Ziua Mondială fără Tutun

(World No Tobacco Day - WNTD)

31 mai 2017

PromoSan-CRSPB

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

A JUDEŢULUI HUNEDOARA

Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!

Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării

Ziua Mondialăă făărăă Tutun (World No Tobacco Day) 31 mai

“Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării”

Obiectivul OMS de reducere globală a fumatului cu 30% până în 2025 necesită măsuri mai ferme de control al tutunului.

În lume: În România 2013-

2014: 1,1 miliarde de persoane ≥15 ani fumează zilnic;

80% dintre fumători trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii;

până la 50% dintre nefumători sunt expuşi fumatului pasiv;

422 miliarde US$ reprezintă povara

economică globală atrasă de bolile atribuibile fumatului în 2012;

346 milioane adulţi şi circa 13 milioane

minori folosesc surogate de tutun (ţigarete

electronice).

În Regiunea Euro-OMS, 2013:

3/10 locuitori sunt fumători

(prevalenţa cea mai ridicată între regiunile

OMS).

2/10 decese la adulţii peste 30 ani

erau atribuite consumului de tutun (faţă

de 1/10 media mondială).

4,3 milioane de fumători curenţi -prevalenţa 27% (37% bărbaţi; 17% femei)

2/10 tineri de 15 ani au declarat

iniţierea fumatului la 13 ani sau mai

devreme (16% fete şi 26% băieţi)

1/5 fumători nu conştientizau

implicarea fumatului în etiologia

accidentului vascular cerebral, infarctului

miocardic acutsau a cancerului pulmonar.

Povara socio-economică a fumatului în

România 2012

4,489 mld lei pentru tratarea bolilor legate de fumat

1,252 mld lei pentru bolile cauzate exclusiv de fumat (5,7% din bugetul sănătăţii).

Morbiditatea atribuită exclusiv fumatului:

43% dintre diagnosticele de boli respiratorii

33% dintre diagnosticele de cancer

13% dintre diagnosticele de boli cardiovasculare

Mortalitatea atribuibilă fumatului (activ sau

pasiv) în 2015:- 11 841 decese prin cancer- 18 732 decese prin BCV- 3 646 decese prin BPOC

42 800 decese premature au fost atribuite fumatului în

2010

DE REŢINUT: Fumătorii au speranţa de viaţă cu cel

puţin 10 ani mai mică faţă de nefumători.

În plan economic consumul de tutun:

- creşte costurile pentru sănătate prin efectele

fumatului

activ sau pasiv;

-exacerbează sărăcia prin reducerea veniturilor;-

- deturnează resursele limitate ale familiilor de la nevoi de

bază precum hrana şi educaţia;

-- încetineşte dezvoltarea, prin scăderea productivităţii

CENTRUL NAȚIONAL DE

EVALUAREȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

MINISTERUL

SĂNĂTĂȚII

INSTITUTUL NAȚIONAL

DESĂNĂTATE

PUBLICĂ

Începând cu 1988, OMS şi partenerii săi celebrează în fiecare 31 mai Ziua Mondială Fără

Tutun (WNTD), pentru a conştientiza publicul şi decidenţii în privinţa poverii sociale

enorme atrase de fumat şi de a impulsiona implementarea Convenţiei Cadru OMS pentru

Controlul Tutunului (FCTC) - primul tratat internaţional de sănătate publică - instituită în

mai 2003 şi ratificată actualmente de180 țări sau uniuni de ţări – numite părţi.

Evidenţierea relaţiilor în triunghiul format de consumul produselor din tutun - controlul

tutunului - dezvoltarea durabilă în vederea identificării celor mai eficace măsuri de

reducere a consumului în interesul naţiunilor, comunităţilor şi indivizilor.

Încurajarea ţărilor de a include controlul tutunului în strategia naţională privind Agenda OMS

de Dezvoltare Durabilă 2030.

Sprijinirea statelor membre şi a societăţii civile în combaterea interferenţei industriei

tutunului în deciziile politice, în vederea consolidării acţiunii naţionale de control al tutunului.

Încurajarea participării mai largi a publicului şi a partenerilor instituţionali la eforturile

naţionale, regionale şi globale vizând strategiile de dezvoltare ce acordă prioritate mai înaltă

politicilor de control al tutunului.

Prezentarea mecanismelor prin care indivizii ce aleg neînceperea fumatului sau renunţarea la

fumat pot contribui la o dezvoltare mai susţinută, negrevată de tutun.

