2012_05_Structuri Zidarie

22
Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie _________________________________________________________________________________________________ ________ Structuri din blocuri din zidarie Caiete de Sarcini "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

Transcript of 2012_05_Structuri Zidarie

Page 1: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

Structuri din blocuri din zidarie

Caiete de Sarcini

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

Page 2: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

Cuprins

1 PREVEDERI GENERALE...................................................................................................................................2

1.1 Domeniul de aplicare...............................................................................................................................................2

1.2 Clasificare.............................................................................................................................................................. 2

2 STANDARDE SI NORME....................................................................................................................................2

3 ECHIPAMENT.....................................................................................................................................................3

4 MATERIALE........................................................................................................................................................ 4

4.1 Caramizi, blocuri si placi ceramice..............................................................................................................................4

4.2 Lianti...................................................................................................................................................................... 4

4.3 Varul...................................................................................................................................................................... 4

4.4 Cimentul................................................................................................................................................................ 5

4.5 Agregate................................................................................................................................................................ 5

4.6 Nisipul.................................................................................................................................................................... 5

4.7 Apa....................................................................................................................................................................... 6

4.8 Aditivi..................................................................................................................................................................... 6

4.9 Adaosuri impermeabile............................................................................................................................................6

4.10 Ipsosul (STAS 545/1 – 80)........................................................................................................................................6

4.11 Aracetul................................................................................................................................................................. 6

4.12 Otel beton.............................................................................................................................................................. 6

4.13 Mortar.................................................................................................................................................................... 6

4.13.1 Clasificarea mortarelor pentru zidarii.....................................................................................................6

4.13.2 Caracteristicile mortarelor......................................................................................................................7

4.13.3 Dozajele mortarelor................................................................................................................................7

4.13.4 Prepararea mortarelor............................................................................................................................7

5 TRANSPORT.......................................................................................................................................................7

5.1 Transport, manipulari si depozitare caramizi, blocuri si placi ceramice.............................................................................7

5.2 Transportul si depozitarea cimentului..........................................................................................................................8

5.3 Transportul si depozitarea nisipului.............................................................................................................................8

5.4 Transportul si manipularea mortarului.........................................................................................................................8

6 CONDITII DE EXECUTIE....................................................................................................................................9

6.1 Desfasurarea procesului tehnologic la executarea zidariei de caramida....................................................................13

7 CONDITII DE CALITATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE..................................................................................13

8 RECEPTIA LUCRARILOR DE ZIDARIE............................................................................................................14

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 1

Page 3: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

1 PREVEDERI GENERALE

Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre artificiale arse sau nearse, de orice forma, asezate dupa

anumite reguli si legate între ele cu ajutorul mortarului.

Pietrele artificiale arse, curent utilizate, sunt: caramizile, blocurile si placile din argila arse, caramizile silicocalcaroase din

amestecuri de nisip si var autoclavizat, etc.

Pietrele artificiale nearse, curent utilizate sunt caramizile, blocurile si placile din beton greu, beton usor, beton celular

autoclavizat, etc.

1.1 Domeniul de aplicare

Indicatiile de mai jos sunt valabile numai pentru zidaria executata din pietre artificiale arse – denumita în mod uzual

zidarie de caramida si utilizata la executia constructiilor.

1.2 Clasificare

Dupa rolul pe care îl are în constructie zidaria de caramida poate fi:

- de portanta sau de rezistenta – care sustine greutatea proprie si greutatea altor elemente alaturate precum: plansee, acoperisuri etc. (ex. pereti, stâlpi, arce, bolti, cupole etc.)- autoportanta – care sustine numai greutatea proprie (ex. pereti cosuri de fum)- de neportanta sau de umplutura – care este sustinuta de alte elemente de constructiiprecum pereti, stâlpi si plansee din beton armat, metal, lemn etc.

2 STANDARDE SI NORME

STAS–uri care reglementeaza probleme ale constructiei din zidarie portanta:1. 456 – 73: Caramizi de constructie din argila arsa. Reguli si metode pentru verificarea calitatii.

2. 457 – 86: Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Caramizi pline presate pe cale umeda.

3. 5185/2 – 86: Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni.

4. 5185/1 – 86: Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.

5. 8560 – 80: Caramizi de constructii din argila arsa. Caramizi si blocuri cu goluri orizontale.

6. 1667 – 76: Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

7. 790 – 84: Apa pentru mortare si betoane.

8. 146 – 80: Var pentru constructii.

9. 3910/1 – 76: Var. Reguli pentru verificarea calitatii.

10. 3910 – 80: Var hidratat în pulbere pentru constructii.

11. 6232 – 76: Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si tehnologie.

12. 226/1 – 87: Clincher portland si ciment portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice.

13. 1500 – 78: Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.

14. 388 – 80: Lianti hidraulici. Ciment portland.

15. 6486 – 68: Ciment portland cu întarire rapida. RIM.

16. 545/1 – 80: Ipsos pentru constructii.

17. 1030 – 85: Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.

18. 2634 – 80: Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.

19. 10104 – 83: Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.

20. 10109/1 – 82: Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.

21. 3622 – 86: Betoane de ciment. Clasificare.

22. 8600 – 79: Tolerante în constructii, sistem de tolerante dimensionale.

23. 6657/1 – 89: Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.

Conditiitehnice generale de calitate.

24. 1799 – 88: Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor

si betoanelor folosite la executarea lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.

25. 6793 – 86: Cosuri. Canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.

26. 1040 – 85: Lemn rotund de rasinoasa pentru constructii. Manele si prajini.

27. 857 – 83: Constructii de lemn. Piese si elemente din lemn pentru constructii. Conditii

tehnice generale de calitate.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 2

Page 4: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

28. 9072 – 72: Masuri de siguranta contra incendiilor. Masuri constructive pentru sobe.

29. 4184 – 76: Utilaje tehnologice folosite în constructii – montaj. Nomenclator.

30 2562 – 80: Roaba metalica.

31. 2563 – 76: Tomberoane.

32. 8188 – 79: Bena basculanta.

33. 4375 – 79: Ciocan pentru zidarie.

34. 4452 – 74: Mistrii.

35. 9404 – 81: Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice cu platform autoridicatoare.

Normative republicane care reglementeaza probleme ale constructiei de locuinte din zidarie portanta1. C 169 – 88 Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si

industriale BC 5/88.

2. P 10 – 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii BC 1/87.

3. C 29 – 95 Normativ privind consolidarea terenurilor slabe de fundare prin procedee mecanice BC 8/86.

4. P 7 – 92 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe BC 2/93.

5. P 2 – 85 Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor din zidarie BC 1/85.

6. C 126 – 75 Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramida si blocuri ceramice BC 1/76.

7. C 17 – 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala BC 1/83.

8. C 19 – 79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în constructii BC 8/79.

9. P 59 – 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton BC 10/86.

10. C 28 – 88 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton Bc 7/83.

11. C 155 – 87 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate BC 2/91.

12. C 140/86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si b.a.

13. C 156 – 89 Îndrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 – 71. Elemente prefabricate din beton armat si

beton precomprimat. BC 1/91.

