Ziarul Târgului Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, ediția a 19-a,anul XIX, nr. 1, miercuri 21 noiembrie 2012, on-line/www.gaudeamus.ro

Lume, lume, hai la târg!

2

Declarații ale organizatorilorTârgului Gaudeamus:Ovidiu Miculescu, Vladimir Epstein .........2, 3

Ion Bogdan Lefter, Același ziar, aceeașiechipă redacțională (lărgită), alt format,alt „suport” ............................................... 3

Irina Georgescu, Știri de la conferințade presă ..................................................... 4

Andreea Drăghicescu, Debut de edițiecu o foarte specială invitată specială:Republica Moldova ................................... 5

George Neagoe, Început aproapetriumfal ..................................................... 6

Emil Victor Costache, Ajun de târg:cum se pregătește o deschiderela timp ....................................................... 7

Emanuel Ulubeanu, Paradoxul ziarului,paradoxul târgului, dar, totuși,GAUDEAMUS!!! ........................................ 8

Alina Ioan, Previziunileunei bune tradiții ..................................... 8

Ioana Oacheșu, Cărți, oameni și povești(inclusiv italienești!) ................................ 9

Alina Rotaru, Vechi senzații,noi așteptări ........................................... 10

Evelina Bidea, De ce să vii la încă o edițiea Târgului Gaudeamus?........................... 11

Oana Pop, Târgul de carte în viziuneaoamenilor mici ........................................ 11

Irina Georgescu, Jurnal de târg (1) ............. 12Marieva Ionescu, Poezia târgului (1).

„Poetic locuiește omul”... în târgulde carte. Anchetă cu strictă privirela poezia Târgului Gaudeamus 2012 ..... 13

George Neagoe, Târgul Gaudeamus:cifre de plan ........................................... 14

Emil Victor Costache, Tot noi facem ziarul(electronic) .................... ...................... 14

GaudeamusZiarul Târgului de carte GaudeamusEdiția a 19-a, 21-25 noiembrie 2012

Redactori: Evelina Bidea, Kerstin Botezatu,Alexandra Chiriță, Cosmin Ciotloș, Emil VictorCostache, Andreea Drăghicescu, Irina Georgescu,Alina Ioan, Marieva Ionescu, George Neagoe, IoanaOacheșu, Diana Elena Oprea, Oana Pop, AlinaRotaru, Nicoleta Simionescu, Oana Tinca, EmanuelUlubeanuLayout: Cosmina I. IonescuFotoreporter: Nicolae StoicaCap limpede: Ion Bogdan Lefter

Ziarul Gaudeamus este editat de SocietateaRomână de Radiodifuziune, organizatoarea târgului,în parteneriat cu lunarul aLtitudini. cultură &societate. În acest an ziarul Gaudeamus are șapteediții, cu două mai multe decît în anii precedenți,începând de marți 20 și pînă luni 26 noiembrie2012, într-o ultimă ediție-bilanț, a doua zi dupăîncheierea târgului.

CUPRINS Ovidiu Miculescupreședinte-director generalal Societății Române de Radiodifuziune/Radio România(din declarația susținută la conferința de presă)

Târgul Gaudeamus este organizat de RadioRomânia din 1994 și este considerat, de mulțiprofesioniști din branșă, ca fiind cel mai impor-tant târg de carte din România, fiind cotat printreprimele zece târguri de carte din Europa.Gaudeamus aduce împreună autori consacrați,opere celebre, personalități marcante ale societățiiliterare, naționale și internaționale, manuscrise,viitoare succese editoriale. Târgul Gaudeamuseste singurul eveniment de profil organizat de unpost public de radio și a devenit un brand puter-nic, al cărui succes este garant de dialogul întrecarte și radio.

Aproape 400 de edituri românești și străine vinanul acesta la Gaudeamus. Toate aduc titluri noi,abia tipărite, dar și cărți editate în anii trecuți, carese vor vinde cu reduceri semnificative, și de peste50%. 15 agenți literari și specialiști în drepturi de

autor din 7 state euro-pene și SUA au con-firmat că vin la Bucu-rești pentru a negociacărțile unor autori detop.

Ovidiu Miculescu și OlteaȘerban-Pârâu, directoareaCanalului Radio RomâniaCultural, la conferința depresă

Fondat în 1993, ceea ce în-seamnă că la anul se vor rotunji20 de ediții, Târgul Gaudeamusa editat pentru prima oară un„ziar de eveniment” în 1997. I-am spus atunci – cred – și și deatunci încoace, de cele mai mul-te ori, „revista târgului”, deșiapare cotidian, chiar dacă doarcinci zile pe an, cît ține „eveni-mentul”, drept care e – totuși –...”ziar”! La invitația colegilor șiprietenilor fondatori ai Gaudea-mus-ului, l-am făcut cu studen-

ții mei de atunci (episodul l-amamintit în textul de închidere aziarului din 2011, ca și pe uniidintre junii redactori de atunci,astăzi nume cunoscute ale celormai recente „valuri” de literatoriautohtoni).

Nu știu dacă a existat de-a-tunci încoace vreo ediție Gau-deamus fără ziar. Formulele auvariat după cum le-au gânditechipele redacționale mobilizatede organizatorii târgului. Nucle-ul echipei actuale, format tot din

tineri filologi, studenți, maste-ranzi și doctoranzi, e la a patraoperațiune anuală consecutivă.Câțiva colegi s-au mai retras peparcurs, „confiscați” de job-uriși de viață, alții s-au adăugat ande an. Și acum avem cinci „bo-boci”, de fapt „boboace”: KerstinBotezatu, Alexandra Chiriță,Diana Elena Oprea, Oana Pop,Nicoleta Simionescu și OanaTinca. „Veteranele” și „vetera-nii” sunt Evelina Bidea, CosminCiotloș, Emil Victor Costache,

Andreea Drăghices-cu, Irina Georgescu,Alina Ioan, MarievaIonescu, GeorgeNeagoe, EmanuelUlubeanu. Anul tre-cut s-au adăugat șiIoana Oacheșu șiAlina Rotaru. Au

Același ziar, aceeași echipă redacțională (lărgită),alt format, alt „suport” Ion Bogdan Lefter

Vladimir Epsteindirector executival Târgului Internațional Gaudeamus –Carte de învățătură 2012

Nu știu cum a trecut încă unan, dar mă bucur să ne regăsimaici, în atmosfera atât de familia-ră și atât de altfel, totuși, aTârgului Gaudeamus!

