm6ntul se va usca, cerul nu va mai

I ploua gi lacurile se vor usca. $i tofi cei ce vor fi pe p5-

l. m6nt, de la risdrit cStre apus, vor fugi de multi frice. $iT

I lar[gi, cei ce vor fi la apusul soarelui, citre risdrit, voril fugi cu cutrernur.

$ Luend atunci, obraznicul, stlpdnirea, va trimite pe

I draci in toate marginile pdmdntului, ca sd propovdduiasclil ou indr[zneal[, cd ,,s-a ardtat cu slav[; venili de-l veclcfig pc el!". Cine, oare, va avea su-fle!*d*_{e*-41_aman"t, ca si su-

-124-

fere vitejegte toate smintelile acelea? Cine, oare, va fiacest om, precum am zis, ca toli ingerii sd-l fericeascd peel? Cici eu, fra{ilor, iubitorul de Hristos, deslvdrqit m-aminfricoqat numai din insdgi pomenirea balaurului. Cuget inmine, despre necazul cel mare ce va fi asupra oamenilorin vremile acelea gi in ce fel se va^ardta acest balaur p6n-gdrit, asupra neamului omenesc. Ins6, sfinfilor, celor cevor putea birui nilucirile lui, mult mai cumplit li se vaardta; cd vor fi mul1i cei ce se vor afla atunci pldculi luiDumnezeu, care vor putea sd se mAntuiasc[ prin munli gidealuri gi in locuri pustii, cu multe rugiciuni qi cu pl6nge-re nesfArgit5'. C6, vdzdndu-i Dumnezeu pe ei aga in pl6n-gere nem6ngAiatd gi in credinf[ curatd, Se va milostivispre ddnqii, ca un P[rinte iubitor de fii, gi-i va pdzi pe ei,unde se vor ascunde. Cd prea pdngdritul nu va inceta,c[utdnd pe Sfinli pe p6mdnt gi pe mare, socotind cd el vaimpirifi de acum pe p6mAnt. $i pe tofi ii va supuhe, qi vasocoti, ticdlosul, sd stea impotrivl in ceasul acela infrico-gat, cAnd va veni Domnul din cer, neqtiind, tic6losul, de asa neputin{i qi mdndrie pentru care a cizut. din cer.

Cu toate acestea va tulbura pim6ntul, va infricoga petoate, cu mincinoasele semne vrdjitoregti. $i nu va fi in

,' vrernea aceea, cind va veni balaurul, sldbire pe pdmdnt;ci

I $1.il9-.4gcaz, tulburare gi amestecare de popoare, moarte qifoamete in toate marginile pimdntului. CIci, Insugi Dom-nul, cu dumnezeiasca Sa gur[, a zis: ,,Cd unele ca acesteanu s-au fdcut de la inceputul zidirii". Iar noi, pdcitogii,cum vom asemdna nevoia cea^peste misur5, incl qi netAl-cuitd, dupd cum Dumnezeu Insugi a numit-o pe ddnsa.Insd, fiecare s6-qi pund in mintea sa, cu dinadinsulo sfin-teJe cuvinte ale Domnului gi MAntuitorului, cr-lm ci, pen-tru nevoia 9i necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea,prin a Sa milostivire, sfrtuindu-ne pe noi qi zicdnd: Ru-

-125-

gali-vd ca sd nu fie fuga uaastrd'Qarna ladicd cbzuli invreo sectdo eres), sau sdmbdtb @dica in nelucrarea poci-in1ei,'"tfedi,'pbtrecdnd in p[ca1g;. Iardqi a zis ,,Priveghealitotdeauna, adeseori ru,g6"fi.dt'-vd, ca sd scdpali de necaz Eisd sta(i tnaintea lui Dumnezeu, ca sd vd mdntuili de toateacesteq, cd timpul aproape este"; qi in aceast[ riutate tolistdm gi nu credem! Deci, sd ne rugdm neincetat, cu la-crimi, ziua gi noaptea, cdzdnd la Dumnezeu, ca sd ne m6n-tuim de necazul ce va s[ vie pe p[mdnt, ca sd nu vedemnicidecum fiara, nici si nu auzim infricogdrile lui, cici vorfi cutremure qi morfi de multe feluri peste tot pim6ntul.

Yiteaz suflet va fi acela, care va putea sd-qi lind via-

fa atunci in mijlocul smintelilor, cdci dacd in credinfd seva impufina ornul, atunci foarte ugor se va inconjura gi seva robi de semnele balaurului celui rdu qi viclean, gi ne-iertat se va afla unul ca acesta la judecatd, cd vdnzdtor luiinsuqi se va afla, cd a crezut tiranului de bund voie. Demulte rugdciuni qi lacrimi avem trebuin![, o, iubifilor, casi fie cineva din noi tare in ispite! Fiindcd multe vor finElucirile fiarei, cele ce se vor face de ea, cici luptdtoareimpotriva lui Dumnezeu fiind, pe toate va voi sd le piard[.

A[i auzit, fralii mei cei iubitori de Hristos, ce a fbcutdiavolul israilitenilor in pustie, cdnd iegeau din Egipt?Cum i-a amlgit pe ei, tic[losul gi prea spurcatul, ca sdfaci toli acel prea cumplit pdcat, c[ a invifat pe Valaamca sd dea lui Valac, impdratul Madianului, sfat riu, ca s6pund pe femeile cetdfii in corturi gi pe popor s[-l amd-geascd spre curvie gi spre a jertfi? Cdci, vdzdndu-i Dum-nezeu, ca pe nigte necurafi, cu totul, deodat[ a vrut sd-ipiardd pe ei, dupd ce tofi ar fi curvit cu femeile, ca niEtedobitoace. $i au pus pe femei cu neruqinare la un loc (incomun) gi mese pline de m6nc[ri, de stropiri qi mirosuritle jertfe inaintea porfilor, pe toli trigAndu-i spre nroartc.

Ca acela, ce va dori sd curveascd cu spurcatele acelea fe-mei, mai inainte sd aducl jertfr gi apoi s[ intre la ddnsele,cdci nu luau femeile plata de la popor, ca pe toli cei ceveneau la d6nsele s6-i ingele a jertfi la idoli. $i au dat bo-ierilor s[ curveasci cu fetele boierilor, de asemenea gi bo-gafilor cu fetele bogafilor, iar pe cele mai multe din femeiin comun, la tot norodul cel prost.

A{i vizut lucrarea nedrept[fii qi vicleana megtegu-gire, cum tuturor le-a s[pat groapa spre moarte? Ydzut-acineva din voi, c6ndva, vreun lucru ca acesta, fbrd ruqine?Preacurvia findnd sabia, cea cu doud ascufiguri, cici cudoud morli cumplite omorau femeile pe cei ce intrau lad6nsele, ca si jertfeasci la idoli qi sd curveasci. Cu unastfel de chip, va face tiranul, ca toli sd poarte peceteafiarei, cdnd va veni in vremea sa, la implinirea vremilor,cdci are sd amigeascd pe toli cu semne qi numai a$a vorputea si cumpere bucate qi tot felul de trebuinfe, gi povd-

luitori peste popoare va pune, ca sd implineascd poruncalui.

I.-y.e1'*qqltq-fu fi |"sl:_**pey1$j*r.nef ei$imeqre-tpei'ff*"i tsi,.."*9-Ja*ffii.'*efr"effii"edlt aripi i6 nafi stiamfbiaf cineva, lipsindu-se de bucate, va fi silit a pri-mi pecetea lui, dar nu peste toate mddularele trupului, cipe m6na dreaptd gi pe frunte, va fi pus pdgdnescul chip, casa nu mal ar lasca cu mana

-127-

sfeqnic ce poartd fdclia luminei, adici semnul M6ntuitoru-lui pe fafd.

Deci, frafii mei, infricoqatd nevoinfd o si fie tuturoroamenilor, celor iubitori de Hristos, dar pdnd la ceasulmorfii sd nu se teami cineva gi nici sd nu stea cu molegire,c6nd va incepe a incl^ripui balaurul pecetea sa in loculCrucii Mdntuitorului. In acest fel se va osteni vrdjmagul,ca numele Domnului qi MAntuitorului nostru Iisus Hristossi nu se mai pomeneasc[ deloc in vremea lui.

$i aceasta o va face, fiindci se teme qi se cutremur[,necuratul, de sf6nta putere a MAntuitorului nostru. C[ci,de nu se va pecetlui cineva cu pecetea aceluia, nu se varobi de ndlucirile lui, iar Domnul nu se va depdrta de launii ca acegtia, ci ii va lumina qi ii va trage cdtre El. A in-

felege se cade nou5, frafilor, cu tot dinadinsul, ndlucirilevrljmagului, cI nemilostiv qi fbr[ de omenie este. IarDomnul nostruo cu liniqte va veni la noi tofi, ca sd goneas-c[ de la noi megtegugurile balaurului (fiarei). Deci, noi,oredinfa lui Hristos neab6tuti qi curati findnd-o, u$or vombirui puterea tiranului. Gdnd neschimbat sd ne cdgtigdm 9ibuni statornicie, qi se va dep[rta de la noi neputinciosul,neav6nd ce si fac6. C[ci eu, prea micul, vd rog, fralilor iu-bitori de Hristos, si nu ne molegim, ci, mai ales, puternicis[ ne facem cu puterea Crucii. Netrecuta nevoinfd l6ngdug[ este; platoqa credinfei sd o lu[m cu to]ii; sd scoatemcu dragoste din izvorul cel dumnezeesc, nddejdile m6ntu-irii sufletelor noastre! Nezidita Treime, cea de o Fiinf6,cste izvor ce dI via!6. Dacd se va inconjura cu astfel dearme sufletul nostru, cdlcat va fi balaurul. Cu toate aces-tea, se cade nou6, a ne ruga, ca sd nu cidern in ispitd, nicir[ fugim iarna. Fifi gata, deci, ca niqte robi credincioqi,neprimind pe altul; de vreme ce hoful qi pierzdtorul qi cclfflrd de omenie, mai int6i va veni in ale sale vremi, vr6nd

iidcethifasci'il ;;m66 ffiffiuilil;idi*ciibrea slavita sicinstita Cruce a lui Hristos, M6ntuitorul nostru. C[ gtie ti-cilosul, ci dacl se va pecetlui cineva cu Crucea Domnuluiii risipegte toatd puterea lui qi pentru aceasta pecetluiegtedreapta omului, cd aceasta este care pecetluieqte toate m6-dularele noastre. Asemenea este qi fruntea, care, ca un

tr ^l

-128-

sd fure, sI injunghie qi sd piardi turma cea aleasd a luiHristos. Falsul pdstor va lua asupra lui chipul Adev[ra-tului Pistor, ca sd inqele oile turmei lui Hristos.

insd cei ce gtiu gi vor recunoaqte glasul cel SfAnt alAdevdratului Plstor, indatd il vor cunoaqte. Cd glasul pier-zdtorului nu se aseamdni cu glasul Adevdratului Pistor,fiindcd glasul tiranului este rinitor. Plin fiind glasul lui dechipul hofului, indatd se gi cunoaqte. Deci, sd ne invdfdm,prietenilor, cu ce chip are sd vind pe pdmAnt garpele celfbri de rugine! Fiindcd Mdntuitorul, vr6nd sd m6ntuiascbneamul omenesc, din Fecioar[ S-a Ndscut gi chipul omu-lui ludnd a zdrobit pe vrdjmag cu sfAnta putere a dumne-zeirii Lui. Bl6nd qi smerit a fost pe p[mAnt, ca pe noi sIne inalfe de la p[mAnt la cer. Cdci, cu incredinfare gi cuadevdrat, Dumnezeu este Cel ce S-a zdmislit gi S-a in-trupat, nlscdndu-Se din Sfdnta Fecioar[, gi prin patimaCrucii, a mdntuit neamul omenesc, gi iarSgi va sd vind inziua cea de pe urmd sd judece viii qi morfii qi sd rdspld-teascd tuturor dupd faptele lor, drepfilor gi necredinciogi-lor, ca un Drept Judecdtor.

Aceasta gtiind-o gi cunoscdnd-o vrdjmagul, ci iarSgiva s[ vini din cer Domnul, cu slava dumnezeirii, a socotitgi aceasta, ca sd ia asupra lui chipul venirii lui Hristos qisi ne ingele pe noi. Dar Domnul nostru va veni ca un ful-ger infricogat pe pdmdnt, iar vrdjmagul nu va veni aga,cdcr zurbagiu este. $i se va nagte, cu adevdrat, dintr-o fe-meie spurcatI, care va fi unealtb a lui; deci el nu se va in-trupa, ci cu acest fel de chip va veni prea pAngiritul, ca unho!, ca sb inqele pe tofi, fiind smerit, liniqtit, urAnd celenedrepte, de la idoli intorcAndu-se, dreapta credin!5 maimult cinstind, bun, iubitor de sdraci, peste mdsuri de fru-mos, cu bun[ agezare, bun cdtre tofi, cinstind cu covdrqirepe neamul iudeilor (cI ei aqteaptd venirea lui). Iar in toate

-129-

acestea, va face semne, ardtdri gi infricog[ri cu rntrllil stir-pAnire gi se va meqtequgi cu viclegug ca sd placi tuturur.gi si fie iubit repede de mul1i. Daruri nu va lua, cu nriinicnu va grii, mAhnit nu se va ardta, qi cu chipul bunei rin-duieli va amd,gi lumea, pAni ce se va face impdrat. $i dupace vor vedea multe popoare nigte fapte bune ca acestea giputerea sa, tofi impreund, cu o voinli se vor face, gi cu bu-curie mare il vor propov[dui pe el impdrat, zicdnd uniicdtre alfii: Oare se mai afld vreun om ca acesta bun qidrept? Insd cel mai mult, poporul cel ucigag al iudeilor, ilvor cinsti gi se vor bucura de imp[rdfia lui. De aceea, caunul ce va cinsti cel mai mult locul gi biserica iudaici, vaardta tuturor, cd se face puftare de griji pentru ddngii. $i,c6nd va impdrdli balaurul pe pdmdnt, cu mare sirguinf[popoarele i se vor face ajutdtoare: Edom, gi iardgi Moav,incd gi fiii lui Amon, ca unui adevdrat implrat i se vorinchina lui cu bucurie, pi ei se vor face cei dintdi aplritoriai lui.

