Dacă, înainte cu câteva zile,la şedinţa ordinară de consiliu local pen-sionarul Toma Simtea a fost cel care i-afăcut sânge rău primarului Gheorghe Ile, laextraordinara de luni, 13 februarie, a fostrândul Angelei Stoica să-şi audă ce era deauzit.

Cel care nu a mai răbdatşi, după votarea bugetului local, a răbufnit,a fost domnul Justin Stoenescu, prezent în

grupul cadrelor didactice de la ColegiulTehnic Mihai Viteazul. După ce a rugat-ope o colegă a sa să o lase mai uşor cumulţumirile din suflet adresate primaruluiGheorghe Ile, bărbatul a atacat-o frontal,fără niciun fel de complexe, pe vi-ceprimăriţa Angela Stoica, preşedinte deşedinţă.

Pentru cine nu-l cunoaşte,sunt necesare câteva precizări. În anii '90,

domnul Justin Stoenescu a fost consilierlocal independent două mandate la rând. Înconsiliu nu a stat pitulat şi timorat, aşa cumpot fi văzuţi aleşii locali PD-L de acum.Luările sale de poziţie îndrăzneţe în şedin -ţele de consiliu local şi dezvăluirea modu-lui în care primarul de atunci a jonglat cu oşpagă de paisprezece milioane de lei l-auadus în faţa completului de judecată. Nusingur, e adevărat, ci împreună cu cel caresemnează la urmă detot.

Cu o voceîn care nu s-a făcutsimţită teama, JustinStoenescu i s-aadresat Angelei Stoicaspunându-i că "M-aţidezamăgit total,doamna viceprimar,doamna preşedinte deşedinţă! De ce? Pentrulipsa dumneavoastrăde politeţe şi de respect pentru cei caresunt aici... Prin ati-tudinea pe care aţiavut-o aţi demonstratcă nu doar pe cei deaici, ci şi pe cei dinjurul dumneavoastrăaveţi darul de a-i incita!".

Normal căvorbele fostului con-silier local indepen -dent nu i-au fost peplac viceprimăriţei,care, mai tot timpul, Aîncercat să le între-rupă. Fără spor, pentrucă Justin Stoenescu azis ce a avut de zis şi a

încheiat exact cu ce a trebuit. Cu o provo-care: "Aveţi curajul să concuraţi cu mine?Să candidaţi ca independent, şi să vedemdacă mai staţi acolo!". Ce ziceţi? Varăspunde Angela Stoica acestei provocări?Adică să meargă ca independent la alegeri,iar nu "un răspuns" din acela în urmacăruia Justin Stoenescu să se trezească cunu mai ştiu ce belele pe cap...

Gheorghe OLTEANU

CMYK

MIERCURI15 februarie 2012

Anul VNr. 88712 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:35Apus: 17:48

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3473 lei1$ = 3,2908 lei1₤ = 5,1862 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Umblă vorba prin târg că într-un CAR din vestul Văii Jiului există cineva care, deşie plătită doar cu o jumătate de normă, câştigă foarte mulţi bani.

Respectiva persoană, pentru că are şi un handicap, nici nu plăteşte impozit pe venit. Vă vine să credeţi că această persoană devalizează „legal” CAR-ul cu o sumă ce bate spre sutade milioane (vechi)?! Aceasta se întâmplă în vreme ce amărâţii de membri, care se împrumutăpentru a ieşi din iarnă, sunt chemaţi din nou s-o reconfirme în funcţie. Atenţie mare! Dacă o veţi vota din nou îi veţi plăti şi salariul! Pentru că asta-i menirea slabului: să-i poarte-n cârcă pe graşi, inclusiv prin Casele de AjutorReciproc! Aviz membrilor.

I-auzi una!

Cineva a avut, totuşi, curajul să-i dea peste nas Angelei StoicaFoarte puţini dintre cei care intră în Primăria mu-nici piului Vulcan sau în sala de şedinţe a acesteiaau curajul să le spună primarului Gheorghe Ile şidoamnei viceprimar Angela Stoica, verde-n faţă,ceea ce cred despre ei. Din fericire, demnitatea vulcănenilor nu a murit chiar de tot, aşa cum credeun cititor care a postat pe site-ul ZVJ. Se mai găsesc persoane care, chit că riscă să fie luate încolimator după aceea, le zic celor doi exact ceea cecred despre ei şi cum stau cu adevărat lucrurile.

Până în martie,

DisponibilizaţiiCNH nu îşi vorprimi banii

Pagina 3

Luni, 13…

Două accidenterutiere minoreAglomeraţia şi manevrele greoaie ale şoferilor

pot produce multe incidente în trafic. Aşa s-a

întâmplat şi luni, 13 februarie.

Luni dimineaţă, pe platforma Pieţei Agroalimentaredin Petroşani, un şofer care manevra o autoutilitarănu s-a asigurat corespunzător la efectuarea manevreide mers înapoi, accidentând uşor o femeie de 40 deani, din Petroşani, care se deplasa prin spatele au-tovehiculului. Tot luni, un şofer în vârstă de 20 deani, în timp ce conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroşani, nu a adaptat vitezala condiţiile de drum, carosabilul fiind acoperit cuzăpadă, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers,a surprins şi accidentat uşor o tânără 20 de ani, din comuna Băniţa, care se afla pe marginea părţii

carosabile.În ambele cauze au fost în-tocmite dosare de cercetarepenală pentru comiterea in-fracţiunii de vătămare cor-porală din culpă.

Alina PIPAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012

www.zvj.ro

Anul trecut, pe vremea

aceasta, comercianţii de su-

veniruri erau strânşi pe

Aleea Poeţilor din Petroşani,

vizavi de poştă.

Ieri dimineaţă doar un singurcomerciant s-a mai aventuratcu marfa prin zăpadă. Câtevapernuţe în formă de inimă,câţiva căţeluşi şi… gata.La Petroşani Sf. Valentin afăcut cunoştinţă cu criza, dar şicu iarna grea.

În schimb, ne-am bucurat săvedem scoşi la vânzare şiprimii ghiocei culeşi din muntede un domn aventurier. Acestavindea câteva fire la 3 lei.Dumnealui spune că i-a găsitîn pădure. Noi credem că i-agăsit în sera din grădină.C-o fi una, c-o fi alta, vedereaboboceilor de ghiocei ne-a bucurat şi ne-a dat speranţă căanul acesta vom vedea destulde repede primăvara.

Alina PIPAN

Ieri, la Petroşani

Sf. Valentin a camşomat şi nu prea aîncasat

Mâine, la Primăria Petroşani, o nouă lansare de carte:IUBIRE ŞI TRĂDARE DE GEORGE DAVIDESCUInginerul octogenar petroşenean Gheorghe (George) Davidescu s-a ţinut de cuvânt şi

scoate pe piaţă o nouă carte, un nou roman de dragoste, intitulat: „Iubire şi trădare”.

Cel de-al unsprezecelea titlu de carte, din 2003 încoace, continuă seria romanelor dedragoste ale autorului, cartea, de 353 de pagini, fiind tipărită în condiţii grafice excelentela Editura „Măiastra” din Tg-Jiu. Lansarea de carte va avea loc mâine, 16 februarie2012, începând cu orele 17:00 în sala de şedinţe a primăriei Petroşani, în cadrul întâlniriidenumite sugestiv „Davidescu şi prietenii cărţilor”, ajunsă la ediţia XX! Cu ocaziaevenimentului cultural sunteţi invitaţi toţi cei care iubiţi literatura, cărţile, cultura în general, pentru a petrece o seară împreună cu autorul. Discuţia? Fireşte, despre ultimacarte, care va fi prezentată de cel care a scris-o şi nu numai, dar şi despre viaţă, minerit,turism montan, artă şi literatură, viitoarele proiecte literare ale inginerului Davidescu şibineînţeles… dragoste. (C.B.)

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Mânaţi de furia şi nerăbdarea disponibilizaţilor,

reprezentanţii conducerii CNH au ieşit la rampă

cu explicaţii pentru aceştia. Doar explicaţii, bani

încă nu sunt şi luna aceasta nu vor fi.