14. C 130 – 78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin corectare a mortarelor si betoanelor la executia constructiilor

sau a lucrarilor de reparatii si consolidari BC 8/79.

15. C 16 – 84 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente BC 6/85.

16. C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente BC 1 – 2/86.

17. F.I. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii precum si pentru

receptia terenului de fundare, fundatiilor si structurilor BC 4/76.

18. F.I. Norme republicane de protectia muncii

19. C 237 – 92 Instructiuni tehnice pentru utilizarea superplastifiantului ADCOM la prepararea betoanelor BC 1/93.

20. A 118 - 83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului BC 5/83.

3 ECHIPAMENT

MASINI, SCULE SI DISPOZITIVE NECESARE ZIDARULUI

1. Abstec din lemn sau metalic

2. Bob

3. Compas

4. Ciocan de zidarie

5. Cancioc

6. Dreptar din lemn sau metalic

7. Dreptar de colt, metalic

8. Echer cu unghi fix 90o, metalic

9. Echer cu unghi variabil, metalic

10. Fir cu plumb

11. Furtun de nivel

12. Lada pentru mortar

13. Lopata pentru mortar

14. Lopata – cauciuc

15. Macara pentru fereastra

16. Metru metalic

17. Mistrie

18. Nivela (boloboc)

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 3

Page 5: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

19. Ruleta metalica

20. Rostuitor

21. Roaba

22. Sapa pentru mortar

23. Schela

24. Sfoara pentru trasat

25. Scripete

26. Tomberon

27. Transportor cu banda

4 MATERIALE

4.1 Caramizi, blocuri si placi ceramice

- Caramizi pline presate pe cale umeda - Marca: 50,75,100, 240x115x63, 240x115x88

- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - Marca: 50,75,100, 240x118x138, 240x115x188, 290x140x188

- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale – Toate formatele

Pentru constructii în grad seismic 8 si 9 se vor utiliza numai caramizi de cal.a-I-a.

Calitati, verificarea si încercarea lor pe santier:

Caramizile pline, caramizile si blocurile ceramice cu goluri trebuie sa îndeplineasca conditiile calitative prevazute în :

- STAS 457 – 80, caramizi pline presate pe cale umeda;

- STAS 5185 – 80, caramizi si blocuri cu goluri verticale;

- STAS 7580 – 80, caramizi si blocuri cu goluri orizontale în care sunt aratate conditiile de receptie, transport, manipulare

si depozitare;

La o examinare vizuala pe santier, se pot verifica urmatoarele aspecte:

- caramizile sa aiba forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchiile drepte si fetele plane;

- sa fie bine arse, lovite cu ciocanul sa dea un sunet clar – metalic, sunetul dogit arata ca arderea nu s-a facut complet

sau caramida prezinta fisuri sau crapaturi;

- sa fie dure – muchii nesfarâmicioase la presiunea degetelor;

- sa aiba o structura omogena, cu putini pori, cu o culoare cât mai uniforma si fara fisuri, crapaturi sau goluri;

- sa nu contina parti silicoase sau calcaroase;

- sa aiba o umiditate de maxim 18 %;

Verificarea si încercarea caramizilor pline, caramizilor si blocurilor ceramice cu goluri verticale si orizontale se face

conform STAS 456 – 75.

4.2 Lianti

Liantii sunt substante minerale sub forma de pulberi care în prezenta apei îsi modifica starea fizica si chimica, astfel ca

dupa întarire se leaga între ele agregatele sau elementele între care au fost puse si trebuie sa îndeplineasca

urmatoarele conditii:

- amestecati cu apa dau un aspect plastic;

- sa adere bine la materiale;

- sa se întareasca într-un anumit timp;

- dupa întarire sa nu prezinte variatii mari de volum.

Liantii sunt hidraulici si nehidraulici. Principalii lianti care se utilizeaza la executarea zidariilor sunt varul si cimentul.

4.3 Varul

Varul trebuie sa îndeplineasca conditiile de calitate prevazute în STAS 146 – 80.

Pe santier varul poate sosi sub doua forme:

- var nestins (bulgari);

- var stins (var gros în panta).

Varul bulgari trebuie ferit de umezeala. De aceea depozitarea se face în încaperi închise si pardosite, departe de

materiale inflamabile, deoarece datorita umiditatii din aer,varul bulgari se încalzeste si poate provoca incendii.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 4

Page 6: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

Pasta de var se obtine prin stingerea varului pe santier.

Stingerea se poate face manual sau mecanizat. Stingerea manuala a varului se aplica

numai la santierele mici.

Varul pasta nu poate fi folosit decât daca s-a îngrosat suficient, pâna la aparitia

crapaturilor. Pentru aceasta sunt necesare cel putin 14 zile.

Verificarea calitatii varului se va face conform indicatiilor STAS 3910/1 –76.

4.4 Cimentul

Cimentul este un liant hidraulic de minerale care amestecat cu apa se întareste la timp.

TIPURI DE CIMENTURI FOLOSITE PENTRU MORTARE:

1. Mortare de zidarie sau tencuiala de marca M50

2. Mortare de zidarie sau tencuiala de marca M100

Cimenturile portland fara adaosuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 388-80.

Cimenturile cu adaosuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1500-78.

Pentru reglarea timpului de priza se permite adaugarea unei cantitati de gips în limitele conditionate de STAS 388-80.

Încercarile cimenturilor pe santierLa un ciment se pot face urmatoarele verificari:

a) Starea de conservare a cimentuluiUn ciment tinut la umezeala se poate altera cu usurinta. Pentru verificarea starii de conservare se cern 10 kg de ciment

printr-o sita cu 25 ochiuri/cmp. Pe sita nu trebuie sa ramâna cocoloase

b) Timpul de prizaCimentul amestecat cu apa face priza. Începutul prizei se determina cu aparatul Vicat. Daca pe santier aceasta nu

exista, atunci se prepara din 800 g ciment, o pasta de consistenta normala din care se prepara 5 cocoloase de 4 cm

diametru si se aseaza pe placi de sticla unse cu ulei. Pe acestea cocoloasele se turtesc ajungând la diametrul de 7-8

cm, si grosimea 1 cm. La fiecare 15 minute se fac în turte taieturi usoare. Dupa un anumit timp, urma lasata de briceag

pe turte nu mai dispare. Acest moment marcheaza începutul prizei. Când briceagul tras pe turta fara apasare nu mai

lasa urme, priza s-a sfârsit.

c) Necesarul de apaNecesarul de apa de amestecare pentru pasta de consistenta normala se stabileste prin determinarea consistentei

pastei de ciment. Aceasta se face cu aparatul Vicat, înlocuind acul cu o tija cilindrica cu diametrul de 10 mm. Pasta se

considera normala daca sonda se opreste la 5-7 mm de placa de sticla.

4.5 Agregate

Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sunt: nisipul natural de cariera sau de râu si nisipul de concasare.