Apoi, se va intlri indatd imp[rdfia acestuia, gi vabate cu mdnie pe J:.qi i,mp_1tA{"L_mAfi. Iar dupi aceasta, seva inil{a inima lui, gi va vdrta balaurul amiieCiunea sa,pun6nd inainte, in Sion, veninul morfii, tulbur6nd lumea. ,Va cldtina marginile pdmdntului, va necdji toate, va pAn-g[ri suflete. Nu se va mai ardta ca un cucernic, ci cu totulva fi frrd de omenie: iute, m6nios, cumplit, nestatornic,lnfricoqat, slut, ur6cios, grefos, s[lbatic, pierzltor, s6rgu-indu-se a arunca in groapa pdg0nitlfii tot neamul ome-nesc, prin aga nebunie. Va face semne mincinoase, iarmullimea qi alte multe popoare, stdnd inaintea lui, il vorl[uda pentru ndluciri gi vor striga cu glas mare, incdt se vaElltina locul, in care popoarele vor sta inaintea lui. Sji clva grdi cu indrizneald: Cunoaqtefi voi puterea gi stirpiirri-rea mea? Iatd dar, inaintea qoastr[, a tutur<lr, porunccsc

_130_

acestui rnunte mare, ce este de cealalti parte a mirii, ca sd,vind aici la noi. Apoi, va zice spurcatul: Jie, ili poruncescsE te mufi indati dincoace de mare; gi va alerga muntele,in privirea tuturor, insd nicidecum din temeliile lui nu seva muta, ci va fi o n[lucire. Cdci cele ce Dumnezeu CelPreainalt, de la inceputul zidirii, le-a intemeiat qi le-a inil-

{at, asupra acestora, prea spurcatul, nu are stdp6nire. $i vaamigi lumea qi cu alte nlluciri vrajitoregti. $i iarngi, altuimunte, ce va sta in adflncul mlrii celei mari, ostrov foartemare fiind, ii va porunci si se duch gi pe uscat si stea, in

fdrnruri veselitoare, spre veselia privitorilor, dar ostrovulnicidecum din mare nu se va migca. $i iarigi, iqi va intin-de mdinile lui gi va aduna mullime de tdrdtoare qi pds6ri;de asemenea, inei va plqi pe deasupra addncului, qi pemare va umbla qa pe uscat; insd toate acestea vor fi nilu-c i r i .

$i mulli vor crede in el gi-l vor sl[vi, ca pe un dum-nezeu tare. Iar celor ce vor avea pe Adevlratul Dumnezeu,li se vor lurnina ochii inimei lor qi cu deamdnuntul vorprivi, prin credinfd: curatd, gi vor cunoaqte inqeliciunealui. Acestea toate fbcdndu-le, va ingela lumea gi mulfi vorcrede lui; sllvihdu-l ch pe un dumnezeu. Insd c6!i vor aveafrica lui Dbrnnezeu in ei gi ochii inimii luminali, vor cu-noa$te cu dinadinsul, ci nici muntele nu s-a mutat dinlocul siu, nici ostrovul nu a ieqit din mare pe uscat. Toateacestea, in numele s[u, le va sbvf,rqi antihrist; gi nu vor fiadevirate,.dupd cum am zis mai sus, c[ci cu farmece valucra toate mincinoasele lui minuni. fermecdnd vederileoarnenilor, ce se vor pleca a crede lui. Cb nu va primi preaspurcatul sd se pomeneasc[ Preacuratul Nume al Tatalui qial Fiului 9i al SfAntului Duh, cdci luptdtor impotriva luiDirtnnezeu este gi fiu al pierzdrii.

- l3 l*

Acestea frcAndu-se gi popoarele inchindndu-se lui, gica pe un dumnezeu ldud6ndu-I, din zj in zi se va m6niaCel Prea?nalt, in ceruri, qi igi va intoarce fafa Sa de cdtreei. Dupd aceea se vor face cumplite semne: foamete ne-curmatd, cutremur neincetat, morfi necontenits\ gi semneinfricogate. Atunci cerul nu va mai ploua, pdmAntul nu vamai rodi, izvoarele vor seca, r6urile se vor usca, iarba nuva mai rdsiri, verdea!6 nu va fi, copacii din ridacind sevor usca gi nu vor odrdsli, peqtii mdrii pi chilii intr-insavor muri qi putoare pierzdtoare gi sunete infricoqate vatrimite marea. $i, de huietul valurilor, vor muri oameniide fricd. Atunci vor pldnge gi vor suspina cumplit sufle-tele lor gi necaz necontenit ii va cuprinde pe d6ngii, ziua qinoaptea. Nicdieri nu vor gdsi sd se sature de m6ncare, cdcipovi{uitorii de noroade, tiranii, se vor afla in tot locul. $idacd cineva va aduce cu sine pecetea tiranului insemnatdpe frunte gi pe mdna dreaptd, va cumpdra pufin de m6n-care din cele ce se vor afla. Atunci vor muri pruncii lasdnurile maicilor, vor muri gi maicile deasupra pruncilorlor, va muri tatdl cu fiii gi femeia pe uli1d, gi nu va fi cines6-i ingroape sau sI-i strdngi in mormAnturi.

Putoare rea se va face, din mortlciunile cele multece vor fi aruncate pe uli{i gi pretutindenea, gi mult ii vanec[ji pe cei vii. Dimineafa, to{i vor zice cu suspinuri gi0u durere: cAnd se va face seard ca sd dobAndim odihni?$i venind seara, iardgi, cu lacrimi prea amare, vor grdiIntre ddngii: oare cdnd se va lumina, ca, de necazul ce stdesupra noastr6, s5 sc[pdm? Atunci, se va vegteji frumuse-fea fefii la tot trupul. Se vor face fefele lor gre{oase, ca demorfi, pi va fi ur6ti frumuselea femeilor, iar tofi cei ce s-auplecat cumplitei fiare gi au luat pecetea aceluia, adici pa-gfinescul chip al spurcatului, alergAnd c[tre dAnsul, vorzice cu durere: dd-ne noud sd mAncim gi sd bem, ca tofi

-132-

murim de foame gi gonegte de la noi fiarele cele veninoa-se! $i, neavdnd ce rdspunde, tic[losul, va zice cu mult[asprime: de unde sd vi dau eu, oamenilor, si mAncafi 9i sibe!i, daci cerul nu voiegte s[ dea plmintului ploaie, 9ip[m6ntul, iar[qi, nicidecum n-a dat secerig sau road[? $i,auzind acestea, poporul va plinge qi se va tdngui cu totul,neavdnd mAngdiere in necaz. Necaz peste necaz va fi lor,

nemAngdiat, cdci, de buni voie, au crezut tiranului' $idacd ticilosul nu va putea nici lui si igi ajute, cum ii vamilui pe d6ngii? in acele zile vor fi nevoi mari, de neeazulcel mult al balaurului, de frici qi de cutremurul cel mareqi huietul m[rii, de foame, de sete qi de mugcdturile fia-relor. To{i cei ce vor lua pecetea lui antihrist 9i se vorinchina lui, ca lui Dumnezeu, nu vor avea nici o parte inimpdr[Jia lui Hristos, ci dimpreuni cu balaurul vor fiaruncafi in gheena.

Fericit va fi acela ce se va afla sfhnt gi credincios, qi

va avea in inima lui credinld, f.arh de indoiald, citre

Dumnezeu, c6, ftrd de frici vor lepSda intreb[rile lui, de-flimdnd muncile gi nilucirile lui. Dar mai inainte de aces-tea, va trimite Dumnezeu pe Ilie Tezviteanul gi pe Enoh,ca un milostiv, ca si facd cunoscutd dreapta oredin{6 nea-mului oruenesc, gi sd propovdduiasc[ cu indrdzneal[ cu-nogtinfa de Dumnezeu tuturor, ca si nu cread[ tiranului defricd, cd vor striga qi vor zice: lngeldtor este, o, oamenilor,nirneni sE nu creadd lui nicidecum! $i nici sd nu-l ascul-tali pe acest lupt[tor impotriva lui Dumnezeu! Nimeni dinvoi sd nu se infricoqeze, cd degrabd se va surpa. Iat[,Domnul Cel Sfint vine din cer, sd judece pe toli cei ce s-auplecat semnelor lui.

, insd pufini vor fi atunci cei ce vor voi sd asculte qi

s[ cread[ in propovdduirea Proorocilor. Iar aceasta o va

face Mdntuitorul ca sd-$i arate negr[ita Sa iubire de oa-

_133_

meni, c[ niciodati nu voiegte moartea p[c[tosului gi anecuratului, ci voiegte ca tofi sd se mdntuiasc6; cd nici invremea aceia nu va ldsa neamul omenesc f[rd de pro-povdduire, ca ftrd de rispuns sd fie toli la judecat[. Deci,mulfi din Sfinfi, cAfi se vor afla atunci, la venirea spurca-tului antihrist, vor vlrsa rduri de lacrimi, cu suspine, citreDumnezeu Cel SfAnt, ca s[ se mAntuiascd de balaur qi, cumare sdrguin{6, vor fugi in pustietdfi, in munfi gi in peg-teri, cu fric6 se vor ascunde. $i iqi vor presdra pdm6nt gi

lfuilnd pe capetele lor, rugdndu-se, noaptea gi ziua, cumult5 smereniE. $i li se va ddrui lor aceasta, de la Dum-nezeul Cel SfAnt, qi-i va povdlui pe d6ngii Darul DuhuluiSf6nt in locuri hot5rAte, gi se vor m6ntui, fiind ascunqi ingduri gi in pegteri, neviz6nd semnele gi infricogdrile luiantihrist. Cdci celor ce au cunogtin!6, cu ugurinli le va ficunoscutd venirea lui. Iar celor ce iqi au mintea de-a pu-rurea la lucruri lurnegti gi iubesc cele pdmdntegti, nu le vafi cunoscut[ venirea acestuia. C[ci, cel ce de-a purureaeste legat cu lucruri lumeqti, m6car dacb ar qi auzi, tot nucrede, ba il gi urdgte pe cel ce i-ar spune despre venirea luiantihrist. Pentru aceasta Sfinlii se intlresc in credin!5 sprea scdpa, c5 toat5 invdluirea gi grijile vie{ii acesteia le-aulepddat.

Atunci va plAnge tot pdm6ntul, marea gi aerul vorpldnge impreund, qi dobitoacele cele silbatice gi plsirilecerului; vor pldnge munlii gi dealurile gi lemnele cAmpu-lui. Vor pldnge qi lumindtorii cerului, dimpreund cu ste-lele, pentru neamul omenesc; c[ toli s-au abdtut de laDumnezeu Cel SfAnt gi Ziditortrl tuturor qi au crezut inqe-Itrtorului, primind pecetea spurcatului antihrist, in loculFicitoarei de vialI Cruci a M6ntuitorului. Va pldnge p5-mdntul gi marea gi cu totul va inceta glasul psalmului gi alrugdciunii din gura omului! Vor plAnge toate bisericile lui

- t34-

Hristos cu plAngere mare, cd nu se va mai sluji sfinfirea giprinosuMar dupi ce se vor implini trei ani gi jumdtate, aist[pdnirii spurcatului gi a faptelor lui, gi dup[ ce se vorimplini toate smintelile, in tot p[mdntul, dup[ cum zicegura Domnului, atunci va veni Domnul gi MAntuitorulnostru, ca un fulger strilucind, din cerul cel sfdnt, cel preacurat gi infricogat gi prea sl6vit, Dumnezeul nostru giImpiratul qi Mirele Cel fbr[ de moafte. Pe nori va veni, ctrslavd neasemdnati, inaintea Lui alergAnd rdnduielile in-gerilor qi ale Arhanghelilor, to{i, vdpdi de foc fiind, Heru-vimii, avdnd ochii in jos gi Serafimii, zburdnd cu fe{ele gipioioarele ascunse intre aripile lor, cele de foc, strig6nd cugroaz6, unul cdtre altul, qi zicind: intreit Sfdnt, intreitSfAnt este Domnul. $i glas de trdmbil5 va grdi cu fric[:sculafi-v[, cei ce dormili. Iat6, a venit Mirele!

Atunci se vor deschide mormintele gi va auzi 1fudnacea putrezitd", acea mare gi infricoqatd venire a Mdntuito.rului, gi, ca intr-o clipeal[ de ochi, se vor scula toate se-minfiile p[mdntului gi vor cduta la frumusefea cea sfdntd aMirelui. Mii 9i milioane de rnii de ingeri gi de Arhangheligi nenumdrate ogti se vor bucura cu bucurie mare. AtunciSfinfii, Dreplii gi tofi care nu vor fi luat pecetea balauruluicelui pdgdn, se vor bucura foarte. $i se va aduce tiranul,legat de ingeri, cu dracii lui dimpreund, inaintea divanu-lui. $i cei ce vor fi luat pecetea lui, tofi pdgdnii gi pic[-togii, se vor aduce legali; gi va da impdratul hotirdre asu-pra lor, hot[rArea osdndei celei vegnice in focul cel ne-stins! $i toli cei din pegteri se vor bucura impreund cuMirele, cu bucurie negriitd, in impirdfia cea vegnicd, im-preund cu toli Sfinfii, in nesfdrgifii vecii vecilor. Amin.

Din cuvintele SfAntului Efrem Sirulculese din Tomul al treilea

Soarele qi luna gi toate stelele se vor aduna, dupdlnvierea cea de obqte, intr-un loc din Rai, 9i se va face, ia-riqi, intuneric.

MAntuitorul a zis: Int6i va fi sf6rqitul qi pe urrni

invierea, fiindci pe toate in pildi le-a grdit.

Tdlcuire

Sfintul Efrem vorbegte aici despre mia de ani, qi

despre invierea cea de obgte, pentru oarecare eretici, careziceau c[ are sd rnai fie o inviere dupd o mie de ani. SfAn-

tul aratd c[ numai una are sd fie invierea' SfAnta Scripturdzice poate s-a intors sPrepociinfd c[ a inviat a doua oari intru dreptate, adicd a

inviat cu sufletul, c6ci mai inainte de poeiinfi era mort.

i1

i "

Pentru aceasta ziae"de a doua inviere. Cd invierea cea din-, . - - . -"- : . , - r . . / I

tii este(Bote'zul)"$intru spllarea p[catului celui strdmo-"ta-este dupa cum am zls mar sus: la"Y.lgJ.gaf cate murise sufletegte qi prin poc[in!6 a

$esc, lar a

viat a doua oari. Pentru aceasta arn explicat aici acestecuvinte.

Sfdntul Ioan Evanghelistul zice la Apocalips6, cd apus acegti ani cu inchipuire, zicdnd despre gapte biserici'

Sf'dntul Efrem zicea cdtre eretici: Daci tu ceri de la

mine intreb[rile celor o mie de ani, iatd, qi eu voi cere de

la tine candela qi irnbrlclmintea cea albd. ,,Candela" in-

seamnd neclderea in pdcate, dupd Botez.Dacd ceri de la

mine intdi invierea cea de o mie de ani, voi cere 9i eu de

la tine calea, adic6, cum mergi? Ca faptele tale te arat[,***

-136-

daci trdiegti sau nu pentru invierea ce va fi. $i ingergalben gi jivind g6nditd (care este trupul), care se aprindede minie (cd grecegte se zice Ap:le.p_n), ce are fire amarica pelinul, iar romAnegte se zicili?[]ute se aprinde de m6-

-, l- ,nie. De aceea Sf6ntul zicea ereticilor, ci numaidecdt sei3

'Iaprind de mdnie, cdci nu sunt bldnzi gi indelung-rdbddtori.