Ajutorul de stat pentru CNH va fi analizat de cătreComisia Europeană în 22 februarie anul acesta.Deci, abia la finalul lunii se discută acest subiect decătre Comisia Europeană. Până nu are undă verde dela UE, Ministerul Economiei stă şi aşteaptă cumâinile legate. „Reprezentanţa permanentă aRomâniei pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles a informat Ministerul Economiei, Comer -ţului şi Mediului de Afaceri că decizia privind acor-darea ajutorului de stat pentru unităţile minierecuprinse în programul de închidere al CompanieiNaţionale a Huilei Petroşani urmează să fie analizatăîn cadrul întrunirii Colegiului Comisarilor din datade 22 februarie anul curent”, informează Oana Stoicuţa, purtător de cuvânt CNH.

În urmă cu vreo doi ani, mai precis la 10 decembrie2010, Consiliul Uniunii Europene a emis Decizia 787prin care reglementează acordarea ajutorului de statpentru facilitarea închiderii minelor de cărbunenecompetitive. Ministerul Economiei a întocmit odocumentaţie a ajutorului de stat pentru cele 3 unităţiminiere din Vale care urmează să fie închise, daraceasta încă nu a ajuns să fie aprobată. Documentaţiase referă atât la plăţile compensatorii pentru per-soanele disponibilizate cât şi la sumele aferente facil-ităţilor pensionarilor minieri. Adică exact la celedouă categorii defavorizate care îşi cer drepturileprin proteste repetate în Valea Jiului. Dacă documen-taţia Ministerului Economiei va fi aprobată, probabilcă numai în luna martie se vor pune în practică şi re-zoluţiile Colegiului Comisarilor. Prin urmare, pânăatunci minerii disponibilizaţi sunt forţaţi să aştepte.Cu toate că li s-a promis de către Companie cu totulaltceva…

Alina PIPAN

Pe unii tineriLIPSA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎI „CALIFICĂ” ÎN… INFRACTORI

Şansele reduse de angajare a tinerilor fără studii şi fără experienţă amplifică trendul deja ascendent al infracţionalităţiijuvenile.

Tinerii fără speranţa integrării pe piaţa muncii, şi împinşi de lipsaunui venit stabil, se „reorientează”. Când minele funcţionau, şilocurile de muncă în această industrie reprezentau o opţiune, tinerii,chiar dacă nu aveau studii, îşi găseau un loc în acest domeniu. Sus-pendarea acestei opţiuni le diminuează şansele tinerilor de a se an-gaja. Şi pentru munci de necalificaţi îşi trebuie o minimă calificare,iar aceasta costă. Aşadar, tinerii se organizează în grupuri in-fracţionale, care dau spargeri după spargeri, sau se angajează înplasarea de substanţe stupefiante pe piaţă. Un asemenea grup a fostdepistat în urmă cu doi ani, tinerii fiind puşi sub acuzare. De aseme-nea, lunar, tineri cu vârste fragede ajung pe mâna poliţiei, după furturi, tâlhării şi spargeri. Poliţia Lupeni a desfăşurat o acţiunezilele trecute, în urma căreia au fost identificate 11 persoane, cuvârste cuprinse între 15 şi 23 de ani, toate din Lupeni. S-a stabilitcă, în perioada iulie - septembrie 2011, acestea au comis peste 10infracţiuni de furt din locuinţe şi garaje aflate pe raza municipiului.Valoarea prejudiciului creat părţilor vătămate este de peste 35.600lei, din care a fost recuperat aproximativ 75%. Zece dintre suspecţisunt cercetaţi în stare de libertate, unul fiind arestat într-o altă cauză.

Alina PIPAN

Până în martie,

Disponibilizaţii CNH nu îşivor primi banii

Trei indivizi din Simeria au

ajuns pe mâna poliţiştilor după

ce au înşelat un bărbat din

Târgu Jiu, căruia i-au vândut

mai multe reviste în locul unui

laptop, pentru care acesta a

plătit suma de 2.700 lei.

La 7 februarie, Poliţia Simeria afost sesizată de către un bărbat dinTârgu Jiu, în vârstă de 31 ani, cuprivire la faptul că a fost înşelat deun hunedorean. Păgubitul le-apovestit poliţiştilor că, după ce aapelat numărul de telefon dintr-unanunţ de vânzare, i-a răspuns unbărbat care s-a prezentat cu nu-mele de „Andrei”, care i-a propusachiziţionarea unui laptop pentrusuma de 2.700 lei, cu plata ram-burs. Bărbatul a primit coletul la oficiulpoştal Târgu Jiu. După ce a depussuma de 2.700 lei, a deschis cole-tul şi a constatat că acesta nu

conţinea laptop-ul achiziţionat, cimai multe reviste. Poliţiştii au luat legătura cu con-ducerea Oficiului Poştal Simeria.În momentul în care destinatarulbanilor s-a prezentat la ghişeupentru a ridica suma, poliţiştii s-audeplasat la faţa locului şi l-au pre-luat pe suspect, conducându-l lasediul unităţii de poliţie, pentruaudieri. Poliţiştii au stabilit că băr-batul se numeşte Andrei D., de 47ani, şi este din oraşul Simeria.Acesta le-a declarat anchetatorilorcă a fost căutat de Cătălin D., de24 ani, din Simeria, fără ocupaţie,cu antecedente penale, care, mo-tivând că buletinul său de identi-tate ar fi expirat, l-a rugat să îlajute să trimită un colet prin poştăpe numele său, promiţându-i înschimb suma de 50 de lei. Întreaga sumă de 2.700 lei, (con-travaloarea „laptop-ului”) a fostrecuperată de către poliţişti şi pre-

dată pe bază de dovadă bărbatuluidin Târgu Jiu. În urma extinderiicercetărilor, poliţiştii au stabilit căîn comiterea infracţiunii de înşelă-ciune mai este implicat un sus-pect, respectiv Cosmin Ş., de 19ani, din Simeria. Acesta, înînţelegere cu Cătălin D., a postatpe internet mai multe anunţuriprivind vânzarea de diferite pro-duse electronice, cu intenţia de aînşela persoanele care îi vor con-tacta. Pentru a nu putea fi identifi-caţi, cei doi au trimis coletul cumaculatură în locul produsului co-mandat pe numele lui Andrei D.,căruia i-au promis în schimb sumade 50 lei. În continuare, poliţiştii efectueazăcercetări faţă de cei trei suspecţisub aspectul săvârşirii infracţiuniide înşelăciune, urmând a se stabilidacă au mai comis şi alte fapte cuun mod de operare asemănător.

Mihaela PETROŞAN

Primul pas spre un turism unitarPRIMĂRIILE PETROŞANI ŞI LUPENI ŞI-AU DAT MÂNA ŞI AU„RIDICAT” CUPA VĂII JIULUI!

De mai bine de trei ani se vorbeşte despre nevoia

unui plan integrat de promovare a turismului în

Valea Jiului şi de dezvoltare a acestuia. Iată că,

trecând peste orgolii, primarii înţeleg să comunice

în acest fel.

Primul consens şi prima încercare de colaborare afost atunci când o companie chineză a venit în Vale,fiind interesată de minerit. Acea vizită a rămas la sta-diul de experienţă.

Acum, Primăria Petroşani şi Primăria Lupeni orga-nizează împreună un concurs de schi. În acest senscolaborează şi asociaţiile „Mândra” şi „Pro Straja”.Cele două asociaţii se vor implica direct pentru orga-nizarea acestei competiţii: Cupa Văii Jiului la schi.Prima fază a concursului se va desfăşura în Straja, iarcea de-a doua în Parâng. Aşa cum ne-a informat şi purtătorul de cuvânt alPrimăriei Petroşani, Nicu Taşcă, prima manşă esteprogramată la 18 februarie în staţiunea Straja, iar ceade-a doua, care va fi şi finala, va avea loc la 25 februarie în staţiunea Parâng. Ambele manşe vorîncepe la ora 11.Competitorii se vor înscrie la faţa locului, chiar înziua concursului. Premiile pentru câştigători însumează 7.200 de lei.

Alina PIPAN

O escrocherie de 2.700 lei

Trei hunedoreni au vândut un teancde reviste drept… laptop de marcă

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Turneele finale pen-tru juniorii mici dincadrul AJF Hune-doara vor avea loc laPetroşani cu toate cămai sunt de jucatdouă etape în com-petiţiile fotbalisticejudeţene ale juniorilor mici,D2 şi E. Jocurile din turneulfinal se vor desfăşura peterenul sintetic de la BazaSportivă Ştiinţa dinPetroşani, în datele de 18 şi25 martie şi, respectiv, 1aprilie. Câştigătoarea între-cerii judeţene va participa,între 7 şi 8 aprilie, la fazazonală a CampionatuluiNaţional, care se vadesfăşura la Timişoara.