Care sunt noutățile cu carene întâmpinăm vizitatorii înacest an? Un invitat de onoarecu totul special, Republica Mol-dova, un partener privilegiat,Italia, agenți literari din 7 țărieuropene și din SUA, peste 650de evenimente culturale, invi-tați-supriză din țară și din stră-inătate! Adaug și că, în pofidacontextului economic dificil,Târgul se bucură de prezența a

peste 370 de edituri românești șistrăine, universități, instituteculturale, ambasade, librării, bi-blioteci etc. Un bilanț pozitiv,așadar, unul care ignoră criza. Șicare ne dă speranța că Gau-deamus 2012 va fi un succes.

Cum e târgul? Mi-l imaginezca o carte pe care vă recomands-o răsfoiți pagină cu pagină. Șifiți cu ochii în patru, nu cumvasă pierdeți o lansare sau o întâl-nire cu scriitorii pe care îi putețiîntâlni oriunde în Târg!

La final, vă dezvălui câtevadin proiectele noastre: avem in-vitați de nota 10 – sunt eleviipremiați la olimpiadele interna-ționale –, evenimente dedicatepublicului profesional, expozițiidocumentare și de fotografie. Văinvităm nu doar să cumpărați,

dar și să donați cărți la Gau-deamus în campania „Cărțile seîntorc acasă“: volumele donatevor ajunge în acest an în capita-la țării invitat de onoare, Chi-șinău!

Să ne bucurăm... începeGaudeamus!

Vladimir Epstein (în dreapta)și Dmitrian Rotăraș, prim secretaral Ambasadei Republicii Morldovala București, la conferința de presă

Conferința de presă

3

mai făcut parte din echipă ManaChirculete, Roxana Eichel, Auri-ca Stan. Dacă-mi scapă vreunnume, nu e cu intenție!

Propunem – vasăzică – o for-mulă de continuitate, dovadă șicâteva rubrici reluate din aniitrecuți, dar mai ales tonul serios-glumeț și – promitem! – aceeașienergie entuziastă a tinereții pa-sionate de lectură și de gazetăriaculturală.

Avem și o noutate, una – ce-idrept... – conjuncturală: la vre-muri de criză mondială, facem șinoi economii și nu ne mai tipă-rim de astă dată pe hârtie, îl ofe-rim în versiune „electronică“,on-line, pe site-ul târgului. Poatecă vizitatorii vor simți lipsa gaze-tei pe care o primeau gratuit laintrare și o puteau răsfoi în cău-tare de informații, pentru a aflace lansări sunt programate chiaratunci sau pur și simplu pentrua se delecta cu articolele noastreîn clipele de popas de dinainteaunei noi șarje printre standuri.Ne vor putea citi cu toții de-

acasă, pe monitoarele compute-relor personale, sau chiar dintârg, pe laptopuri ori pe ecranelemititele ale „telefoanelor istețe”(traducerea „smartphone“-uri-lor!). În plus și foarte important,ziarul Gaudeamus devine astfelaccesibil cititorilor de oriunde,care, dacă nu pot veni în Bucu-rești pentru a vedea târgul cuochii lor, îl pot privi printr-ainoștri. Rămâne să vedem câte„accesări” vom avea.

Transferul pe alt „suport”decât hârtia, și anume chiar pepagina de Internet a târgului, ne-a obligat și la mici reorganizăriredacționale. Nu mai avea rost săreluăm în ziarul on-line informa-țiile de pe site, programul de eve-nimente ș.a.m.d. Tratăm târgul șimai narativ decât până acum: îldescriem gazetărește și-l „poves-tim” ca-ntr-un roman non-fic-tion. Apoi, am redus formatul,încât să se poată citi ușor peecrane. Pe de altă parte, nu maiavem limitele pe care ți le impuncolile ziarului tipărit: nemai-

trebuind să umplem un numărfix de pagini, vom fi mai lungi orimai scurți în funcție de... inspi-rațiune. Și putem să și devenimun pic mai „interactivi” decât înanii trecuți, nu chiar ca un„blog”, dar pe-aproape: cinedorește ne poate trimite texte,reacții față de ce se întâmplă întârg sau ce publicăm în ziar, opi-nii, panseuri, proteste. Am creatși o adresă specială pentrucorespondență:ziar.gaudeamus@gmail.com.Așteptăm și preluăm!

Și un „bonus”: față de aniitrecuți, când o ediție tipărită du-pă târg era imposibilă (cum s-omai distribui dacă toată lumea aplecat acasă?!), vom face dumi-nică seara, pentru luni 26 no-iembrie, un ziar „bilanțier”, ca ocortină lăsată peste ediția 2012 aGaudeamus-ului.

Gata cu explicațiunile preli-minare! Să se ridice cortina șisă-nceapă spectacolul!

Pe 19 noiembrie, ca în fiecarezi de luni din săptămâna în carede miercuri până duminică sedesfășoară Târgul InternaționalGaudeamus – Carte de învăță-

tură, a avut loc conferința depresă a ediției 2012, a 19-a.

În perioada 21-25 noiembrie2012 se va desfășura ediția a no-uăsprezecea a Târgului Interna-

țional Gaudeamus – Carte deînvățătură, eveniment organizatde Radio România, în pavilionulCentral Romexpo din București.Radio România este inițiatorul șiorganizatorul Târgului Inter-național Gaudeamus – Cartede învățătură și al întreguluiProgram Lectura, din care faceparte acest eveniment-emblemăal pieței noastre editoriale.

370 de edituri din România șidin străinătate vor participa latârg, alături de agenții literare,scriitori, specialiști în drepturi deautor și de traducere din șapte

4

Știri de la conferința de presă Irina Georgescu

Aici și în paginile următoare –fotografii de la Gaudeamus 2011

țări europene și din SUA. Suntanunțate în programul târguluipeste 650 de evenimente cultu-rale, lansări de carte, dezbateri șimese rotunde, prezentări deofertă educațională, întâlniri cuautori.

