CMYK

VINERI2 decembrie 2011

Anul IVNr. 83912 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:45Apus: 16:45

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3539 lei1$ = 3,2764 lei1₤ = 5,0988 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Alături de dumneavoastră, mineriiVăii Jiului, noi toţi cei care trăimpe aceste meleaguri o preamărim,

în fiecare an, la început dedecembrie, pe Sfânta Mare

Muceniţă Varvara - Ocrotitoareaoamenilor care trudesc în

adâncuri.Cu acest prilej, vă adresez, dragimineri ai Petroşaniului şi ai VăiiJiului, în numele Consiliului local,

al Primăriei municipiuluiPetroşani şi al meu personal,calde mulţumiri şi sincere

aprecieri, gândurile noastre destimă şi preţuire pentru muncaplină de abnegaţie pe care o

desfăşuraţi.Sfânta Varvara să vă aibă mereu

în pază!Noroc bun!

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani

Prăznuirea Sfintei Mari Muceniţe Varvara - ocrotitoarea minerilor estecea mai preţioasă zi a celor care

lucrează în adâncurile pământului. Secuvine ca în această zi să ne rugăm

pentru sufletele ortacilor dispăruţi şi caSfânta Varvara să călăuzească paşiicelor care intră în subteran pentru camineritul să nu mai cunoască victime.Această sărbătoare îmi oferă prilejul

să adresez tuturor minerilor din Valea Jiului cuvinte calde de mulţumire

pentru ceea ce fac şi să le dorescmultă sănătate, fericire şi împliniri

alături de cei dragi.

Noroc bun!

Angela STOICAViceprimarul municipiului Vulcan

În această zi cu înaltă semnificaţie,Sfânta Mare Muceniţă Varvara, ca om

care am muncit alături de ei şi lecunosc viaţa, necazurile şi bucuriile,doresc tuturor minerilor Văii Jiului, şi

familiilor lor, multă sănătate şi împliniri, iar ocrotitoarea lor să le

vegheze paşii în întunericul pământului.

NOROC BUN!

Gheorghe ILEPrimarul municipiului Vulcan

Fie ca spiritul şi binecuvântarea Sfintei Mari Muceniţe Varvara să

vegheze asupra truditorilor adâncurilor,dându-le putere pentru a rezista dificultăţilor vremurilor noastre.

În această zi cu înaltă semnificaţie,doresc tuturor minerilor Văii Jiului, şi familiilor lor, multă sănătate şi

împliniri.NOROC BUN

şi LA MULŢI ANI!

Constantin RAMAŞCANUViceprimarul oraşului Petrila

Marea Sărbătoare a Sfintei Mari Muceniţe Varvara, pro-tectoarea de atâtea veacuri a minerilor, constituie pentru

mine, în primul rând, un prilej de reflecţie asupracondiţiei celor mai curajoşi oameni ai Văii Jiului:

minerii.În al doilea rând, această mare sărbătoare a ortacilor

este şi un prilej de rememorare a tragediilor petrecute înabatajele Văii Jiului. Ca de fiecare dată, la 4 decembrie,

îmi plec cu pioşenie capul în faţa memoriei minerilorpieriţi pentru lumina şi căldura semenilor lor.

Ca om care le cunoaşte viaţa, necazurile şi bucuriile, leurez minerilor Văii Jiului multă sănătate, putere de

muncă şi tradiţionalul NOROC BUN!Ilie PĂDUCEL

Primarul oraşului Petrila

Această mare sărbătoare, Prăznuirea Sfintei MariMuceniţe Varvara - ocrotitoarea minerilor, îmi oferăprilejul să adresez tuturor minerilor din Valea Jiului

cuvinte calde de mulţumire pentru ceea ce fac şi să ledoresc multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei

dragi.Se cuvine ca în această zi să ne rugăm pentru sufleteleortacilor dispăruţi şi ca Sfânta Varvara să-i călăuzească

şi să-i protejeze pe truditorii adâncului.Noroc bun!

Costel AVRAMVicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Viaţa şi pătimirea Sfintei Muceniţe Varvarareprezintă o pildă pentru orice om cu educaţie

creştină.În întuneric şi în necunoscut Sfânta Varvara şi-a

folosit ochii minţii pentru a regăsi soarele şicăldura de pe pământ. Acolo, în acelaşi întunericşi în acelaşi necunoscut, noi, minerii din Valea

Jiului, căutăm speranţa şi liniştea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mână omenească,dar mâna minerului este mângâiată de Sfânta

Muceniţă Varvara.

Noroc bun!

Director general al CNH-SA,Ing. Constantin JUJAN

Ieri, Primăria şi Consiliul Local Petroşani au organizat cu fast

Sărbătoarea ZileiNaţionale a României

6 - 7

Ziua Naţională a României a fost

marcată şi la Deva printr-un scurt

eveniment care a avut loc în

dimineaţa zilei de 1 Decembrie în

Piaţa Unirii.

La momentul festiv au participat

prefectul şi subprefectul judeţului,

Dezsi Attila, respectiv Marius

Szabo, primarul municipiului Deva,

Mircia Muntean, secretarul general

al Camerei Deputaţilor, Gheorghe

Barbu, deputaţii Viorel Arion şi

Laurenţiu Nistor, directori de insti-

tuţii, alte oficialităţi judeţene şi lo-

cale, precum şi zeci de deveni.

Principalii reprezentanţi ai oficiali -

tăţilor au ţinut alocuţiuni, după

care a urmat defilarea Gărzii de

Onoare.