La juniori D2 în Valea Jiuluijocurile de campionat s-au termi-nat, echipele Clubul Jiul şi Univer-sitatea, ambele din Petroşani,calificându-se la turneul finaljudeţean. În seria Valea Mureşului mai suntde disputat două etape, în 4 şi 11martie, şi un joc restant, RealSportDeva – Dacia 2010 Orăştie. La ju-niori E mai sunt de disputat tot câtedouă etape în fiecare din cele douăserii, dar şi un joc restant, cel dintrePrimavera Deva şi CFR Simeria.Au obţinut deja calificarea ClubulJiul şi CS Minerul Lupeni, dinVale, precum şi RealSport, FCHunedoara şi CFR Simeria. Ultimaechipă ce va obţine calificarea seva decide între Primavera şiMureşul Deva. Turneul final la

această categorie de vârstă se va disputa îndatele de 18 şi 25 martie şi 1, 7 şi 14aprilie, tot pe acelaşi teren sintetic dinPetroşani. Datele şi locul desfăşurării fazeizonale urmează a se stabili zilele urmă-toare. La juniori C sunt calificate, pentruturneul final, Primavera, Mureşul, Hunedoara şi Simeria, din Valea Mureşu-lui, precum şi Clubul Jiul, ultima echipăparticipantă urmând a se alege dintre Universitatea şi Pro Fotbal Petroşani. Lajuniori D1 lucrurile sunt clare, la turneulfinal judeţean urmând a evolua CNSCetate Deva, Simeria, Hunedoara, Primavera, Clubul Jiul şi Universitatea.

Din cauza unor datorii neachitate faţă de foştii jucători

Mureşul Deva este exclusă,oficial, din Liga a II-aDupă ce în urmă cu o săptămână echipa din Liga a II-a Mureşul Deva a rămas fără jucători, lăsaţi de conducători să îşi caute alte angajamente fără nicio pretenţie finan-ciară, acum, fanii au luat la cunoştinţă şi despre iminenta excludere din campionat agrupării “alb-roşii”.Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal (FRF) a decis, deja, excludereaechipei din competiţii, din cauza neachitării unor datorii faţă de foştii jucători. În situ-aţia Mureşului se mai află alte două grupării: Arieşul Turda (seria a II-a) şi VictoriaBrăneşti (seria I) care în plus nu au putut face dovada achitării unor sume de transfer aleunor fotbalişti.În cazul Mureşului este vorba doar despre bani datoraţi către foştii jucători şi antrenoricare nu şi-au încasat salariile şi primele de joc de trei luni. Odată cu eliminarea celor trei echipe din Liga a II-a, alte şase grupări, FC Braşov, Unirea Alba-Iulia, FC Olt, FC Snagov şi Farul Constanţa, au fost depunctate cu 2 puncte pentru întârzierea plăţilorfaţă de echipele sau jucătorii cărora le datorează bani. Din cauza unor problemeasemănătoare, Gloria Buzău va fi penalizată cu 4 puncte.

Partida dintre Inter Teliu Braşov şi DavaDeva care trebuia să se dispute luni, încadrul etapei a 12-a a Ligii I de futsal, afost amânată din cauza blocajelor rutiereproduse de căderile masive de zăpadă.„Meciul trebuia să fie televizat, darmaşinile celor de la Digi Sport nu puteauajunge la timp la Braşov, astfel că întâl-nirea a fost amânată pentru weekend”, aspus antrenorul echipei devene, Karoly

Gaşpari. Devenii ocupă locul opt (penul-timul) în clasament la egalitate de punctecu adversarii de sub Tâmpa, care deţin„lanterna roşie”, dar promit o urcare se-rioasă în clasament în această primăvară.„Ne-am pregătit bine şi sunt sigur că vomavea un parcurs bun în meciurile pe carele mai avem de disputat”,a precizat tehnicianulde la Dava Deva.

Meci amânat de vreme

Petroşaniul găzduieşteturneelor finale ale juniorilormici

Naţionala României de rugby în şapte începe, joi, un turneu în Las Vegas, încadrul căruia va juca cel puţin trei par-tide. Din păcate, nu s-a putut alăturaechipei şi jucătorul Ştiinţei Petroşani,Daniel Cojocaru. O accidentare maiveche l-a trimis pe talentatul jucător nu înSUA ci direct pe masa de operaţie. „Devara trecută mă chinuie o durere la ge-nunchi şi, acum, va trebui să mă operezde ligament. Îmi pare foarte rău că nu amputut face deplasarea cu echipa. Din pă-cate, îmi vor trebui cel puţin şase luni sămă refac. Este clar că pentru mine primaparte a sezonului competiţional va firatată”, spune jucătorul căruia clubul îi vasuporta costul operaţiei, în valoare deaproximativ 1000 de euro.Daniel Cojocaru este unul dintre jucătoriicu cele mai multe selecţii atât la Naţiona -la de rugby în şapte cât şi la Naţionala deTineret.Altfel, după un zbor de 13 ore, cu escalăla Londra, sportivii români au ajuns în

Statele Unite. Con-form frr.ro, eleviifrancezului ChristopheReigt au făcut unantrenament imediatdupă ce s-au cazat.România face partedin grupa D a turneu-lui american, alăturide Dog RiverHowlers, Denver 7′s şiColumbus RugbyClub. Celelalte treigrupe sunt compusedin:Grupa A: Spania,Bermuda, ChicagoLions şi Hawaii MaristRugbyGrupa B: Chile, Phillipine Pacific, Belmont Shore Tigers şi Alaska GoldenBearsGrupa C: Peru, Mexic, Force XV Froggies şi Pups Rugby

Delegaţia României este compusă din:Ailenei Vlad, Barbu Niculae, BeldeanAlexandru, Căplescu Ciprian, CozmaMihai, Florea Ionuţ, Ispir Marian, IvanValentin, Mamoc Marius, Roşca Mihai,Stătulescu Daniel, Zamfir Viorel. Staff: Reigt Christophe - director derugby, Lazăr Mihai - manager, CîmpianOctavian - medic, Taşcă Florin - prepara-tor fizic.

Ghinion!

Daniel Cojocaru, jucătorul ŞtiinţeiPetroşani, a ratat Naţionala şi, implicit, turneul din SUA

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012 5SPORT

Elitte Beauty Centerangajează maseuză

cu experienţă.Relaţii la telefon

0254.548908.

Daniel Huza, favorit la postulde antrenor principal la JiulDupă ce antrenorul Marin Tudorache a declarat că plecarea sa de la Jiul este definitivă şică nu va reveni asupra deciziei, favorit la preluarea postului său este nimeni altul decâtDaniel Huza. „Sunt neplătit din luna septembrie. Ştiţi cum este şi cu pasiunea.... Nu sepoate la nesfârşit. Patronul Alin Simota cunoştea nemulţumirile mele, iar dacă nu le-aluat în seamă înseamnă că nu avea nevoie de mine. Nu puteam să rămân la o echipăunde numai jucătorii sunt plătiţi şi antrenorul nu. Din punctul meu de vedere sunt unantrenor liber de contract. Nu cred că voi mai reveni la Jiul. Probabil că în locul meu vaveni un alt antrenor dispus să antreneze gratis”, a declarat Tudorache. Şi Gigi Borugărămâne ferm pe poziţii. „Nu m-am certat cu patronul, doar că nu am mai dorit să con-tinui fără a avea obiectivul de promovare”, a spus Borugă.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Bârfele săptămâniiÎntotdeauna când cineva îşi prezintă demisia pe motiv de nemulţumiri salariale există mulţi alţii care sunt gata să se mulţumească şi să accepte postul vacant.Drept dovadă, la un club din zona cu lămpaşe, unde postul de antrenor a rămasliber, după dezertarea financiară a titularului o sumedenie de antrenori cu pre-tenţii mai mici şi-au arătat disponibilitatea de a prelua echipa. Cică, dintre toţi ceipropuşi sau autopropuşi, favorit la a fi instalat pe banca tehnică este un antrenorcare a mai jucat o vreme rolul de manta de vreme rea la acest club. Acesta este peplacul patronului pentru că e disciplinat, ascultător şi destul de competent, însă nue agreat de sfătuitorul numărul unu al finanţatorului. Rămâne de văzut dacă se vaajunge la negocieri şi între cei trei se va putea ajunge la un compromis sau dacăpostul va reveni unui alt tehnician, scos din joben.

