ZIDARIE Curs 1c_piatra 20

ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2008-2009_Curs 1 1

PIATRA IN ARHITECTURA SECOLULUI 20

Din ce în ce mai anacronic ă din perspectiva strict func Ńional ă a

peretelui portant, piatra a ‘supravie Ńuit’ în arhitectura secolului 20

pe de o parte ca un mijloc prin care diverse atitudini puteau fi

exprimate în mod simbolic, pe de alt ă parte ca material accesibil,

utilizat în virtutea unor tradi Ńii locale.

Acestor dou ă aspecte le corespund nivele diferite de exigen Ńă

privind prelucrarea şi punerea în oper ă a pietrei: pe de o parte,

piatra t ăiată şi prelucrat ă cu grij ă, uneori de provenien Ńă exotic ă

şi/sau lustruit ă, în arhitectura monumental ă; pe de alt ă parte,

bolovani de râu, pietri ş sau piatră cioplită, asociate cu straturi

groase de mortar, în arhitectura modest ă.

PIATRA are două ‘fe Ńe’ arhitecturale: pe de o parte, în arhitectura

monumental ă exprimă bunăstare, for Ńă, permanen Ńă; pe de alt ă

parte, când este utilizată în arhitectura domestic ă piatra se prezintă

ca un material modest, natural, accesibil.




La începutul secolului 20, arhitectura monumental ă din piatră se

asociaz ă întâi de toate cu stilul neo-clasic şi cel neo-gotic,

înglobând totodat ă noile tehnologii constructive: metal şi sticl ă,

elemente ascunse din beton armat.



Ralph Adams Cram, Princeton University Chapel, New J ersey, 1922



In acelaşi timp, ca reac Ńie contra industrializ ării, mi şcarea Arts and

Crafts propunea o întoarcere la valorile ‘oneste’ ale materialelor şi

tehnicilor constructive tradi Ńionale.


Sir Edwin Lutyens, Greywalls, Gullane, Scotland, 1901




Invocând tot ‘onestitatea’ dar în sprijinul schimb ărilor majore aduse

de revolu Ńia industrial ă – raŃionalizarea procesului constructiv,

pentru cre şterea productivit ăŃii şi reducerea costurilor – Mi şcarea

Modern ă elimin ă decora Ńiile ‘inutile’ ale arhitecturii monumentale

tradi Ńionale.


Le Corbusier, Villa M-me de Mandrot, Le Pradet, France , 1931




Frank Lloyd Wright, Falling Water, Bear Run, Pennsylv ania, 1938


Frank Lloyd Wright, Falling Water, Bear Run, Pennsylv ania, 1938




PereŃii portan Ńi din zid ărie de piatr ă rămân o rezolvare curent ă în

arhitectura domestic ă.

Dezvoltarea scheletului din o Ńel sau beton a oferit o nou ă solu Ńie,

mai adecvat ă pentru structura portant ă a clădirilor de dimensiuni

mari ce ad ăpostesc institu Ńii sau func Ńiuni comerciale; în acest caz,

peretele din piatr ă devine exclusiv “închidere”.

Promovarea închiderilor nestructurale de către Otto Wagner şi

Adolf Loos a furnizat o bază teoretică pentru expresia ‘onest ă’ a

paramentului de piatr ă. Frecvent el este utilizat pentru a conferi

‘legitimitate tradi Ńional ă’ unor clădiri moderniste.


Otto Wagner, Post Office Savings Bank, Viena, 1906PereŃi portanŃi din zidărie de cărămidă + placaj din panouri de marmură fixate cu

bolŃuri de fier acoperite cu capace de aluminiu




Otto Wagner, Post Office Savings Bank, Viena, 1906PereŃi portanŃi din zidărie de cărămidă + placaj din panouri de marmură fixate cu

bolŃuri de fier acoperite cu capace de aluminiu


Mies van der Rohe, Pavilionul de la Barcelona, 1929Placaj de marmură pe perete de zidărie




Giuseppe Terragni, Casa del Fascio, Como, Italy, 193 6Parament din panouri de travertin


Giuseppe Terragni, Casa del Fascio, Como, Italy, 193 6Parament din panouri de travertin




Giuseppe Vaccaro, Po şta Central ă, Napoli, 1933-1936


Giuseppe Vaccaro, Po şta Central ă, Napoli, 1933-1936




Camillo Guerra, Casa del Mutilato, Napoli, 1938-1940


Alberto Libera, Palazzo dei Congressi, Roma (EUR), 19 38-1953




In perioada urm ătoare celui de-al doilea r ăzboi mondial, timp de

trei decenii utilizarea pietrei a cunoscut un regres , în favoarea unor

materiale şi sisteme de pere Ńi-cortin ă mai avansate din punct de

vedere tehnologic.


In contextul arhitecturii Moderniste a epocii, piet rei i-a fost rezervat

rolul de parament f ără decora Ńii, efectele estetice limitându-se la

culoare şi textur ă.