Anul acesta, invitatul deonoare al târgului de carte esteRepublica Moldova, publiculavând prilejul să cunoască relie-ful culturii basarabene de azi,surprins de cărți competitive,tipărite la standarde europene.Președintele de onoare al târgu-lui este poetul Arcadie Suce-veanu, președintele UniuniiScriitorilor din Republica Mol-dova. Printre autorii invitați, senumără: Mihai Cimpoi, LeoButnaru, Lucreția Bârlădeanu,Nicolae Dabija, Emilian Galai-cu-Păun, Vitalie Ciobanu. Oprezență notabilă e marcată deediturile din Republica Moldova

participante în premieră laGaudeamus, care oferă o selec-ție reprezentativă de carte basa-rabeană. Se adaugă editurile carepot fi clasate în topul primelordouăzeci din România: Litera,Prut, Cartier, ARC, cunoscutedeja de vizitatori de la edițiileprecedente ale târgului.

Italia va participa la cea de-a19-a ediție a Târgului Gaudea-mus în calitate de „partener pri-vilegiat”, după ce a fost „invitatde onoare” în 2011, cu ocaziasărbătoririi a 150 de ani de launificarea țării. Participarea ita-liană la târg este coordonată deBiroul Cultural și de Presă alAmbasadei Italiei și de InstitutulItalian de Cultură din București.Totodată, pentru ediția de anulacesta, participarea activă aAsociației Italiene a Editorilor(A.I.E.) a permis prezența unuinumăr de peste 30 de edituri.

Sunt așteptate personalități dindiverse domenii în fiecare zi atârgului: Nicola Pietrangeli(campion la tenis), GiacomoMarramao (filosof), Luca Ma-roni (eonolog), Sergio Valzania(jurnalist, autor de televiziune,academician), Marcello Fois(scriitor).

Târgurile Gaudeamus suntmenționate în Legea de Pro-movare a culturii scrise (nr. 186din 2003) ca „evenimente deimportanță națională“.

Ediția de anul acesta inaugu-rează Centrul Internațional deAgenții Literare, un spațiu dedi-cat întâlnirilor profesionale lacare participă agenți literari dinItalia, Franța, Germania, Anglia,Turcia, Spania, România și SUA.

Debut de ediție cu o foarte specialăinvitată specială:

RepublicaMoldova Andreea Drăghicescu

A mai trecut un an și iată-nedin nou împreună la Gau-deamus. Ne întâmpinăm citito-rii aproape în aceeași formulă caîn fiecare an, cu mici modificăride echipă, aduse de mai tineriinoștri dragi colegi care ni s-aualăturat la această ediție. Forfotatârgului (partea sa vizibilă) aînceput de luni, odată cu confe-rința de presă care a avut loc, cade obicei, în Foaierul Sălii deConcerte „Mihail Jora”. Într-operioadă considerată dificilă înprimul rând din motive econo-mice, în care interesul pentrucarte se spune că a scăzut foartemult, mi s-a părut remarcabilentuziasmul jurnaliștilor parti-

cipanți. Un motiv pentru a con-trazice gurile rele.

An de an, Târgul Gaudea-mus a devenit tot mai atractiv.Putem, cu siguranță, vorbi des-pre o tradiție, dar nu orice fel detradiție, ci una care se reinven-tează cu fiecare ediție. Târgul seextinde tot mai mult, invitații deonoare din anii trecuți revin(Italia), apar noi standuri aleunor țări care până acum n-aufost prezente (Rusia), evenimen-tele capătă nuanțe din ce în cemai complexe, iar o nouă secțiu-ne, cea a Agențiilor literare, îșipreia locul cuvenit în cadrulunui astfel de eveniment. Gau-

5

6

deamus își confirmă astfel sta-tutul de cel mai important eve-niment editorial al anului șitinde să ajungă din urmă târgu-rile internaționale de carterenumite în toată lumea.

M-am bucurat foarte mult săaflu că țara invitată să participeîn calitate de invitată de onoarea ediției a 19-a a Târgului Gau-deamus este Republica Mol-dova, mai ales că vestea veneadupă o vară petrecută la Chiși-nău în care am avut ocazia săîntâlnesc multe personalități,dar și oameni dintre cei maidiferiți și stilurile lor de viață.Prezența Republicii Moldova laGaudeamus implică foartemulte aspecte, mai mult sau mai

puțin vizibile. Cititorii de limbăromână vor intra acum în con-tact cu literatura de peste Prut șicu cei mai cunoscuți scriitoricontemporani de acolo. Deșiedituri precum Litera sau Car-tier au fost prezente și la celelal-te ediții ale Târgului, totuși,autorii basarabeni n-au fost atâtde vizibili pe cât ar fi de dorit.Ministerul Culturii din Repu-blica Moldova și AmbasadaRepublicii Moldova la Bucureștiau reușit să aducă la Gaudea-mus 10 edituri și o serie descriitori foarte cunoscuți și înRomânia: Arcadie Suceveanu,președintele Uniunii Scriitorilordin Republica Moldova și pre-ședintele de onoare al târguluidin acest an, Mihai Cimpoi, Leo

Butnaru, Lucreția Bârlădeanu,Nicolae Dabija, Emilian Galai-cu-Păun, Vitalie Ciobanu, Du-mitru Crudu, Gheorghe Eriza-nu și alții. Pe parcursul acestorzile, vă invităm alături de noi laROMEXPO pentru a lua partela dialogurile pe care aceștia nile propun. La rândul nostru, nevom îndrepta atenția asupra lorși vom încerca să-i aducem câtmai aproape de publicul virtualal Târgului Gaudeamus.

Link către programul de evenimentulde la standul Republicii Moldova:http://www.gaudeamus.ro/ro/international/invitat/doc/prgram_evenimente_moldova%20.pdf

De obicei, prima zi de laGaudeamus e liniștită. Lumease strânge, dar cărțile întârzie săsosească din depozite sau dintipografii. Miercurea cercetămpiața. Facem liste. Cumpărămce nu ne-am permis de-a lungulanilor. Prețurile ne relaxează.