4.6 Nisipul

Nisipul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie aspru la pipait, adica sa scârtâie când este frecat între degete

- sa fie curat, adica sa nu lase murdarie când este frecat între degete;

- în stare uscata el trebuie sa curga usor printre degete;

Nisipul cel mai bun este nisipul silicios (cuartos) de culoare alba. În nisip în general se pot gasi: argila, substante humice,

carbuni, saruri si mica.

- Argila este daunatoare atunci când formeaza un învelis aderent la suprafata granulelor,

deoarece împiedica cimentul de a adera la granule.

- Substantele humice sunt de asemenea daunatoare deoarece au un caracter acid.

- Prezenta carbunelui este daunatoare, deoarece poate dezagrega mortarul.

- Sarurile din nisip pot provoca eflorescenta pe suprafetele peretilor, fiind în estetice.

- Foitele de mica sunt periculoase deoarece cimentul nu adera la ele.

Determinarea substantelor straine din nisipDeterminarea continutului de impuritati se face conform indicatiilor STAS 4606/80.

Determinarea argilei se face prin spalarea unei cantitati precise de nisip în mai multa apa pâna la obtinerea nisipului

curat, care se usuca si se cântareste din nou. Diferenta de greutate reprezinta argila înlaturata si ea se raporteaza

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 5

Page 7: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

procentual la nisipul spalat. Aceasta determinare se executa în laborator. Procentul maxim de argila este de 1 %.

Procentul maxim de carbune admis este 0,5 %. Sarurile se determina numai pe cale de laborator si nu trebuie sa

depaseasca 1,2 %. Mica se apreciaza vizual si nu trebuie sa depaseasca 1 %. Nu se admit în nisip resturi organice,

animale sau vegetale, pelicule de argila etc.

Umiditatea nisipuluiNisipul în stare umeda îsi mareste mult volumul de 4-6 % si poate denatura proportia reala dintre nisip si ciment. Daca

nisipul se masoara la volum si este umed atunci trebuie scazuta proportional cantitatea de ciment, pentru a nu rezulta un

mortar prea gras. La o umiditate de 4-6 % nisipul creste 30 – 35 %.

4.7 Apa

Apa trebuie sa fie limpede fara miros. Se vor trimite probe la laborator, pentru a stabili daca poate fi utilizata.

4.8 Aditivi

Aditivii sunt substante care adaugate la mortare în timpul operatiei de malaxare, încetinesc procesul de întarire si

îmbunatatesc lucrabilitatea amestecului proaspat. Petargolul este un aditiv întârzietor pentru mortare deoarece

prelungeste timpul de priza. Este utilizat la prepararea materialelor de zidarie sau tencuiala de marca M 25, M50 si M

100 în urmatoarele limite:

- pentru mortare M 25 (2,4 + 0,3) l. aditiv/100 kg. ciment;

- pentru mortare M50 (2,1 + 0,3) l. aditiv/100 kg. ciment;

- pentru mortare M 100 (1,5 + 0,3) l. aditiv/100 kg. ciment;

În cazul mortarelor de ciment se poate utiliza plastifiant DISANOL conf. STAS 8625- 70.

4.9 Adaosuri impermeabile

Acestea se adauga în cantitati mici la mortarele pentru protejarea elementelor de constructii împotriva umiditatii.

Adastopul „p” este un adaos impermeabilizat pentru mortare, se prezinta sub forma de pulbere de culoare alb - galbuie sau gri.

4.10 IPSOSUL (STAS 545/1 – 80)

Ipsosul se livreaza în ambalaje – saci. Transportul se face cu vehicule acoperite si se depoziteaza în magazii curate,

ferite de umezeala. Termenul de garantie este de 30 zile de la data livrarii.

4.11 ARACETUL

În prepararea mortarelor adezive pentru zidarii din blocuri mici de b.c.a. cu rosturi –sustineri se utilizeaza urmatoarele

tipuri:

- aracet DP 25 dau DP 50 conform STAS 7058 – 80;

- aracet CPHB conform N.O.Ch.N.I.I. 314 – 73;

- aracet C.I.C. conform N.I.Ch. N.I. 3314 – 73;

4.12 OTEL BETON

Pentru zidaria armata se vor folosi armaturi din OL 57 458-1-79 si sârma rotunda STAS 837-78, pentru armaturi

constructive. PC 52 si PC 60 pentru armaturile de rezistenta determinate prin calcul pentru (buiandrugi, centuri,

stâlpisori).

4.13 MORTAR

Mortare pentru zidarie trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1030-70.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 6

Page 8: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

4.13.1 Clasificarea mortarelor pentru zidarii

a. Dupa greutatea specifica aparenta

- mortare grele, cele care au greutatea specifica aparenta 1800 kgf/mc;

- mortare mijlocii cele care au greutatea între 1300 –1800 kgf/mc;

- mortare usoare cele care au greutatea specifica între 1000 – 1500 kgf/mc;

- mortare foarte usoare care au greutatea specifica 100 kgf/mc;

b. Dupa natura liantului;

- mortare de var marca M4, la zidarii cu solicitari foarte mici;

- mortare din var ciment M 10, la zidarii cu solicitari moderate;

- mortare de ciment marca M 25 si M30, la zidarii cu solicitari mai importante

c. Dupa rezistenta la compresiune mortarele se clasifica pe marci: M4, M 10, M25, M 50, M100.

4.13.2 Caracteristicile mortarelor

a. Consistenta mortarelorPentru determinarea consistentei mortarelor se foloseste conul etalon, care are urmatoarele dimensiuni:

- diametrul bazei 75 mm;

- înaltimea 145 mm;

- generatoarea împartita în 15 diviziuni;

- greutate conului 300 g;

În functie de dozaj mortarele pot fi:

- vârtoase;

- plastice;

- fluide.

În conformitate cu Stas 1030–70 consistenta mortarelor pentru zidarie din caramida plina, trebuie sa fie cuprinsa între

8…13 cm, iar pentru zidaria din caramida cu gauri sau blocuri ceramice cu gauri de 7…8 cm.

b. Tendinte de segregareCoeficientul de segregare conform STAS 2634-70 trebuie sa nu depaseasca 50 cmp pentru mortare de zidarie si 40 cmp

pentru mortare de tencuiala

c. Densitatea aparentaSe determina conform STAS 1030 – 70 m si în cazul mortarelor obtinute, densitatea aparenta trebuie sa fie cuprinsa

între 1950-2200 kg/mc.

d. Elasticitatea si lucrabilitateaAceste proprietati ale mortarului de a fi usor prelucrat se stabileste prin încercari.

e. ContractiaConsta în aparitia unor fisuri în mortarul din rosturile zidariei si reduce rezistenta zidariei. Aceasta se poate împiedica

printr-o granulometrie a nisipului bine ales.

f. AdeziuneaMortarele pentru zidarie trebuie sa adere bine la suprafata caramizilor sau blocurilor. Adeziunea mortarelor depinde si de

natura liantului folosit, precum si de natura si de calitatea caramizilor.

g. Rezistenta la compresiuneEste rezistenta fata de compresiunea pe care o suporta un cub de mortar (cu latura de 7,07 cm) pe cmp pâna la repere.