Pentru aceasta cerea, de la ei, SfAntul, chipul creqtinltlfii.D[-mi mie cele gapte pahare, adicd, cele qapte fapte bune,pe care trebuie si le aibd tot cregtinul cel adevdrat, gi lasdacea mie de ani, zicea Sfhntul. Dovedegte ci muierea estecetatea gi atunci eu iti voi da dovadi lie in acest chip pen-tru cei o mie de ani.

$arpe s-a aritat a fi diavolul. Lanlul lui este legdturaqi certarea lui Dumnezeu, ca si nu mai aib[ stdp6nire asu-pra oamenilor. CAnd antihrist va veni, lanful se va dezle-ga, cerurile, infricogdndu-se, se vor risipi, iar stihiile, ar-zdndu-se, se vor topi. Pdmdntul, cu lucrurile cele de peddnsul, se va arde, iar stelele ca frunzele vor cidea. Soa-rele gi luna se vor intuneca gi nu-gi vor mai da lurnina lor.

Luali aminte, iubililor, cum toate cele rele cresc Aisporesc in fiecare zi gi prisoseqte viclehia. Acestea toateagteaptd tulburarea ce va s[ fie gi necazul cel mare, careva fi peste toate marginile pdmdntului, ci pentru p[catelenoastre gi pentru tr6ndivia noastrd sporesc cele rele.

Descoper i r i a le lu i Zisu Fasula

Descoperirea I-a

Am fXcut rugiciuni cdtre Dumnezerr, cdtre Maicamnului gi Sf6ntul Ioan Evanghelistul, ca sd-mi arate cet acestea, care mi s-au ardtat. $i, intorcdndu-md s[

vid in agternutul meu, incd fiind treaz, cum deodatilumea s-a preftcut in mare. $i, deasupra mdrii, ve-

o fiari mare ca scorpia, cu coada ridicat[, gi in vArfulii avea un ac mare; qi mergea pe deasupra apelor mdrii,partea risdritului spre apus, cu mare mdnie. Dupi

o altd fiari in chipul pisicii, pestrilI, s-a dus cugribire aproape de scorpie. Iar eu am rdmas, mirdn-de cele ardtate. M-am uitat dupd aceea spre cer qi

m vizut alb gi nou, ca o coal[ de h6rtie. $i am zis deori: ,,Doamne, miluiegte", qi indati s-a deschis cerul

la nou gi a iegit un vultur foarJe alb gi ca un fulger ait la mare. $i cum s-au atins aripile lui de margineaii, indati s-au inecat acele doud fiare (scorpia gi pi-

) gi nu s-au mai vdzut pe'api. Aripile vulturului eraucrucig, ca un chip de cAntar, gi picioare nu avea, iar

intre aripi, era ca un cap de om tdndr gi foarteiar penele ii erau aurite pe margine, gi, indatd ce

atins de mare s-a fbcut apa alb5 ca laptele, iar marealinigtit, cu multd smerenie!

Tdlcuire

Acestea au sd fie in vremea impiratului celui bun,va fi pus de ingeri, marea insemndnd lumea, iar apele

4:i

::i

popoarele.

-138-

Atuncea vor veni qi se vor boteza toate neamurile,adicd se vor albi (se vor curdfi de pdcate) cu SfAntul Botezgi se va face pace in toat6 lumea.

Descoperirea a II-a

Dup[ o vreme, c6nd era pufin intunecat gi nu puteamsi vdd bine, a venit un om, in chip de ostag, qi mi-a zis: s[gtii ci mulli credinciogi nu vor crede in cdrfile tale ginrulli necredincioqi vor crede. Ostagul acela en tdn6r, camde 18 sau 20 de ani gi foarte ales gi frumos. Hainele luierau cil cerul de curate, picioarele lui nu se vedeau c6ndcalca, numele lui nu gi-l spunea, arme nu avea, numai ocruce linea in mdna dreaptS, pe jos nu umbla, iar cruceaera mai inaltd decdt capul s6u cu doi rupi. Nu era nici delier, nici de lemn, ci se deosebea in felul ei. Acesta, mi seplrea c[ dupl multd vreme venea de la crivif. $i mi-aspus un cuvAnt, dar eu nu am putut s6-i rdspund. El, osta-gul, mi-a zis: cu acest fel de haine mirenegti si fii imbr6-cat, ca si alergi pretutindinea pe la arhierei, 9i la cei bi-sericegti, la stip6nitori, dascili gi la legiuitori.

Mi s-a ardtat c6nd ostag, cind slujitor ogtii, cu toiagin mdnd, gi, mai inainte de fugirea lui Otanu, m-a lovitu$or cu toiagul, gi, degtept6ndu-m6, mi-a zis: aleargd gipropov[duieqte, gi sd implinegti degrab[ aceastfi poruncdimpdriteascd in timp scurt, ca sI ajungd poporul unde suntiscnlili 150 de boieri gi de arhierei, incepf,nd de la Rume-lia. Eu i-am zis: iatd cd eu sunt desculf. Insd, cu lovireatoiagului siu, mi s-a pdrut cd am mers ca la 40 de pagi giam implinit porunca. Apoi mi s-a mai aritat gi altddat[.Iar acum, fiind ultima datd, mi-a zis: s[ gtii gi aceasta, civifa cea din Sparta este tare, adici nu crede in cele spusede tine qi asemenea oameni nu se scot, dar tu sd protesteziqi a patra oarl la arhiereu qi sd pleci de aici qi s[ te duci in

-139-

pirfile criv[fului, cdci acolo vei g[si un om, care sd te sfh-tuiasc[ gi sd te ajute in orice nevoie vei avea, fiindcd che-ile Eladei se fin in m6inile acestui om, K.T.Z. gi dacaomul acela va face ceva, este bine na{iei elineqti, iar dehu, atunci, se va pr[pddi Elada.

Descoperirea a II I-a

In altd noapte am frcut ruglciune gi nevoinfi gi m-amat spre pdrfile rIs[ritului soarelui. $i era acolo un palatIt qi curat, care nu era fbcut de m6ini omeneqti, gi avea

scard inaltd, gi mulli se suiau gi se coborau.Avea cetate inalt[ de jur imprejur gi pizitori rnulli,

in partea de jos a scirii era un om cdzut cu fafa sprerAnt, tdn6r qi de mare neam gi foarte ales, cu haine

foarte curate, cI nu s-a mai vdzut niciodatd in lumeata un astfel de om qi astfel de haine. Dar nici unul

n cei ce se suiau gi se coborau, nu-l ridica. $i am intre-pe un slujitor al palatului: Ce om este acesta care zaceqi pe care nu-l ridicd nimenea? $i el mi-a zis: Acesta.mila lui Dumnezeu qi nu are pe nimenea ca sd-l ridice

pentru aceasta suntem tofi ai palatului intristafi pentruDeci m-am dus eu gi l-a?n luat in brafele mele gi,

u-1, i-am zis: Ce ai frate? Stai pe picioarele tale! $irugat pe el s5-mi spuie ce are, gi numaidecdt s-a sfdr-

in mdinile mele, gi tot palatul era intristat de d6nsul.

Descoperirea a IV-a

Am vdzut multe ape, foarte tulburate, rduri care seborau din partea Crivdfului gi treceau spre partea rds6-

io care, ludnd oamenii, ii duceau. Iar eu stdteam intrei gi-i apucam, gi, sco!6ndu-i gi ddndu-le curaj, le zi-: nu vd temefi, frafilor, cd nu vi vor ineca apele.Iar generalul mi-a zis: ajutd poporului c6t vei putea!

I r'tr

- t4t--140-

DescoPerirea a V-a

in altd noapte, a venit la mine un om negru 9i f[rd de

dat, pdzitorul satului, qi mi-a zis: vei inceta a pomeni nu-

mele lui Hristos, sau te voi sf6qia? Iar eu i-am r6spuns:

nu, ci am s[ zic mereu. $i mi-a dat un ghiont in coast6, 9imi s-a inegrit tot trupul meu ca de om ucis, 9i am strigat:

,,Maica Domnului, miluiegte-md!", Atunci, pentru cuvdn-

tul pe care l-am zis, s-a ftcut nevSzut.DescoPerirea a VI-a

Asemenea, gi in altd noapte, am fEcut rugdciuni, cu

nevoinfl qi cu post. $i mi s-a ardtat generalul qi mi-a zis:

ai indr[zneal[ in cdrfile tale gi nu te teme de rdnduiala ta.

Toati lumea va putea spune minciuni, insi c[rlile tale nu

vor minli. Si mergi pe la tofi preofii, qi la popor, sd pro-

povdduiascd, strigdnd: pocdi{i-v6, ca si vi mdntuifi, cici,

altfel, se va prdpidi nafiunea elen6.Despre aceste cuvinte, scrise mai sus, am vizut ve-

denia aceasta: a venit un tdndr fcrarte luminat, care avea in

mdinile lui o carte, qi imi arlta cele ce sunt scrise, fiindci

eu nu le scrisesem la sfdrgitul clrfii mele. $i mi-a zis: nu

lipsesc alte cuvinte decdt acestea, care trebuie sI le pui la

inceputul cirfii tale, gi si nu le acoperi pe unde treci, ci sd

mlrturisegti: ,,Slav[ intru cei de sus, lui Dumnezeu, qi pe

p[mint pace, intre oameni bunbvoire! Slav6 lui Dumne-

zeu Celui ce pe p[mdnt S-a ardtat qi S-a vdzut qi lumea a

luminat; inceputul pentru suflet 9i trup. Pentru cinstea cea

de acum gi pentru imp[r[{ia qi slava viitoare. Cu Dum-

nezeu Cel Sf6nt, inceputul scrierii se bineguvinteazd".

Pentru veacul a l oPtulea

, Mai bine sI rdm6n mincinos de o mie de ori, decit

sd se fac6 acestea care se arat6 in acest veac: nici sd le dea oDumnezeu in lume, sd le vadi oamenii in vremea aceea'

veacul al optulea. Multi teologi renumili, vor invbfarul prin chipul inv6!6turii lor, insd invd{dtura, ce oda poporului nu va fi ascultatI, fiindcd nu fac maii ei acelea, pe care le invaj6. Pentru aceasta, vor fi

ulli cuv6nt6tori de Dumnezeu fI{arnici gi vor invifa rd-itele invSlituri ale diavolului, adicd francmasonii qi ne-

infa, clci in gura lor va fi venin diavolesc qi trebuie sdpdzili de unii ca acegtia, chiar cu preful vielii voastre.

Alte vedeni i a le lu i Zisu Fasula

Vedenia I-a

A trecut un om incuviinfat, din p[rfile rdsdritului,, cu doi ostagi purtdtori de cruci, gi erau crucile maidecAt capetele lor, ca de doi rupi. Unul era de-a

lui qi altul de-a stdnga. $i am intrebat: ce om esteierul acesta? $i mi-au r[spuns: acesta este Sfdntul Teo-

gi merge spre pirlile risiritului, imp[rlind cirfi pe laii lui, care il iubeso, iar intr-insele are scris numele

spre adeverire, ca, unde ii va prinde, sd arate iscdlituragi aga si treacd prin toate str[jile, neimpiedecafi.

Vedenia a II-a

Mi-a venit ca o hartd mare, in chip de cadru, carea fala ca a unui om mare gi foarte nepldcut: fala lui erade albind, ochii foarte bulbuca{i, din ndrile lui curgea

qi iegea urAt fum, gura lui era foarte mare, dinfii gimba afari din gur6, iar din gur[ ieqea foc mare, in chip

intunecos; qi venea spre mine. Iar eu am strigat:ica Domnului, ce este aceastd rdutate ce o vdd? $i, li-indu-mtr pu[in,'a venit o femeie sldviti gi Doamni cucopil mic pe mdini qi mi-a zis: Te-ai speriat? Ai in-

- t42-

drdzneald gi nu te teme, ci eu am venit s6-fi spun cine esteacesta, care a venit gi a trecut pe aici: acesta este Lucea-frrul care a chzut, dar nu mb intreba unde merge.

Vedenia a II I-a

Mi aflam intr-o mdnistire, aproape, 9i acolo au venittrei ligani zdrenldrogi, iar capetele lor erau legate cu nigtepetece. Cel mai mare dintre ei linea in mdni o sarte dinarJr, ca evangheliile cele scolastice. $i mi-au zisl. vezi car'tea aceasta? $i am vdzut cd avea scrisoare de aur (cu sti-lruri pe dinafari), carc zicea antihrist. Iar eu l-am privit

cu urgie mare. $i mi-au zis iariqi: peste pufini vreme vorlua sfdrgit poruncile lui. Iar eu l-am blestemat qi, indatd,s-au ftcut g[uri prin toat[ cartea cea de aur' Apoi mi-a zis

cu multd m6nie: tu mi-ai stricat slovele mele. Atunci, acei

figani s-au fEcut nevdzufi.

Vedenia a IV-a

Mi aflam intr-o cetate mare, precum Constantino-polul, unde era popor nenum[rat, privdlii qi uli{e curate 9ifoarte largi. $i a cdzut foc din cer gi s-a aprins tot locul.Iar oamenii cetdlii fugeau strig6nd: ardem cu tofii! $i nuaveau loc unde s[ fug6. Eu fiind strdin, am zis unuia: nueste vreun cregtin in cetatea aceasta, care se pierde prinfoc, ca s6-l int6lnesc? Nu este vreun cregtin in cetateaaceasta ca sd ne mdntuiasc[? $i mi-a zis: este un oarecareom. Vino, sd mergem la casa lui. $i, rnergdnd in[untru,am aflat un om nobil qi o femeie incuviinfatd. $i am zisomului celui nobil: te rog s[-mi ardfi la cine vi inchinaliaici? Iar el mi-a rdspuns: vino, de vezi la cine ne inchi-

nim! $i m-a dus intr-o camer5, in care era o lddifi foartefrumoasd, qi, deschizdnd-o, a scos o basma auritl in careera o Evanghelie cu totul de aur, alb[, zicdndu-mi: la

- 19,) -

aceasta ne inchin6m noi. Eu i-am rdspuns: di-mi-o pegi mie, ca si mi inchin gi eu. $i mi-a zis: ia-o, qi

ce voieqti, iar eu le-am zis: venili si mergem, sd nehinim cu toatl familia gi ne-am dus la o piatri inr5d6-

inat6, m*am suit numai eu de m-am inchinat qi, deschi-Evanghelia cea de la loan, am plAns. Iar lacrimile au

zut induntru pe hdrtie gi s-au inchegat indatd gi s-aut ca aurul. $i mi-a zis omul cel nobil: dupi ce se vorini in lume toate r[utIfile, atunci, au sd vini tofi si seine la aceasti Evanshelie".