Întrebăm apoi când va apăreacutare volum. Evenimenteleimportante se petrec vineri,sâmbătă și duminică. Totuși,anul acesta începutul târgului eaproape triumfal. De când suntredactor, nu am întâlnit atâtadensitate de evenimente la des-

chidere. O întâmplare fericită,probabil. Clișeul are acoperiredeplină. Vedeta zilei (star cunotorietate internațională) este,cu siguranță, Matei Vișniec.Scriitorul stabilit la Paris conti-nuă să publice în limba română.Bilingvismul, prolificitatea, poli-vența și priceperea lui nu nemai surprind. Astăzi, va lansalucrări cu profiluri diferite.Întâi, la ora 13 (Editura CarteaRomânească – stand Polirom –nivelul 0.00:39), autorul va oferiun spectacol despre Cabaretulcuvintelor. Exerciții de muzi-calitate pură pentru actoriidebutanți, în care veți găsi miciistorisiri și relatări calambureștiși funambulești despre expresi-vitatea voluntară a vocabularu-lui. După această culegere cudexterități lingvistice și livrești,la ora 16 (Editura Tracus Arte –stand ADEPC – nivelul 4.50:235), îl veți întâlni pe poetul

Azi în tîrgÎnceput aproape triumfal George Neagoe

Vișniec, gata să demonstreze că,uneori, capetele condamnatefrâng obiectele contondente. Văveți convinge citind Securi de-capitate.

La ceas aniversar, de la ora14, Teșu Company – nivelul0.00:13, prin directorul ei, TeșuSolomovici, propune un dialogcomplementar și, totodată, o

viziune dualistă despre un căr-turar intrat în conștiința publi-că: Ce i-a spus evreul N.Steinhardt călugărului-creș-tin N. Steinhardt și viceversa.Vă lăsăm ocazia să descoperițieventuale polemici sau empatii.Oricum, lucrarea promite.Aceeași editură aduce în prim-plan, de la 18, un documentaparte: hăituită, hingherită șihărtănită câteva decenii, ElenaLupescu (“Duduia”, cum ocodificau contemporanii),amantă, soție și infirmieră aregelui Carol al II-lea, are drep-tul să-și prezinte cioburile ei deadevăr în Mi se spune jidoavcacu părul roșu (memorii). Spersă fie chiar memorabile.

Marți, ajun de târg, pe laprânz. Vizită fulger la ROMEX-PO. Amenajarea de standuri șivitrine în toi. Activitate intensă șinu prea.

Etajul I. Vedere de ansamblu.Dezordine totală. Zgomot defond, mașini de găurit. Ținândisonul, oameni și ciocane.

La Humanitas, pustiu. Lacelelalte, rafturi pe jumătatepline.

Coadă mare la ușa din spate.Parcarea plină cu camioane înașteptare ca TIR-urile în vamaGiurgiu. Colete de tot felul.Cărți pe paleți învelite direct înfolie. Cărți pe paleți învelite în

hârtie groasă, maro. Cărți pepaleți în cutii din carton înveliteîn folie.

Nici un utilaj de interiormotorizat. Transport manual alpaleților. În ușă un palet. Fată șibăiat împingând transpalet încă-pățânat. Reproș de la fată pentrubăiat:

– Împinge și tu! Mă lași nu-mai pe mine?

– Împing, împing! Nu vezi căa intrat?

Claxoane îndârjite. Înjurăturiîn surdină. Transpalet trecândpragul cu fata trăgând și băiatulîmpingând. Transpirație mare.Grea cartea! Cărțile, adică.

Stand în lucru. Sosit materia-le electrice. Electrician nemulțu-mit. Întârziere mare. Traficul,veșnica scuză. Alături, ezitare laaranjare. Rafturi deja curbate.Probabilitate mare de cedare. Șefintransigent:

– Prea multă gândire! Nu sepoate așa ceva! Încă nu e gata?

– Acu’, șefu’, acu’!Aglomerație la secretariat.

Telefoniadă. Încasări și plăți.Ultime indicații. Optsprezeceore până la deschidere. Lipsăemoții. Deschidere la timp.

7

ReportajAjun de târg:

cum se pregăteșteo deschidere la timp Emil Victor Costache

8

Se deschide încă o serie a zia-rului Gaudeamus odată cu edi-ția a 19-a a târgului de carte, darnu avem de-a face de-aceastădată cu un ziar obișnuit: acestaeste primul număr on-line algazetei târgului!

Ne aflăm în fața unui para-dox. Târgul transformă textele înobiecte, în cărți tipărite pe hârtie,dar, în același timp, iată!, ziarulcare consemnează acest târg se„dezobiectivizează“: circulă prinweb și prin aer (wireless)!

În anii trecuți, ziarul se distri-

buia în fiecare zi la intrare, maituturor vizitatorilor târgului. Pepuțini i-am observat citind zia-rul chiar la târg, dar în drumspre casă, în autobuze și-n me-trou, vedeam o groază de lumestudiind cu mare interes pagini-le cu articolele noastre.

Cine și unde le va citi anulacesta? Câți dintre cei careaveau plăcerea răsfoirii ziarului îlpot citi în Internet? Și, mai ales,câți știu că în această rețea vir-tuală ne publicăm textele, așacum ne-am obișnuit de-atâția

ani?Și totuși, ziarul se mișcă. Zi

de zi va apărea, ca-n fiecare an,un număr nou. Dar se mișcăacum în întreaga lume. Târgulde carte este de mai mulți aniinternațional. Iată cum de-acumși revista devine cu adevăratinternațională, globală, univer-sală, intrând într-o rețea virtuală,fantastică, reală, în care toatălumea, orice ar putea intra ori-când, oriunde, atât cât vrea, atâtcât poate!

În plină campanie electorală,pavilionul central de la ROM-EXPO se umple iar de iubitori aicărții, ca în fiecare toamnă, cuocazia Târgului Gaudeamus.Vom vedea din nou cozi lungi laautografe, oameni adunați înfața raftului câte unei cărți cele-bre, așteptându-și cuminți, darnerăbdători rândul pentru a-șiîntinde mâna după volumuldorit.