4.13.3 Dozajele mortarelor

Compozitiile si dozajele orientative pentru mortarele de zidarie se stabilesc conform normativelor.

Daca se utilizeaza întârzietori de întarire tip Retargel sau Preplast, proportia de aditiv trebuie sa se încadreze în

urmatoarele limite:

- pentru mortare M25 (2,4 + 0,3) aditiv /100 kg ciment;

- pentru mortare M50 (2,1 + 0,3) aditiv / 100 Kg ciment;

- pentru mortare M100 (1,5 + 0,3) aditiv /100 kg ciment.

4.13.4 Prepararea mortarelor

Se poate face în betoniere obisnuite sau în malaxoare cu amestecare fortata. La prepararea mortarului prin mijloace

mecanizate trebuie sa se asigure:

- dozarea cât mai exacta a componentelor, cu toleranta de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate;

- amestecarea în grijita a mortarului pana la omogenizare.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 7

Page 9: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

5 TRANSPORT

5.1 Transport, manipulari si depozitare caramizi, blocuri si placi ceramice

Pentru evitarea risipei prin deteriorarea caramizilor si pentru reducerea duratei si a cheltuielilor de transport, se va evita

manevrarea manuala a caramizilor, preferându-se ambalarea acestora.

Modurile de ambalare a caramizilor sunt:

- pachetizat;

- paletizat;

- containerizat;

Cea mai eficienta metoda este pachetizarea, deoarece nu necesita returnarea ambalajului la furnizor.

Transportul pachetelor de la punctual de aprovizionare la santier se va face cu:

- autocamioane;

- autoremorci (hi 20);

- semiremorci (SNP 10);

- în interiorul santierului, cel mai indicat mijloc de transport este motostivuitorul care poate servi la descarcare, transport

local si ridicare la înaltimi mici.

Pentru manipularea pachetelor se utilizeaza urmatoarele dispozitive ajutatoare:

- furca echilibrata;

- furca reglabila cu cos de protectie;

- carucior pentru transportul subpachetelor;

- paleta de lemn de uz intern.

Furcile echilibrate si reglabile servesc la încarcarea de caramizi balotate. Cosul de protectie se foloseste împreuna cu

furca reglabila la ridicarea pachetelor de caramizi pe obiect.

Utilajele utilizate pe santier pentru manipularea pachetelor de caramizi sunt:

- macaraua turn;

- ascensorul de materiale;

- motostivuitorul.

Pentru evitarea manipularilor suplimentare este indicat ca ritmul de aprovizionare a santierului cu pachete sa fie corelat

cu ritmul de executie, astfel ca pachetele în momentul sosirii pe santier sa fie ridicate din mijlocul de transport direct pe

obiect acolo unde caramizile urmeaza sa fie puse în opera, eliminându-se astfel depozitele intermediare pe santier. În

aceasta situatie la depozitarea pachetelor direct pe platformele de lucru este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

- distanta minima între pachet (paleta) si marginea zidului va fi de 70 cm;

- distanta între pachete (palete) în toate directiile va fi de cel putin 1,20 m;

- se va interzice asezarea a mai mult de 2 pachete (palete) pe deschiderea elementelor de rezistenta

- între pachete (palete) se intercaleaza lazile cu mortar.

În cazurile extreme când totusi santierul este aprovizionat cu caramizi în vrac atunci acestea se vor aseza pe cant în

mijloace de transport. Depozitarea pe santier se va face în stive de cate 200 sau 250 bucati a caror baza este formata

din 10 caramizi pentru a fi manipulate cu usurinta si fara a produce deteriorari. Când caramizile ramân mai mult timp pe

santier, se recomanda ca stivele sa se aseze pe platforme nivelate luând masuri de protejare (acoperirea cu carton

asfaltat, folie de

material plastic, etc.).

Se interzice încarcarea si descarcarea caramizilor prin aruncare sau prin basculare.

Se interzice depozitarea sau transportul în gramada.

5.2 Transportul si depozitarea cimentului

Cimentul livrat în vrac se transporta în vagoane de cale ferata prevazute cu recipient pneumatic.

Acesta se depoziteaza pe santier în silozuri metalice care se aseaza în imediata apropiere a statiei de montare.

Cimentul ambalat în sac, se transporta în vagoane închise sau în autovehicule bine acoperite. Se depoziteaza în

magazii bine închise si acoperite. Sacii de ciment se aseaza în cel mult 10 rânduri. Între stive si peretii exteriori se lasa

un spatiu liber de 50 cm, iar între stive se lasa liber spatiul necesar pentru circulatia unui om.

Termenul de garantie al cimentului cu adaosuri este de 60 zile de la data expedierii, iar al cimentului portland fara

adaosuri este de 45 zile de la data livrarii."Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 8

Page 10: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

5.3 Transportul si depozitarea nisipului

La santier, nisipul se transporta fie în vagoane basculante, fie în autobasculante.

Depozitarea nisipului se face în apropierea statiei de mortare, iar transportul lui în incinta santierului se face cu benzi

transportoare sau alte mijloace de transport.

5.4 Transportul si manipularea mortarului

Mijloacele de transport trebuie sa fie: etanse, curate, sa permita fara eforturi, golirea totala si rapida.

a. Transportul pe orizontalaPe distante mai mici de 100 m transportul se face cu: roabe, tomberoane, dumpese pitice si pompe. Pe distantele mari

se pot folosi; autocamioane, basculante, bene speciale cu autoagitatoare.

b. Transportul pe verticalaMortarul se transporta în bene ridicate cu macaraua, bobul mobil, ascensorul pentru persoane si materiale, pompa de

mortar.

c. Durata maxima de transport a mortarelor- mortarele de var, în maxim 10 ore de la preparare;

- mortarele de ciment – var cu aditiv întârzietor, cu maxim 16 ore de la preparare;

- mortarele de ciment – var fara întârzietor, în maxim 1 ora de la preparare.

6 CONDITII DE EXECUTIE

Clasificarea zidariilorDupa modul de alcatuire zidariile sunt:

- zidarii simple, alcatuite dintr-un singur tip de materiale;

- zidarii mixte, alcatuite din cel putin 2 tipuri de materiale;

- zidarii armate sunt cele în masa carora este înglobata o armatura de otel;

- zidarii complexe sunt cele în masa carora sunt înglobati stâlpisorii din beton armat;

Dupa grosimea lor, zidariile se clasifica astfel:- zidarie de 1/4 caramida;

- zidarie de 1/2 caramida;

- zidarie 1 caramida;

- zidarie de 1,1/2 caramida;

- zidarie de 2 caramizi.

Elementele zidariei:Caramizile se pot aseza pe lat si pe muchie. Spatiile dintre caramizi umplute cu mortar poarta denumirea de rosturi.

Acestea pot fi orizontale si verticale dupa pozitia pe care o au în zidarie.

Dupa cum sunt executate rosturile pot fi:

- pline – când sunt umplute cu mortar cel putin pâna la fata zidariei

- goale – cele care nu sunt umple cu mortar pâna la fata zidariei.

