Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

12
Câtă vreme n-a existat vreo miză, pre- cum cea a postului de Rector şi de a obţine controlul Senatului şi implicit accesul la fondurile pe care - prin efor- tul valoroasei sale echipe didactice - in- stituţia le colectează prin taxe de la studenţi, nici dracu’ de prin presa locală n-a făcut efortul să urce dealul şi să în- trebe de sănătate actuala echipă de conducere ori cadrele didactice care fac cinste acestui centru universitar. Multor angajaţi din presa locală le-a fost, din motive lesne de înţeles, ruşine să dea ochii cu foştii lor dascăli. Când îţi spune un profesor universitar că mai bine nu distrugeai visul familiei şi rămâneai un lăcătuş destoinic decât să devii un inginer prost, economisind ast- fel banii pe care statul îi pune la bătaie să te ţină moca la prima facultate, e clară treaba că nu îţi poţi privi în ochi dascălii. Acum însă, când când nişte grupuri in- teresate financiar şi politic plănuiesc să transforme Universitatea într-o feudă uneperistă, mulţi presari de mâna a doua le-au sărit în ajutor să critice atât o instituţie pe care nici măcar nu au avut curiozitatea de a o cunoaşte, cât şi pe dascălii care - din milă ori din pură neatenţie - i-au lăsat pe nemerit pe unii presari să devină ingineri proşti din lăcă- tuşi buni. Personal, un singur lucru reproşez tu- turor conducerilor Universităţii din Petroşani de după 1990: că nu au ştiu să atragă de partea lor oameni care să re- lateze, în presa locală ori naţională, de- spre performanţele profesorilor şi studenţilor. Suntem în faţa unei situaţii de un grotesc aparte, de care îmi este scârbă pentru că o cunosc în detaliu. În lupta lor pentru un loc mai în faţă, un grup de nemernici (pentru că dascăli, fără supărare, nu le mai pot spune) în- jură de vreo câteva zile, inclusiv astăzi, presigioasa instituţie de învăţământ su- perior din Petroşani. Treaba asta se în- tâmplă cu ajutorul unor grohăitori modeşti şi înfometaţi din presa locală. Aceşti oameni n-au înţeles că succesul lor în demersul de a prelua Universi- tatea din Petroşani ar fi fost garantat dacă, în ultimii ani, ar fi ieşit la scenă deschisă şi ar fi vorbit despre activitatea ei, despre munca de cercetare, despre performanţele studenţilor. Dacă ar fi adus, prin ideile lor, un plus de prestigiu şi de imagine acestei instituţii care a dat mari valori ale vieţii economice actuale din toate colţurile lumii. Prin politica lor, de a denigra Universitatea, aceşti oameni nu fac decât rău. Dacă ar sta în puterea mea, oameni de acest gen ar preda, de maine, la o şcoală de sat. Să înţeleagă că nu ei au făcut Universi- tatea cu care această Vale se mân- dreşte, ci ea i-a făcut pe ei oameni! Cu privire la efectele acestei campanii de denigrare a Universităţii, rămâne să mai discutăm. Îmi este greu să cred că, în demersurile lor de a decide ce este sau nu bine pentru instituţia în care pro- fesează, universitarii au nevoie să li se spună, prin nişte adevărate mizerii publicate în presa locală, cum este mai bine să voteze. Evit, după cum probabil aţi observat în ultimele zile, să-i nominalizez pe cei care se ocupă cu denigrarea Univer- sităţii. Se ştiu ei mai bine. Este, cred, evident că aceia care denigrează actu- ala conducere a instituţiei nu sunt decât cei ce doresc să îi ia locul. Iar acest loc poate fi meritat, repet, prin lupte de idei, nicidecum prin at- acuri mârşave care afectează grav imag- inea Universităţii. Nişte oameni care o târăsc în noroi nu îi pot dori, în niciun caz, binele. Voi fi, cu siguranţă, nevoit să revin asupra subiectului. Drept urmare, con- sideraţi următorul punct ca nefiind cel final. Cătălin DOCEA Nu sunt, ţin neapărat să spun asta, un partizan al actualei conduceri. Nu-i cunosc îndeajuns performanţele ori nea- junsurile încât să pot face asta. Sunt însă adeptul unui transfer decent, firesc, de putere. Aşa cum îi stă bine unei instituţii de învăţământ. Lupte pe la spate în deal. La Universitate. Cunoscând-i admiraţia viceprimăriţei pentru preşedintele rus Putin, lucru pe care nu se fereşte să-l facă public însăşi doamna sublocotenent (r) Angela Stoica, cineva a avut grijă să-i zgândăre or- goliul vicesei cu o imagine cool de tot. Ce vedem în poza respectivă? În timp ce, într-o imensă piaţă publică, are loc o defi- lare militară, undeva în spate, pe un bloc, atârnă o fotografie imensă înfăţişând-o pe dumneaei în haine militare şi făloasă de nu se poate. Omagiu sublocotenentului iubit, ce mai! Ţinând seama că, dacă s-ar fi simţit ofensată, doamna viceprimar Angela Stoica dădea rapid jos de pe perete fotografia aceasta, rămâne de înţeles că, într-adevăr, chiar i-ar surâde ideea. În definitiv, fiecare om are un vis tainic al său. Groaznic ar fi, însă, dacă, Doamne, fereşte! ne-ar fi dat să vedem pe viu sau la televizor astfel de imagini. Şi nu neapărat cu preşedintele Coreii de Nord, sau cu Putin. Ci cu unul de la noi care, pare-se, îl imită tot mai mult de ceva vreme pe rus. Gheorghe OLTEANU CMYK MIERCURI 8 februarie 2012 Anul V Nr. 882 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:40 Apus: 17:39 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3483 lei 1$ = 3,3088 lei 1₤ = 5,2329 lei Ziarul Vãii Jiului Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected] O O m m a a g g i i u u s s u u b b l l o o c c o o t t e e n n e e n n t t u u l l u u i i i i u u b b i i t t Nu a trecut cine ştie cât timp de când sublocotenentul Angela Stoica a îmbrăcat uniforma militară, că un admirator a şi avut grijă să-i urce pe peretele contului ei de Facebook o poză - o făcătură, un trucaj, e adevărat - de milioane. Pagina 2 În 17 februarie, la Petrila Se va redeschide Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”

description

Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Transcript of Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Page 1: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Câtă vreme n-a existat vreo miză, pre-cum cea a postului de Rector şi de aobţine controlul Senatului şi implicitaccesul la fondurile pe care - prin efor-tul valoroasei sale echipe didactice - in-stituţia le colectează prin taxe de lastudenţi, nici dracu’ de prin presa localăn-a făcut efortul să urce dealul şi să în-trebe de sănătate actuala echipă deconducere ori cadrele didactice care faccinste acestui centru universitar.Multor angajaţi din presa locală le-afost, din motive lesne de înţeles, ruşinesă dea ochii cu foştii lor dascăli. Când îţispune un profesor universitar că maibine nu distrugeai visul familiei şirămâneai un lăcătuş destoinic decât sădevii un inginer prost, economisind ast-fel banii pe care statul îi pune la bătaiesă te ţină moca la prima facultate, eclară treaba că nu îţi poţi privi în ochidascălii.Acum însă, când când nişte grupuri in-teresate financiar şi politic plănuiesc sătransforme Universitatea într-o feudăuneperistă, mulţi presari de mâna a

doua le-au sărit în ajutor să critice atâto instituţie pe care nici măcar nu auavut curiozitatea de a o cunoaşte, cât şipe dascălii care - din milă ori din purăneatenţie - i-au lăsat pe nemerit pe uniipresari să devină ingineri proşti din lăcă-tuşi buni.Personal, un singur lucru reproşez tu-turor conducerilor Universităţii dinPetroşani de după 1990: că nu au ştiu săatragă de partea lor oameni care să re-lateze, în presa locală ori naţională, de-spre performanţele profesorilor şistudenţilor.Suntem în faţa unei situaţii de ungrotesc aparte, de care îmi este scârbăpentru că o cunosc în detaliu.În lupta lor pentru un loc mai în faţă, ungrup de nemernici (pentru că dascăli,fără supărare, nu le mai pot spune) în-jură de vreo câteva zile, inclusiv astăzi,presigioasa instituţie de învăţământ su-perior din Petroşani. Treaba asta se în-tâmplă cu ajutorul unor grohăitorimodeşti şi înfometaţi din presa locală.Aceşti oameni n-au înţeles că succesul

lor în demersul de a prelua Universi-tatea din Petroşani ar fi fost garantatdacă, în ultimii ani, ar fi ieşit la scenădeschisă şi ar fi vorbit despre activitateaei, despre munca de cercetare, despreperformanţele studenţilor. Dacă ar fiadus, prin ideile lor, un plus de prestigiuşi de imagine acestei instituţii care adat mari valori ale vieţii economiceactuale din toate colţurile lumii. Prinpolitica lor, de a denigra Universitatea,aceşti oameni nu fac decât rău. Dacă arsta în puterea mea, oameni de acest genar preda, de maine, la o şcoală de sat.Să înţeleagă că nu ei au făcut Universi-tatea cu care această Vale se mân-dreşte, ci ea i-a făcut pe ei oameni!Cu privire la efectele acestei campaniide denigrare a Universităţii, rămâne sămai discutăm. Îmi este greu să cred că,în demersurile lor de a decide ce estesau nu bine pentru instituţia în care pro-fesează, universitarii au nevoie să li sespună, prin nişte adevărate mizeriipublicate în presa locală, cum este maibine să voteze.