Am adus mii de m[rturii, prea adevirate, de la at6'liagi Sfinfi precum ci se vor boteza din toate neamu-

gi ereticii gi inchindtorii la idoli. Vor veni gi se vor uniBiserica Risdritului gi se vor face una. Cd insugi gura

nului a zis: Trebuie sd se propoviduiasc[ mai int6ivanghelia de la o margine a pirndntului pdnd la cealalt[

rgine a pdmAntului, gi pe urmd are sd fie sfdrgitul.

Vedenia a V-a

Au venit doi oameni b6trAni qi m-au luat aproape de, gi, duc6ndu-md intr-un loc str[in, mi-au ardtat acolo

cruci de aur qi mi-au spps numele lor: cI una se nu-qte Haralambie gi cealalt6 Nicolae.

Apoi mi-au zis: ai indrdzneal[, cd mulfi suntem cuia aceasti cruce gi sd ai credin{6 pi, c6te vei cere dinr; la aceasta crucs g1 sa al credlnla $1, cate ver cere dln

, fi se vor da pe plmdnt, gi aleargi inainte, ca s[ vinddupd tine.

$i indati am luat indrizneali gi am plecat.

-145-

Pentru Biser ica Sf inta Sof ia

din Gonstant inoPol

Sub Biserica Sf6nta Sofia din Constantinopol se afl6

o altl bisericd. $i cdnd au luat turcii Constantinopolul de

la greci (cregtini), atunci, in vremea luirii, slujeau preofii

cu arhiereii Sfdnta Liturghie, fiind adunat 9i mult popor.

Aceqtia, tofi, au adormit de atunci pdni in vremea de as-

tdzi.Iar in vremea c6nd se va lua de la turci Constantino-polul tofi aceia c6fi sunt acolo, adormili, vor invia, dupd

cum la Efes au inviat cei gapte mucenici. $i vor intreba:

unde este impdratul Constantin? Deci, in tulburare au ador-mit, in tulburare vor gi invia.

Des coper i re

La impdratul turc era un croitor cregtin, cu numeleHristea, care fEcea haine la toli paqii 9i la tofi slujitoriiimpdr[tegti. Unul din pagi iubea foarte mult pe Hristea. $is-a int6mplat de s-a imbolndvit cel care iubea pe Hristea'

Deci, auzind Hristea cd este bolnav paqa, in toate zilele

mergea la el ca si-l vad6, dar fiul paqei nu-l lisa ca sd in-

tre la ddnsul (Pe vremea aceea documentele fiecdrui creg-

tin care avea case mari, ori moqii, erau linute la pa96).

Peste pulind vreme, fbcdndu-se sdnitos paga, a venit la el

Hristea gi a zis paqa: Hristeo, pentru ce n-ai venit,ca sd mi

vezi, cd eram sd mor? Atunci el i-a spus pricina: Am ve-

nit, st[pAne, in toate zilele, dar nu m-a l6sat sd intru la

tine. $i l-a intrebat paqa, zicdndu-i: Cine nu te-a l6sat sd

vii la mine? $i a zis Hristea: Fiul tdu. Atunci, a deschis o

ladi gi a dat lui Hristea toate documentele. Apoi a chemal

pa$a pe fiul sdu gi a zis: Pentru ce nu a-i lisat sd vinaHristea la mine cdnd eram bolnav? $i i-a rdspuns: Pentrudocumentele caselor nu l-am l6sat. A zis tatdl: Fiule, nunrai este multi vreme gi ne vom face qi noi cregtini cd im-pirdlia noastri va sta numai p6nd la anul 1881 cAnd are sdeadd. Apoi a zis lui Hristea: Eu niciodatd nu fi-am frcutvreun bine. Vino dupd mine! $i am mers in Biserica Sfin-

i tei Sofia, gi a zis citre mine: ridicd piatra aceasta (care eraca o ugd), gi am apucat cu o mdnd sd o ridic, iar el mi-azis: apuc-o cu am6ndoui mAinile ci nu pofi sd o ridici cuuna cdci este grea.

$i apucAnd-o de un belciug, am ridicat-o. $i, cobo-rdndu-ne pe sc[ri, eu tremuram de fricd qi ma gAndeam cdde acum aici m[ lasd. $i era acolo mullime de popor giostagi care stdteau ca adomili, in picioare. $i am zis: Std-p6ne, pentru ce nu-i da[i afard, de ce stau aici aga? $i elmi-a zis: Nu poate nimenea ca s6-i dea afard, cici cAli s-auapucat ca sd-i dea afar6, unii au orbit, allii au rimas ciungipi alfii au ologit, iar altora gura la ceafb li s-a intors qi nicitndcar a se atinge de ei nu se poate. Cd cine poate a se im-potrivi lui Dumnezet? Iar eu il tot sileam ca sI iegim pi elmi-a zis: Vino dupd mine! $i ducdndu-ne mai iniuntru,am v[zut arhierei, diaconi gi preoli. $i era implratul inBcaun gi l6ngd el era un soldat b5trAn cu sabia de am6n-

parfile ascufite, gi avea mdna dreaptd pe sabie, iargabia era pe jumdtate scoasd din teaci. $i a zis paga cdtremine: Cdnd va iegi sabia aceasta din teacb, atunci are sdcad[ impdr[fia noastrd.

$i erau ostagii cu hainele din vremea cdnd au ador-mit qi poporul de asemenea. $i am plecat ca si iegirn. $i aInceput pa$a a se sui pe scard, iar eu mergeam dupd dAn-lul. $i era un cilugdr din cei adonnili, ca de treizececi deBtti ca vArstd, cu o carte in mdnd. Iar eu i-am luat cartea

-146-

din m6nb gi am blgat-o in sAn, frri s[ gtie paga, 9i am mersacas6. Apoi am pus-o in casa de fier, ca a doua zi si o ci-tesc, gi cdut6nd-o a doua zin-am mai gbsit-o. Am intrebatpe femeie qi i-am zis: Numai tu umbli in casa de fier, iarea mi-a r6spuns: Eu niciodatd nu am umblat. $i i-am zis:Poate ai luat cheile din buzunar?

Apoi am rugat mult pe paqd, zicAndu-i: Stapane, terog si mergem iar[gi la Sfinta Sofia, dar el mi-a zis cd nuse poate, fiindcl trebuie sd ia voie de la impirat. Atttncieu l-am supdrat mult pentru aceasta gi de-abia s-a induratqi am mers gi a doua oar6. $i ducdndu-ne am g[sit carteain mAinile cdlugirului. $i i-am spus pagii:.stdpAne, c6ndam venit intdi, eu in urma ta fiind, am luat cartea din md-na cilugdrului acestuia frrl si gtii tu. $i paqa mi-a zis:cum ai putut-o lua? C[ noi nici a ne atinge de el nu putem,pentru cE rdmAnem slufi. $i eu m-am dus la Patriarh gi i-amspus toate pe rAnd.

Vedeniaunui om al lui Dumnezeu, drept qi minunat

Acest om al lui Dumnezeu, sculdndu-se pe la miezulnopfii, gedea g6ndindu-se. $i lu6nd aminte spre in61limeacerului, fiind lun[ gi lucind stelele pe cer, cum qedea sin-gur, aduc0ndu-gi aminte de p[catele sale qi de ziua cea in-fricogatS a judecifii, plAngea cu tdnguire; qi vede c5, deo-dat[, s-a ridicat tiria cerului, ca o pdnzd, gi a v[zut peDomnul nostru Iisus Hristos, foarte mare, stdnd in v6zduh,intru t[rie. imprejurul Lui stlteau toate puterile cereqti, ctrfrici gi cu cutremur: Ingerii, Arhanghelii, infricoqatele Std-pdniri, ca in rdnd de r[zboi, stind cu multd fric6. Domnul

- t47 -

a fbcut semn unuia din ingerii incepltori de',cete, care avenit aproape de Ddnsul, infricogat qi inspdirn6ntat. $i azis Domnul cdtre dAnsul: Mihaile, Mihaile; incep[tor alagezdmdntului Meu, ridicd, impreund cu ceata ta, scaunuloel in chipul focului, al slavei Mele gi mergi in valea luiIosafat qi il gdteqte pe el, spre dumnezeiasca apropiere avenirii Mele, cdci a sosit ceasul judeca{ii, ca si primeasc[frecare dupd lucrurile sale. $i fr aceasta degrabi pentru cda sosit ziua ceamare, a venirii Mele: Eu voi rdspliti celorge s-au inchinat idolilor qi pe Mine, Fdcitorul, M-au t6-glduit, gi au cinstit pietrele gi lemnele gi au slujit lor! A-semenea qi noilor iudei gi celor ce au zis cd sunt iudei qinu sunt, ci adunare a satanii gi urmdtori ai mincinogilorprooroci. Acegtia se vor zdrobi, tofi, ca vasele olarului:criticii, ereticii qi cei ce au indr[znit a M[ despdrfi de

I Tatdl Meu gi cei ce au indriznit a cobori pe M6ngdietorul,Duhul Sfdnt, intru zidire. Vai lor, cd munca ii aqteapti peei! Iar iudeilor, celor ce M-au rdstignit qi nu au crezut inMine, Md voi face ardtat lor, c[ Mie Mi s-a da.t puterea,cinstea gi stdpAnirea. Eu voi judeca cu dreptate. Iudeii zi-ceau, cdnd eram rdstignit: ,,Vai lie! Cel ce strici Biserica,mdntuieqte-Te pe Tine Insulif'. A Mea este izbAnda, Eu

* voi rdspliti neamului celui rdzvrdtit qi rdu. Il voi judecapi-l voi mustra gi de multd rugine il voi umple gi cumplitapedeapsd ii voi da, pentru cd nu s-a pocdit. I-am dat vremede pocdinf[ gi nu M-a ascultat. Uciderea lui Cain o voiizbAndi, cb poc[inf[ qi vreme, ca sd se pociiasc[, le-amdat lor qi n-au luat aminte. Eu singur voi izbdndi. Aceastao voi face gi sodomitenilor, care au spurcat vdzduhul gipimAntul cu putoarea lor.

Eu am ars Sodoma gi Gomora, gi iariqi ii voi arde cufoc, desiv6rqit, pentru cd s-au intors de la dulceala Sfdn-tului Duh gi au iubit curvia qi desfrdnarea diavolului. [:tr

. - r48-

voi rdspldti curvarilor celor nebuni qi intunecali cu rnin-tea, sare umbld turbafi dupd muieri qi celor ce nu se indes-tuleazd, cu femeile lor, ci aleargd ca nebunii. pentru lipsalor de minte, gi- i trage satana (ca r; i cu Ltn fr6u) in aclArtctt lfocului gi nu se tem de infriogata cidere in mdinile [)urtt-nezeului Celui viu. Cu mdnie gi cu ameninlare voi veuiasupra lor! Ci t imp de pocdin(d le-atn dat lor gi nu s-aupocii t . Aceasta o voi face qi tdlhari lor, care au f lcut uer-dere. Pe tofi lucrbtorii ftradelegilor, cei ce au fbcut multer[ut6{i 9i nu s-au pocdit, tartarului ii voi da! Eu le voi ar[-ta lor cunl se cuvine a se supr"rr)e lui Duurnezeu pi porutt-cilor Lui. Cdci tuturor le-am dat timp de pociinli qi n-auluat aminte la ea. Unde este lucrarea lor? $i pentru cd n-aupizit porunca pe care le-am dat-o lor, ci M-au defbirnat, iivoi umple de rnultd rugine gi amdrdciune gi de aprindereadurerilor! Datu-le-am lor pild6 pe fiul cel risipitor qi pernulli al1ii, ca sd nu se dezndddjduiasc6, insl ei M-au dis-preluit qi poruncile Mele le-au tdgdduit gi s-au intors de laMine gi au iubit desfrAnarea, iar pe Mine M-au urAt gi s-aufEctrt robi ai pAntecelui. Sa se duc[, deci, in f,ocul pe care

9i l-au aprins!Iar pe cei ce s-au sdv6rgit in pomenire de rdu ii voi

da in grea tulburare, pentru ci pacea Mea nu au iubit, ci.cu urgie, m6nie:qi amirdciune, gi-au cheltuit viafa lor. Eugata sunt a le rispl[ti lor, pentru cd nu s-au ruginat gi nus-au umil i t .

lar pe asupritori, pe camatari gi pe iubitorii de ar-gint, care pricinuiesc a doua slujire de idoli, ii voi pierdede tot gi voi izbAndi asupra lor, cu toati minia Mea, fiind-cd gi-au pus nldejdea in aur, lepadAndu-se de Mine, ca gicum Eu nu M-ag fi ingrijit de ddngii. Voi apuca pe cei cese socotesc a fi cregtini, dar zic c5, nu este invierea morfi-lor, gi pe cei ce zic cd se face mutare a sufletelor in alte