Dările exagerat de mari către bugetul de stat pe care sunt obligaţi să le plăteascăangajatorii au pus la lucru inventivitatea românilor, iar situaţiile în care angajaţiiau salariu mai mic în acte şi un altul mai mare în realitate, plătit la negru, suntdeja clasice. Cică o astfel de „inginerie financiară” le-a fost propusă recent şi fot-baliştilor de la o echipă cu obiective ambiţioase, care şi-a schimbat recent culorile,dar năravul ba. Astfel, se spune că oficialii clubului i-au invitat discret pe jucătoriîn culise şi i-au întrebat dacă ar fi de acord ca în acte salariul lor să fie unul cât maimic, iar restul banilor să le fie plătiţi la negru. Unii care se temeau pentru locul lorla echipă au acceptat, dar cei mai mulţi au refuzat, atât pentru că nu le conveneaideea în sine, cât şi de teamă că ar putea să fie înşelaţi. Situaţia a inflamat destul detare atmosfera la club, iar relaţiile dintre oficiali şi unii dintre jucători sunt la felde reci ca şi vremea.

www.zvj.ro

Aninoasa diferă iarna mult de Aninoasadin timpul verii. În primul rând, cinevacare nu locuieşte aici, în momentul încare ajunge pe şoseaua principală a lo-cali tăţii, aflat în trecere spre primăriesau spre aiurea, are senzaţia că timpul s-a întors în urmă, undeva cu treizeci-patruzeci de ani, totul fiind alb şi pustiu.

Deszăpezirea în funcţie debuget… adică tot „subţire”Pe strada deszăpezită aşa şi-aşa (e clar căeste loc de mai bine!), deşi e ora prânzuluinu prea vezi ţipenie de om. Doar în zonablocurilor observi câţiva copii care se joacăîn zăpadă, doi tineri care stau de vorbă şivreo două femei în vârstă cu nişte plase înmâini.Ce este bine şi frumos acum iarna este fap-tul că drumul nu se mai vede că e plinde gropi şi fără covor asfaltic, un alt„covor”, dar natural, luând locul mize -riei de pe stradă, iar trotuarele, pline deomăt alb, proaspăt căzut, nu îşi maiarată murdăria celor 22 de ani de cândn-au mai primit o urmă de asfalt sau osimplă dală. Copacii plini de zăpadă,acoperişurile caselor albe de nea,pârâul cel îngheţat şi albit de stratul degheaţă amestecat cu zăpadă fac dinAninoasa un oraş feeric, strălucitor, înantiteză cu ceea ce este el în realitate.Adică, o comună puţin mai mare, custatut de oraş, rămasă fără mină şi cu

prea puţini agenţi economici, cu multeprobleme sociale şi şomeri, cu alte proble -me care ţin de găurile puşculiţei bugetuluilocal.„Avem contract cu firma care facedeszăpezirea, o firmă din Deva. Trebuie sărecunoaştem că atunci când ninge, cum s-aîntâmplat şi azi, nu prea se vine cu utilajelepe drum, pentru că sunt costurile mari. Săse înţeleagă bine, facem cât trebuie, dar nucând ninge, pentru că facem şi noieconomie la buget, ca să ne încadrăm înlimite de sume mai mici. Plătim 200 de leipe oră, plus materialul antiderapant, decinu ne permitem să aruncăm cu banii ladeszăpeziri. Dar când avem probleme maideosebite apelăm şi la agenţii economici depe raza localităţii, care ne mai dau şi ei omână de ajutor. În mod deosebit mă refer laHidroconstrucţia Cluj şi Hidroconstrucţia

Vâlcea, care au sediul la noi în oraş. Cevaprobleme avem cu străduţele mici, că suntprea înguste şi nu prea avem utilaje micicare să intre pe ele. Dar şi pe acestea, îm-preună cu cetăţenii şi cu o parte din oa-menii de la venitul minim garantat,acţionăm ori de câte ori este nevoie. Totuşi,cred că drumul principal şi toate străduţelesunt acceptabile la ora asta (luni, 13 febru-arie, n.r.). Iar dacă se va opri ninsoarea, vorintra şi cei de la firma dedeszăpezire cu utilajele. Aşae înţelegerea cu ei”, ne-aspus Ilie Botgros.

Unii aninoseniaşteaptă primarulsă le cureţe zăpadaşi din faţa casei…I-am spus primarului că nuînţelegem de ce oamenii dela case, aflaţi în imediataapropiere a canalului debeton (o investiţie de mili -arde care face ca Aninoasasă scape primăvara de in-undaţii, canal prin care sescurge spre Jiu pârâul Aninoasa), nu îşicurăţă zăpada din dreptul gardului şi aporţii de la intrarea în curte. Cu atât maimult cu cât zăpada respectivă poate fiaruncată, fără prea mare efort, direct înpârâu, aflat, faţă de multe gospodării, lanumai câţiva metri distanţă.

„La unii dintre noi spiritul civic a cam dis-părut după 1989. Unii cred că totul rămânedoar în sarcina autorităţilor publice locale.Aşteaptă să vină primarul, viceprimarul,consilierii locali să le facă. Ba chiar uniisunt obraznici, susţinând că cei de la venitulminim garantat ce treabă au… Sună săreclame apoi peste tot, la presă, la prefec-tură, mai ştiu eu pe unde, dar de făcut înfaţa casei ceva, nimic. Avem şi oamenigospodari, să nu se înţeleagă greşit, dar şidestui care aşteaptă mereu să le facă alţiitreaba. Or, aşa nu se mai poate. Trebuie săfacem cu toţii mai mult pentru dezvoltareasimţului civic din societatea românească,pentru că nu doar la Aninoasa sunt acesteprobleme. În fond şi la urma urmei, ar tre-bui să aplicăm legea gospodăriei locali -tăţilor, care permite inclusiv amenzi, date decătre primar şi împuterniciţii acestuia. Înorice perioadă, fie vară, fie iarnă, legea

spune că trebuie să-ţi gospodăreşti locali-tatea în orice perioadă a anului, nu numaiînainte de Paşti, de Crăciun sau mai ştiu eucând. Nu aţi văzut că şi pârâul este plin depet-uri, de mizerie, de tot ce vrei şi ce nuvrei. Nu e un secret, asta e situaţia, iaracum, când este gata şi lucrarea, este marepăcat că se întâmplă aşa. Culmea, amenzilele suportă tot primăria, cei de la mediu vinşi ne amendează pe noi. Deşi pârâul e în ad-ministrarea Apelor Române Craiova, amen-zile de la mediu vin tot la noi. Ba şi cei dela Apele Române tot pe noi ne amendează.Spun că dumnealor numai administrează,noi trebuie să le întreţinem. Exact ca şi ladrumurile judeţene, aceeaşi poveste”, ne-amai declarat primarul Ilie Botgros.Am plecat din Aninoasa tot pe acelaşidrum, singurul care te poate duce spre Iscroni. Ninsoarea parcă începea să fie totmai deasă. Ne-am zis în gând: „Na, că iarface primarul economie la bugetul local.Dacă guvernul nu-l ajută, Dumnnezeu oface, dar ce-or face oamenii dacă o ţine aşavreo câteva zile?”. Parcă auzim şi răspun-sul primarului: „S-a inventat sania, lasă căîncă nu-i chiar aşa de rău…”.

Corneliu BRAN

CMYK

6 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012

Iarna

Pe uliţele Aninoasei

Proprietarul acestei case este un exemplu -aşteaptă să vină primăria să cureţe zăpada

din dreptul casei!