Evit, după cum probabil aţi observat înultimele zile, să-i nominalizez pe ceicare se ocupă cu denigrarea Univer-sităţii. Se ştiu ei mai bine. Este, cred,evident că aceia care denigrează actu-ala conducere a instituţiei nu sunt decâtcei ce doresc să îi ia locul.Iar acest loc poate fi meritat, repet,prin lupte de idei, nicidecum prin at-acuri mârşave care afectează grav imag-inea Universităţii.Nişte oameni care o târăsc în noroi nu îipot dori, în niciun caz, binele.Voi fi, cu siguranţă, nevoit să revinasupra subiectului. Drept urmare, con-sideraţi următorul punct ca nefiind celfinal.

Cătălin DOCEANu sunt, ţin neapărat să spun asta, unpartizan al actualei conduceri. Nu-icunosc îndeajuns performanţele ori nea-junsurile încât să pot face asta. Sunt însăadeptul unui transfer decent, firesc, deputere. Aşa cum îi stă bine unei instituţiide învăţământ.

Lupte pe la spate îndeal. La Universitate.

Cunoscând-iadmiraţiaviceprimăriţei pentrupreşedintele rusPutin, lucru pe carenu se fereşte să-l facăpublic însăşi doamnasublocotenent (r)Angela Stoica,cineva a avut grijăsă-i zgândăre or-goliul vicesei cu oimagine cool de tot.Ce vedem în poza

respectivă? În timp ce,într-o imensă piaţăpublică, are loc o defi-lare militară, undevaîn spate, pe un bloc,atârnă o fotografieimensă înfăţişând-o pe

dumneaei în haine militare şi făloasă de nuse poate. Omagiu sublocotenentului iubit,ce mai!

Ţinând seama că,dacă s-ar fi simţit ofensată, doamnaviceprimar Angela Stoica dădea rapid josde pe perete fotografia aceasta, rămâne deînţeles că, într-adevăr, chiar i-ar surâde

ideea. În definitiv, fiecare om are un vistainic al său. Groaznic ar fi, însă, dacă,Doamne, fereşte! ne-ar fi dat să vedem peviu sau la televizor astfel de imagini. Şi nuneapărat cu preşedintele Coreii de Nord,sau cu Putin. Ci cu unul de la noi care,pare-se, îl imită tot mai mult de ceva vremepe rus.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

MIERCURI8 februarie 2012

Anul VNr. 88212 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:40Apus: 17:39

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3483 lei1$ = 3,3088 lei1₤ = 5,2329 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă [email protected]

OOOOmmmmaaaaggggiiiiuuuu ssssuuuubbbbllllooooccccooootttteeeennnneeeennnnttttuuuulllluuuuiiii iiiiuuuubbbbiiiittttNu a trecut cine ştie cât timp de când sublocotenentul Angela Stoica a îmbrăcatuniforma militară, că un admirator a şi avutgrijă să-i urce pe peretele contului ei de Facebook o poză - o făcătură, un trucaj, eadevărat - de milioane.

Pagina 2

În 17 februarie, la Petrila

Se va redeschideCasa de Cultură „LadislauSchmidt”

Page 2: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012

www.zvj.ro

După investiţiile de peste 20 de

miliarde de lei, care au vizat trans-

formarea Casei de Cultură „Ladislau

Schmidt” dintr-o clădire sărăcă-

cioasă într-una modernă, vineri, 17

februarie clădirea va fi redeschisă.

După cum v-am informat, din motivefinanciare, vineri, 17 februarie, nu vamai cânta Proconsul. Însă, Primăria şiConsiliul Local Petrila au găsit o altăsoluţie. Zicem noi, mai normală. „În data de 17 februarie se inaugureazăcasa de cultură. Cu această ocazie vaavea loc şi Balul Bobocilor organizatde Colegiul Constantin Brâncuşi. Sumade bani pe care o vom aloca de la buge-tul local va fi mult mai mică decât cea

prevăzută iniţială,pe bună dreptate,în limita posibili -tăţilor bugetuluinostru. Miercuriprimim un pro-gram scris şi vomşti mai exact ceactivităţi vor fiorganizate, iar laînceputul săp-tămânii viitoarevoi iniţia o şedin -ţă de îndată, undevom aloca o sumă de bani, undeva între50-60 de milioane de lei. Cu aceşti bani vom aduce şi un cap de afiş dinlumea muzicală, care va cânta pentru

tineri. Acesta va fi ales de elevi, preferinţa lor fiind cea mai importantăpentru noi”, ne-a declarat primarul IliePăducel.

Corneliu BRAN

În 17 februarie, la Petrila

Se va redeschide Casa de Cultură „Ladislau Schmidt”

La Aninoasa,

Chiar dacă mina eînchisă, tot se maifură cărbune

Luni, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Petroşani au

efectuat o acţiune în staţia C.F.R. Iscroni. Pradă a

căzut Petrică, băiat descurcăreţ, de 36 de ani, din

Aninoasa, cu antecedente penale.

Acesta a pătruns fără drept între liniile de cale ferată dincomplexul staţiei C.F.R. Iscroni şi s-a urcat pe un vagon,de unde a sustras 130 kg de cărbune, cu scopul comerciali -zării. Astfel, Petrică este cercetat în stare de libertate pen-

tru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt.În plasă a picat şi Ion, de 21 ani, tot din Aninoasa, care apătruns fără drept între liniile de cale ferată din complexulstaţiei C.F.R. Iscroni. Ion a sustras dintr-un vagon 110 kgde cărbune. Şi în acest caz, pe numele suspectului,poliţiştii au întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt. Să mai spună cineva că înAninoasa nu se fură ca în codru.

Alina PIPAN

Legea 34/ 1998, privind acordarea unor

subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor

române cu personalitate juridică, care

înfiinţează şi administrează unităţi de

asistenţă socială, a permis administraţiei

locale petroşenene să acorde o

subvenţie de 63.000 de lei în anul 2011

asociaţiei de voluntariat Casa Pollicino

din Petroşani.

Aceasta are în Petroşani două centre de zipentru copii. La primul, Centrul de zi pen-tru copiii cu dizabilităţi, înfiinţat în 2008,sunt înscrişi 26 de copii cu dizabilităţi. Laal doilea, Centrul de zi pentru copii cu riscde abandon familial şi şcolar ridicat, suntasistaţi 35 de copii. Cel de-al doilea centruşi-a început activitatea în 2009.Fiecare copil beneficiază de un programpersonalizat de intervenţie. Banii din buge-tul local au fost cheltuiţi astfel: 32.600 de

lei, cheltuieli cu salariile de încadrare apersonalului calificat în domeniul asis-tenţei sociale: cheltuielile cu hrana pentrubeneficiari au ajuns la 21.300 de lei;încălzirea şi prepararea hranei au costat4.200 lei; iluminatul - 3.500 lei, iar apa,canalizarea şi telefonul - 1.400 de lei.Banii, cei 63.000 de lei, au fost acordaţipentru un număr mediu lunar de 30 decopii. Cu toate că numărul copiilor asistaţiîn momentul de faţă ajunge la 61. Adicădublu. Anul trecut au fost asistaţi în medie50 de copii pe lună. În mod normal, dinbugetul local ar trebui să fie acordată osumă dublă pentru aceste activităţi. Să nuuităm că în cadrul centrelor toţi copiiiprimesc două mese pe zi, au parte de pro-grame special gândite pentru fiecare dintreei, consiliere, programele modificându-seîn funcţie de evoluţia copiilor.

Alina PIPAN

Primăria şi Consiliul Local Petroşani au alocat anul trecut63.000 DE LEI PENTRU CASA POLLICINO

Page 3: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

� În 2012 - 41 km � În2013 - restul de 22 dekilometri � Peste 200 demilioane de euro - alocaţi

Cu toate schimbărilepolitice, programele şiproiectele pentru Valea Jiului, stabilite pentru 2012,sau aflate în derulare,rămân în mare parte vala-bile. Dăm azi un singur exemplu, dar edificator.