Sursa:Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/event/en/

Tema:Tutunul – o ameninţare severă la adresa

dezvoltării

Slogan: Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la

sărăcie! Scop

WNTD 2017 pune în lumină ameninţările industriei şi consumului de tutun la adresa dezvoltăriiţărilor, incluzând sănătatea şi bunăstarea economicăa cetăţenilor.

*Parafrazare după site-ul oficial OMS: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/event/en/

Obiectivele WNTD 2017

Evidenţierea relaţiilor în triunghiul format de consumul produselor din tutun -

controlul tutunului - dezvoltarea durabilă în vederea identificării celor mai

eficace măsuri de reducere a consumului în interesul naţiunilor, comunităţilor şi

indivizilor.

Încurajarea ţărilor de a include controlul tutunului în strategia naţională privind

Agenda OMS de Dezvoltare Durabilă 2030.

Sprijinirea statelor membre şi a societăţii civile în combaterea interferenţei industriei

tutunului în deciziile politice, în vederea consolidării acţiunii naţionale de control al

tutunului.

Încurajarea participării mai largi a publicului şi a partenerilor instituţionali la

eforturile naţionale, regionale şi globale vizând strategiile de dezvoltare ce acordă

prioritate mai înaltă politicilor de control al tutunului.

Prezentarea mecanismelor prin care indivizii ce aleg neînceperea fumatului sau

renunţarea la fumat pot contribui la o dezvoltare mai susţinută, negrevată de tutun.

Sursa: Site-ul oficial OMS 2017: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2017/event/en/

Mesaje cheie

Consumul de tutun aduce suferinţă, boală şi deces, împovărând familiile şi economiile

naţionale cu precădere în ţările cu venituri mici-mijlocii în care au loc circa 80% din decesele

premature atribuite tutunului. Fără o replică susţinută a comunităţii internaţionale cele 6

milioane decese/an atribuite astăzi tutunului vor ajunge la 30 milioane în 2030.*

Deşi există politici publice eficace pentru controlul tutunului - la care au aderat majoritatea

ţărilor lumii sub egida FCTC – acestea sunt încă insuficient utilizate pentru reducerea cererii

de tutun. Clișeul “controlul tutunului dăunează economiilor” nu este suficient combătut, în

timp ce se ignoră efectele pozitive ale limitării fumatului asupra statelor sărace.**

Consumul de tutun grevează substanţial economiile naţionale prin creşterea costurilor pentru

sănătate, sporirea absenteismului şi scăderea productivităţii, constituind o redutabilă barieră

în calea dezvoltării.*

Consumul de tutun în lume

Numărul global de fumători este de aproape 1,1 miliarde, dintre care 80% trăiesc în ţări cu venituri mici

şi medii.

În ciuda prevalenţei în scădere, numărul absolut de fumători nu este încă în declin, în mare parte datorită

creşterii populaţiei; fără măsuri de control mai ferme obiectivul de reducere globală a fumatului cu 30%

până în 2025 ar putea fi compromis.

La nivel mondial, peste 80% dintre fumători sunt bărbaţi ce trăiesc cu precădere în Regiunile Asia de

Sud-Est, Pacificul de Vest sau, altfel spus, în ţările cu venituri mici şi mijlocii.

În privinţa minorilor, prevalenţa fumatului rămâne în continuare mai ridicată la băieţi faţă de fete, în

ciuda unei tendinţe de apropiere ce face această diferenţă mai redusă decât între bărbaţi şi femei.

Prevalenţa fumatului la fete se apropie sau, în unele ţări, depăşește prevalenţa la femei.

În majoritatea ţărilor, între 15%-50% din populaţie este afectată de fumat pasiv, iar în unele ţări

expunerea involuntară la fumul de tutun afectează 70% din populaţie.

Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf

Se opun politicile anti-tutun dezvoltării?

Analizele arată că, în aproape toate ţările,

politicile de control al tutunului încadrate de

măsuri compensatorii de diversificare a culturilor

vor avea fie niciun efect semnificativ, fie un

anumit efect pozitiv în privinţa ocupării forţei de

muncă în ansamblu.

În cele câteva ţări sărace care depind substanţial

de exportul frunzelor de tutun, pierderea treptată

a unui număr limitat de locuri de muncă, în urma

politicilor globale anti-fumat este puţin probabil

să afecteze semnificativ actuala generaţie a

cultivatorilor de tutun.