Se circulă destul de bine pe drumulprincipal, deşi e loc de mai bine

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012

www.zvj.ro

Având în vedere avertizarea emisăde Administraţia Naţională deMeteorologie - cod portocaliu pen-tru judeţele din sudul ţării, în-cepând din 12 februarie, ora15:00, s-a instituit o restricţie decirculaţie pentru autovehiculele cumasă totală mai mare de 7,5 tonepe următoarele tronsoane de dru-muri naţionale de pe teritoriuljudeţului Hunedoara: DN 66,Simeria limita cu judeţul Gorj, şiDN 7 Deva limita cu judeţul Alba.

Microbuzele dinspre Devacirculă normal. Auto-carele au fost trase pedreaptaFirmele de transport care au circulatieri din nordul ţării sau au adus călă-tori din afara graniţelor i-au anunţatpe aceştia că transportul se face doarpână la Deva. De aici fiind permisăplecarea către Sibiu, dar nu şi spresudul ţării. Autovehiculele cu masătotală mai mare de 7,5 tone nu auavut voie să pornească spre Haţeg şiPetroşani. Călătorii au fost transbor-daţi, pentru restul traseului, în mi-crobuze.

Între Baru Mare şi Merişor - trafic blocat Cu toate că zeci de TIR-uri sunt şiacum trase pe dreapta în Deva şi Iliaşi sunt filtre ale poliţiei peste tot,unele dintre aceste autovehicule demare tonaj au plecat în direcţia re-stricţionată, rămânând blocate pe

drum. Este vorba despre 4 TIR-uricare nu au mai putut urca pantele peaceastă porţiune. Vina aparţine dru-marilor care nu şi-au făcut cum tre-buie treaba. În acea zonă, asfaltulera ca oglinda, fiind acoperit degheaţă. Şoferii acestora riscă amenziimportante. „Îi atenţionăm pe con-ducătorii auto că nerespectarea inter-dicţiei temporare de circulaţieinstituite pe un anumit segment dedrum public constituie contravenţieşi se sancţionează cu reţinerea per-misului de conducere pentru o pe-rioadă de 60 de zile şi cu amendă dela 6 la 8 puncte (de la 420 la 560 delei). Reamintim, de asemenea, obligaţia conducătorilor de vehiculede a circula cu o viteză care să nudepăşească 30 km/ h în localităţi,sau 50 km/ h în afara localităţilorcând partea carosabilă este acoperită

cu polei,gheaţă, ză-padă bătă-torită,mâzgă sau

piatră cubică umedă”, a informatBogdan Niţu, purtător de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Jandarmii au împărţit şiieri produse alimentare „Jandarmii hunedoreni vor continuasă ofere şoferilor, astăzi (ieri - n.r.),începând cu ora 12, pâine, conserve,apă minerală, cornuri cu ciocolată şiceai, produse puse la dispoziţie desocietăţile comerciale Minexfor şiBoromir. În cursul zilei de 13 febru-arie, jandarmii hunedoreni, cu spri-jinul Instituţiei Prefectului, alConsiliului Judeţean, al primăriilorlocalităţilor Deva şi Simeria, al societăţilor comerciale Minexfor şiBoromir, au împărţit produse ali-mentare la câteva sute de şoferi, careau autotrenurile parcate pe razajudeţului, ca urmare a instituirii re-stricţiei de circulaţie pentru autove-hiculele cu masa totală mai mare de7,5 tone”, relatează Nicolae Răducu,purtător de cuvânt IJJ Hunedoara.

Alina PIPAN

În judeţul nostru, de ieriMAŞINILE GRELE AU DIN NOU LIBERLA CIRCULAŢIE

Începând de ieri de la prânz oficialităţile au ridicat inter-dicţia pentru circulaţia autovehiculelor de mare tonaj peanumite artere ale judeţului.Potrivit reprezentanţilor Instituţiei Prefectului - Judeţul Hune-doara, ieri, începând cu ora 13:00, restricţia de circulaţie pentruautovehiculele cu tonaj mai mare de 7,5 tone, instituită pe tron-soanele unor drumuri naţionale aflate pe teritoriul judeţului, afost ridicată. Astfel, de ieri, de la orele prânzului, circulaţia afost reluată pe DN 7, DN 76 şi DN 66, artere pe care a fost instituită această restricţie. Aşa cum vă anunţam în Ziarul VăiiJiului de ieri, din cauza zăpezii, autorităţile au luat măsura restricţionării circulaţiei pe aceste drumuri aflate pe teritoriuljudeţului nostru şi toate autovehiculele de mare tonaj au fostoprite, începând de luni dimineaţă, în parcări din Deva, Ilia şiOrăştie, de unde au plecat spre destinaţie abia ieri. Ca urmare adeciziei de restricţionare a circulaţiei, pe teritoriul judeţuluiHunedoara au fost oprite aproape 500 de autovehicule.

Mihaela PETROŞAN

TIR-uri blocate între Merişor şi Baru

Firmele de transport şi-au transportat clienţii cu microbuzele

Doi dintre primarii Văii Jiului, Ilie

Păducel şi Ilie Botgros, au primit

de curând cea mai înaltă distincţie

pe care o poate oferi Asociaţia

Oraşelor din România.

Luni, aflându-ne în biroul primaruluidin Aninoasa, ochii ne-au căzut în-tâmplător pe vitrina cu medalii, tro-fee şi diplome primite în decursulanilor de primarul Ilie Botgros, deprimărie sau de sportivii aninoseni.Pe un raft din dreapta acestei vitrinestătea o plachetă şi o diplomă, pecare scria mare „Brevet”. Ne-amuitat mai atenţi, curioşi fiind săvedem ce fel de brevet are primarulAninoasei în birou. Şi am văzut scrisurmătoarele: „Împreună pentrubinele fiecăruia dintre oraşeleRomâniei prin AsociaţiaOraşelor din România/BREVET/ Se acordă domnuluiIlie Botgros, primarul oraşuluiAninoasa, judeţul Hunedoara,distincţia: Cel mai activ pri-mar al mandatului 2008-2012/Semnează preşedintele AOR,dr. ec. Dumitru-Teodor Bancu,primarul oraşului Sălişte”.L-am întrebat pe primarul aninoseancând a primit această diplomă. Ne-arăspuns că la ultima adunare genera -lă ce a avut loc la Bucureşti. Ne-amai spus că şi primarul Ilie Păducela primit una la fel, iar din judeţ încădoi primari: „N-am vrut să fac pu -blic, dar dacă aţi văzut diploma, tre-buie să vă răspund. N-am vrut să

pară că mă laud, că ştiţi cum seinterpretează. Este o apreciere aactivităţii mele timp de patru anide zile în cadrul AOR. Eu amfost mandatat de către ConsiliulDirector al AOR să fac parte dinComitetul de Monitorizare aProgramului Operaţional Re-gional (POR). Am făcut şi facparte din comisia de lucru aAOR cu Ministerul Muncii şi Fami-liei. Fac parte din comisia de discuţiişi propuneri pentru legislaţie în re-laţia cu Ministerul Educaţiei, Tinere-tului şi Sportului. De asemenea, facparte şi din comisia care se ocupă derelaţia cu Ministerul Administraţieişi Internelor în ceea ce priveşte re-

laţia acestui minister cu autorităţilepublice locale. Datorită activităţiimele, Consiliul Director a hotărât să-mi confere o diplomă simbolică,prin care mi se apreciază meritele pecare le-am avut, fiind declarat unuldintre cei mai activi primari dinRomânia. O asemenea diplomă aprimit şi primarul de la Geoagiu,

primarul de la Simeria şi primarulIlie Păducel de la Petrila. Distincţiaprimarul anului pe judeţul nostru aprimit-o primarul din Haţeg”.Primarul Ilie Păducel a confirmat şiel faptul că este printre cei patru pri-mari din judeţ care au primit aceastădistincţie din partea Consiliului Di-

rector al AOR: „Da, am primit şieu una, dar de unde ştiţi?”. Dupăce i-am spus de unde ştim, pri-marul a menţionat: „N-am vrut săvin şi să spun eu că am primitaceastă distincţie. Şi aşa avemdestui rivali politici, că duşmani emult spus, care, mai ales acum, înan electoral, ar fi spus imediat cămă laud singur şi că îmi fac cam-panie electorală. Dar, până laurmă, dacă tot aţi aflat, pot să văspun că mă bucur sincer de

această distincţie. Nu oricine oprimeşte. Ceea ce înseamnă că activitatea mea din AOR şi ca primar al oraşului Petrila, din ultimiipatru ani, a fost recunoscută, semncă am lăsat şi eu ceva în urmă pepământul ăsta”.