La finalul anului 2011, Attila Dezsi, peatunci prefect de Hunedoara, ne spunea căîn 2012 se va continua drumul spre Hercu-lane. La începutul anului acesta, tot Ziarul

Văii Jiului v-a informat că ministrul Mediu-lui, Laszlo Borbely, a dat avizul de mediunecesar pentru continuarea lucrărilor. Totde la Attila Dezsi, de data aceasta în cali-tate de secretar general al GuvernuluiRomâniei, aţi aflat că guvernanţii vor in-clude în buget şi lucrările stabilite pentru2012 la acest drum. Ceea ce s-a şi întâm-plat. Aceasta înseamnă că vor începe dejalicitaţiile de lucrări şi, apoi, când vremeava permite, vor demara lucrările.Cei mai bucuroşi de aceste veşti sunt, desigur, cei din administraţiile locale dinvestul Văii Jiului, din Vulcan, Lupeni şi,mai ales, Uricani, dar şi investitorii localide-acolo.Obişnuit să sufle şi în iaurt, după ce s-a arsde-atâtea ori cu ciorba guvernanţilor, in-diferent de culoarea lor politică, primarulDănuţ Buhăescu a prins prilejul de a stapersonal de vorbă cu ministrul Mediului,Laszlo Borbely, despre acest mult discutatsubiect. Ministrul i-a arătat avizul de

mediu, astfel că edilul dinUricani s-a lămurit personalcă nu mai sunt simplegogoriţe. Mai mult, ministrull-a informat exact şi câte lu-crări se vor efectua în acestan.„Personal, am discutat la Bucureşti, săptămâna trecută,cu domnul ministru Borbely,care mi-a arătat avizul demediu, un aviz care ţineapână acum oprite lucrările ladrumul spre Herculane. Dupădiscuţia cu domnul ministruştiu şi câţi kilometri de drumse vor face în 2012. Estevorba de 41 de kilometri, dincare 31 de kilometri pe porţi-unea Herculane - Cerna Sat,

pentru aceste lucrări fiind bugetaţi 177 milioane de euro. Ceilalţi 10 kilometrivor fi efectuaţi în zona noastră, de la Cabana Vânătorească din Câmpuşel, deunde au rămas cu lucrările. Pentru 2013 armai rămâne doar 21 de kilometri, până laCerna Sat. Mă bucur de aceste veşti şi sper

să înceapă licitaţiile de lucrări cât mai repede. Odată finalizat acest drum, ValeaJiului va avea deschidere şi spre vestul şisud-vestul României, toată lumea avânddoar de câştigat: administraţiile locale,cetăţenii, turiştii şi iubitorii de munte,potenţialii investitori”.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Filiala judeţeană Hunedoara a Partidu-

lui Poporului - Dan Diaconescu se va

întâlni duminică, 12 februarie, la

Petroşani. Nu la sediul din Hotelul

Petroşani, ci în biblioteca Casei de

Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani.

Unul dintre subiectele de pe ordinea de

zi a partidului va fi alegerea conducerii

judeţene a partidului.

În momentul de faţă, la conducerea orga-nizaţiei judeţene este Sorin Sanda, un per-sonaj politic controversat. Alpinist demeserie, participant la multe competiţii detalie internaţională, Sorin Sanda a atrasatenţia mass media în două momente

cheie anul trecut. Prima dată în martie2011, atunci când a fost ales la conducereaorganizaţiei judeţene. Cu toate că esteprivit ca un partid de cancan, PP-DD-ulare destul de mulţi simpatizanţi în terito-riu, chiar şi în Valea Jiului. ConformBiroului Permanent Judeţean PP-DDHunedoara, în judeţ sunt 42 de organizaţiilocale. Al doilea moment interesant în ex-perienţa politică a lui Sorin Sanda a fostatunci când a hotărât să strângă semnăturipentru demiterea primarului DănuţBuhăescu. Această strategie a demarat înoctombrie, dar a eşuat, spre amuzamentuluricănenilor.

Alina PIPAN

Ţara arde,

Partidul Poporului se… reinventează

După ce a văzut avizul de mediu pentru drumul Câmpu lui Neag-Herculane,

Primarul Buhăescu a dezbătut subiectul cu ministrul Laszlo Borbely

Page 4: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Patronul Jiului, Alin Simota, i-a îndeplinitaproape toate doleanţele manageruluiGigi Borugă, care i-a făcut o listă cutransferurile pe care şi le doreşte. Şi cumordinele se execută nu se discută, Jiul îiare, acum, în pregătire pe arădenii Riviş,Toc şi mai nou şi pe Dumitru Copil, jucă-torul pe care Farul nu l-a vrut din motivemedicale. „Copil nu are probleme gravemedicale. Este ceva ce se poate recupera.Chiar pot spune că sunt mulţumit pentrucă am jucătorii pe care mi i-am dorit. Mairămâne să câştigăm primele şapte meciuridin retur pentru a promova în Liga a II-aaşa cum ne-am dorit”, a declarat GigiBorugă. Jiul se află în plin stagiu depregătire la Rusu într-un cantonamentcentralizat de 10 zile.

Rămâne şi ŞerbanGigi Borugă l-a convins şi pe FlorentinŞerban, golgheterul Jiului, să continue returul de campionat la Petroşani. „A vrutsă plece, dar am stat de vorbă cu el şi l-am convins să rămână pentru că avemnevoie de serviciile lui. Este totuşi golgheterul nostru”, a declarat Borugă.Lui Şerban i-a expirat contractul în lunaianuarie, dar a ajuns la o înţelegere cuJiul, echipă care avea şi restanţe finan-ciare faţă de jucător.

Victorie la minus 10 gradeJiul Petroşani, ocupanta locului şapte înC5, a câştigat cu scorul de 1-0 partida culiderul Ligii a IV-a, CS Vulcan, disputatăpe un ger năprasnic. În acest prim amicalal iernii, antrenorul Marin Tudorache i-atrimis în teren în prima repriză pe: Hotoboc – Cruceru, M. Matei, Albert,Bertea – Vl. Tudorache, Filipescu, Drida,Drăgoescu – Hardău, Fl. Şerban (Bocu,Zaharia şi Ursachi au intrat după minutul30). Apoi, în repriza a 2-a au jucat: A.Tonca – Firan – Daj, Ungur, C. Bogdan –M. Filip, Cărăvan, Mareş, I. Gavriluţi –Riviş, A. Moldovan (după minutul 70,Răducu şi Tau). Alb-negrii vor efectua înaceastă săptămână un cantonament mon-tan în Parâng.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Dumitru Copil Dumitru Copil a urcat în a urcat în cantonament cantonament cu Jiulcu Jiul

Se desfiinţează Mureşul?Un grup de jucători ai echipei Mureşul Deva, unica formaţie hunedoreană din

liga secundă, susţine că trupa de sub Cetate va abandona campionatul şi nu va

mai evolua în retur. Fotbaliştii au declarat, sub protecţia anonimatului, că au

fost chemaţi de clubul devean pentru a li se elibera actele şi a deveni liberi de

contract.

Partida de volei dintre echipele de junioareale CSS Lugoj şi CNS CSS „Cetate” Deva,din penultima etapă a campionatului regulat,care trebuia să se dispute duminică, a fostamânată pentru data de 16 februarie. „Multedintre jucătoarele echipei timişene s-au îm-bolnăvit de rubeolă, astfel că Federaţia a ac-ceptat amânarea partidei”, a spus LiviuGrădinaru, antrenorul echipei devene.Echipa de cadete a CNS CSS „Cetate” Deva(locul patru) va disputa duminică, 12 febru-

arie, de la ora 12.00, în Sala Liceului „Traian” Deva partida cu CSS Ştei (locul trei), de-cisivă pentru calificarea la turneul semifinal.

Licenţa Cobligatorie,la judeţComisia Tehnică a Asociaţiei Judeţene

de Fotbal (AJF) Hunedoara, condusă

de profesorul universitar Ionuţ Stelescu

din Petroşani, atrage atenţia tuturor

cluburilor afiliate din judeţ că începând

cu sezonul 2012 -2013 echipele sunt

obligate să aibă antrenori cu minim

Licenţa C UEFA. Pentru cei interesaţi

să se înscrie la cursurile pentru dobân -

direa acestei categorii, AJF Hunedoara

le pune la dispoziţie formularele nece-

sare care pot fi descărcate de pe site-ul

ajfhunedoara.wgz.ro

Licenţa C UEFA trebuie

reînnoită la o perioadă

de 3 ani.

Meci amânat de rubeolă

Page 5: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Performanţă în premieră

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Elitte Beauty Centerangajează maseuză cu experienţă.Relaţii la telefon0254.548908.

Cu Iancu, Florea, Gherman, Dobre,

Al-Ioani, Şotârcă, Matei, Lupu, Stoica

şi A. Csoma care au jucat la fosta triplă

campioană naţională, FC CIP Deva,

tricolorii de la futsal au scris istorie la

Campionatul European din Croaţia.

Naţionala României s-a calificat până

în sferturile de finală ale competiţiei.

Tricolorii au ajuns în premieră între

cele mai bune opt echipe de futsal ale

continentului, la a doua participare la

europene, după ediţia Portugalia 2007,

când s-au oprit în grupe. Spre com-

paraţie, la fotbalul mare, România a

reuşit doar de două ori performanţa de

a fi în sferturile de finală la un turneu

final, în 1994 la Campionatul Mondial

din SUA şi în 2000 la Campionatul

European din Belgia şi Olanda.

Naţionala de futsal a României construităpe scheletul fostei triple campioane FCCIP Deva a fost învinsă, scor 3-8 (2-4), deSpania, multiplă campioanăcontinentală,în sferturile de finală aleCampionatului European „Croaţia 2012”.Tricolorii au etalat un futsal de înalt nivelşi au ţinut în şah „regina” Europei treisferturi din meci, însă au pierdut.