Prin reducerea consumului de tutun în ţările cu

venituri mici, politicile anti-tutun pot contribui la

întreruperea cercului vicios dintre fumat şi

sărăcie.

Populaţiile cu venituri mici răspund mai mult la

controlul tutunului prin suprataxare şi creşterea

preţului en-detail decât populaţiile cu venituri

mari; în consecinţă se poate reduce presiunea pe

sistemele de sănătate şi se pot disponibiliza

resurse pentru dezvoltare în ţările sărace.

Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control:

https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf

Contribuie consumul de tutun la

dezvoltare?

Comerţul cu foile de tutun reprezintă o proporţie

foarte mică (<1%) din exporturile şi importurile

agricole mondiale şi puţine ţări depind major de

câştigurile din acest gen de comerţ. Aceeaşi

situaţie se regăseşte în domeniul

exporturilor/importurilor de țigarete.

Majoritatea producţiei de tutun provine din

muncă intensivă în mici ferme de familie situate

preponderent în ţările cu venituri mici/mijlocii,

fiind apoi vândută la preţuri mici, în timp ce

fabricarea țigaretelor – partea cea mai

profitabilă – este automatizată şi dominată de

câteva mari multinaţionale aflate în ţările cu

venituri ridicate.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă

legate de cultivarea tutunului, fabricarea şi

distribuţia produselor specifice sunt în scădere

în majoritatea ţărilor.

Astfel, noile tehnologii de fabricaţie şi

transferul capacităţii de producţie din

portofoliul statului în proprietate privată,

survenit în multe ţări, au redus notabil forţa de

muncă specifică.Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control:

https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf

Controlul tutunului

Controlul tutunului este esenţial pentru atingerea obiectivului global convenit de către Adunarea

Mondială a Sănătăţii (AMS) în 2013: reducerea cu 25% până în 2025 a mortalităţii premature prin bolile

netransmisibile, subsumând o reducere cu 30% a prevalenţei globale a fumatului.*

Politicile anti-fumat stipulate de primul tratat internaţional de sănătate publică - FCTC – sunt în general

bine primite de majoritatea publicului alcătuit din nefumători, iar respectarea acestora este mai riguroasă

când există mecanisme de supraveghere şi retorsiune legală.

Măsurile cuprinzătoare tip “liber de tutun”- de exemplu cele îndreptate împotriva fumatului la locul de

muncă sau în spaţiile publice închise – au impact considerabil asupra consumului de tutun.

Industria tutunului reprezintă obstacolul major pentru adoptarea politicilor “liber de tutun”; argumentul

industriei că astfel de politici ar dăuna afacerilor şi dezvoltării ignoră creşterea productivităţii muncii şi

reducerea costurilor de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de lucru prin eliminarea fumatului.

Studii efectuate în unele ţări dezvoltate constată că politicile liber de tutun nu au consecinţe economice

negative pentru întreprinderi, restaurante şi chiar baruri; în unele situaţii au fost chiar înregistrate

anumite efecte economice pozitive.

*Sursa: Site-ul offcial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/tobacco/data-and-statistics

Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf

Prevalenţe fumat UE 28:

- curent la 15+ ani: 26 % compus din 31 %

bărbaţi (M) și 22 % femei (F);

- curent la 15-24 ani: 25 % (prima dată sub

prevalenţa la populaţia generală 15+ !);

- ex-fumători 15+: 20 % compus din 23 % M,

16 % F;

- ex-fumători 15-24 ani: 7 %

- dinamica fumat curent 2012 – 2014: - 2 %.

UE 28:

- vârsta medie începere fumat: 17,6 ani;

- proporţia celor ce au încercat să se lase: 59 %.

Prevalenţe fumat România:

- curent la 15+ ani: 27 %*;

- ex-fumători 15+: 13 %;

- dinamica fumat curent 2012 – 2014: - 3 %;

*reamintim că în 2011 studiul GATS România găsea fumatul

curent la 26,7 % compus din 37,4%, M și 16,7% F; fumatul

zilnic era estimat la 24,5 % compus din 35 % M și 14% F.

România:

- Vârsta medie începere fumat: 18,4 ani;

- proporția celor ce au încercat să se lase: 58 %.