-149-

trupLrri (n-retempsihoza) 9i algi nebuni, pe toti aceqtia, ca

ceara in gheena ii voi trimite qi in foc Ai in cenuql se vor

preface! Atunci se vor incredin{a de invierea morlilor!Pe','rdjitori gi pe fermec[tori, pe cei ce cauti in stele

qi ghicituri ii voi sfbrAma cu pierzare silnicd 9i se vor

vdntura in pieire! Iar pe cei ce beau vinul'cu odntdri qi cu

muzici. care de Mine s-au lepidat, ii voi pierde qi ii voi

arunca in ad6nc. A Mea este izb6nda. Eu voi rdspldti fie-

ciruia, ca un Drept Judecdtor. Vai, celor ce cdntd cAntdri

lumegti, joacd gi vorbesc degertbciuni 9i celor ce se m6n-

clresc ai joacd dupd umbra lor; cu dreptate qi frr[ fEldrni-

cie ii voi arde pe ddngii, fiindca i-am chemat la poclinfd,

cu adevdrat, gi nu M-au ascultat, ci M6 batjocoreau' Tu-

turor am pus mi16 gi pocdinlS 9i nicidecum n-au luat

aminte la Mine! Iar pe cei ce micgoreazd Dumnezeieqtile

Scripturi, pe care Duhul Sf6nt le-a pus in gurile Sfinlilor

Mei. ii va cuprinde pe d6nqii intunericul gi pdcla qi vier-

mele le va m6nca inimile! Fiindcfl gi-au bitut joc ai au r6s

de poruncile Mele, qi eu voi ride de ddnqii, 9i, plini de

rugine fiind, focului ii voi da! Iar pe cei ce umbld la vr[-

.iitori qi fermecltori, ca la doctori, 9i igi pun nddejdea in ei

qi in scrierile lor qi la altele de acest fel, ii voi certa qi

atunci vor cunoa$te cd trebuie sa n[d[jduiascl in Dumne-

zeu, iar nu in fbpturile Lui (irr ,oameni), cd nu s-au smerit

Mie. ci M-au deftimat, neavAnd ei nici o t[rie. A Mea este

izbdnda gi Eu le voi rdspldti lor.Iar irnp[rafilor qi boierilor, care pururea Md amdrdsc

cu nedreptetile lor, in numele Meu le voi rispl[ti lor' cd

au ndddjduit, cu mdndrie, in dreptSlile lor 9i cu deftimare

au nedreptd{it poporul Meu qi au luat daruri qi au prefbcut

dreptatea in nedreptate. Iar Eu, nu voi face aqa, cd stdptni-

rea Mea nu primegte daruri; deci, ii voi pierde pe ddnqii,

dupi riutatea lor, ca un Dumnezeu drept 9i, atunci, vor

-151--150-

cunoa$te ci Eu sunt infricogat gi iau duhurile boierilor gisunt mai infricoqat decdt toti impdrafii pim6ntului. Vai,lor, cd in muncd'vor merge! Cici au scrdqnit cu dinfi asu-pra drepfilor gi au virsat s6ngele nevinovat al fiilor qifiicelor lor! Vai, ndimifilor, care nu sunt pdstori, c[ urgiaMea le va rdspldti. Vai, vai, vai, lor! Toati urgia Mea ovoi virsa asupra lor gi asupra ndimifilor care au furatSfintele Mole Taine, cd nelegiurile lor strigd cdtre Mine.Faptele lor tulburd Scaunul Meu, cel in chipul focului, ne-dreptitile lor pdni la ceruri s-au suit qi de vorbele lor celesmintitoare se infricogeazd Heruvimii, ci in fiecare cli-peal6 de ochi trimit cdte o huli la inilfimea Mea. Lupii ceirli, cei tari de cap pi netliafi imprejur la inimd, care ausfErdmat via Mea pi oile Mele le-au risipit, pistoresc aurulqi argintul, cu care gi-au cdgtigat vrednicia lor cea Arhie-reasc6. $i, o, cdt va fi munca acestora gi cdt de mare va fipldngerea lor! Intru m6nia urgiei Mele ii voi tulbura pe ei.CAgtigat-au oi gi boi gi cai gi grddini stricdcioase, iar deoile Mele nu s-au ingrijit. Eu voi certa cu toiagul ftr6de-legile lor gi cu bdtdi nedreptIlile lor. infricogatd este mun-ca acestora, asemenea cu a lui antihrist!

Iar pe preofii ce grliesc degertdciuni gi se ceartd inSfintele Mele Biserici, in foc ii voi arunca gi in tartar iivoi cufunda gi, ca pe vasele olarului, ii voi sftrdma! Euvin, aducdnd judecata Mea. Am venit gi iardqi voi veni,dar care se va afla vrednic ca s[ Md intdmpine pe Mine?Vai celor ce sunt in fhrddelegi. cici vor cldea in mdinileMele! Cd fiecare va veni inaintea Mea gol qi descoperit.Unde se va arita atunci neruqinarea lor? Cum vor vedea eifala Mea gi unde va fi ruqinea lor?

, Apuca-voi qi pe cei ce gdndesc ei c5 sunt monahi,care cu'multi lenevire umbldnd, mint lui Dumnezeu qioamenilor. Clci unele au fEgdduit gi impotrivi au lucrat.

acegtia ii voi prinde, ca gi ou o undil[, qi ii voi zgudui,fulgerul din nori, gi in ad6nc ii voi trimite; cdci nu s-aulestulat de pierzarea 1or, ci gi altora s'au fbcut smintealdpierzarc. Bine era lor a nu fbgddui, cdci, rdu vietuind, in

are. s-au arnestecat in necurdfii. A Mea este izbAn-! Eu voi risplEti celor ce nu voiesc a se pocdi, 9i ii voi

a, ca un drept Judec6tor!Acestea zicdnd Domnul, citre Arhistrategul Mihail

i auzind celelalte puteri acestea, c6rte a zis, fric6 9i cutre-

rur i-a cupris pe tofi ingerii. Dupi aceasta, a poruncitul s6-I aducd pecetile celor qapte veacuri, ale stdrii

umii, de la inceputul zidirii qi dup[ aceasti porunc6,Wihail. indatd ducdndu-se la Casa aqezdmAntului' le-a

s, fiind ca nigte valuri rnari de pdnzL. Apoi le-au pus

intea fetei Domnului, stAnd imprejur cu fric[ qi cu

remur toate puterile cereqti. :

r $i priveam - zice omul minunat - cum desfrgura

Domnul cdrlile veacurilor qi cele ce erau scrise in ele'

Deci, ludnd veacul intdi, 9i 'desohizdnd, ziceat Aici s-au

inezeu in trei fe!e. Fiul niscut din Tat[l 9i F[c[torul vea-purilor. Cdci cu Cuvdntul Tat[lui s-au agezat veacurile; cu

iscris intdi acestsa: Tat[], Filrl qi Sfhntul Duh' Un Dum-

Ctrv6ntul Tatdlui cerurile s'au intirit qi tot pdmintul 9idedesubt, marea gi riurile,i qi toate cele ce sunt, 9i cuul gurii Lui toatd puterea lor.

nulin dupi aceasta, deschizdnd cartea,zicea: aici s-a

,ecris inchipuirea lui Dumnezeu, Celui nevizut, a intfliului

,.om, Adam, cu Eva, femeia lui. $i, trecdnd putind parte ali;odrtii, a zis:,,Porunca lui Dumnezeu, Atotfiitorului qi Zi-

fiditorului tuturor celor vizute 9i nevizute: lui Adam s-a

dat aceasti lege, cu incredinlarca de a o pdzi ou scump[-,"tate c[tre Dumnezeu,,gi de a cugeta ci Dumnezeu este maipresus dec6t el". $i iar6gi, trecAnd de aioi, a zis: ,,Cdlcarca

-152-

de porunci pe care a cdlcat-o inchipuirea lui Dumnezeu,adici omul, care este dup[ chipul lui Dumnezeu Celuinevizut, amdgindu-se, mai mult din lenevire gi pufinl in-grijire, gi cdzdnd, s-a scos din rai, cu dreaptd judecati qicu hotir6rea lui Dumnezeu, pentru ca sd nu fie el, nevred-nicul gi cdlcdtorul de poruncd, in mijlocul atdtor bun5-teti!". Iarigi, trec6nd mai inainte, zise: ,,S-a sculat Cainasupra lui Abel gi l-a omordt pe el, cu sfatul diavolului:dator este focului gheenei, iar Abel va trii in veci!". $imai trecdnd pufin zise: ,,Fafa binecuv6ntirii lui Set qiicoana sfinfeniei lui Enoh qi mai inainte*inchipuirea indl-!6rii Mele, Enoh". $i la sfArgitul carlii era scris: ,,Carteaveacului intdi".

Iar in urmltoarele veacuri, sunt scrise faptele oame-nilor, pe care le-au lucrat in vremelnica lor viafi: moarteagi viafa, nelegiurea qi dreptatea, smerenia gi trufia; qi fie-cdruia i se va da dupd lucrarea lui. in acest chip au iegitcele gase veacuri. f 41' .1ql *r ? $ ct S u. pp.

" t )

finind qi Cartea veacului al gaptefea, a zis: incepu-tul riutSfilor gi al viclegugului, inceputul nemilostivirii,inceputul a toatd urAciunea qi desfrdnarea gi a spurcdciuniigi a grlirii de riu gi a grdirii in degert. gi, inaint6nd, zicea:Oamenii veacului acestuia: rdi, pizmdrefi, spurcafi, p6ngd-rili cu sufletul gi cu trupul, mincinogi (av6nd dragoste ft-larnici in inimd, griiesc cele rele; amdgiri gi curse pebuzele lor gi in inimd cugetd cele rele), care indreaptd pecei necredinciogi, pentru daruri; curvari, preacurvari, ro-bili fiind de sodomiceasca curvie. Vai lor! $i iarlqi, rds-foind cartea gi inaintind pufin, qi-a ridicat ochii in sus gi,cu m6na lovindu-gi genunchiul gi acoperindu-gi frunteaSa,.impreun5 qi ochii, a stat mult[ vreme ca gi cum s-arg6ndi qi a zis: Cu adevirat a cov6rgit acest veac, al qap-telea, cu nedreptatea gi cu rdutatea, po cele trecute. Iardgi,

-153-

mai trecdnd pufin, in carte zicea: Elinii care s-au inchinatidolilor, se vor sfbrflma cu lemnul, cu sulila gi cu piroa-nele care le-au bdgat in Pdinea Mea cea de via!6 ftcdtoare(care este Trupul gi Sdngele Meu), care rdnegte pe cei cese implrta$esc cu nevrednicie. $i, trec6nd pufin, linig-tindu-se, iariqi $i-a ridicat capul. uitdndu-Se in carteaveacului gi zicea: Iatd doisprezece boieri, ai r"narelui im-pirat, albi ca lumina, care au tulburat pimdntul gi rnarile,au astupat gurile fiarelor, au ucis balaurii, au pov6fuit,orbii, au indestulat pe cei fl[mAnzi gi pe cei bogali i-audegertat (adicd i-au fbcut milostivi spre s[raci). Cei ce auvdnat pe oameni gi, cu dumnezeiasca insuflare, i-au inviatdin moartea pdcatului, multd va fi plata lor. $i, trecAndpufin mai inainte, zicea: Alesu-s-au cei iubifi qi mdrtu-risitori Mie - dragostea lor cea prieteneascd pdnl la ceruri,iubirea lor p6nd la scaunul Meu, dorin{a lor in inima Mea,pofta lor necontenit Md arde. Deci, slava Mea gi st[pAni-rea Mea, cu dAngii.

$i, iariqi, intorcAnd cea mai multE parte a c[rfii,zdnrbind, zicea: Omul, lin6nd cu dreaptb credinfd ocArmu-irea cetdfii de pe gapte munfi, povi{uitorul impdrdfiei s-aaflat slujind dragostei Mele, gi lui i se cuvine impdrdfiacerurilor, ca unui rdvnitor pi urmdtor al lui Hristos (Acestaeste implratul pe care au sd-l pun[ ingerii in Constantino-pol, dupi c[derea turcilor, dupd cum zice Sfhntul Andreicel nebun pentru Hristos).

Dupd aceasta, cele mai multe ldsdndu-le, zicea: Mi-reasa Mea, cea prea frumoasi (adic[ Biserica), impodobitagi cinstitd, pe care mulli cdrciumari s-au silit si o cr6qm6-reascE gi prea curvi sI o arate; iar ea de Mine nu s-a lep6-dat gi impotriva eresurilor celor de multe feluri s-a inar-mat gi le-a surpat gi de pe piatra care este intemeiatd nus-a cl[tinat; nici porfile iadului nu o vor birui.

-154-

Iar dupd aceasta a zis 9i pentru pdcdtoqi, precum

arat[ cuvintele cele insemnate ale oamenilor celor buni qi

a celor rdi: Pe cd{i moartea i-a inchis 9i, cu poc[inld, nus-au spilat! $i cartea avea mai intdi scrise lucrurile oame-nilor buni, iar dupi acestea erau scrise ftrddelegile oame-nilor celor rii. Ca nisipul mdrii era mulfimea lor, pe care,trecAndu-le, Domnul Iisus se supdrl foarte, cldtindnd cu

capul gi suspindnd. $i stdtea acea infricogat[ mullime aingerilor, foarte inspdim6ntafi qi cupringi de cutremur, qi

ziceau de trecerea citirii veacului al gaptelea. De cdnd a

inceput acest veac, ziceau ei, cu multd gi cu grea nevoiede pdcate se cuprinde cea mai mult[ parte a cirfii acesteia.Ajunge! Cdci cartea naturii omenegti, dupi injumdtilliteaei (adici in al qaptelea veac qi jumdtate au sI ia sfdrqittoate, adicd pdnd la anul 7500 de la facerea lumii), esteplind de fum gi de nevoi, plind de pizmd 9i de ucidere,pUna ae minciuni qi de dugm[nie gi de pomenirea de rdu 9ide toate alte picate ur6te. Pentru aceasta, cu injumdt[fireaei, desdvdrgit voi tdia cu totul lucrarea ei.

Acestea zicdnd Domnul, a pornit pe ArhanghelulMihail, ca spre judecati. $i, indat6, a iegit Mihail, cu toatdceata lui, linind cu sine necuprinsul Scaun, ceatd care este

nenum[rat[ gi pe care nu o va inclpea tot pimdntul. $i,merg6nd, zicea: Sfdnt, Sfdnt, Sf6nt, Infricogat,'Mare, Inalt,Puternic qi Preaprosldvit eqti, in vecii vecilor! $i indati atrimis pe Gavriil, cu ceata lui, gi el, duc0ndu-se, incepea,strigdnd: Sffint, Sfint, Sfint, Domnul Savaot, plin este totp[mAntul de slava Lui! $i de acel infricogat glas, carestriga, s-a cl6tinat cerul qi pim6ntul. A plecat qi al treileainger, in urma lor, infricoqat, impreun[ cu eeata lui, 9i nu-rnele lui era Rafail. Cdnd mergea el striga, zicdnd: UnulSfAnt, Unul Domn, Iisus Hristos intru slava lui DumnezeuTatdl. Amin. A plecat qi a patra rinduiald de ceatd. ince-

-155-

pdtorul lor era grozav qi dulce la vedere. $i, mergAnd giracesta, striga, zicdnd; ,,Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a.igrdit; Si a chemat tot pdmdntul, de la rdsdriturile soareluilpdnd la apusuri. Din Sion este buna cuviinld a frumuselii[Lui! Dumnezeu ardtat va veni qi nu va tdcea. Foc tnaintea

'Lui va merge Si tmprejurul Lui vifur foarte" gi celelaltelale Psalmului. $i cei mai mari ai cetei rlspundeau, zicdnd:

ld-Te, Doamne, judecd pdmAntul, cd Tu il vei mogte-i pe d6nsul cu tofi alegii Tdi gi cu tofi cei ce p[zesc po-mcile qi indreptirile Tale. Ci binecuvdntat eqti, Cel ce

*ii! Ce vrei sI judeci plmdntul qi lumea intru adevdr gidreptate. $i incepdtorul acestei dumnezeiegti cete se nu-

Uriil, ca cel ales cu numele.i, Dupd aceasta a venit inaintea felei Domnului prea

ita Sa Cruce, strilucind ca un fulger infricoqat, gimare slava ei, avdnd bun[ mireasmi, foarte mare. $i

aducea in mijlocul celor dou6 cete, a Stdp6niilor gi a

lPuterilor, cu prea mare cinste. $i mergAnd ele, era o infri-cogati priveligte, cloi mullimea puterilor acelora era cu-prinsd de multS frici gi cutremur. $i, cdnd se despirfeauele, cdntau gi ziceau: ,,Inilla-Te-voi Dumnezeul meu, Im-

I meu qi bine voi cuvfoita numele Tdu in veac Ai inveacul veacului". $i cealaltd ceatl rispundea gi zicea:1,inil{afi pe Dumnezeu gi vd inchinafi aqternutului picioa-

lor Lui. cd Sfint este. Aliluia, Aliluia, Aliluia!".