Asezarea caramizilor în zidariea. Legatura în lungul zidului – se aplica în mod curent la 1/2 caramida;

b. Legatura în latimea zidului – se foloseste curent la zidaria cu grosime de o caramida;

c. Legatura în bloc – este o combinatie a legaturii în lungime cu cea în latime;

d. Legatura în cruce – este asemanatoare cu cea în bloc cu deosebire ca la fata zidariei rosturile verticale ale rândurilor

de caramizi în lung nu se mai mentin din doua în doua rânduri pe aceeasi verticala, fiind decalate.

. Goluri în peretiPentru usi, ferestre etc.:În scopul montarii corecte a tâmplariei dimensiunile de executie a golurilor trebuie sa fie cu câte 5 mm mai mari decât

dimensiunile golurilor indicate în proiect. Fixarea tâmplariei în golurile zidariei se realizeaza cu ghermele confectionate

din lemn de esenta tare si se zidesc odata cu fixarea zidului. Înainte de montare ghermele se în moaie în carbolineum. În

zone seismice de gradul 6 si 7 nu se admit goluri care se întrerup la nivelul planseului sau cele intermediare, în mod

exceptional, întreruperea centurii în dreptul casei scarii, cu conditia întaririi marginii golului prin stâlpi de beton armat. În

zonele de gradul 8 si 9, seismic nu este admisa prevederea de arce de zidarie peste goluri, în locul buiandrugilor.

Fixarea tâmplariei în golurile zidariei se realizeaza cu ghermele. Ghermele se confectioneaza din lemn de esenta tare

(fag, stejar, salcâm) si se zidesc o data cu executarea zidului, avându-se grija ca fibrele lemnului sa fie dispuse în

grosimea peretelui, astfel încât cuiele sa poata fi batute perpendicular fata de directia fibrelor lemnului. Înainte de "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 9

Page 11: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

montare, ghermele se înmoaie în carbolineum. În mod obisnuit, la fiecare gol de usa sau fereastra se prevad cel putin 2

x 3 sau 2 x 2 ghermele. La stâlpii din zidarie executati între goluri de ferestre se folosesc ghermele de dimensiuni reduse

între ele cu otel beton sau otel balot.

Tâmplaria metalica se monteaza în golurile zidariei cu ajutorul praznurilor metalice fixate prin sudura pe tâmplaria

metalica. În acest scop, la executarea zidariei se prevad golurile necesare în care patrund praznurile si care se umplu cu

mortar de ciment .

BuiandrugiBuiandrugii sunt elemente de rezistenta asezate deasupra golurilor, capabile sa transmita încarcarile la reazeme. În mod

curent buiandrugii se executa din beton armat. a. Buiandrugii din beton armat monolit – se executa în cofraje din panouri

de inventor montate deasupra golului. Legatura cu zidaria se asigura lasând stropi pe reazeme.

Dupa turnarea si întarirea betonului se continua executia zidariei peste buiandrug.

Pentru reducerea pierderilor de caldura si pentru evitarea consumului, se recomanda placarea buiandrugilor la exterior

cu caramida.

b. Buiandrugii tipizati din beton armat prefabricat sunt de doua tipuri:

- buiandrugi prefabricati pentru ziduri neportante cu deschideri sub 90 cm, se aseaza functie de grosimea zidului. Pentru

deschideri pâna la 2,4 m buiandrugii zidurilor neportante au sectiunea tipizata 12 x 19 cm;

- buiandrugii prefabricati pentru zidarii portante pentru deschidere pâna la 1,4 m pot fi folositi singuri sau cuplati functie

de latimea zidului. Montarea lor se face pe un pat de mortar.

CenturiBarele de centuri vor fi întarite prin suprapunere si legate pe 40 diametre. În aceeasi sectiune nu se vor înnadi mai mult

de 50% din bare între înnadiri fiind lasata o distant de cel putin 1 m. Barele longitudinale vor fi ancorate la intersectii pe o

lungime de 40 diametre dincolo de marginea centurii în care se ancoreaza.

CosuriCosurile pentru canale de fum pot fi înglobate în zidurile cladirii sau independente. Se va evita amplasarea cosurilor în

zidurile exterioare. Nu este permisa iesirea pe acoperis în dreptul daliilor si a coamelor înclinate. Pentru a nu se micsora

rezistenta si grosimea peretilor se va evita amplasarea golurilor pentru cosuri si pereti portanti sau la încrucisarea

acestor pereti.

Zidaria cosurilor se va executa cu materiale rezistente la actiunea caldurii si a gazelor de preferinta caramizi pline

presate pe cale umeda. Rosturile vor trebui bine umplute cu mortar.

Pe acoperis se monteaza în jurul cosului o pazie de tabla, introdusa în rosturi si fixata în cuie cu cioc. Peste pazie se

monteaza învelitoarea.

Pentru executia cosurilor trebuie sa se respecte masurile de prevenire si stingerea incendiilor.

Ziduri despartitoareZidurile despartitoare interioare se executa de regula din caramizi pline presate pe cale umeda sau din caramizi gaurite

în grosime de 7,5 cm cu zidurile de 1 / 4 caramida se vor executa cu mortar de ciment-var de marca cel putin 25. Se

recomanda consolidarea zidurilor de 1 / 4 caramizi cu armaturi din sârma 0 3 mm la fiecare 3 rânduri sau cu otel beton 0

6 mm fiecare 5-7 rânduri - armaturile fiind acoperite cu mortar. La zidurile de 1 / 4 caramida care depasesc lungimea

libera de 5 m sau înaltimea libera de 3,5 se vor lua masuri suplimentare de asigurarea stabilitatii.

Canale de ventilatie:Canalele de ventilatie pot fi:

- individuale, pentru cladiri cu cel mult trei niveluri;

- colectoare, la care se racordeaza canalele secundare;

Canalele de ventilatie individuale se pot confectiona din urmatoarele materiale:

- tuburi si blocuri conf. STAS 1623 / 74;

- Caramizi pline de argila arsa, conf. STAS 457 – 80;

Canalele de ventilatie vor fi echipate cu usite etanse de curatire, din materiale în combustibile conf. STAS 6793 – 82.

Canalele se executa din elemente prefabricate conf. STAS 6516 – 74.

Zidaria simpla din caramizi si blocuri ceramicea. Alcatuirea zidariei simple

Zidaria simpla se alcatuieste din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant (cu exceptia celor cu goluri

verticale care se aseaza numai pe lat), în rânduri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor din caramizi pline si cu

goluri verticale, pe lânga caramizi întregi se folosesc si fractiuni necesare teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor.

În ziduri de 1/2 caramida grosime este permisa folosirea caramizilor sparte (jumatate sau mai mare) în proportie de

maxim 15%.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 10

Page 12: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

Rosturile verticale se tes astfel încât suprapunerea caramizilor a doua rânduri successive pe înaltime, atât în câmp cat si

la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum ¼ caramida în lungul zidului si pe 1/2 caramida pe grosimea

acestuia. Trasarea se face obligatoriu la fiecare rând.

b. Legatura între ziduri la colturi, intersectii si ramificatii

Legaturile între ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se executa alternativ, astfel: primul rând de caramizi este continuu

la unul din rânduri si se întrerupe la cel de al doilea în directia intersectiei. Rândul al 2-lea de la cel de al 2-lea zid se

realizeaza continuu, întrerupând pe cel din primul zid s.a.m.d.