Date cheie privind fumatul în UE şi România la sfârşitul lui 2014

Nota. Cf. CDC, fumătorul curent este cel ce a fumat 100 țigarete în viață, iar în prezent fumează zilnic (fumător zilnic) sau

în unele zile. Ex-fumătorul a fumat cel puțin 100 țigarete în viață, dar în prezent nu mai fumează deloc. Nefumătorul absolut

este cel care nu a fumat deloc sau a fumat mai puțin de 100 țigarete în viață. Nefumătorul este fie un nefumător absolut, fie

un ex-fumător.

Sursa: Special Eurobarometer 429. Report - Attitudes of europeans towards tobacco and electronic cigarettes, May 2015:

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_en.pdf

Consumul de tutun afectează major dezvoltarea socio-economică

Costurile economice ale epidemiei tabagice includ cheltuieli semnificative pentru tratarea bolilor atrase

de fumat şi încetinesc dezvoltarea, prin scăderea productivităţii cauzate de morbiditatea specifică.

În ţările bogate, costurile şi duratele îngrijirilor medicale sunt substanţial mai ridicate pentru fumători

faţă de populaţia generală, chiar dacă aceştia trăiesc în medie mai puţin.

Tendinţele în consumul de tutun, precum şi creşterea accesului la asistenţă medicală vor duce în viitorul

apropiat la amplificarea poverii economice pe sănătate în ţările cu venituri mici şi mijlocii.

Consumul de tutun în ţările cu venituri mici exacerbează sărăcia prin îmbolnăvire, scăderea

productivităţii şi reducerea veniturilor; creşterea costurilor de îngrijire a sănătăţii deturnează resursele

limitate ale familiei de la nevoi de bază precum hrana şi educaţia.

Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf

Legislaţia românească anti-tabac

După preliminarii datând din 2011, pe 17 martie curent a intrat în vigoare Legea nr. 15/2016

privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea

efectelor consumului produselor din tutun, care în esenţă:

- interzice complet fumatul în toate spaţiile publice închise - incluzând locurile de

muncă (în particular cele din sănătate, învăţământul de toate gradele, protecţia copilului),

mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii (spaţii închise sau deschise);

un spaţiu este închis când este delimitat de un plafon şi minimum doi pereţi;

- interzice, de asemenea, ţigaretele electronice în mijloacele de transport în comun;

- pune la dispoziţia ministerelor şi organizaţiilor nonguvernamentale cu atribuţii

specifice spaţiii de minimum 30 de minute săptămânal la posturile radio/TV - pentru

combaterea consumului de tutun.

Sursa: Legea 15/2016:

http://www.ana.gov.ro/legislatie%20secundara/Legea%20349_2002%20pt%20prev%20si%20combaterea%20efectelor

%20consumului%20produselor%20din%20tutun.pdf

Legea 15/2016:

- stipulează introducerea în regulamentele de ordine interioară ale instituţiilor a

interdicţiei fumatului în spaţiile publice închise, încălcarea acesteia fiind considerată abatere

disciplinară gravă;

- prevede amenzi contravenţionale de 100-500 Lei pentru persoane fizice şi 5000 –

15.000 Lei pentru persoane juridice;

- extinde competenţa de constatare contravenţii/sancţionare de la Ministerul Sănătăţii şi

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, la poliţia locală şi organele MAI în

cazul persoanelor fizice şi a unor persoane juridice.

Nota. Legea 15/2016 vine în întâmpinarea opiniei publice exprimată astfel în studiul GATS România 2011:

57 % în favoarea interzicerii fumatului în baruri şi 72 % în favoarea interzicerii fumatului în

restaurante.

Sursa: Asma S, Mackay J et al. The GATS -Atlas Global Adult Tobacco Survey, 2015:

ile:///C:/Documents%20and%20Settings/Q/My% 20Documents/Downloads/GATS-whole-book-12.pdf

CE ESTE FUMATUL?

• OBICEI?(preocupare)

- deprindere individuala castigata prin

repetarea frecventa a aceleiasi actiuni

- un mod particular de a face ceva, a

se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii

de persoane

- obisnuinta, invat

• A FUMA - a aspira, a introduce in caile respiratorii

fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse

din tutun sau a consuma tutun in alt mod (mestecat,

baut, etc.)

• OBICEI BOALAmotivatiedurata, intensitate

DEPENDENŢA

NICOTINA se absoarbe rapid in sange

ajungand rapid la inima, vasele mari si

in creier;

NICOTINA stimuleaza :

- CORDUL

- SISTEMUL NERVOS

Organismul se obisnuieste foarte

rapid cu Nicotina, deoarece ea

produce o senzatie de stimulare

psiho-activa, de energie, creste

puterea de concentrare;

• Din momentul inhalării, nicotina se absoarbe prin mucoasa bucală şi ajunge la SNC în aprox. 10 secunde.

