Zona libera galati parcela r

2012

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul

Cheu mixt tip cornier din b.a. S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION

pentru acostare nave fluvial maritime cu pescaj de max 6.50m, pe mal stang

Dunare, la Galati, în parcela R ” – Zona Libera Galati

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Cheu mixt tip cornier din b.a. S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION pentru acostare nave fluvial maritime cu pescaj de max 6.50m, pe mal stang Dunare, La Galati, in parcela R ” – Zona Libera Galati

2012

SC MEDIU Consulting SRL 2

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Cheu mixt tip cornier din b.a. S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION pentru acostare nave fluvial maritime c u pescaj de max 6.50m, pe mal stang Dunare, La Galati , în

parcela R ” – Zona Libera Galati

Beneficiar: SC KIRAZOGLU CORPORATION SRL

Evaluator principal : SC MEDIU Consulting SRL Galaţi

Director General

SC MEDIU Consulting SRL

Rodion AMZU

Ianuarie 2012


2012


1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informa ţii despre titularul proiectului

SC KIRAZOGLU CORPORATION SRL cu sediul in Cladirea Administrativa, Platforma

Macadam Localitatea Agigea - Constanta Sud Tel . 0241 - 602214 , 602217, Fax : 0040-241

– 602212, O.R.C : J13/1529/1999 Cod Fiscal : RO12057736 .

1.2. Autorii atesta ţi ai Studiului de evaluare a impactului asupra medi ului

SC Mediu Consulting SRL.

1.3. Denumirea proiectului

CHEU MIXT TIP CORNIER DIN BETON ARMAT A S.C. - KIRA ZOGLU

CORPORATION - CONSTANTA, PENTRU ACOSTARE NAVE FLUVI AL-MARITIME CU

PESCAJ MAX. DE 6.50m, PE MAL STANG-DUNARE, LA GALAT I, IN PARCELA R” –

ZONA LIBERA GALATI.

1.4. Amplasament

Terenul destinat realizarii obiectivului – Cheu mixt tip cornier din beton armat – cu

suprafata de 104 x 27 m este situat in zona luciului de apa Dunare fiind adiacent cu Parcela

R”, subconcesionata de S.C.- KIRAZOGLU CORPORATION- a I (S=12376 MP) - zona

Libera Galati si se invecineaza cu:

- spre amonte cu parcela R1 – subconcesionata de ENEL de la Administratia Zonei

Libere Galati;

- spre “uscat” cu alte parcele ale Zonei Libere si de digul de aparare teritoriala (nord);

- spre apa, de fluviul Dunarea (sud);

- spre aval, alte parcele din Zona Libera.

Amplasamentul parcelei R”, pe care se va realiza obiectivul portuar al S.C.

KIRAZOGLU CORPORATION se afla pe un teren, care dispune deja de umpluturi realizate

in proportie de cca. 70 – 80%, situate la cota digului de aparare, respectiv la cota de

neinundabilitate la apele mari si foarte mari ale Dunarii. Spre Dunare, pana la o linie medie a

oglinzii apelor fluviului, exista o fasie de mal inundabila de cca. 10m latime, de-a lungul

frontului aferent parcelei R”, ca si la celelalte parcele din amonte. In spatele unui dig existent

in vecinatatea malului Dunarii, se afla o vale rezultata din prelungirea unui fost canal natural

colmatat, care in mare parte, in amonte a fost deja umplut la cotele platformelor parcelelor


2012


actuale. Denivelarea existenta in zona acestei vai este de cca. 3m pe verticala si are o

deschidere in plan de cca. (20 ÷ 30)m, care va necesita umpluturi compactate.

Pe acest amplasament delimitat cu tarusi, cu un front la Dunare de 103, 88m si o

latime de (117,54 ÷ 117,78)m de la Dunare pana la dig, se afla vegetatie scunda, uscata, rar

arboret, iar la malul adiacent fluviului exista un zavoi de cca. 5 m cu salcii. Pe fundul

canalului mentionat sunt depuneri mâloase si materiale aruncate haotic.

In spatele acestei parcele si a digului din vecinatate se afla un drum denivelat din

materiale locale si o retea electrica aeriana. Acest drum se afla cu cca.(2,0÷2,5)m mai jos

decat cota digului si a platformei parcelei R”.

De la malul Dunarii, spre larg, adancimile sunt crescatoare, avand o linie a terenului,

sub apa, destul de brusca, oferind unele avantaje pentru amplasarea cheului de acostare si a

accesului navelor mari fluvial – maritime.

De altfel, configuratia terenului actual este favorabila pentru amplasarea acestei dane,

la cota de acostare stabilita la -6.50m etiaj local, si va avea la coronament cota de exploatare

la coronament de +6.50m etiaj local Galati.

1.5. Proiectantul lucr ărilor

S.C. CONSITRANS S.R.L. – Bucureşti.

1.6. Valoarea estimativ ă a lucr ărilor

Valoarea estimativa a proiectului este de 2 milioane euro.

1.7. Perioada de execu ţie propus ă

Durata totala de executie a proiectului estimata de titular impreuna cu proiectantul si

impusa constructorului ce va castiga lucrarea este de 12 luni cu urmatorul grafic de lucrari

eşalonat pe un an.

Tabel nr.1 – grafic de lucr ări în cadrul proiectului

Activitate Perioada (luniPerioada (luniPerioada (luniPerioada (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Eliberare amplasament defri şări şi drum tehnologic, mobilizare utilaje

Excavatii, decopertari, dragaje


2012


Activitate Perioada (luniPerioada (luniPerioada (luniPerioada (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Trasari coloane, ghidaje , aprovizionare, transport tubaje definitive şi recuperabile

Forare, confec ţionare, lansare carcase, betonare 32 coloane

Finisare taluz + saltea de protec ţie şi prism de anrocamente (între coloane)

Radiere monolita (2 tronsoane) pe capetele coloanelor (etapa I de betonare)

Parament + diafragme + blocuri de moonlit – etapa a II de betonare

Prism desc ărcător din anrocament executat în spatele cheului + filtru geotextil

Umpluturi de material locale

Racorduri cu diafragme amonte-aval, cheu mal natural

Platform ă betonat ă pentru prismul descărcător

Accesorii pe cheu (balarzi, amortizori, sc ări, operatori muchie , parape ţi)

Recep ţie şi teminarea lucr ărilor

Durata totala de execu ţie

1.8. Date specifice proiectului

1.8.1. Necesitatea şi oportunitatea investi ţiei

Prezenta documentatie, cuprinde solutiile tehnice ale proiectului si detalii de executie,

pentru realizarea cheului mixt de 65m lungime, pe cloane forate, amplasat in zona centrala a

frontului de mal stang-Dunare, avand 104 m lungime, aferent viitoarei platforme portuare

adiacent parcelei R”-Zona Libera Galati, subconcesionata de S.C.-KIRAZOGLU

CORPORATION-CONSTANTA. Acostarea indirecta la cheu si operarea navelor se va

asigura prin intermediul a 2 pontoane amarate la cheul mixt, respectiv cu o automacara pe


2012


senile. Acest cheu se va racorda la platforma generala ce se amenajeaza in spate, spre

,,uscat” si la protectia de mal la Dunare.

1.8.2. Descrierea proiectului

Structura de cheu vertical de cca. 65m lungime, cu platforma continua, este constituita

dintr-un zid tip “cornier” din beton armat fundat indirect. In acest fel, se realizeaza atat cheul

vertical, cat si platforma portuara adiacente de cca.10m latime, de la linia malului natural.

In acest sens, cheul de 65 m lungime de tip CORNIER MONOLIT DIN BETON

ARMAT FUNDAT PE 2 SIRURI DE COLOANE FORATE CU Ø =1,20m si L =31.7m, in

sectiune transversala va fi prevazut cu:

� infrastructura din 2 siruri de coloane forate cu ø = 1,20m si L=31.70m, situate la

cca. 4,10m distant in sens longitudinal cheului si transversal la 4,50m, avand carcase

interioare de armaturi si tubaj metalic pierdut in zona de sub apa.

Pe lungimea totala de 65m lungime de acostare, suprastructura va fi constituita din:

� radier din beton armat, de 7, 50m latime si 0,70m grosime, turnat pe capetele

coloanelor;

� parament superior din beton armat turnat peste radier, avand inaltimea de

3.50m si grosimea variabila de (0,30 ÷ 0,40)m, pentru acostarea si imbarcarea – debarcarea

facila a personalului de lucru spre/dinspre pontoane si nava, de la nivele superioare de

+1.00m al apelor Dunarii;

� parament inferior de (20 –30)cm grosime variabila, din beton armat – de tip sort

prefabricat de la cota intradosului radierului (+2.30m) si cota minima de acostare a navei de

(+0.80m).

� diafragme transversale din beton armat de rigidizare a suprastructurii cu

radierul de baza si paramentul superior, avand forme trapezoidale de 25 cm grosime, situate

pe axele transversale ale perechilor de coloane;

� prism descarcator din piatra bruta de (50÷100kg/buc, in spatele cheului tip

cornier, avand spre uscat filtru invers din geotextil;

� platforma betonata de 23 cm grosime, din zona coronamentului cheului si pana

la racordarea cu malul si platforma portuara generala;

� protectia de mal si prism din anrocamente din piatra bruta de (400 ÷600)kg/buc,

pe o saltea mixta din geotextil si fascine, pentru consolidarea si apararea taluzului de sub

cheu, racordat spre amonte si aval cu protectia platformei portuare;


2012


� diafragme de inchidere ale cheului si ziduri tip cornier din beton armat, ptr.

racordari cu malul natural in zona capetelor sale din amonte si aval ;

� accesorii pentru amarare, respectiv bolarzi de 50 tf, situati la cca 20m intre ei,

aparatori muchie – coronament si amortizori din panouri de stejar ignifugat.

In acest sens, prin structura de cheu mixt, constituita dintr-un cheu vertical cu

platforma continua, racordat direct la mal, prin extinderea platformei portuare si cele 2

pontoane intermediare de acostare nave, se asigura:

� o executie facila pentru un antreprenor cu experienta;

� neconditionarea executiei fata de nivelele anuale, variabile, ale Dunarii (cca.

6m/an);

� perioada de executie a lucrarilor redusa.

1.8.2.1. Cadrul natural

SC KIRAZOGLU CORPORATION SRL, cu sediul în Agigea, PLATFORMA

MACADAM – Constanţa SUD, judeţul Constanţa, urmeaza sa realizeze un CHEU

ACOSTARE NAVE MARITIME CU PESCAJ MAXIM DE 6.5 M PE MAL STÂNG DUNARE.

Suprafaţa totala de teren conform certificatului de urbanism nr. 505 din 27.05.2011

este de 12376 mp.

Perimetrul destinat realizarii obiectivului analizat este delimitat de punctele de contur

având coordonate geografice în proiecţie Stereo 70.

Tabel nr. 2 – Coordonate geografice ale amplasamentului

Punct X (est) metri Y (nord) metri

S1 745150.094 442684.401

S2 745191.660 442671.884

S3 745253.301 442654407

S4 745227.322 442571.984

S5 745217.875 442542.698

S6 745207.247 442545523

S7 745151.747 442561.828

S8 745117.503 442571.275

Ariile naturale protejate identificate şi aflate în vecinatatea proiectului sunt:

� ROSCI 0105 – Lunca Joasa a Prutului – 250 m;

� ROSPA 0121– Lacul Brateş – 300 m.


2012


Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de protecţie

speciala ROSPA0121 – Lacul Brate ş cu importanţa speciala din punct de vedere

avifaunistic cât şi al sitului de importanţa comunitara ROSCI 0105 – Lunca Joasa a

Prutului.

Fig. nr.1 Amplasamentul proiectului

1.8.2.2. Încadrarea lucr ărilor în planul general de sistematizare

Zona Liberă Galati este situată în partea de Sud - Est a României, în imediata

apropiere a Municipiului Galati, pe malul fluviului Dunărea la mică depărtare de Marea

Neagră si foarte aproape de graniţa cu Ucraina si Republica Moldova.

În constituirea Zonei Libere Galati au fost parcurse mai multe etape :

1. În baza HG nr. 190/1994 privind înfiintarea Zonei Libere Galati si a RA AZL Galati, a

fost instituit regimul de zonă liberă în municipiul Galati pe o suprafată de 136,98 ha, împărtită

în două platforme:

a. Platforma nr. 1 - cu o suprafată de 130,00 ha, cu următoarele limite:

� La est – canal magistral de irigatie Lunca;


2012


� La sud – S.C. „Degere Oil Terminal” S.A. si fluviul Dunărea;

� La vest – drumul de legătură între soseaua Basarabiei (DN2B) si Dunăre;

� La nord - soseaua Basarabiei (DN2B).

La rândul ei, Platforma I este împărţită în două zone, separate de traseul curb al

drumului si căii ferate care leagă DN 2B de Dunăre :

- Etapa 1, amplasată în partea de vest;

- Etapa 2, amplasată în partea de est.

b. Platforma nr. II – cu o suprafată de 6,98 ha, delimitată astfel:

� La est – S.C. „Oil Terminal” S.A.;

� La sud – fluviul Dunărea;

� La vest – linia care delimitează dana 50 de dana 51;

� La nord – S.C. „ Minersort „ S.A..

2. Prin HG nr. 669/05.06.2003, publicată în MO nr. 424/2003, se aprobă trecerea din

domeniul public al statului si din administrarea MLPTL în domeniul public al municipiului

Galati si în administrarea Consiliului Local Galati a terenului cu regim de zonă liberă precum

si a RA Administraţia Zonei Libere Galati.

3. Ulterior, în temeiul HCL Galati nr. 550/20.11.2003 se aprobă darea în administrarea

RA AZL Galati a terenului în suprafată de 139,162 ha, din care se scot, succesiv,

următoarele suprafete:

a) Potrivit HCL Galati nr. 34/05.02.2004, modificată prin HCL nr. 88/30.03.2004 se

aprobă trecerea unei suprafete de teren de 21,8 ha din administrarea AZL în folosinta S.C.

Industrial Parc S.R.L., cu diminuarea patrimoniului RA AZL Galati, corespunzător.

b) Potrivit HCL Galati nr. 9/13.01.2005 s-a aprobat trecerea unei alte suprafete de

teren de 25 ha din administrarea RA AZL Galati în administrarea Consiliului Local Galati.

4. Total rămas: 92,36 ha

Precizăm că asa cum a fost modificată Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor

libere, prin Legea nr. 244/2004, activitatea de concesionare si închiriere din zonele libere se

desfăsoară pe bază de licitatie publică, fiind emise în acest sens HG nr. 1.998/2004 privind

aprobarea normelor metodologice de concesionare si HG nr. 1.669/2004 privind aprobarea

normelor metodologice de închiriere.

Scopul înfiintării zonelor libere a fost acela de a favoriza dezvoltarea economică prin

atragerea de investitii de capital străin. Atragerea acestora este influentata de accesul liber al

mărfurilor coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profiturilor realizate.


2012


Acestea oferă atât facilităti de ordin legislativ, cât si avantajele unor amplasamente

strategice, în imediata apropiere a căilor de navigatie fluvială si maritimă, si mai nou, în

apropierea căilor de transport aerian. Zona Liberă Galati este situată în intravilan, în partea

de est a orasului Galati, în apropierea granitei cu Republica Moldova si Ucraina, între strada

Basarabiei (DN2B) si Dunăre (în teritoriul portuar al orasului). Există o bogată retea de

transport care asigură accesul în Zona Liberă Galati pe cale rutieră, feroviară si fluvială.

În Zona Liberă Galati se pot desfăsura, pe bază de licente eliberate de Administratie,

o mare varietate de activităti. Astfel, o infrastructură corespunzătoare si o politică de

marketing orientată spre atragerea de noi investitii ar putea conduce la o dezvoltare

corespunzătoare a activitătilor din Zona Liberă Galati.

1.8.2.3 Conformitatea planului general cu planul c adastral autorizat de Oficiul

Cadastral

În conformitate cu P.U.G. al municipiului Galati, intravilanul localitătii are o suprafată

de 5 878,00 ha si este împărtit în 69 Unităti Teritoriale de Referintă organizate astfel :

� Trupul A care cuprinde Municipiul Galati si este compus din UTR - urile de la 1 la

57;

� Trupurile de la B ÷ M, compuse fiecare din câte un UTR, de la 58 la 68.

Functiunile care ocup ă zona studiat ă

În conformitate cu P.U.G. existent si cu Regulamentul Local de Urbanism din cadrul

acestuia, Municipiul Galati a fost împărtit în 69 de Unităti Teritoriale de Referintă. Zona Liberă

constituie UTR 21, iar terenul studiat în cadrul P.U.Z. este situat în Platforma I, Etapa II din

cadrul Zonei Libere Galati. Pe acest teren, Regulamentul Local de Urbanism din cadrul

P.U.G., aprobat, al Municipiului Galati prevede următoarele subzone:

� ZIS p 21: Zona de institutii publice si servicii proiectate;

� ZCF 21 : Zona cai de comunicatie feroviare;

� Zona de protectie Cale ferată;

� ZCR 21 : Zona căi de comunicatie rutiere;

� ZCN 21 Zona căi de comunicatie navale;

� Zona de protectie a Dunării.

Zona Liberă Galati constituie U.T.R 21 si face parte din Trupul A – Municipiul Galati.

Parcela R”, subconcesionata de S.C.-KIRAZOGLU CORPORATION-CONSTANTA,


2012


amplasata la malul stang al Dunarii in zona Mm 78+500, face parte din Platforma I

(S=83.2ha) - zona Libera Galati si se invecineaza cu:

� spre amonte cu parcela R1 – subconcesionata de ENEL de la Administratia Zonei

Libere Galati;

� spre “uscat” cu alte parcele ale Zonei Libere si de digul de aparare teritoriala (nord);

� spre apa, de fluviul Dunarea (sud);

� spre aval, alte parcele din Zona Libera.

1.8.3. Date geomorfologice, geotehnice şi climatice

1.8.3.1 Date hidromorfologice

De la linia oglinzii apei fluviului Dunăre în zona Mm 78+500 spre larg, s-au efectuat de

catre AFDJ – Galati, ridicari batimetrice, cu un sonar specializat in inregistrari automate, a

configuratiei terenului albiei Dunarii, pana la cca: 50m de malul stang actual – zona Mm

78+500.

In acest sens, terenul de la malul Dunarii, aferent parcelei R”, in zona de amplasare a

cheului si respectiv a aliniamentului de acostare nave la cota -6.50m, prezinta adancimi

crescande spre larg, de la +1,20m la -6m÷-7,00m la cca 20÷25m de linia malului actual. Prin

aceasta configuratie a terenului, respective a taluzului malului natural existent, aferent

parcelei R”, sunt realizate conditiile de amplsare a cheului cu aliniamentul de acostare in

prelungirea aliniamentului general de acostare dinspre amonte, respectiv la cca.(20÷25)m de

mal, in zona cotelor existente de -6,00m ÷ -7.00m, fara a necesita dragaje importante.

Studii hidrogeologice

Conform datelor din studiile intocmite de INMH Bucuresti, sectiunii Galati îi corespund

elementele hidrologice prezentate in continuare:

Tabel nr.3 – Elemente hidrologice în zona proiectului

Nivele corespunzatoare

debitelor maxime anuale

relative si absolute

H(cm) zero mira locala

Z(m) fata de M. Neagra

Sulina

Probabilitate de depasire (p%)

1% 2% 5% 10% 50%

643

7,29

623

7,09

600

6,86

578

6,64

503

5,89

Probabilitate dedepasire (p%)

50% 80% 95%


2012


Nivele corespunzatoare

debitelor maxime anuale

relative si absolute

H (cm) zero mira locala

Z(m) fata de M. Neagra

Sulina

72

1,58

24

1,20

5

0,91

Nivelul hidrostatic al panzei de apa subterana a fost interceptat in toate forajele

executate, aceasta aflandu-se la adancimi variabile cuprinse intre 1,70m – 2,00m de la cotele

actuale ale terenului natural din zona.

Panza de apa subterana prezinta caracter ascensional, nivelul hidrostatic al acesteia

crescand cu cca. 0,80m – 1,00m, dupa o perioada de timp de o ora de la interceptarea lui.

1.8.3.2.Date geomorfologice

Morfologic , zona studiata se incadreaza in partea de sud a Podisului Moldovenesc si

anume in Campia Covurlui. Campia Covurlui, cu terasele cuprinse in ea, se caracterizeaza

prin scaderea ponderii versantilor si cresterea suprafetelor interfluviale cu pante din ce in ce

mai mici catre sud si sud-vest. Din acest motiv si arealul de desfasurare a proceselor

geomorfologice actuale este cu mult mai restrains. Totusi, intensitatea acestora se mentine

destul de ridicata, din cauza rezistentei reduse a formatiunilor geologice (nisipuri si argile) si

inclinarii accentuate a versantilor.

In lungul acestora, procesul predominant ramane tot eroziunea de suprafata, a carei

activitate maxima se inregistreaza in lunile de la inceputul verii, cand ploaia si apa scursa pe

versanti transporta mari cantitati de material pe suprafetele lipsite de vegetatie.

Geologic , zona se dezvolta in partea de sud a Platformei Moldovenesti, in care

fundamentul se afunda si ia contact cu cel de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentara ce

acopera roca de baza are o grosime de cca. 300m, fiind constituita din gresii, calcare, nisipuri

si pietrisuri de varsta Paleozoic-mezozoic. La zi, apar numai cele mai recente formatiuni

neogene, respectiv cele Pliocene si Cuaternare. Depozitele cuaternare cele mai vechi si

anume Pleistocen, sunt reprezentate prin toate cele trei etaje:

� pleistocen inferior, constituit din nisipuri cu pietrisuri cu grosimi de 25-70m,

cunoscut sub numele de strate de Candesti;

� pleistocen mediu si superior, constituit din depozite leossoide cu grosimi de 20-

50m, apartinand terasei inalte;


2012


� cuaternarul recent-holocen superior - dezvoltat in lunca raului Prut, constituit din

nisipuri cu pietrisuri cu grosimi de 2-15m.

1.8.3.3.Date seismice

Din punct de vedere seismic, in conformitate cu SR11100/1/ 93 – Zonarea seismica si

macrozonarea teritoriului Romaniei, amplasamentul parcelei R” ca si toata incinta Zonei

Libere Galati se afla situat in zona “C” (Normativ P100 – 92). Caracteristicile seismice ale

amplasamentului corespunde unei zone cu un coeficient seismic Ks = 0,24 si o perioada de

colt cu Tc = 1,5 sec.

In concluzie amplasamentul cheului de acostare-operare, adiacent parcelei R” se afla

in zona de lunca inundabila a Dunarii, la nivele mari, pe un teren slab de fundare, cu conditii

specifice unei zone dificile pentru realizarea de constructii, cu sarcini grele, respectiv cu

necesitatea de infrastructuri indirecte de tip coloane – piloti.

1.8.3.4.Studii topografice

Ridicarile topografice efectuate in martie 2011 pe amplasamentul parcelei

subconcesionate R”, arata un teren existent in zona dinspre ,,uscat”, la cote de +8,20 ÷

+8,50m etaj local, respectiv la cotele digului de aparare teritoriala.

Spre apa, prin zona sa mediana, suprafata de teren a parcelei R”, este strabatuta de o

vale existenta, rezultata dintr-un canal vechi colmatat, care are cote la +5,50m (spre

amonte), iar la cca (10÷15)m in aval, prezinta depuneri mâloase si vegetatie, care vor trebui

indepartate.

Zona aferenta malului propriu-zis, inclusiv a unui dig existent, langa Dunare, terenul

prezinta cote variabile intre +6,20m ÷ +8,10m, iar in zona taluzului existent dinspre apa,

cotele coboara de la +5,80m ÷ +6,10m, pana la oglinda apelor, intalnita la cota de +1,20m. In

continuare, configuratia terenului din zona acestui taluz, spre larg, sub apele Dunarii, cotele

coboara destul de abrupt – conform ridicarii hidrografice efectuate in continuarea ridicarii

topografice.

1.8.3.5.Studii geotehnice

Avand in vedere urmatoarele date din prezentarea generala:

� pozitia perimetrului construibil (amplasat pe o suprafata plana, stabila, fara

fenomene fizico-geologice actuale cu indicii evidente de pierdere a stabilitatii);

� clasa normal de importanta a constructiei;


2012


� vecinatati cu constructii (OIL-TERMINAL, cai ferate, accese rutiere).

S-a realizat incadrarea preliminara privind categoria de risc geotehnic a terenului de

sub umpluturi.

Pe baza punctajului incadrarii zonei in criteriile mentionate, reiese un total de 13

puncte, ceea ce reprezinta un risc geotehnic moderat-categoria geotehnica 2.

Avand in vedere cele mentionate, lucrarile de prospectiune au constat dintr-o cartare

de suprafata a terenului si a vecinatatilor, din cercetarea subsolului prin 2 foraje geotehnice

F1÷F2, pana la adancimea maxima de 35.00m.

Foraje geotehnice in amplasament

Succesiunea litogeotehnica evidentiata prin forajele mentionate, este redata sintetic in

anexa, pecum si in cele ce urmeza astfel:

F1-0.00m fata de cota teren, -7.40m infiltratii, NH =-16.80m

+5m: Umplutura alcatuita din resturi de zidarie si placi de beton;

+2m: Argila prafoasa cenusie, cu resturi vegetale, plastic vartoasa;

+1m: Praf argilos galbui-cafeniu, plastic vartos;

0.7m: Turba;

-11m: Praf argilos galbui-cenusiu, plastic consistent;

-5.5-10m: Nisip prafos galbui-cenusiu cu slab liant prafos galbui-cenusiu;

-17m: Argila profoasa galbui-cenusie, cu resturi de cochilii, plastic consistent.

F2-0.00m fata de cota teren, -7.40m infiltratii, NH =-17.00m

0.00m-6.00m: Umplutura alcatuita din resturi de zidarie si placi de beton;

6.00m-8.80m: Praf nisipos argilos galbui cafeniu, plastic consistent;

-de la -8.00m praf argilos;

8.80m-11.20m: Argila prafoasa cafenie, cu resturi de cochilii de gastropode, plastic

consistenta;

11.20m-12.60m: Turba;

12.60m-17.30m: Praf nisipos argilos galbui-cenusiu, plastic consistent;

-de la -15.00m plastic curgator;

17.30m-26.80m: Nisip cu slab liant prafos galbui-cenusiu;

26.80m-30.10m: Argila prafoasa galbui-cenusie, plastic moale;

-de la -29.00m plastic consistent, cu resturi de cochilii - la 30.10m-35.00m: praf argilos

galbui-cenusiu, plastic consistent.


2012


Apa a fost intalnita in foraje la adancimea de cca.17m, nivelul ramanand constant. De

asemenea, apa a fost intalnita in foraje la adancimea de 7.40m sub forma de infiltratii.

Rezultatele obtinute din penetrarile dinamice standard in foraje (SPT) si redate in

fisele de foraj ale studiului geotehnic pentru amplasamentul proiectului, constata ca

materialele coezive interceptate sub umpluturi pana la adancimi de cca. 15m sunt plastic

consistente, numarul obtinut pentru N30 fiind de maxim 10 lovituri si caracterizeaza

pamanturi cu moduli de deformatie liniara (E-kPa) ce variaza in domeniul 6000kPa si 8000

kPa.

Incepand de la adancimea de cca. 15m si pana la adancimea de cca.28m, materialele

necoezive interceptate au indesari medii, numarul obtinut pentru N30 fiind intre 15 lovituri si

30 de lovituri si caracterizeaza pamanturi cu moduli de deformatie liniara (E-kPa) ce variaza

in domeniul 15000 kPa si 20000 kPa.

Materialele coezive interceptate sub adancimea de 28m pana la adancimea de cca.

35m, sunt plastic consistente, numarul obtinut pentru N30 fiind de maxim 11 lovituri si

caracterizeaza pamanturi cu moduli de deformatie liniara (E- kPa) ce variaza in domeniul

5000 kPa si 7000 kPa.

Teste de laborator geotehnic

Din lucrarile de investigare efectuate, s-au prelevat probe tulburate si netulburate in

conformitate cu programul de investigare si prevederile SR EN- 2/2007, probe ce au fost

supuse determinarilor specific de laborator conform STAS-urilor de metoda 1913/1-15 si

8942/1-5.

Rezultatele sunt redate detaliat in fisele complexe ale forajelor din anexe, in fisele

determinarilor si tabelul centralizator anexat studiului geotehnic; analiza lor conducand la

definirea geotehnica a stratelor din cadrul succesiunii necesara in vederea corelarii datelor

obtinute.

Conform STAS 3349/1-83 ,,Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei”

(buletinele nr. 1184/30.08.2011) apa analizata, prelevata din foraje, prezinta o agresivitate

carbonica slaba fata de betoane si betoane armate.

CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI Din lucrarile de investigare

efectuate s-au prelevat probe tulburate si netulburate in conformitate cu programul de

invesigare si prevederile STAS 1242, probe ce au fost supuse determinarilor specific de

laborator, conform STAS-urilor de metoda 1913/1-15 si 8942/1-5.


2012


Pe baza determinarilor de identificare, s-au separat stratele din cadrul succesiunii

evidentiate prin lucrarile de investigare de teren, sistematizarea acestora fiind redata in cele

ce urmeaza:

• Strat de umputuri eterogene notat U, interceptat in ambele foraje, cu grosime de

5m÷6m, alcatuit din resturi de zidarie si placi de beton, deseuri rezultate din

constructii.

• Orizont 1 : prafos-argilos, plastic consistent, intalnit in intervalul de adancime 5.30m-

10.80m in forajul F1 si respectiv 6.00m-11.20m in forajul F2. In cadrul acestui orizont

s-a intalnit un strat de turba de 0.70m-1.40m grosime.

• Orizont 2 : alcatuit din nisipuri fine saturate cu indesare medie spre indesate, intalnit

intre adancimile 12.50m-28.00m in forajul F1 si respectiv 17.30m-26.80m in forajul

F2.

• Orizont 3 : argilos prafos plastic consistent pana la adancimea de 35.00m.

Valorile parametrilor geotehnici ai pamanturilor din amplasament obtinute in laborator,

precum si asimilate conform STAS 3300/2-85, sunt redate in tabelul nr 4.