Mihaela PETROŞAN

În timpul defilării, un căţel foarte

vioi, probabil legat sufleteşte fie de

uniforma militară fie de militarii care

defilau, a ţinut elegant cadenţa marşu-

lui festiv. Primarul Devei nu a scăpat

ocazia de a se face remarcat ca „om de

spirit”. „Căţelul a fost unul dintre

reprezentanţii de marcă ai trupelor de

defilare de la Deva. Într-un pas drept,

de invidiat, pe acelaşi ritm şi în ton cu

ostaşii români, a arătat că la Deva ani-

malele sunt protejate şi că primarul

municipiului nu este cel mai rău ad-

versar al câinilor comunitari, ci un pri-

eten al acestora”, a declarat Mircia

Muntean, primarul mu-

nicipiului Deva.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Dragi compatrioţi,

Ca să înţelegem exact ceea ce a însemnat pentru

noi, românii, Marea Unire de la Alba Iulia, vă

propun o extrem de scurtă călătorie în timp. Vă

invit respectuos să vă urcaţi, împreună cu mine,

într-o maşină a timpului (marca maşinii e la

alegerea dumneavoastră) şi să călătorim cu doar

un secol în urmă. Vă reamintesc că de la Marea

Unire, înfăptuită la începutul iernii anului 1918,

şi până azi, 1 Decembrie 2011, au trecut doar 93

de ani. Suntem, prin urmare, în Ardealul anului

1911 şi am vrea să mergem din Petroşani

(Petrila, Vulcan) la Bucureşti unde, am învăţat

de la înaintaşii noştri, că Soarele răsare pentru

românii de pretutindeni. Cea mai apropiată lo-

calitate din sud era pentru noi, ardelenii (şi este

şi acum), Bumbeşti-Jiu.

Am consultat un ghid turistic de pe internet şi

am aflat că pentru a ajunge din centrul Petroşa-

niului până acolo ar trebui să străbatem doar 41

de km şi ar trebui să consumăm benzină de fix

11 euro şi 11 cenţi. Din Petrila sunt 46 de km

iar din Vulcan vreo 42. Cu viteza de astăzi al

celui mai leneş automobil ne-ar fi trebuit aproxi-

mativ o oră de mers pe un defileu al Jiului, plin

de curbe şi de frumuseţi. Dar, acum 100 de ani,

ne-ar fi trebuit, pentru a trece la fraţii noştri de

Dincolo, şi un paşaport semnat de însuşi îm-

păratul Franz Iosef. Pentru că la jumătatea dru-

mului, în dreptul pârâului Polatişte, ne separa o

graniţă. Până acolo era Imperiul Austro-Ungar,

dincolo de Barieră era Regatul României. Nu

era o graniţă oarecare. Era o graniţă care separa

fraţii între ei, împărţea pământurile româneşti în

două, iar sufletul neamului românesc era o rană

deschisă şi nemângăiată. Polatişte, o ştim cu

toţii, e un biet pârâu asemănător Milcovului

care, odinioară, separa Moldova şi Ţara

Românească.

Vasile Alecsandri îi îndemna, în Hora Unirii, pe

moldoveni şi munteni să facă un lucru ce le sta

doar lor în putere: „Vin' la Milcov cu grăbire/

Să-1 secăm dintr-o sorbire, /Ca să treacă drumul

mare/ Peste-a noastre vechi hotare”, La sfârşitul

anului 1918, a fost rândul ardelenilor şi munte-

nilor să sece, dintr-o altă sorbire, această apă

care ne-a despărţit secole de-a rândul. De aceea,

eu cred, astăzi, că cea mai potrivită aniversare a

Unirii celei Mari ar trebui s-o facem, împreună

cu fraţii noştri din Gorj, la acest Milcov arde-

lean care e pârâul Polatişte. El se află chiar la

jumătatea drumului care separa odinioară un

Imperiu şi un Regat. Azi, el mai reprezintă doar

graniţa imaginară şi fragilă dintre două judeţe,

Hunedoara şi Gorj. Ar trebui ca, în fiecare an,

cei despărţiţi de o Istorie diferită să se apropie

fizic din cauza Geografiei, a Limbii şi a Credin -

ţei comune. Ar fi un exerciţiu pe care ar trebui

să-l încercăm în fiecare an, de 1 Decembrie,

pentru a vedea dacă mai suntem capabili să ne

înălţăm, azi, la temperatura idealurilor care au

făurit, la 24 ianuarie 1859, Mica Unire. Vorbesc

de acele înalte şi fierbinţi idealuri şi care au

reuşit să sece Milcovul dintr-o sorbire.

Eu cred că reuşita acestui exerciţiu depinde

doar de noi, românii. Aşa cum a depins şi în

1918 de acea mare voinţă populară care prin

Adunarea naţională a tuturor românilor din

Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi

prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia

în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea

acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de

dânşii cu România.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege

No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele

Ferdinand I şi votată, în unanimitate, de

Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decem-

brie 1919. Atunci s-a născut, în documente ofi-

ciale, România Mare şi vă invit să ne bucurăm

din toată inima chiar dacă suntem în post şi

afară sunt minus câteva grade. Le vom învinge

pe toate pentru că, vă reamintesc, „românul are

şapte vieţi în pieptu-i de aramă”. Pentru fiecare

din cele şapte vieţi vă zic, de şapte ori, un căl-

duros „La mulţi ani cu sănătate/ Să vă dea

Domnul tot ce doriţi!”.