Corneliu BRAN

8 DIVERSE

Grupul de firme Protectorangajează

contabil cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908.

SC EURO JOBS S.R.L angajează

- inginer proiectantRelaţii la telefon

0354.108.516 / 0727.091.969.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012

Cumpăr Matiz sau Dacia Logan Van. Relaţii la telefon 0751.199100, Petroşani.

www.zvj.ro

Asociaţii firmei pot fi supuşi la teste de fidelitateÎnainte de înfiinţarea unei firme, după lungi consilii defamilie, se decid membrii care se vor asocia, liantul princi-pal fiind gradul de rudenie sau încrederea reciprocĂ. Ce seîntâmplă cu firma, însă, atunci când relaţiile familiale sestrică?În general, majoritatea asociaţilor unei firme provin “dinfamilie”, însă aceasta nu este o regulă.Chiar şi doi, trei sau mai mulţi indivizi, care converg cătreacelaşi scop şi au trasate aceleaşi obiective, pot constituicomitetul de asociaţi în cadrul firmei nou înfiinţate. Ulte-rior, în funcţie de statutul companiei, sunt stabilite funcţi-ile şi rolurile fiecăruia, precum şi actele constitutive carereprezintă reperul legal în activitatea firmei.

Actul constitutiv poate deveni actul discordiei dintre asociaţiActele constitutive au o deosebită importanţă pentru relaţiadintre asociaţi deoarece majoritatea problemelor îşi tragseva din inadvertenŢele sau din lipsa de precizări şi stipu -lări din cadrul acestor acte. Este foarte important ca în pro-cesul de concepere şi redactare a respectivelor documentesă fie incluse toate aspectele legate de activitatea firmei,precum şi de consecinţe, asta pentru a se evita multe pro -

bleme. Legea nu oferă decât directive generale în aceastăspeţă, tocmai de aceea se recomandă nota personală şi im-plicarea părţilor în crearea clauzelor, pentru a-şi urmăripropriul interes.În practică, atunci când mai mulţi asociaţi decid să înfi-inţeze o firmă, este necesar să se stabilească un administra-tor al acesteia, care poate fi unul dintre ei sau o persoanădin afara companiei care va avea rolul de a exercitaaceastă funcţie. În cazul în care se decide ca unul dintreasociaţi să fie şi administrator, acestuia îi revin mai multeresponsabilităţi, dar şi beneficii suplimentare faţă de asoci-aţi datorită faptului că are la dispoziţie toate uneltele pen-tru a-şi urmări şi interesele personale.

Unii asociaţi neadministratori ajung să-iimplore pe administratori pentru a aveaacces la controlul firmeiAsociaţii neadministratori au de suferit în momentul încare solicită dreptul de control asupra companiei, mai alescând administratorul se simte cu musca pe căciulă şi are deascuns anumite acţiuni interzise. S-au înregistrat chiar şicazuri când asociaţii neadministratori au pus firme de pazăcare să le interzică accesul asociaţilor pe teritoriul firmei,deşi acest lucru nu este legal, ei neavând această autoritate.Pe lângă dreptul la control, asociaţii neadministratori maiau dreptul de a cere informaţii cu privire la statutul pro-

priei companii, iar acest lucru se poate cere chiar periodicşi nu doar în cadrul adunărilor generale.În cazul în care asociatul administrator este acţionat în in-stanţă, judecătorul poate să-i ceară acestuia să prezintetoate documentelor pe care nu a binevoit să le arate celor-lalţi asociaţi, incluzând aici registrele contabile, hotărârileAdunării Generale, registrul de deliberări al Adunării Gene rale, documentele privitoare la tranzacţiile efectuatesau contractele societăţii. Administratorul nu poate invocaclauza confidenţialităţii contractelor, deoarece asociatuleste îndreptăţit să le vadă, dat fiind faptul că statutul lui îiconferă acest drept.Pentru a trage nişte concluzii corecte, asociatul neadminis-trator trebuie să efectueze o radiografie totală a activită -ţilor din companie tocmai pentru a şti cum să gestionezeeventualele greşeli şi să le rectifice în timp util.

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, acce-sează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte. Acolo, avocatMihaela Pleşea, alături de invitatul său, avocat MihailBarbu, oferă informaţii interesante legate de dreptul decontrol al asociatului neadministrator.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

DDrreeppttuull ddee ccoonnttrrooll aall aassoocciiaattuulluuii nneeaaddmmiinniissttrraattoorr

La Adunarea Generală a AOR primariiBotgros şi Păducel,

Premiaţi cu distincţia„Cel mai activ primar almandatului 2008-2012”

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012 9ACTUALITATE

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar,

cameristă, în condiţii avantajoase.

Relaţii la telefon0762.657363.

www.zvj.ro

Jiul Exchange SRLPetroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniulamanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.

Cele trei single-uri "Yamasha", "Dragostela prima vedere" şi "Doamna mea" s-au bucurat de o primire excepţională dinpartea publicului şi au marcat un începutspectaculos pentru Alex Velea.Succesul ca artist al lui Alex a fost confir-mat prin numeroase premii: Discul de aur -albumul "Yamasha", Romanian MusicAwards: Best Show, Best Male, Best NewArtist.În 2009 Alex Velea vine cu încă două sin-gle-uri de succes: "Doar ea" şi "Secret", celdin urmă în colaborare cu Puya. Acesteasunt extrase de pe albumul "Secret", produsîn totalitate de HaHaHa Production şi carea fost lansat în anul 2011.Tot în 2009, în luna septembrie, artistul şi-a uimit fanii interpretând hiturile "Doarea" şi "Secret" cu o orchestra de 140 de in-strumentişti. Alex a cântat alături de NextGeneration Pop Symphony Orchestra şiAccoustic Choir, dând o nouă savoare

pieselor lui îndelung fredonate.De pe albumul "Secret" fac parte şi "Don'tsay it's over", single-ul care a avut parte deo promovare inedită (în iunie 2010 Alex areuşit să adune peste 1500 de dansatori lacel mai mare flash mob făcut până acum înRomânia), şi "One Shot" - single lansat deAlex Velea.În 2010, Alex s-a extins pe plan profesionalcu primul său rol în filmul "Naşa". Acestajoacă în acest film alături de Dragoş Bucurşi este cel care îl interpretează pe Spânu,

cel mai temut mafiot local. Personajul esteun tip foarte stilat şi inteligent de origineetiopiană, un megaloman care se credestrategul perfect.În ceea ce priveşte viaţa privată a cân-tăreţului, acesta este foarte bun prieten cuSmiley, cel care i-a şi produs primulalbum, alături de Marius Moga.Pe 6 iulie 2010, Alex Velea s-a căsătorit cuo frumoasă negresă Ana Maria, cea pe carea cunoscut-o în staţia de metrou Eroilor.Două săptămâni mai târziu, pe 18 iulie, ceidoi au păşit în faţa altarului pentru a-şi unidestinele în faţa lui Dumnezeu.Concertul va avea loc sâmbătă,18.02.2012, ora 22, la Club 3D Stage -Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100demisol - Casa de Cultură “IonDulămiţă”. Descoperă o băutură la preţ promoţionalîn fiecare seară la Club 3D Stage.

PR. Manager: Petronela CERBU

Alex Velea

vă invită la Club 3D Stage, sâmbătă seara

„Am depus documentaţia pentru modifi -cările pe care mi le-a solicitat d-na ministruUdrea în luna octombrie 2011, care se refereau la încadrarea în costul standardpentru metrul pătrat de construcţie delocuinţe, care este de peste 80 de euro. Am

făcut toată documentaţia,proiectul l-am însuşit în consiliuîn şedinţa din luna decembrie,după care l-am depus la Bucureşti, urmând ca direcţiacare se ocupă de locuinţele so-ciale şi locuinţele ANL să-şispună punctul de vedere dacămai trebuie ceva. Dacă nu maitrebuie nimic, înseamnă căproiectul este bun de finanţare,aşa cum a promis d-na ministruUdrea anul trecut. Ceea ceînseamnă că vom primi de laMDRT nişte bani începând culuna martie, pentru construcţiide locuinţe sociale şi ANL. Dela minister ştiu că suntem prinşiîn lista de investiţii a ministeru-lui pentru 2012 şi sperăm ca săputem să demarăm lucrările înacest an. Dacă va fi finanţarecontinuă, proiectul se va finalizaundeva în 2013. N-are rost să neîmbătăm cu apă rece, deşi estean electoral, mai repede de 2013mi s-a spus că nu are cum să fiefinalizat acest proiect. Dar estebine dacă va începe. Vă daţiseama, avem tot interesul săscăpăm de această colonie debarăci care strică imaginea lo-calităţii şi a Văii Jiului”, ne-adeclarat primarul Ilie Botgros.