În aceeași perioadă, într-un

alt loc din țară, alți oameni seîmbulzesc și se bat pe căciulile șipixurile oferite de cutare partidînscris în cursa alegerilor. Nu erost de comentarii, altceva neinteresează acum.

Dar poate că diferența majorăîntre cele două imagini este căasupra uneia acționează con-stanța, iar asupra celeilalte, con-formismul. De ce revenim con-stant la Gaudeamus, uitând deochlofobia care poate surveni

înăuntru și de aerul rece pe caretrebuie să îl îndurăm afară?

Iată, pe scurt, câteva constan-te generale ale Târgului Gau-deamus:

Pe frig, pe ploaie – sfârșit denoiembrie, totuși –, oamenii trecpragul porții de la ROMEXPO,culmea, plătesc și bilet de intra-re, și se-adună, cu totul, peste100.000 de vizitatori. Dintreaceștia, unii vor ieși din târg cuun geamantan de cărți, alții doarcu niște pliante, alții vor fi bifatlistuța cu titluri, pregătită dintimp și mototolită prin buzuna-re.

Unii vor veni de dragul unuiprieten, alții din obligație, uniidin pasiune, alții ca să-și ali-menteze subiectele de bârfă cul-turală. Și sigur că etichetele cureduceri sunt unul dintre celemai convingătoare motive devizită. Vor avea loc zeci de lan-sări și de evenimente de tot felul(toate anunțate în secțiunea

Paradoxul ziarului, paradoxul târgului,dar totuși, GAUDEAMUS!!! Emanuel Ulubeanu

Gânduri la-nceput de târg: ce-a fost în 2011, ce va fi în 2012

Previziunile unei bune tradiții Alina Ioan

9

Programul evenimentelor depe site-ul târgului), unii actoriculturali vor face scurtă la mânădând autografe, alții vor fi fericițiși pentru micul eveniment de laun stand retras pe inelele supe-rioare din pavilion. Iar va trebuisă ne luăm o pungă specială în

care să depozităm toate plianteleși cataloagele primite. Iar vomvedea câte un personaj politic lapromenadă culturală, dacă nuchiar lansând cu surle și trâmbi-țe un nou volum. Și, că tot vor-bim despre trâmbițe, iar va sunagoarna poetului Paul Daian,

când ți-e lumea mai dragă, dândimpresia că tocmai ce intră untren în gară.

Suficient de previzibil? Toc-mai recognoscibilul ne face sărevenim an de an; și faptul căaici regăsim lucruri bune, valo-roase, artistice sau practice; șisâmburele comun care pluteștetăcut deasupra oamenilor atât dediferiți și pe care mi-l imaginezuneori rânjind și încolțind mul-țumit că i-a mai ieșit o dată. Nudegeaba Gaudeamus a ajuns lacea de-a 19-a ediție. Iar dacă celeînșirate mai sus – cuminți, im-pozante, unele aparent banale,vag recurente, uneori enervante– fac ca trenul cărților să fie atâtde bine-venit an de an laROMEXPO, atunci să fie primi-te, căci sunt o previziune pentruo bună tradiție!

Ca în fiecare an, o dată cuvenirea toamnei, își deschideporțile Târgul Gaudeamus. Înacest an, ca și în anii trecuți, vizi-tatorii sunt așteptați cu multeatracții: oferta de carte a edituri-lor e diversă și sunt organizateun număr impresionant de eve-nimente culturale.

Anul acesta, ca și în cei prece-denți, târgul se bucură de pre-zența unui invitat de onoare:Republica Moldova. Nu va lipsidin program nici invitatul deonoare al târgului trecut, Italia,care va avea din nou un standpropriu, ca în 2011, când au fostorganizate o serie întreagă deconferințe și de lansări de carte.Pe tot timpul târgului, muzicaitalian s-a auzit în cafenelele dinpavilion. Pentru ca prezența

Italiei să fie cât mai vizibil întârg, Gaudeamus a beneficiatde o cafenea cu specific italian,unde orice vizitator a putut beaun espresso servit de un italiansadea. N-au lipsit nici standurilecu mâncăruri specific italienești.

În 2012, Ambasada Italiei,Asociaţia culturală „Amicii luiPavese” şi Asociaţia italienilordin România au pregătit o serieîntreagă de evenimente la Gau-deamus. Unul dintre cele maiinteresante va fi vernisareaexpoziţiei de grafică, fotografie şipictură Cesare Pavese e laradici del mito, cu participareaunor invitați italieni. DespreCesare Pavese e vorba şi în volu-mul lui Mariano Deidda intitu-lat Da Pessoa a Pavese, cosilontani, cosi vicini, care va fi

lansat și el la Gaudeamus. Altăsurpriză pregătită publicului: lastandul Italiei va fi prezentat unghid despre cele mai bune vinuriitaliene, în prezenţa enologuluiLuca Maroni. În cadrul târguluiîşi vor face apariţia şi alte perso-nalităţi italiene: fostul jucător detenis Nicola Pietrangeli, unuldintre cei mai de seamă filozofiai Italiei, Giacomo Marramao, șialții.

Nu numai cultura şi persona-litățile italiene vor constitui te-matica manifestărilor organizatede Italia, dar şi cultura română.La Gaudeamus-ul de anulacesta vor fi prezentate versiuni-le în italiană ale lucrărilor Oscurtă istorie a românilorpovestită celor tineri şi ÎntreOrient şi Occident, aparţinând

Cărți, oameni și povești(inclusiv italienești!) Ioana Oacheşu

10

istoricului Neagu Djuvara, lan-sate în limba italiană anul acestala Salonul de carte de la Torino.Iar elevii Liceului Dante Aligherivor susţine în cadrul târgului unrecital de versuri din GiacomoLeopardi, vor cânta şi vor dansajocuri populare italiene. Totoda-tă, cei prezenţi vor putea partici-pa şi la un festival de lectură altinerilor.