Spaniolii au condus în startul meciului cu1-0 şi 2-1, însă Gherman (min. 9 şi 15) aegalat de fiecare dată. Mai experimentaţi,ibericii au avut 4-2 la pauză, dar tricoloriiau început tare repriza secundă şi au rein-trat în cărţi prin golul lui Matei, 3-4 (min.25). La acest scor, România a riscat şi ajucat fără portar, iar ibericii au înscriscinci goluri pe contraatac şi s-au calificatîn semifinale, scor 3-8. România rămânecu performanţa ajungeri între primele optechipe ale continentului şi cu onoarea

unui joc bun contra Spanie, de cinci oricampioană europeană. Din lotul Românieiau făcut parte nouă jucători foşti la CIPDeva, între care şi portarii hunedoreniVlad Iancu (United Galaţi) şi Ionuţ Florea(Dava Deva).

Lotul României la Euro 2012Portari: Vlad Iancu (devean - UnitedGalaţi), Ionuţ Florea (Dava Deva).Jucători de câmp: Gherman (UnitedGalaţi), Dobre, Al-Ioani (ambii Gyor),Şotârcă (Andorra), Matei, Lupu, Stoica,Alpar Csoma (toţi City' us Tg. Mureş) ,Radu, Raducu, Ignat, Şafar.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Gigi Militaru, jucătorul echipei

de rugby Ştiinţa Petroşani, a

plecat în cantonament cu

Universitatea Timişoara.

Curtat de echipa din Superligă

RCM Universitatea de Vest

Timişoara, formaţie aflată în

acest moment pe locul trei, în

primul eşalon valoric, jucătorul

din Valea Jiului a fost sunat

chiar de Dănuţ Borzaj, mana -

gerul echipei timişene. Militaru

va face cantonamentul de iarnă

cu RCM şi apoi va negocia un

eventual contract. Militaru are

25 de ani, joacă din anul 2006

la Ştiinţa Petroşani şi este pilier

dreapta.

Militaru a plecat în cantonament cu timişorenii

Petrilenii, rămân în careul de aşiÎn ciuda înfrângerii, Inter Petrila se menţine pe locul patru în clasamentul la zi al

Diviziei Naţionale şi are încă şanse reale de a se califica la turneul final, unde au

drept de joc exact primele patru clasate. Pe primele trei locuri se află CFR Cluj (12

puncte), CFR Olimpia ABC Iaşi (8 puncte) şi Siderurgica Hunedoara (5 puncte),

iar pe ultimele poziţii sunt CS Vlădeni Plus (4 puncte) şi Electro Koracell Tg.

Mureş (zero puncte).

Toate cele şase echipe de popice din campionatul masculin vor participa sâmbătă, 11 februarie, la etapa a III-a a Cupa României, la arena din Târgu Mureş. Pe 18 şi 19februarie, CFR Olimpia ACB Iaşi va juca în deplasare împotriva formaţiei SiderurgicaHunedoara, de două ori, în două restanţe din etapa I şi a VI-a, meciul tur fiind progra-mat tot la Hunedoara, cu acceptul formaţiei moldave. Se pare că la echipa hunedoreanăva evolua din acest an şi fostul internaţional Alin Vreavu, ultima dată la Foresta Tălmaciu, dar care a jucat şi la CFR Olimpia ACB Iaşi.

Page 6: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Aşa cum v-am anunţat, săptămâna tre-

cută, timp de trei zile, primarii oraşelor

din Valea Jiului, Ilie Păducel din

Petrila, Dănuţ Buhăescu din Uricani şi

Ilie Botgros din Aninoasa au participat

la lucrările Asociaţiei Oraşelor din

România, la Bucureşti.

Dănuţ Buhăescu, primarul Uricaniului, s-a întors destul de mulţumit din Capitală.Mai întâi, pentru că a aflat veşti bunelegate de visul său cel mare, finalizareadrumului spre Herculane. Iar a doua oară,deoarece i-a spus ex-ministrului Muncii,Sulfina Barbu, tot ce are pe suflet în legă-tură cu crearea de locuri de muncă.„Am cerut, personal, în cadrul şedinţeiAOR, d-nei ministru Sulfina Barbu şi minis -trului Economiei, care o mai fi el acum, ca în zonele monoindustriale să se iniţiezeun program clar, de către aceste două min-istere, care să vizeze deschiderea cel puţina unei fabrici sau uzine, cu un minim de500 de locuri de muncă, o compensare pen-tru zona noastră la închiderea de mine, iarpentru alte zone din ţară la închiderea dealte complexe industriale. Mecanismul pro-pus de mine ar fi următorul: fiecare investi-tor care va dori să creeze o astfel de

fabrică, cu minimum 500 de angajaţi, săprimească din partea Guvernului Românieio sumă de bani cuprinsă între 20 şi 40 milio -ane de euro, banii necesari investiţiei. Pede altă parte, primăriile ar urma să pună labătaie teren gratuit, pe o perioadă lungă detimp. Banii ar urma să se reîntoarcă la statîn timp, prin impozitele şi taxele aferente.Este foarte simplu, totul e să se dorească şisă se ia o decizie. D-na Sulfina Barbu şi-anotat propunerea mea şi mi-a spus că vaanaliza chestiunea, inclusiv cu cei de laMinisterul Finanţelor şi ne va da unrăspuns. I-am spus că acest lucru este defapt o obligaţie pentru cele două ministere,care trebuie să lanseze astfel de programeîncurajatoare, care să sprijine eventualii in-

vestitori, oraşele monoindustrialebeneficiind astfel de locuri demuncă. Nu pot să ne lase să murim,că doar şi noi, cei din oraşe mai mici,suntem plătitori de taxe şi impozite,suntem cetăţeni ai acestei ţări, sun-tem oameni care vrem să muncim şisă avem asigurat traiul de mâine”.Întrebat cam pe unde s-ar găsi la Uricani un teren mai mare pentru unposibil investitor care ar dori săcreeze o fabrică de minim 500 delocuri de muncă, primarul Dănuţ

Buhăescu ne-a spus că acest teren se aflăîn zona fostei preparaţii: „În zona fosteipreparaţii am da cu prioritate bani la ofirmă de specialitate ca să intabuleze 8-10hectare de teren pentru primărie. Şi apoiam pune terenul la dispoziţia investitorului.Acum nu ştiu ce s-ar putea face la Uricani,asta este în funcţie de piaţă, cine vrea să in-vestească ştie. Ceva ce merge la export, înorice caz. Odată cu deschiderea drumuluispre Herculane şi cu crearea unei fabrici de500-600 de locuri de muncă, Uricaniul arînflori, vă spun eu”.Tot Dănuţ Buhăescu ne-a declarat că estenemulţumit de faptul că unii pun în cârcaprimarilor imobilitatea de pe piaţa locală a

muncii: „Sunt supărat că unii neaveniţi, oa-meni care nu au făcut nimic la viaţa lor,pun pe spatele primarilor crearea locurilorde muncă. Din păcate, primarii nu auniciun fel de putere sau atribuţii în acestsens. Şi vă dau un exemplu: avem şaselocuri de muncă disponibile la societatea degospodărie, dar guvernul nu ne lasă săfacem angajări, deşi ne-am încadra în limitele legale. Deci, n-am încărca organi-grama peste ceea ce e prevăzut legal. Şimai sunt exemple, dar nici nu are rost să lerăspund unora care caută doar să mă aţâţe,pe motive electorale”.

Corneliu BRAN

CMYK

6 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012

Primarul Buhăescu i-a prezentat, în cadrul AOR, ex-ministrului Sulfina Barbu

Un program pentru crearea locurilor demuncă în zone monoindustriale

Jurnalul geruluiGHEAŢĂ PE RÂURILEHUNEDORENE

Gerul din ultima vreme a pus în alertă şi

pe cei care se ocupă de cursurile de apă

din judeţ. Astfel, specialiştii de la

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

au asigurat monitorizarea continuă a

Mureşului şi a celorlalte fire de apă

unde ar fi fost pericol datorită

îngheţului.

Conform datelor tehnice primite laredacţie, în această perioadă formaţiunilede gheaţă (pod de gheaţă compact, pod degheaţă întrerupt, pod de gheaţă cu ochiuri,gheaţă la maluri, năboi) existente pe ma-joritatea cursurilor de apă au fost în extin-dere şi intensificare. Curge năboi (zăpadăîngheţată în albie) acoperind 30 la sută dinsuprafaţa apei pe râul Mureş, sectorul Gelmar.

S-au format poduri de gheaţă cu ochiurisau compacte pe râurile: Sibişel, Strei, RâuMare, Râuşor, Galbena, Cerna, Râu Bărbat, Zlata şi Govăjdie. De asemenea, laacumularea Cinciş se înregistrează pod degheaţă, grosimea gheţii având 15,5 cm.În conformitate cu programul de iarnă, Ad-ministraţia Bazinală de Apă Mureş asigurămonitorizarea continuă a cursurilor de apă,având pregătite utilajele pentru eventualeleintervenţii în secţiunile critice cu aglome -rări de gheţuri. Astfel, în secţiunile critice,la nevoie, cu sprijinul inspectoratelorjudeţene pentru situaţii de urgenţă, se vaasigura spargerea sloiurilor de gheaţă pen-tru a preveni eventualele inundaţii şi blo-carea instalaţiilor şi funcţionarea acestoraîn siguranţă. De asemenea, în cazul prizelor de ali-mentare cu apă aflate în administrare, s-auluat şi se vor lua în continuare toate mă-surile necesare, astfel încât să nu fie afec-tată alimentarea cu apă a populaţiei.