Corneliu BRAN

După ce comisia MDRT va constata că proiectul a fost modificat conform cerinţelor,

Din martie Aninoasa va primi finanţare pentru construirea unui bloc de locuinţe sociale la IscroniChiar dacă Elena Udrea nu mai este ministru la MDRT, între timp guvernul Boc

prezentându-şi demisia, răspunsurile primite de primar în chestiunea finanţării con-

strucţiei unui bloc la Iscroni, atât la minister, cât şi de la fostul ministru Udrea şi de

la alţi secretari de stat care au rămas în minister, sunt încurajatoare. Cel puţin aşa

ne-a declarat primarul Ilie Botgros, luni, 13 februarie, după revenirea de la

Adunarea Generală a Asociaţiei Oraşelor din România.

10 RETRO-REPORTAJ

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012

Leneş şi gras cum sunt, nu m-am încu -

metat să curăţ maşina de zăpadă şi să

pornesc pe drumurile Văii după perso-

na je care mai de care, aşa că am răsfoit

puţin arhiva şi am găsit reportajul

acesta de la Aninoasa, care, deşi e făcut

în 2009 (împreună cu bunul meu prieten

Mario Balint), mi se pare la fel de actual.

Oraşul e tot aşa de sărac, dacă nu şi mai

şi, oamenii au la fel de multe probleme

(chiar mai multe, dacă mă gândesc la re-

centa vizită pe care am făcut-o la colibele

dărăpănate de lângă drumul spre

ulcan), iar Ilie Botgros e la fel de opti-

mist cu privire la viitorul muzeu, sau

mină-muzeu, sau ce va fi când o fi gata.

Dacă nu-i aşa, să mă contrazică…

Preambul: fără mine nu e bineCe să mai vorbim: toată lumea ştie că egreu în ţara asta, dar parcă la noi, în ValeaJiului, e şi mai şi. Nu-i vorbă, oamenii deaici sunt bine antrenaţi şi zâmbescatunci când aud de criză - aici ecriză de nici nu se mai ştie când -,însă nu-i uşor să trăieşti într-o zonălăudată de toţi pentru peisajelegrozave, dar care nu poate facebani din turism că n-are drumuri, şie de-a dreptul dureros să vezi cummineritul, care de aproape douăsecole e activitatea de bază aici,moare puţin câte puţin.Prima mină închisă după 1989 înValea Jiului, mă refer la cele cu is-torie în spate, a fost mina Dâlja,rasă de pe faţa pământului cu o ex-plozie spectaculoasă. Îmi amintesc şi acumtristeţea celor care s-au oprit în loc atuncicând bubuitura a pus la pământ, cu un hu-ruit prelung, turnul puţului de la Dâlja, pecare-l vedeam de la distanţă de fiecare datăcând intram în Petroşani, şi lacrimile dinochii celor care au lucrat aici. La Aninoasa, a doua mină închisă, scenariula fost altul, dar cu aceleaşi efecte: infra-

structura a rămas în picioare, dar galeriileau rămas cufundate în întuneric, pentru căniciun miner nu va mai intra aici. Orăşelulăsta, ca cele mai multe dintre aşezările VăiiJiului, a crescut în jurul minei, şi mina le-adat totul oamenilor de aici: minerii au ridi-cat biserica, şcoala şi fostul cazinou; şi totminerii au fost cei care au sprijinit bugetul

local, pentru că mina era cel mai importantcontribuabil la primărie.Daniel Surulescu, cel care conducea în2006 Compania Naţională a Huilei, ziceacă minele sunt ca oamenii: se nasc, trăiescşi mor. L-am crezut cinic, dar mi-am datseama că avea dreptate: chiar dacă mai arecărbune pentru încă o sută de ani, Aninoasaa murit din punct de vedere economic,deoarece, potrivit specialiştilor, continuareaactivităţii ar fi fost nerentabilă. Aşa o fi,însă orăşelul ăsta, care-a fost comună pânăacum 20-25 de ani, se dezvoltase în jurulminei, iar oamenii de aici mai privesc şiacum cu regret spre turnul puţului, pustiuca toate clădirile în care, până de curând, seperindau minerii, de la un schimb la altul.

Optimistul domn IliePe Ilie Botgros, care-i primar în Aninoasade 17 ani, îl ştiu de multă vreme, şi m-amirat să-l aud că vorbeşte, imediat după ce

oraşul a rămas fără mină, de un proiectdemn de romanele SF. „Bă, în oraşele micisă ştii de la mine că-i al dracu' de greu săfii primar, pentru că te ştiu toţi oamenii şin-ai cum să-i minţi”, zicea Botgros. Şi toc-mai de-aia am fost uimit peste măsură cânds-a lăudat că face, la Aninoasa, unmuzeu al mineritului unic înRomânia, chiar în defuncta ex-

ploatare minieră, cubanii Băncii Mondi-ale. De altfel, pri-marul a rămas celebrupentru expresia „cuajutorul lui Dum-nezeu şi-al BănciiMondiale”, lansatăîntr-un interviu acor-dat colegei noastreRoxana Dumitrescu.Însă ne-am amuzatdegeaba, pentru că şiDumnezeu, şi oficialiide la Whasington au răspuns

favorabil la rugăminţile lu' nea Ilie.De-aia ne-am dus la Aninoasa, ca să vedemminunea. Drumul plin de gropi până laprimărie îmi era bine cunoscut, şi parcăvedeam autocarele de japonezi cu aparatefoto la gât bulucindu-se pe şoseaua îngustăpână la fosta mină. Peisaje ca acelea de aicivedeţi doar în filmele americane: pereţi

scorojiţi, hale pustii, fiareruginite, intrări baricadatecu plasă de sârmă şi pestetoate acestea, simbolulminei, rămas în picioaresă amintească şi de-acumîncolo că pe aici au fostcândva mineri. O cascăplină cu apă de ploaie, ui-tată în noroi, e imagineacare mi-a rămas multăvreme în minte, fiindcăarăta de parcă ar fi fost casca ultimului soldat răpus în ultima bătălie a unui războiinutil. Ascultam explicaţiile primarului şiîncercam să-mi închipui cum o să aratetotul atunci când muzeul va fi gata săprimească turişti, şi treaba asta cere unefort cam mare de imaginaţie. „Peste treiani sunteţi invitaţi la inaugurare”, ne-a maizis primarul, şi abia aştept să pun pozelede-acum la arhivă, şi să văd cum o să arate

turiştii echipaţi ca minerii.Optimist incurabil, primarul Aninoasei e convins de reuşitaproiectului său, chiar dacă muzeuldin mină va trebui să atragă peste17.000 de vizitatori pe an ca să nudea faliment. Cu toate acestea, casă ajungă la fosta mină, turiştii tre-buie să parcurgă un drum plin degropi, care abia anul viitor va intraîn reparaţii, iar felul în care aratăoraşul nu te duce cu gândul la dis-tracţie, ci mai degrabă te întris-tează. Dincolo de optimismul cu care ad-ministraţia locală îşi hrăneşte

visele, oamenii din Aninoasa sunt blazaţi şilipsiţi de speranţă. Pe strada Libertăţii,acolo unde oamenii trăiesc în colonii con-struite cu peste un secol în urmă şi încă maiau în spatele casei cuptorul în care cocpâine, sărăcia e la ea acasă. Tinerii cu care

am stat aici de vorbă nu mai speră la nimic,şi unul dintre ei îmi spunea că, dacă ar aveabani să plece în alt oraş - nu în altă ţară -,ar fi o minune. Bătrânii vorbesc cu nostal-gie de mină şi de comunitatea înfloritoareodinioară din jurul ei, dar le plâng de milăcopiilor, care nu prea au perspective în Aninoasa.