Tabelul nr.4 – parameti geotehnici ai amplasamentu lui studiat

Parametrul geotehnic (denumire, simbol si

unitate de masura)

Succesiunea lit o-geotehnica

Complex

prafos-

argilos- P/A

Nisipuri

fine-N

Complex

argilos-prafos-

A/P

% argila coloidala 14 - 21.50

% argila 24 - 45

% praf 54 1 38

% nisip 22 99 17

% pietris - - -

Umiditatea naturala (w-%) 33.10 10.99 54.81

Limita inferioara de plasticitate (Wp-%) 22.05 - 27.51

Limita superioara de plasticitate (WL-%) 41.88 - 86.19

Indice de plasticitate (Ip - %) 31.47 - 58.67

Indice de consistenta (Ic) 0.600 - 0.540

Greutate volumetrica naturala γn(kN/m³) 19.42 16.77 22.07

Greutate volumetrica uscata γd(kN/m³) 14.61 15.10 16.08

Porozitate (n-%) 44.15 41.64 38.60

Indicele porilor (e) 0.790 0.710 0.750

Gradul de saturare (Sr) 1.000 0.400 1.430


2012


Modulul edometric stare naturala (M2-3kPa) 7069 - 6469

Modulul edometric stare inundata (M2-3kPa) 7000 20000 6000

Modulul de deformare liniara (E-kPa)

Unghi de frecare interna (Φ-grade) 16 25 54

Coeziunea (c-kPa) 29 - 19

Presiune conventional (pconv-kPa) 250 - -

Avand in vedere conditiile hidrogeologice din amplasament, dar mai ales starea de

consistenta redusa a materialelor intalnite sub umputuri, se recomanda fundarea indirect, pe

piloti incastrati in stratul necoeziv intalnit sub adancimea de 15.00m.

Valorile reale de calcul pentru piloti se vor stabili in conformitate cu legislatia in vigoare

din Romania, numai prin incarcari de proba pe piloti conform NP 045-2000 si pe baza unui

proiect intocmit de un proiectant de specialitate.

Alegerea finala a diametrelor si fisei pilotilor, cat si modul de solidarizare se propune a

fi facuta prin proiect de catre un proiectant de specialitate, in urma unei analize a incarcarilor

date de constructie, tinandu-se cont si de prezenta apei cantonate in subsolul

amplasamentului si de utilajele de executie folosite (excavatoare, macarale, etc.).

Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici necesari calculelor de capacitate

portanta si de deformabilitate, sunt cele recomandate in tabelul nr.1.

In conformitate cu instructiunile din ,,Indicatorul de Norme de Deviz comasate pentru

lucrari de terasamente Ts/1995”, straturile de pamant intalnite in sapaturi se vor incadra

conform tabelului nr.5.

Tabelul nr. 5 – Norme deiz – luc ări terasamente

Tip litologic

Taria la excavare

Coeficient de

afanare

Greutate

volumica medie

in sapatura

(kg/m³)

manual mecanizat

Umplutura

eterogena

Mijlocie Categoria II 14÷28% 1.700÷1.800

Strat

argilos-prafos

Tare Categoria II 24÷30% 1.800÷2.000

Nisipuri Mijlocie Categoria II 14÷28% 1.750÷1.900


2012


Inainte de turnarea betoanelor pentru fundatii, se va solicita avizul de specialitate al

geotehnicianului asupra terenului de fundare intalnit in sapatura la cota specificata in proiect.

1.8.3.6.Clima

Din punct de vedere meteoclimatic zona studiata se incadreaza in perimetrul

sectorului de clima temperat-continentala, avand un regim termic specific cu mari amplitudini

anuale extreme la statia meteorologica Galati, de la maxima 39.0°C (in 08 august 1904), la

minima -28.6°C (10 februarie 1929).

Temperatura medie anuala la Galati este de aproximativ +10.5°C; mediile lunii iulie

sunt de 21.7°C, iar luna ianuarie inregistreaza o m edie de -3.1°C.

Precipitatiile atmosferice inregistrate la Galati au o valoare medie anuala de 426.0mm.

Media lunii iunie este de 62.1mm, iar a lunii februarie 23.1mm. Durata medie anuala a

stratului de zapada este de apoximativ 41.3 zile iar grosimea medie a stratului este variabila.

1.9. Situa ţia existent ă

Amplasamentul parcelei R”, pe care se va realiza obiectivul portuar al S.C.

KIRAZOGLU CORPORATION se afla pe un teren, care dispune deja de umpluturi realizate

in proportie de cca. 70 – 80%, situate la cota digului de aparare, respectiv la cota de

neinundabilitate la apele mari si foarte mari ale Dunarii. Spre Dunare, pana la o linie medie a

oglinzii apelor fluviului, exista o fasie de mal inundabila de cca. 10m latime, de-a lungul

frontului aferent parcelei R”, ca si la celelalte parcele din amonte. In spatele unui dig existent

in vecinatatea malului Dunarii, se afla o vale rezultata din prelungirea unui fost canal natural

colmatat, care in mare parte, in amonte a fost deja umplut la cotele platformelor parcelelor

actuale. Denivelarea existenta in zona acestei vai este de cca. 3m pe verticala si are o

deschidere in plan de cca. (20 ÷ 30) m, care va necesita umpluturi compactate.

Pe acest amplasament delimitat cu tarusi, cu un front la Dunare de 103,88m si o

latime de (117,54 ÷ 117,78)m de la Dunare pana la dig, se afla vegetatie scunda, uscata, rar

arboret, iar la malul adiacent fluviului există un zăvoi de cca. 5 m lătime cu salcii. Pe fundul

canalului mentionat sunt depuneri mâloase si materiale aruncate haotic.

In spatele acestei parcele si a digului din vecinatate se afla un drum denivelat din

materiale locale si o retea electrica aeriana. Acest drum se afla cu cca.(2,0÷2,5)m mai jos

decat cota digului si a platformei parcelei R”.


2012


De la malul Dunarii, spre larg, adancimile sunt crescatoare, avand o linie a terenului,

sub apa, destul de brusca, oferind unele avantaje pentru amplasarea cheului de acostare si a

accesului navelor mari fluvial – maritime.

1.10. Situa ţia propus ă

1.10.1. Mărimea proiectului

Cheul mixt de 65m lungime pe coloane forate, se amplaseaza cu axul sau transversal

peste axul general al viitoarei platforme portuare si va realiza o platforma continua pentru

accesul macaralei la dana si la operarea navelor acostate. Acest ansamblu cheu-platforma

generala, ca obiectiv portuar unitar, va ocupa intreaga suprafata actuala a parcelei R”, de

12.376mp, la care se adauga si platforma de lucru a macaralei pe cheul propriu-zis, de

cca.(65.0x10)m=650mp.

Parcela R”, subconcesionata de S.C.-KIRAZOGLU CORPORATION-CONSTANTA,

amplasata la malul stang al Dunarii in zona Mm 78+500, face parte din Platforma I

(S=83.2ha) - zona Libera Galati si se invecineaza cu:

- spre amonte cu parcela R1 – subconcesionata de ENEL de la Administratia Zonei

Libere Galati;

- spre “uscat” cu alte parcele ale Zonei Libere si de digul de aparare teritoriala (nord);

- spre apa, de fluviul Dunarea (sud);

- spre aval, alte parcele din Zona Libera.

1.10.2. Lucr ări propuse de proiectul de investi ţie

Structura de cheu vertical de cca. 65m lungime, cu platforma continua, este constituita

dintr-un zid tip “cornier” din beton armat fundat indirect. In acest fel, se realizeaza atat cheul

vertical, cat si platforma portuara adiacente de cca.10m latime, de la linia malului natural.

In acest sens, cheul de 65 m lungime de tip CORNIER MONOLIT DIN BETON

ARMAT FUNDAT PE 2 SIRURI DE COLOANE FORATE CU Ø =1,20 m si L =31.7 m, în

sectiune transversală va fi prevazut cu:

- infrastructura din 2 siruri de coloane forate cu ø = 1,20 m si L=31.70 m, situate la

cca. 4,10 m distant in sens longitudinal cheului si transversal la 4,50 m, avand carcase

interioare de armaturi si tubaj metalic pierdut in zona de sub apa.

Pe lungimea totala de 65m lungime de acostare, suprastructura va fi constituita din:

- radier din beton armat, de 7, 50m latime si 0,70m grosime, turnat pe capetele

coloanelor;


2012


- parament superior din beton armat turnat peste radier, avand inaltimea de 3.50m si

grosimea variabila de (0,30 ÷ 0,40)m, pentru acostarea si imbarcarea – debarcarea facila a

personalului de lucru spre/dinspre pontoane si nava, de la nivele superioare de +1.00m al

apelor Dunarii;

- parament inferior de (20 –30)cm grosime variabila, din beton armat – de tip sort

prefabricat de la cota intradosului radierului (+2.30m) si cota minima de acostare a navei de

(+0.80m).

- diafragme transversale din beton armat de rigidizare a suprastructurii cu radierul de

baza si paramentul superior, avand forme trapezoidale de 25cm grosime, situate pe axele

transversale ale perechilor de coloane;

- prism descarcator din piatra bruta de (50÷100kg/buc, in spatele cheului tip cornier,

avand spre uscat filtru invers din geotextil;

- platforma betonata de 23cm grosime, din zona coronamentului cheului si pana la

racordarea cu malul si platforma portuara generala;

- protectia de mal si prism din anrocamente din piatra bruta de (400 ÷600)kg/buc, pe o

saltea mixta din geotextil si fascine, pentru consolidarea si apararea taluzului de sub cheu,

racordat spre amonte si aval cu protectia platformei portuare;

- diafragme de inchidere ale cheului si ziduri tip cornier din beton armat, ptr. racordari

cu malul natural in zona capetelor sale din amonte si aval ;

- accesorii pentru amarare, respectiv bolarzi de 50tf, situati la cca 20m intre ei,

aparatori muchie – coronament si amortizori din panouri de stejar ignifugat.

In acest sens, prin structura de cheu mixt, constituita dintr-un cheu vertical cu

platforma continua, racordat direct la mal, prin extinderea platformei portuare si cele 2

pontoane intermediare de acostare nave, se asigura:

o o executie facila pentru un antreprenor cu experienta;

o neconditionarea executiei fata de nivelele anuale, variabile, ale Dunarii (cca.

6m/an);

o perioada de executie a lucrarilor redusa.

1.10.3. Cumularea cu alte proiecte

În „Strategia de dezvoltare local ă a Municipiului Galati 2008 – 2013„ este

mentionat ca Zona Liberă Galati a fost creată cu scopul de a atrage capital străin pentru o

mai bună punere în valoare a resurselor si pentru introducerea de noi tehnologii. Zona Liberă

Galati beneficiază de acces direct la toate tipurile de căi de transport: rutier (DN 2B), naval


2012


(fluviul Dunărea) si feroviar (căi ferate cu ecartament normal si larg), care fac legătura între

România si restul Europei. Există un proiect de construire, în imediata vecinătate a

Municipiului Galati a unui aeroport international care să deservească sud-estul României.

În documentul (strategia) mentionat se subliniază că cea mai importantă caracteristică a

municipiului Galati este amplasarea sa pe artera de navigaţie transeuropeanăRhin-Main-

Dunăre, care leagă Europa, prin Marea Neagră, de Orient.

Cresterea gradului de atractivitate a zonei este conditionată de dezvoltarea zonelor

portuare si portuar-industriale ale Zonei Libere si de permeabilizarea teritoriului pentru rutele

de transport de interes european, ceea ce presupune realizarea unor noi căi rutiere, care să

completeze coridorul rutier de pe teritoriul României.

Activităţile principale identificate în vecinătatea perimetrului proiectului şi implicit al

Zonei Libere sunt legate de:

� Agricultura (ex. culturi agricole plante tehnice) pe suprafeţele agricole din partea

estica a proiectului pe terenurile adiacente DN2 B Galaţi – Giurgiuleşti);

� Pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend), în special, pe canale şi

malul Dunării;

� Activităţi industriale

- SC UNICOM OIL TERMINAL SA – manipulare/transvazare mărfuri (în special

produse petroliere);

- SC Parc Industrial Galaţi SRL - Parc industrial al Zonei Libere în faza de construcţie;

- S.C. Enel Producţie S.R.L. – România – aviz obţinut pentru PUZ –“Centrala

Termoelectrica 1x800MW”;


2012


Figura nr. 2. Activit ăţile principale identificate în vecin ătatea perimetrului

1.11. Reglement ări urbanistice în cadrul proiectului

Prevederile Planului urbanistic general Galaţi aprobat, cu implicatii asupra dezvoltării

urbanistice a Zonei Libere cuprinde dezvoltarea următoarelor obiective:

� căi de comunicatie;

� relatiile zonei studiate cu localitatea si în special cu zonele învecinate;

� mutatii ce pot interveni în folosinta terenurilor;

� lucrări majore prevăzute în zonă;

� dezvoltarea echipării edilitare;

� protectia mediului.

Zona Liberă amplasată pe malul stâng al Dunării, în aval de portul Bazinul Nou pe o

suprafată de 137 ha care beneficiază de o infrastructura modernă. Zona este împrejmuită si

supravegheată vamal. Infrastructura tehnică cuprinde: dotări portuare reprezentate de 3 dane

operationale cu echipament portuar aferent; acces la calea ferată cu ecartament normal si

rusesc; acces rutier pentru traficul mijloacelor auto de orice capacitate; posibilităţi de


2012


racordare la reteaua de apă, canalizare, electricitate, telecomunicaţii si gaz metan. În

vederea promovării investitiilor necesare pentru desfăsurarea activitătii R.A. Administratia

Zonei Libere, P.U.G. aprobat prevede esalonarea lucrărilor de investitii necesare a fi realizate

pe teritoriul Zonei Libere:

� etapa I: clădiri administrative si utilităti aferente;

� etapa II: 1 500 mp suprafete construite, drumuri si retele de apă si canalizare;

� etapa III: terasamente pe o suprafată de 30 ha, ca primă zonă solicitată pentru

scoaterea din circuitul agricol.

Etapele respective au fost realizate până la această dată, iar în continuare dezvoltarea

activitătilor în Zona Liberă Galati presupune continuarea lucrărilor de investitii în ceea ce

priveste realizarea constructiilor, a retelelor de utilităti si sistematizarea verticală si a

drumurilor.

Căi de comunica ţie

Căile de comunicatii existente pe terenul care face obiectul proiectului “CHEU MIXT

TIP CORNIER DIN BETON ARMAT A S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION-CONSTANTA,

PENTRU ACOSTARE NAVE FLUVIAL-MARITIME CU PESCAJ MAX. DE 6.50m, PE MAL

STANG-DUNARE, LA GALATI, IN PARCELA R” – ZONA LIBERA GALATI” asigură legătura

facilă a zonei respective si restul tării, si mai departe cu tările Europei de Apus si de Răsărit,

atât terestru, prin căi de transport rutier si feroviar, cât si naval, prin căi de transport fluvial si

maritim.

Relatiile zonei studiate cu localitatea si în speci al cu zonele învecinate

Zona studiată face parte din intravilanul Municipiului Galati, fiind situată în

extremitatea de SE a acestuia. Zona respectivă beneficiază de acces la infrastructura de

transport si la retelele de utilităti din municipiu. În mod special suprafata studiată în cadrul

proiectului beneficiază de facilitătile oferite de regimul de „Zonă Liberă” al incintei în care este

amplasat obiectivul.

1.12. Resursele folosite şi durata lucr ărilor

Perioada de implementare a proiectului va necesita materiale uzuale de constructie :

blocuri de piatra bruta, piatra de diferite sorturi, beton pentru platforme, blocuri prefabricate

din beton simplu. Piatra si prefabricatele vor fi furnizate de societati de profil. Combustibilul

necesar utilajelor de constructie va fi aprovizionat de la unitatile de profil.


2012


Functie de cotele amplasamentului date de curbele de nivel s-au estimat volumele de

sol de inlaturat, pede o parte si volumele necesare pentru umpluturi, pe de alta parte.

Cota Volum de inlaturat

Volum de umplut

6.00 20 670 1 258 6.10 19 624 1 452 6.20 18 590 1 658 6.30 17 569 1 877 6.40 16 562 2 110 6.50 15 569 2 358 6.60 14 590 2 618 6.70 13 624 2 892 6.80 12 671 3 180 6.90 11 733 3 482 7.00 10 811 3 800 7.10 9 905 4 134 7.20 9 019 4 488 7.30 8 166 4 876 7.40 7 333 5 282 7.50 6 515 5 705 7.57 5 993 5 988 7.60 5 715 6 145 7.70 4 939 6 609 7.80 4 192 7 102 7.90 3 480 7 630 8.00 2 802 8 192

1.13. Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Perioada de implementare a proiectului va necesita materiale uzuale de constructie :

blocuri de piatra bruta, piatra de diferite sorturi, beton pentru platforme, blocuri prefabricate

din beton simplu. Piatra si prefabricatele vor fi furnizate de societati de profil. Combustibilul

necesar utilajelor de constructie va fi aprovizionat de la unitatile de profil. In etapa de

constructie nu se vor utiliza substante sau preparate chimice care sa necesite gestionare

speciala, cu exceptia combustibilului pentru utilaje. In perioada de functionare a obiectivului

se vor utiliza lubrifianti si motorina ca si combustibil pentru utilaje/echipamente.

Din punct de vedere al riscului, motorina este caracterizata de urmatoarele clasificari:


2012


1.14. Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi

de activitatea propus ă

1.14.1. Zgomotul şi vibra ţiile

Urechea umană percepe fără efecte negative sunete până la 80 dB. Peste acest prag

intensitatea sunetului devine nocivă, creând indispoziţie, jenă, iar o expunere îndelungată

poate provoca pierderea definitivă a auzului.

Se vor lua toate măsurile pentru a atenua din zgomotul produs de utilaje şi pentru a se

încadra în limita de 65 dB(A) şi Cz 60 conform STAS 10009/88.

Nivelurile cele mai ridicate de zgomot şi vibraţii se vor realiza în perioada de realizare

a lucrărilor de investiţie prin:

� transportul de materiale de construcţii;

� mobilizarea mijloacelor de transport pentru construcţii – instalaţii;

� lucrări specifice de construcţii: săpături, turnare betoane, manipulare materiale

(încărcări, descărcări).

S-a prognozat intensificarea traficului care are drept rezultat creşterea nivelului de

zgomot şi vibraţii în mediu şi pe arterele rutiere din zonă. Aceste surse pot fi percepute ca

zone de stres de populaţia rezidentă, angajaţii firmelor.

Pentru perioada de operare a investitiei, principalele surse de zgomot sunt

� utilajul de incarcare descarcare – macara pe senile actionata electric;

� Autovehicule de transport;

� motoarele navelor care acosteaza, surse statice, nepermanente, dar care prin

autorizaţiile de acces se supun prevederilor Regulamentului de Navigaţie pe

Dunăre, care conţine toate elementele de navigaţie (şenal, siguranţă, condiţii

extreme, iluminare pe timp de zi şi noapte, nivel de zgomot).

După realizarea investiţiei nu se prognozează depăşirea limitelor maxime admise de

zgomot pentru zone industriale.


2012


1.14.2. Predic ţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului

Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând

indicaţiile manualului Larry W. Canter – Environmental Impact Assessment, ediţia a doua,

Capitolul „Prediction of Assessment of Impact of Noise Environment ”, precum şi

recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat

disconfortului general, pe o durată de 24 de ore – Lzsn (Lden), transpusă în legislaţia

românească prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Lden = 10. lg 1/24 [td.10Lday/10+ te.10(Levening +5 )/10 + tn.10(Lnight +10)/10]

unde :

te este timpul de funcţionare în perioada serii cuprinsă între 2 şi 4 ore;

td – timpul de funcţionare în perioada zilei (între 12 ore);

tn – timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore);

te + td + tn = 24 ore;

Pentru perioada de funcţionare se consideră puncte cu nivel de zgomot mai ridicat

zona de acostare a ambarcaţiunilor.

• Lzi (Lday) = 63 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru

perioadele de zi dintr-un an;

• Lseară (Levening) = 61 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră,

pentru perioadele de seară dintr-un an;

• Lnoapte (Lnight) = 30 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru

perioadele de noapte dintr-un an;

Valorile s-au exprimat ţinând seama de nivelul surselor principale de zgomot. Distanţa

de la limita spaţiilor până la receptorii sensibili este de 1000 m (clădire locuinţe situată în

partea de vest a amplasamentului.


2012


Fig. nr. 3 – Distante fata de obiectivele invecinate proiectului

Varia ţia nivelului de zgomot cu distan ţa:

Lc1= Lc-10 log (d1/d2), unde d1=1m, d2 este distanţa faţă de sursă

Aplicând relaţia de mai sus, nivelul de zgomot scade cu 20 dB(A) la 100m, cu 27 dB(A) la

500m.

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizează relaţia:

Leq =10 log1/T ∑ Ti (10)Li/10, unde:

Li este zgomotul echivalent pentru fiecare sursă;

T este timpul total de la faza iniţială (aproximativ 8000 ore/an)

Leq =10 log1/8000 [1200 (10)60/10 ] = 60,8 dB, pentru nivelul din timpul zilei

Scăderea cu distanţa până la receptorul sensibil cel mai apropiat : 60,8 – 27 = 33,8 dB, la

o distanţă de peste 1000 m acesta devenind nesemnificativ.

- sub 40 dB, la limita incintei, în orice punct în timpul zilei;


2012


- sub nivelul zgomotului de fond în timpul serii şi nopţii, când activitatea se reduce cu

aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculează Lzsn.

Lzsn (Lden) = 10. lg 1/24 [12.10 6,8 + 4.10 4,5 + 8.10 5,0 ] = 45,8 dB

Indicatorul de zgomot asociat disconfortului, Lzsn

Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei, Leq

Nivelul de zgomot la nivelul celui mai apropiat receptor sensibil

Concluzii

65dB Prognozat 45,8dB

Conform STAS 10009/88: 65dB < 33,8dB Conform STAS

10009/88: 50dB

Expunerea este redusă, impactul asupra sănătăţii este nesemnificativ.

1.14.3. Zgomotul în timpul perioadei de execu ţie a proiectului

Zgomotul în timpul perioadei de execuţie a proiectului diferă de alte surse din următoarele

motive:

- este cauzat de multe tipuri de echipamente;

- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operaţiile durează cca 12 luni şi se

desfăşoară de regulă, numai în timpul zilei;

Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:

- dizlocarea pământului: 73 – 75 dB;

- manipularea materialelor: 75 – 85 dB;

- utilaje staţionare: generator: 73 – 85 dB;

Calculul zgomotului echivalent

Leq =10 log1/T ∑ Ti (10)Li/10,

unde:

Li = Leq este zgomotul echivalent pentru fiecare fază;

Ti – durata fazei;

T- tmpul total de construcţie

Leq =10 log1/90 [70 .107,5 +20.10 8,0] = 76,7 dB

Identificarea punctelor sensibile cu distanţele corespunzătoare:

- case: 1200 m

- obiective economice:300 m

Corecţia cu distanţa de interes (până la zonele sensibile cele mai apropiate):

76,7 – 27 = 49,7 dB


2012


Leq = 49,7 dB în funcţie de distanţa frontului de lucru; expunerea este semnificativă pentru

activităţile din zonă, dar limitată în timp.

1.14.4. Măsuri de reducere a zgomotului în perioada de realiz are a investi ţiei

o reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona (reducerea vitezei poate reduce

nivelul de zgomot cu până la 5 dB);

o conducerea preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă crează mai puţin

zgomot decât frecventele schimbări de acceleraţie şi frână);

o etapizarea corespunzătoare a lucrărilor;

o utilizarea de utilaje performante puţin poluatoare;

1.14.5. Impactul produs în perioada de realizare a investi ţiei şi în perioada de

operare

Indicatorul de

zgomot asociat

disconfortului,

Lzsn

Nivelul de zgomot echivalent

continuu la nivelul celui mai

apropiat receptor sensibil limita

incintei, Leq

Concluzii

În perioada de

funcţionare:

Lzsn=45,8dB

Prognozat

sub nivelul de

45,8dB

Conform STAS

10009/88:

Zone de recreere

şi

odihnă 45dB,

Cz40

Expunerea este redusă,

impactul asupra sănătăţii

este

nesemnificativ.

În perioada de

realizare a

investiţiilor:

Lech=76,7 dB

Lech=76,7dB

în zona frontului

de lucru;

Lech=56,7 dB în

zona

locaţiilor sensibile

Conform STAS

10009/88:

Zone de recreere

şi

odihnă 45dB,

Cz40

Impactul este semnificativ în

zona frontului de lucru,

redus în timp, pe perioada

lucrărilor;

Niveluri ridicate de zgomote

şi vibraţii, precum şi

deranjarea habitatului

natural, nu va avea efect

semnificativ asupra faunei

acvatice, determinând


2012


retragerea în zone mai puţin

antropizate.

Alte prevederi legislative:

Pentru nivelul de zgomot/vibraţii se vor respecta condiţiile impuse prin:

- HG nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi

gestionarea zgomotului ambiental;

- STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social culturale –

limite admisibile şi parametri de izolare acustică;

- Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 cu modificările ulterioare (nivel acustic la limita

incintei);

- HG nr. 1323/2005 pentru modificarea HG nr. 539/2004 privind limitarea emisiilor de

zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exterior.

1.14.6. Protec ţia împotriva vibra ţiilor

În cazul activităţilor de amenajare a cheului, ca şi măsură de diminuare a vibraţiilor

produse de utilajele şi echipamentele folosite, se poate menţiona doar folosirea

corespunzătoare a acestora şi asigurarea faptului că utilajele folosite au fost verificate şi

corespund normelor de funcţionare.

În cazul autobasculantelor, se impune:

- rularea acestora la viteze cât mai mici, astfel încât zgomotul şi vibraţiile să fie diminuate;

- amenajarea corespunzătoare a drumurilor de acces.

1.14.7. Emisii care ar putea diminua temperatura me diului ambiant

Nu este cazul.

Surse de poluare

Tip

pol

uare

Sursa de

poluare

Poluare

maximă

permisă

Poluare de

fond

Poluare prognozată şi măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

În zona

obiectivului

(la sursă)

In zone de

protecţie

aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale,

de recreere sau alte

zone protejate cu

luarea în

considerare a

poluării de fond


2012


Fără

măsuri

de

reducer

e/elimin

are

Cu

implement

aremăsuri

de

reducere/

eliminare a

poluării

In perioada de execu ţie

Pol

uare

foni

că

Activitatea

utilajelor,

baterea

piloţilor,

circulaţia

auto;

STAS

10009/198

865dB(A)

50 dB(A) 85 -103

dB(A) <65 dB(A)

<50

dB(A)

<40 dB(A)

pe timpul

nopţii

Sunt surse

cu acţiune

limitată, în

timpul zilei.

Distanţa

până la zona

locuită este

de 1200 m.

In perioada de func ţionare

Pol

uare

foni

că

Utilaje: în

funcţie de nr.

de surse;

STAS

10009/19

88

65 dB (A)

la limita

incintei

45 dB(A) 60-70dB(A)

în incintă <65 dB (A)

< 50 dB

(A)

<40 dB

(A) în

timpul

nopţii

Sunt surse

exterioare cu

acţiune

limitată, în

timpul zilei.

Distanţa

până la zona

locuită este

de 1200 m.

Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Radia ţie electro-magnetic ă, radia ţie ionizant ă, poluare biologic ă –

Nu se utilizează surse de radiaţii sau substanţe care ar putea produce poluare

biologică, nici pe perioada construcţiei, nici pe perioada funcţionării obiectivului.

1.15. Descrierea principalelor alternative studiat e de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Analiza pluricriterială care a stat la baza alegerii amplasamentului a fost în

concordanţă cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, ale Ordinului Ministerului Sănătăţii

nr. 536/1997 şi ale Planului de Amenajare a Teritoriului.


2012


Criteriile care au stat la baza alegerii amplasamentului au fost: alternativele posibile

pentru mediu, începând de la amplasament, variante de proiectare, variante de

construcţie/execuţie, resurse, variante tehnologice, exploatare, acces la utilităţi, etc.

In vederea realizarii proiectului, titularul a analizat alternative de amplasare si tehnice.

Implementarea acestui tip de proiect este conditionata de accesibilitatea acavtoriului portuar.

Astfel, alternativele de amplasament studiate au fost in incintele portuare disponibile, fiind

insa analizata prezenta alternativa dat fiind dreptul de administrare pe care il detine titularul

pentru terenul studiat. Din punct de vedere constructiv, s-au adoptat solutii uzuale pentru

amenajarea corespunzatoare a terenul necesar edificarii platformelor, utilizandu- se si

materialul excavat din zona. Din punct de vedere al protectiei mediului, solutiile adoptate

trebuie sa promoveze in special desfasurarea activitatii in conditii de siguranta pentru

calitatea apei acvatoriului.

1.15.1. Alternativ ă de amplasament

Amplasamentul a fost ales după studierea zonei, cu luarea în considerare a

următoarelor criterii:

o Disponibilităţi de spaţiu - nu au fost identificate alte spaţii suficient de mari

disponibile pentru realizarea proiectului;

o Vecinătăţi – distanţa faţă de zonele locuite, în zona cu activităţi similare;

o Prevederile Planurilor de urbanism

o Condiţii de adâncime a apei pentru diferite tipuri de nave;

o Existenţa in vecinatati a unor zone care au utilizari similare;

o Minimizarea construcţiilor necesare pentru accesul navelor;

o Minimizarea construcţiilor necesare pentru accesul de pe uscat;

o Existenţa utilităţilor în zonă – energia electrică.

Amplasamentul este propus în primul rând datorită existenţei spaţiului disponibil, respectiv de

punerea acestuia la dispoziţia dezvoltatorului. Motivul pentru care s-a ales amplasamentul

este existenţa unui potenţial de dezvoltare a zonei.

Apreciem, de asemenea, că utilizarea amplasamentului menţionat prezintă cel mai

scăzut impact asupra mediului, asigurând în acelaşi timp eficienţă economică maximă şi o

dezvoltare corespunzătoare.

Datorită lipsei lucrărilor de apărare de mal, au avut loc fenomene de eroziune

accentuate, care au condus în timp la modificarea poziţiei malului. Proiectul propune o


2012


rezolvare a acestor situatii, astfel incat construcţia să se incadreze in specificul zonei şi unde

să fie suficient spaţiu pentru desfăşurarea activităţilor propuse.