', $i dup[ aceasta s-a dat dumnezeiasca porunci cdtreiArhanghelul Mihail gi stind inaintea fefei Domnului, aIvenit qi un alt inger gi sta inaintea fefei Domnului, fiindgata ca in chip de ostag de a porni, av6nd incinsd scularear$in^morfi, gi era acea sculare, ca o piele subfire, schimba-

iti, Iniuntru era ca cenuga cea obignuiti, foarte v6rtoasl gipartea din afard scria invierea morfilor, iar pe cea dinS-

untru, viafa celor adormifi in buna credinfi. $i, ludnd

_ 155 -

[)onrnul in rnAinile Sale scularea morfilor, a suflat de treiori intr-insa gi trei cuvinte a grdit c[tre ea gi a dat-o luiMihail, infricogatului inger, zicind: Ia trAmbila aceasta qirnergi la locul Cdpdf6nei, in care Preacuratele Mele mdiniLe-am intins, qi, stAnd, trfimbileazd de trei ori gi sd stai. $iaceasta zicdndu-i, s-a dus ingerul cu sArguinf[. Dupd a-ceasta a chemat alti ceat6, care se cheamd ,,Incepdtorii".$i zicea celui mai mare al lor: ,,Tie ili zic: ludnd dumne-zeiascata ceatd si stai in toatd lumea. ca s5 ripegti in noripe toli Sfinfii de la rdsdrituri gi de la apusuri, de la mia-zAzi gi de la miazinoapte qi si-i agezi, in ceasul trdmbilei,in vlzduh, spre intdmpinarea venirii Mele".

Dupd aceasta a dat sernn, prin ingeri, ca si schimbecerul ;i pinrdntul, din striciciune in nestriclciune; soarelegi luna sI se intunece, stelele si cadd, rdurile gi marea sdse usuce, qi toate cele ce sunt pe plmdnt sI se piardd qi sdse sf6rgeasc[. Pe urmd a cdutat Dreptul Judecdtor, sprepimAnt, qi iatd a vdzut cea![, intuneric, pldngere, vaiete giosteneala oamenilor, din multa tiranie a satanei. C[ci ba-laurul, plin fiind de mAndrie, de nebunie qi de furie, in-ghifea (m6nca), pe toate sfirdmAndu-le, ca verdeafa buru-ienilor. $i mai ales, cind vedea pe ingerii lui Dumnezeupregdtindu-i focul cel veqnic.

Deci, v[zind acestea, Dreptul Judecdtor indatd a po-runcit unuia din ingeri, care era infricoqat, iar vederea luiaspr6, ingrozitoare gi nemilostivd; Ei acesta era c[peteniarunei cete de ingeri gi i-a zis: merg6nd, .ia cu tine toiagulMeu Ei sfarm[ gi infricoqeaz[, qi ia, impreund cu tine, qinenumiratele tale rAnduieli, cele mari, gi cil5toregte pemarea cea infeleg[toare (adic[ in toat5 lumea) gi prindebalaurul. cu toiagul puterii Mele, dup[ porunca Mea, gi ilrdnegte cumplit fi, pe toate duhurile lui, cele necurate, le-gAndu-le qi ridicdndu-i pe tofi, s5-i imprIgtii in puturoa-

-157-

scle nrunci. $i, mergdnd acesta, a prins pe balaurul intu-nericului impreuni cu dracii lui qi il ducea la focul ghe-enei. Dupi aceasta a zis Domnul, cdtre Arhanghelul ce[ine'a clunrnezeiasca trdrlbi{a, sa trAmbifeze. Atunci penea$teptate s-a fEcut multd tdcere in ceasul acela, ca gi

,cum toate s-au pustiit. Deci a mai trambilat gi toate tru-purile nrorfilor s-au aflat intregi. $i a tr6mbilat a treiaoarir. gi s-a pornit Duhul Domnului, din glasul trdmbilei,pi a intrat in fiecare trup gi spaimi gi fricb a cuprins pe tolide glasul tr6mbifei. $i tremurau cele de sus qi cele de jospi se ingrozeau cu totul.

$i s-au sculat rnorfii intr-o clipeali de ochi (de acdror povestire, frafilor, fricd este gi a grdi), qi, stdnd ei,cuprindeau toat[ fafa pdm6ntului. $i precum ploaia im-piestrilatd, a$a se pogorau cetele legiunilor de ingeri dincer, la Scaunul pregdtit, strigdnd intru tdrie gi zicdnd:..Sfdnt, Sfdnt, Sfdnt, Domnul Savaot! Plin este cerul gipdnrdntul de Slava Lui!". $i sta tot poporul.cu fr icd qi cucutrenlur, iar nenumdratele cete de ingeri, de sus privind,se insplim6ntau de acea stdpAnire infricogatd qi acea po-gordre pe pdmAnt.

Deci. cum priveau tofi de sus, fhri de veste, s-a frcutcutrernur gi tunete gi fulgere in valea dreptalii qi i-a cu-prins pe to{i mare fric6 gi cutremur gi multa nepricepere.

$i, indat6, s-a ridicat tdria cerului gi deodatd s-a atdtatcinstita Cruce, strdlucind mai mult decAt soarele, slobo-zind raze strllucitoare gi bun[ mireasm[, qi era dusd decdtre Sfinlii ingeri. $i, dupi pulin timp, s-a fbcut cdntaregi laudi de obqte, zicdnd:,,Bine este cuvdntat Cel ce vineintru numele Domnului; Dumnezeu este Domnul gi S-a a-ratat tuturor oamenilor, Judecitorul gi Stdp6nul gi Domnulpicii".

$i, aceastd c6ntare frcAndu-se cu tdrie, iat[, Jude-cdtorul S-a ardtat pe nori, qezdnd pe Scaunul slavei Salegi, de multa strilucire gi curdfire, se infldcdra cerul qi p5-mAntul. $i, din mullimea morfilor care inviaser[, fbrd deveste se ridicau in sus gi se r[peau de nori in vdzduh intruint6mpinarea Domnului. Iar cei rdmagi jos, plAngeau cuamar cd nu s-au invrednicit a fi rapifi gi ei. $i erau inamard durere gi intristare sufletele lor. Plecau genunchii laJudecdtorul gi iarigi se ridicau. $i dupd ce a gezut Jude-citorul pe Scaunul slavei Sale celei infricogate, au statimprejurul Lui toate puterile cerurilor, cu multi frici gi cucutremur. $i cei ce in nori se rdpiserd, spre dumnezeiascaint6rnpinare a Dreptului Judecdtor, s-au pus toli de-adreapta, iar care nu s-au rdpit in v[zduh, cea mai mareparte, s-au despdrgit de ei qi s-au dat focului gheenei, fbr[a fi judecafi (aceqtia sunt pdg6nii, cei ce n-au crezut inDumnezeu). Iar ceilalli s-au adunat de-a stdnga Judecdto-rului, qi dintre acegtia cei mai mulli erau iudei gi boieri,arhierei, preofi, impirali, clerici qi mullime multd demonahi qi mireni, care stdteau cu multd rugine qi se ocdraupe sine, ticdlog6ndu-se pentru a lor pierzare.

Aqa, avdndu-gi fefele pline de ruqine, se sfbrdmau caqi cum ar trage de moarte, foarte tare sufldnd, iar allii sfo-r6ind, ca in somn schimbdndu-se, gi tofi erau cuprinqi demultl durere de pl6ns, de nedumerire gi de dezniddjduire,qi nici unul nu avea nici o m6ng6iere bun6. Cei ce st[teaude-a dreapta Judecdtorului, tofi erau luminogi qi frumogi,lumin6nd ca soarele gi strdlucind mai mult decdt fulgerul;tofi cinstifi gi proslSvili, albi ca lumina, infocafi de ful-gerul luminii, strSlucindu-se cu tot adevdrul, gi nu indriz-nesc a zice, ca Insugi Judecdtorul gi Dumnezeul nostru.

Deci, indat[, uit6ndu-se in amAndoud pirfile, infri-cogatul Judecdtor, la cei din dreapta, privind cu bucurie, a

zanrbit. lar vdzdnd pe cei din st6nga, S-a tulburat, cumulta urgie, qi $i-a intors fafa Sa de la ddnqii. $i cu glasnrare zicea cdtre cei de-a dreapta: ,,Venili, binecuvdntaliiPdrintelui Meu, de moStenili impdrdyia Mea cea gdtitdvoud, mai inainte de intemeierea lumii, cdci am fldmdnzitqi Mi-ayi dat de am mdncat, am tnsetaf Si M-aYi addpat,strdin am fost Si M-aPi primit, gol am fost Si M-a1i imbrd-cat, bolnav am fost qi M-ayi cercetat, in temnild am fost qia{i venit lq Mine". $i rdspunzdnd aceia, au zis: ,,Doamne,cdnd Te-am vdzut fldmdnd qi Te-am hrdnit, insetat Si Te-amaddpat, strdin Si Te-am primit, gol Si Te-am imbrdcat,bolnav Si Te-am cercetat, sau in temnild qi am venit laTine?".

Atunci, rbspunz6nd, Domnul nostru Iisus Hristos,le-a zis: ,fmin, amin, zic voud: intrucdt ali fdcut unuia,dintre aceqtia mai mici fra\i ai Mei, Mie Mi-a1i fdcut".Apoi, intorc6ndu-Se cu iufime cdtre cei de-a stAnga, le-azis: ,,Ducefi-vd de la Mine, blestemalilor, in focul cel veS-nic, care este gdtit diavolului Si ingerilor lui! Cd, am fld-mdnzit Si nu Mi-ali dat sd mdndnc, am tnsetat qi nu M-ayiaddpat, strdin am fost Si nu M-ali primit, gol um fost Ei nuM-a1i imbrdcat, bolnav am fost Si nu M-a{i cercetat, tntemnild am fost Si nu ali venit la Mine". $i, rdspunzdnd ei,au zis: ,,Doamne, cdnd Te-am vdzut fldmdnd, sau tnsetat,sau strdin, sau gol, sau in temnild, Si nu am slujit lie?".Atunci, rdspunz6nd, Domnul le-a zis: Amin, amin, zicvou6: intruc6t nu afi fEcut unuia dintre aceqti frali ai Meimai mici, nici Mie nu Mi-afi ftcut. Duce{i-vd de la Minevoi, cei intunecafi ai pimdntului, in tartar, unde este scrAg-nirea dinfilor; acolo va fi vaiul gi plAnsul cel nemdngdiat!

Acestea zicdnd gi hotdrdnd Domnul, iatd c6, pe ne-agteptate, pe dinaintea fefii Sale, din partea r[sdritului. aizvorAt un r6u de foc mare gi infricoqat, cu tdrie mergdnd

_160_

\prc apus. $i era in lilimea lui ca o mare, mare gi largd.Deci, cei de-a stAnga, foarte tare s-au infricogat, cdndcurgea rdul cel de foc qi tremurau foarte mult, fiind intruncpricepere gi l i se schirnba mintea, ca intr-o uimire. $irnclata, infricogatul Judecdtor a poruncit ca prin mijloculr6ului cel de foc, sI treacd dreplii gi pdcdtogii, ca prin foc,si se incerce ei. $i int6i cei ce stdteau de-a dreapta auinceput a se incerca. $i, trec6nd toli prin mijlocul focului,s-au aflat ca aurul cel curat gi lucrurile lor nu s-au ars, ci,mai v6rtos, s-au ardtat mai luminate qi strilucite, prin ispi-tire. $i se bucurau foarte, cAnd se cercau dumnezeieqtilelor fapte gi nu s-a aflat nicidecum stricdciune intru ddngii.l)upa aceasta, au venit gi cei de-a stAnga, ca s[ treacd qi eiprin rnijlocul focului, spre a se incerca lucrurile lor. Deci,cum au inceput a treceo flacira a ars pe cei pdcdtogi impre-unI cu lucrurile lor; s-au ars ca nigte paie, rdmdndnd ei in-tregi spre a se arde in veci qi incd a se arde fbrd a se mis-tui. inrpreund cu diavolul gi cu ingerii lui, in vecii vecilor;gi nici unul dintre ddngii n-a putut trece rAul cel de foc. Petofi i-a cuprins focul, ca pe nigte vrednici de munc6.

Atunci, infricogatul Judecdtor, scul6ndu-Se de peScaurr, a inceput a face pornire spre dumnezeiasca cdmar6,cdtre impdr[fia cerurilor gi Se depdrta impreund cu toateputerile ceregti, care cAntau, zic6nd cu multd fricd gi cutre-rnur: ridicafi domni porfile voastre qi sd se ridice por{ileEdenului, sd intre Dumnezeul dumnezeilor gi Domnul,impreund cu tofi Sfinfii Lui, ca sd le diruiasci lor mogte-rrirea cea vegnicS. $i altd ceatd striga, zicdnd: Bine estecuvAntat cel ce vine intru numele Lui, impreuni cu tofi fiiicei dup[ har. Dumnezeu este Domnul gi S-a ardtat nou6,imp,reund cu fiii Sionului. Iar Arhanghelii, mergdnd ina-inte, sldveau pe Domnul, gi cdntau, in versuri ceregti gi derndntuire, zicdnd, ca qi cum ar r[spunde: ,,Veni1i sd ne bu-

-16l-

curdm de Domnul qi s[ strigdm lui Dumnezeu, MAntuito-

rul nostru; si int6mpindm fafa Lui intru mirturisire 9i in

psalmi si-I strigbm Lui". $i alt[ ceatd rdspundea, zicAnd gi

cdntAnd cu dulceafd: ,,Dumnezeu, mare este Domnul 9iimpdrat mare peste tot pimintul; cd in mAna Lui sunt toa-

te marginile lumii, gi indlfirile munfilor ale Lui sunt".Aga, de dulceafa cea mare a cAntdrilor acestora, ca in

somn se prefEceau cei ce ascultau gi erau intr-o nespusd

bucurie. $i, tantattd Sfinfii ingeri, in aqa cAntare intrau

Sfinfii cu Domnul nostru Iisus Hristos, in cereasca desfE-

tare a dumnezeieqtii cimdri, in siltarea inimii; apoi s-au

inchis porfile. Iar dupd ce s-au inchis porfile cdmdrii celei

cle nuntd. atunci, a chemat Domnul pe cei intdi ai dum-

nezeiegtilor ingeri, gi au stat de fa![: intdi Mihail 9i Gavril,

Rafail, Uriil gi, dupd acegtia, incepitorii celorlalte cete,

spre a impdrli dumnezeieqtile daruri qi cununi.