Ţigara = cel mai eficient instrument de livrare a nicotinei

Mai bun chiar decât adm. intravenoasă

• Producătorii au perfecţionat ţigările astfel încât să maximizeze livrarea către creier

Mediu alcalin - absorbţia este mai rapidă

Ţigările light

• Trece bariera hematoencefalică

Sistemul dopaminergic mezolimbic

nucleusaccumbens

hippocampus

striatum

frontalcortex

substantia

nigra/VTA

raphe

amygdala

Nicotinic receptor

Ca orice alt drog, nicotina stimulează eliberarea de dopamină

în circuitul de recompensă al creierului

Memoria

Regl. emoţ.

Comport. motor voluntarCogniţiile

Valoarea motivantă

Diencefal + emisf. cerebr.

Efect. mişc. volunt

De ce fumez?

Ma relaxeaza!Ceea ce te relaxeaza de fapt nu

e fumatul ci actiunea de a

respira profund.

Acelasi efect il obtii daca doar

inspiri adanc si apoi expiri,

incercand sa scoti tot aerul din

plamani (exercitii de relaxare

contin asemeanea indicatii).

Efectele secundare sunt nocive,

relaxarea este un punct bun

printre sute de alte puncte rele.

Cauta alte metode de a te

relaxa - plimbare, sport etc.

Cand tu de fapt crezi ca te

relaxezi, inima ta iese din ritmul

normal si bate mai repede, iar

asta in loc sa te relaxeze te

oboseste.

Asa fac si parintii / rudele /

profesorii mei!

GREŞIT!

• 1 - RIDURI Fumatul reduce fluxul sangvin spre

piele, ceea ce conduce la un aspect îmbătrânit al pielii

şi la apariţia ridurilor.

• 2 - CATARACTA Riscul de aparitie a cataractei (o

boală a ochiului care poate cauza orbire) este direct

proporţional cu numărul de ţigări fumate. Chiar şi foştii

fumători au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta

caratactă.

• 3 - BOLI ALE GURII Fumatul este principalul motiv

al cancerului de gură şi limbă. Fumatul împiedică saliva

sa elimine germenii. În plus, dinţii se ingălbenesc

datorită gudronului, iar cariile dentare apar mai repede.

Astfel, vei avea o respiraţie urât mirositoare şi un risc

crescut de a face boli ale gingiilor, chiar daca esti tânăr.

• 4 - AFECŢIUNI ALE PIELII Gugronul din fumul

tigării îngălbeneşte degetele şi păteaza unghiile.

5 - PSORIAZIS Fumătorii au un risc dublu de a face

psoriazis în comparaţie cu nefumătorii. Psoriazisul este

o boală de piele care se manifestă prin roşeaţă, scuame

şi măncărimi.

• 6 - BOLI DE INIMĂ Fumatul este principala cauza a

infarctului. Începând cu primul fum inhalat, inima incepe

să bată mai repede, vasele de sânge se contractă,

ducând la creşterea tensiunii arteriale şi forţând inima

sa muncească mai mult.

• 7 - BOLI DE PLĂMÂNI Iniţial, fumatul afectează

buna funcţionare a plămânului, scăzând capacitatea de

efort. Daca esti fumător, ai "o şansă" de 20 de ori mai

mare decât un nefumător să mori de cancer pulmonar.

• 8 - PROBLEME SEXUALE Femeile care fumează

şi iau pilule anticoncepţionale au un risc crescut de boli

de inimă şi accident vascular cerebral. Barbaţii care

fumează au un risc crescut de impotenţă. Fumatul

scade libidoul şi "oferă" femeilor un aspect masculinizat.

Fertilitatea este scazută atât la barbaţii cât şi la femeile

care fumează

Ce-ţi poate aduce ţigara:

Consumul de tutun = BOALĂ

• Dependenţa de nicotină• OMS: Cod F17 (ICD 10)

• American Psychiatric Association (APA)

• Tabagism cronic• DRG (RO)

Dependenţa = pattern de auto-administrare repetată

care, de obicei, determină toleranţă, sevraj şi

comportament compulsiv ce continuă în ciuda

consecinţelor negative.