Anul trecut, atmosfera de latârg a fost plăcută. Vizitatorii au

putut întâlni un număr mare depersonalit ți într-un cadru res-trâns. Târgul a oferit lucruri ine-dite atât pentru adulți, cât șipentru copii. Cărțile de povești,jocurile și Concursul de lectură„Mircea Nedelciu” au constituitprincipalele puncte de atracțieale manifestării. Ca și târgul pre-cedent, cel de anul acesta oferămulte atracții pentru cei mici.Astfel, micuții vor putea vedealucrările din expoziția Atelierul

de colorat, lucrări realizate decopiii din cluburile bucureștene.

Târgul din toamna aceastaeste unul promițător. Zeci deedituri își vor prezenta cărțile șicititorii vor putea găsi un numărmare de lucrări, de la cărți decolorat pentru copii până la cărțide filozofie și beletristic . Așa cănu ratați Gaudeamus-ul deanul acesta!

În ciuda fluctuațiilor econo-mice și a loviturilor suferite depiața cărții în ultimul timp, Târ-gul Gaudeamus reușește sămențină același profesionalismși să reunească încă o datănumeroase edituri și personali-tăți. Programul de anul acestanu e cu nimic mai prejos decâtcel din anii precedenți, ba dim-potrivă, se anunță plin de lansăriși evenimente, ca și când crizanu ar fi dat buzna. Senzația pecare o am este aceea că se conti-nuă o tradiție, se scrie o istorierecentă. Organizarea unui târgoferă o imagine mult mai clarădespre ce se întâmplă astăzi încultură, care sunt interesele pu-blicului și ale scriitorilor, urmă-

rind toate aceste fenomenecomplexe care altfel ne apar cafrânturi, disparate, difuze. Prinurmare, când mi s-a propus săparticip și să scriu și anul acestacâteva articole, am acceptat ime-diat, prilej de a mă reîntâlni cuîntreaga echipă de redacție deanul trecut. Și iată-ne din nou,nerăbdători, puși pe treabă!Între timp, ca orice comitet carese respectă, au apărut și noimușterii la fel de motivați ca noi,ăștia mai bătrâni. Cu toate căsediul redacției e unul mobil,noi nu putem fi acuzați că nurespectăm tradiția, așa că fiecares-a arătat mulțumit de trufanda-le, zaharicale, cofeturi și altebunătăți. Numai după așa festin,

prin aburul de ceai negru șilevănțică mai pot circula idei.

Mă văd, la fel ca și anul tre-cut, plimbându-mă prin inelelesuprapuse ale pavilionului cen-tral, când sus, când jos, cuprinsăde un vertigo al spațiului, dublatde multitudinea de standuri,cărți și vizitatori. Atunci adrena-lina crește într-o goană nebunăde a căuta și de a descoperi noicărți, de a participa sau de aasculta discuții, de a polemiza.Bătăile inimii – autoreglate laacest ritm alert. Târgul are pro-priul lui aer, propriul lui discurs,undeva o muzică lentă, conver-sații și clinchete de cești la Cafe-nea, frânturi de cuvinte, sintaxesparte, propoziții eliptice, enun-țuri intercalate din care înregis-trezi stridențele, intensitateatonurilor ori inconsistențele dinsuprapunerea imperfectă a maimultor limbaje. Cu o listă fictivă,venită de acasă, pe care o com-pun și o recompun mereu, încâtsă mă încadrez în bugetul alocatanul acesta pentru fondul decarte pe care mi-e clar că îl voidepăși, voi căuta să înregistreznoi lucruri pentru voi, dragi citi-tori, și să-mi umplu tolba cucele mai frumoase cărți.

Vechi senzații, noi așteptări Alina Rotaru

Reprezentanții editurilor sestrăduiesc în fiecare an să facălucruri dintre cele mai deosebitela Gaudeamus: un afișaj maispecial, pachete de cărți cât maifrumos împachetate, titluri dincele mai noi, promoții speciale.Cum merg la Gaudeamus demulți ani deja, pot spune careeste cel mai frumos moment altârgului pentru mine. Va fi mâi-ne, înaintea deschiderii.

Prima zi de târg este, în gene-ral, mai liberă. Cei de la copyrightîși programează întâlnirile cuagenții străini tocmai pentru cămiercurea pot vorbi liniștiți.Oamenii de la PR au răgazul săle prezinte noutățile celor dinpresă pe îndelete, iar agenții devânzări chiar pot vorbi cu clien-ții pentru a vedea ce-și dorește

fiecare dintre ei. Deși miercureae integral o zi frumoasă, cel maiplăcut moment, cel care te facesă aștepți cu nerăbdare să ajungila târg, e drumul către cupolă cu10 minute înainte de începereatârgului. Comercianții sunt dejala tarabe, miroase a castane pră-jite și a vin fiert, iar prin dimi-neața cețoasă răzbate, din cupo-lă, o rază de lumină. Intri în târgși, pe scări, nu e nimeni. Mo-cheta nu e încă prăfuită, iar dinstanduri se aude o rumoare plă-cută, nu obositoare.

De la înălțimea scărilor, cărți-le stau cuminți, frumos aranjatepe mese și pe rafturi. Înainte săcobori, te întrebi care va fi celmai bine vândut titlu, cea maiiubită și așteptată carte, cel maiaplaudat autor, cea mai invidiată

scriitoare. Și, în timp ce ajungicătre ultima treaptă, mintea ți seduce și către cartea care va fi,inevitabil, Cenușăreasa târgului,cea care, pitită sub un alt mor-man de volume, pe un raft de jossau într-un coș prea răsfoit ca sămai atragă pe cineva, n-a pututatrage atenția niciunui vizitator,care se va întoarce în depozit,unde, nebăgată în seamă, vaajunge în câțiva ani la tocat.Tocmai de aceea sfatul meu esteca, deși e obositor să stai la târgore întregi pentru a te plimbaprin standurile tuturor edituri-lor, să aveți răbdarea s-o căutațiși pe Cenușăreasa care n-arenevoie decât de o privire pentrua se transforma într-o minunatăapariție.