Ceata celor l2 APostol i

Dupd aceasta au fost chemafi cei 12 Apostoli, lumi-

nitorii lumii, inaintea dumnezeieqtilor ingeri, 9i s-a dat lor

infricogati gi prea luminoasd strdlucire. $i iar69i, li s-au

dat lor 12 scaune, in chipul focului, ca nigte dumnezeiegti

stele, gi au qezut impreund cu Invdfitorul lor, Domnul

nostru Iisus Hristos, intru multi slavi 9i cinste. $i era sla-

va lor luminl vegnic[, necuprins[ qi de minte neapropiatl'

$i erau curafi precum chihlimbarul, liudindu-se cltre prea

curatele Puteri ingereqti gi li s-au dat cununi prea frumoa-

se gi minunate, in chipul cristalului, bine impodobite cu

pietre cereqti neprefuite. $i le purtau pe creqtetul lor, fi-nend.r-s. de cltre cei mai mari 9i infricoqafi ingeri, 9itoate se cl[tinau.

_162_

Dupe acegtia, au intrdt cei 70 de Apostoli inainteafelii Domnului, st6nd imprejurul Scaunului tui,'ca niqteboieri mari. $i li s-a dat gi lor aceeaqi cinste gi slavd, darcununile celor 12 erai mai minunate. $i precum soarelenu lasi ochii cimului a-l vedea 9i a-l inleiegL, ug" 9i acelba,nu s,au fdcut'infelese, fericitului birbat,lari a'vdzut a-ceasti Vedenie, pentru multa strilucire a slavei lor.

Dupd acegtia, au venit inaintea fefei Domnului oceate mare de Sfinfi,,care erau Mucenicii, gi st6ndrinainteacetelor ceregti, imprejurul infricogatului Scaun, s-a dat lorviafa gi locul obgtei celei mari, pe care au pi'erdut-o dracii,cdz;And din cer. gi lndat[ s-au f6cut Sfinfii Muoenici, inmari cete, gi dumnezeieqtile clpetenii ale cetelor cereqtidegrabi le-au adus lor mullime de cununi cereqti qi sfinte,gi le-au pus pe sfintele lor cregtete gi, precum soarele stri-lucegte, a$a erau gi cununile, ce se puseserd pe capetelelor; :gi slltau Sfinfii, veselindu-se foarte qi indumneze-indu-se.

Dupd aceasta a intrat ceata Sfinfilor Ierarhi, ceatapreofilor, a diaconilor gi a clericilor gi s-au pus pe dumne-zeiegtile lor capete cununi vegnice gi neveqtejite. Fieciruiai s-a dato dupi lucrarea,.rdbdarea gi sfirguinla lui gi dupnocdrmuirea turmei incredinlati lui. Deci, se indulceau cubucurie, veselindu-se foprte pi s-au fdcut mogtenitori aidulcei desfbtdri, luminafi fiind ca,$oarele (gi.altii ca fo-cul)., in multi desfrtare gi har fiind. gi s-a dat tuturorclericilor (celor bisericeqti) Jertfelnicul cel infelegdtor qimai presus de ceruri, ce aduce intru el jertfb sfAnt6. $i tofi

orau incununali. Iar cununele nu erau de,o potriva la tofi,

ci cunund de cununi se deosebea, cov6rqind cu slava, Pr€-cum stea de stea se deosebeqte cu slavi. $i mulfi din pre-

oli erau mai slavili gi mai stralucifi; inc6 din diaconi qi din

cierici intreceau cu sfinfenia pe Arhierei 9i preofi'

-163-

' Ceata Sfin1ilor Monahi

i:, Dupi acegtia a intrat dumnezeiasca ceatd a sfinfilor

monahi. gi rulr lor era plin6 de bun[ mireasmd, stralucind

cu tainice raze, negtdite, strdlucitoare ca ale soarelui, pli-

n[ de slava lui Dumnezeu, Atotfiitorul. Deci indatd li s-au

dat lor cdte 6 aripi, imbracandu-se cu ele de c6tre infri-

cogafii Serafimi, intru puterea Duhului SfAnt, qi strigau:

Sf6nt, Sfdnt, Sf6nt, Domnul Savaot, plin este tot p[m6ntul

de slava Lui! $i slava lor era foarte mare qi prea prosl6-

vita, ca a acelora cu ochi mul1i, purtdnd in sine dumneze-

iascd 1umin6. Iar cununile lor erau in multe chiputi impo-

dobite gi la vedere deosebindu-se. cdci dupd sudorile qi

nevoinfle lor, li s-a dat qi slava, precum soarele de lund

se deosebegte.

Ceata Sf in1i lor Prooroci

Iar dup[ aceqtia s-a aprbpiat ceata Froorocilor 9i li

s-a dat lor Cdntarea Cantlrilor qi instrumentele de Psalmi

migcltoare, ale lui David, cu timpane gi cu hore 9i cu lu-

mini de strllucire qematerialnic[, pline de veselie qi de

laude de mullumirea Sfantului Duh. Iar cununile lor- erau

de autr, fulgerind qi erau bine agezate pe cregtetul lor'

Apoi li s-a rdnduit lor pufin a cAnta pe l6ngd dumneze-iasca c[mard a st6p6nului; gi cantau cantdri veselitoare,

inc6t saltau tofi Sfinfii, care din veac bine au placut lui

Dumnezeu. Acestea. primindu-le sfrnfii, din Preacurata

dreaptd a stapdnului gi Matuitorului nostru, au mogtenit

-164-

bunitifile, pe care ochiul nu le-a vdzutgi urechea nu le-aauzit gi la inima omului nu s-au suit.

Poporul cel de obsteal dr eptcr e dincio S il or cr e q tini

Dupi aceasta a intrat poporul cel de obgte al dreptcredincioqilor creqtini gi toatd ceata celor m6ntuili dinlume: siracii gi boierii, implrafii gi preo{ii, robii qi ceislobozi qi tofi stdteau inaintea dumnezeiegtii cdmdri aMirelui, Care i-a despdrfit pe fiecare dupi faptele lui:

Cei mi lost iv iDeosebindu-i, pe cei milostivi gi curafi, le_a dat lor

desfbtarea raiului cea din Eden: palaturi ceregti luminoase,cununi bineincuviinfate gi bucurie de sfinfenie gi scaune giscripturi gi ingeri luminogi a sluji strilucirii loi. Iar bucu-ria ldr era ca roua c€a grasd gi ca aerul prea luminos.

Cei sdraci cu duhul

, Dupi acegtia, au intrat cei care, pentru Hristos, s_au.fbcut siraci cu duhul. $i s-au indlfat foarte, foarte, iu6ndcununi prea impodobite gi strdlucite, din m6na Domnului"care i-a fbcut mogtenitori ai impirlfiei cerurilor.

Duge acegtia au intrat cei ce pl6ng, pentru picatelelor, cu fierbinte pociinfd gi li s-au aat tor .ur"u m6n_g6iere a Sfintei Treimi, in multi veselie gi bucurie. $i erauprea strdlucifi de darul lui Dumnezeu.

Cei bldnziDupd acegtia au intrat cei bldnzi qi smerili. $i li s_a

dat, spre mogtenire, pdmdntul celor bi6n zi in care pica

-165;

dulcea!6 qi buna mireasmd a Duhului lui Dumnezeu' A-

ceqtia, aveau multi veselie qi bucurie cdnd au vdzut c[ li

s-a dat a mogteni fericitul pdm6nt. $i li s-au dat Gununi de

mult pre!, de trandafiri irnpestrilali, slobozind raze str6-

lucitoare'pe care, ludndu-le din mina Domnului, se buou-

rau, veselindu-se intru bucuria sufletelor'

Cei ce f ldmdnzesc Pentru drePtate

Dupi acegtia, au intrat cei ce fl[mAnzesc de dreptate

qi de poiuncile lui Dumnezeu. $i li s-a dat, spre safiu,

plata dreptifii, indulcindu-se intru buna lor stare, vdzdnd

inaintea iot p" tmpdratul Hristos, cu laude indllat qi prea

prosldvit de c[tre Sfinlii ingeri. $i erau cununile lor de

mult pre! gi infrumuse{ate.

Cei cural i cu in ima

Dupi ddngii, a intrat ceata celor ce' cu inima curat6,

au lucraiporuncile lui Dumnezeu. $i li s-a dat ochi lumi-

noqi, plini de toat[ bucuria 9i mila Domnului, d6ndu-li-seindemdnaticd vedere, prea luminoasd, inc6t li s-a dat a

vedea ei, curat, fafa lui Dumnezeu, in vecii vecilor' Iar

cununile lor erau de diferite culori, prea luminoase, iar in

partea dinapoi aveau cruci, in chipul cristalului, iar de-a

ireapta qi de-a stdnga, popor cu inchipuirea, iar dinainte,erau heruvimicegtii ochi, cu totul cinstifi.

Fdcdtor i i de pace

$i dupd acestea a intrat cinstita ceatd a fte6torilor depace. $i li i-a dat pacea gi infelepciunea lui Dumnezeu qi a

buhului Lui, gi bundvoirea,^infelegerea 9i rnila luminat[,

din strilucirea lui Hristos. ln urm[ a venit, pe deasupra

lor, o mdnd inchipuiti din incheieturi de oase, finind un

condei nematetiainic, 9i s-a scris pe frunlile lor: ,,Iisus

_166_

Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, fii ai Lui cr.l darul,iar nu cu firea'?. $i la urmi li s-a dat lor cununa p[cii, prealuminati, avdnd ,scris Numele Tatiltri gi al Fiului qi alSfdntului Duh. $i se veseleau, bucur6ndu-se. intru duloea-!a lui Dumnezeu.

Cei prigonil i pentru dreptateDupi acegtia, au intrat cei prigonifi pentru dreptate.

$i li s-a dat dumnezeiasca laudi gi viafa cea prea minu-natI, strilucind, cu revdrsiri de lumin[ gi cu raze strdluci-toare. Apoi li S-a dat gi negrdite scaune, in cer. Iar cunu-nile lor erau de aur prea luminos gi erau bine agezate dindumnezeiescul Dar. $i de slava lor se veseleau cetele in-geregti.

Cei ocdrdl i pentru numele lu i Hr istosDupd acegtia, a intrat ceata celor oc6r6fi pentru nu-

mele lui Hristos, Marele Dumnezeu qi Mdntuitorul nostru.$i li s-a dat sfdnta fericire a dumnezeiegtilor laude, de laingerii lui Dumnezeu gi prea necovdrgitoarea cinste gi lau-di gi glava boglfiei gi nemlrginita luminl a lui Hristos. peurmi li s-au dat scaune ftcute din felurite culori gi scep-truri, cuvincioase lui Dumnezeu gi Sfinfilor Lui. $i, dupnaceasta, li s-au dat cununi impiritegti, de la slava luiDumnezeu. Iar lauda lor era cu bundcuviinld gi infrumu-sefati, fhrl de asemdnare.

Cei ce sunt fn pocdinld(adic6 in canon de la duhovnic)

Dupd acegtia au intrat alfii, care s-au pocIit de pdca-tele lor, dar nu s-au nevoit cu postire qi cu rugdciuni, ins6de iele s-au ferit. Deci, Judecdtorul Slavei le-a zis lor: Vdeste deajuns ci afi sctrpat de munci. $i le-a dat lor numai

-167-

ca un chip de inel - semn de nemuncire a lor - ca sd fie'

adic6, slo^bozi de foc. $i li s-a dat a gedea la un loc de pu-

find r[suflare.

DesPre cei d in neamuri ,mai dinainte de venirea lui Hrist'o's

Dupi aceqtia au intrat multl mul{ime' din neathuri'

care au iost mai inainte de Hristos, qi s-au s6vdrqit'nea-

Va"attgi ,dartof iaufbcutcelealeLegi i lu iHistos;c ic i*"iii dilJre dnngii striluceau ca soarele. gi, pentru ale.lor

vrednicii qi cur6lenii, au dob6ndit dumnezeiescul Rai gi

buna mireasmi a lui Dumnezeu. Asemenea aveau 9i Cu-

frimi prea luminoase impletite de trandafiri 9i de crini.

Pentru Sf in l i i PrunciDup[ aceqtia a intrat o ceate de sfinli, care .erau

oruncii crestinilor si toti erau ca la virsta de 30 de ani' $i'uitandu-St, Mirele a zis: haina voastr[ cea de la Botez

este neintinatI, iar faptele asemeni; deci, ce vi voi face

"""ef Atunci au rispuns qi ei cu indrlzneal[ 9i au zis:

po"-rrr, fiindci ne-ai lipsit de bunit6tile cele pdmanteqti,

nu ne lipsi mlcar de celi cbreqti! Iar Mirele, z6mbindu-le,

i-u te*i pirtagi vegnicilor bunltd{i intru neincetata veselie

iiU"r"rii. $iii s-au dat lolcununile credin{ei 9i ale.dra-

lostei gi ale nerdutdfii. $i erau..prea minunali inaintea

r:iiifot cereqti, gi se bucurau sfin1ii plo1tt,purtdnd cununi

nestric[cioase, intru curI{irea inimii' $i minune ,9tu t?:

vdzdnd sfin{ii ingeri rdnduielile tuturor tfi$ilol:.3ai marii

lumindtori (adicd Arhanghelii Mihail 9i Gavriil) rlsunau

cdnt[ri de bucurie 9i se inspSimdntau foarte de mlrirea

bunltd{ii lui Dumnezeu'

_168_

Pentru Prea Sfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu

DupI acestea toate, iatd, cd vedea omul lui Dumne_zeu' cu duhul, ci a sosit inaintea Mirelui oarecare Mirea-sd, foarte luminati, ca un fulger a lui Dumnezeu infrico-qat, gi cu totul cinstiti. $i era mare bucurie gi veselie inge-rilor lui Dumnezeu. $i, c6nd mergea, striluceau picioarlleei ca soarele, iar genele ei erau ca fulgerul gi era plind debuni mireasm[ cereascd gi de dumnJzeiegii arornate. $icilitorea prin aer gi, de harul ei, se bucurau Sfinlii luiDumnezeu. $i, imbricatd fiind cu porfiri bineincuvirnpte,purta pe dumnezeiescul ei cap o coroan6, a cirui minunatdpodoabi limba omeneasci nu poate s-o arate, din care ie-geau, ca nigte raze ale dumne zeirii. $i iegeau spre a ei in_tdmpinare cetele sfinfilor ingeri gi ale tuturor sfin1ilor. gipurta deasupra dumnezeiescului ei cregtet, oarece preaslivit, de la sfbntul Duh. Acea preacuratd diademe era cufirea netdlcuitd. Iar c6nd mergea ea, ra dumnezeiasca cd-mard, cdtre Mirele, mergea dup6 d6nsa mullime multi detineri gi fecioare, care urrnau dup6 ddnsa cu imnuri gi lau-de de cdntdri, sldvind pe DumnJzeu, pentru rucrurire Salecele sl[vite. gi c6nd s-a apropiat de Mirele s-a inchinat detrei ori impreuni cu toate acele sfinte fecioare.