Mesajul de 1 Decembrie al d-luiCostel Avram, vicepreşedinteleConsiliului Judeţean Hunedoara

Deva

Moment festiv de Ziua României

„Cu ocazia Zilei Naţionale a

României le transmit românilor să

sărbătorească, dar şi să îşi am-

intească de valorile şi solidaritatea

de care au dat dovadă atunci în

1918. De această solidaritate avem

nevoie, de acele capete luminate,

care să ducă această naţiune mai

departe”, a declarat Dezsi Attila,

prefectul judeţului Hunedoara.

„În primul rând vreau să le urez

hunedorenilor La Mulţi Ani cu

ocazia Zilei Naţionale a României.

În ceea ce mă priveşte, mă bucur

să văd atât de mulţi participanţi şi

mă bucur să fiu acasă, pentru că la

Alba Iulia şi la Bucureşti am fost

mereu”, a spus Gheorghe Barbu,

secretarul general al Camerei

Deputaţilor.

„Cred că putem sărbători acest

eveniment şi pe plan local şi să ne

bucurăm împreună de Ziua Naţiona -

lă a României. Hunedorenii trebuie

să fie mândri că sunt români şi să

iubească România”, a declarat depu-

tatul Viorel Arion.

La începutul săptămânii, pentru a

marca sărbătoarea tuturor

românilor, 1 Decembrie, poliţia a

organizat un simpozion pe teme

legate de istoria naţională.

Manifestarea a avut loc marţi, 29

noiembrie, în amfiteatrul Poliţiei

Deva, printre organizatori

numărându-se Inspectoratul de Poliţie

al Judeţului (I.P.J.) Hunedoara împre-

ună cu Episcopia Devei şi Hune-

doarei, Asociaţia Profesorilor de

Istorie din România (A.P.I.R.) şi Aso-

ciaţia Internaţională a Poliţiştilor -

Regiunea Hunedoara.

După intonarea Imnului Naţional, trei

istorici deveni au prezentat dizertaţii

având ca temă momentul istoric de la

1 Decembrie 1918.

Astfel, despre „Primul Război Mon-

dial şi aspiraţiile României” a vorbit

prof. drd. Simion Molnar, preşedinte

A.P.I.R., o scurtă comunicare referi-

toare la „Rolul Bisericii Ortodoxe din

judeţul Hunedoara la pregătirea Marii

Uniri” a fost prezentată de lect. univ.

dr. Florin Dobrei, consilier cultural la

Episcopia Devei şi Hunedoarei, iar

tema „Biografia inedită a unui hune-

dorean, participant la Marea Unire de

la Alba Iulia şi modernizator al sigu-

ranţei publice din România - genera -

lul Vasile Barbu” a fost susţinută de

prof. drd. Dorin Petresc, poliţist

I.P.A., Regiunea Hunedoara.

Evenimentul a fost întregit de un

medalion folcloric susţinut de

Ansamblul „Românaşul” al Liceului

de Muzică şi Arte Plastice

„Sigismund Toduţă” din Deva, care a

interpretat piese din repertoriul

popular şi colinde tradiţionale.

„Prin participarea la această mani-

festare culturală, poliţiştii hunedoreni

au dorit să aducă un omagiu înain-

taşilor care prin jertfa lor au con-

tribuit la realizarea idealului de

unitate naţională”, a declarat comisar

şef de poliţie Marcel Zaharie, adjunct

al şefului I.P.J. Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

Poliţiştii şi istoria

Simpozion dedicat Zilei de 1 Decembrie

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 2011 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

Deşi cu efectiv vizibil redus şi cam zgribulind de frig, poliţiştii locali din Vulcanşi-au făcut, şi în acest an, cu brio datoria cu ocazia Zilei de 1 Decembrie.

În ritmul muziciiinterpretate de fanfara condusă de Gheţi Ludovic, cei

unsprezece poliţişti locali – număr în care-i includ şi

pe cei doi şefi ai lor - în frunte cu drapelul tricolor au

bătut pas de defilare în tot oraşul. Au pornit din parcul

cu statuia ostaşului, au luat-o pe strada Nicolae

Titulescu, au intrat pe bulevard şi, cam după aproape

un ceas, au ajuns din nou în locul din care plecaseră.

Băieţii au defilatcu mândrie, deşi se vedea de la o poştă că sunt echipaţi

în ţinuta de vară. Singura pe care ei o au. Norocul lor a

fost că, pe dedesubt, unii, precauţi, îmbrăcaseră haina groasă de la

vechea ţinută pe care scrie "Poliţia Comunitară".

Gheorghe OLTEANU

În acest an, de ZiuaNaţională a României, înParcul Şcolii Generale Nr.1 din Vulcan s-a strâns maimultă lume, decât a fostacum un an tot pe vremeaaceasta. Iar partea fru-moasă este că majoritateavulcănenilor - aici fiindvorba despre oamenii sim-pli, nu despre delegaţiilepartidelor politice, consilierişi angajaţi ai primăriei etc. -au venit nu aduşi cu forţa,ci din proprie iniţiativă.

E adevărat, şi vremea a ţinut cu organi-

zatorii evenimentului. Mai

ales că acesta, din motive

obiective, a început în jurul

orei unu după-amiaza. Când

frigul de dimineaţă se mai

domolise.