Socială

Psiho-

comportamentală

BIOLOGICĂ

“Renunţ cu ajutor”- Medical -Fumatul presupune o complexă interacţiune între

factori biologici şi factori de mediu

Fumatul = DEPENDENŢĂ:

Ce se intampla cand renuntati la fumat ?Datorita absentei nicotinei din organism

(sindromul de sevraj nicotinic):

Proasta dispozitie ( iritabilitate, morocanosi) dureaza aproximativ 4 saptamani;

Dificultati de concentrare – dureaza aprox. 2 saptamani;

Necesitatea imperioasa de a fuma, mai ales in primele 2-3 saptamani, dupa care scade treptat;

Foame exagerata care poate dura cateva saptamani;

Insomnia, care poate fi combatuta consumand lapte cald la culcare, exercitii fizice sau de relaxare;

Dureri de cap – contracarate prin ingestia de lichide;

Tusea : plamanii elimina substantele nocive / toxice din fumul de tigara.

“Din 100 de persoane care decid să se lase de fumat SINGURE, vor reuşi... Să fie

nefumători după 12 luni:

între 1 şi 3 persoane...

Declanşează o încercare de a renunţa la fumat la

aprox 60% dintre fumătorii care se adresează

medicului de familie

SFATUL MINIMAL = să-i spui unui fumător să se lase de

fumat

Presupune:

Să-i recomanzi să nu mai fumeze, în mod:

Ferm

Clar

Personalizat

Să-i spui că există tratament care îl poate ajuta

+ să-l trimiţi la specialist

Durează <3 minute pentru fiecare fumător

SFATUL MINIMAL:

eficacitate la 1 an

Se lasă singuri ☺

100 pacienţi

fumători

1-3 nefumători

Sfat minimal al

medic familie

60 pacienţi

încearcă

Se lasă

cu ajutor ☺6 - 20

nefumători

☺☺☺☺

Fumatul este o boala cronica, obiectivul nu este tratamentul complet, ci managementul bolii:

-EVALUAREA STATUTULUI DE FUMATOR (fumator, nefumator, fost fumator);

-RECOMANDAREA RENUNTARII LA FUMAT:

“Cel mai bun lucru pe care il poti face acum pentru sanatatea ta este sa te lasi de fumat”.

-PRESCRIEREA TRATAMENTULUI SAU REFERIREA, daca pacientul doreste sa se lase de

fumat.

Pentru a fi eficienţi:

Personalul medical nu trebuie să aibă ca scop “să-i facă pe fumători să se lase de fumat”!

Scopul sfatului minimal este de a declanşa o încercare de renunţare la fumat cu ajutor de

specialitate!

NepregătitPregătit

Ezitant Nu ma intereseaza sa abandonez fumatul.Imi place sa fiu fumator.Imi face placere sa fumez.

Ma gandesc sa mă las.Nu sunt sigur ca sung pregatit, acum.Imi este teama sa nu ma ingras.

Sunt pregatit sa ma las ACUM As avea nevoie de ajutor.

Nepregătit:Sfat minimal

Ezitant :Interviu de motivare

Pregatit :Sprijin pentru sevraj

Indiferenti

54%

Indecisi

34%

Pregatiti

12%

“Cel mai bun lucru pe care il poti face

Acum

pentru Sanatatea ta este

Sa te lasi de fumat!”

Argumente de ordin psihologic:

CE le spunem? “Cel mai bun lucru pe care il poti face”: Oamenii au tendinta sa faca unanumit comportament daca anticipa beneficii. Functia comportamentelor noastreeste sa obtinem beneficii!

CÂND trebuie să facă ? “Acum”: Probabilitatea de a face un comportament creste dacase specifica momentul in care el trebuie facut:

PENTRU CINE trebuie să facă? “Sanatatea ta”: Oamenii au tendinta de a minimizariscul sau implicatiile personale ale fumatului, ca urmare este important sapersonalizam cat mai mult mesajul de renuntare:

CARE ESTE lucrul pe care trebuie să îl facă? “Este sa te lasi de fumat”:Probabilitatea de a face un comportament creste daca se indica specific in ceanume consta comportamentul (renuntarea la fumat, nu reducere, incercare dea renunta sau altceva):