Alternativ ă de amplasament din punct de vedere al impactului a supra

biodiversit ăţii

Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de protecţie

speciala ROSPA0121 – Lacul Brateş cu importanţa speciala din punct de vedere avifaunistic

cât şi al sitului de importanţa comunitara ROSCI 0105 – Lunca Joasa a Prutului, prin urmare

nu se afectează integritatea ariilor naturale protejate şi reţeaua ecologică Natura 2000, motiv

pentru care nu au fost necesare alternative de proiect din punct de vedere al impactului

asupra biodiversităţii.

1.15.2. Alternativ ă de proiectare

Soluţiile constructive propuse, materiale utilizate pentru realizarea construcţiei, regimul

volumelor, regimul desfăşurării pe orizontală şi pe verticală a obiectelor componente, sunt

menite să asigure funcţionalitate, durabilitate şi fiabilitate ridicata a echipamentelor şi

construcţiilor, încadrare functionala a obiectivului în ansamblul existent. Se consideră că

soluţia aleasă va oferi eficienţa sporită sub raport preţ – eficienţă şi că îndeplineşte condiţiile

tehnice necesare.

In concluzie, apreciem că soluţiile alternative de proiectare pot îndeplini aceste criterii,

dar se consideră că nici o diferenţă semnificativă nu va rezulta în ceea ce priveşte impactul

asupra mediului şi celelalte beneficii.

1.15.3. Alternativ ă de construc ţie/execu ţie

Obiectivul se va realiza pe un amplasament liber de funcţiuni. Metodele de lucru sunt

combinate: cele tradiţionale cu sistemul de fundare in conditii dificile de sol, cu sarcini grele,

respectiv cu necesitatea de infrastructuri indirecte de tip coloane – piloti.

Având în vedere faptul că sunt necesare excavaţii, alegerea tehnologiilor de excavare,

utilajele folosite, evacuarea şi depozitarea pământului în exces vor fi detaliate in proiectul

DDE. Este necesar ca antreprenorul să detalieze toate aceste aspecte şi să obţină, înainte

de demararea lucrărilor aprobările necesare privind traseele acceptate pentru transportul

pământului în exces, locaţia de depozitare.


2012


2. PROCES TEHNOLOGIC

2.1. Flux tehnologic

In cadrul perimetrului proprietatii private a beneficiarului, se prevede amenajarea unei

platforme tehnologice – cheu, pentru prestari servicii si depozitari. Terenul este concesionat

de la ZONA LIBERA GALATI conform contract de concesiune nr. 11/04.03.2011, in suprafata

de 12.376 mp.

Societatea KIRAZOGLU CORPORATION SRL urmareste sa creeze capacitati noi

pentru depozitare deseuri metalice feroase si neferoase in vederea prelucrarii prin tratare

mecanica: taiere, sortare, presare, pentru reducerea volumului in vederea transformarii in

materie prima secundara pentru activitatea industriala. Capacitatea de depozitare este de

40.000 tone/ luna.

O alta activitate este depozitarea de material lemnos pe o suprafata de cca. 2000 mp,

materie prima pentru industria prelucratoare din domeniu.

Prin operatiunea de prelucrare in vederea tratarii mecanice, se intelege orice

operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, tăiere, mărunţire, presare, balotare sau altă

operaţiune care determină schimbarea naturii sau a compoziţiei, efectuată asupra unui deşeu

industrial prin procedee industriale, în vederea reutilizării ca materie prima secundara.

Manipularea materialelor reciclabile se va face cu echipamente de diferite capacitati .

O alta activitate ce se va desfasura la sediul administrativ va fi de inchiriere birouri, in

vederea asigurarii consultantei tehnice , financiare si de marketing, pentru asigurarea

serviciilor specializate in perioada de operare a investiei.

Toate aceste activitati sunt parte a unui proiect aparte desfasurat la limita zonei unde

se va racorda prezentul proiect.

In vederea realizarii unui front operativ de incarcare-descarcare nave fluvial-maritime

cu pescaj de pana la 6.50m, cu o macara pe senile de tip SENNEBOGEN, S.C.-KIRAZOGLU

CORPORATION-CONSTANTA, va realiza din fonduri proprii, un cheu de acostare indirect de

65m latime, pe mal stang-Dunare pe coloane forate (infrastructura din 2 siruri de coloane

forate Φ=1.20m si L=31.70m, si o suprastructura monolita din beton armat, construita dintr-

un radier+parament, rigidizate cu diafragme transversale). Acostarea indirecta la cheu si

operarea navelor se va asigura prin intermediul a doua pontoane amarate la cheul mixt,

respectiv cu o automacara pe senile.

Cheul, cu cota la coronament la +6.50m mira Galati si la aliniamentul de acostare la -

2.00m (ptr. pontoanele intermediare), va avea 2 tronsoane de cate 32.50m, cu rost de 2cm

intre ele si o inaltime de 8.50m. Aliniamentul danei, se va inscrie in prelungirea aliniamentului


2012


general al zonei, stabilit deja cu APDM+AFDJ Galati, prin cheul cornier pe coloane+pontoane

cu latimea de 12m.

Cheul vertical tip cornier, se va racorda cu protectiile laterale ale taluzului platformei

generale, spre capetele amonte si aval, de-a lungul frontului total aferent parcelei R”, de

103.88m.

In spate, platforma de lucru a macaralei pe senile, situata pe cheu, se va racorda cu

platforma generala. Macaraua va ocupa orice pozitie pe platforma cheului, dar nu se va

apropia mai putin de 5m de coronamentul acestui cheu tip cornier (zona de restrictie, datorita

sarcinii foarte mari a macaralei si a existentei bolarzilor de 50tf).

Activitatea principală de exploatare a obiectivului cheu va fi cea de manipulare marfuri

generale – descarcare/incarcare nave, si eventual depozitare temporara.

Personalul administrativ isi va desfasura activitatea in spatiile special amenajate

pentru birouri. Zona va avea spatii si dotari igienico-sanitare dimensionate si dotate

corespunzator, conform proiectului “Centru de afaceri” – DUNAREA DE JOS” AL

SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L.

2.2. Lucr ări hidrotehnice la amenajarea bazinului şi a construc ţiilor de acostare

Descrierea solutiilor tehnice de detalii de executi e cheu mixt si protectie mal

Operatiile ce vor fi desfasurate pentru realizare proiectului sunt esalonate astfel :

� Eliberare amplasament curatare vegetatie, drum tehnologic, mobilizare utilaje

� Trasari coloane, ghidaje, aprovizionare transport tubaje definitive si recuperabile;

� Forare, confectionare, lansare carcase si betonare;

� Finisare taluz, saltea mixta, protectie si prism anrocamente (intre coloane);

� Radiere monolite beton armat pe capetele coloanelor, sorturi prefabricate (etapa I

de betonare);

� Parament, diafragme, blocuri bolard din beton monolit cofrat (etapa II de betonare);

� Prism descarcator din anrocamente in spatele cheului cornier, fitru geotextil;

� Umpluturi din materiale locale;

� Racorduri cu diafragme amonte-aval cheu mal natural;

� Platforma betonata peste primul descarcator;

� Accesorii de cheu (bolarzi, amortizari, scari, aparatori muchie, parapet);

� Pontoane plutitoare, amarate la cheu

� Receptie finala a lucrarilor


2012


INFRASTRUCTURA DIN 2 RANDURI DE COLOANE FORATE Φ=1.20 m L=31.70 m

Structura de dana verticala, tip cornier, este prevazuta cu o infrastructura din 2 randuri

de coloane forate Φ=1.20m si L=31.70m, situate interax la 4.50m, iar in longitudinal cheului,

la 4.10m interax. Coloanele se vor executa prin forare, cu tubaje metalice recuperabile si

tuburi definitive in zona lor submersa. In acest sens, coloanele din sirul dinspre apa (16 buc),

vor avea tubajul metallic pierdut cu Φext=1.20m, g=(12÷14)mm si l=8.0m, iar celelalte 16

coloane din sirul dinspre ,,uscat”, vor avea Ltub pierdut=4.0m.

Betonarea coloanelor forate si cu carcasele lansate, se va realize cu beton C25/30 –

ciment H11/A-S – dozaj minim 400kg/mc, turnat cu pompa prin palnia ridicatoare

recuperabila (mentinuta pe timpul betonarii, cu capatul inferior in betonul ce se toarna, cca

2÷2.5m-(amorsa absolut obligatorie). Dupa betonare-intarire, se realizeaza injectarea la baza

a fiecarei coloane.

PROTECTIA DE MAL

După realizarea coloanelor din infrastructura cheului şi înainte de montarea

eşafodajului metalic recuperabil necesar betonării radierului – etapa I – se va executa

protecţia de mal de sub cheu, la panta de 1:1.5, peste taluzul finisat la panta 1:2, între cotele

+2.30m (intrados radier) şi -2.00m (adâncimea de acostare pontoane).

În acest sens, de la baza acestui taluz, considerată la cota de -2.00m (după dragaje),

peste salteaua mixtă din geosintetic şi fascine de 45 cm grosime, se aşează protecţia de mal

din anrocamente de piatră brută, la panta de 1:1,5, cu o grosime incepand de la baza de

1.20m. Protecţia va fi din sort de piatră brută de (400÷600)kg/buc. şi se va aşeza cu îngrijire

peste salteaua mixtă (până la cota de ±0.00 m etiaj local şi apoi se continua cu un prism

avand filtrul geotextil până la cota intradosului viitorului radier, unde va avea o latime la

coronament de cca.2.50m si panta spre uscat de 1:1.

De altfel, această protecţie va putea constitui un reazem pentru eşafodaj şi un acces

al utilajelor de execuţie spre zona de lucru la cheu.

Spre amonte şi aval, la capete, protecţia se va racorda cu terenul natural, in

aliniament cu apararea de mal a platformei generale, prevazuta pana la limitele amonte-aval

ale frontului de mal.

RADIER DIN BETON ARMAT

După execuţia coloanelor forate urmează curăţirea capetelor lor prin spargerea si

îndepărtarea betonului “contaminat”, îndreptarea barelor din carcasele coloanelor şi


2012


pregătirea elementelor metalice pentru confecţionarea şi montarea eşafodajului de turnare a

radierului (faza I – de betonare).

În acest sens, prin grinzi metalice longitudinale şi transversale, înjuguite pe cele 2

direcţii în jurul capetelor de coloană (prin sudură şi suspendare de armăturile din carcasele

coloanelor) se realizează structura de rezistenţă a eşafodajului, pe întreaga lungime de

tronson de (32.5+2x0.5)m şi lăţime de (7,50+2x0.5)m aferente zonei curente de radier. Peste

acest caroiaj de grinzi metalice recuperabile se aşează podina şi cofrajul lateral, capitonate

cu o folie din polietilenă pentru betonarea radierului.

Radierul se poate turna de pe “uscat” după realizarea protecţiei de taluz de sub cheu

şi a umpluturii parţiale din spate, (pana la cota max. de cca +2.00m). Structura de rezistenţă

a radierului de 0,70 m grosime va fi armata si betonata cu:

� bare 10ø16 PC52 montate la nivelul a 2 plase paralele, pe distanţieri, care să

asigure o acoperire de 5cm;

� beton armat monolit C 30/37-HIIA-S42,5 (dozaj ciment 425 kg/mc) turnat cu pompa

de pe uscat şi vibrat în adâncime pe toată suprafaţa radierului.

Se menţionează ca foarte important, pozitionarea in radier, in aceasta etapa I de

betonare, a armăturilor pentru realizarea in faza a II-a, a diafragmelor si paramentului

prefabricat. Se mentioneaza ca tot in etapa I de betonare, se vor monta sorturile prefabricate

ptr. monolitizarea cu radierele.

PARAMENTUL SUPERIOR

Acest parament ce va fi executat monolit, se va turna din beton C30/37-HIIA-S42,5 –

dozaj 425kg/mc în etapa a II-a, după perioada de intarire a betonului radierului monolitizat cu

sorturile prefabricate. În acest sens, peretele vertical al paramentului va fi cofrat şi armat

după min. 7 zile de la turnarea radierului. Armăturile din structura de rezistenţă a acestui

parament vor fi din bare ø16PC52 şi ø8OB37, urmând să fie petrecute cu barele în

“aşteptare” din radier şi sortul prefabricat.

De asemenea, odată cu acest parament, se vor betona diagramele verticale

transversal. În acest sens, în carcasele paramentului, se vor petrece şi capetele barelor

orizontale din diafragme.

La partea superioară, la coronament, paramentul vertical s-a prevăzut a fi “rotunjit” un

aparator curb, metalic, fixat cu praznuri în betonul turnat.


2012


DIAFRAGME TRANSVERSALE:

În vederea rigidizării structurii de cheu tip “cornier”, între radier şi paramentul vertical,

se prevăd diafragme transversale curente, verticale, de formă trapezoidala, de 25 cm

grosime, iar la capetele amonte si aval, cate o diafragma de inchidere dreptunghiulara de

30cm grosime. Aceste diafragme curente vor fi dispuse în lungul cheului la distanţa de

4,10m, fiind situate pe axele transversale ale coloanelor din suprastructură, iar cele 2

diafragme extreme, inched zonele laterale ale cheului in amonte si aval si se racordeaza cu

zidurile tip cornier spre malul protejat al platformei generale.

O diafragmă monolită din beton armat va avea armături din bare ø18OB37 petrecute

cu barele din radier şi parament, betonându-se în etapa a 2-a odată cu paramentul vertical.

Peste difragmele situate pe coloanele A1-B1; A6-B6; A11-B11; A16-B16 si conlucrand

cu acestea, radierul de baza si paramentul superior, se cofreaza, armeaza si betoneaza cele

4 blocuri de ancorare a bolarzilor de 50tf, avand fiecare dimensiunile de (2.0x3.50x2.65

medie)m. Blocurile se armeaza constructiv cu Φ12 OB37, pentru contractia betonului. In

aceste blocuri se fixeaza carcasele de armature ale bolarzilor – pe coronamentul

diafragmelor de inchidere (amonte si aval), se vor fixa placutele metalice cu praznuri

inglobate in beton, ptr montarea parapetilor laterali.

PRISM DESCĂRCĂTOR ÎN SPATELE CHEULUI EXECUTAT:

În vederea reducerii împingerii active a terenului din spate, peste şi între zona radier –

parament şi printre diafragme, cu prelungire spre uscat, se va executa un prism descărcător

din anrocamente, alternativ cu umpluturile necesare până la racordarea cu terenul şi

viitoarea platforma generala.

În acest sens, prismul se va realiza din sortul de piatră brută de (50÷100)kg./buc.,

peste radier şi protecţia de piatră a taluzului executată la cota +2.30m. Prismul se va executa

alternativ, în 2 trepte, cu umpluturile compactate din spate, faţă de care va fi separat de un

filtru geotextil aşezat si protejat de cate un strat din material granular de 20 cm grosime.

Acest prism, se va realiza până la cota +4.40m, mai jos ca nivel cu cca. 40cm faţă de

cota finală de +4.80m (cota coronamentul cheului), pentru a executa ulterior suprastructura

de platforma generala betonata.


2012


ACCESORII DE CHEU ŞI PLATFORMĂ:

ACCESORII CHEU:

AMORTIZORII vor fi din panouri cu grinzi din stejar, ignifugate, montate în sistem

caroiaj, pe paramentul vertical al cheului. În acest sens, un astfel de panou va avea

dimensiunile de cca. (2 x 2 x 0,2)m, alcătuit din 6 grinzi de stejar scurte, fixate intre 3 grinzi

verticale înjuguite între ele şi montate pe paramentul cheului cu ancore chimice tip M20 –

50cm. Grinzile din stejar ecarisat, vor avea sctiuni de (20x20)cm, cu muchii tesite si gauri ptr.

ancorare chertate. Un astfel de panou va fi montat cu axul sau orizontal la 2 nivele în funcţie

de variaţia nivelelor de apă, al doilea panou fiind fixat, în zona sortului prefabricat. În lungul

cheului, aceste panouri vor fi la distanţă de 4.10m interaxe (in axul fiecarei diafragme sau

perechi de coloane).

B. BOLARZII DE 50 tf/cheu (4 buc.) vor fi amplasati la cca. 20m distanţă în lungul

danei şi la 2.0m faţă de linia coronamentului viitorului cheu. Bolardul va fi din beton armat cu

partea superioară cămăşuită metalic şi va fi ancorat printr-o carcasa de armature in bloc de

beton, în zona de coronament a cheului, peste diafragmele curente mentionate mai sus.

Carcasa unui bolard, va avea 1.60m lungime, Φext=40cm, fiind constituita din 20Φ25 PC52.

C. BOLARZII DE 50 tf, in zonele extreme, aval-amonte ale platformei portuare, pe

mal, inglobate in cate un bloc masiv din beton, de (2.50x2.50x3.50)m.

D. APARATOR MUCHIE - CORONAMENT

Coronamentul cheului în zona capătului superior al paramentului din beton armat va fi

protejat cu o muchie curbată dintr-o tolă metalică de 10mm grosime, fixată cu praznuri din

OB37 – conform anexei de detaliu.

2.3. Lucr ări edilitare de construc ţii şi instala ţii

Proiectul analizat – Cheu mixt tip cornier din beton armat - nu necesita lucrari de

bransamente la instalatii, organizare de santier, drumuri de acces toate acestea fiind

utilizate din proiectul adiacent „Centru de afaceri”.

Proiectul analizat are doar un bransament electric, fara alte utilitati, iar pe perioada

constructiei va amenaja si utiliza un drum tehnologic.

2.4. Securitatea şi sănătatea muncii

Date fiind dificultăţile şi riscurile pe care le implică executarea lucrărilor la apă e

necesar să se ţină seama de normele de sănătate şi securitate în muncă. Pe tot timpul


2012


desfăşurării lucrărilor se vor aplica, cu stricteţe, prevederile specifice cuprinse în următoarele

acte normative:

o Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

o HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele

temporare sau mobile;

o HG nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea

în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

o HG nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de

afecţiuni dorsolombare;

o HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de

sănătate la locul de muncă;

o Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de cofraje, schele şi esafodaje –

IM 007/1996; - Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii

metalice (Ord. MMPS nr. 56/1997);

o Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat (Ordinul MMPS nr.

136/1995);

o HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor

individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă Date fiind

condiţiile grele specifice acestor lucrări, executantul poate lua şi alte măsuri de

protecţia muncii impuse de condiţiile locale.

Se va acorda o mare atentie semnalizării zonei de lucru, atât ziua, cât şi noaptea chiar

si în situaţia în care execuţia lucrărilor nu influenţează navigaţia. Inceperea execuţiei

lucrărilor şi planul de semnalizare a zonei de lucru va fi anunţată şi aprobată de Autoritatea

de Navigaţie.

La încetarea lucrului se vor retrage toate utilajele şi se vor pune la adăpost, pentru a

nu împiedica circulaţia navelor, a nu pune în pericol navele care circulă, sau la debite sporite

sau vânturi puternice să nu fie avariate.

Conducerea şantierului va elabora instrucţiuni speciale de tehnica securităţii muncii

pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj folosit şi pentru diferite operaţii ce se efectuează şi

care nu sunt prevăzute în normele în vigoare, folosind în acest scop fişele tehnologice

existente sau cartea tehnică a utilajului respectiv. Se va insista asupra măsurilor de protecţie


2012


a muncii specifice lucrărilor de la apă, precum şi lucrărilor sub apă, cât şi asupra operaţiunilor

de încărcare-descărcare, manipulare şi transport.

In afara instructajelor de protecţia muncii prevăzute de legile în vigoare, şeful de

şantier/punct de lucru, va face zilnic, la începutul schimbului, un instructaj concret privind

specificul muncii ce urmează să fie efectuat în cursul zilei respective, amintind obligaţiile ce

revin fiecărui muncitor privind securitatea muncii. Cu aceasta ocazie se va verifica şi dotarea

fiecărui muncitor şi a echipelor de lucru cu echipamentul necesar (cască, centură, uneltele

corespunzătoare etc.).

Toate măsurile generale de protecţia muncii prevăzute de legislaţia în vigoare sunt

obligatorii. Sunt de asemenea obligatorii măsurile prevăzute pentru operaţiunile de transport

şi manipulare.

La execuţie se vor respecta prevederile legale privind protecţia muncii si protectia

mediului şi în special legile şi reglementările tehnice reactualizate, pentru domeniul lucrărilor

hidrotehnice portuare sau asimilate acestora.

Deseurile rezultate in perioada de executie a proiectului vor fi in cantitate redusa si vor

fi gestionate conform prevederilor legislatiei privind protectia mediului in vigoare.Emisiile

poluante inclusiv zgomotul provenit din surse din perioada de executie a proiectului vor fi

reduse prin utilizarea de echipamente si utilaje adecvate.

Este mentionata cerinta executiei de calitate pentru coloanele forate in special, dar si

a suprastructurii din beton armat. La executia coloanelor, se va stabili, oportunitatea unei

incercari de proba la sarcina verticala.

2.5. Prevenirea şi stingerea incendiilor

Construcţiile aferente s-au proiectat cu respectarea legislaţiei aferente problematicii de

prevenire şi stingere a incendiilor:

- P118/1999

- Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatilor de stingere a

incendiilor indicativ NP 086-05,

- Ordinul M.I. nr. 775/1998

- Hotararea Guvernului nr. 751/1992, Manualul cu indicativul MP-008-2000, SC

003/1999 şi celorlalte normative şi reglementări legale specifice domeniului, pentru

îndeplinirea cerinţelor de protecţie la foc a invesţiei proiectate.

Investiţia proiectată are gradul II de rezistenţă la foc.

Sistemul constructiv va fi conformat după “Scenariul de securitate la incendiu”.


2012


Principalii factori utilizaţi în procesul de identificare a riscului de incendiu sunt:

- sarcina termică;

- clasele de combustibilitate ale materialelor şi elementelor de construcţii utilizate;

- clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor şi materialelor depozitate;

- sursele de aprindere existente;

- condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea;

- măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionaţi anterior.

Pentru asigurarea necesarului de apa în cazul unei eventuale intervenţii a pompierilor

la zona amplasamentului proiectului, se vor utiliza dotarile din proiectul “CENTRU DE

AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L.

Conform datelor inaintate de catre beneficiar, spatiul nu beneficiaza de apa potabila

de la retea, alimentarea rezervorului si a cladirii cu apa potabila se va face de la un put forat

de adancime.

Conform cerintelor beneficiarului s-a proiectat un rezervor din beton care sa asigure

rezerva de incendiu interior si exterior. Statia de pompare este capabila sa asigure necesarul

de apa pentru consum potabil, consum menajer nepotabil, protectie contra incendiului interior

si exterior. Rezervorul pentru acumularea apelor pluviale de pe platforma va fi realizat din

beton armat . Apa acumulata in acest rezervor, poate fi vidanjata sau poate fi folosita pentru

consum tehnologic.

In cazul unor neconcordanţe între proiect şi teren, în urma unor viituri sau alte cauze,

se va solicita prezenţa proiectantului pentru adaptarea proiectului la situaţia nou creată.

Beneficiarul are obligaţia de a întreţine lucrările hidrotehnice în mod permanent şi în

mod special în urma viiturilor pentru a preveni fenomenul de colmatare sau descompletări ale

prismului de anrocamente şi a pereului de protecţie a corpului acesteia. În permanenţă va fi

asigurată degajarea zonei de deşeuri şi se va menţine adâncimea proiectată pe întreaga

zonă de acostare.

Pentru prevenirea, limitarea si stingerea unui eventual inceput de incendiu din exterior

s-a prevazut un panou de incendiu varianta incluzand hidrantii exteriori.

2.6. Dotări

In perioada de implementare a proiectului sunt necesare materiale de constructie

uzuale, de calitate corespunzatoare, tinand cont de gabaritul constructiei : piatra bruta, piatra

sortata, beton, prefabricate din beton. Totodata, se utilizeaza şi combustibili pentru vehicule


2012


si pentru utilajele folosite la lucrari de constructii-montaj combustibilice sunt achiziţionaţi de la

societăţi autorizate.

Pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice din cadrul proiectului sunt prevăzute a se

realiza următoarele operaţii de execuţie:

1. Eliberarea amplasamentului, defrisari, decopertari vegetatie, realizarea unui drum

tehnologic si mobilizare santier – utilaje.

2. Excavatii, dragaje in zona de mal, finisare taluz.

3. Forare+confectionare si lansare carcase de armatura inclusiv tevi de injectie+betonare

cu palnia ridicatoare si recuperare tubaje metalice.

4. Confectionare + lestare saltele mixte de fascine si geosintetic, intre coloane, pe taluzul

finisat la panta 1:2, de la cota de -2.00m, la cota ±0.00m.

5. Asezarea cu greifer a anrocamentelor de (400÷600)kg/buc in protectia de taluz,

inclusiv in prismul de baza cu coronamentul la cota +2.30m.

6. Confecţionarea şi montajul eşafodajului metalic recuperabil pentru execuţia

suprastructurii pe întreaga lungime a unui tronson de cheu de 32.5m.

7. Spargerea şi evacuarea betonului din capetele coloanelor executate, pe o înălţime de

max. (0,8 ÷ 1,0)m şi îndreptarea armăturilor de încastrare, în zona viitorului radier.

8. Confectionarea, transportul si montarea provizorie a sorturilor prefabricate, pentru

monolitizarea lor cu radierul ce se va turna in etapa I.

9. Cofrarea, întinderea foliei de polietilenă, armarea şi betonarea în prima etapă a

radierului de 70 cm grosime si a monolitizarii cu sorturile prefabricate, peste cu capetele

curăţate ale coloanelor, pe întregul tronson de cheu de 32.50m. Se va avea grijă să se

conserve şi să se îndrepte armăturile din radier prevăzute pentru continuizarea în a 2-a etapă

a armarii si betonării diafragmelor şi paramentului, precum si a celor 4 blocuri de ancorare

bolarzi.

10. Cofrarea, armarea şi betonarea în etapa a 2-a a diafragmelor transversale, a

paramentului superior şi a monolitizărilor dintre radier parament şi „şorţuri” prefabricate,

precum si a celor 4 blocuri de ancorare bolarzi peste diafragme.

Se menţionează ca foarte important, petrecerea – conform detaliilor din proiect, a armăturilor

din radier cu cele ale diafragmelor, paramentului superior şi a „mustăţilor” din şorturile

prefabricate. De asemenea, se va avea grijă să se prevadă ancorele chimice de prindere ale

panourilor – amortizoare din lemn din paramentul superior şi sorturi prefabricate si respectiv,

a praznurilor apărătorului metalic curb de coronament si a placutelor metalice de montare

ulterioara a parapetilor laterali de pe diafragmele de inchidere.


2012


11. După întărirea betonului turnat, pe tronsonul I, de 32.50m lungime se va desface şi

recupera eşafodajul metallic, pentru reutilizarea la tronsonul II.

12. Execuţia umpluturilor compactate, alternativ cu prismul din anrocamente + filtru geotextil,

din spatele cheului şi a racordărilor, precum şi din infrastructura viitoarei platforme.

13. Realizarea suprastructurii de platforma betonata, cu straturile de fundatie aferente în

spatele cheului vertical şi a racordărilor din capetele amonte şi aval ale danei.

14. Execuţia şi montarea accesoriilor de cheu: panourile-amortizoare din stejar ignifugat,

bolarzi si parapeţi.

15. Racordarile laterale ale cheului, in prelungirea diafragmelor de inchidere amonte si aval,

cu ziduri tip cornier.

Perioada de exploatare implica utilizarea de energie electrica pentru utilajul de

operare – macara senilata, uleiuri, diverse piese de schimb pentru intretinerea

echipamentelor si a utilajelor, etc.

2.7. Personal angajat pe durata de implementare a p roiectului

În perioada implementării proiectului (construcţiei), atât concesionarul, dar mai ales

constructorul vor folosi forţa de muncă proprie şi angajată de pe piaţa locală.

In perioada de operare, întreaga amenajare a cheului va genera în mod direct noi

locuri de muncă, ceea ce se constituie într-un efort investiţional benefic, atât pentru forţa de

muncă din zonă, cât şi pentru dezvoltarea ulterioară a economiei locale.

2.8. Utilit ăţi

2.8.1. Alimentare cu ap ă

Proiectul nu necesita utilizarea apei tehnologice sau menajere.

Pentru asigurarea necesarului de apa în cazul unei eventuale intervenţii a pompierilor

la zona amplasamentului proiectului, se vor utiliza dotarile din proiectul “CENTRU DE

AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L.

2.8.2. Evacuarea apelor uzate

Nu exista ape uzate evacuate din proiectul analizat.

Apele pluviale vor fi dirijate prin pantele platformei cheului catre dotarile proiectului

adiacent respectiv rigolelel şi sistemul de canalizare al apelor pluviale din cadrul proiectului

“CENTRU DE AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU

CORPORATION S.R.L.


2012


2.8.3. Alimentarea cu energie electric ă

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza printr-un racord la sistemul de

alimentare a proiectului “CENTRU DE AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII

S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L. Proiectul adiacent va asigura si sistemul de

iluminat al amplasamentului.

2.8.4. Alimentarea cu energie termic ă

Nu este cazul.

2.8.5. Organizarea de şantier

Construirea cheului, ale cărui date tehnice au fost prezentate anterior, presupune

posibilitatea generării unui impact asupra mediului. Dacă se pleacă de la principiul că orice

activitate poate genera un impact, care poate fi direct şi indirect, secundar, cumulativ, pe

termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ asupra mediului, atunci

trebuie prognozată magnitudinea acelui impact, pentru a putea fi identificate măsurile

preventive de eliminare a impactului şi dacă acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor

lui asupra mediului.

Aspectele legate de impactul generat trebuie tratate din trei puncte de vedere:

- impactul generat asupra mediului prin construirea cheului;

- impactul generat prin operarea cheului;

- impactul generat de încetarea activităţii şi aducerea amplasamentul la stadiul iniţial.

Măsurile preventive trebuie să ia în consideraţie toate alternativele posibile pentru

mediu, începând de la amplasament, variante de construcţii, resurse, variante tehnologice,

exploatare.