În mare, festivitatea a fost similară celor din anii an-

teriori. Slujba ţinută de preoţii confesiu-

nilor religioase existente în localitate,

cuvântarea primarului Gheorghe Ile, ur-

mată de cele ale deputaţilor Monica Iacob-

Ridzi şi Cristian Resmeriţă, a lui Costel

Avram, vicepreşedintele Consiliului

Judeţean Hunedoara, a colonelului în

rezervă Virgil Sanda, a consilierului local

Ioan Dorel Şchiopu ş.a. Am avut impresia

că primarul a cam încurcat alocuţiunile, fi-

indcă prea a vorbit ca la

Ziua Armatei. Cu eroii

care au luptat pentru

apărarea patriei, cu cei

care s-au jertfit etc. Or,

chiar am fost atent la

amănuntul acesta,

pare-se că, din cauza

emoţiei, probabil, a

uitat să amintească de

cei peste nouăzeci de

ani care au trecut de la

înfăptuirea Marii Unirii

de la 1 Decembrie 1918. Noroc cu doamna

profesoară de istorie care, tot vorba pri-

marului nostru, "a punctat" acest aspect.

Nu se consumase nici jumătate din festivitate când zeci de

persoane defavorizate se grupaseră deja,

strategic, lângă cortul din interiorul căruia

răzbătea un miros plăcut de la fasolea cu

cârnaţi care era porţionată în caserole. In-

teresant, dar, când acestea au început să fie

împărţite, nu a fost un asalt general, aşa

cum te-ai fi aşteptat. Oamenii au stat fru-

mos la rând, au luat, unii chiar câte două-

trei caserole, iar alţii s-au trezit cu

pachetele aduse de către voluntarii

subfilialei de Cruce Roşie din localitate.

La sfârşit de tot, în mână cu un pahar cu vin fiert sau cu

un ceai fierbinte, românii au asistat la un

program artistic prezentat de copii îmbră-

caţi în port popular. A căror evoluţie a fost,

desigur, răsplătită cu aplauze.

Gheorghe OLTEANU

Defilare de

Poliţişti locali cu geacă de comunitari

De acest 1 Decembrie, la Vulcan

Ziua Naţională a României a fost cu maimulţi români

Marin Tudorache,antrenorul echipei JiulPetroşani, susţine că ar renunţa la serviciile a 70 lasută dintre componenţii lo-tului, pentru că mulţi dintreei sunt departe de pretenţi-ile şi rigorile clubului fanion al Văii Jiului.

Tehnicianul care a stabilit la Jiul un record

de 900 de minute de invincibilitate în turul

Ligii a III-a, seria a 5-a, a analizat, pe

scurt, parcursul echipei în prima jumătate

a campionatului. „Sunt mulţumit în mare

măsură de rezultate, însă de multe ori am

rămas datori la capitolul fotbal. Echipa a

dovedit putere de concentrare şi a rămas

neînvinsă timp de zece meciuri la rând, în

care a obţinut cinci victorii şi cinci remize.

Totuşi, au fost meciuri întregi sau părţi din

anumite întâlniri în care fotbalul etalat de

echipă a fost lipsit de consistenţă, eficienţă

şi pragmatism”, a punctat Tudorache.

Jucători fără... calitateDincolo de rezultatele care au poziţionat

gruparea alb-negrilor pe locul şapte în

clasament, la şapte puncte de primul loc,

antrenorul e nemulţumit de calitatea jucă-

torilor pe care-i are la dispoziţie. „Dacă ar

fi după mine aş renunţa la 70 la sută dintre

componenţii lotului. Mulţi dintre ei au

impresia că Jiul e o echipă de duzină din

ligile judeţene şi nu conştientizează că e

vorba de un club cu tradiţie, cu istorie şi

cu un adevărat brand naţional de apărat.

Alţii sunt lipsiţi de calitate umană ori cul-

tură fotbalistică şi nu ştiu bine regulamen-

tul ori ce dimensiuni au terenul şi porţile

de joc. Din păcate, aceşti jucători sunt sub

contract cu clubul şi nu-i pot da afară”, a

spus antrenorul alb-negrilor.

Singurii din lot pentru care Marin

Tudorache a avut cuvinte de laudă au fost

tinerii echipei. „Matei, Mareş, Vlad

Tudorache, şi Drăgoescu sunt tineri foarte

talentaţi care pot ajunge fotbalişti de top.

Au fost utili echipei şi pot creşte în valoa -

re, dacă se vor pregăti în continuare cu se-

riozitate. Pentru Vlad acest an a fost cel

mai bun din cariera lui, întrucât a fost de

mai multe ori convocat la echipa naţională

sub 17 ani”, a punctat Marin Tudorache.

Jiul îşi va relua pregătirile pentru retur în

data de 16 ianuarie, însă antrenorii şi jucă-

torii condiţionează începerea pregătirilor

de reluarea furnizării apei calde la stadion

care a lipsit în ultima lună.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

„Sunt jucători care nu cunosc dimensiunile unui teren de fotbal”

Echipele vizitatoare au făcut legea în etapa

din week-end a Ligii a V-a, câştigând şapte

dintre cele 13 partide disputate în cele

două serii. În seria I, performere au fost

Streiul Baru Mare, Cetate Răchitova şi

Unirea Geberal Berthelot, iar în seria a II-a

victorii în deplasare au reuşit formaţiile

Unirea Lăpugiu de Jos, Unirea Şoimuş,

Sprint Luncoiu de Jos şi Ponorul Vaţa.

Cele mai clare succese le-au obţinut

echipele Unirea General Berthelot şi

Cetate Răchitova care au câştigat cu şase,

respectiv cinci la zero. De remarcat este şi

apetitul ofensiv al combatantelor de la

acest nivel, întrucât şi în această etapă s-au

înregistrat 48 de goluri în 13 partide, ceea

ce reprezintă o medie foarte bună de goluri

pe meci.