Motivarea

Dezavantajele

continuării

fumatului

Adevărul

despre plăcerea

indusă de fumat

Avantajele

renunţării

la fumat

Îndepărtarea

temerilor

Prezentarea

suportului

disponibil

Planul= anticiparea momentelor

dificile şi găsirea unor soluţii de

a face faţă tentaţiei de a fuma

Principiile de realizare a Planului:

1. Înlocuirea = Crearea unor noi

obiceiuri

2. Plăcerea = Substitutul fumatului

să fie un lucru/ activitate plăcută

3. Diversitatea = Mai multe

variante

Tratamentul farmacologic:Eficienţa este demonstrată ştiinţificPoate dubla şansele de succesSe adresează diminuării sindromului de sevraj nicotinic

Terapia de substituţie nicotinică

Medicaţia non-nicotinică: bupropion (Zyban), vareniclină (Champix)

Alte medicamente: inducere a repulsiei (acetat de argint), antidepresive (amitriptilină, nortriptilină, doxepin), clonidină,mecamilamină (antagonist nicotinic)Rimonabant

Vaccinul antinicotinic

În România consumul de tutun este încă ridicat, cu prevalenţa globală de 27% în 2014,

(aproape de nivelul mediu Euro-OMS, cel mai ridicat între regiunile OMS), însemnând circa

5 milioane de fumători ≥15 ani. Deşi accizele au crescut după 2007, sporirea veniturilor face

azi produsele din tutun mai accesibile decât la începutul anilor 2000.

În privința controlului tutunului România a înregistrat un salt notabil între 2009 şi 2016 pe

scară europeană specifică, datorat în esenţă Legii 15/2016 care interzice complet fumatul în

spaţiile publice închise.

În 2010 se înregistrau 42.800 decese atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a

costat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase

astfel retehnologizării şi cercetării medicale - aspect notabil al dezvoltării României.

Se estimează că mai mult de 1/5 fumători și circa 1/6 nefumători nu conştientizează

implicarea fumatului în etiologia AVC, IMA sau a cancerului pulmonar. Conştientizarea

populaţiei în privinţa fumatului poate fi astfel considerată o contribuţie la dezvoltare şi

progres socio-economic în care sunt implicaţi promotorii sănătăţii.

România: costurile fumatului pentru sistemul de sănătate, 2012

Din bugetul total al sănătăţii, de circa 22,076 mld lei, tratarea bolilor atribuibile fumatului a

costat 4,489 mld lei, dintre care bolile cauzate exclusiv de fumat au costat 1,252 mld lei –

circa 5,7% din bugetul total.

Principalele surse pentru cheltuielile atribuibile fumatului au fost Fondul Naţional Unic de

Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) - 6,2% şi veniturile proprii (”taxa pe viciu”) - 5,2%.

În privinţa principalelor boli implicate, spitalizarea pentru BCV, bolile respiratorii şi cele

oncologice atribuite exclusiv fumatului reprezintă circa 13%, 43%, respectiv 33% din total.

Sursa: Ciobanu M, Ciolompea T, Bogdan M.

Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România în anul 2012:

http://www.aureliacristea.ro/uploads/files/Studiul_final_print.pdf

România: proiecţia deceselor premature cauzate de fumat în următorii 15 ani

Comentariu: Este larg acceptat faptul că fumătorii trăiesc cu cel puţin 10 ani mai puţin decât cei care n-au

fumat niciodată.* Pornind de la nivelele actuale ale fumatului şi ale politicilor anti-fumat, decesele

premature atribuite fumatului în 15 ani sunt proiectate să depăşească 2,1 milioane dintre cei circa 4,3

milioane fumători adulţi în viaţă azi (vedeti tabelul).**

a Calcul bazat pe riscuri relative cf studiilor efectuate în țările cu venituri ridicate.

b Calcul bazat pe riscuri relative cf studiilor efectuate în țările cu venituri mici și mijlocii.

*Sursa: Smoking and tobacco use - Update December 2016. Site-ul CDC:

https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/health_effects/tobacco_related_mortality/

**Sursa: Tobacco control Fact sheet – Romania. Site-ul Euro-OMS 2016:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0007/312595/Tobacco-control-fact-sheet-Romania.pdf?ua=1

Prevalenţa actuală a

fumatului (%), 2014-2015

Numărul

fumători lor Proiecţia deceselor premature în rândul fumătorilor curenţi (n)

Bărbaţi Femei TOTAL Bărbaţi a Femei a TOTALa Bărbaţi b Femei b TOTALb

37,4 16,7 4 297 711 1 422 322 726 534 2 148 856 924 509 472 247 1 396 756

Date statistice din judeţul Hunedoara

Anul 2013 2014 2015 2016

BPOC -Cazuri Noi 843 1041 1315 1247

BPOC -Rămaşi în evidenţă 11.747 11.822 12.106 12.152

Cancer bronhopulmonar- Cazuri

Noi

267 280 254 244

În absenţa unei aplicări riguroase a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului, la care au

aderat majoritatea ţărilor, cele 6 milioane decese/an atribuite astăzi consumului de tutun vor

ajunge la 30 milioane în 2030.