Prin proiectul de OS sunt schitate modul in care viitorul constructor care va castiga

procedura de achizitie publica privind executarea lucrarilor trebuie sa respecte regulile

privind organizarea de şantier:

Crearea unei zone de depozitare a materialelor necesare executarii lucrarilor,

imprejmuita corespunzator.

Montarea in amplasamantul locatiei a unor containere de santiere pentru depozitarea

materialelor supuse degradarilor datorita intemperiilor.

Asigurarea conditilor de munca si protectia muncii in conformitate cu normele tehnice

in vigoare si a caietelor de Sarcini din PT.


2012


Dupa terminarea lucrarilor si retragerea constructorului se va face in asa fel incat

zona sa ramana curata si functionala.

Materialul rezultat din decopertare va fi depozitat pe o platformă intermediară, urmând

a fi utilizat în cadrul lucrărilor de refacere a mediului, la taluzarea treptelor şi aducerea

acestora la un unghi natural. Solul vegetal va fi depozitat separat, urmând a fi utilizat pentru

renaturarea suprafeţelor amenajate.

Antreprenorul va putea reţine numai pământul nisipos pentru umpluturi la lucrările de

apărare, drumul de acces sau platforma cheului. Volumul excedentar se va depozita pe

amplasamente care se vor identifica de către titular şi Primăria Galati, de comun acord, în

funcţie de caracteristicile materialului excavat şi a soluţiei optime de utilizare.

Lucrările se vor desfasăşura cu respectarea condiţiilor tehnice şi a regimului juridic

prevăzute prin actele de reglementare prealabile emise de celelalte autorităţi. Beneficiarul

răspunde de realizarea corectă a lucrărilor propuse privind realizarea cheului conform

normativelor specifice în vigoare.

Betoanele se vor prelua de la staţiile de preparare betoane specifice şi autorizate.

Proiectul “Cheu mixt tip cornier din beton armat” nu va avea nevoie de o organizare de

santier proprie, ci se vor utilza dotarile organizarii de santier ale proiectului adiacent “Centru

de afaceri” care prevede :

Pe amplasament, in vederea organizarii de santier se vor amplasa:

� tarc utilaje

� platforma depozitare utilaje

� baraci, birouri, grup sanitar

� bazin betonat vidanjabil ape menajere, V = 18 mc

� separator hidrocarburi AQUAFIX-KPE 15 cu debitul nominal 15l/s

� cabina poarta

� rampa spalare auto

� bransament electric OS – 30kW

In vederea executiei lucrarilor de organizare de santier este necesara asigurarea unei

suprafete de 916.58 mp. Pentru buna organizare a santierului se vor amplasa sase

containere cu dimensiunile 6,00 x 2,50 m, din care doua vor fi containere sanitare ( grupuri

sanitare pe sexe; spalatoare) Pentru economisirea spatiului, acestea se vor amplasa

suprapus, asigurandu-se scari de acces de la parter la etaj, suprafata totala ocupata de

containere va fi de 90 mp.

Containerele sanitare vor fi racordate la bazinul betonat vidanjabil, V=18 mc.


2012


Pe amplasament se va amenaja un tarc pentru utilajele care vor conlucra la

amenajarea terenului (umplutura de balast) si un spatiu pentru depozitarea diverselor

materiale necesare pe santier.

Tarcul va ocupa o suprafata de 500 mp ( l x L = 10,00 x 50,00 m) si va fi imprejmuit cu

plasa metalica, prevazut cu o poarta de acces utilaje. In interiorul tarcului se va amplasa o

baraca pentru personalul de deservire a utilajelor.

Pe amplasament se va amenaja o platforma pentru depozitarea diverselor materiale

necesare pe santier, ce va ocupa o suprafata de 213 mp ( l x L = 5,00 x 42,60 m) .

Intregul amplasament al santierului va fi imprejmuit cu plasa metalica, pe stalpi din

teava, in fundatii izolate din beton.

La intrarea in santier, langa poarta de acces s-a prevazut realizarea unei cabine

poarta, cu o suprafata de 4,00 mp, de unde se va controla intrarea si iesirea din santier.

Executia lucrarilor de organizare de santier se va realiza in urmatoarea ordine:

1. Realizarea drumului pentru accesul in zona de lucru, care va cuprinde:

- sapatura de pamant la o inaltime de 0,80 m

- compactarea patului, grad de compactare 98%

- umplutura de balast pe o inaltime de 80 cm, in straturi de cate 30 cm pentru

realizarea stratului rutier

2. Amenajare platforma pentru amplasare containere. Suprafata pe care se vor

amplasa containerele va fi de 90 mp, ce va fi balastata si compactata.

3. Realizare put forat

Pentru captarea apei se va realiza un put forat, cu adancimea de cca.30,0m care va

realiza un aport de debit de cca. 13,06 mc/h (3,63 l/sec); putul forat va fi echipat cu pompa

submersibia, care va trimite apa captata in rezervorul de apa (capacitate de 165 mc).

Rezervorul de apa pentru incendiu va fi subteran in suprafata de 111,74 mp si va avea o

capacitate de 165 mc iar camera pentru pompe PSI va avea suprafata de 42,57 mp.

Rezervorul de apa se va realiza din beton armat, prevazut cu hidroizolatie, capacitatea de

stocare va fi de 165 mc . Pentru realizarea rezervorului se va executa:

- sapaturi si depozitarea pamantului rezultat

- cofrare, armare

- preparare si turnare beton

- realizare hidroizolatie

- racordarea rezervorului la reteaua de alimentare cu apa.

- renivelarea terenului din jurul bazinului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi;


2012


4. Realizare bazin betonat vidanjabil pentru colectare ape uzate menajere

Bazinul vidanjabil se va realiza din beton armat, prevazut cu hidroizolatie, capacitatea

de stocare va fi de 18 mc . Pentru realizarea bazinului se va executa:

- sapaturi si depozitarea pamantului rezultat

- cofrare, armare

- preparare si turnare beton

- realizare hidroizolatie

- racordarea bazin la reteaua de canalizare

- renivelarea terenului din jurul bazinului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi;

5. Amenajare tarc pentru utilaje, prin imprejmuire

Tarcul va ocupa o suprafata de 500 mp ( l x L = 10,00 x 50,00 m), imprejmuit cu plasa

metalica, prevazut cu o poarta de acces utilaje. Suprafata tarcului va fi balastata si

compactata.

6. Amenajare platforma pentru depozitare materiale

Platforma va ocupa o suprafata de 213 mp ( l x L = 5,00 x 42,60 m), va fi balastata si

compactata.

7. Realizare platforma betonata pentru spalarea rotilor autovehiculelor ce ies din

santier. Platforma va ocupa o suprafata de 48 mp. Pentru realizarea platformei betonate se

vor executa:

- decopertare teren;

- nivelare teren, asternere pat suport si compactare;

- preparare si turnare beton;

- reamenajare terenului din jurul platformei betonate, utilizandu-se pamantul rezultat

din decopertare.

8. Realizarea imprejmuirii terenului – inclusiv poarta de acces

Intregul amplasament al santierului va fi imprejmuit cu plasa metalica, pe stalpi din

teava in fundatii izolate din beton. La intrarea in santier, langa poarta de acces s-a prevazut

realizarea unei cabine poarta, cu o suprafata de 4,00 mp, de unde se va controla intrarea si

iesirea din santier.

Firma constructoare care va castiga licitatia de executare a lucrarilor pentru

organizarea de santier va incheia contracte pentru:

- alimentare cu energie electrica;

- preluare deseuri menajere si deseuri asimilabile deseurilor municipale ( resturi

vegetale)


2012


- vidanjare bazin colectare ape uzate menajere

2.9. Surse tehnologice cu impact poten ţial asupra mediului

2.9.1. Etapa de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie proiectate

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite

în perioada de construire: excavator cu cupă, încărcător frontal, autobasculante, macara, etc.

Utilajele descrise funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra

mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de

acestea.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale

în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi

uleiuri în mediu, constructorul va menţine utilajele în stare de funcţionare, având inspecţiile

tehnice periodice efectuate.

Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze

funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului

înconjurător în caz de avarie.

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi

solul.

Dintre aceştia, factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită

unor poluări accidentale, deoarece amplasamentul se află în imediata vecinătate a Dunării.

Eventuala poluare a solului este produsă de variaţiile de nivel ale Dunaarii (inundaţii)

care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi, care astfel ajung în apa de suprafaţă

sau în pânza freatică.

În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat antreprenorul;

2. Antreprenorul dispune:

- evacuarea imediată de pe amplasament a utilajelor la care se depistează

scurgeri de carburant spre atelierele de reparaţii şi întreţinere;

- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi

acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării

accidentale;

- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea;


2012


3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au

provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor

poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea,

transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea

recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante.

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării,

respectiv de combatere a efectelor acesteia.

5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt

suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, antreprenorul va solicita sprijin

altor unităţi.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului

răspândirii poluanţilor în zone adiacente, antreprenorul va informa S.G.A. asupra sistării

poluării.

Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc

impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece nu sunt depozitate substante

periculoase iar numarul utilajelor implicate este redus.

Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi

de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor

utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa amplasamentului.

Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia

tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu

sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu

stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de construire, să

se încadreze în prevederile legale.

Intrucât lucrările se execută în imediata vecinătate a Dunării, în conformitate cu

legislaţia privind gospodărirea apelor, antreprenorul are următoarele obligaţii:

o să asigure pe toata perioada de execuţie a lucrărilor scurgerea normală a apei

fluviului Dunărea şi condiţii normale de navigaţie;

o execuţia lucrărilor să nu afecteze calitatea apei fluviului Dunărea şi să nu se arunce

materiale, de nici un fel, în bazine sau albia fluviului Dunărea;

o pe parcursul execuţiei lucrărilor, să permită, în caz de necesitate accesul şi

intervenţia Direcţiei Apelor, pentru execuţia unor lucrări sau acţiuni necesare în caz

de inundaţii, poluări sau alte situaţii specifice cursurilor de apă.


2012


2.9.2. Prognozarea impactului

Tipul de impact Efecte

Impactul asupra

mediului fizic

Impactul asupra

apelor

de suprafaţă

- Reducerea proceselor de eroziune a

malurilor

- Risc de poluări accidentale ca urmare

a unor accidente de navigaţie în zona în

care sunt implicate nave ce transporta

hidrocarburi sau alte substanţe toxice şi

periculoase

Impactul asupra

apelor

subterane şi a calităţii

apelor de suprafaţă

Impactul asupra

malurilor

- Creşterea gradului de stabilitate

Impactul asupra

peisajului

- Pozitiv

Impactul asupra

mediului uman

Impactul asupra

folosirii apei

- De mică amploare pentru situaţii

accidentale de poluări datorate

accidentelor de navigaţie

Impact social - Creare de noi locuri de muncă;

- Efecte pozitive economice prin prisma

îmbunătăţirii activităţilor de manipulare

marfuri generale

2.10. Activit ăţi de dezafectare

Anterior implementarii proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectare cladiri sau

alte echipamente. Terenul este liber de constructii. Activitatea de dezafectare a organizării de

şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor

societăţilor autorizate specializate.

Dupa finalizarea perioadei de exploatare a obiectivului , dezafectarea va presupune

indepartarea de pe amplasament a utilajelor mobile si a echipamentelor utilizate in activitate,

desfiintarea constructiilor.

Constructia hidrotehnica, respectiv cheul vertical si platformele nu vor necesita

dezafectare, administratorul, respectiv M.A.D.R. - ANPA, putand sa-i dea alta destinatia,

conforma cu interesele economice de la momentul respectiv. De asemenea, se vor curata si

vor ramane pe pozitie retelele de utilitati, in masura in care durata de viata a acestora nu a


2012


fost atinsa. In caz contrar, dezvoltarea unei activitati viitoare pe acest amplasament va

necesita reabilitarea acestor retele.

3. DEŞEURI

3.1. Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

Atat in perioada de amenajare a obiectivului, cat si in perioada de exploatare a

obiectivului se recomanda colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea

acestora prin firme autorizate. De asemenea se va tine o evidenta stricta a tuturor deseurilor

gestionate. Colectarea selectiva micsoreaza cantitatea de deseuri menajere depozitata in

pubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile de natura organica, biodegradabile. De

asemenea, se va asigura introducerea in circuitul economic al deseurilor valorificabile. Acest

lucru va fi posibil numai in cazul in care unitatea va avea in regulamentul de ordine interioara

prevederi legate de colectare selectiva a deseurilor la sursa, preluarea periodica a acestora

pe categorii, valorificarea/ eliminarea corespunzatoare a acestora prin firme autorizate.

Pentru depozitarea deseurilor in incinta organizarii de santier se va amenaja o platforma

impermeabilizata pentru amplasarea recipientilor adecvati . Pentru transportul deseurilor

generate se vor incheia contracte cu societati autorizate sa preia si sa le valorifice sau sa le

elimine.

3.1.1. În perioada de construire

Deşeurile generate în perioada de construire sunt considerate deşeuri inerte: deşeuri

de pământ şi materiale excavate (piatră, spărturi de piatră, beton), deşeuri amestecate de

materiale de construcţii, deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere).

Deşeuri lemnoase de la eliberarea terenului

Conform H.G. nr. 856/2002 pentru evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deşeurile lemnoase de la

activitatile de curatenie a terenului fac parte din categoria 02 – deşeuri din agricultură,

horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, cod 02 01 07 – deşeuri din

exploatarea forestieră. Se depozitează temporar pe platforma amenajată în apropierea zonei

de decopertare.

Deşeurile de p ământ şi materiale excavate

Lucrările de terasamente pentru realizarea platformei generale a obiectivului se vor

executa exclusiv de la uscat prin împrăştierea în straturi succesive a materialelor folosite ca


2012


umplutură (pământ, anrocamente, balast, piatră spartă, etc.) şi compactarea acestora până

la un grad optim stabilit în laboratoarele geotehnice specializate.

Volumul de pământ excavat, conform profilelor transversale ridicate se va reutiliza în

umpluturile necesare platformelor portuare, respectiv terasamente pentru platforma portuară,

drumuri de incintă.

Conform H.G. nr. 856/2002 pentru evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deşeurile de pământ şi materiale

excavate se încadrează în categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări: 17 01 01 beton,

17 05 04 pământ şi materiale excavate, 17 09 00 deşeuri amestecate de materiale de

construcţie, cabluri (17 04 11) de la realizarea racordului electric, deseuri metalice (17 04),

resturi de beton (17 01 01).

Deşeurile municipale amestecate (de şeuri menajere)

Conform HG. nr. 856/2002 deşeurile municipale amestecate fac parte din categoria 20

– deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale

amestecate. Se vor colecta şi depozita temporar în europubele.

Deseuri reciclabile

deseuri de hartie si carton (20 01 01), deseuri de ambalaje de plastic (15 01 02),

deseuri de la ambalaje de lemn (20 01 38) , deseuri de baterii si acumulatori (16 06), pentru

care se recomandă colectarea si depozitarea separată, in recipiente adecvate, special

destinate, urmand a fi predate catre societati autorizate, in vederea valorificarii;

3.1.2. În perioada de func ţionare

Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate sunt:

o activitatea de întreţinere şi reparaţii (fără vopsire): deşeuri industriale reciclabile:

metalice, lemn, componente care se vor recicla;

o activităţi administrative: deşeuri municipale (hârtie-carton, plastic, sticlă, menajere).

Deşeuri de hârtie şi carton – cod 20 01 01

Conform HG nr. 856/2002 deşeurile de hârtie şi carton fac parte din categoria 20 – deşeuri

municipale şi asimilabile din comerţ industrie, industrie şi comerţ, grupa 20 01 – fracţiuni

colectate separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 01 – hârtie şi carton.


2012


Deşeuri de sticl ă – cod 20 01 02

Conform HG nr. 856/2002 deşeurile de sticlă fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale

şi asimilabile din comerţ industrie, industrie şi comerţ, grupa 20 01 - fracţiuni colectate

separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 02 – sticlă.

Deşeuri din lemn – cod 20 01 38

Conform HG nr. 856/2002 deşeurile din lemn fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale


separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 38 – lemn.

Deşeuri de materiale plastice – cod 20 01 39

Conform HG nr. 856/2002 deşeurile de materiale plastice (PET) fac parte din categoria 20 -

deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ ind ustrie, industrie şi comerţ, grupa 20 01 –

fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 39 – materiale plastice.

Deşeuri metalice – cod 20 01 40

Conform HG nr. 856/2002 deşeurile metalice fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale


separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 40 – metale.

Deşeuri municipale amestecate (de şeuri menajere) – cod 20 03 01

Deşeurile menajere provin de la angajaţii care vor lucra în port – angajaţi, de la clienţi,

inclusiv cele rezultate din activitatea de curăţenie din incintă (măturat platforme, igienizarea

spaţiilor de lucru, etc.).

Conform HG. nr. 856/2002 deşeurile municipale amestecate fac parte din categoria 20

– deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20 03 01– deşeuri municipale

amestecate.

Alte tipuri de de şeuri – nu este cazul.

Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice

ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea

acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate,

autorizate.

Deşeurile generate în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate sunt

deşeuri care pot fi valorificate (deşeurile de material lemnos), deşeuri inerte (pământ şi pietre

din decopertare) care se pot valorifica pentru umpluturi şi deşeuri menajere care se vor

elimina prin agenţi economici autorizaţi specializaţi în salubrizare.


2012


3.2. Managementul de şeurilor

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

de şeuri. Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi

legislative:

o HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

o HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

o Ordinul nr. 322/2006 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor

generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

3.3. Modul de gospod ărire al de şeurilor şi asigurarea condi ţiilor de protec ţie

Deşeurile inerte rezultate pe perioada construcţiei, vor fi limitate în timp. Aceste

deşeuri vor fi reutilizate la amenajarea amplasamentului si umplerea cotelor de teren.

Eventualele deşeuri metalice care pot rezulta pe perioada construcţiei vor fi

recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea reciclării acestora.

Deşeurile generate în perioada de operare se vor colecta selectiv, se vor depozita în

spaţii special amenajate, pe platforme betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare

la societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii. Se vor

respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr.

27/2007.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile

cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar

pe o platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la

depozitul de deşeuri menajere, în baza contractului care va fi încheiat cu firma de salubritate.

Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui

management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare, se

numara urmatoarele:

- evacuarea ritmică a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si

amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;

- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de

gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;

- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si

acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile

publice;


2012


- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor

periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;

- se interzice abandonarea deseurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri neautorizate;

- toate autovehiculele ce transporta materiale potential pulverulente vor fi acoperite si vor

avea usile de incarcare securizate astfel incat sa se evite spulberarea si/sau imprastierea

materialelor transportate in timpul deplasarii;

- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-se

atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a acestora.

Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita

gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie

respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce

desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea

acestor deseuri :

- deseurile produse se vor colecta separat , pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si

transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform

criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale valorificari ;

se vor asigura facilitati de depozitare intermediara in cadrul organizarii de santier, pe tipuri de

deseuri , creindu-se premise pentru colectarea selectiva;

- este interzisa cu desavarsire incinerarea deseurilor pe amplasament ;

- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau

in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora; toti lucratorii vor fi

instruiti in acest sens;

- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de

depozitare intermediara, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de

producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri, cu

potential impact asupra calitatii apei din acvatoriu.

3.4. Transportul de şeurilor

Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008

privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

3.5. Gestiunea ambalajelor

Nu sunt utilizate ambalaje.


2012


3.6. Concluzie privind impactul prognozat din gener area, managementul şi

eliminarea de şeurilor

o Prin modul de gospodărire, deşeurile rezultate din cadrul invesţiei nu vor constitui

surse de poluare zonală şi nu vor afecta personalul sau populaţia din zonă.

o Având în vedere faptul că firma va lua toate măsurile necesare pentru eliminarea sau

limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor, nu se

preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un

impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate: cea de

salubrizare prin depozitarea definitivă şi cele specializate în valorificarea/eliminarea

celorlalte tipuri de deşeuri.

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Dacă se pleacă de la principiul că orice activitate poate genera un impact, care poate

fi direct şi indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi

temporar, pozitiv şi negativ asupra mediului, atunci trebuie prognozată magnitudinea acelui

impact, pentru a putea fi identificate măsurile preventive de eliminare a impactului şi dacă

acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor lui asupra mediului.


1. impactul generat asupra mediului în perioada de construire/execuţie a lucrărilor;

2. impactul generat în perioada de funcţionare/exploatare ;

3. impactul generat de încetarea activităţii şi aducerea amplasamentul la stadiul

iniţial.

Măsurile preventive trebuie să ia în consideraţie toate alternativele posibile pentru

mediu, începând de la amplasament, variante de construcţii, resurse, variante tehnologice,

exploatare.

Organizarea de şantier

Organizarea de şantier (grupul social + baza de producţie) se va amplasa în zona

Parcelei R aflata în atribuţia beneficiarului proiectului “CENTRU DE AFACERI – DUNAREA

DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L., fiind asigurate căile de

acces, utilităţile (sursele de apă , energie electrică, etc.), pentru necesităţile şantierului.

Lucrările de organizare de şantier necesare executării lucrărilor prevăzute de proiect

(lucrări complexe de apărare şi consolidare a malurilor) vor cuprinde construcţii şi instalaţii


2012


ale antreprenorului care să permită satisfacerea obligaţiilor şi relaţiilor cu beneficiarul,

precum şi cele privind controlul execuţiei.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările

ulterioare, prevede realizarea şi menţinerea, pe toată durata de existenţă a construcţiilor şi

instalaţiilor, a următoarelor cerinţe de calitate: rezistenţă şi stabilitate, siguranţă în exploatare,

siguranţă la foc, igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolaţie termică,

hidrofugă şi economia de energie, protecţia împotriva zgomotului.

In conformitate cu Legea nr. 10/1995, cu modificările şi completările ulterioare :

“Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de

materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia atestat,

dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru

viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi

după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile

structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în

vigoare la data realizării ei.” Amplasarea organizării de şantier precum si funcţionalitatea

acesteia este descrisă în subcapitolul 2.8.7.

4.1 Apa

4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

A. Apele de suprafa ţă

Principalul curs de apa aflat in imediata vecinatate a proiectului propus este

reprezentat de fluviul Dunare. Pentru alegerea soluţiei tehnice corespunzatoare în realizarea

proiectului “CHEU MIXT TIP CORNIER DIN BETON ARMAT A S.C. - KIRA ZOGLU

CORPORATION-CONSTANTA, PENTRU ACOSTARE NAVE FLUVIAL -MARITIME CU

PESCAJ MAX. DE 6.50m, PE MAL STANG-DUNARE, LA GALAT I, IN PARCELA R” –

ZONA LIBERA GALATI” au fost efectuate catre AFDJ – Galati, ridicări batimetrice, cu un

sonar specializat in înregistrări automate, a configuraţiei terenului albiei Dunării, pana la cca:

50 m de malul stâng actual – zona Mm 78+500.

In acest sens, terenul de la malul Dunarii, aferent parcelei R”, in zona de amplasare a

cheului si respectiv a aliniamentului de acostare nave la cota -6.50m, prezinta adancimi

crescande spre larg, de la +1,20m la -6m÷-7,00m la cca 20÷25m de linia malului actual. Prin

aceasta configuratie a terenului, respective a taluzului malului natural existent, aferent

parcelei R”, sunt realizate conditiile de amplsare a cheului cu aliniamentul de acostare in


2012


prelungirea aliniamentului general de acostare dinspre amonte, respectiv la cca.(20÷25)m de

mal, in zona cotelor existente de -6,00m ÷ -7.00m, fara a necesita dragaje importante.

Nivelul hidrostatic al pânzei de apa subterana a fost interceptat in toate forajele executate,

aceasta aflându-se la adâncimi variabile cuprinse intre 1,70m – 2,00m de la cotele actuale ale

terenului natural din zona.

Panza de apa subterana prezintă caracter ascensional, nivelul hidrostatic al acesteia

crescând cu cca. 0,80m – 1,00m, dupa o perioada de timp de o ora de la interceptarea lui. Apa

subterana prezintă caracter agresiv sulfatic slab.

B. Apele subterane

În general nivelul freatic este variabil, direct influenţat de nivelul Dunării şi al aportului

subteran al suprafeţei bazinale adiacente.

C. Chimia apelor

Nivelul hidrostatic este foarte aproape de suprafaţă, la 0,50 m.

Pe probele de apă rezultate din forajele din zonă, au fost efectuate analize de

laborator, rezultând pentru apa subterană freatică o agresivitate slab magneziană şi slab

salină.

Reglement ări privind utilizarea apelor

O.U.G nr. 3 din 05/02/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.

107/1996 Legea apelor are ca obiectiv conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de

apă prin aplicarea unei gospodăriri unitare, raţionale şi complexe a apelor pe bazine

hidrografice. Principalele prevederi ale acestei legi cu relevanţă pentru proiect se referă la :

Jurisdic ţia privind reglementarea folosirii apelor

Stabilirea regimului de folosire a apelor, indiferent de forma de proprietate, este un drept al

Guvernului, exercitat prin Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Apele aparţinând

domeniului public se administrează de către Compania Naţională "Apele Române". Navigaţia

şi activităţile conexe acesteia sunt reglementate de Ministerul Transporturilor, Lucrărilor

Publice şi Locuinţei.

Jurisdic ţia privind gospod ărirea apelor

Ministerul Mediului şi Padurilor elaborează strategia şi politica gospodăririi apelor la nivel

naţional şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor interne şi internaţionale.

Compania Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public, exploatează


2012


lucrările de gospodărire a apelor şi implementează strategia şi politica naţională în domeniul

gospodăririi apelor.

Autorizarea utiliz ării apelor şi a evacu ării apelor uzate

Dreptul de utilizare a apelor de suprafaţă şi subterane se stabileşte prin Autoriza ţia de

gospod ărire a apelor . Acest drept include şi evacuarea apelor uzate după utilizare.

4.1.1.1 Alimentare cu ap ă

Nu se va realiza alimentarea cu apa potabila proiectului

4.1.2. Managementul apelor uzate

Nu exista ape uzate evacuate din proiectul analizat. Apele pluviale vor fi dirijate prin

pantele platformei cheului catre dotarile proiectului vecin “CENTRU DE AFACERI –

DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L.


4.1.3.1. Prognozarea impactului pentru perioada de construire proiect

Sursele de poluare din perioada de construcţie cu incidenţă asupra resurselor de apă

pot fi clasificate în: surse punctiforme (staţionare) şi surse difuze de poluare.

Din categoria surselor punctiforme fac parte:

� Evacuările fecaloide menajere aferente organizării de şantier; Impactul asociat sursei

este nesemnificativ, managementul apelor fecaloid menajere din cadrul organizării de

şantier asigura colectarea acestora prin grupurile sanitare ecologice amplasate în

cadrul organizării de şantier.

� Lucrări de consolidare a malului Dunării în zona proiectului Mm 78+500.

Aceste lucrări conduc la creşterea turbidităţii apelor, iar lucrările de consolidare şi

fundare pot conduce la creşterea alcalinităţii ca urmare a pierderilor de mortar

impactul asociat fiind semnificativ direct si temporar. Tehnologia propusa de

consolidare a malurilor presupune operaţii cu pierderi de material constructiv minim

fapt ce duce la diminuarea impactului asociat etapei de amenajare amplasament

proiect.

O poluare inerentă a apei se va produce prin execuţia săpăturilor sub nivelul apei.

Acestea determină mărirea turbidităţii apei în zona de activitate a drăgii prin antrenarea

particulelor fine din sedimentele dragate. Această poluare nu poate fi evitată, dar trebuie avut


2012


în vedere că este locală, temporară, nepermanentă şi cu efecte adverse reduse. Se vor lua

măsuri de verificare periodică a tuturor utilajelor pentru evitarea poluărilor accidentale din

pierderi de combustibil sau alte substanţe.

� Lucrări de construcţie proiectate în cadrul proiectului (umpluturi din balast şi piatră

spartă, platforme, drumuri de exploatare, trotuare) se execută la uscat, în afara albiei.

Impactul acestor lucrări asupra apelor de suprafaţă si subterane este nesemnificativ.

Având in vedere amplasamentul proiectului propus precum si utilajele implicate,

materiale constructive, materii prime utilizate în etapa de amenajare amplasament si

construire proiect poate fi prognozat si un impact potenţial asociat factorilor de risc natural şi

poluării accidentale prin:

Surse de poluare accidentala a apei

In perioada de realizare a investiţiei factorul de mediu apa poate fi afectat accidental prin:

o depozitarea necorespunzătoare a materialelor rezultat în urma lucrărilor de amenajare

a terenului şi posibilitatea de antrenare a acestora pe perioada precipitaţiilor, cu

posibilitatea obturării şi micşorării secţiunilor de scurgere a apelor pluviale prin

şanţurile de gardă;

o contactul cu substanţe periculoase (combustibili uleiuri minerale, motorină) deversate

accidental pe sol şi care pot fi antrenate de apa meteorică;

Nr.

crt. Tipul polu ării Surse de poluare

1

Materii în suspensie

provenite din materiile

prime (balast, piatra

sparta, nisip)

Spălarea drumurilor de acces, a zonelor afectate prin

operaţiunile de consolidare de şuvoaiele de apă din

precipitaţii

2

Substanţe

periculoase(uleiuri

minerale, motorină);

Pierderi accidentale de combustibil, de la utilajele implicate

în etapa de construire a obiectivului.

Un alt pericol de poluare accidentală îl reprezintă lucrările de construcţie si

consolidare a malului ce pot produce pe termen scurt creşterea gradului de risc de poluare la

inundaţii asociat surselor difuze.


2012


Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente), ce

pot fi antrenate prin viituri şi inundaţii.

- Antrenarea substanţelor periculoase tip petrolier (uleiuri, carburanţi) ca urmare a

poluărilor accidentale provenite de la utilajele implicate în cadrul organizării de şantier

(autobasculante, autoutilitare).

Impactul potenţial asociat riscului natural si poluării accidentale va depinde de modul

în care sunt depozitate materialele în vrac, întreţinute utilajele şi păstrată curăţenia în incintă.

Pentru eliminarea pericolului apariţiei unei poluări accidentale cu produse petroliere este

necesară întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea schimburilor de ulei de la

utilaje în staţii specializate autorizate pentru astfel de operaţii de întretinere.