Etapă dominată de oaspeţi

Sportivii de la clubul „Pantera Neagră” din

Petroşani au participat la Campionatul

Naţional de Thai-kickboxing, competiţie

ce a avut loc la Craiova şi la care au fost

prezenţi 60 de sportivi de la

10 cluburi. Sportivii

pregătiţi de antrenorul Ionuţ

Lascău s-au întors cu două

medalii de aur obţinute de

Dorel Filimon şi George

Butnaru, o medalie de argint

prin Eduard Hariga şi o

medalie de bronz prin Raul

Haşu. „Sunt foarte mulţumit

de prestaţia elevilor mei având în vedere

faptul că a fost o competiţie grea desfăşu-

rată în sistem piramidal şi până la ajun-

gerea în finală sportivii au susţinut foarte

multe meciuri”, a de-

clarat Ionuţ Lascău.

La sfârşitul acestei

săptămâni sportivii din

Petroşani vor participa

la Cupa Transilvaniei

tae kwondo, unde vor

face deplasarea 19

sportivi de la „Pantera

Neagră” Petroşani.

Patru medalii la Naţionalepentru sportivii de la „Pantera Neagră” Petroşani

Luptătoarea Laura Gavriliuc, de la CSS

Petroşani, campioană naţională a

României şi clasată pe locul trei în topul

naţional al anului 2010, a cucerit şi tro-

feul Cupei României, la competiţia des-

făşurată la Târgovişte, la finalul

săptămânii trecute. La aceeaşi com-

petiţie, sportivii de la CSS Hunedoara şi

CNS CSS „Cetate” Deva au

cucerit cinci medalii, dar

niciuna de aur.

Laura Gavriliuc (18 ani),

de la CSS Petroşani, este

noua stea a luptelor

libere hunedorene, fiind

revelaţia anului 2011.

Sportiva antrenată de

Gheorghe Răducu a

obţinut victorii pe linie în

finala Cupei României, des-

făşurată la Târgovişte, şi a cucerit

trofeul pus în joc, fiind singura luptătoare

din judeţ care şi-a trecut în palmares

medalia de aur la această competiţie.

Câştigarea Cupei României reprezintă fi-

nalul perfect pentru un sezon 2011 bogat în

performanţe. Laura Gavriliuc a cucerit, an-

terior, titlul de campioană naţională de ju-

nioare I, la categoria 72 kilograme, deşi

este în primul an la acest nivel de vârstă.

„Războinica” din Petroşani a fost unica

luptătoare din judeţ participantă, în această

vară, la Campionatul Mondial de la Bu-

cureşti şi la Campionatul European

din Serbia, competiţii la care a

ratat medalia la mustaţă şi s-a

clasat pe locul cinci. Pen-

tru aceste rezultate de top,

luptătoarea de la CSS

Petroşani s-a clasat pe

locul trei în ierarhia celor

mai buni practicanţi de

lupte libere din România,

top întocmit de Federaţia

Română de Lupte. „Are

voinţă, seriozitate şi forţă, dar mai

trebuie să-şi perfecţioneze tehnica şi să

acumuleze experinţă competiţională. Pen-

tru a progresa ar avea nevoie de participare

la turnee internaţionale, cu meciuri tari, în-

trucât pe plan intern nu prea mai are adver-

sare”, a spus antrenorul sportivei, Gheor -

ghe Răducu. Pe primele locuri în topul

celor mai buni luptători ai anului 2011 se

află următorii sportivi: 1. Alina Vuc (CSM

Reşiţa) - 98 puncte; 2. Gheorghiţă Ştefan

(CS Rapid) şi Cristina Croitoru (CSA

Steaua) - 75 puncte; 3. Laura Gavriliuc

(CSŞ Petroşani) - 54 p; 4. Estera Dobre

(CSM Sf. Gheorghe), Georgiana Paic (CS

Târgovişte), George Bucur (CSA Steaua),

Eusebiu Diaconu (SCM Bacău/lupte greco-

romane) - 44p; 5. Ana Maria Pavăl (CSM

Cluj-Napoca) - 45 puncte.

Şi alţi reprezentanţi ai şcolii de lupte libere

din judeţ prezenţi la finala Cupei României

au cochetat cu podiumul, însă câştigarea

trofeului a rămas o performanţă interzisă.

Foarte aproape de trofeu au fost Diana

Popovici (CNS CSS „Cetate” Deva – ctg.

44 kg.) şi Bianca Croitoru (CSS Hunedoara

– ctg. 48 kg), însă ambele sportive au pier-

dut în finală şi au obţinut doar medaliile de

argint. La doi paşi de treapta întâi a podiu-

mului au fost Ramona Pricop (CSS Hune-

doara – ctg. 67 kg), Andrei Bistrian (CSS

Hunedoara – ctg. 50 kg.) şi Liviu Prejban

(CNS CSS „Cetate” Deva - ctg. 74 kg), cei

trei cucerind medaliile de bronz. „A fost o

competiţie foarte puternică, întrucât multe

cluburi au legitimat şi naturalizat mulţi

sportivi de top din Rusia, Ucraina sau

Moldova, care au experienţă şi tradiţie în

acest sport”, au spus antrenorii de la CNS

CSS „Cetate” Deva, Suraj Moravan şi

Cosmin Văcăraşu.