Consumul de tutun grevează substanţial economiile naţionale prin creşterea costurilor pentru

sănătate, sporirea absenteismului şi scăderea productivităţii, constituind o redutabilă barieră

în calea dezvoltării.

În 2012, “factura de sănătate” globală atribuită fumatului a totalizat circa 422 miliarde US$,

adică 5,7% din cheltuielile pentru sănătate. Costul economic total al fumatului (cheltuielile de

sănătate împreună cu pierderile de productivitate) au totalizat echivalentul a 1,8% din PIB-ul

anual global, suportate în proporţie de 40% de statele cu PIB-uri foarte modeste.

Analizele arată că, în majoritatea ţărilor, controlul tutunului încadrat de măsuri compensatorii

de diversificarea culturilor, vor avea fie niciun efect semnificativ, fie un anumit efect pozitiv

în privinţa ocupării forţei de muncă în ansamblu.

G.B. Shaw spunea:

Este foarte uşor să te laşi de fumat şi, ca dovadă, am făcut-o

de 100 de ori.

N-AR FI MAI BINE SĂ NU ÎNCEPI?

DE TINE DEPINDE!

Plămânii unui fumător şi ai unui nefumător

Bibliografie

[1]. Site-ul oficial OMS http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/

[2]. FCTC Guidelines for implementation of Art. 13. Tobacco advertising, promotion and sponsorship:

http://www.who.int/fctc/treaty_instruments/adopted/Guidelines_Article_13_English.pdf?ua=1&ua=1

[3]. Ciobanu M. Comunicare personală, martie 2016

[4]. *** În lumina reflectoarelor: etichetarea şi ambalarea produselor din tutun. Spotlight Romanian:

http://smokefreepartnership.org/IMG/pdf/ERS3977_Spotlight_Romania_Hr.pdf

[5]. *** WHO Report on the global tobacco epidemic, 2015. Raising taxes on tobacco. Geneva, WHO 2015:

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/178574/1/9789240694606_eng.pdf?ua=1&ua=1

[6]. ***Special Eurobarometer 429. Report - Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, May 2015:

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_en.pdf

[7]. *** Cigarette Smoking in the United States. Centers for Disease Control and Prevention:

http://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/resources/data/cigarette-smoking-in-united-states.html

[8]. *** Comisia europeană. Document de informare, Bruxelles 26 feb 2014: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-

134_ro.htm

[9]. *** Comisia europeană. Sănătate publică. Produse din tutun.

http://ec.europa.eu/health/tobacco/products/index_ro.htm

[10]. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014:

http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_ro.pdf

[11]. Negoescu R, Bălan C, Niţulescu D, Bănăţeanu M. Zece ani de legislaţie avansată antitutun în Irlanda.

Învăţăminte pentru România.Viaţa Medicală, nr.10, 6 martie 2015: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_9872-dArt.html

[12]. *** Ziua Naţională fără Tutun – 21 noiembrie 2013. ANA: http://www.ana.gov.ro/stire150.php

[13]. *** Legea 15/2016: http://lege5.ro/Gratuit/heytqnbzga/legea-nr-15-2016-privind-modificarea-si-completarea-legii-nr-349-

2002

-pentru-prevenirea-si-combaterea-efectelor-consumului-produselor-din-tutun

http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/en/

http://utv.ie/News/2015/03/03/Plain-packaging-for-cigarettes-passed-in-Oireachtas-32779

http://ifacforl.ro/images/legi/Lege_nr349_din_2002.pdf

http://gov.ro/ro/stiri/ghid-privind-implementarea-legii-nr-15-2016-

pentru-prevenirea-i-combaterea-consumului-produselor-din-tutun1458135786

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA

Compartiment Evaluare si PromovareaSanatatii si Educatie pentru Sanatate

DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT,

Jr. Delia Marinela Băda

MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,

Dr. Birău Cecilia