Mihaela PETROŞAN

Page 7: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

CMYK

7PERSONAJ DE REPORTAJZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012

www.zvj.ro

Mişcarea folk pornită la Lupeni a ajuns,

încet, dar sigur, şi la Petroşani, şi nu ori-

unde, ci în cel mai nou club din oraş.

Acesta a organizat duminică o seară în

care muzica şi poezia au mers mână-n

mână, iar publicul a cântat alături de cei

doi invitaţi. E vorba de mai vechiul nos-

tru prieten, Florentin Budea - care a mai

fost la Personaj de Reportaj -, un vete -

ran al genului, care a cântat inclusiv pe

scena celebrului Cenaclu Flacăra, şi de

Cătălin Stepa, un nume în plină afir-

mare, care dovedeşte - dacă mai era

nevoie - că Valea Jiului nu duce lipsă de

talente.

„N-am mai cântat la Petroşanide pe vremea lui Ceauşescu!”Când l-am cunoscut pe Florentin Budea, sepregătea să cânte la Cluj - unde l-am şi în-soţit, aşa cum aţi putut vedea în reportajulal cărui personaj a fost - şi nu prea aveaunde să cânte prin Valea Jiului. De atunci s-au schimbat lucrurile, încet, dar sigur.Aşa că ne-am reîntâlnit pe scena clubuluiValahia din Lupeni şi la mai multe eveni-mente găzduite de Clubul Copiilor dinPetrila, unde Florentin e invitat de onoare.L-am întrebat, cum era firesc, pe unde amai cântat de când nu l-am văzut.„Am cântat la Târgu-Jiu, la un festivalfoarte frumos, la Tabăra de Folk de laCalafat, la Lupeni, la Clubul Copiilor dinPetrila, la domnul Stelu, la Lupeni, şi acume prima oară când performez la casa de cul-tură din Petroşani. N-am mai cântat aici de

pe vremea luiCeauşescu, pe cândparticipam la toatespectacolele care seorganizau, aşa că amemoţii, normal. Aşae bine, să ai emoţii.Folkul este, într-ade-văr, legat de social,nu atât de mult ca înAmerica, dar credcă este un gen fărăviitor în ţara asta.Cred că ideea ini -ţială de la care apornit muzica folks-a alterat în timp şiacest gen, de altfelgustat, începe să se adapteze la tendinţe, casă spunem aşa. Eu unul cred că am o proble-mă când vine vorba de mesajul transmisprin muzică, şi asta din cauza emoţiilor de

care ziceam. Eu mai sunt pe scenă pentrucă apreciez foarte mult un tip foarte lumi-nat, pe nume Winston Churchill, care aspus că secretul succesului constă în abili-tatea de a trece de la un eşec la altul fără apierde din entuziasm. Eu am trecut prin felşi fel de eşecuri, am pierdut din entuziasm,dar am avut - rareori, e drept - succese,într-adevăr, masive. La festivalul OMBUN, de exemplu, în 1988, tot Teatrul IonCreangă din Bucureşti s-a ridicat în pi-cioare, dar erau iubitori de folk acolo, oa-meni care ştiau pentru ce veniseră.

Contează foarte mult cui te adresezi: dacăoamenii iubesc genul acesta de muzică,primeşti energie de la public şi deja altfelse-ntâmplă lucrurile”, mi-a povestit Florentin.

„Orice gen ai asculta, nu sepoate să nu-ţi placăfolkul”Pe Cătălin Stepa l-am cunos-cut la festivalul organizatvara trecută în memoriamamei sale, Tatiana Stepa, şia fost emoţionant să-l audcântând piesele ei, pe care mile aminteam din CenaclulFlacăra. Cătălin reuşeşte deminune să cucerească publiculcu vocea şi chitara sa, iarpiesele proprii, care se totadună de la un concert la altul,ne fac să credem că putemaştepta cât de curând un album cu compozi-ţiile sale. Ne-am reîntâlnit la 3D STAGE şiam vorbit despre acest curent muzical, careîncepe să fie redescoperit de tinerii zilelornoastre. „Am pornit de la Lupeni încoace cu cân-tările, m-am oprit şi la Vulcan şi mă bucurtare mult că mişcarea folk se dezvoltă puternic în Valea Jiului, şi putem cânta în

seara asta la

Petroşani. Cred că folkul, care pentru mineeste mai mult decât un gen muzical, e uncurent, începe să prindă iarăşi la public,drept dovadă - sălile pline în care cântăm şilumea care ne cere piese. E indicată for-mula asta de a cânta în cluburi, pentru că,automat, selectează publicul: lumea ştie lace vine, spre deosebire de zilele oraşelor,de exemplu, unde lucrurile sunt maiamestecate. E o muzică ce transmite unmesaj şi cere atenţie, cere deschidere şiparticiparea celor care te ascultă şi care re-zonează la ce faci pe scenă. Şi eu amemoţii când urc pe scenă, dar parcă primeleminute sunt mai dificile, până văd cumreacţionează publicul. După aceea, îmiintru în ritm şi lucrurile merg de la sine.Cred că e posibil să dezvoltăm această miş-care folk - care la Lupeni funcţionează dinvară cu succes, la Clubul VALAHIA - pen-tru că public există.

Într-o vreme, aveam săptămânal câte oseară de folk şi publicul n-a lipsit niciodată.Şi mai îmbucurător e faptul că mulţi tineris-au apucat să cânte această muzică şimulţi mă opreau pe stradă să mă întrebecum se numeşte nu ştiu care piesă pe care oauziseră. Orice gen muzical ai asculta, n-arecum să nu-ţi placă măcar o piesă folk, pentru că sunt melodii îndrăgite de toatălumea”.

Ilie PINTEA

Folk la 3D STAGE cu

Florentin Budea & Cătălin StepaÎi puteţi vedea şi ascultape cei doi cantautori înreportajul difuzat astăseară, de la ora 18, peKapital TV.

Page 8: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Născută în Constanţa, în 1983, Alessia seanunţă a fi noua revelaţie a muzicii house.A început să cânte de la 14 ani şi s-a evi-denţiat repede, datorită calităţilor vocale.Dar, fiind o perfecţionistă, Alessia a tre-buit să muncească mult, pentru a se îm-plini ca artist. A studiat, timp de 15 ani,dansul şi coregrafia, a luat lecţii de cantoşi de imagine.Alessia numără mai multe colaborări cuartişti consacraţi, cum ar fi 3 Sud Est,Play&Win, Bob Taylor, Trident, Sistemetc.

Hitul"No More” este produsde FlyinState şi i-a adusartistei un contract cucasa de discuri ToCo International, ei urmândsă îi promoveze materia-lul în peste 70 de ţări.Piesa se lanseză şi pepiaţa din România, ală-turi de videoclipul ofi-cial, sub semnătura celeimai noi case de discuri,

Red Clover Media.Alessia promite hituri cu impact inter-naţional, dar şi show-uri incendiare, pescenele din ţară. În acest sens, ea a începutsă colaboreze cu coregrafi premiaţi şi cudansatori de performanţă.Vă invităm cu drag, sâmbătă, 11.02.2012,ora 22, la 3D Stage Club - Petroşani, Casade Cultură “Ion Dulămiţă”- nr. 100,demisol, pentru o seară minunată alături deAlessia.

3D Stage ClubPR. Manager: Petronela Cerbu

Testamentul - arma înrăzboiul moştenirilorCredeai că numai un notar poate autentificaun testament? Află că medicul, căpitanul denavă sau chiar şeful penitenciarului îţipoate valida legal ultima dorinţă.După înmormântare, de cele mai multe oriurmează un show succesoral, când avereadefunctului pare să nu mai ajungă tuturorrudelor şi celor îndreptăţiţi la o cotă partedin aceasta. Din punct de vedere legal, suc-cesiunea poate avea două forme: testamen-tară, atunci când, prin dorinţa defunctului,soarta patrimoniului său este decisă deacesta şi cea legală, care este aplicată înmomentul în care nu există un act testa-mentar voit care să exprime dorinţa celuidecedat.În respectivul moment, autorităţile legaleîmpart bunurile succesorilor de drept.În categoria succesorilor îndreptăţiţi lamoştenirea pe cale legală se pot enumeratrei mari clase de rudenie, în funcţie deapropierea faţă de defunct, astfel că existăclasa I, cu descendenţii (fiii, fiicele, copiiiadoptaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţiiprivilegiilor (părinţii înfietori), clasa II co-laterală reprezentată de fraţii şi surorilecelui decedat şi ascendenţii ordinari(bunicii, atât din partea mamei cât şi altatălui celui care a lăsat moştenirea), pre-cum şi clasa III, colateralii ordinari, dincare fac parte mătuşile şi unchii acestuia.