La finala Cupei României au participat

aproximativ 200 de sportivi din ţară.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

„Războinica” de trei stele

Înotătorii de la CSS Hunedoara auobţinut rezultate de excepţie în probelede ştafetă de la Campionatul Naţionalrezervat copiilor de 10-11 ani şi o sin-gură medalie la individual. Pe bazapunctajelor obţinute de cei 16 sportivi(patru de 11 ani şi 12 de 10 ani), antre-naţi de Dan Ardelean, CSS Hunedoaras-a clasat pe locul patru în ierarhia generlă pe cluburi.Generaţia tânără de înotători de la CSS

Hunedoara s-a menţinut în grupul select al

medaliaţilor şi la Campionatul Naţional

rezervat copiilor de 10-11 ani, desfăşurat

în week-end, în Bazinul Olimpic din

Reşiţa. Înotătorii hunedoreni au strălucit

în probele de ştafetă, în care au obţinut

două medalii de aur, două locuri patru,

două clasări pe locul cinci şi au avut o

prezenţă pe locul opt. Medaliile de aur au

fost cucerite de ştafetele feminine de 10

ani în probele de 4x50 metri liber şi 4x50

metri mixt. Campioane naţionale cu prima

ştafetă sunt Lăcrămioara Pitariu, Alina

Perju, Raluca Mera şi Ioana Hăulică, iar în

ştafeta a doua în locul Ioanei Hăulică a

înotat Cristina Hărănguş. „Obiectivul nos-

tru principal era să avem rezultate cât mai

bune la ştafetă şi am pregătit special

aceste probe, pentru că la individual, la

acest nivel de vârstă, diferenţele dintre

sportivi sunt minime şi câştigarea medali-

ilor e o loterie. Am obţinut două titluri

naţionale în aceste probe, la fel ca la

Naţionalele în aer liber, şi am fost aproape

de medalii în alte patru curse, când s-au

obţinut clasări pe locurile patru şi cinci”, a

spus antrenorul Dan Ardelean.

CSS Hunedoara şi-a trecut în palmares şi

o medalie într-o probă individuală. Perfor-

manţa îi aparţine lui Arnold Marton (10

ani) care a obţinut bronzul în cursa de 50

de metri bras. Tot la individual,

Lăcrămioara Pitariu, Alina Perju şi Victor

Iacob au avut prezenţe în finale cu clasări

pe locurile cinci, şapte şi opt, prin care au

adus puncte valoroase clubului. Punctele

de la individual (s-au acordat 9 puncte

pentru locul I, şapte pentru doi, şase pen-

tru trei etc.) adunate cu cele de la ştafetă

(18 puncte locul I, 14 pentru locul II, 12

pentru locul III etc.) au promovat CSS

Hunedoara pe locul patru în ierahia pe

cluburi, cu 104 puncte, dintr-un total de 46

de echipe. Primele trei locuri au fost ocu-

pate de SCM Bacău (121 puncte), Aqua

Tim Bucureşti (110 puncte) şi SCM Piteşti

(110 puncte). „E o performanţă excelentă,

mai ales că la 10-11 ani competiţia pe

echipe e mai importantă decât cea indivi-

duală. Suntem în careul de aşi, în faţa unor

cluburi cu pretenţii şi susţinere financiară

mai bogată. Rezultatele excelente din

acest an ale secţiei de înot se datorează şi

sprijinului oferit de directorul clubului,

Ioan Istrate”, a spus Dan Ardelean.

Performanţele înotătorilor hunedoreni

sunt cu atât mai meritorii cu cât ele au fost

obţinute după ce mai mulţi dintre sportivi

s-au confruntat cu probleme de sănătate.

„Evoluţia sportivilor noştri este demnă de

laudă, întrucât ei au făcut eforturi mari şi

au depăşit problemele medicale cu care

s-au confruntat înainte de concurs”, a afir-

mat tehnicianul înotătorilor hunedoreni.

Rezultate tehnice: Medalie de aur la ştafeta 4x50 metri liber

feminin (10 ani): Lăcrămioara Pitariu,

Alina Perju, Raluca Mera, Ioana Hăulică.

Medalie de aur la ştafeta 4x50 metri mixt

feminin (10 ani): Lăcrămioara Pitariu,

Alina Perju, Raluca Mera, Cristina

Hărănguş.

Medalie de bronz: Arnold Marton – în

cursa de 50 de metri bras.

Locul 4: ştafeta 4x50 metri mixt fete:

Andra Kăluşer, Alessia Rădos, Ioana

Hăulică, Iulia Aconstantinese; ştafeta

4x50 metri mixt băieţi 11 ani: Raul

Bădărău, Andrei Păduraru, Robert Maier,

Paul Scurtu.

Strălucitori la ştafete, în„careul de aşi” la cluburi

Ieri, 1 Decembrie 2011, Petroşaniul a

sărbătorit aşa cum se cuvine, după mulţi

ani de anonimat, Ziua Naţională a

României.

Am notat surprins cele mai importante

evenimente care au avut loc, începând cu

ora 11:00, până după-amiază, târziu, în

Parcul Central „Carol Schreter”.

Depunere de coroanePrimăria şi Consiliul Local Petroşani au

depus coroane de flori în memoria celor care

şi-au dat viaţa pentru ţară, la soclul viitorului

monument al eroilor, situat în faţa Casei de

Cultură „Ion Dulămiţă”. Totul a început, aşa

cum e firesc, cu intonarea Imnului de Stat.

Apoi, au depus câte o coroană de flori:

primarul municipiului Petroşani, Tiberiu

Iacob-Ridzi, împreună cu viceprimarul

Claudiu Cornea şi cu o parte însemnată de

consilieri locali, deputatul Monica Iacob-

Ridzi, Costel Avram împreună cu membri ai

filialei locale a PRM, dar şi singur, în calitate

de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean

Hunedoara, membri ai Asociaţiei Cadrelor

Militarilor în Rezervă, comisarul şef Titel

Brăgaru împreună cu poliţişti ai poliţiei

municipiului, Dorin Neag împreună cu cadre

ale Poliţiei Locale, membri ai Asociaţiei

Revoluţionarilor Petroşani.