In perioadele cu ploi abundente, pot apărea unele eroziuni provocate de apele de

şiroire; având în vedere materialele de umpluturi folosite (balast, piatră spartă), antrenarea în

Dunăre a acestora în cantităţi mari nu este posibilă dacă se va respecta tehnologia de lucru.

Amplasarea pilonilor cheului şi refacerea actualului pereu nu poluează apele Dunării.

In mod similar, execuţia lucrărilor de consolidare a malului (aşternerea geotextilului şi saltelei

de fascine, execuţia stratului din piatră spartă şi a prismului de anrocamente) nu sunt lucrări

poluatoare.

Se observă că forma principală de impact asupra factorului de mediu apa pe care o

vor implica activităţile de amenajare amplasament o reprezintă apele pluviale. Soluţia

propusa de deversare către perimetrul limitrof portului prin sistemul de captare a acestora nu

va produce un impact semnificativ asupra factorului de mediu analizat. De asemenea pentru

prevenirea poluărilor accidentale vor fi impuse măsuri de prevenire asociate organizării de

şantier din etapa de construire a proiectului, masurile stabilite fiind obligatorii si asumate de

către constructor.

4.1.3.2. Prognozarea impactului pentru perioada de operare proiect

În perioada de operare a proiectului sursele de poluare a apei sunt specifice apelor

pluviale. Nu sunt generate ape uzate menajere şi a pe uzate tehnologice.

Operaţiunile portuare de încărcare/descărcare/transbordare vor fi efectuate conform

unor protocoale bine stabilite care să asigure conformarea activităţii cu prevederile legislaţiei

privind protecţia mediului.

Apele pluviale care spală suprafaţa de parcare pot intercepta, aşa cum a fost

prezentat, produse petroliere scurse de la autovehiculele în tranzit parcate. Conform


2012


calculelor efectuate, concentraţia de produse petroliere se încadrează în NTPA 001/2002 din

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate , modificată prin HG nr. 352/2005.

Impactul acestor ape uzate asupra mediului nu este direct pentru că apele sunt

deversate în reţeaua de canalizare prin intermediul sistemului de preepurare format din

separatoarele de hidrocarburi aparţinând proiectului învecinat “CENTRU DE AFACERI –

DUNAREA DE JOS” AL SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L.

Există puţine riscuri pentru a se putea produce poluări accidentale a căror

responsabilitate să cadă sub incidenţa firmei, singurele incidente, puţin probabile, se pot

produce la descărcarea carburanţilor în rezervoare sau parcarea autovehiculelor în zona

adiacenta proiectului.

4.1.4. Măsuri pentru diminuarea impactului

4.1.4.1. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de const ruire

In vederea diminuării impactului ecologic asupra ecosistemelor acvatice, în perioada realizării

lucrărilor de construcţie se propun prin proiect următoarele măsuri:

o Evitarea contactului substanţelor periculoase (motorină, uleiuri minerale) şi a

deşeurilor menajere cu cantităţile de pământ decopertate; verificarea periodică a

utilajelor de debitare a materialului lemnos pentru evitarea pierderilor accidentale de

combustibil;

o Evitarea aporturilor chimice biogene, organice şi toxice. Pentru aceasta apele uzate

menajere se vor evacua în toalete ecologice, vidanjarea periodică a acestora

efectuându-se prin contract cu o societate specializată autorizată.

Parametrii urmăriţi ai apelor uzate menajere: pH, materii în suspensie, CBO5, CCOCr,

detergenţi sintetici, clor rezidual liber, reziduu filtrat la 1050 C, cloruri, azot amoniacal.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate se vor încadra în NTPA 001/2002, aprobat prin

HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005.

o Amenajarea platformelor de depozitare a materialelor de construcţii (în special

pulverulente) cu şanţuri perimetrale de gardă. Depozitele de materiale (agregate,

ciment, lianţi şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând

pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele

subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.

o Sistematizarea întregii suprafeţe a organizării de şantier, astfel încât toată apa pluvială

să poată fi captata.


2012


o Lucrările de construcţie vor fi executate de către o societate specializată abilitată, pe

baza proiectului, după obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare în acest

scop.

4.1.4.2. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de opera re

Măsurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate în 2 categorii: măsuri

constructive şi măsuri de exploatare/operare.

Pentru diminuarea impactului, măsurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind:

o Platforme dalate sau betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor;

o Drumuri de exploatare dalate sau betonate;

o Canale tehnologice de colectare a apelor din precipitaţii;

o Utilizarea de utilaje verificate din punct de vedere tehnic pentru a se elimina

posibilitatea apariţiei pierderilor de combustibil sau alte substanţe;

Apele pluviale sunt colectate prin intermediul rigolelor şi şanturilor şi dirijate la reţeaua de

canalizare a proiectului adiacent “CENTRU DE AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL

SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L. dotata cu sisteme de separare a

produselor petroliere.

Măsurile de exploatare/operare cuprind:

o Elaborarea şi punerea în aplicare a unui regulament valabil pentru toate

ambarcaţiunile care vor acosta în port referitor la restricţiile de evacuare a apelor

uzate şi apelor de santină.

o Colectarea selectivă a deşeurilor şi transportul acestora în vederea

valorificării/eliminării la societăţi specializate autorizate;.

o Gestiunea strictă a deşeurilor, pe categorii şi montarea de panouri avertizoare

referitoare la interdicţia de aruncare a deşeurilor de orice fel în apele Dunării.

o Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor în vederea reducerii riscului

accidentelor.

o Operatorul portuar va elabora şi implementa un plan de prevenire a poluărilor

accidentale în vederea minimizării posibilităţilor de evacuare de poluanţi în apele

Dunării. Prin luarea tuturor măsurilor de reducere a posibilităţii de producere a

poluărilor accidentale, impactul apelor reziduale trebuie considerat redus şi

intermitent, fără efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu.


2012


Concluzii

In perioada execu ţiei lucr ărilor va exista un posibil impact asupra faunei acvatice

prin executarea lucrărilor de dragaje (mărirea turbidităţii apei) şi prin funcţionarea utilajelor

(nivel de zgomot mai ridicat decât cel natural).

o Având în vedere că se vor lua toate măsurile referitoare la organizarea de şantier se

poate concluziona că va fi generat un impact direct asupra mediului, local şi reversibil,

după realizarea investiţiei nu vor rămâne surse de răspundere pentru daune aduse

mediului.

o Pentru consideraţiile amintite se preconizează că acest impact local, direct şi reversibil

nu va fi semnificativ, astfel încât nu vor fi îndeplinite nici criteriile pentru a caracteriza

un impact transfrontier.

Perioada de operare

o Prin măsurile propuse în special asupra depozitărilor mărfurilor tranzitate si sistemului

de captare ape pluviale implementarea proiectului nu va genera poluanţi care să

afecteze ecosistemele terestre şi acvatice. Se poate concluziona că impactul

activităţilor portuare asupra apelor de suprafaţă şi subterane este nesemnificativ,

soluţiile adoptate prin proiect asigurând o protecţie corespunzătoare.


2012


4.1.5. Harta hidrologic ă în zona proiectului propus

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea

sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă

de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de

deal). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase,

marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer

cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de

zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si

regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui

topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai putin

rece iarna. Circulatia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare


2012


a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecventa

de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în

anotimpul rece), precum si advecţiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical

maritim din SV si S.

Vântul predominant bate din directia Nord - Nord - Est cu o frecvenţa de 18,4%, iar

intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8

m/s. Vântul se intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se

înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort, până la

8,7 grade Beaufort.

Informaţii meteo climatice:

� Temperatura medie anuală în 2007 a fost de 13,10C;

� Temperatura maximă anuală a fost de 40,50C înregistrată în iulie 2007;

� Temperatura minimă anuală a fost de -13,1 0 C înregistrată în februarie 2007.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind

direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice,

dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective. Precipitaţiile atmosferice fiind

un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal,

de acţiunea vântului si de evaporaţie. Este evident că, odată cu creșterea altitudinii si implicit

sporirea ponderii precipitaţiilor solide din totalul precipitaţiilor anuale, acţiunea vântului

determină creșterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantităţii reale.

Cantitatea total ă de precipita ţii înregistrată pe teritoriul judeţului Galaţi în 2007 a fost

de 499,6 litri/m2.

4.2.2. Surse şi poluan ţi genera ţi în cadrul proiectului

4.2.2.1. Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de construire

Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de construire sunt:

- pulberi în suspensie şi sedimentabile din activităţile de amenajare mal stâng Dunăre

zona Mm 78+500 şi de la materialele inerte utilizate;

- emisii provenite de la arderea carburanţilor în motoarele unor utilaje (CO, NO x,

SO2); noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor implicate în activităţile

constructive şi transport;


2012


Prognozarea polu ării aerului:

Prognozarea nivelului de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor

aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin metodele de estimare EEA/EMEP/CORINAIR şi

AP 42, analizându-se tipurile de activităţi, sursele de poluare care rezultă din aceste activităţi.

Factori de emisie:

Factorii de emisie pentru principalele componente a le gazelor de ardere cod

SNAP 080701

In etapa de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate utilajele folosite au

următoarele consumuri orare: motocompresor – 9l/h, excavator – 28 l/h, încărcător frontal –

15 l/h, buldozer – 13-16l/h, automacara – 44l/h, compactor – 13 l/h, tractor pe pneuri – 13 l/h,

autobasculantă – 9l/h.

Conform metodologiei Corinair, utilajele angrenate în activităţile din construcţii se

regăsesc la capitolul “Alte surse mobile şi maşini - activităţile 080100 – 081000” la categoria

utilaje din industrie cod SNAP 0808. Conform metodologiei simple, pentru situaţia analizată

se aplică următorii factori de emisie prezentaţi în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Poluant UM Factor de emisie

1 NOx g/kg benzină

+ ulei de

lubrefiere

1,55

2 NMVOC 762

3 CH4 7,67

4 CO 1407

5 NH3 0,004

6 N2O 0,02

7 PM 2,424

8 Cd µg/kg benzină

+ ulei de

lubrefiere

0,01

9 Cu 1,7

10 Cr 0,05

11 Ni 0,07

12 Se 0,01

13 Zn 1


2012


Nr.

crt. Poluant UM Factor de emisie

1 NOx g/kg motorină 48,8

2 NMVOC 7,08

3 CH4 0,17

4 CO 15,8

5 NH3 0,007

6 N2O 1,3

7 PM 5,73

8 Cd mg/kg

motorină

0,01

9 Cu 1,7

10 Cr 0,05

11 Ni 0,07

12 Se 0,01

13 Zn 1

14 Benz(a)anthracene* µg/kg

motorină

80

15 Benzo(b)fluoranthene* 50

16 Dibenzo(a,h)anthracene* 10

17 Benzo(a)pyrene* 30

18 Crysene* 200

19 Fluoranthene* 450

20 Phenanthene* 2500

*) factorii de emisie pentru POP: In CORINAIR se specifică fa ptul că aceste valori reprezintă

un grad de incertitudine, fiind necesare revizii pe măsură ce survin noi date;

Pentru activitatea de transport efectuată cu utilaje de transport mai mari de 3,5 tone

(autobasculante) şi care utilizează combustibil motorina, factorii de emisie sunt prezentaţi în

tabelul de mai jos:

NOx CH4 VOC CO N2O PM CO2

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800


2012


g/kg

combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 4.3 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Factori de emisie pentru metalele grele conţinute în gazele de ardere sunt:

Nr.

Crt.

Poluant UM Factor de emisie

1 Cd mg/kg

motorină

0,01

2 Cu 1,7

3 Cr 0,05

4 Ni 0,07

5 Se 0,01

6 Zn 1

Pentru transportul volumului dragat se vor utiliza autobasculante cu capacitatea de 16

tone fiecare, consum de motorină 9 l/h.

Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor Diesel conform

metodologiei Corinair sunt următorii:

- pulberi 5,73 g/kg

- SOX 10,0 g/kg

- CO 15,8 g/kg

- CH4 0,17 g/kg

- NOx 48,8 g/kg

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament

evacuate în atmosferă conţin întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a

motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4),

oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc,

seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). În incinta

şantierului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă.

Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe

distanţe reduse, în zona frontului de lucru.


2012


Surse de emisii sub form ă de pulberi în suspensie (aerosoli) şi sedimentabile

antrenate datorit ă vântului de la circula ţia mijloacelor de transport (în special în

perioadele verilor secetoase cu vânturi)

Rularea utilajelor pe drumurile nepavate din perimetrul analizat determină emisii de

pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în

perioadele calde. Tot în perioadele secetoase, sub efectul vântului este antrenat praful fin de

pe suprafeţele neînierbate.

Emisiile zilnice de particule în suspensie pentru u n sector de 3,9 km – 7,8 kg. Aceste

valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri

neamenajate. Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în

atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport se vor lua măsuri pentru stropirea

drumurilor de transport şi circulaţie, cu ajutorul unei autocisterne.

4.2.2.2. Prognozarea impactului asupra aerului

In timpul activităţii de execuţie a lucrărilor proiectate, emisiile de poluanţi (noxe gazoase şi

pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar în anumite condiţii

sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă.

Acestea sunt:

- noxe gazoase şi pulberi rezultate în timpul operaţiilor de execuţie a lucrărilor de

construcţii, care datorită dispersiei rapide sub influenţa factorilor atmosferici şi a

frecvenţei periodice de construire nu vor afecta în mare măsură calitatea aerului din

zonă;

- pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de transport pe drumurile de

acces, rezultate şi prin antrenarea datorită vântului a materialului fin şi uscat de pe

suprafeţele traversate, situaţie în care debitul masic al pulberilor emise se va situa

sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maximă prevăzută de Ordinul MAPPM nr. 462/1993;

- noxele rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobasculantelor utilizate

pentru realizarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor proiectate, se situează sub

valorile maxime admise de Ordinul MAPPM nr. 462/1993, Anexa 1, pct. 4 şi 6;

Sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate

de totalitatea utilajelor de pe amplasament şi a diferitelor lucrări/operaţii) şi surse mobile

(reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum

ar fi: umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de


2012


deplasare a mijloacelor de transport, numărul de mijloace de transport care rulează

concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.

Determinarea cantităţilor de praf se va putea determina prin monitorizare, în locuri şi pe

porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrării şi căii de transport, pentru diferite valori

de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.

In aceste condiţii impactul lucrărilor de investiţie asupra aerului se va situa în limite

admisibile. In ceea ce priveşte impactul transfrontier, acesta este aproape inexistent, având

în vedere distanţa mare până la graniţele cu ţările vecine.

In concluzie, apreciem că activităţile care se vor desfăşura în perioada de execuţie a

lucrărilor de construcţii proiectate vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de

mediu aer, în condiţiile în care se vor respecta toate măsurile adoptate pentru protecţia

mediului, iar în aceste condiţii impactul asupra calităţii aerului se va situa în limite admisibile.

4.2.2.3. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de const ruc ţie

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în

faza de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate sunt surse libere, deschise şi au cu totul

alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale nu se poate pune problema

unor instalaţii de captare – epurare – evacuare în atmosferă a aerului impurificat.

Este obligatorie întreţinerea în perfectă stare de funcţionare a utilajelor care se

utilizează în perioada de construire a proiectului, realizarea periodică a inspecţiei tehnice, iar

în cazul în care se constată defecţiuni, remedierea acestora în cel mai scurt timp.

Daca etapele de construire si amenajare amplasament se suprapun cu perioade

climatice secetoase, se recomandă umectarea periodică a drumurilor de acces, a

suprafeţelor pregătite pentru amenajare, pentru înlăturarea antrenării pulberilor fine în masa

de aer. Procesele tehnologice de construcţie care produc mult praf, cum este cazul

umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o

umectare mai intensă a suprafeţelor.

Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie să corespundă condiţiilor

tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata de

utilizării tuturor maşinilor înmatriculate în ţară. Astfel utilajele şi mijloacele de transport vor fi

verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile emisiilor

de gaze de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor

defecţiuni.


2012


Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în unităţi specializate

autorizate .

Se recomandă monitorizarea calităţii aerului în perioadele excesiv de secetoase şi cu

vânturi în vederea ţinerii sub control a poluării produse ca urmare a antrenării materiilor în

suspensie.

Din punct de vedere al calităţii aerului în zona proiectului trebuie respectate

prevederile STAS 12574/87 - Aer din zone protejate:

Substan ţă poluant ă

Concentra ţia maxim ă

admisibil ă,

g/m2/lun ă

Metoda de analiz ă

Pulberi sedimentabile 17 STAS 10195-75

4.2.3. Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de func ţionare

În perioada de funcţionare sursele de emisii poluante în atmosferă vor fi următoarele:

4.2.3.1. Surse fixe/sta ţionare

Nu sunt identificate surse fixe de emisie.

4.2.3.2. Surse mobile

Mijloacele transport auto si naval

Mijloacele auto şi navale pentru transportul materiilor prime şi al produselor finite vor fi

verificate periodic pentru conformarea cu nivelul de emisii admise, astfel încât impactul

datorat emisiilor de noxe să fie cât mai redus.

Factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – Motorină sunt:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2

Consum moderat

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg

combustibil

42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Conform Metodologiei CORINAIR, Factorii de emisie pentru trafic, alte surse şi utilaje sunt

precizaţi în Grupa SNAP 08, astfel:

- în Tabel 8.1. – Alte surse mobile şi utilaje, motoare Diesel;


2012


Nr.

crt Poluant UM

Factor de emisie

g/kg motorin ă

1. NOx g/kg

42.5

2. NMVOC 4.72

3. CH4 0.18 1.72 5.06

4. CO 10.9 1022 892

5. NH3 - 0.005 0.004

6. N2O 1.29 0.08 0.02

7. PM 4.48 -

8. Cd mg/kg

0,01

9. Cu 1.7

10. Cr 0.05

11. Ni 0.07

12. Se 0.01

13. Zn 1

14. Benz(a)anthracene* µg/kg 80

15. Benzo(b)fluoranthene* 50

16. Dibenzo(a,h)anthracene* 10

17. Benzo(a)pyrene* 30

18. Crysene* 200

19. Fluoranthene* 450

20. Phenanthene* 2500


2012


Valori imisii activit ăţi desf ăşurate în cadrul proiectului

Valorile imisiilor substanţelor poluante rezultate în urma desfăşurării activităţii cuprinse

în Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi a oxizilor de azot, pulberi în

suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător, se vor încadra în valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane, astfel:

Indicator Perioada de

mediere

Valoare limit ă UM

Dioxid de sulf 1 oră 350 µg/m3

24 ore 125 µg/m3

Anuală 20 µg/m3

Dioxid de azot şi oxizi

de azot

1 oră 200 µg/m3 NO2

Anuală 30 µg/m3 NOx

Monoxid de carbon Zilnică 10 mg/m3

Pulberi în suspensie

24 ore 50 µg/m3 PM10

Anuală 40 µg/m3 PM10

Plumb Anuală 5 µg/m3

Benzen Anuală 5 µg/m3

Din punct de vedere al calităţii aerului în zona proiectului trebuie respectate

prevederile STAS 12574/87 - Aer din zone protejate:

Substan ţă poluant ă Concentra ţia maxim ă

admisibil ă,

Metoda de analiz ă

Pulberi sedimentabile 17 g/m2/lună STAS 10195-75

Pulberi in suspensie 0.5 mg/Nm3 (medie 30 min) STAS 10195-75

Impactul prognozat asupra atmosferei va fi local, d irect de mic ă intensitate.

Măsuri de diminuare a impactului


2012


Pe baza activităţilor descrise, pentru zona proiectului ar putea fi necesară aplicarea

unor măsuri de atenuare a impactului în cazul depăşirii limitelor admisibile prevăzute de

legislaţie.

În general, se recomandă ca monitorizarea poluanţilor atmosferici, în vederea evaluării

calităţii reale a aerului în etapa de operare a obiectivului, să fie efectuată de autoritatea

competentă. Măsurile de reducere a emisiilor pot fi concretizate prin:

• fluidizarea traficului auto si naval în zona cheului;

4.3. Solul şi subsolul

4.3.1. Considera ţii geomorfologice şi geologice

Din punct de vedere geologic, oraşul Galaţi este situat în partea de sud a platformei

Moldoveneşti în zona în care se intersectează cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura

sedimentară care acoperă solul rigid al platformei cu grosimi de peste 3000 de metrii este

constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice.

Câmpia Covurlui, cu terasele cuprinse in ea, se caracterizează prin scăderea ponderii

versanţilor si creșterea suprafeţelor interfluviule cu pante din ce in ce mai mici catre sud si

sud-vest. Din acest motiv si arealul de desfasurare a proceselor geomorfologice actuale este

cu mult mai restrâns. Totuși, intensitatea acestora se menţine destul de ridicata, din cauza

rezistentei reduse a formaţiunilor geologice (nisipuri si argile) si inclinării accentuate a

versanţilor.

În partea de sud a câmpiei Covurluiului, regiune în care se încadrează şi Zona Liberă

Galaţi, se întâlneşte cernoziomul carbonatic, format în partea cea mai uscată a stepei pe

pajişti xerofile cu graminee. Acest subtip de cernoziom mai este cunoscut sub numele de

cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podişul Covurlui, ca şi în

câmpia Covurluiului apare pe depozitele loessoide cernoziomul levigat.

Geologic , zona se dezvolta in partea de sud a Platformei Moldovenești, in care

fundamentul se afunda si ia contact cu cel de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentara ce

acoperă roca de baza are o grosime de cca. 300m, fiind constituita din gresii, calcare, nisipuri

si pietrișuri de vârsta Paleozoic-mezozoic. La zi, apar numai cele mai recente formaţiuni

neogene, respectiv cele Pliocene si Cuaternare. Depozitele cuaternare cele mai vechi si

anume Pleistocen, sunt reprezentate prin toate cele trei etaje:

-pleistocen inferior, constituit din nisipuri cu pietrișuri cu grosimi de 25-70m, cunoscut

sub numele de straturi de Candesti;


2012


- pleistocen mediu si superior, constituit din depozite leossoide cu grosimi de 20-50m,

aparţinând terasei înalte;

a-cuaternarul recent-holocen superior - dezvoltat in lunca râului Prut, constituit din

nisipuri cu pietrișuri cu grosimi de 2-15m.

Din punct de vedere tectonic, Municipiul Galaţi este situat la linia de fractură tectonică

Focşani – Nămoloasa - Galaţi, zona în care se fac resimţite seismele produse în zona

Vrancea şi a căror frecvenţă este de circa 30 de ani cu o intensitate seismică de 8 grade pe

scara Mercalli.

4.3.2. Solul prezent pe amplasament

Din lucrările de investigare efectuate s-au prelevat probe tulburate si netulburate in

conformitate cu programul de invesigare si prevederile STAS 1242, probe ce au fost supuse

determinarilor specific de laborator, conform STAS-urilor de metoda 1913/1-15 si 8942/1-5.

Pe baza determinărilor de identificare, s-au separat straturile din cadrul succesiunii

evidentiate prin lucrarile de investigare de teren, sistematizarea acestora fiind redata in cele

ce urmeaza:

• Strat de umputuri eterogene notat U, interceptat in ambele foraje, cu grosime

de 5m÷6m, alcatuit din resturi de zidarie si placi de beton, deseuri rezultate din

constructii.

• Orizont 1 : prafos-argilos, plastic consistent, intalnit in intervalul de adancime

5.30m-10.80m in forajul F1 si respectiv 6.00m-11.20m in forajul F2. In cadrul

acestui orizont s-a intalnit un strat de turba de 0.70m-1.40m grosime.

• Orizont 2 : alcatuit din nisipuri fine saturate cu indesare medie spre indesate,

intalnit intre adancimile 12.50m-28.00m in forajul F1 si respectiv 17.30m-

26.80m in forajul F2.

• Orizont 3 : argilos prafos plastic consistent pana la adancimea de 35.00m.

Apa a fost întâlnita in foraje la adâncimea de cca. 17m, nivelul rămânând constant. De

asemenea, apa a fost întâlnita in foraje la adâncimea de 7.40m sub forma de infiltraţii.

Rezultatele obţinute din penetrările dinamice standard in foraje (SPT) si redate in

fisele de foraj prezentate in anexe, se constata ca materialele coezive interceptate sub

umpluturi pana la adancimi de cca. 15m sunt plastic consistente, numărul obţinut pentru N30

fiind de maxim 10 lovituri si caracterizează pământuri cu moduli de deformaţie liniara (E-kPa)

ce variază in domeniul 6000kPa si 8000 kPa.


2012


Începând de la adâncimea de cca. 15m si pana la adâncimea de cca.28m, materialele

necoezive interceptate au îndesări medii, numărul obtinut pentru N30 fiind intre 15 lovituri si

30 de lovituri si caracterizează pământuri cu moduli de deformaţie liniara (E-kPa) ce variază

in domeniul 15000 kPa si 20000 kPa.

Materialele coezive interceptate sub adâncimea de 28m pana la adâncimea de cca.

35m, sunt plastic consistente, numărul obţinut pentru N30 fiind de maxim 11 lovituri si

caracterizează pământuri cu moduli de deformaţie liniara (E- kPa) ce variază in domeniul

5000 kPa si 7000 kPa.

4.3.2. Surse şi poluan ţi genera ţi în cadrul proiectului

4.3.2.1. Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de construire

� depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor de construcţie;

� intensificarea circulaţiei autovehiculelor în zona proiectului care conduce la poluarea

solului cu NOX, SO2 şi pulberi;

� activităţile desfăşurate pentru amenajarea obiectivului investiţiei;

� scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehicule şi utilaje.

Principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie specifice organizării de

şantier sunt:

o produse petroliere care pot ajung în sol ca urmare a unor pierderi accidentale datorate

defecţiunilor tehnice;

o pulberi şi deşeuri de materiale de construcţii rezultate din procesele de transport al

materialelor, lucrări de dragare şi stabilizare mal, încastrare a piloţilor, etc.;

o emisii de noxe ( NOx, SO2, pulberi) provenite de la traficul auto;

4.3.2.1. Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de operare

� depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor operate in cadrul cheului;

� intensificarea circulaţiei auto si navale în zona proiectului;

Poluanţii care afectează calitatea solului în perioada de operare sunt cei rezultaţi ca

urmare a:

o traficului auto si naval prin eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi produse

petroliere;

o gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament;


2012



In urma evaluării surselor potenţiale de impact asupra solului atât în faza de

construcţie a obiectivelor proiectului cât şi în faza de punerea în funcţiune a proiectului,

impactul creat asupra solului va fi minim, fiind prognozat numai în situaţii accidentale, fiind

diminuat ca urmare a implementării măsurilor de prevenire şi reducere a posibilelor efecte

asupra solului.

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului

În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile necesare pentru diminuarea impactului

lucrărilor asupra solului şi subsolului în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiect

ate şi în perioada de operare/funcţionare.

Tip de activitate /acţiune

Măsuri de diminuare a impactului

In perioada de execu ţie Amplasarea organizării de şantier

Depozitarea provizorie a pământului dragat pe suprafeţe cât mai reduse. Pământul dragat va fi reutilizat ca material de umplutura in consolidarea malului.

Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere

Pentru colectarea apelor uzate menajere se vor folosi WC-uri ecologice.

Depozitarea carburanţilor, materiilor prime

Pe amplasament nu va exista în perioada de execuţie a lucrărilor proiectate un depozit de carburanţi. Stocarea carburanţilor se va face în rezervoarele utilajelor, autovehiculelor. Pentru evitarea producerii de accidente accesul utilajelor în fronturile de lucru se va face după un program flux prestabilit.

Depozitarea deşeurilor

Deşeurile rezultate din activitatea umană desfăşurată în cadrul organizării de şantier se vor colecta în recipiente metalice etanşe/pubele amplasate în spaţii special amenajate Periodic deşeurile vor fi transportate de operatorul de salubritate autorizat, conform contractului încheiat. Nu se vor depozita deşeuri periculoase pe amplasamentul proiectului.

Poluări accidentale

Utilajele si autovehiculele utilizate in etapa de construcţie a proiectului se vor verifica periodic pentru a constata eventualele defecţiuni şi a preîntâmpina eventualele poluări accidentale. Se vor utiliza materiale absorbante în caz de poluări accidentale cu produse petroliere. Operatorul va avea obligaţia de a deţine materiale absorbante a produselor petroliere în cadrul organizării de şantier.

In perioada de operare Colectarea apelor pluviale

Apele pluviale din parcări vor fi colectate prin intermediu a rigolelor si şanţurilor de garda a drumurilor şi preepurate prin intermediul separatorului de hidrocarburi amplasat în cadrul proiectului vecin.


2012


Depozitarea carburanţilor

Nu se va realiza o depozitare a carburanţilor în zona proiectului.


In spaţii special amenajate, pe platformă betonate, în pubele. Nu vor fi depozitate deşeuri periculoase.

4.4. Biodiversitatea

4.4.1. Informa ţii generale despre biodiversitatea din zona proiect ului

Amplasamentul obiectivului propus este situat în af ara perimetrului sit-ului de

protec ţie speciala ROSPA0121 – Lacul Brateş cu importan ţa speciala din punct de

vedere avifaunistic cât şi al sitului de importan ţa comunitara ROSCI 0105 – Lunca

Joasa a Prutului.

Pe amplasamentul propus „Cheu acostare nave maritime cu pescaj maxim de 6.5 m pe

mal stâng Dunăre” au fost identificate 2 habitate ce au structuri diferite dar care se

întrepătrund pe alocuri ca urmare a existentei speciilor cu grad mare de colonizare. Cele 2

habitate sunt clasificate ştiinţific după structura ”Habitatelor din România” (Doniţa et al.,2005)

astfel:

Parcela R ( Cheu acostare nave maritime)

• Comunităţi ruderale antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia

annua şi Ballota nigra ce au ca răspândire terenurile nelucrate si degradate situate în

Zona libera caracteristice amplasamentului proiectului.

• Vegetaţie de margini de ape curgătoare – zavoaie de Salix alba si Phragmites

australis – habitat întâlnit cu precădere pe malurile Dunării (mal stâng).

Terenul destinat realizării proiectului este un teren viran fiind caracterizat de existenţa

unei fâșii inundabile de cca 10 m lăţime în zona malului stâng al Dunării de-a lungul parcelei

R aferente cheului propus. In spatele acestei zone şi până în digul existent se identifica un

teren viran cu aspect de vale care a fost afectat in proporţie de 90 % prin depozitari de

materiale de construcţie.