Zidurile portante se alcatuiesc din caramizi sau blocuri cu aceeasi înaltime: în cazul în care acest lucru nu este posibil,

legatura între zidurile respective se va realiza prin intercalarea unui stâlpisor de beton armat.

c. Tehnologia de executie a zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice

Factorii care influenteaza calitatea, capacitatea portanta, stabilitatea, durabilitatea, capacitatea de termoizolatie si

permeabilitatea la ploaie pot fi influentate de urmatorii factori:

- Calitatea si marca caramizilor, blocurilor ceramice si mortarului (lipsa de parallelism dintre fetele caramizilor provoaca

concentrari de eforturi în dreptul rosturilor mai subtiri, iar zidaria capata deformatii suplimentare).

- Caracteristicile geometrice ale zidariei;

- Modul de tesere;

- Procedeul de asezare a caramizilor pe mortar;

- Marimea si umplerea rosturilor cu mortar;

- Consistenta mortarului.

Realizarea unei zidarii cu caracteristici scontate de proiectant este conditionata nu numai de marca mortarului ci si de o

serie de factori secundari, precum:

- conditiile în care se transporta mortarul;

- gradul de segregare a mortarului pus în opera etc.

Recomandari tehnologice

- Înainte de punerea lor în opera, caramizile si blocurile ceramice trebuiesc curatate si udate;

- Sa se respecte grosimile rosturilor (12 mm cele orizontale si 10 mm cele verticale);

- Rosturile trebuie sa fie distribuite uniform;

- Rosturile orizontale sa se afle în acelasi plan orizontal, iar cele verticale sa corespunda procesului de tesere adoptat;

- Rosturile trebuiesc umplute cu mortar pe toata adâncimea lor, lasându-se neumplute numai pe o adâncime de 1 – 1,5

cm de la fata exterioara a zidului. Cu cât rosturile sunt umplute mai bine cu atât adeziunea dintre caramida si mortar este

mai buna si deci si caracteristicile mecanice ale zidariei (rezistenta la rupere) sunt mai mari;

- Zidaria se executa în rânduri orizontale pe toata suprafata constructiei, pentru a se asigura o încarcare uniforma a

portiunilor de zidarie în curs de executie;

- Zidaria se începe de la colturi sau de la goluri.

Întreruperile în timpul zidariei se lasa în forma de trepte, de maximum 1 m înaltime. Întreruperile sa nu fie mai aproape

de 0,25 m de intersectii.

- La întreruperea lucrului nu este admisa sa se astearna mortar peste ultimul rând de caramida zidita;

- Peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti pe care ii contravântuieste, asigurându-se legatura între

pereti prin tesere sau prin stâlpisori de beton armat înglobati în zidarie.

Pentru zidariile ce se executa în perioada 15 noiembrie – 15 martie, trebuie sa se ia masuri speciale de lucru pe timp

friguros, deoarece temperaturile scazute, pot îngheta apa din mortar, împiedicând procesele de cristalizare, astfel ca

pasta de ciment nu capata rezistenta mecanica normala.

Zidaria armata din caramizi si blocuri ceramiceAlcatuirea si tehnologia de executie a zidariei armate

Zidariile armate sunt acele zidarii în masa carora înglobeaza armatura de otel, care trebuie sa reziste împreuna cu

zidaria la sectiunea diferitelor solicitari. Armarea poate fi: transversala, la care armatura este plasata în rosturile

orizontale ale zidariei, la maxim 5 rânduri de caramida pe înaltime si longitudinala (verticala) la care armatura principala

este plasata în rosturile verticale ale zidariei si legata cu etrierii dispusi în rosturile orizontale.

Armaturile trebuie executate cu grija, fiecare element trebuind sa fie asezat în pozitie exacta a planurilor de armare si

pastrare în aceasta pozitie pâna la terminarea lucrului.

Zidaria si armarea trebuie astfel legate între ele, încât sa se asigure conlucrarea lor.

Zidaria armata se executa ca si zidaria simpla de caramida, cu deosebire ca în rosturile zidariei, pe masura executarii

acesteia, se monteaza armatura din otel-beton, fie sub forma de bare izolate, fie sub forma de plase sudate. Se va

acorda o atentie deosebita realizarii grosimii corespunzatoare a rosturilor pentru a asigura protectia cu mortar a

armaturilor împotriva coroziunii.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 11

Page 13: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

La zidaria la care se prevad armaturi locale pentru armarea peretilor exteriori la colturi si ramificatii sau pentru armarea

continua a zidariei sub golurile ferestrelor se va utilize mortar de ciment var marca minima 25.

La zidaria armata propriu-zisa se va utiliza mortar de ciment var marca minim 50.

La constructii cu umiditatea relativa interioara permanenta peste 60%, se va utilize mortar de marca minima 50 –

respectiv 100.

Zidaria mixta din caramizi si blocuri ceramiceZidaria mixta folosita la realizarea peretilor exteriori si subsolului este alcatuita la exterior dintrun perete de beton iar la

interior din zidarie de caramida asezata în lung cu rosturile tesute rând – în grosime de minim 1/2 caramida. Pentru

realizarea legaturilor dintre cei doi pereti la fiecare al patrulea rând se aseaza câte o caramida transversala la interval de

maxim 1 m în lungul zidului; caramizile asezate transversal lterneaza pe înaltimea zidului. Pe înaltimea zidului, cel mult

la fiecare metru se prevede un rând de caramizi asezate transversal.

Betonul se toarna ulterior executarii peretelui de zidarie (care serveste drept cofraj interior) în straturi succesive, având

înaltimea a 3 sau 4 rânduri de caramida.

Daca proiectul prevede ca hidroizolatia verticala sa fie protejata cu un zid de ½ caramida, atunci se va executa mai întâi

acest zid împreuna cu tencuiala suport si cu hidroizolatia respectiva, care vor servi ulterior drept cofraj exterior pentru

turnarea betonului.

La turnarea betonului în zidaria mixta se va tine seama de pauza tehnologica necesara pentru întarirea mortarului din

zidaria de caramida.

Betonul va avea consistenta plastic – vârtoasa si va fi bine compactat cu mijloace manuale.

Zidaria complexa din caramizi si blocuri ceramice si blocuri bcaZidaria complexa este zidaria întarita, cu stâlpisori de beton armat cu care conlucreaza la prelucrarea încarcarilor

verticale sau orizontale. Zidaria complexa se executa ca si zidaria simpla din caramida, cu deosebire ca în dreptul

golurilor lasate în zidarie pentru stâlpii de beton se introduc în rosturile zidariei, pe masura ce se zideste, bare

independente sau plase sudate de otel – beton (O 6 – max. O 8).