Au lipsit de la apel reprezentanţi ai

detaşamentului de pompieri, ai jandarmeriei

care, deşi au fost anunţaţi la microfon de

locotenent-colonelul în rezervă Vasile Pop,

consilier local, amfitrionul acţiunii, nu au fost

prezenţi, probabil aceştia se aflau la pregătiri

în parc pentru al doilea eveniment.

Partidele politice nu au depus coroane, cu

excepţia Partidului România Mare,

administraţia publică locală hotărând acest

lucru pe motiv să „nu se politizeze ziua, care

trebuie dedicată României şi românilor şi nu

partidelor politice”. Partidul România Mare a

fost excepţia de la regulă. A contat probabil şi

titulatura sa, în concordanţă cu evenimentul

celebrat ieri.

Arborarea drapeluluiRomâniei în Parcul CentralDupă aproape o jumătate de oră de la

momentele de mai sus, participanţii s-au

deplasat vreo 100 de metri, ajungând în

Parcul Central „Carol Schreter”. Aici a urmat

al doilea eveniment solemn: arborarea pentru

prima dată a drapelului României în Parcul

Central. Pe un catarg foarte înalt, montat

recent, drapelul României a fost ridicat de

către câţiva poliţişti locali. Înainte arborării

s-a intonat Imnul de Stat, „Deşteaptă-te,

române”, iar reprezentanţii jandarmeriei, ai

poliţiei şi ai pompierilor au

dat onorul militar. Preotul

Gabriel Bulf a sfinţit apoi

drapelul, printr-o slujbă

specială, începută cu

cunoscutele rugăciuni

„Împărate Ceresc” şi

“Tatăl nostru”, rugăciuni

pe care şi le-au spus în

gând şi sutele de români

prezenţi la eveniment.

Oficialii pe care i-am

amintit la depunerea de

coroane au privit apoi,

împreună cu petroşenenii,

petrilenii şi aninosenii

prezenţi, cum uriaşul drapel naţional, „cel

mai frumos drapel”, cum bine a spus Sile

Pop, cu cele trei culori ale lui, roşu-galben-

albastru, urcă pe catarg până sus de tot, în

semn de preţuire şi de cinstire ale acestei zi

sfinte.

Spectacol dedicat RomânieiApoi, oficialii şi cetăţenii şi-au concentrat

atenţia în spaţiul de lângă cupola parcului,

destinat momentului artistic prezentat de

artişti locali, care au interpretat cântece cu iz

patriotic, dar şi cunoscute melodii populare

româneşti.

În general, toţi cei care au cântat au fost tineri

de la şcolile şi liceele din Petroşani, precum

şi de la Casa Studenţilor din Petroşani.

S-a şi dansat, fie pe ritmurile „Ciuleandrei”,

fie pe ritmuri ale unor cunoscute melodii

populare din zona noastră, din Transilvania,

Moldova sau Oltenia, ca semn al unităţii

românilor de pretutindeni.

Cupola de beton a fost frumos capitonată în

steaguri tricolore. De asemenea, parcul a fost

ornat cu baloane tricolore, iar celor prezenţi

le-au fost înmânate steguleţe tricolore.

Înainte de spectacol, primarul Tiberiu Iacob-

Ridzi, singurul care a vorbit, le-a mulţumit

tuturor celor prezenţi pentru că au venit în

parc să se bucure împreună de ziua lor. De la

microfon primarul a urat în încheierea

scurtului discurs: „La Mulţi Ani tuturor

românilor!”.

Fasolea şi cârnaţii- luate cu asalt Ca şi la Alba-Iulia, când an

de an se oferă zecilor de

mii de participanţi

tradiţionala fasole cu

cârnaţi, precum şi o cană

cu vin fiert, aşa a fost şi

ieri la Petroşani, chiar dacă

la o scară mai mică. Peste

4.000 de porţii de fasole cu

cârnaţi au fost pregătite

pentru cei care s-au aflat în

parc, vinul fiert fiind

înlocuit cu ceai, numai bun pentru o vreme

aşa de friguroasă, soarele cu dinţi strălucind

şi ieri pe tot parcursul evenimentelor,

temperatura fiind însă în jur de 4-5 grade.

La un moment dat, se formaseră cozi de zeci

de persoane care aşteptau cuminţi să ajungă la

celebra fasole făcută la cazan, foarte

delicioasă, vă asigurăm. „Am venit cu bucurie

să mănânc fasolea la cazan, nu că nu aş avea

ce mânca acasă, dar de Ziua Naţională nu mă

pot abţine niciodată să nu mănânc această

mâncare delicioasă, care acasă nu iese ca la

cazan. La Mulţi Ani, români şi România!”,

spunea cu voce tare un petroşenean.

Foarte multă lume din Petrila, Aninoasa, dar

şi din Lupeni s-a alăturat petroşenenilor, ieşiţi

cu mic şi mare, profitând astfel din plin de

ziua liberă, făcându-şi şi

datoria pentru ţară.

Mai trebuie spus la final

că, pe tot parcursul

manifestărilor din parc,

poliţia locală, poliţia

municipală şi jandarmeria

au vegheat ca totul să fie

bine, nefiind semnalizat

niciun incident.