Sub aspect floristic se remarca în special prezenţa masiva a speciilor ruderale, anuale şi

perene: Carduus nutans – ciulin, Carduus acanthoides – scaiete, Iva xanthifolia, Matricaria

recutita – muşeţel, Arctium lappa – brusture, Artemisia vulgaris – pelin negru, Amaranthus

retroflexus – stir, Agropyron repens – pir, Cirsium arvense – palamida, Conium maculata –

cucuta, Lolium perenne – zâzanie, Agrostis capillaris – iarba vântului, Agrostis gigantea –

iarba mare, Calamagrostis sp., Festuca rubra – paiuş roşu, Poa pratensis – firuţa, Poa


2012


supina. Sub aspectul luncii Dunarii care în zona proiectului este afectată de depozitările

deşeurilor de construcţii mai există zone restrânse unde s-a dezvoltat specia Phragmites

australis (stuf). Din loc în loc pot fi observaţi arbuşti ajunşi accidental, arbuşti ai speciilor:

Prunus cerasifera – corcoduş şi Armeniaca vulgaris – zarzar.

Malul Dunării – zona inundabilă ce delimitează parcela R este reprezentat printr-un

zăvoi de lunca de cca. 5 m lăţime unde este semnalata prezenta salciei albe – Salix alba.

Din punct de vedere floristic habitatele prezente în zona amplasamentului destinat

realizării proiectului „Cheu acostare nave maritime cu pescaj maxim de 6.5 m pe mal stâng

Dunăre” nu prezintă structura caracteristica habitatelor prioritare de interes comunitar. Sub

aspectul compoziţiei floristice habitatele semnalate au valoare conservativa redusa, fiind

reprezentate de specii comune, ruderale şi anuale care au valoare floristica redusa.

Specii de fauna identificate in zona proiectului

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate şi vertebrate)

este specifica tipurilor de habitate identificate (asociaţii ruderale, maluri de ape). Dintre

nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor vertebratele fiind slab

reprezentate prin indivizi solitari ai grupei pasărilor şi reptilelor.

Avifauna

În urma etapei de monitorizare a amplasamentului proiectului au fost identificate

un număr restrâns de specii de păsări , fără a fi identificate specii care sunt enumerate în

anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Speciile identificate în zona analizata precum şi

fenologia acestora sunt menţionate în tabelul de mai jos:


2012


Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata luna

Activitatea speciei Regimul trofic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI

Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG

Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT

Larus ridibundus (pescaruş râzator) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Larus cachinnans (pescarus argintiu) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Legenda: SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna; Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii insectivore; Specii listate în anexa 5C (OUG 57/2007) – specii de interes comunitar a caror vânatoare este permisa OUG 57/2007

Raport privind impactul asupra mediului pentru proi ectul Cheu mixt tip cornier din b.a. S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION pentru acostare nave fluvial maritime cu pescaj de max 6.50m, pe mal stang Dunare, La Galati, in parce la R ” – Zona Libera Galati

2012


Specia Fenologia speciei

Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu excepţia marilor înălţimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus frucilegus (cioara de semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus monedula (stancuta)

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de


2012


Specia Fenologia speciei femela timp de 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Parus major – Pitigoi mare

Date rel evante despre specie : este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna, nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante d espre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna fiind observata pe durata intregului an - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a


2012


Specia Fenologia speciei conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna – fiind observata în pasaj, nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la BernaIsi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Larus cachinnans (pescărus argintiu)

Date releva nte despre specie: sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor sau în zonele marilor râuri/fluvii, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. În general pescăruşii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci. Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinşii care pot ataca până şi omul. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2. Specia a fost semnalată în zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Pescăruşul argintiu este o specie de importanta comunitara menţionată în fişa sitului ROSPA 0121. Amplasamentul proiectului nu prezinta habitate de cuibarit , hrana şi odihna pentru aceasta specie. Având o mobilitate mare, nu se va genera un impact negativ asupra speciei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Date relevante despre specie: sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor sau în zonele marilor râuri/fluvii, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. În general pescăruşii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci. Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinşii care pot ataca până şi omul. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este


2012


Specia Fenologia speciei inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Pescăruşul râzător este o specie de importanta comunitara menţionată în fişa sitului ROSPA 0121. Amplasamentul proiectului nu prezinta habitate de cuibarit , hrana şi odihna pentru aceasta specie. Având o mobilitate mare, nu se va genera un impact negativ asupra speciei.

Phalacrocorax carbo (Cormoranul mare)

Date relevante despre specie: Cormoranii sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele sunt păsări de talie mijlocie care trăiesc şi cresc puii în colonii şi uneori ating dimensiuni considerabile. Cormoranii fac cuiburile pe locul ales de mascul în colonii pe sol, în copaci sau pe stânci. Masculul ademeneşte femela în timpul împerecherii prin bătăi ale aripilor şi culoarea galbenă din regiunea gâtului. Cuibul este contruit de ambii parteneri din pietriş, crengi sau guano. Femela depune numai o dată pe an 3 - 4 ouă care vor fi apărate cu dârzenie de părinţi. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj sau în căutarea hranei în special pe malul Dunării. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Entomofauna

Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata fiind influentata sub aspectul

ruderalizarii zonei. Majoritatea insectelor sunt întâlnite în zonele ruderale şi în imediata

vecinatate a malurilor de ape (Dunarea), unde domina populatiile de orthoptere (lacuste,

cosasi), alaturi de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda

germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus

barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima,

Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu

vegetatie ierboasa înalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare de Anisoplia

austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,

Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).


2012


Clasa Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne de Pieris brassicae

(fluturi de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb),

Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralul rosu).

Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita prolificitaţii speciilor identificate, mobilitatea mare a

acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa lucrarile de construcţie ce se

vor realiza în cadrul proiectului nu vor afectata semnificativ entomofauna zonei.

Herpetofauna

In perimetrul studiat ruderalizat în totalitate nu au fost semnalate specii de

herpetofauna. Lipsa acestor specii este rezultatul caracterului antropic adus zonei prin

depozitările necontrolate de deşeuri de construcţii.

Mamiferele sunt slab reprezentate, fiind caracteristice zonei de stepa, cu rozătoare

mici cum ar fi şoarecele de câmp, iepurele de câmp. Speciile prezentate nu sunt

caracteristice amplasamentului studiat ele având un areal mai mare de prezenta în

întreaga Zona Libera.

Lepus europaeus P. (iepure de câmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, răspândita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Nu este inclusa

în nici o lista de protecţie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita

masuri speciale de conservare.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Nu este inclusa în nici o lista de protectie

europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare.

4.4.2. Impactul prognozat

In urma evalu ării biodiversit ăţii amplasamentului destinat realiz ării proiectului

concluzionam:

� Lucrările proiectate pentru realizarea obiectivelor proiectului se vor desfășura strict

pe un habitat cu un grad scăzut din punct de vedere al florei si faunei


2012


� Lucrările proiectate nu au ca efect, distrugerea sau alterarea habitatelor si a

speciilor de flora si fauna specifice ariilor naturale protejate învecinate.

� Nu au loc modificări ale compoziţiilor de specii sau ale resurselor speciilor de

plante cu importanta economica ca urmare a execuţiei lucrărilor specifice

proiectului.

� Amenajările prevăzute nu influenţează dinamica resurselor de specii de vânat si a

speciilor de peşti. Nu sunt influenţate rutele de migrare a păsărilor.

� Lucrările ce se executa nu modifica sau reduc spatiile pentru adaposturi, de

odihna, hrana, creştere pentru fauna.

� Lucrările de reabilitare a amplasamentului pot avea efecte negative asupra

ecosistemului riparian, în special asupra vegetaţiei. Prin proiect aceste lucrări nu

sunt prevăzute a se realiza in sectoare critice desemnate de prezenta habitatelor

prioritare.

Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

În faza de construcţie nu se va înregistra un impact negativ asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol nu sunt specifice dezvoltării acestora.

Impact prognozat asupra reptilelor

Datorita lipsei acestor specii in zona de implementare a proiectului nu va fi sesizat

un impactul negativ.

Impact prognozat asupra mamiferelor

Nu va fi produs un impact negativ asupra speciilor de mamifere, argument ca

urmare a lipsei habitatelor specifice dezvoltării speciilor de fauna.

Impactul poten ţial asupra avifaunei locale – implementarea proiectului analizat

nu va genera un impact negativ asupra speciilor de pasari din zona sau din vecinatatea lui.


Măsurile necesare diminuării impactului asupra biodiversităţii locale în faza de

construcţie a obiectivului:


2012


� aplicarea unui management corespunzător al activităţilor desfăşurate, atât in

perioada efectuării lucrărilor şi a organizării de şantier;

� pe parcursul executării lucrărilor se va asigura supravegherea strictă a activităţilor

pentru a evita pierderile de combustibili, uleiuri, ape uzate in mediul acvatic;

� exploatarea echipamentelor trebuie să se facă în condiţii de maximă securitate,

respectând normele de exploatare prevăzute de cartea tehnică. In aceste condiţii

riscul unui accident de amploare poate fi considerat minim, iar probabilitatea

producerii unei poluări cu hidrocarburi, minimă;

� se recomandă ca lucrările de construire proiectului să se desfăşoare etapizat în

spaţiul desemnat, aferent zonei de excavaţie şi dragare pentru eliminarea extinderii

efectelor negative asupra calităţii mediului şi implicit asupra comunităţilor de

organisme acvatice.

� Executarea operaţiunilor de dragare în afara perioadelor de deponta a ihtiofaunei

locale evitându-se lunile martie - mai.

În ceea ce priveşte efectele asupra biodiversităţii locale în etapa de construire a

proiectului, impactul este in general tranzitoriu, fiind generat in special de lucrările de

şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.).

Astfel, speciile de animale semnalate pe amplasamentul şi în vecinătatea proiectului nu

sunt incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate şi Directiva

Păsări) prin urmare nu sunt aplicabile măsuri de conservare în perioada de construire si

operare a proiectului.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversit ăţii locale în faza de

operare a obiectivului

In etapa de operare a obiectivului pentru a nu fi produce perturbări grave ale

echilibrelor ecologice, sunt necesare următoarele măsuri de reducere a impactului asupra

biodiversităţii:

� prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau

afectarea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;


2012


� evitarea depozitării necontrolate a deşeurilor şi a materiilor transbordate în zona

cheului;

� colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor in scopul

evitării atragerii animalelor, îmbolnăvirii sau accidentării acestora;

� utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii de construcţie, ce ar putea deranja speciile de faună, precum şi

echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor in

atmosferă;

� reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport se vor executa in ateliere service

specializate autorizate;

� orice deversare accidentală de substanţe poluante (carburanţi, uleiuri, etc.) va fi

imediat neutralizată şi va fi adusă la cunoştinţa Autorităţii de Mediu;

Având in vedere măsurile de diminuare a impactului asupra biodiversităţii în zona,

care reduc stresul şi afectarea semnificativă a componentelor de mediu, la minim posibil,

considerăm că măsurile menţionate mai sus sunt cele mai potrivite in situaţia realizării

proiectului.

4.6. Peisajul

Zona studiată este învecinată cu alte activităţi industriale şi agricole, prin urmare

putem afirma că proiectul de investiţie “CHEU MIXT TIP CORNIER DIN BETON ARMAT A

S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION-CONSTANTA, PENTRU ACOSTARE NAVE

FLUVIAL-MARITIME CU PESCAJ MAX. DE 6.50m, PE MAL STANG-DUNARE, LA

GALATI, IN PARCELA R” – ZONA LIBERA GALATI” se va încadra în peisajul industrial

existent.

4.6.1. Impactul prognozat

Nu se produce o modificare semnificativa a peisajului in zona proiectului.


Nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.


2012


4.7. Mediul social şi economic

Dezvoltarea zonei analizate ca zonă industrială şi construcţia proiectului CHEU MIXT TIP

CORNIER DIN BETON ARMAT A S.C. - KIRAZOGLU CORPORATION-CONSTANTA,

PENTRU ACOSTARE NAVE FLUVIAL-MARITIME CU PESCAJ MAX. DE 6.50m, PE MAL

STANG-DUNARE, LA GALATI, IN PARCELA R” – ZONA LIBERA GALATI” vine în

întâmpinarea obiectivelor economico-sociale locale şi naţionale conducând la intensificarea

dezvoltării economice în zonă, crearea de noi locuri de muncă.

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale

populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impact

pozitiv pe termen mediu atat din din punct de vedere social prin crearea de locuri de

munca, cat si din punct de vedere economic prin taxele si impozitele achitate catre

administratia publica locala.

4.7.1 Prognozarea impactului

Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de construcţie a cheului

sunt praful, noxele gazoase (CO, NOx, SO2, etc.), zgomotul şi vibraţiile. Utilajele de

exploatare şi de transport de pe amplasamentul analizat vor fi acţionate de motoare Diesel,

care emit în aer zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman. In

situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luand

in considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate

vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai

apropiate reşedinţe se află la cca. 1000 m), va fi nesemnificativ.

Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este

de 87 dB, conform HG nr. 493/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru

expunerea la riscurile generate de zgomot. Pentru locurile de muncă cu solicitare

neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, conform Ordinului nr. 933/2002,

această limită se reduce la 75 dB, şi respectiv 60 -50 dB conform STAS 10009/88 - Limite

admisibile ale nivelului de zgomot; nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit

obiectiv nu trebuie să depăsească valoarea maximă admisibilă de 65 dB.

Din cele prezentate, rezultă că activitatea din cadrul lucrărilor de execuţie a lucrărilor

de construcţii proiectate, va avea un impact asupra calităţii factorului de mediu aer, care se


2012


va situa în limite admisibile, atâta timp cât sunt respectate toate măsurile adoptate pentru

protecţia mediului.

Municipiul Galati dispune de o importantă rezervă de forţă de muncă. Importanţa

sociala-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă, atât în perioada de

execuţie a lucrărilor de construcţii, cât şi în perioada de operare, cu efect benefic şi asupra

situaţiei economice. Prin realizarea investiţiei nu se va realiza o creştere a ratei

îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor şi se consideră că nu există public

nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de vedere putem afirma că impactul

investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social şi economic.

În timpul derulării lucrărilor de investiţie, există riscul apariţiei unor accidente sau avarii care

pot avea un impact asupra mediului şi/sau populaţiei din zonă:

o accidente de circulaţie a mijloacelor care transportă materiale ;

o manevrarea incorectă la încărcarea-descărcarea materialelor;

o pierderi de materiale in timpul transportului;

o manevrarea incorectă a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase( butelii de

oxigen);

Proiectul de investiţie nu va avea influenţe majore asupra caracteristicilor demografice

şi a populaţiei din zonă, astfel încât aceasta nu suferă modificări sau schimbări majore în

urma punerii in aplicare a acestuia.

În condiţii normale de funcţionare a activităţii din cadrul proiectului, riscul declanşării unor

accidente cu impact asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei este practic

inexistent.

4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului supra popula ţiei şi sănătăţii public

Obiectivele privind reducerea expunerii populaţiei la zgomot şi la substanţe poluante

sunt îndeplinite prin măsurile considerate pentru factorii de mediu zgomot, apă şi aer. Un

alt mod de reducere a impactului asupra populaţiei şi sănătăţii publice este amplasarea

proiectului într-o zona industrială la distanţă de aşezările omeneşti. Astfel, pentru zona

studiată cea mai apropiată aşezare umană este municipiul Galaţi situat la aproximativ 1 km

Vest de amplasamentul proiectului distanţă suficientă pentru ca populaţia să nu resimtă


2012


efectele zgomotului şi vibraţiilor produse atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de

operare.

Pentru prevenirea şi ameliorarea riscului poluării aşezărilor umane din zona limitrofă

proiectului, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetru analizat, in timpul transportului

materialelor, pe toată durata de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate este necesară

luarea următoarelor măsuri speciale:

� acoperirea basculantelor pe timpul transportului materialelor care generează praf

şi/sau umectarea lor;

� stropirea materialelor în zona de depunere şi a căii de rulare (parcărilor de acces

in perimetrele de lucru şi în zonele exterioare);

� pe timpul transporturilor se va restricţiona viteza autobasculantelor la 25 – 30

km/h;

4.8. Condi ţii culturale şi etnice

În zona studiată a proiectului nu există elemente de patrimoniu cultural care să

necesite a fi păstrate, de asemenea zona studiată se învecinează cu alte activităţi

industriale aşadar dezvoltarea unor viitoare obiective de patrimoniu cultural în această

zonă nu este favorizată.


Nu este cazul.


Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra condiţiilor culturale şi

etnice. Impactul asupra patrimoniului cultural şi a condiţiilor etnice şi culturale din zonă va fi

nesemnificativ.


2012


4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII PROPUSE ASUPR A FACTORILOR

DE MEDIU

Capitolul prezinta cuantificarea cantitativa a impactului activitatii asupra mediului, o

prognozare a impactului activitatii asupra fiecarui factor de mediu fiind facuta in cadrul unui

subcapitol distinct, anterior.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat

cu relatia:

CE

Ip = --------

CMA

CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul inconjurator

sau, in unele cazuri concentratia maxima calculata. CMA este valoarea caracteristica

maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita prin acte normative atunci cand acestea

exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc

normativele. Impactul asupra fiecarui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact Ip din scara de bonitate prezentata in tabelul urmator:

4.9.1. Impactul produs asupra apelor

Proiectul nu prevede prelevarea apei subterane din zona amplasamentului si nici

prelevarea de apa din sursa de suprafata. Prin urmare, lucrarile propuse nu vor avea nici

un tip de impact (direct, indirect, cumulat,etc.) asupra apei, sub acest aspect.

Vor apare modificari ale conditiilor hidrologice insa nu datorita prelevarii apei din

zona amplasamentului, ci datorita interventiilor in acvatoriu (realizare cheu) si a realizarii

lucrarilor de umplutura in zona unde se vor amplasa obiectivele proiectului. Aceste

modificari insa nu sunt majore si nu vor influenta pe scara larga conditiile hidrologice si

hidrogeologice ale zonei astfel incat sa conduca la aparitia unor dezechilibre majore in

ceea ce priveste regimul apelor de suprafata sau subterane in zona.

Lucrarile de constructii ce se executa nu prevad modificari ale conditiilor hidrologice

si hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea sa influenteze in secundar alte

resurse sau activitati din zona. Amplasamentul vizat de proiect va suferi insa modificari


2012


majore si definitive pe perioada existentei proiectului, dat fiind ca zona respectiva se va

constitui in teren construibil si se vor realiza lucrari hidrotehnice necesare pentru

asigurarea functionalitatii de port. Pe perioada de implementare a proiectului nu vor exista

deversari de ape uzate in emisar natural. Organizarea de santier va fi prevazuta cu toalete

ecologice. In perioada de exploatare a obiectivului nu se prevad evacuari de ape uzate in

emisar natural. Apele pluviale vor fi dirijate printr-un sistem de pante catre dotarile

(separatoare de hidrocarburi, bazin betonat vidanjabil) proiectului adiacent.

Prezenta, stationarea si functionarea utilajelor folosite in tehnologia de constructie a

obiectivului constituie o potentiala sursa de poluare in special cu reziduuri petroliere,

motorina, uleiuri,etc. Pe parcursul executarii lucrarilor in zona acvatica in masa apei vor fi

antrenate cantitati de material sedimentat care va modifica calitatea coloanei de apa.

Pentru o perioada de timp se prevede o modificare a unora dintre parametrii calitativi,

printre care, cresterea nivelului suspensiilor si reducerea transparentei apei, avand

implicatii asupra proceselor biologice. In plus, prin miscarea sedimentelor se poate

accelera procesul de aducere in masa apei a unor cantitati de nutrienti din aceste

sedimente, care se pot constitui in surse de sustinere a fenomenului de eutrofizare, cu

toate consecintele cunoscute( scaderea gradului de oxigenare, etc.).

Interventia mecanica asupra fundului marin, determinata de lucrarile de fundare

poate antrena in coloana de apa particulele fine sedimentare, la care sunt atasate metale

grele. Astfel, la efectul fizic de crestere temporara a turbiditatii, se adauga si efectul asupra

calitatii apei marine din zona, prin remobilizarea metalelor din sediment in coloana de apa,

determinand cresterea temporara a concentratiilor acestora.

In perioada de functionare a obiectivului sursele ce pot genera poluari accidentale ale

apelor acvatoriului portuar pot fi:

♦ gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate ce necesita epurare si a apelor pluviale ce

spala zonele cu potential de poluare cu hidrocarburi (zona de parcare,etc.);

♦ deversari accidentale de motorina de la rezervorul de pe amplasament.

In cazul producerii acestor evenimente se va inregistra impact direct asupra calitatii apei,

cu necesitate de interventie imediata cu logistica si personal specializat. Toate aceste

surse insa pot determina poluarea apelor din acvatoriul zonal numai in masura in care nu


2012


sunt luate masuri corespunzatoare de organizare si desfasurare a activitatilor, precum si de

exploatare corespunzatoare a sistemelor de retinere poluanti.

Natura activitatilor desfasurate, precum si tipul de materiale de constructie utilizate nu sunt

de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de

suprafata in cazul exploatarii corecte atat a lucrarilor de constructie, cat si a activitatii

portului pescaresc. Nota acordata insa tine cont de riscurile inerente desfasurarii unei

activitati de constructie la luciul apei, inclusiv cu utilaje plutitoare.

Ip= 1 si N.B. = 7

4.9.2. Impactul produs asupra aerului

In perioada derularii lucrarilor de implementare a proiectului, principalele surse de poluare

a aerului sunt reprezentate de :

- operatiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor, ceea ce poate determina in

principal o crestere a concentratiilor de pulberi , in suspensie sau sedimentabile, dupa caz,

in zona afectata de lucrari; sursele se inscriu in categoria surselor nedirijate;

- excavarea solului , manipularea pamantului rezultat din excavare;

- procese de combustie determinate de functionarea unor echipamente si utilaje, avand

asociate emisii de poluanti precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele.

Poluantul specific lucrarilor de constructie este constituit de particule in suspensie cu un

spectru dimensional larg , incluzand si particule cu dimensiuni aerodinamice echivalente

mai mici de 10 \m (pulberi respirabile). Pe timpul lucrarilor de amenajare, emisiile de praf

variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta , in functie de nivelul activitatilor, de

operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante.

In perioada functionarii, obiectivul nu se va constitui intr-o sursa suplimentara importanta

de presiune asupra calitatii aerului in zona de influenta. Sursele de emisie suplimentare

gaze de ardere vor fi motoarele echipamentelor utilizate pe amplasament si a

autovehiculelor de transport marfa. Directia predominanta a vanturilor (din sectorul nordic-

N, NE, NV) si conditiile de dispersie din zona litorala in general sunt atribute care

argumenteaza aprecierea unui risc scazut de generare a unui impact cumulat asupra

factorului de mediu aer, atat in perioada de amenajare a obiectivului , cat si in perioada de


2012


functionare. S-au recomandat o serie de masuri care sa permita minimizarea impactului

identificat. Nota acordata tine cont de complexitatea lucrarilor si perioada de timp necesara

pentru implementarea proiectului.

Ip= 0,50 si N.B. = 8

4.9.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei

Amplasamentul se afla in incinta Zonel Libere Galati, in afara limitelor ariilor naturale

protejate si a habitatelor de interes ecologic.

Ariile naturale protejate identificate şi aflate în vecinatatea proiectului sunt:

� ROSCI 0105 – Lunca Joasa a Prutului – 250 m.

� ROSPA 0121– Lacul Brateş – 300 m;

Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de

protecţie speciala ROSPA0121 – Lacul Brateş cu importanţa speciala din punct de vedere

avifaunistic cât şi al sitului de importanţa comunitara ROSCI 0105 – Lunca Joasa a

Prutului.

Caracteristicile proiectului propus, anvergura acestuia nu se vor constitui in riscuri

de influentare a caracteristicilor habitatelor din cadrul celor doua situri protejate. In ceea ce

priveste amplasamentul analizat, acesta nu se afla pe un traseu de migratie, iar

amplitudinea proiectului si zona in care acesta se va derula nu sunt de natura sa produca

modificari in ceea ce priveste migratia pasarilor in zona.

Efectul major al executarii lucrarilor este cresterea turbiditatii apei prin dragare si

introducerea materialelor pentru realizarea cheului. Suspensiile fine si grosiere depuse pe

talul algelor vor impiedica realizarea fotosintezei si respiratiei, putand perturba lantul trofic.

Deoarece o parte din lucrari se efectueaza in acvatoriu, riscul ca suspensiile

generate sa fie purtate de curentul marin principal (de la N catre S) este extrem de redus.

Prin dislocarea sedimentelor in timpul fundarii se preconizeaza schimbarea conditiilor fizice

cum ar fi cresterea suspensiilor in apa, diminuarea cantitatii de lumina, etc. Din aceasta

cauza este asteptata modificarea din punct de vedere calitativ si cantitativ a

fitoplanctonului. Diminuarea intensitatii luminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va

conduce la modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare


2012


ale apei. Pe intreaga perioda de realizare a lucrarilor, cantitatile de microalge

fitoplanctonice se vor diminua.

Impactul asupra fitoplanctonului in cazul accidentelor din perioada de executie a

lucrarilor, datorate unor defectiuni ale utilajelor si in final manifestate prin scapari de

hidrocarburi in mediul acvatic depinde in principal de amploarea accidentului. Posibilele

pelicule de hidrocarburi vor ecrana suparafata apei, ducand la scaderea intensitatii luminii

ce patrunde in masa apei si in consecinta a luminii necesare procesului de fotosinteaza.

Impactul produs asupra fitoplanctonului in timpul desfasurarii lucrarilor este

temporar, urmand ca, dupa cateva luni de la finalizare, comunitatea sa revina la parametrii

anteriori.

In conditiile exploatarii corespunzatoare a investitiei, nu se prognozeaza un impact

semnificativ asupra mediului acvatic. Pierderile accidentale de produse petroliere sau

uleiuri pot produce insa efecte asupra tuturor organismelor marine, incepand de la cele mai

putin evoluate (microplanctonul, fitoplanctonul,etc.), continuand cu zooplanctonului,

ihtioplanctonului si nevertebratele bentale si sfarsind cu impactul asupra pestilor. Nota de

bonitate acordata a tinut cont de masurile de reducere, de caracterul amenajarilor, de

starea actuala a zonei, de posibilitatea migrarii poluantilor intre factorii de mediu.

Ip= 0,50 si N.B. = 8

4.9.4. Impactul asupra solului si subsolului

Realizarea lucrarilor propuse se va face pe o zona de uscat existenta si in acvatoriu.

In perioada de derulare a lucrarilor de constructie, surse potentiale de poluare a solului

sunt considerate: scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care

se transporta diverse materiale sau de la utilajele, echipamentele folosite; depozitarea

necontrolata a materialelor folosite si deseurilor rezultate direct pe sol, in recipienti neetansi

sau in spatii neamenajate corespunzator; excavarile/terasamentele nu vor fi considerate o

sursa de presiune majora asupra solului, dat fiind ca, sub aspect calitativ, terenul nu are

proprietati fertile importante si nici utilizari actuale care sa fie perturbate de lucrarile

propuse.


2012


De asemenea, in perioada de constructie vor exista tasari atat ale suprafetelor pe

care vor rula utilajele, cat si in perimetrul organizarii de santier, impactul fiind direct, pe

perioada derularii lucrarilor. Asupra solului din zona se pot inregistra modificari calitative si

sub influenta poluantilor prezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului

asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducere a riscului poluarii

solului, in special cu pulberi sedimentabile. In perioada de functionare a obiectivului nu se

vor inregistra presiuni suplimentare asupra calitatii factorului de mediu sol din zona incintei.

In ceea ce priveste impactul asupra subsolului in perioada executarii obiectivului,

principalele potentiale surse de poluare a subsolului(in general surse care pot influenta in

aceeasi masura si calitatea solului) pot fi considerate aceleasi ca si in cazul poluarii solului

(depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructii si a deseurilor rezultate de la

lucrarile de constructie, poluantii putandu-se infiltra in straturile litologice; scurgeri

accidentale de produse petroliere, combustibili de la utilajele si autovehiculele din zona

organizarii de santier, etc.).

In cazul producerii acestor evenimente, impactul inregistrat va fi negativ, direct, cu

posibilitate de migrare a poluarii in alti factori de mediu (apa subterana). De precizat este

faptul ca aceste situatii pot apare numai accidental in conditiile unui management

necorespunzator al activitatii sau ca urmare a utilizarii unor materiale sau solutii de lucru ce

nu asigura eficienta scontata .

In perioada functionarii obiectivului nu vor exista riscuri pentru calitatea factorului de

mediu subsol prin migrarea poluantilor. Nota de bonitate tine cont de caracteristicile

suprafatei de teren utilizata, de lipsa valorii fertile si de amplasarea acesteia in zona cu

destinatia industriala.

Ip= 0,25 si N.B. = 9

4.9.5. Impactul asupra asezarilor umane si asupra s anatatii populatiei

Din punct de vedere al asezarilor umane si sanatatii populatiei realizarea proiectului

nu va avea efecte efecte negative asupra conditiilor de viata ale comunitatii. Distanta pana

la zonele rezidentiale sunt destul de mari ca sa nu permita transfer de poluanti in caz de

poluari accidentale.


2012


Ip= 0,25 si N.B= 9

4.9.6. Evaluarea impactului global

Pentru evaluarea impactului global al realizarii lucrarilor privind proiectul analizat

asupra mediului inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. Rojanschi si prezentata in

revista ‘Mediul inconjurator”, vol.II, nr. 1-2/1991. Notele de bonitate obtinute pentru fiecare

factor de mediu in zona analizata servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o

metoda de simulare a efectului sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost

analizati cinci factori de mediu figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este

reprezentata printr- un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii

10 a notei de bonitate.Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala,

se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale. Indicele starii de poluare globala – IPG,

reprezinta raportul dintre suprafata reprezentand starea ideala SI si suprafata reprezentand

starea reala SR.

IPG = SI /SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista

poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata valori

supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce reprezinta

starea reala.

Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluarii

globale a mediului , astfel:

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor

de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de


2012


viata

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

CALCULUL PENTRU STABILIREA INDICELUI DE POLUARE GLO BALA

FACTORI DE MEDIU NOTE DE BONITATE

Stare ideala Stare reala

APA 10 7

AER 10 8

VEGETATIE SI FAUNA 10 8

SOL SI SUBSOL 10 9

SANATATEA POPULATIEI 10 9


2012


Starea real ă

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI

SOL ŞI SUBSOL

AER

10 8 6 4 2

APĂ

VEGETATIE ŞI FAUNĂ

Stare ini ţială


2012


suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,8 IPG = Si/Sr

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr = 159,3 IPG = 1,49

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala IPG in cazul de fata,

conform metodei descrise a condus la urmatoarea valoare : IPG = 1,49 .

Conform scarii indicelui de poluare globala, rezult a ca prin realizarea si

functionarea obiectivului analizat mediul este supu s activitatii umane in limite

admisibile.

4.9.6.2. Efectul cumulat cu alte proiecte

Activităţile principale identificate în vecinătatea perimetrului proiectului şi implicit al

Zonei Libere sunt legate de:

� Agricultura (ex. culturi agricole plante tehnice) pe suprafeţele agricole din partea

estica a proiectului pe terenurile adiacente DN2 B Galaţi – Giurgiuleşti);

� Pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend), în special, pe canale şi

malul Dunării;

� Activităţi industriale

- SC UNICOM OIL TERMINAL SA – manipulare/transvazare mărfuri (în special

produse petroliere);

- SC Parc Industrial Galaţi SRL - Parc industrial al Zonei Libere în faza de

construcţie;

- S.C. Enel Producţie S.R.L. – România – aviz obţinut pentru PUZ –“Centrala

Termoelectrica 1x800MW”;

- Trafic naval pe sectorul Dunării maritime;

4.9.6.3. Evaluarea semnifica ţiei impactului

Având în vedere tipul amplasamentului situat in Zona Libera zona ce propune o

dezvoltare industriala nu sunt prognozate efecte semnificative ca urmare a cumulării

activitătilor proiectelor existente sau propuse a se implementa.


2012


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

In baza datelor stabilite cu beneficiarul, a analizei configuratiei terenului si a

caracterisiticilor topohidrografice, hidrografice si geotehnice s-au analizat doua variante de

structuri de cheu vertical, avand 100 m lungime, amplasate pe malul Dunarii

Varianta 1 – Cheu tip estacada centrala cu 2 poduri de acces si 2 Duc D’Albi marginali de

amarare directa a navelor fiuvial – maritime.

1. Structura de cheu vertical amplasat in zona adancimilor naturale de la -7,00 m etiaj

local, ofera acostarea directa a navelor la orice nivel al Dunarii.

2. Aceasta structura fundata pe 2 randuri de coloane inclusv taluzul de Duc D’Albi

prevazuti la distanta de tronsonul central de cheu ofera o dispozitie “rarefiata” ca si

obstacol in calea curentilor Dunarii si in acest sens nu favorizeaza eventualele

depuneri aluvionare in zona.

3. Prin structura sa cheul ofera posibilitatea accesului utilajului si a operarii acestuia la

nava dar va trebui sa dispuna de un brat de actionare de min 35 – 40 m pana in

zona centrala a depozitelui.

4. Aceasta dana la aliniamentul de acostare de la – 7,00 m se inscrie in aliniamentul

general al frontului de cheuri ce se vor realiza in zona, de la Oil Terminal pana in

aval de prezentul obiectiv portuar.

5. Planul general al acestei dane permita prin structurile sale extinderea cheului

vertical spre amonte sau aval.

Varianta 2 – Cheu tip cornier cu platforma continua si 2 pontoane de acostare nave fluvial

– maritime.

1. Structura de cheu reprezinta atat constructia de acostare cat si lucrari de

consolidare aparare a platformei generale, in zona taluzului dinspre Dunare.

2. Prin amplasarea acestui cheu mixt se realizeaza si o extindere a platformei generale

deci si a depozitului de marfuri de la uscat in zona dinspre Dunare- zona de lucru a

macaralei, care in acest fel se apropie de nava acostat la operare.

3. Structura de cheu propusa este o lucrare relativ simpla, cu faze de executie scurte,

care confera o durate de executie redusa.


2012


4. Acest tip de cheu poate reprezenta o structura care permite, intr-o alta etapa, un

reazem pentru realizarea in perspectiva a unui alt cheu cu acostare directa.

5. Aliniamentul retras al paramentului vertical al cheului nu influenteaza fenomenele de

transport aluvionar sau devieri de curenti ai Dunarii care sa afecteze alte dane ce se

vor realiza in zona.

6. Valoarea de investitie in aceasta varianta este mai redusa decat in varianta 1

In concluzie avand in vedere analiza avantajelor prezentate la fiecare varianta se

recomanda as se stabili ca varianta optima Varianta 2- – Cheu tip cornier cu platforma

continua si 2 pontoane de acostare

6. MONITORIZAREA

6.1 În perioada executarii lucrarilor de amenajare/ modernizare:

Avand in vedere realizarea unor lucrari de amenajare/constructie, in aceasta etapa

monitorizarea va trebui sa vizeze urmatoarele aspecte:

♦ raport privind gestionarea deseurilor rezultate (cantitate, tip, codificare conform HG

856/2002, mod de valorificare/eliminare);

♦ raport privind gestionarea apelor uzate generate de pe amplasamentul organizarii de

santier;

♦ rezultatul monitorizarii imisiilor, in special pulberi sedimentabile pe suprafaţa (o prelevare

de 30 zile la un semestru de raportare);

♦ urmarirea calitatii apelor acvatoriului, in special din punct de vedere al irizatiilor de produs

petrolier.

Dat fiind amplasamentul proiectului, durata de implementare si caracteristicile acestuia, se

recomanda adoptarea unui Plan de management de mediu pe perioada lucrarilor de

constructie. Planul va detalia masurile de diminuare si monitorizare a impactului, precum si

responsabilitatile organizatorice care trebuie asumate pe durata implementarii proiectului si

va avea o componenta de detaliere a interventiei in caz de avarie/accident cu efecte

asupra calitatii factorilor de mediu. Planul de management de mediu va contine

recomandari privind actiunile necesare, precum si o descriere generala a acestor actiuni.


2012


Masurile specifice de diminuare a impactului asupra mediului au fost descrise in cadrul

capitolelor de evaluare corespunzatoare.

Pentru a asigura o implementare eficienta a Planului de management de mediu, se

recomanda ca prin responsabilitatea constructorului si a beneficiarului, sa se numeasca o

persoana sau societate de profil cu responsabilitati in aplicarea programului de

supraveghere de mediu si monitorizare pe durata fazei de constructie. Acesta va

monitoriza gradul de conformare a tuturor contractorilor si subcontractorilor la prevederile

Planului de management de mediu.

Responsabilitatea esentiala va fi aceea de a asigura ca masurile, controalele si

specificatiile privind managementul de mediu sa fie implementate corespunzator.

De asemenea, se va realiza si implementa si un Plan de prevenire si combatere a

poluarilor accidentale .

6.2. in perioada functionarii obiectivului

Managementul de mediu in timpul exploatarii investitiei va cuprinde activitati de

monitorizare a eficientei masurilor implementate in proiectul noii structuri si monitorizarea

impactului acesteia asupra calitatii factorilor de mediu din zona de influenta. Monitorizarea

constituie macanismul care permite verificarea eficientei masurilor adoptate pentru

reducerea impactului si evalueaza conformarea obiectivului la normele de mediu. Se va

adopta si va fi functional pe toata perioada de viata a obiectivului Planul de prevenire si

combatere a poluarilor accidentale .

6.2.1. monitorizarea calitatii aerului

Avand in vedere impactul prognozat asupra calitatii aerului, perioada de functionare nu va

necesita program de monitorizare a acestui factor de mediu.

6.2.2. Monitorizarea calitatii apei

Se impune monitorizarea incadrarii in normele impuse de NTPA 002 a apelor uzate. De

asemenea, se va verifica in perioadele cu ploi, dar nu mai putin de doua ori pe an, calitatea

apelor meteorice rezultate din separatorul de produs petrolier. Se va urmari calitatea apei


2012


din acvatoriu, in special in ceea ce priveste irizatiile de produs petrolier. Semestrial se vor

realiza analize privind continutul acestui produs in apa (hidrocarburi petroliere totale), in

zona limitrofa portului pescaresc.

6.2.3. Monitorizarea factorului de mediu sol-subsol

Nu este necesar program de monitorizare a calitatii solului/subsolului in perioada de

functionare a obiectivului. Nu se vor desfasura activitati care sa necesite interventie asupra

solului/subsolului si nici nu sunt exploatate surse importante de emisii susceptibile de a

determina depunerea pe sol a pulberilor.

6.2.4. Monitorizarea impactului asupra biodiversita tii

Nu este necesar un program de monitorizare a acestui factor de mediu , in conditii normale

de functionare a obiectivului.

6.2.5. Monitorizarea impactului asupra asezarilor u mane si a sanatatii populatiei

Nu este cazul .

6.2.6. Gestionarea deseurilor

Raport privind gestiunea deseurilor generate de activitatea desfasurata, cu frecventa

stabilita de autoritatea de mediu, in conformitate cu prevederile HG 856/2002.

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Riscuri naturale

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un

potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi

de vieti omenesti , care pot afecta populatia, activitatile umane , mediul natural si cel

construit.

Hazardurile sunt definite prin numarul de cazuri de incidenta asteptata (in sens

probabilistic), in tipul perioadei de expunere sau de observatie, a unor fenomene potential

generatoare de impact negativ sever. Hazardurile pot fi naturale, tehnologice sau de alta


2012


natura. Pe langa hazardurile naturale este necesar considerarea unor hazarduri secundare

ce sunt generate in lanturi de evenimente economice si sociale care amplifica urmarile

fenomenelor naturale .

Vulnerabilitatea diferitelor elemente expuse este definita ca susceptibilitatea acestora (in

sens probabilistic) de a fi afectate de incidenta unui fenomen natural sever (pierderi de

vieti, constructii, intreruperea sau afectarea activitatilor economice). Urmarile asteptate (in

sens probabilistic) sunt conditionate de severitatea de incidenta a fenomenelor naturale

considerate.

Expunerea unor elemente la risc este definita prin fractiunea din timpul total la care sunt

expuse in anumite conditii care le fac susceptibile de a fi afectate de incidenta unor

fenomene naturale. Se deosebesc: elemente cu expunere constanta (permanenta) cum

sunt constructiile, elemente cu expunere variabila cum sunt populatia, etc.

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor

expuse si de expunerea acestora

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de

hazarde naturale:

_ endogene :

♦eruptiile vulcanice (nu este cazul) si

♦cutremurele (activitate scazută în zonă); Zona se încadrează din punct de vedere al

macrozonării seismice (SR 11.100/1/93) in izolinia de gradul 7 MSK. Conform normativului

pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor (P 100-92), zona seismică de calcul este D,

coeficientul Ks = 0.24, iar in perioada de colt Tc = 1.5 sec.

_ exogene :

♦ climatice: nesemnificativ , nu prezinta un factor de risc pentru acest tip de proiect;

♦ geomorfologice (deplasări in masă, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost

semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active;

♦ hidrologice (inundatiile): nu este cazul;

♦ biologice (epidemii, invazii de insecte si rozătoare): nu este cazul;

♦ biofizice (focul): potential minor;

♦ astrofizice: neaplicabil.


2012


Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani . Cod P100- 1/2006


2012


Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), T c a spectrului de răspuns. In general, demersurile pentru protecţia contra accidentelor majore pot fi grupate în

următoarele categorii:

- Evaluarea riscurilor la care sunt expuse populaţia şi mediul; riscul este in acest caz

determinat prin amploarea daunelor pe care populaţia şi mediul le vor suferi ca urmare

a unui accident şi prin probabilitatea de producere a acestuia.

- Evidenţierea şi determinarea asumării responsabilităţilor în materie de reducere a

riscului;

Deţinătorul unui obiectiv va trebui ca sub proprie răspundere să ia toate măsurile pentru a

reduce pericolul potenţial asociat unui accident; prin pericol potenţial se înţelege suma

tuturor consecinţelor,

evidenţiate prin proprietăţi, dar şi prin mărime, substanţe, produse, deşeuri, etc.

- Stăpanirea accidentelor majore este prima obligaţie pentru care deţinătorul trebuie să

fie pregătit, să acţioneze contra efectelor unui accident major: anunţarea autorităţilor,

stabilirea consecinţelor, evidenţierea concluziilor ce decurg pentru managementul de

perspectivă.

- Verificarea condiţiilor în care deţinătorul şi-a asumat responsabilitatea in controlul

măsurilor de reducere a posibilităţilor de apariţie a unor accidente majore.

- Imbunătăţirea fluxului informaţional, astfel încatsă se poata alerta populaţia asupra

riscurilor asociate unor accidente majore.

Aspecte referitoare la risc:

- Aspectul structural : riscul fiind dat de probabilitatea ruperii unei construcţii sau instalaţii

;

- Aspectul funcţional : riscul este dat de probabilitatea modificării rapide şi necontrolate a

parametrilor tehnologici de funcţionare ai unei instalaţii astfel încât aceasta devine

nefuncţională; la aceasta trebuie adăugat costul pagubelor provocate deţinătorului, dar

şi beneficiarilor direcţi sau indirecţi;

- Aspectul ecologic, în care riscul este dat de probabilitatea ca mediul sa fie afectat şi de

consecinţele impactului negativ asupra mediului.


2012


7.2. Situa ţii de risc şi accidente în perioada de execu ţie

In perioada de execuţie pot apărea următoarele forme de risc:

- Riscuri şi accidente datorate excavaţiilor, fundaţiilor, realizării structurilor, striviri de

elemente in cădere, surpări ale cheului, căderi în apă, înnec la execuţia consolidărilor

sau lucrărilor în apă, etc.

- Riscuri şi accidente datorate circulaţiei vehiculelor in cadrul amplasamentului: transport

materiale de construcţii, transport utilaje, transport pămant in exces, etc.

- Riscuri şi accidente posibile în legătură cu următoarele activităţi: suduri (electrocutări,

arsuri, orbiri de la aparatele de sudură, incendii), explozii ale buteliilor de oxigen.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurător, avand caracter limitat

in timp şi spaţiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieţi omeneşti. De asemenea,

ele pot avea şi efecte economice negative prin pierderi de materiale şi întârzierea lucrărilor.

O altă categorie de accidente în această perioadă poate avea loc în legătură cu populaţia

autohtonă, care nu este obişnuită cu concentrările de trafic induse pe drumurile de acces

sau din zonă. Populaţia poate fi afectată de lucrări neterminate sau în curs, nesemnalizate

ori fără elemente de avertizare – excavaţii, schele, fire electrice căzute, etc. Victimele sunt

de obicei copiii atraşi de caracterul de noutate al şantierului, iar perioada cea mai nefastă

este a zilelor când nu se lucrează şi controlul accesului la punctele de lucru este mai redus.

Riscul producerii unor accidente in timpul perioadei de execuţie nu poate fi complet

eliminat. Pentru evitarea oricăror situaţii de risc şi accidente este necesar să se respecte

toate prescripţiile tehnice, de exploatare şi întreţinere prevăzute în normativele tehnice de

exploatare şi întreţinere a utilajelor folosite pe durata execuţiei.

Evaluarea riscului cu impact asupra s ănătăţii popula ţiei şi asupra mediului

înconjur ător

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al accidentelor potenţiale

presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem de a primi o doză de poluant

(concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor

şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial


2012


este necesar a se coordona trei categorii de factori independenţi: sursa de pericol

(poluarea), vectorii de transfer, ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

- natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;

- caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (volatilitate, densitate,

biodegradabilitate, solubilitate în apă).

Vectorii de transfer sunt: aerul, apa (de suprafaţă şi subterană), solul (ca suprafaţă de

contact).

Tinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

Evaluarea riscului se bazează pe un sistem de clasificare în funcţie de factorii de

probabilitate de apariţie a unui eveneiment şi gravitatea unui eveniment.

Riscul şi probabilitatea unui eveniment într-o perioadă de timp specifică este descrisă

astfel: Risc = Pericol x Expunere

Calcularea/cuatificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde

probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un

punctaj:

Clasificarea probabilit ăţii Clasificarea gravit ăţii

3 – mare 3 – majoră

2 – medie 2 – medie

1 – mică 1 – uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.

Cu cat rezultatul este mai mare, cu atât este mai mare prioritatea care trebuie acordată în

controlarea riscului.

Când în evaluare există un număr mare de agenţi poluanţi importanţi, atunci se efectuează

un rezumat al informaţiilor sub forma unei matrice, prezentată în tabelul de mai jos:

Factor de

mediu

Poluant Pericol Mod de

poluare

Probabilitate Gravitate Risc Remediere

Aer Pulberi în Asfixiant Dispersie 2 2 4 Da


2012


suspensie şi

sedimentabile

in aer

Dioxid de sulf 1 1 1 Da

Dioxid de azot 1 2 2 Da

CO (CO2)

2 2 4 Da

Apa de

suprafa ţă

(Dunărea)

Variaţii de

debit

Temporar Inundaţii 2

1 2 Nu

pH Acţiune

sistematică

Dispersie

în apă

1 1 1 Nu

Suspensii,

reziduu fix

2

1 2 Da

Ioni de metale

grele

1

1 1 Da

Sulfaţi, Ca,

Mg

1 1 1 Da

Ape

subterane

Variaţii de

debit

Temporar Inundaţii 1

1 1 Nu

pH

Acţiune

sistematică

Dispersie

în apă

1

1 1 Nu

Suspensii,

reziduu fix

1 1 1 Nu

Ioni de metale

grele

1

1 1 Nu

Sulfaţi, Ca,

Mg

1 1 1 Nu

Sol

Distrugerea

fertilităţii

Acţiune

sistematică

Contact

direct

1

2 2 Da

Metale grele 1 2 2 Da

Hidrocarburi

(HTP)

2 2 4 Da

Ocupare teren 2 1 2 Da

Pierderea

utilităţii iniţiale

2 2 4 Da

Zgomot şi

vibra ţii

Intensitate Efecte

psihologice

Propagare

in aer

2 2 4 Da

Influenţe 2 1 2 Da


2012


asupra

biosferei şi

aşezărilor

umane

şi

ontologice

Disconfort

psihic

1

2 2 Da

Disconfort

ergonomic

2 2 4 Da

Ecosisteme

Fauna

acvatică

Dispariţie - 1 1 1 Nu

Fauna

terestră

Afectare

specie

1

2 2 Da

Flora

spontană

1 1 1 Da

Păsări 1 2 2 Da

Fond silvic 1 1 1 Da

Conform datelor din tabelul de mai sus rezultă următoarele valori ale gradului de risc:

Nr.

Crt.

Factori de mediu Valoare grad de risc

1 Aer 11

2 Apă de suprafaţă 7

3 Apă subterană 5

4 Sol 14

5 Zgomot şi vibraţii 12

6 Ecosisteme 7

7.3. Situa ţii de risc şi accidente poten ţiale în perioada de operare/exploatare

Situaţiile de risc şi accidentele potenţiale se datorează în cea mai mare parte manevrelor

necorespunzătoare ale ambarcaţiunilor la cheu, dar pot apărea şi din alte cauze

(comportamentul indisciplinat al personalului de exploatare):

- accidente datorate condiţiilor meteorologice nefavorabile: ceaţă, gheţuri, furtuni cu

vanturi puternice;

- accidente datorate unor defecţiuni ale sistemului de supraveghere a navigaţiei;


2012


- accidente grave ca urmare a unor defecţiuni tehnice la mijloacele de transport naval:

cedarea tanşeităţii, ruperi ale diverselor componente mecanice;

- accidente cu explozii sau incendii provocate de vehicule ce transporta produse

inflamabile ;

- accidente datorate strict echipajelor navelor care acostează la cheu şi/sau personalului

de exploatare portuară: consumul de alcool, oboseala, discuţii aprinse sau chiar

produse de starea de sănătate, prin pierderea capacităţii de a lua decizii (infarct,

accidente vasculare cerebrale etc).

Planuri pentru situa ţii de risc

Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicelor fizice, chimice, biologice sau

bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca

urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamităţi naturale şi în urma căreia apa devine

improprie folosirii posibile înainte de poluare. Poluarea accidentală este de cele mai multe

ori, de intensitate mare şi de scurtă durată.

In perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţii proiectate , personalul care

deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea

acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de

avarie.

În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat antreprenorul (constructorul);

2. Antreprenorul /constructorul dispune:

- evacuarea imediată de pe amplasament a utilajelor la care se depistează scurgeri de

carburanţi spre ateliere de reparaţii, întreţinere;

- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile

necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale;

- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea;

3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat

poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante

îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul


2012


ş i depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării

sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante.

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării,

respectIv de combatere a efectelor acesteia.

5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt

suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, antreprenorul va solicita sprijin altor

unităţi.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii

poluanţilor în zone adiacente, antreprenorul va informa S.G.A. asupra sistării poluării.

In perioada de operare/exploatare

Deschiderea pentru navigaţie a acestei noi căi de acce s fluvial, cu creşterea traficului pe

apă în acest sector, va spori riscurile de poluare accidentală cu hidrocarburi sau produse

petroliere.

Operatorul Portului de Agrement va întocmi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor

accidentale, care va cuprinde următoarele măsuri:

Tip de accident

poten ţial

Consecin ţe Măsuri

Evacuare ape uzate;

Deversarea apelor uzate

menajere datorită fisurării

conductelor, infiltrarea in sol,

pânza freatică, apa de

suprafaţă. Deversarea

bazinului datorită unor

defecţiuni ale sistemului de

pompare,

- Inspecţia periodică a conductelor de

colectare şi evacuare ape uzate menajere;

- Funcţionarea echipamentelor fără by-

passarea acestora, echiparea sistemului de

pompare cu site.

Staţia de carburanţi:

rezervoare de motorină;

In situaţia unui incendiu,

factorii de mediu care pot fi

afectaţi sunt aerul, apa,

sănătatea salariaţilor.

- Inspecţia periodică a staţiei de carburanţi

- Intocmirea Planului pentru stingerea

incendiilor ;

- Instrucţiuni de lucru, instruirea angajaţilor din

punct de vedere al sănătăţii şi securităţii

muncii, PSI, alarmare în caz de incendiu,

acţionare mijloace de stingere specifice.

Instalaţiile electrice In situaţia unui incendiu, - Intocmirea Planului pentru stingerea


2012


factorii de mediu care pot fi

afectaţi sunt aerul, apa,

sănătatea salariaţilor

incendiilor ;

- Instruirea angajaţilor din punct de vedere al

sănătăţii şi securităţii muncii, PSI, alarmare în

caz de incendiu, acţionare mijloace de

stingere specifice

Separatoarele de

hidrocarburi In situaţia

nefuncţionării/deteriorării

acestora

factorul de mediu afectat

este apa.

Inspecţia separatoarelor se va face la fiecare 6

luni şi constă in următoarele operaţii:

- inspecţia la separator; se măsoară nivelul

lichidelor uşoare (hidrocarburi/uleiuri);

Se verifică funcţionarea corectă a

dispozitivului de inchidere automată şi se

efectuează controlul etanşeităţii dispozitivului

de coalescenţă

Lichidul uşor colectat se preda societăţilor

autorizate in colectarea şi neutralizarea

deşeurilor petroliere.

La fiecare 5 ani, instalaţia de separare se

goleşte şi se supune inspecţiei generale:

7.4. Măsuri de prevenire a riscurilor

Măsuri cu caracter general:

- Concepţia de ansamblu şi proiectarea lucrărilor trebuie încredinţate unor firme

competente care să asigure documentaţii, detalii de execuţie şi caiete de sarcini care

să conţină cele mai eficiente şi moderne soluţii.

- Redactarea trebuie să fie clară şi precisă, iar planşele şi materialul grafic explicit şi

sugestiv.

- Caietele de sarcini trebuie să conţină prevederi şi pentru condiţiile ce se impun în

vederea protejării factorilor de mediu in perioada de execuţie.

- La analiza ofertelor pentru lucrări se va lua în considerare în decizia de adjudecare, ca

un element major, preocuparea şi rezultatele concrete obţinute de firmele respective in

domeniul protecţiei mediului.

- In contractele ce se vor încheia se vor prevedea clauze speciale de răspundere şi

obligaţii între părţi în legătura cu protecţia mediului.


2012


- Constructorul va elabora înainte de începerea lucrărilor un Plan de Management de

mediu în care vor fi detaliate toate acţiunile pe care le va întreprinde pentru prevenirea

impactului asupra factorilor de mediu, in conformitate cu concluziile din acest raport şi

cu condiţiile care vor fi impuse prin actele de reglementare.

- Unitatea sau unităţile de construcţii urmează să-şi întocmească programe de prevenire

a accidentelor şi avariilor incluzand măsuri de Protecţia Mediului, Sănătate şi

Securitatea Muncii şi de PSI corespunzătoare. Ele trebuie să stabilească clar scheme

de decizie şi decidenţi pentru prevenire.

- Beneficiarul, proiectantul şi Inspecţia de Stat în Construcţii şi ale A.P.M. locale vor

acţiona în permanenţă în baza competenţelor legale ce le au pentru controlul

respectării proiectelor, documentaţiilor, avizelor şi autorizaţiilor emise.

7.4.1. Măsuri de prevenire a riscurilor în perioada de execu ţie

o Pe perioada de execuţie a lucrărilor, pe lângă normele unitare de p rotecţie a muncii

se vor respecta în mod obligatoriu normele departamentale de protecţia muncii pentru

instalaţii de ridicat, lucrări de construcţii, manipulări şi transporturi de utilaje şi materiale,

transporturi auto, şantiere mobile, igiena industrială.

Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de

studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor.

In conformitate cu prevederile art. 7 din HG nr. 300/2006 privind cerinţe le minime de

securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile atunci când la realizarea

lucrărilor pe şantier participă mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi

subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători

independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.

Se vor respecta prevederile art. 17 din actul normativ menţionat: Planul de securitate şi

sănătate trebuie să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier, să

specifice riscurile care pot apărea, să indice măsurile de prevenire necesare pentru

reducerea sau eliminarea riscurilor, să conţină măsuri specifice privind lucrările care se

încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse in anexa 2.


2012


Lista lucrărilor care implică riscuri specifice pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor:

- Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a cădea de la înălţime, dat orită naturii activităţii

desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de muncă;

- Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii

lucrătorilor este o cerinţă legală;

- Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune;

- Lucrări subterane şi tuneluri;

- Lucrări de montare şi demontare a utilajelor grele.

o Zona obiectivului analizat va trebui imprejmuită şi prevăzută cu poartă de acces

astfel încât riscul producerii unor accidente printre membrii comunităţilor învecinate să fie

eliminat. Totuşi, vor fi necesare panouri semnalizatoare prin care să se atragă atenţia

asupra rutelor pe care vor circula utilajele de trafic greu ce asigură aprovizionarea

şantierului, respectiv transportul deşeurilor rezultate.

In general proiectul nu creează efecte negative asupra mediului. Lucrările hidrotehnice

propuse nu vor avea influenţă asupra hidraulicii şi morfologiei fluviului. Impactul va fi local,

temporar, pentru perioada de construire. Pentru minimizarea sa, pe lângă măsurile

detaliate mai sus, este necesar să se realizeze şi să se implementeze un Plan şi un

Program al derulării traficului, Plan de prevenire şi combatere a poluării accidentale.

7.4.2. Măsuri de prevenire a riscurilor în perioada de opera re/exploatare

Măsurile de prevenire a riscurilor în perioada de exploatare se referă la:

- realizarea lucrărilor in conformitate cu prevederile documentaţiilor şi caietelor de

sarcini, asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiei;

- exploatarea instalaţiilor în conformitate cu instrucţiunile de lucru;

- executarea întreţinerii echipamentelor în conformitate cu specificaţiile din cartea

tehnică;

- semnalizarea vizibilă a punctelor de lucru.

Toate lucrările şi acţiunile de mai sus sunt necesare şi utile in măsura în care ele sunt

supravegheate permanent. Prin aceste măsuri de prevenire se evită sau se diminuează

substanţial pericolul de accidente, care, deşi nu afectează de obicei mediul, produc pagube


2012


insemnate şi pierderi de vieţi omeneşti cu consecinţe tot in domeniul protecţiei vieţii şi

activităţii oamenilor. Măsurile cu caracter specific care trebuie luate au fost prezentate

anterior ca o consecinţă a evaluării riscurilor producerii de accidente şi avarii.

In condi ţii normale de func ţionare a activit ăţii în perioada de operare/func ţionare,

riscul declan şării unor accidente cu impact asupra s ănătăţii umane este redus, iar

impactul asupra factorilor de mediu este în limite admisibile.

7.5. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact se mnificativ dincolo de granitele

tarii

Nu este cazul.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Evaluarea impactului s-a raportat la datele si infomatiile care sunt disponibile pentru

acest obiectiv propus, la stadiul actual de dezvoltare a activitatii de proiectare.


2012


9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea proiectului

Prin prezentul proiect se propune realizarea unui „Cheu mixt tip cornier din beton

armat”, beneficiar S.C. - Kirazoglu Corporation-Constanta, pentru acostare nave fluvial-

maritime cu pescaj max. de 6.50m, pe mal stang-Dunare, la Galati, in parcela R” – Zona

Libera Galati

Amplasamentul proiectului reprezinta un teren de 27 m x 104m reprezentand luciu

de apa - Dunăre, amplasament adiacent platformei R cu suprafaţa de 12376 mp conform

CU 505/2011.

Parcela R”, subconcesionata de S.C KIRAZOGLU CORPORATION (S=1,23 ha)

este situată în Zona Libera Galati si se invecineaza cu:

� spre amonte cu parcela R1 – subconcesionata de ENEL de la Administratia Zonei

Libere Galati;

� spre “uscat” cu alte parcele ale Zonei Libere si digul de aparare teritoriala (nord);

� spre apa, de fluviul Dunarea (sud);

� spre aval, alte parcele din Zona Libera.

Date specifice proiectului

Proiectul propune realizarea unui cheu mixt de 65m lungime, pe cloane forate,

amplasat in zona centrala a frontului de mal stang-Dunare, avand 104 m lungime.