Oameni mici, oameni mari,literaturi mici, literaturi mari –toate capătă sens, culoare și viațăsub egida Târgului InternaționalGaudeamus. Oamenii mici nurenunță la plăcerea de a citi saude a li se citi o carte, tocmai deaceea sunt dispuși să urmeze cupași mărunți harta care dezvă-luie locul unde a fost ascunsăcomoara.

Târgul de carte îi inițiază peoamenii mici în ritualul achi-ziționării unei cărți. Astfel, cuochii mari și degetele firave,uneori ridicându-se pe vârfuripentru a putea zări printre polițecomoara, îndrăznesc să-și fixezeprivirea pe cartea – pentru uniicea mai ciudată, pentru alții ceamai colorată, pentru unii cea

mai subțire, pentru alții cea maigroasă – care cu siguranță le vatransforma ideile și joaca într-unproces de formare al unei gân-diri critice.

Ritualul în sine este alcătuitdin gesturi care de care maihaioase, mai gingașe, mai timidesau mai îndrăznețe. Oameniimici observă lumea cărților din-tr-un unghi ascuțit: văd cum elesunt plimbate de mâini uriașe,văd cum sunt apreciate, cumsunt deschise și protejate, îm-brăcate și schimbate, iar toatăaceastă mișcare cu efect centri-fug le antrenează atenția în do-rința de a sesiza centrul – punc-tul zero.

Punctul zero marchează, deaceastă dată, momentul în care

11

De ce să vii la încă o edițiea Târgului Gaudeamus? Evelina Bidea

Târgul de carteîn viziunea oamenilor mici Oana Pop

În spiritul Moșilor lui Caragiale, prima filă a jurnalului de anulacesta imaginează diapozitive ale unor zile care se anunță remarca-bile:

edituri – evenimente – carte de învățătură – bastioane – căutări– revederi – copii – salon – lansare – publicații – agenții – invitat deonoare – expozanți – vizitatori – atelier de colorat – cafenea – caba-ret de cuvinte – exerciții de muzicalitate – canadianisme – miercu-rea cu surprize – securi decapitate – insule – standuri – istorie – lec-tură fără martori – Nicola Pietrangeli – comentarii – explicații –radio – scriitor – așteptare – microfon – sens – bruiaj – cititorul –cititoarea – cărți audio – pași pe trepte – talking books – „Bolșaiakniga” – timpul prezent – maidanezii – a comunica – beznă – oglin-dă – interviu – destin – lumi vechi, oglinzi noi – dinamică – noaptebună, copii – Ulise – estetica umbrei – drumul cărții – regimulinterpretării – contemporaneitate – libertate – deficit – perspective– heraldică – imagini – bibliotecă – ambuteiaj – proximitate – măr-turisire – amintiri – o junglă ca toate celelalte – anotimp – printrepicături – Yoknapatawpha – Dublin – București – Chișinău –Stockholm – Roma – renaștere – securitate – erotice – practice –gastronimice – științifice – filozofice – Giacomo Marramao – gue-rilla în câmpul cu maci – ediții definitive – autori – autografe – pre-țuri

Jurnal de târg (1) Irina Georgescu

12

oamenii mici intră în contact cucartea. Din acest punct ritualuldevine instinct: povestea cărțiieste descoperită prin mângâieri,adulmecări, aproximări și încer-cări de recuperare prin imaginileinserate în text sau prin răsfoiridomoale și ritmice.

Povestea stă ascunsă în spa-tele cuvintelor. Oamenii mici

încearcă, de cele mai multe ori,să găsească sintagma sau cuvân-tul cheie, însă cartea trezește în eidragostea și pasiunea pentrulectură și, fără să realizeze, oa-menii mici sunt captivi uneilumi care, ușor, ușor, îi va trans-forma în oameni mari.

Târgul de carte, în viziuneaoamenilor mici, poate fi tradus

astfel: „Târg de carte – pentrufiecare jucărie aș putea primi laschimb o carte. O carte care neva transforma în oameni mari,dar o carte care ne va aminti cătotul a început cu un târg decarte!”.

– That’s amore, That’s amore,That’s amore!

– La Bamba, La Bamba, LaBamba!

Târgurile de carte transformăcărțile, de multe ori anonimepeste an, în vedete. De obicei efrumos după cortină, da’ acum,cu aranjatul cărților pe rafturi,nu mai e frumos. Zgomotul.Cărțile pot strivi – degete maimici sau mai mari. Totul stă pemuchie. La ora asta? Nu ne vinenimic în cap. Puteți vorbi cu co-lega de la marketing. Colega dela marketing vorbește la telefon.Oare-i răspunde cineva? PaulDaian cu cocoșul pe cap (dacănu cumva vine doar la târgul dinvară). Aoleu, nu se mai terminăodată! Mi-a fost foame maidevreme. N-am găsit diezul petastatură. Există diez pe tastatu-ră? Diezi și bemoli pe tastatură?Poate pe clape. Francezii spun lafel tastatură și clape: clavier.Nimic poetic? Nimic original?Un obiect, un personaj, o în-tâmplare? Ne pare rău, e târziu,n-avem inspirație. Puteți să neîntrebați mâine? Sigur, va fichiar prea târziu. Toulouse, mo-tanul editurii. Negru ca noapteacare vine. Pisici! Noua modă acăciulilor cu urechi de ursuleț.Iarna asta urșii invadează târgulde carte. Și orașul. Trec și pe latârgul de frumusețe în drum.Mă cheamă Ștefania. Am lucratla un târg de frumusețe. Aran-jam pile de toate formele. Detoate formele și mărimile erau.Și pietre de curățat călcâiele. Amvândut o zi întreagă cel maiscump produs din stand, de 20

de lei, cu 2 lei. Când a venit el jefeși m-am trezit, și-a aprins unchibrit pe talpa pantofului și mil-a fluturat pe sub nas: vrei unfoc? Prea ieșeam la țigară. I-amzis să nu mai țipe, că înțeleg și devorbă bună. În secunda urmă-toare, panoul cu firma Stefaniesub care stătea, demontat pejumătate, i-a căzut pe nas. Căr-țile pot strivi – degete mai micisau mai mari. Totul stă pe

muchie. La ora asta? Unșpe.Noaptea. Taxi? Pân’ la taxi maie. Pisici. Două. Ce-or face deazi-dimineață de la opt? Casa ecu susu-n jos? Răsturnare spec-taculoasă de scor: CFR conducecu 2 la 1. Șanse mai sunt... Maisunt poeme prin târg, mai sunt...