Eero Saarinen, CBS Building (“Black Rock”), New York, 1 965Parament de granit negru canadian




Eero Saarinen, CBS Building (“Black Rock”), New York, 1 965Parament de granit canadian


Marcel Breuer, Whitney Museum, New York, 1966Parament de granit




Marcel Breuer, Whitney Museum, New York, 1966Parament de granit


Kevin Roche, Ford Foundation Building, New York, 196 8Parament de granit




I.M.Pei, East Wing of the National Gallery in Washing ton, 1978Parament din marmură de Tennessee


I.M.Pei, East Wing of the National Gallery in Washing ton, 1978Parament din marmură de Tennessee




Anii ’80 au marcat o ‘explozie’ în ceea ce prive şte utilizarea

închiderilor din piatră: rigoarea inhibant ă a Modernismului a l ăsat

locul exuberan Ńei Post-moderne, în timp ce progresele în

tehnologia de fabricare a pietrei au redus semnific ativ costurile.

Combinând valorile simbolice ale arhitecturii tradi Ńionale cu

structura ra Ńional ă a Modernismului, Post-modernismul a c ăpătat

notorietate şi legitimare odat ă cu construc Ńia cl ădirii AT&T a lui

Philip Johnson la New York (1983) ce aminte şte de zgârie norii

începutului de secol 20.


Philip Johnson, AT&T (Sony) Building, New York, 1984Parament din granit roz




Michael Graves, Humana Headquarters Building, Louis ville, Kentucky 1985Parament exterior din diverse sortimente de granit


Cesar Pelli, World Financial Center, New York,1985–19 88Parament din granit lustruit şi tratat termic




Cesar Pelli, World Financial Center, New York,1985–19 88Parament din granit lustruit şi tratat termic


Hans Hollein, Magazinul de bijuterii Schullin, Viena , 1974

Ironia post-modernist ă




Vittorio Mazzucconi, 22 Avenue Matignon, Paris, 1976



Venturi, Scot-Brown & Associates, Sainsbury Wing of the National Gallery, London, 1987





Aldo Rossi, Monumentul lui Sandro Pertini, Milano, 19 90Marmură gri şi roz

Blocul de piatr ă ca modul compozi Ńional










Charles Correa, Jawahar Kala Kendra Museum, Jaipur, India, 1993





Charles Correa, Jawahar Kala Kendra Museum, Jaipur, India, 1993



Charles Correa, British Council Library, New Delhi, India, 1993





Frank Lloyd Wright, Taliesin West, Scottsdale, Ariz ona, 1937

Piatra “reinventat ă”


Eero Saarinen, Stiles and Samuel Morse Colleges, Univers itatea Yale, New Haven, Connecticut, 1962





Eero Saarinen, Stiles and Samuel Morse Colleges, Univers itatea Yale, New Haven, Connecticut, 1962



SOM, Beinecke Library, Yale University, Connecticut, 1963Plăci subŃiri de marmură albă în rame de granit

Piatra ca membran ă translucid ă sau filtru




PIATRA ÎN ARHITECTURA CONTEMPORAN Ă

Ast ăzi, piatra nu mai este printre principalele materia le de zid ării

structurale. Cu toat ă productivitatea utilajelor actuale, costul

prelucr ării pietrei este în continuare ridicat, la fel cost ul

transportului şi manoperei de şantier.

Doar în anumite regiuni se men Ńine o utilizare relativ extins ă a

pietrelor locale, la construc Ńii de dimensiuni mici.

De cele mai multe ori piatra este utilizat ă ca PARAMENT (simplu

sau dublu) în asociere cu b.a. sau ca PLACAJ.

Lapeña y Torres, Fa Ńada magazinului El Corte Ingles, Barcelona, 1990-94Placaj din piatră




Lapeña y Torres, Fa Ńada magazinului El Corte Ingles, Barcelona, 1990-94Placaj din piatră

PIATRA ÎN ARHITECTURA MODERN Ă ŞI CONTEMPORANĂ

Alvaro Siza, Centro Galego de Arte Contemporanea,Santiago de Compostela, Espana, 1994

Piatra asociat ă vizibil cu materiale moderne

PIATRA IN ARHITECTURA CONTEMPORAN Ă




Livio Vacchini, Casa Rezzonico, Vogorno, Ticino, Elve Ńia, 1985 Parament din zidărie de piatră + beton armat

Peter Zumthor, Baie termal ă, Vals, Elve Ńia, 1994-1996PereŃi dubli din blocuri de gnais + miez de beton armat




Mario Botta, Chiesa di san Giovanni Battista, Mogno, Valle Maggia, Elve Ńia, 1996-1998

Zidărie dublă din piatră de talie gri alternată cu marmură albă + miez din b.a.


Mario Botta, Chiesa di san Giovanni Battista, Mogno, Valle Maggia, Elve Ńia, 1996-1998

Zidărie dublă din piatră de talie gri alternată cu marmură albă + miez din b.a.




Herzog & de Meuron, Dominus Winery, Yountville, Calif ornia, 1998











Kengo Kuma, Stone Museum, Nasu, Japan, 2000





Kengo Kuma, Chokkura Plaza, Takanezawa, Japan, 2006PereŃi structurali din piatră “Ooya” + reŃea din oŃel






ZIDARIE Curs 1c_piatra 20

Documents

Transcript of ZIDARIE Curs 1c_piatra 20