Acostarea indirecta la cheu si operarea navelor se va asigura prin intermediul a 2 pontoane

amarate la cheul mixt, respectiv cu o automacara pe senile. Acest cheu se va racorda la

platforma generala ce se amenajeaza in spate, spre ,,uscat” si la protectia de mal la

Dunare.

Structura cheului va fi verticala de cca. 65m lungime, cu platforma continua, ce este

constituita dintr-un zid tip “cornier” din beton armat fundat indirect. In acest fel, se

realizeaza atat cheul vertical, cat si platforma portuara adiacente de cca.10m latime, de la

linia malului natural.


2012


Astefel cheul de tip CORNIER MONOLIT DIN BETON ARMAT FUNDAT PE

COLOANE FORATE , in sectiune transversala va fi prevazut cu:

� infrastructura din 2 siruri de coloane forate pierdute in zona de sub apa.

� radier din beton armat, turnat pe capetele coloanelor;

� parament superior din beton armat turnat peste radier;

� parament inferior cu grosime variabila, din beton armat – de tip sort

prefabricat de la cota intradosului radierului si cota minima de acostare a navei;

� diafragme transversale din beton armat de rigidizare a suprastructurii cu

radierul de baza si paramentul superior, situate pe axele transversale ale perechilor de

coloane;

� prism descarcator din piatra bruta;

� platforma betonata;

� protectia de mal si prism din anrocamente din piatra bruta;

� diafragme de inchidere ale cheului si ziduri tip cornier din beton armat, ptr.

racordari cu malul natural in zona capetelor sale din amonte si aval ;

� accesorii pentru amarare, bolarzi, aparatori muchie – coronament si

amortizori din panouri de stejar ignifugat.

Durata totala de executie a proiectului estimata de titular impreuna cu proiectantul si

impusa constructorului ce va castiga lucrarea este de 12 luni cu urmatorul grafic de lucrari

eşalonat pe un an.

9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactulu i

Evaluarea impactului, produs de activitatile ce se vor desfăşura in cadrul proiectului

propus s-a realizat ţinându-se cont de:

� Legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman. Si

biodiversitate (arii naturale protejate).

� Normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru

evaluarea impactului.

� Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului


2012


9.3. Impactul prognozat asupra mediului


1. impactul generat asupra mediului în perioada de construire/execuţie a

lucrărilor;

2. impactul generat în perioada de funcţionare/exploatare ;

3. impactul generat de încetarea activităţii şi aducerea amplasamentul la stadiul

iniţial.

9.3.1. Impactul prognozat asupra apelor de suprafa ţă şi subterane

Sursele de poluare din perioada de construcţie a proiectului cu incidenţă asupra

resurselor de apă pot fi clasificate în: surse punctiforme (staţionare) şi surse difuze de

poluare.

Din categoria surselor punctiforme fac parte:

� Evacuările fecaloide menajere aferente organizării de şantier; Impactul asociat

sursei este nesemnificativ, managementul apelor fecaloid menajere din cadrul

organizării de şantier asigura colectarea acestora prin grupurile sanitare ecologice

amplasate în cadrul organizării de şantier.

� Lucrări de consolidare a malului Dunării în zona proiectului Mm 78+500.

Aceste lucrări conduc la creşterea turbidităţii apelor, iar lucrările de consolidare şi

fundare pot conduce la creşterea alcalinităţii ca urmare a pierderilor de mortar

impactul asociat fiind semnificativ direct si temporar. Tehnologia propusa de

consolidare a malurilor presupune operaţii cu pierderi de material constructiv minim

fapt ce duce la diminuarea impactului asociat etapei de amenajare amplasament

proiect.

� Lucrări de construcţie proiectate în cadrul proiectului (umpluturi din balast şi piatră

spartă, platforme, drumuri de exploatare, trotuare) se execută la uscat, în afara


2012


albiei. Impactul acestor lucrări asupra apelor de suprafaţă si subterane este

nesemnificativ.

Un alt pericol de poluare accidentală îl reprezintă lucrările de construcţie si

consolidare a malului ce pot produce pe termen scurt creşterea gradului de risc de poluare

la inundaţii asociat surselor difuze.

Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente),

ce pot fi antrenate prin viituri şi inundaţii.

- Antrenarea substanţelor periculoase tip petrolier (uleiuri, carburanţi) ca urmare a

poluărilor accidentale provenite de la utilajele implicate în cadrul organizării de

şantier (autobasculante, autoutilitare).

În perioada de operare a proiectului sursele de poluare a apei sunt specifice apelor

pluviale. Nu sunt generate ape uzate menajere şi a pe uzate tehnologice.

9.3.2. Impactul prognozat asupra aerului

Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de construire

Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de construire sunt:

- pulberi în suspensie şi sedimentabile din activităţile de amenajare mal stâng

Dunăre zona Mm 78+500 şi de la materialele inerte utilizate;

- emisii provenite de la arderea carburanţilor în motoarele unor utilaje (CO, NO x,

SO2); noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor implicate în activităţile

constructive şi transport;

In timpul activităţii de execuţie a lucrărilor proiectate, emisiile de poluanţi (noxe

gazoase şi pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar în

anumite condiţii sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă.

Acestea sunt:

- noxe gazoase şi pulberi rezultate în timpul operaţiilor de execuţie a lucrărilor de

construcţii, care datorită dispersiei rapide sub influenţa factorilor atmosferici şi a

frecvenţei periodice de construire nu vor afecta în mare măsură calitatea aerului

din zonă;


2012


- pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de transport pe drumurile

de acces, rezultate şi prin antrenarea datorită vântului a materialului fin şi uscat de

pe suprafeţele traversate, situaţie în care debitul masic al pulberilor emise se va

situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maximă prevăzută de Ordinul MAPPM nr.

462/1993;

- noxele rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobasculantelor

utilizate pentru realizarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor proiectate, se

situează sub valorile maxime admise de Ordinul MAPPM nr. 462/1993, Anexa 1,

pct. 4 şi 6;

Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de func ţionare

În perioada de funcţionare sursele de emisii poluante în atmosferă vor fi următoarele:

Surse fixe/sta ţionare

Nu sunt identificate surse fixe de emisie.

Surse mobile - mijloacele transport auto si naval – noxe (Nox, Sox, Pulberi

sedimentabile)

9.3.3. Impactul prognozat asupra solului

Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de construire

� depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor de construcţie;

� intensificarea circulaţiei autovehiculelor în zona proiectului care conduce la poluarea

solului cu NOX, SO2 şi pulberi;

� activităţile desfăşurate pentru amenajarea obiectivului investiţiei;

� scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehicule şi utilaje.

Principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie specifice organizării

de şantier sunt:

o produse petroliere care pot ajung în sol ca urmare a unor pierderi accidentale

datorate defecţiunilor tehnice;

o pulberi şi deşeuri de materiale de construcţii rezultate din procesele de transport al

materialelor, lucrări de dragare şi stabilizare mal, încastrare a piloţilor, etc.;

o emisii de noxe ( NOx, SO2, pulberi) provenite de la traficul auto;


2012


Surse de poluan ţi genera ţi în perioada de operare

� depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor operate in cadrul cheului;

� intensificarea circulaţiei auto si navale în zona proiectului;

Poluanţii accidentali care pot afecta calitatea solului în perioada de operare sunt cei

rezultaţi ca urmare a:

o traficului auto si naval prin eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi produse

petroliere;

o gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament;

9.3.4. Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii

� Lucrările proiectate pentru realizarea obiectivelor proiectului se vor desfășura strict

pe un habitat cu un grad scăzut din punct de vedere al florei si faunei

� Lucrările proiectate nu au ca efect, distrugerea sau alterarea habitatelor si a

speciilor de flora si fauna specifice ariilor naturale protejate învecinate.

� Nu au loc modificări ale compoziţiilor de specii sau ale resurselor speciilor de

plante cu importanta economica ca urmare a execuţiei lucrărilor specifice

proiectului.

� Amenajările prevăzute nu influenţează dinamica resurselor de specii de vânat si a

speciilor de peşti. Nu sunt influenţate rutele de migrare a păsărilor.

� Lucrările ce se executa nu modifica sau reduc spatiile pentru adaposturi, de

odihna, hrana, creştere pentru fauna.

� Lucrările de reabilitare a amplasamentului pot avea efecte negative asupra

ecosistemului riparian, în special asupra vegetaţiei. Prin proiect aceste lucrări nu

sunt prevăzute a se realiza in sectoare critice desemnate de prezenta habitatelor

prioritare.


2012


Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

În faza de construcţie nu se va înregistra un impact negativ asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol nu sunt specifice dezvoltării acestora.

Impact prognozat asupra reptilelor

Datorita lipsei acestor specii in zona de implementare a proiectului nu va fi sesizat

un impactul negativ.

Impact prognozat asupra mamiferelor

Nu va fi produs un impact negativ asupra speciilor de mamifere, argument ca

urmare a lipsei habitatelor specifice dezvoltării speciilor de fauna.

Impactul poten ţial asupra avifaunei locale – implementarea proiectului analizat

nu va genera un impact negativ asupra speciilor de pasari din zona sau din vecinatatea lui.

9.3.5. Impactul prognozat asupra mediului social şi economic

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale

populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impact

pozitiv pe termen mediu atat din din punct de vedere social prin crearea de locuri de

munca, cat si din punct de vedere economic prin taxele si impozitele achitate catre

administratia publica locala.

Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de construcţie a cheului

sunt praful, noxele gazoase (CO, NOx, SO2, etc.), zgomotul şi vibraţiile. Utilajele de

exploatare şi de transport de pe amplasamentul analizat vor fi acţionate de motoare Diesel,

care emit în aer zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman. In

situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luand

in considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate

vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai

apropiate reşedinţe se află la cca. 1000 m), va fi nesemnificativ.

9.4. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de me diu

9.4.1. Masuri de diminuare a impactului creat asupr a solului şi subsolului

Tip de activitate Măsuri de diminuare a impactului


2012


/acţiune In perioada de execu ţie Amplasarea organizării de şantier

Depozitarea provizorie a pământului dragat pe suprafeţe cât mai reduse. Pământul dragat va fi reutilizat ca material de umplutura in consolidarea malului.

Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere

Pentru colectarea apelor uzate menajere se vor folosi WC-uri ecologice.

Depozitarea carburanţilor, materiilor prime

Pe amplasament nu va exista în perioada de execuţie a lucrărilor proiectate un depozit de carburanţi. Stocarea carburanţilor se va face în rezervoarele utilajelor, autovehiculelor. Pentru evitarea producerii de accidente accesul utilajelor în fronturile de lucru se va face după un program flux prestabilit.


Deşeurile rezultate din activitatea umană desfăşurată în cadrul organizării de şantier se vor colecta în recipiente metalice etanşe/pubele amplasate în spaţii special amenajate Periodic deşeurile vor fi transportate de operatorul de salubritate autorizat, conform contractului încheiat.

Nu se vor depozita deşeuri periculoase pe amplasamentul proiectului.

Poluări accidentale

Utilajele si autovehiculele utilizate in etapa de construcţie a proiectului se vor verifica periodic pentru a constata eventualele defecţiuni şi a preîntâmpina eventualele poluări accidentale. Se vor utiliza materiale absorbante în caz de poluări accidentale cu produse petroliere. Operatorul va avea obligaţia de a deţine materiale absorbante a produselor petroliere în cadrul organizării de şantier.

In perioada de operare Colectarea apelor pluviale

Apele pluviale din parcări vor fi colectate prin intermediu a rigolelor si şanţurilor de garda a drumurilor şi preepurate prin intermediul separatorului de hidrocarburi amplasat în cadrul proiectului vecin.

Depozitarea carburanţilor

Nu se va realiza o depozitare a carburanţilor în zona proiectului.


In spaţii special amenajate, pe platformă betonate, în pubele. Nu vor fi depozitate deşeuri periculoase.

9.4.2. Măsuri pentru diminuarea impactului asupra apelor de suprafata si

subterane


2012


Măsuri de diminuare a impactului în perioada de const ruire

In vederea diminuării impactului ecologic asupra apelor, în perioada realizării

lucrărilor de construcţie se propun prin proiect următoarele măsuri:

o Evitarea contactului substanţelor periculoase (motorină, uleiuri minerale) şi a

deşeurilor menajere cu cantităţile de pământ decopertate; verificarea periodică a

utilajelor de debitare a materialului lemnos pentru evitarea pierderilor accidentale de

combustibil;

o Evitarea aporturilor chimice biogene, organice şi toxice. Pentru aceasta apele uzate

menajere se vor evacua în toalete ecologice, vidanjarea periodică a acestora

efectuându-se prin contract cu o societate specializată autorizată.

o Amenajarea platformelor de depozitare a materialelor de construcţii (în special

pulverulente) cu şanţuri perimetrale de gardă. Depozitele de materiale (agregate,

ciment, lianţi şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând

pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele

subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.

o Sistematizarea întregii suprafeţe a organizării de şantier, astfel încât toată apa

pluvială să poată fi captata.

o Lucrările de construcţie vor fi executate de către o societate specializată abilitată, pe

baza proiectului, după obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare în acest

scop.

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de opera re

Măsurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate în 2 categorii:

măsuri constructive şi măsuri de exploatare/operare.

Pentru diminuarea impactului, măsurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind:

o Canale tehnologice de colectare a apelor din precipitaţii;

o Utilizarea de utilaje verificate din punct de vedere tehnic pentru a se elimina

posibilitatea apariţiei pierderilor de combustibil sau alte substanţe;

Apele pluviale sunt colectate prin intermediul rigolelor şi şanturilor şi dirijate la reţeaua

de canalizare a proiectului adiacent “CENTRU DE AFACERI – DUNAREA DE JOS” AL


2012


SOCIETATII S.C.KIRAZOGLU CORPORATION S.R.L. dotata cu sisteme de separare a

produselor petroliere.

Măsurile de exploatare/operare cuprind:

o Elaborarea şi punerea în aplicare a unui regulament valabil pentru toate

ambarcaţiunile care vor acosta în port referitor la restricţiile de evacuare a apelor

uzate şi apelor de santină.

o Colectarea selectivă a deşeurilor şi transportul acestora în vederea

valorificării/eliminării la societăţi specializate autorizate;.

o Gestiunea strictă a deşeurilor, pe categorii şi montarea de panouri avertizoare

referitoare la interdicţia de aruncare a deşeurilor de orice fel în apele Dunării.

o Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor în vederea reducerii riscului

accidentelor.

o Operatorul portuar va elabora şi implementa un plan de prevenire a poluărilor

accidentale în vederea minimizării posibilităţilor de evacuare de poluanţi în apele

Dunării. Prin luarea tuturor măsurilor de reducere a posibilităţii de producere a

poluărilor accidentale, impactul apelor reziduale trebuie considerat redus şi

intermitent, fără efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu.

9.4.3. Măsuri pentru diminuarea impactului asupra aerului

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de const ruc ţie

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în

faza de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate sunt surse libere, deschise şi au cu

totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale nu se poate pune

problema unor instalaţii de captare – epurare – evacuare în atmosferă a aerului impurificat.

Este obligatorie întreţinerea în perfectă stare de funcţionare a utilajelor care se

utilizează în perioada de construire a proiectului, realizarea periodică a inspecţiei tehnice,

iar în cazul în care se constată defecţiuni, remedierea acestora în cel mai scurt timp.

Daca etapele de construire si amenajare amplasament se suprapun cu perioade

climatice secetoase, se recomandă umectarea periodică a drumurilor de acces, a

suprafeţelor pregătite pentru amenajare, pentru înlăturarea antrenării pulberilor fine în


2012


masa de aer. Procesele tehnologice de construcţie care produc mult praf, cum este cazul

umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o

umectare mai intensă a suprafeţelor.

Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie să corespundă condiţiilor

tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata de

utilizării tuturor maşinilor înmatriculate în ţară. Astfel utilajele şi mijloacele de transport vor fi

verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile

emisiilor de gaze de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea

eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în unităţi specializate

autorizate .

Se recomandă monitorizarea calităţii aerului în perioadele excesiv de secetoase şi

cu vânturi în vederea ţinerii sub control a poluării produse ca urmare a antrenării materiilor

în suspensie.

9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversit ăţii

Măsurile necesare diminu ării impactului asupra biodiversit ăţii locale în faza de

construc ţie a obiectivului:

� aplicarea unui management corespunzător al activităţilor desfăşurate, atât in

perioada efectuării lucrărilor şi a organizării de şantier;

� pe parcursul executării lucrărilor se va asigura supravegherea strictă a activităţilor

pentru a evita pierderile de combustibili, uleiuri, ape uzate in mediul acvatic;

� exploatarea echipamentelor trebuie să se facă în condiţii de maximă securitate,

respectând normele de exploatare prevăzute de cartea tehnică. In aceste condiţii

riscul unui accident de amploare poate fi considerat minim, iar probabilitatea

producerii unei poluări cu hidrocarburi, minimă;

� se recomandă ca lucrările de construire proiectului să se desfăşoare etapizat în

spaţiul desemnat, aferent zonei de excavaţie şi dragare pentru eliminarea extinderii

efectelor negative asupra calităţii mediului şi implicit asupra comunităţilor de

organisme acvatice.


2012


� Executarea operaţiunilor de dragare în afara perioadelor de deponta a ihtiofaunei

locale evitându-se lunile martie - mai.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversit ăţii locale în faza de

operare a obiectivului

In etapa de operare a obiectivului pentru a nu fi produce perturbări grave ale

echilibrelor ecologice, sunt necesare următoarele măsuri de reducere a impactului asupra

biodiversităţii:

� prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau

afectarea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;

� evitarea depozitării necontrolate a deşeurilor şi a materiilor transbordate în zona

cheului;

� colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor in scopul

evitării atragerii animalelor, îmbolnăvirii sau accidentării acestora;

� utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii de construcţie, ce ar putea deranja speciile de faună, precum şi

echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor in

atmosferă;

� reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport se vor executa in ateliere service

specializate autorizate;

� orice deversare accidentală de substanţe poluante (carburanţi, uleiuri, etc.) va fi

imediat neutralizată şi va fi adusă la cunoştinţa Autorităţii de Mediu;

Având in vedere măsurile de diminuare a impactului asupra biodiversităţii în zona,

care reduc stresul şi afectarea semnificativă a componentelor de mediu, la minim posibil,

considerăm că măsurile menţionate mai sus sunt cele mai potrivite in situaţia realizării

proiectului.


2012


9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului supra popula ţiei şi sănătăţii publice

Obiectivele privind reducerea expunerii populaţiei la zgomot şi la substanţe poluante

sunt îndeplinite prin măsurile considerate pentru factorii de mediu zgomot, apă şi aer. Un

alt mod de reducere a impactului asupra populaţiei şi sănătăţii publice este

amplasarea proiectului într-o zona industrială la distanţă de aşezările omeneşti. Astfel,

pentru zona studiată cea mai apropiată aşezare umană este municipiul Galaţi situat

la aproximativ 1 km Vest de amplasamentul proiectului distanţă suficientă pentru ca

populaţia să nu resimtă efectele zgomotului şi vibraţiilor produse atât în etapa de

construcţie cât şi în etapa de operare.

Pentru prevenirea şi ameliorarea riscului poluării aşezărilor umane din zona limitrofă

proiectului, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetru analizat, in timpul transportului

materialelor, pe toată durata de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate este necesară

luarea următoarelor măsuri speciale:

� acoperirea basculantelor pe timpul transportului materialelor care generează praf

şi/sau umectarea lor;

� stropirea materialelor în zona de depunere şi a căii de rulare (parcărilor de acces

in perimetrele de lucru şi în zonele exterioare);

� pe timpul transporturilor se va restricţiona viteza autobasculantelor la 25 – 30

km/h;


2012


Bibliografie

• Ordinul MAPM nr. 135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului si de emitere a acordului de mediu

• Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr. 265/ 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

• Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

• OUG 202/2002, aprobata de Legea 280/2003- privind gospodarirea integrata a zonei

costiere, cu modificarile si completarile ulterioare

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;

• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a criteriilor si

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in

suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor

de protectie sanitara si hidrogeologica;

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului,

modificat prin H.G. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor

Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind

infiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emisi si Transferaţi si modificarea directivelor

Consiliului 91/689/CEE si 96/61/CE

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

• STAS 1343/1:1995 – Alimentarea cu apa a localitatilor;

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004;

• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ;

• H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase;


2012


• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor

preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate

in fiecare clasa de depozit de deseuri;

• O.U.G. nr. 57 / 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (M.Of.nr.442 din 29 iunie 2007), modificata

prin O.U.G. nr. 154/25.11.2008 (M.Of. nr. 787/2008).

• Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 in Romania (M.Of., Partea I nr. 98 din 07/02/2008);

• H.G. nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 in Romania ( M. Of., Partea I

nr. 739 din 31/10/2007);

• HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse

regenerabile de energie , modificat de HG 958/2005;

• H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din surse

regenerabile de energie;

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului;

• O.U. nr. 3/2010 pentru modificarea LegII apelor nr. 107/1996;

• HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic al apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005;

• HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,

emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările

ulterioare;

• Legea nr. 14/1995 privind ratificarea de către România a Convenţiei privind cooperarea

pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;

• Legea nr. 6/1993 pentru aderarea Romaniei la Convenţia Internaţională pentru prevenirea

poluării cauzate de nave, Marpol 73/78;


2012


• OUG nr. 130/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul

juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei

economice exclusive ale Romaniei;

• OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001, cu

modificările şi completările ulterioare;

• OUG nr. 145/2008 pentru abrogarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi

ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ;

• HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase;

• Regulamentul CE nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind

înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH);

• Ordin nr. 337/2001 privind aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor,

echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici

volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale

şi la staţiile de benzină, modificat şi completat de Ordinul nr. 122/2005;

• Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea I – Reţele de transport;

• Ordinul MAI nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă


2012


Cuprins:

1. INFORMAŢII GENERALE ..................................................................................................... 3 1.1. Informaţii despre titularul proiectului .................................................................................... 3 1.2. Autorii atestaţi ai Studiului de evaluare a impactului asupra mediului .................................... 3 1.3. Denumirea proiectului ........................................................................................................... 3 1.4. Amplasament ........................................................................................................................ 3 1.5. Proiectantul lucrărilor ............................................................................................................ 4 1.6. Valoarea estimativă a lucrărilor ............................................................................................. 4 1.7. Perioada de execuţie propusă ................................................................................................. 4 1.8. Date specifice proiectului ...................................................................................................... 5 1.9. Situaţia existentă ................................................................................................................. 18 1.10. Situaţia propusă ................................................................................................................. 19 1.10.1. Mărimea proiectului ....................................................................................................... 19 1.10.2. Lucrări propuse de proiectul de investiţie ........................................................................ 19 1.10.3. Cumularea cu alte proiecte .............................................................................................. 20 1.11. Reglementări urbanistice în cadrul proiectului .................................................................. 22 1.12. Resursele folosite şi durata lucrărilor ................................................................................ 23 1.13. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .............................. 24 1.14. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ...................................................................................................................................... 25 1.14.1. Zgomotul şi vibraţiile ..................................................................................................... 25 1.14.2. Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului......................................... 26 1.14.3. Zgomotul în timpul perioadei de execuţie a proiectului ................................................... 28 1.14.4. Măsuri de reducere a zgomotului în perioada de realizare a investiţiei ............................ 29 1.14.5. Impactul produs în perioada de realizare a investiţiei şi în perioada de operare ............... 29 1.14.6. Protecţia împotriva vibraţiilor ......................................................................................... 30 1.14.7. Emisii care ar putea diminua temperatura mediului ambiant ........................................... 30 1.15. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele .............................................................................................................. 31 1.15.1. Alternativă de amplasament ............................................................................................ 32 1.15.2. Alternativă de proiectare ................................................................................................. 33 1.15.3. Alternativă de construcţie/execuţie ................................................................................. 33

2. Proces tehnologic ....................................................................................................................... 34 2.1. Flux tehnologic................................................................................................................... 34 2.2. Lucrări hidrotehnice la amenajarea bazinului şi a construcţiilor de acostare ......................... 35 2.3. Lucrări edilitare de construcţii şi instalaţii .......................................................................... 39 2.4. Securitatea şi sănătatea muncii ........................................................................................... 39 2.5. Prevenirea şi stingerea incendiilor ....................................................................................... 41 2.6. Dotări .................................................................................................................................. 42 2.7. Personal angajat pe durata de implementare a proiectului .................................................... 44 2.8. Utilităţi ................................................................................................................................ 44 2.8.1. Alimentare cu apă ............................................................................................................. 44 2.8.2. Evacuarea apelor uzate ..................................................................................................... 44 2.8.3. Alimentarea cu energie electrică ....................................................................................... 45 2.8.4. Alimentarea cu energie termică .................................................................................... 45


2012


2.8.5. Organizarea de şantier ...................................................................................................... 45 2.9. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului .. 2.9.1. Etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate ………………………………………49 2.9.2. Prognozarea impactului .................................................................................................... 51 2.10. Activităţi de dezafectare .................................................................................................... 51

3. Deşeuri....................................................................................................................................... 52 3.1. Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor ............. 52 3.1.1. În perioada de construire .............................................................................................. 52 3.1.2. În perioada de funcţionare ................................................................................................ 53 3.2. Managementul deşeurilor .................................................................................................... 55 3.3. Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie ............................. 55 3.4. Transportul deşeurilor ......................................................................................................... 56 3.5. Gestiunea ambalajelor ......................................................................................................... 56 3.6. Concluzie privind impactul prognozat din generarea, managementul şi eliminarea deşeurilor .................................................................................................................................................. 57

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului ..................................................................... 57 4.1 Apa ...................................................................................................................................... 58 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie .............................................................................................. 58 4.1.1.1 Alimentare cu apă ........................................................................................................... 60 4.1.3. Prognozarea impactului .................................................................................................... 60 4.1.3.1. Prognozarea impactului pentru perioada de construire proiect ................................... 60 4.1.3.2. Prognozarea impactului pentru perioada de operare proiect ............................................ 62 4.1.4. Măsuri pentru diminuarea impactului................................................................................ 63 4.1.4.1. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire ...................................... 63 4.1.4.2. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de operare ............................................... 64 4.2. Aerul ................................................................................................................................... 66 4.2.1. Date generale .................................................................................................................... 66 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi în cadrul proiectului ................................................................. 67 4.2.2.1. Surse de poluanţi generaţi în perioada de construire ....................................................... 67 4.2.2.2. Prognozarea impactului asupra aerului ........................................................................... 71 4.2.2.3. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construcţie ......................................... 72

Substanţă poluantă ............................................................................................................. 73 4.2.3. Surse de poluanţi generaţi în perioada de funcţionare ................................................... 73 4.2.3.1. Surse fixe/staţionare ...................................................................................................... 73 4.2.3.2. Surse mobile .................................................................................................................. 73

Substanţă poluantă ............................................................................................................. 75 4.3. Solul şi subsolul .................................................................................................................. 76 4.3.1. Consideraţii geomorfologice şi geologice ......................................................................... 76 4.3.2. Solul prezent pe amplasament ...................................................................................... 77 4.3.2. Surse şi poluanţi generaţi în cadrul proiectului .............................................................. 78 4.3.2.1. Surse de poluanţi generaţi în perioada de construire ....................................................... 78 4.3.2.1. Surse de poluanţi generaţi în perioada de operare ........................................................... 78 4.3.3. Prognozarea impactului .................................................................................................... 79 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 79 4.4. Biodiversitatea ................................................................................................................. 80


2012


4.4.2. Impactul prognozat ....................................................................................................... 87 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 88 4.6. Peisajul ................................................................................................................................ 90 4.6.1. Impactul prognozat ....................................................................................................... 90 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 90 4.7. Mediul social şi economic ................................................................................................... 91 4.7.1 Prognozarea impactului ..................................................................................................... 91 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului supra populaţiei şi sănătăţii public ........................... 92 4.8. Condiţii culturale şi etnice................................................................................................ 93 4.8.1. Prognozarea impactului ................................................................................................ 93 4.8.2. Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 93 4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII PROPUSE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ...................................................................................................................................... 94 4.9.1. Impactul produs asupra apelor .......................................................................................... 94 4.9.2. Impactul produs asupra aerului ......................................................................................... 96 4.9.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei .................................................................................. 97 4.9.4. Impactul asupra solului si subsolului ................................................................................ 98 4.9.5. Impactul asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei ........................................ 99 4.9.6. Evaluarea impactului global ............................................................................................ 100 4.9.6.2. Efectul cumulat cu alte proiecte .................................................................................... 103 4.9.6.3. Evaluarea semnificaţiei impactului ............................................................................... 103

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................... 104 6. MONITORIZAREA .............................................................................................................. 105

6.1 În perioada executarii lucrarilor de amenajare/ modernizare: ............................................... 105 6.2. in perioada functionarii obiectivului ................................................................................... 106 6.2.1. monitorizarea calitatii aerului .......................................................................................... 106 6.2.2. Monitorizarea calitatii apei .............................................................................................. 106 6.2.3. Monitorizarea factorului de mediu sol-subsol .................................................................. 107 6.2.4. Monitorizarea impactului asupra biodiversitatii ............................................................... 107 6.2.5. Monitorizarea impactului asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ...................... 107 6.2.6. Gestionarea deseurilor ..................................................................................................... 107

7. SITUAŢII DE RISC .............................................................................................................. 107 7.1. Riscuri naturale .................................................................................................................. 107 7.2. Situaţii de risc şi accidente în perioada de execuţie ............................................................. 111 Evaluarea riscului cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător............ 111 7.3. Situaţii de risc şi accidente potenţiale în perioada de operare/exploatare ............................. 114 7.4. Măsuri de prevenire a riscurilor .......................................................................................... 117 7.4.1. Măsuri de prevenire a riscurilor în perioada de execuţie ................................................... 118 7.4.2. Măsuri de prevenire a riscurilor în perioada de operare/exploatare ................................... 119 7.5. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact semnificativ dincolo de granitele tarii ........................................... 120

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ..................................................................................... 120 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ........................................................................... 121 Bibliografie ................................................................................................................................... 134

Zona libera galati parcela r

Engineering

Transcript of Zona libera galati parcela r