Pentru o mai buna legatura a betonului din stâlpi cu zidarie de ceramica, aceasta din urma se executa în stropi pe fetele

care vin în contact cu betonul din stâlpisori; de asemenea, rosturile zidariei vor fi lasate neumplute pe o adâncime de

cca. 2 cm, pe suprafetele de contact cu betonul.

Dupa ce se executa zidaria de caramida, se trece la armarea stâlpisorilor, cofrarea laturilor libere si turnarea betonului.

Betonul trebuie sa fie de consistenta plastica si sa se toarne dupa udarea prealabila a fetelor verticale ale zidariei, care

vin în contact cu acesta. Se va da o atentie deosebita compactarii betonului, pentru a nu ramâne goluri în betonul de sub

stropi. Pentru sporirea gradului de protectie termica si pentru reducerea consumului de combustibil, se recomanda

placarea stâlpisorilor din beton armat cu zidarie de ½ caramida sau alte placaje termoizolante.

Zidaria aparentaZidaria aparenta se utilizeaza fie prin realizarea de economii si scurtarea timpului de executie, fie pentru a se obtine un

aspect caracteristic al fatadei. Zidaria aparenta poate fi executata sub forma de zidarie obisnuita cu fata îngrijit executata

si prelucrata, fie prin placare cu placaj ceramic, fie din zidarie executata din caramida de fatada, în toate cazurile se

elimina procesul de executie al tencuielii.

Zidaria aparenta cu fata prelucrataSe executa la fel ca zidaria obisnuita, însa mai îngrijit. În fatada se aseaza caramizi alese, cu muchiile drepte si întregi,

cu colturile nestirbite, fara fisuri si pe cât posibil de aceeasi culoare. Rosturile trebuie sa fie drepte, paralele si de grosimi

egale, iar teserea lor se face cu mare atentie.

Rosturile de la fata se vor lasa goale pe adâncimea de 1,5 – 2,5 cm pentru a se putea prelucra ulterior.

Mortarul scurs pe fatada se îndeparteaza în mod obligatoriu chiar în timpul executarii zidariei, pentru ca la fata sa

ramâna numai caramizi curate. Fata zidariei se prelucreaza, curatând cu acizi diluati toate petele si stropii ramasi si se

spala caramizile cu apa calda. Dupa aceea se prelucreaza rosturile cu unelte de rostuit (fulguit), rostuirea se executa

cu mortar.

Zidaria aparenta cu placaj ceramicEste o zidarie obisnuita, la fata careia se aplica placaj de caramida. Se recomanda ca zidaria sa fie executata cu stropi

la fata de cca. 3 cm lungime. Placajul se aseaza cu rosturile verticale în prelungire sau tesute. Colturile se executa cu

ajutorul caramizilor pentru placaj în forma de L.

Zidaria aparenta din caramida speciala de fatadaSe executa din caramida normala, cu exceptia rândului din fata care se executa din caramida speciala de fatada. Pentru

a se asigura lesarea necesara, caramida speciala da fatada se va aseza astfel:

- rânduri de caramida întreaga asezate în lung alternante cu rânduri de jumatati de caramida despicata pe lung si

asezate tot în lung.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 12

Page 14: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

Colturile se pot executa cu caramida plina de fatada. Aceste caramizi se aseaza alternativ în rândurile adiacente coltului,

pentru a se obtine teserea sau se pot executa din caramida speciala de fatada despicata pe lung si taiata în gherung (la

450).

6.1 DESFASURAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA EXECUTAREA ZIDARIEI DE CARAMIDA

. Trasarea elementelor de zidarieÎnainte de începerea executiei zidariei peretilor, acestia se traseaza pe fundatii sau pe planseu. Pe planseu se traseaza

la fel ca pe teren, în lungul sforii asezându-se caramizi pe mortar. În acest fel se aseaza primul rând de zidarie, în care

se lasa golurile pentru tâmplarie etc.

Trasarea zidurilor pe planseu se poate executa, de asemenea cu creionul, creta sau sfoara unsa cu vopsea sau creta.

Pentru trasarea si controlul zidariei se întrebuinteaza coltarul gradat (abstecul), caramizi de reper pentru întinderea sforii,

suporturi metalice pentru evitarea formarii sagetii la sfoara întinsa, sfoara sau snur de 2 – 3 mm grosime, dreptar de 1,50

– 2,00 m lungime pentru controlul planeitatii, nivela cu bule de aer pentru controlul orizontalitatii sau verticalitatii, metru si

ruleta pentru masurat.

Coltarul gradat serveste pentru întinderea sforii. La fiecare capat al zidului se fixeaza cate un abstec. Fixarea se face cu

ajutorul unor scoabe speciale cu surub de strângere.

Abstecul este prevazut cu crestaturi succesive, care permit deplasarea sforii în timpul lucrului, corespunzator rândurilor

de caramida, asigurând în acest fel mentinerea grosimii constante a rândurilor.

Trasarea golurilor pentru usi si ferestre se face cu ajutorul sabloanelor metalice asezate în golul respectiv si bine

proptite.

Zidaria caramizilorExecutarea zidariei de caramida este alcatuita dintr-o serie de operatii separate si anume: aducerea si asezarea

caramizilor pe zid, aducerea si întinderea mortarului, asezarea caramizilor în pozitia definitiva, cioplirea caramizilor daca

este necesar, fixarea si mutarea sforii si finisarea rosturilor.

Pentru cresterea productivitatii muncii, taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale, se face cu unealta electrica cu

disc abraziv.

Aducerea si asezarea caramizilor pe zid se face de catre un muncitor auxiliar în ordinea amintita, corespunzator metodei

de zidarie. Caramida se aseaza pe zid în aceeasi pozitie ca si cea definitiva.

Aducerea si întinderea mortarului trebuie facuta într-un strat drept, fara întreruperi si goluri, formând un pat uniform, cu

sectiunea ovala si latimea necesara, astfel ca zidul sa nu mai fie nevoit sa niveleze mortarul înainte de a aseza

caramizile pe stratul de mortar.

Pentru întinderea mortarului este recomandabil a se folosi lopata – cauciuc, care da un randament sporit.

Mortarul se întinde pe zid pe o suprafata suficienta pentru asezarea a 6 – 7 caramizi.

Înainte de asezarea mortarului pe zid se va amesteca bine mortarul în lada, pentru

omogenizare.

Operatiunea de zidarie propriu-zisa începe cu montarea coltarelor si a sforii pentru sirurile exterioare si interioare ale

zidariei. Se zidesc mai întâi primele caramizi la unul din capetele zidului, înaltând câteva rânduri, apoi se trece la celalalt

capat, zidind la fel câteva rânduri si obtinând astfel reperele de colt.