Atunci El, vizdnd acea prea frumoasd podoab6, S_aveselit de ddnsa foarte, gi zAmbind gi-a pricat ei capulLui; iar ea, strdngand la piept prea curatele'sale m6ini, s-aapropiat cu multi dragoste gi evlavie gi i_a slrutat preacurafii sii ochi, cei nernuritori, gi neadoimili gi prea diiici.$i, dupl dumnezeiasca sirutare, insugi Domnul tuturor,le-a diruit acelor sfinte fecioare imbrrciminte asemeneacu intocmirea in chipul fulgerului gi prea curate cununi. $idupi acestea toate, apropiindu-se inlelegitoarele puteri

-169-

ceregti gi toli Sfinfii, cei ce bine au pldcut lui Dunrrrez,err,to[i, cu mare bucurie, au ingenunchiat inaintea PreacurnteiMaici a lui Dumnezeu gi, cu multi bucurie, o ldudau gi ofericeau gi, intinzAndu-gi mdinile lor, o sldvea pe ddnsa.

Iar dupi ce a ddruit Domnul toate darurile cuviin-cioase tuturor, atunci, S-a sculat qi Mirele din cimara Sacea de nuntd gi a iegit {indnd in dreapta pe Prea Curata SaMaic6, iar la st6nga pe un oarecare Prooroc minunat. $iaga, din camlra de Mire iegind, Se plimba. Apoi au intratin dumnezeiasca cimard (Cetatea cea cereasc[) in caresunt bunitllile pe care ochiul nu le-a vdzut gi urechea nule-a auzit gi la inima omului nu s-au suit, pe care le-a d6-ruit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Ddnsul. Cdnd a intratDomnul in acea prealdudati gi luminatd cetate, atunci, auintrat impreuni cu El gi toate cetele Sfinfilor. $i vdz6ndSfin{ii acele negrdite bun[tifi au sdltat de multd veselie qibuqurie.

$i, mergdnd, au inceput cdntdri gi laude gi intrau cucinste in licagurile lor, cele minunate. Acolo a impdrlitDumnezeu bundtdfile cele nespuse tuturor, celor ce-L iu-besc pe Ddnsul. Iar eu mult am rugat pe sluga lui Dumne-zev ca s6-mi spund in ce fel sunt acele bundtifi de careSfinfii se impdrt[gesc. $i, neput6nd nicidecum a-mi spune,suspindnd, acesta numai a zis: ci nu se poate cu limba agrii gi cu mintea a le infelege sau a le asemina cu oareca-re lucruri pe acelea de acolo, cici erau afard de toatd inte-legerea, gi de a le incerca cu mintea nu este cu putinfi.Deci, c6nd a impirtit Domnul tuturor Sfinlilor Lui toatebunit[Xile, atunci a poruncit marilor Heruvimi a inconjura,ca un zid, cetatea (CImara cea vegnice). A poruncit giSerafimilor si inconjuare pe Heruvimi. Iariqi a poruncitScaunelor a inconjura pe Serafimi. De asemenea, a rAnduitDomniilor de a inconjura pe Scaune. Dup[ aceasta a hot[-r l

-170-

rAt Incepdtoriilor a inconjura pe Domnii. Iar Stdp6niile in-conjurau pe Incepbtorii gi Puterile cerurilor pe Stdp0nii. $iaga au inconjurat cetatea, ca un zid qi aqa cetele se incon-jurau una pe alta.

$i sta gi Mihail intre ddnsele cu ceata lui, din parteadreapti a veqnicelor c6m6ri, iar Gavriiln de-a st6nga c6-m[rii sta, impreund cu ceata lui, cu multd evlavie. Uriil atrecut inspre apusul cdm[rii. Rafail sta cu ceata lui, cumulti cucernicie, inspre rdslrit. Iar acestea toate s-au ft-cut din porunca Domnului nostru Iisus Hristos, Dumne-zeul gi Mdntuitorul tuturor Sfinfilor. $i stiteau aceste pa-tru tabere, foarte mari, iar cetele gi prea curatele puteristdteau, una dupd alta, imprejur gi toate inconjurau cdmara(Cetatea) lui Dumnezeu, intru

^multd lumin6. Dupd ce

toate acestea s-au fbcut, atunci, Insugi Fiul lui DumnezeuS-a supus Tatdlui Siu, Celui ce I-a supus toate, gi I s-a datLui toatd Stipdnirea, Domnia pi Puterea. Apoi a intrat qiEl Insugi in dumnezeiasca gi neapropiata c[mar6, mogte-nirea Tatllui Siu, Impdrat gi Arhiereu vegnic fdc6ndu-Se,cu tofi mogtenitorii Lui cei Sfin{i.

Deci, frafilor, dup[ sfdrgitul tuturor celor ce s-au zis,a cdror taine dreptul^a fost vdzdtor, prin infricogatl desco-perire, mai pe urmd Insuqi Tatdl, Nlsc[torul Unuia-NiscutFiului Sdu, Lumina cea neapropiat[ gi necuprinsd, lumi-ndnd cu lumini neapusi peste acea Cetate cereascS, dupicum spune qi in Apocalipsa, strllucea deasupra preacura-telor Puteri gi a toatd aqezarea lor gi inconjurarea, gi asu-pra prea curatelor sale cimdri. $i precum soarele luminea-zd lumea, aqa gi Tatdl induririlor gi Dumnezeul tuturor gia toatd m6ngAierea, rev[rsa lumina Sa, cu nespusa Dum-nezeite, peste tofi Sfinfii gi, neincetat, impreuni, SfhntaTreime impdrifegte in veci. i;

- t7t -

De aici inainte nu le mai era lor noapte, cd Dumne-zeu le este lor luminb gi viafi gi ziud gi necuprinsi dul-ceald qi veselie. Dupd aceasta s-a frcut multd tdcere gi adat dreptului puterea a vedeao cu ochii lui, lumina curat6.

$i iati, cetei celei dintdi i s-a dat moqtenire cAntarea ceaneincetatd gi necurmat[, av6nd neaseminati gi nespusddulcea{6. Deci, indatd, acea dumnezeiascd gi prea infrico-gati ceatd a Heruvimilor a inceput negrlitd c6ntare, intrubund mireasmi gi frumuse{e, inc6t inimile Sfinfilor, dinnemisurata bucurie gi dulceafd a dumnezeieqtii cdntdri. seveseleau, urmdnd lui Dumnezeu cu slav6, in preacuratacetate.

Dup[ cea dint6i ceatd, s-a dat acea nepovestitd cAn-tare de slavi, la a doua ceat6, a Serafimilor. $i au inceputgi acegtia a cdnta, cAnt6ri in multe feluri, ce nu pot fi spu-se de mintea omeneascd. $i, precum mierea indulcegte cuimbelqugare, aga gi cdntarea aceea indulcea auzul Sfinfilorqi veselea toate simfirile lor, iar ochii lor vedeau luminacea neapropiatd. Ndrile lor miroseau buna mireasm[ aDumnezeirii. Auzul lor auzea dumnezeiasca cdntare apreacuratelor Puteri, iar gura lor mAnca gi bea Trupul giSAngele Domnqlui nostru Iisus Hristos, nou, intru imp6-r6{ia cerurilor. In mdinile lor lineau veqnicile bun[t6!i gise bucurau. Picioarele lor din{uiau intru l5rgimea preafru-moasei gi preacuratei cdm[ri; gi aga, prin toate sim{irilelor primeau mare bucurie gi nespusi dulcea!6.

Dupd aceasta s-a dat dumnezeiasca cdntare de citrea doua ceatd la a treia, cu acelagi rdsunet al frumusefii qial privirii. Iar de citre aceqtia s-a dat nespusa c6ntare la apatra ceatd, dupd starea lor. Asemenea, acea nepriceputdde mine cintare, s-a dat din ceatd in ceatd, dupi rindulagezirii lor, fbc6nd bucurie qi veselie in inimile Sfin{ilor.

$i era tainic ai dulce foarte versul lor, cdci infricogatd era

-172-

.cdntarea qi nu era.numai de un fel, ci erau felurite gi ne-griite qi str[ine cele ce iegeau din gurile lor. $i, precumincheieturd cu incheietur[ qi midular cu mddular se alc6-tuiesc, aga, impreund, unii cu allii glisuiau gi-gi alcituiauimpreund cAntdrile lor qi se in[lfau cdtre Dumnezeu, iarSffnfilor li se fXcea nespusi veselie. $i oind aceqtia, toli;cu multi laud6,,de buni rdnduiali s6v6rgeau cdntarea lor,atunci, gi tofi Sfinlii ingeri incepeau intreita cdntare, qimai ales intre aceste strdine gi prea slSvite r6nduieli,Mihail inoepea, iar Gavriil inapoi rispundea, cdci cei pa-tru Incepdtori rdsunau ca niqte infricogafi st6lpi din nemd-surata rdnduial[ a strilucirii lor. $i pe r6nd, unul dup[altul, se alcituiau a c6nta cu multi evlavie gi se odihneauintre ddngii. Iar cdntarea lor era repede gi foarte tare.

$i dupi aceasta, au inceput tofi cei diniuntrul dum-nezeiegtii cimiri, din nemdrginita acea cdntare a ddn{ui, acdnta gi a pream[ri pe Dumnezeu. $i erau iniuntru gi afaric6ntdri de laude infricogate, aga cd se inflic5rau inimileSfin{ilor"din fericita dulceald ce inllta acele cdntiri nein-cetate care, toate minlile le covdrqesc intru nesfhrgifii veci.

Repede, pe toate,acestea,le vedea fericitul, robul luiDumnezeu, gi era intru multd uimire. $i s-a ftcut glasulcunogtinfei lui Dumnezeu, zic6nd citre dinsul: ,,Dupd a-ceasti multd privire Ei prooroceasc[ vedenie, cdti ai vdzltgi ai auzit,, iti zic fie ca si le insemnezi in scrisoar'; cutoati infelepciunea, intru preafericituli adevdr, pe toatecele vizute gi nevizute, cdte lie s-au dcscoperit, ca unuitainic qi iubit al Meu fru gi prieten,gi mogtenitor al im-pdrdliei Mele. Cd ti-am descoperit ceea ce' altuia nu i-amar6tat, ca si gtii c6ti prietenie este intre Mine gi intre tine.Decli limuregte-te din cunoagterea acestor infricogatetaine,,cum au,si fie. $i aga, sd cugefi la cele viitoare, pentru multa Mea iubire de oameni, pe care o am spre tine gi

_r73_

spre toati firea omeneasci, care intru multd smerenieslujegti stipdnirii Mele. Cdci Eu, cu plicere privesc sprecel bldnd, smerit qi linigtit gi spre cel ce se cutremuri decuvintele Mele".

Eu socotesc cI omul acesta si se fi frcut mucenic,pentru ci i-a zis Domnul: ,,Ldmuregte-te din cunoaqtereaacestor infricogate taine". Poate a mdrturisit la turci, pen-tru ci, in impdrifia turceascd, multime de mucenici s-aufrcut.

CUPRIN S

Cuv6nt cdtre cititon . . .

Cuv6nt cdtre cei care cdrtesc . . . .

inainte cuvdntare

Cuvinte de la Prooroci gi Apostoli

Proorociri ale Sfinfilor. . . .

Tin vedeniile Ierom. Agatanghel . . .

Vedenia lui Kir Daniil

Proorocia Sfrntului Metodie.

Proorocia Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos. . . .

Proorocia unui SfAnt

Din vedeniile Sf6ntului Nil Athonitul.

Proorocie despre sfdrgitul lumii

CuvAnt despre venirea lui antihrist. . . . .

Din Apocalipsa .

Din viafa Sf6ntului Ciprian

Sfhntul Ioan Damaschin - Pentru antihrist

Din viafa Sfdntului Ioan Evanghelistul.

Cuv6nt despre sfArgitul lumii

Descoperire a lui Dumnezeu

Cele 12 semne ale sfhrgitului lumii.

Vedenia pustnicului Grigorie

568

t7404043545869l l

t47580818385909I9596

Cuv6nt al Sffintului Ipolit, papa al Romei.

Cuvdnt al Sfdntului Efrem Sirul.Din cuvintele Sf6ntului Efrem Sirul.Descoperiri ale lui Zisu Fasula.Alte vedenii ale lui Zisu FasulaPentru Biserica Sfdnta Sofia.

Vedenia unui om al lui Dumnezeu.

104t2213s137t4Ir44r46

Tiparul executar la S.C. DOSOFTEI S.A.Str. Sf. ktzir ,r.49, Ia;i

Tel.: 032/l 37060

Ca4ile editate deEditura,, Credinfa str'trmoE eascfl' o se coman( I agi se distribrrie prin Dditura Pclerinul - Iarsi,

stx. Grddinari 39, Rl. R'2, sc. Il, ct. 3,ap. 3, cod 66OO

l. Pilde gi povestiri pentru copii (vol.I)

'A. Cuuinte Sfatuitoare - Sf'antul E{rern Sirrl

$. Regulile lglonahale - Cuv. Pahomie cel Mare

4, Patru sute cugetdri cregtine - Sfiinful Ma>drn Mtrrlurisilorul

F>. SfdrEitul Omului-monah Zoslma Pascal din Sfhntul Munlc

Athos

Ca4i tipdrite de Editura Pelerinul Iasicare pot fi ot{inute prin comandA:

|. Acatistier' alcituit de Arhirn. Cleopa Ilie

2. Catduza canonicd - Pr. Simeon Atirian

3. CuvCtrtt despre cd.derea lui Adam lArhlep. Inocen{iu

4. Acatiste ;i rugdciuni Iq ureme de boald gi necaz

6. Din Viald;i din Duh -Arh. Sofronie

6. inud(dturi;i proorocii - Cuviosul Nil Athonitul

7. Scopul uielrii cregtilre - Sthnhrl Serafim de Sarov

8. Biserica, sectele gi ftalii mincinoSi - Pr. Simeon Atlr'ittrt

9. Ce sd erezi qi cum sd trdieEti - Episcopul Nicorlittt

lO. Rugdciuni cdtre Maico Domnului

ll. Rugdciuni din Psalmi

12. lllisterele vielii uiitoare. - Pr. S.A. Arhanghclov

13. I'ericireu de tr <'unoustc ctileu - Arh. Soli'onic

I I