– That’s amore, That’s amore,That’s amore!

– La Bamba, La Bamba, LaBamba!

P.S. Această anchetă este realizată de un redactor de carte,printre colegii de breaslă, printre angajații editurilor și alțiexpozanți aflați la Târgul Gaudeamus, printre vizitatorii târ-gului și printre prezențele de orice fel observabile în acest vastspațiu al pavilionului ROMEXPO. Primul episod are loc dupăcele câteva ore de pregătire a standurilor, în care toată lumeamontează mobilier și lumini, aranjează cărți și produse, stabi-lește conexiuni Internet, verifică sisteme – inclusiv antifurt –,povestește pățanii, fapte și stări, fumează... fumează... fumea-ză, înfulecă sendvișuri, se grăbește acasă, la ultimul autobuz,sau, dacă picioarele/spatele/capul se plâng prea tare, direct întaxi.

13

Poezia târgului (1)

“Poetic locuiește omul”... în târgul de carteAnchetă cu strictă privire la poezia

Târgului Gaudeamus 2012 Marieva Ionescu

În urmă cu mai multe săptă-mâni, mă întorceam de la Călă-rași cu o mașină de ocazie. La unmoment dat, epuizând propriilerealizări în domeniu, șoferulamabil, un pasionat de agricul-tură, mi-a spus că abia așteaptăsă meargă la târgul anual de spe-cialitate care va fi organizat pestecâteva zile. INDAGRA, îmi vineimediat în minte. Cum am rostitacest nume, mi s-au aprins be-culețele. După două săptămânide INDAGRA urmează cincizile de Gaudeamus, adică târgulla care trei ani consecutivi amparticipat la realizarea ziarului.De ce n-ar fi și-al patrulea? Sepoate spune că a devenit aproa-pe o tradiție ca doctoranzii șimasteranzii de la Facultatea deLitere, coordonați de domnulprofesor Ion Bogdan Lefter, săscrie ziarul celui mai importanttârg de carte. Ce-ar fi să-i întrebpe foștii colegi?

Primul pe care l-am văzut a

fost George. Mă invitase să fimcolegi de echipă la un meci defotbal cu prietenii. Stai liniștit,îmi spune, tot noi suntem debază.

De la Paris, Cosmin îmi spu-ne că vor fi câteva lansări specta-culoase. Și îmi dă mai multeexemple, dintre care am reținutdouă: Florina Ilis și Bogdan-Ale-xandru Stănescu. La prima va șivorbi. Asta înseamnă că vei fi înțară, îi spun. Da, îmi confirmă șiînchide pentru că alt fir se înro-șise deja.

La Cafeneaua critică de săp-tămâna trecută, Emanuel confir-mă spusele lui George privindechipa de redacție și mă infor-mează că vom avea colegi noi,doctoranzi și masteranzi din aniimai mici. Îmi face deja cunoștin-ță cu unul dintre ei, o ea: Diana.Cum anul trecut întreaga activi-tate de redactare și editare fuse-se coordonată din apartamentulsău, l-am întrebat dacă se păs-

trează tradiția. Nu, că s-a mutatîntre timp!

Finalul Cafenelei mai taiedin entuziasm. Da, tot noi vomscrie, ne spune domnul Lefter,dar nu ziarul nu va mai fi publi-cat pe hârtie, va fi doar electro-nic. Criza, bat-o vina! Mare dez-avantaj, dar asta e! Amărăciunease mai atenuează când aflăm cănu mai există limită de spațiu șilucru sub presiunea tiparului.

Recapitulând: ziar on-line, cucolegi noi de redacție. Cum o săfie?

Tot noi facem ziarul (electronic) Emil Victor Costache

Din 2009 fac parte din redac-ția ziarului Gaudeamus. Pen-ultima săptămână din noiembrieo petrec în „Ciupercă“. Știțidoar, pavilionul central dincadrul ROMEXPO. Stau printrestanduri. Cumpăr cărți. Le frun-zăresc. Discut cu editorii și cuunii cunoscuți. Îmi reîntâlnescprietenii, colegii de gazetă. Facfotografii. Mă strecor. Mai radcâte un sendviș. Două, de fapt.Primesc SMS-uri: „Ce faci? Aivenit la Târg? Adi”. Răspund:„Sunt pe teren”. Adi știe. Alergdupă subiecte. Mă dau reporter.Ca să nu mor de plictiseală. Casă mă bucur de reîntâlnirea cu

oamenii de care mă simt atașat.Amintiri am cât cifrele recoltelorpe anul 1989. Cele mai impor-tante rămân însă volumele decritică și istorie literare. Defectulprofesional m-a inhibat să reținși alte titluri. 2009 – G. Căli-nescu: a cincea esență (AndreiTerian). 2010 – Cronologia vie-ții literare românești (1944-1947, coord. Eugen Simion).2011 – De la Junimea la Noica(Marta Petreu). 2012 – îmi iauangajamentul să vă spun în ulti-mul număr al ziarului de anul ăsta.

Toți redactorii lucrează castahanoviștii. Ne depășim nor-ma întodeauna. În cele cinci zile

muncim cât într-un cincinal.Creștem odată cu micul nostruziar. Chiar dacă acum nu apărempe hârtie, ne facem în continua-re datoria. Am ajuns în spațiulvirtual. Ne iluzionăm că vomavea accesări și citări (de prefe-rință „ISI”). „De bine, de rău, oducem bine!...”, ne încuraja IonBăieșu în romanul Balanța. Totînainte!

P.S. Duminică (18 noiembrie)am organizat și prima ședință deredacție. Iar ședințele noastresunt intense ca în Repausuldominical. Mare dreptate aveanenea Iancu!

Târgul Gaudeamus: cifre de plan George Neagoe

14