Pentru zidirea portiunii de zid dintre repere se întinde o sfoara la fiecare rând de caramizi, iar caramizile se aseaza cu

muchia lor dupa sfoara. Când distanta dintre reperele de colt este mare, este necesar sa se execute repere

intermediare. Dupa fiecare rând, zidarul trebuie sa verifice orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Astfel, cu dreptarul si

nivela se verifica orizontalitatea, iar cu firul cu plumb, verticalitatea. Pentru ca zidaria sa se execute usor si în rânduri

egale, se folosesc abstecuri, pe care sunt însemnate rândurile de caramida si rosturile dintre ele.

Este interzisa asezarea caramizilor sau blocurilor ceramice cu golurile la fetele zidariei, precum si mascarea golurilor prin

umplerea acestora cu mortar, pentru a se evita reducerea capacitatii termoizolante a zidariei.

Zidaria aparenta se executa la fel ca zidaria simpla, cu deosebire ca se prelucreaza fata zidariei sau ca zidaria se

placheaza cu caramizi speciale. Acest tip de zidarie aparenta prezinta avantaje importante tehnico-economice, deoarece

se realizeaza economii de materiale si forta de munca, precum si scurtarea termenelor de executie, si protectia

corespunzatoare a fatadelor contra agentilor externi.

7 CONDITII DE CALITATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE

Factorii care conditioneaza calitatea lucrarilorZidaria de caramida utilizata, trebuie sa aiba o serie de caracteristici tehnice, si anume:

- rezistenta la încarcarea verticala si la presiunea vântului;"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 13

Page 15: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

- rezistenta termica;

- izolarea buna contra infiltrarii precipitatiilor atmosferice si a vaporilor de apa;

- buna izolare fonica.

Calitatea lucrarilor de zidarie depinde de calitatea caramizii, calitatea mortarului si de calitatea executiei.

O conditie esentiala la orice fel de pereti, dar mai ales la cei portanti si la cei exteriori, o constituie asezarea în pozitia

corecta a fiecarei caramizi.

De asemenea, o mare importanta o au dimensiunile rosturilor dintre caramizi, teserea si umplerea cu mortar a rosturilor

dintre caramizi, precum si asezarea orizontala a rândurilor de caramizi pe lungime si pe grosime.

Calitatea zidariei de caramida este mult conditionata si de masurile care se iau la întreruperea lucrului.

Zidaria se întrerupe în trepte si se reia tot în trepte.

În cazul întreruperii zidariei în vederea montarii cofrajelor pentru turnarea planseelor trebuie ca zidaria sa se acopere cu

carton asfaltat pentru a se feri de arsita soarelui sau de efectele ploii.

La executarea unor zidarii de calitate superioara o contributie importanta o are si buna organizare a lucrarilor.

Orice metoda de lucru s-ar alege, ea se bazeaza pe organizarea executiei pe lant a fazelor, operatiilor si proceselor de

lucru.

Metoda de organizare a lucrarilor în lant, împreuna cu metodele de industrializare, constau în:

- fabricarea centralizata a mortarelor;

- transportarea mecanizata a mortarelor cu ajutorul pompelor de mortar sau a benelor;

- transportul si manipularea caramizilor si blocurilor în pachete cu folosirea utilajelor si dispozitivelor adecvate, ceea ce

permite ca zidarii sa execute lucrari de calitate superioara.

Rezistenta mortarelor este influentata si de modul cum se întinde mortarul pe zidarie. Daca mortarul nu este întins

uniform si de aceeasi grosime, în timpul exploatarii mortarului, acesta se va strivi si caramizile se vor rupe datorita

încovoierii si forfecarii lor. Adeziunea caramizilor cu mortarul, contribuie la rezistenta zidariei la încovoiere si forfecare. În

acest scop, caramizile trebuie sa aiba fata destul de poroasa, sa fie udate, iar mortarul sa fie de buna calitate.

8 RECEPTIA LUCRARILOR DE ZIDARIE

Toate materialele ce se folosesc la executarea zidariilor se pun în opera numai dupa ces-a verificat ca ele corespund cu

prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice în vigoare.

La caramizi si blocuri de zidarie se verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea.Betonul si mortarul sosite de la statii sau centrale de beton se verifica pe baza fisei de transport în care se precizeaza:- marca;

- consistenta;

- proportia de agregate mari;

- temperatura.

La armaturi se verifica:- diametrele;

- sortimentul si caracteristicile plaselor sudate.

Calitatea zidariilor se verifica în tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa, maistru, iar la lucrarile ascunse de catre seful de lot si reprezentantul beneficiarului. Controlul asupra calitatii materialelor în momentul punerii în opera consta din urmatoarele:Se examineaza starea suprafetelor caramizilor si blocurilor, interzicându-se folosirea celor acoperite cu praf, alte

impuritati sau gheata.

- se verifica în special, pe timp calduros, daca se uda caramizile înainte de punerea în opera;

- pe masura executarii lucrarilor, se verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele întregi, nu depaseste

limita maxima de 15%;

- prin masuratori cu conul – etalon se verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cât mai frecvent, daca

consistenta mortarului de zidarie se înscrie în limitele: 8 – 13 cm, la zidaria de caramizi pline; 7 – 8 cm, la zidaria din

caramizi si blocuri cu gauri verticale si goluri orizontale.

Verificarea calitatii executiei zidariei simple comporta urmatoarele operatiuni:

- la fiecare zid se verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rând, astfel ca suprapunerea caramizilor sau

blocurilor din doua rânduri succesive pe înaltime sa se faca pe cel putin 1/4 caramida în lungul zidului si 1/2 caramida

transversal pe zid;

- se verifica grosimea rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 10 – 20 rosturi la fiecare zid;

- vizual se verifica la toate zidurile daca toate rosturile sunt umplute complet cu mortar, exceptând 1 – 1,5 cm la fetele

vazute ale zidariei. Nu se admit rosturi neumplute;

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 14

Page 16: 2012_05_Structuri Zidarie

Caiete de Sarcini – Structuri din blocuri de zidarie_________________________________________________________________________________________________________

- cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului, la toate zidurile se va verifica orizontalitatea rândurilor de zidarie;

- modul de realizare a legaturilor zidurilor se verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile;

- grosimea zidariilor se verifica la fiecare zid în parte;

- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului cu plumb si dreptarului;

- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea se verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar si prin masurarea cu

precizie de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva;

- lungimile si înaltimile tuturor zidurilor, dimensiunile, golurile si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurare directa

cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.

La zidaria armata pe lânga cele aratate la zidaria simpla se mai verifica urmatoarele:

- daca armarea zidariei cu bare sau plase sudate se face în sectiunile prevazute în proiect;

- daca grosimea rosturilor este egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 m;

- daca stratul de acoperire a armaturii în dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.

La zidarii mixte trebuie sa se acorde o atentie deosebita realizarii legaturilor dintre zidul de caramida si cel de beton.

La zidaria complexa în plus se mai verifica urmatoarele:

- trasarea pozitiei stâlpisorilor;

- sortimentul si diametrul armaturilor;

- dimensiunile si intervalele dintre stropii zidariei;

- pozitionarea corecta pe înaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale;

- cofrarea si betonarea stâlpisorilor.

Satu Mare Întocmit martie 2011 ing.Halasz Lorant

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 15