Stima noastră şi mândria:şcoala şi arcaşiiAşa săraci şi lipsiţi de speranţă cum sunt,oamenii din Aninoasa au cu ce se mândri.Şi la fel ca orice comunitate provincială,contabilizează cu grijă olimpicii care s-auremarcat la concursurile naţionale, corulcare e invitat permanent la festivalul „Mamaia Copiilor”, sau parteneriatul cuMicrosoft obţinut de şcoala din oraş, care afost recent renovată din temelii, rivalizândcu şcoli din oricare oraş mare al ţării. Puţină lume ştie că cel mai bun club de tircu arcul din România funcţionează, de 50de ani, la Aninoasa, iar sportivii de aici auo cameră a trofeelor demnă de invidiat,unde sunt păstrate cupele obţinute la con-cursurile naţionale, europene sau mondiale.Jumătate din lotul naţional la tir cu arcul eformată din sportivii din Aninoasa, iar cândam vizitat baza sportivă în care se antre-nează, am aflat că se pregăteau să plece lao competiţie în Polonia. Trasul cu arcul nue treabă uşoară, şi nici ieftină, aşa cum mi-a explicat unul dintre sportivi, RaduRădoi. Un arc cu accesorii costă vreo treimii de euro, şi nu seamănă deloc cu ar-curile clasice, pentru că are dispozitive deochire şi o mulţime de alte şmecherii carenu au nimic din arma lui Robin Hood. Arcaşii mi-au arătat o hartă a lumii îm-pânzită cu steguleţe tricolore, şi mi-au spus

că fiecare steag corespunde uneicompetiţii câştigate.

Epilog: trista aşteptarea unui viitor mai bunCând am plecat din Aninoasa, pri-marul ne-a asigurat încă o dată că osă ne invite la deschiderea ineditu-lui muzeu găzduit de fosta mină, şiera convins că reuşita acestuiproiect va fi o lecţie pentru toatecomunităţile mici, dar cu vise mari,pentru că, în definitiv, Aninoasa epovestea oricărui orăşel monoin-dustrial confruntat cu problemaînchiderii singurului agent eco-

nomic. Rămâne de văzut dacă micul oraşmineresc va câştiga pariul cu turismul, şidacă viaţa oamenilor de aici se va schimba.Până atunci, peste Aninoasa pluteşte aceeaşilinişte melancolică a târgurilor prăfuite, iarfoştii mineri mai ridică din când în cândochii spre turnul puţului, aşteptând parcăsemnalul care să-i cheme la şut....

Ilie PINTEA

Cum arată Valea sărăciei:

Aninoasa, între agonia de zi cu zi şibanii Băncii Mondiale

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă 3 camere, garaj şidouă magazii, în Aninoasa. Preţ negociabil.

Telefon 0734.905149

Vând casă cu 5 încăperi, gaz,apă, curent, grădină şi curte, înBăcia, lângă şcoală. Preţ 35.000de euro.

Relaţii la telefon0768.020106

Vând apartament în vilă şi terenconstruibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi7500 mp, holdă, pomi fructiferi,apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Trebuie să pleci la drum pentrurezolvarea unei probleme profe-sionale foarte importante, dar pleci

fără prea multă tragere de inimă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Trebuie să îţi drămuieşti binebugetul ca să poţi face faţă maimultor plăţi simultane. Eşti o fire

precaută când vine vorba de bani,de aceea nu te bagi în cheltuieli inutile ci tegândeşti la strictul necesar înainte de toate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cariera este în prim plan deparcă ar fi sosit vremea unor de-cizii capitale pentru viitorul tău. Eun moment decisiv pe care nu ai

cum să-l tratezi în glumă.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti pus pe harţă, pentru că nupoţi fi de acord cu felul cam tăiosîn care unii ţi se adresează. Şi tu

ai tot dreptul să spui ce ai pe su-flet, chiar şi cu un dram de agresivitate, pen-tru că nu suporţi să ţi se vorbească de sus,de parcă ai fi un simplu executant.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Emoţiile tale ajung la cote maxi -me şi vinovată de această situaţiee iubirea. Nu eşti prea sigur pe

sentimentele jumătăţii tale şi te laşicopleşit de o mulţime de întrebări carerămân deocamdată fără răspuns.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Deşi porneşti cu un avânt tăiat,după primele succese parţiale îţirecapeţi încrederea şi tonusul bun

pentru a duce mai departe ce ai în-ceput.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Faci parte dintr-un grup mailarg de persoane care îşi aduccontribuţia la un scop comun, darazi apar unele neînţelegeri.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Veştile bune vin de pretutindeni,într-o formă extrem de plăcută, cete fac să spui despre această zi

că e frumoasă şi generoasă!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te deranjează deloc schim-barea bruscă de program deastăzi. Pe altul l-ar fi lăsat fără di-

recţie, neştiind încotro s-o ia, dar tuai un as în mânecă de care te vei folosi ime-diat atunci când primul plan cade.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Timpul este principalul duşmanal planurilor tale. Eşti implicat într-un eveniment şi te apropii de

ultima etapă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Oboseala îşi lasă amprenta pecapacitatea ta de decizie şi sevede că nu mai raţionezi limpede.

Iei o decizie proastă, pe care veiîncerca mai apoi să o schimbi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai avea mare nevoie de sprijinulmoral al unui prieten, dar când teuiţi în jurul tău, nu prea ai pe cinete baza.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediulredacţiei noastre.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”

JJoo ii ,, 1166 ..0022 ..22001122

Orele 17:00 - Spectacolul „Audiţie cu public”

DDuummiinnii ccăă ,, 1199 ..0022 ..22001122

Orele 18:00 - Spectacolul „Casa Bernardei Alba”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

PIERDERI

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Societate comercială angajeazăcarmangier cu experienţă.

Relaţii la telefon0751.199101

Pierdut carnet de studenteliberat de Universitatea dinPetroşani - Facultatea de Minepe numele Onescu Valentin.

Se declară nul.

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te lacursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul lanivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiindla acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă încare te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cererepregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Societate comercială angajează şofer de camion cu experienţă.

Relaţii la telefon0751.199100

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 15 februarie 201212 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon

0751.199109.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

RESTAURANTULVENEZIA

(Petroşani, Complex Parângul)a început înscrierile pentru

grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană

Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în

căutarea unui loc ideal pentrumese organizate.Relaţii la telefon

0761.195.971

Pensionarii nu se dezmint nici dedata asta. Ceea ce mi-a fost dat săvăd ieri, în jurul orei prânzului, înfaţa marketului "Penny" din Vulcan mi-a reconfirmat ceea ce sespune despre această categorie deoameni. Că oricât de săraci ar fi şioricât de puţin ar avea, ei nupregetă ca, la nevoie, să-şi ajutesemenii.

Domnul ing. Dumitru Cocotă,preşedintele Sindi-catului Pensionari -lor din Vulcan,ieşea, însoţit dedomnii Vasile Hârsieru şi OvidiuOnisie, din maga -zi nul amintit. Ceidin urmă împin -geau, prin zăpadă,două cărucioareîncărcate ochi cualimente. În câtevaminute, acestea auajuns în maşina deteren cu care ceitrei veniseră la cumpărături.

"Luni, 13 februarie,aflu de la domnul ing. Dumitru Cocotă, consiliul de administraţie alsindicatului nostru a hotărât să sărimîn ajutorul persoanelor sinistrate dinjudeţele afectate de căderile masive

de zăpadă. Şi cum altceva puteam s-o facem decât trimiţându-le alimente? Treabă pentru care a fostalocată suma de cinci sute de lei.Bani de care, cum vedeţi şi dum-neavoastră, am cumpărat făină, ulei,mălai, orez, pateuri, conserve decarne, fasole, paste făinoase, apăminerală etc. Produse alimentarenealterabile".

Alimentele donate de Casa Pensionarilor din Vulcan auajuns la centrul de colectare deschis

la popicăria de lângă Parohia Ortodoxă nr. 2. Cel pe care, de fapt,l-a amintit, la sfârşitul slujbei de duminică, şi părintele Eugen Nălbocatunci când i-a îndemnat pe enoriaşisă-i ajute pe cei loviţi de vitregiilenaturii.

Gheorghe OLTEANU

Pensionarii din Vulcanîşi fac rai din dar