Ascendenţii ordinari culeg roadelemoştenirii în ordinea proximităţii graduluide rudenie, astfel că, de exemplu, bunicii îiînlătură pe străbunici, indiferent de sex saude linie. În cazul moştenirii descendenţilorşi colateralilor se aplică reprezentarea.

Cine sunt nedemni la succesiune?În ceea ce priveşte succesiunea testamen-tară, printre persoanele îndreptăţite săprimească o cotă parte din patrimoniul de-functului pot fi nominalizate cele care seaflau în viaţă la momentul decesului, pre-cum şi cele care au fost concepute în tim-pul vieţii acestuia, însă născute dupămoartea respectivului.Nedemni la statutul de succesori şi la beneficiile averii lăsate sunt cei care aucomis intenţionat o infracţiune sau o faptăamorală împotriva ultimei voinţe a defunc-tului, exprimată de regulă în testament şiconstatată de instanţele judecătoreşti. Unaspect interesant îl constituie prevedereaconform căreia părinţii decăzuţi din drep-turile părinteşti nu au acces la averea lăsatăde copii.O situaţie similară este întâlnită în cazulpersoanelor care au pus beţe în roate în re-alizarea ultimei voinţe testamentare alecelui decedat, îngreunând astfel sarcina au-torităţilor legale de a distribui respectivaavere tuturor celor îndreptăţiţi la ea.

Cum arată testamentul perfectŞtim cu toţii că testamentul este acel act ju-ridic solemn prin care testatorul îşi exprimăultima voinţă cu privire la bunurile sale şidesemnează persoanele care vor dispune derespectiva avere. Pentru ca un testament săfie considerat valid, acesta trebuie să în-deplinească câteva cerinţe, respectiv să fiescris de însuşi testator, cu tot cu data şisemnătura, să fie autentificat la un notar,precum şi cel asimilat notarial, în categoriaaceasta fiind îndreptăţiţi să autentifice chiarşi medicul instituţiei unde era internat tes-tatorul sau căpitanul de vas, dacă acesta seafla la bordul acestuia în momentul redac-tării testamentului etc. Testamentul redactatşi semnat de testator, pus într-un plic şi sigi -lat, este valabil doar dacă pe respectivulplic a fost aplicată autentificarea notarială.Dacă cel care formulează conţinutul testa-mentar nu îl poate semna, din varii motive,poate desemna o altă persoană să îl sem-neze, acest lucru fiind posibil în prezenţanotarului şi a minimum doi martori.Termenul de acceptare sau neacceptare asuccesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei, adică începând cu data dece-sului.Dacă succesorii au ratat momentul şi nu aureuşit să intre în posesia masei succesorale,aceştia, cu acceptul celorlalţi succesori, îşipot obţine partea cu uşurinţă, fără a mai finevoie de decizia instanţei judecătoreşti.

Aceştia pot obţine în natură partea cuveni -tă, iar dacă nu se poate realiza acest lucru,atunci rămâne varianta unei plăţi în bani.Succesorul de drept poate dispune re-nunţarea la moştenire în favoarea altormoştenitori testamentari sau legali, sta-bilindu-le o cotă parte, după bunul plac.

Pentru detalii şi pentru a te informa supli-mentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţi-unea Subiecte, acolo unde avocat MihaelaPleşea discută pe larg despre succesiune.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

SSuucccceessiiuunneeaa

8 DIVERSE

www.zvj.ro

Grupul de firme Protector angajează

contabil cu experienţă. Relaţii la telefon

0254.548908.

SC EURO JOBS S.R.L angajează

- inginer proiectantRelaţii la tel.

0354.108.516 /0727.091.969.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012

Alessia

Conform ultimelor date ale Direcţiei Generale a

Finanţelor Publice (DGFP) a judeţului Hunedoara,

numai în prima lună a anului bugetul statului a primit

o sumă importantă de bani. Aceste sume provin mai

ales din diferenţe de impozite şi taxe şi amenzi ale

inspectorilor fiscali.

Aşa cum se arată în datele oficiale, în luna ianuarie 2012structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală din cadrul şisubordinea DGFP Hunedoara au efectuat un număr totalde 91 acţiuni de control la persoane juridice. În cadrul in-specţiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectareade către contribuabili a reglementărilor legale privind sta-bilirea, evidenţierea, declararea şi plata impozitelor, taxe -lor, contribuţiilor datorate bugetului general consolidat. De asemenea, s-a urmărit realitatea şi legalitatea operaţiu-nilor pentru care agenţii economici au solicitat rambur-sarea taxei pe valoarea adăugată.În această perioadă au fost soluţionate un număr de 30 so-

licitări de rambursare/ restituire a taxei pe valoare adău-gată. Din suma solicitată la rambursare/ restituire în valoare de 2,9 milioane de lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 1,9 milioane de lei. La nivelul judeţu-lui, rezultatele înregistrate urmare verificărilor efectuatela persoane juridice se concretizează în atragerea la buge-tul de stat a unor venituri suplimentare în sumă totală de55,3 milioane de lei, reprezentând diferenţe de impozite şitaxe, accesorii şi amenzi contravenţionale aplicate.Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimen-tar la bugetul general consolidat în luna ianuarie 2012 curealizările lunii ianuarie 2011, se constată că se înreg-istrează o creştere a valorii acestui indicator cu 231 lasută. La contribuabili persoane fizice s-au efectuat 31 deacţiuni de control, rezultatele acestor acţiuni fiind con-cretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumătotală de 254 de mii lei, reprezentând diferenţe de im-pozite şi taxe, accesorii şi amenzi.

Mihaela PETROŞAN

Controalele finanţelor hunedorene aduc bani la buget:

55 de milioane de lei, numai în luna ianuarie

Page 9: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012 9ACTUALITATE

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar,

cameristă, în condiţii avantajoase.

Relaţii la telefon0762.657363.

www.zvj.ro

Jiul Exchange SRLPetroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniulamanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.

Domnul Petre Ianculocuieşte în Bucureşti. Darare un apartament în Vulcan şi intenţionează săse întoarcă în Valea Jiuluiodată ce vremea se maidomoleşte. Cu toate călocuieşte de ceva timp laBucureşti, nu a putut, nicidacă ar fi vrut, să uite deVulcan. De ce?

Pentru că mai mereu a avut probleme cufurnizorul de apă rece şi canalizare, SC Apa Serv SA. Apartamentul pe care îldeţine în Vulcan este situat pe AleeaMuncii. În iunie 2008, societatea Apa Serv,din anumite motive tehnice, a decis ca aparece să se plătească pauşal, nu prin citireaapometrelor ca până atunci. Pierderile deapă erau mari şi, prin urmare, trebuiau suportate de toţi locatarii.„Măsura a fost abuzivă şi ilegală deoarecea fost luată unilateral, fără a respectaclauzele prevăzute în contractul încheiatîntre părţi. Această măsură şi, ulterior,

cealaltă - repartizarea arbitrară a consumu-lui de apă pe un număr de locatari - i-aunemulţumit pe aceştia. Mulţi dintre locatarise aflau la lucru în străinătate sau în altezone din ţară, ca şi mine. Cu toate acestea,a trebuit să plătim cu toţii consumul deapă. Prima dată, facturile erau pentru plataa 1 sau 2 mc de apă. I-am plătit, ca să numă complic, cu toate că eu nu locuiam înVulcan. Dar, apoi, mi-au venit de plată pefactură zeci de mc de apă. Şi nu am maiplătit. Nu au plătit nici alţi vecini. Aşadar,în iulie 2009, a fost tăiată apa rece. Pânăluna trecută, eu nu am beneficiat de apărece la apartamentul din Vulcan şi am tre-cut printr-un proces cu cei de la Apa Serv”,ne-a povestit Petre Iancu.În aprilie 2011, SC Apa Serv SA l-a chematpe Petre Iancu la conciliere. În acea adresă,Petre Iancu era anunţat că are de plată130,55 lei şi… 134,77 lei penalizări. Concilierea, în mare, înseamnă asumarearăspunderii de către proprietar că va plătieşalonat aceste datorii. Dar omul nu vroiasă plătească ceea ce nu consumase. În modnormal, pierderile sunt plătite de locatari înmod egal, dacă nu există racordări sepa-rate. Însă Petre Iancu avea un motiv bineîntemeiat de a refuza plata: nu locuia laadresa respectivă. În data de 30 iunie a fostchemat în instanţă. Însă, de data aceasta,

surpriză, suma de plată era considerabilmai mică: 71,86 de lei - consum şi 68,98de lei - penalizări. Cu toate că societateafurnizoare a serviciilor a chemat în instanţăclientul, la cele 12 înfăţişări nu a fostprezent niciun reprezentant al acestei soci-etăţi. Apa Serv a pierdut procesul, în datade 17 octombrie fiind dată o sentinţă defini tivă şi irevocabilă în acest sens, pen-tru că probele la dosar era incontestabile.Şi pentru că la finalul lunii trecute tot l-amomagiat pe IL Caragiale, situaţia care păreaclară ia o nouă turnură, demnă de marelescriitor înainte pomenit: după 3 luni de lafinalizarea procesului, în ianuarie anulacesta, Petre Iancu mai primeşte o facturăcu… penalităţi, deşi în sentinţă se specificafaptul că pârâtul nu datora nicio sumă debanii societăţii respective. Într-un final, după ce s-a deplasat de la Bucureşti în Valea Jiului şi a fost primit înaudienţă la directorul Apa Serv, Petre Iancua terminat coşmarul care-l trăieşte de maibine de doi ani. Doar că acum este nervoscă a trebuit să vină el din Bucureşti ca săfacă treaba juriştilor Apa Serv şi să depunăla dosar sentinţa judecătorească. Pentruacest inconvenient va deschide el proces şiva cere daune morale şi materiale. Cespuneţi? Curat Caragiale, nu?!

Alina PIPAN

Doi ani,

Un client s-a războit cu inerţia de la Apa Serv

Dacă eşti tânăr şi… fermier ia aminte:

S-a modificat Măsura 112Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a

început demersurile pentru modificarea procedurii de contractare

şi plată aferente Măsurii 112 Instalarea tinerilor fermieri.

Modificarea propusă priveşte prelungirea perioadei pentru depunereacererii celei de-a doua tranşe de plată, de la 30 luni la 33 luni, în situaţiijustificate. Modificarea procedurilor de contractare şi plată este înconformitate cu fişa Măsurii 112, care prevede un termen maxim de 36luni, din momentul semnării contractului de finanţare nerambursabilă,pentru verificarea condiţiilor de acordare a celei de-a doua tranşe deplată cât şi pentru efectuarea plăţii către beneficiar.Dacă până în prezent, perioada de verificare a condiţiilor de acordare acelei de-a doua tranşe de plată pentru Măsura 112 era de şase luni dincele 36 de luni, această perioadă se reduce, în urma modificării, la treiluni, pentru situaţii justificate. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 12.000 euro pentruo exploataţie agricolă cu dimensiune minimă de 6 UDE (Unitatea deDimensiune Economică - UDE - reprezintă unitatea prin care seexprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricoledeterminată pe baza marjei brute standard a exploataţiei). În cazulextinderii exploataţiei agricole, sprijinul pentru instalarea fermieruluipoate creşte cu 2.000 euro/ 1 UDE, dar nu va putea depăşi 40.000 euro/exploataţie.

Alina PIPAN

Page 10: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

10 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012

Deja nu mai este oaparenţă, este o certitu-dine: de când cu ultimeleschimbări la nivel de orga-nizaţie PSD Petrila, social-democraţii fac în consiliullocal altă politică. Ce fel depolitică?

„Una doar în interesul oraşului şi acetăţeanului”, după cum ne-a declarat marţiGheorghe Bobar, fostul viceprimar şi actu-alul preşedinte al organizaţiei PSD Petrila.Scandalurile din consiliul local, vorbelegrele, absenţele de la şedinţă par să fie dedomeniul trecutului pentru grupul social-democrat, din moment ce Gheorghe Bobar,şeful celui mai mare grup de consilieri dinconsiliul local, vrea să facă de-cum un altgen de politică, „care ţine de modul modernde manifestare a consilierilor, unul con-structiv, cum spuneam - doar în interesul

cetăţeanului care i-atrimis, prin vot, acolo”.„Într-adevăr, primarulface parte din alt partid,dumnealui a fost şi varămâne un adversarpolitic pentru mine şi pen-tru noi, social-democraţiidin Petrila. Dar eu con-sider că, înainte de patimapolitică, trebuie să stea

doar interesul oraşului şi al cetăţenilornoştri. Cu mulţi cetăţeni am stat de vorbă şichiar mi-au spus asta, m-au întrebat ce seîntâmplă în consiliul local, de ce atâta vrajbă şi ceartă? Iar când azi te întreabăunul, mâine altul, poimâine îţi spune unaltul că nu e bine ce se întâmplă, că nu aşase face treaba pentru care am fost trimişiacolo, stai şi te gândeşti că oamenii audreptate şi că trebuie să schimbi ceva”, maispune Gheorghe Bobar.Nu ştim dacă acest tip de abordare apoliticii locale îi va aduce lui Bobar sau social-democraţilor mai multe voturi, darştim că şedinţele de consiliu vor fi lipsitede spectacolele neplăcute, pe care, pe vre-mea lui Dumitru Răscolean, presa le savuradin greu, dar se pare că membrii şi simpati-zanţii PSD nu prea. Probabil că şi de aceea,dar şi din alte cauze, s-a dorit schimbareala nivel de organizaţie. Acum e linişte, so-cial-democraţii lucrează, îşi pregătescstrategia pentru alegerile locale, cu calm,fără nervi, fără reproşuri între ei. Nu îlridicăm pe Gheorghe Bobar în slăvi. Dar deaceastă linişte credem că era nevoie la

nivel de organizaţie, cetăţenii din oraş caresimpatizează cu acest partid cerând demultă vreme asta.„Primarul este cel care duce la îndeplinirehotărârile luate de consilierii locali. Însă înconsiliul local consilierii, indiferent de for-maţiunea politică, pot să fie sau să nu fie deacord cu propunerea primarului sau cuvreun proiect iniţiat de acesta. Dar asta nuînseamnă că trebuie să urlăm unii la alţii,să ne certăm nu ştiu câte şedinţe. Se argu-mentează civilizat de ce nu se voteazăproiectul şi gata. Fiecare are libertatea săvoteze după cum crede şi după cum îispune conştiinţa sau după interesele de par-tid, atunci când cauza o cere. Dar atât şinimic mai mult. A merge tot timpul peideea că primarul face parte din alt partid şide aceea nu trebuie acceptată ideea lui, înniciun caz, nu este un lucru corect, dupăpărerea mea. În gândirea mea, orice propu -nere poate suferi modificări în mai bine şide aceea cred că cei din Consiliul LocalPetrila nu trebuie să ţină cont neapărat deculoarea politică, ci mai bine să contribuiela luarea unor decizii cât mai apropiate derealităţile oraşului şi cetăţenilor”.Gheorghe Bobar ne spune că de acumînainte nu vom mai asista la show-uri ne-dorite în şedinţele de consiliu, cel puţincare să-i aibă ca protagonişti din parteagrupului social-democrat: „De-acumînainte sper că va fi linişte. Ne vom axastrict pe proiecte, nu vom ţine cont dinpartea cui vin. Dacă sunt bune, trec, dacănu, nu votăm, vom motiva, civilizat, de cefacem asta şi atât. Până acum, sesizam în

consiliul local două tabere, una din stângaprezidiului, care vota la comanda primaru-lui, şi alta din dreapta prezidiului, carevota la comanda lui Dumitru Răscolean.De-acum înainte, tabăra din dreapta vavota cum crede că e mai bine pentrucetăţeni şi oraş, ci nu politic sau umoral.Aţi văzut şi la aprobarea bugetului local,doi consilieri ai noştri n-au votat bugetul,şase l-au votat. Celor doi niciodată nu o săle reproşeze cineva ceva. Înainte nu se în-tâmpla aşa…”.În finalul discuţiei, preşedintele celor 700de social-democraţi înscrişi la PSD Petrilane-a mai spus ceva. Un „ceva” care sunăzdrobitor de adevărat pentru unii de prinpolitică, indiferent de culoarea lor, darcare se fac că nu aud şi nu văd, în funcţiede interese, multe meschine: „Ştiţi ceva,le-am spus-o şi consilierilor şi membrilornoştri, adversarii politici de astăzi suntposibilii aliaţi de mâine şi viceversa.Parcă nu ştim cu toţii ce iubire era întrePNL şi PDL… Şi acum s-a ajuns unde s-aajuns. La fel, acum suntem aliaţi cu PNL-ul, dar cine ştie peste câţiva ani cum vor fitaberele. Şi atunci de ce atâta ură şirăzbunări? Să nu lăsăm politica să nedezbine ca societate, ca oameni. Ea îşi arelocul ei şi atât. Viaţa e complexă, trebuietrăită în armonie, frumos, ci nu pe criteriipolitice. Eu aşa văd lucrurile şi cred că pescena politică este loc pentru toate par-tidele, pentru toate ideile politice, care potfi analizate, iar cele bune susţinute. Atât şinimic mai mult”.

Corneliu BRAN

Gheorghe Bobar, preşedintele organizaţiei PSD Petrila, propune o altă politică în consiliul local:

„Una doar în interesuloraşului şi cetăţeanului”

La ultima şedinţă de consiliu local, consilierii petrileni au votat

în unanimitate „Programul anual cu măsurile pentru prevenirea

şi combaterea marginalizării sociale pentru anul 2012”. Faţă de

2011 - nimic spectaculos. Totuşi, este important să amintim care

sunt aceste măsuri, ţinând cont şi de bugetul public local, unul

auster, neîndestulător la niciun capitol.

100 de raţii zilnice la cantina socialăRămân în continuare accesul la servicii de strictă necesitate pentrubeneficiarii de ajutor social, este vorba de energie electrică şi apă,asistaţii sociali beneficiind în continuare de gratuitate la energie

electrică – până la 50 kW/familie/lună şi la apă – până la 3

mc/persoană/lună. Gratuitatea se va acorda prin decont, calculat înbaza copiei facturii depuse ca anexă la cererea de acordare a acesteifacilităţi, ce se va depune la sediul SPLAS Petrila la maxim 30 dezile de la emiterea facturii. Familiile beneficiare de ajutor social voravea şi în 2012 reducere de 50% la impozitul pe locuinţă.Asigurarea unei mese zilnice pentru persoanele care îndeplinesccondiţiile prevăzute la Legea 208/1997 privind cantina de ajutorsocial este o altă prevedere inclusă în proiectul de hotărâre iniţiat deprimarul Ilie Păducel şi votat de consilieri.Conform unei alte hotărâri votate în aceeaşi şedinţă de consilieriilocali petrileni, privind aprobarea numărului de raţii ce se vor acordala cantina de ajutor social în anul în curs, la recomandarea serviciuluide asistenţă socială, la Petrila vor beneficia gratuit de o masă 100

de persoane, echivalentul a 100 de raţii zilnice. Stabilirea chiriei, în

condiţiile legii, pe baza contractelor de închiriere pentru suprafeţelelocative cu destinaţie, deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia, la tariful minim prevăzut de lege pentrupersoanele cu handicap accentuat şi grav şi familia sau reprezentantullegal pe perioada în care are în îngrijire un copil sau un adult cuhandicap grav este o altă prevedere a proiectului. „Prioritate laacordarea unei locuinţe din fondul locativ de stat pentru persoanelecare urmează să părăsească instituţiile de ocrotire de tip rezidenţial”este o altă prevedere cuprinsă în anexa proiectului, votată deconsilierii locali.

Mai multe călătorii pentru persoanele cu…handicap În fine, prin HCL nr. 17/2012, votată la aceeaşi şedinţă, hotărâre carevizează „acordarea de tichete gratuite la transportul în comun pentrupersoanele cu handicap care au domiciliul pe raza oraşului”, lapropunerea consilierilor locali PSD, numărul tichetelor gratuite a foststabilit la 14, după ce, iniţial, primarul Ilie Păducel stabilise 10călătorii, „în funcţie de fondul de bani pe care îi avem”. „Trebuie datceva în plus, măcar 20 de călătorii”, au spus în prima fază social-democraţii, care, după intervenţia şefului SPLAS Petrila, d-na SusanaHelju (care le-a explicat că nu vor fi bani pentru 20 de călătorii, „maiales dacă vor veni toate aceste persoane să-şi ridice biletele”), aulăsat-o mai moale, într-un final convenindu-se la decontarea a 14călătorii.

Corneliu BRAN

Petrila

Politica socială - aceeaşi şi în 2012Sediul APIA dinLonea

A intrat ierila apăIeri, angajaţii APIA Valea Jiului

că au vrut, că nu au vrut, au avut

obligatoriu liber. Doamne fereşte,

nu au fost concediaţi, ci doar au

fost doar trimişi acasă. Cauza,

o… inundaţie.

Sediul APIA de la Lonea a fost inundat. Vă reamintim că acesta afost mutat din Petroşani la Lonea,chiar la capăt de linie. Şi, se pare,nu este un sediu cu noroc.Ieri apa a invadat toate birourilesediului agenţiei. Până la reme-dierea defecţiunilor, angajaţii suntobligaţi să rămână acasă. Din pă-cate ieri, la sediul APIA, telefoanelesunau în gol sau, poate, subac-vatic… Prin urmare, nu avem oimagine clară a „calamităţilor” în-tâmplate.

Alina PIPAN

Page 11: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând garsonieră în Petroşani,ultracentral (lângă primărie),Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97.

Telefon 0729.664975

Vând casă cu 5 încăperi, gaz,apă, curent, grădină şi curte, înBăcia, lângă şcoală. Preţ 35.000de euro.

Relaţii la telefon0768.020106

Vând apartament în vilă şi terenconstruibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi7500 mp, holdă, pomi fructiferi,apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu prea ai cu cine discuta azi,dorinţa ta de comunicare şi so-cializare se loveşte de un zid de

indiferenţă din partea celor din jur.Parcă nimeni nu te aude, nimeni nu-ţi dăreplica şi trebuie să te descurci singur în totce faci.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai o atitudine uşuratică în faţachestiunilor de ordin financiar încâteşti gata să faci o greşeală cu pro-

priii tăi bani.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu ai parte de tovarăşi prea im-plicaţi în planurile la care îţi aducicontribuţia şi, într-un final, te veilăsa copleşit de temerile şi rezer -

vele lor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai şansa de a te alătura unuigrup mai larg de persoane care îşiunesc forţele pentru un scop

comun ce va satisface pe toatălumea.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Totul pare să se destrame pestenoapte din cauza intervenţiei ne-faste a unui duşman, care a privit

cu ochi răi încă de la început ideiletale. Acum dai piept cu efectele sale nega-tive, cu urmările nedorite ale răutăţilor sale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

O problemă de sănătate nu temai lasă să duci la îndeplinire ceţi-ai propus pentru azi, pentru că ai

făcut un abuz zilele trecute cu or-ganismul tău, iar acum suporţi consecinţele.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ar trebui să investeşti energiade care dai dovadă azi într-unproiect complicat, unde chiar enevoie de această implicare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Stai un pic pe loc pentru atrece în revistă drumul parcurspână aici împreună cu grupul din

care faci parte pentru că ai scăpatceva din vedere fără de care nu poţi trece laetapele următoare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Tot ce-i frumos,se termină la unmoment dat: şi vacanţele de vis,şi iubirile perfecte, şi momentele

de încântare, deci trebuie să reviicu picioarele pe pământ.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Te întâlneşti numai cu per-soane folositoare, de care trebuiesă profiţi din plin, în sensul bun al

cuvântului.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Dacă pleci la drum înarmează-te cu multă diplomaţie, deoarecerelaţia cu lumea va fi esenţială

pentru a depăşi cu brio orice hop.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu aştepţi cu prea mult intereso confruntare de forţe în care tre-buie să te implici cu tupeu. Ţi-eteamă că nu vei face faţă cu brio,

dar nu ai de ce să dai înapoi.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, [email protected],

[email protected], [email protected]

sau direct la sediulredacţiei noastre.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”

MMiieerrccuurr ii ,, 0088 ..0022 ..22001122

Orele 10:00 şi 12:00 – Spectacolul

„Povestea porcului”

SSââmmbbăăttăă ,, 1111 ..0022 ..22001122

Orele 18:00 – Spectacolul „Audiţie cu public”

DDuummiinn ii ccăă ,, 1122 ..0022 ..22001122

Orele 12:00 – Spectacolul

„Povestea porcului”

Orele 18:00 – Spectacolul „Audiţie cu public”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri deiarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Societate comercială angajeazăcarmangier cu experienţă.

Relaţii la telefon0751.199101

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te lacursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul lanivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiindla acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă încare te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cererepregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Societate comercială angajează şofer de camion cu experienţă.

Relaţii la telefon0751.199100

Page 12: Ziarul Vaii Jiului - nr. 882 - 8 februarie 2012

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 8 februarie 201212 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon

0751.199109.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

[email protected]

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

[email protected]

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

[email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

RESTAURANTULVENEZIA

(Petroşani, Complex Parângul)

a început înscrierile pentrugrupurile interesate de

organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ:

50 lei / meniu / persoană

Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în

căutarea unui loc ideal pentrumese organizate.Relaţii la telefon

0761.195.971

Din câte mi-a fost dat să aud,după două sau trei zile încare mai mult a zăcut, decâtsă facă treabă, telegondolaportocalie din Pasul Vâlcan s-a făcut bine duminicătârziu, doar după ce a fosttratată de câţiva specialiştiveniţi de la Deva.

Luni,6 februarie, conform programării, a fost zi derevizie, aşa că instalaţia portocalie nu a stat ladispoziţia publicului. De fapt, nemaifiind

weekend, nu au maifost nici amatoricare să urce lamunte. Doar unul,electricianul de lastaţia electrică dinPasul Vâlcan, a insistat să fie duspână sus. Nu sepoate, telegondola edefectă, i s-arăspuns, aşa căomul a luat-o pejos, prin nămeţii depeste un metru.

Numai că,interesant, în aceeaşi zi, pentru altcineva

telegondola a fost rapid pusă în mişcare, Pe laora trei şi ceva după amiază, ajutat de doibăieţi, la staţia de întoarcere a telegondolei aajuns ing. Gheorghe Victor Roman, tăticulproiectului Castelul din Carpaţi şi al contro-versatului PUZ al zonei turistice Pasul Vâlcan.Omul, din câte mi-a fost dat să aud de la nişte"oameni de munte", urcase în Pas de vineri. Eibine, pentru domnul proiectant de curte alPrimăriei municipiului Vulcan telegondola s-apus în mişcare imediat cum el a luat loc într-ocabină a acesteia. Concluzia? Aceea din titlu.Ca părinte al proiectului cu acest castel imagi-nar, pare-se că ing. Gheorghe Victor Romanare şi telegondola la picioare.

Gheorghe OLTEANU

TTăăttiiccuull pprrooiieeccttuulluuii CCaasstteelluullddiinn CCaarrppaaţţii aarree tteelleeggoonnddoollaallaa ppiicciiooaarree