Declaraţii - la caldMonica Iacob-Ridzi,

deputat: „Astăzi, pentru că

e Ziua Naţională a

României, aş vrea să

vorbesc despre unire, despre unitate, despre

solidaritate, cât şi despre bucuria de a fi toţi

împreună. Cred că noi aici, în Valea Jiului,

trebuie să facem un pas, începând chiar de

azi, ca să încercăm să fim mai uniţi, să

încercăm să luptăm cu toţii pentru rezolvarea

problemelor Văii Jiului, pentru apărarea

intereselor cetăţenilor Văii Jiului. Cred că

unitatea de la 1918 este cea care ne lipseşte

azi, uneori. De aceea fac apel la solidaritate

către toţi cetăţenii Văii Jiului, către toţi

politicienii şi funcţionarii. Dacă vom şti să

fim uniţi cu adevărat, atunci vom avea un

cuvânt greu de spus, atât pe plan judeţean cât

şi pe plan naţional”. � Costel Avram,vicepreşedintele Consiliului Judeţean

Hunedoara: „Mă bucur astăzi la Petroşani,

de Ziua Naţională a României.

Ieri eram îngândurat, în condiţiile

în care ziceam - făcând o paralelă

cu alţi ani - că românii nu ieşeau

la Ziua Naţională. Astăzi sunt

foarte bucuros când aici, în Parcul

Central din Petroşani, văd atâta

lume, care, sărbătoreşte Ziua

Naţională a României. Bravo,

petroşeneni, La Mulţi Ani,România!”. � Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului

Petroşani: „Mă bucur că este

foarte multă lume în parc şi că e o

zi minunată. Au fost câteva

momente minunate, depunerea de

coroane şi momentul înălţării

drapelului României, care m-au

făcut să mă simt fericit că sunt

român. Mă bucur că sunt

împreună cu copiii, cetăţenii

Petroşaniului, cu soţia mea şi toţi

colegii mei, în acest parc în

această zi minunată. La Mulţi AniPetroşani, Valea Jiului,

Hunedoara şi România!”. � DanaDamian, consilier local: „Este un

moment de sărbătoare şi o sărbătoare nu se

poate cinsti decât împreună cu cei alături de

care munceşti şi cei pe care-i respecţi.

Împreună să mergem mai departe cu toţii, LaMulţi Ani, dragi români!”. � AlexandruLăutaru, inspector şcolar general IŞJ

Hunedoara: „O zi superbă azi, de ziua

noastră, a românilor, de aceea cred că toţi

românii ar trebui să se reîntoarcă la

patriotism. Din păcate, foarte mulţi ţin să

blameze această ţară din cauza greutăţilor,

uitând de fapt că această ţară le-a dat

educaţie, că-n această ţară au părinţi, rude şi

prieteni şi că aici au văzut pentru prima dată

lumina zilei. Această mentalitate a unora

trebuie să se schimbe, să arătăm cu toţii că

suntem patrioţi, că nu ne e ruşine că suntem

români!”. � Claudiu Mârlogeanu, Petrila:

„Cu ocazia Zilei Naţionale, de 1 Decembrie,

transmit La Mulţi Ani, România, La MulţiAni, Valea Jiului, La Mulţi Ani, Petroşani şi

La Mulţi Ani, Petrila! La Mulţi Ani,

petrilenilor mei dragi, în primul rând, LaMulţi Ani, tuturor românilor, atât din ţară cât

şi din străinătate!” � Raj Tunaru: „În două

vorbe: La Mulţi Ani, România şi dragi

români!” � Adrian Marinică, AsociaţiaRevoluţionarilor din Valea Jiului: „Foarte

pe scurt: La Mulţi Ani, România!”.

� Liviu Dandea, revoluţionar dinPetroşani: „La Mulţi Ani, dragi români, LaMulţi Ani, Valea Jiului, sperăm să fie mai

bine!”. � Ioan Rus, consilier local: „Cred că

este o zi în care, conform unui vechi dicton,

trebuie să uităm ce ne desparte şi să cultivăm

ce ne uneşte. În primul rând, să nu uităm că

suntem români”. � Petru Drăgoescu,consilier local: „Astăzi nu pot spune decât un

La Mulţi Ani tuturor românilor, bunăstare,

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 20116 EVENIMENT

www.zvj.ro

Ieri, Primăria şi Consiliul Local Petroşani au organizat cu fast

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României

Depuneri de coroane - primarulIacob-Ridzi şi consilieri locali

Depuneri de coroana - Monica Iacob-Ridzi dinpartea Parlamentului României

Depuneri de coroane - Costel Avram din parteaConsiliului Judeţean Hunedoara

înţelegere, unitate şi cred că ar fi timpul să

tragem un semnal să înţeleagă toată Europa

că România are un popor demn de toată

lauda!”. � Vasile Stoica, revoluţionar,Petrila: „Mulţi ani, sănătate, zile mai fericite

decât cele pe care le-am apucat până acum!”.

� Vasile Ciser, revoluţionar, Petroşani: „E

o sărbătoare a românilor şi mă bucur că avem

ocazia, măcar o dată pe an, să sărbătorim la

nivel naţional această zi. Doresc tuturor

românilor o viaţă bună!”. � M. Vladislav,Petroşani: „La Mulţi Ani, fericire pentru

toată lumea, multă sănătate şi s-o ducem din

ce în ce mai bine, că din păcate văd că o

ducem din ce în ce mai rău”. � Sofia,pensionară, Petroşani: „La Mulţi Ani şi să

trăiască România! Să fie mult mai bine ca

până acum!”. � Petre Dănilă, pensionar,Petroşani: „Minunată zi! Le transmit

românilor de ziua lor să fie tari, puternici ca

oţelul, sănătoşi şi să fie mai fericiţi de-acum

înainte!”. � Mihai Cornea, pensionar,Petroşani: „Multă sănătate, fericire şi tot

ce-şi doresc românii noştri dragi”. � Daltoş,cetăţean din Petroşani: „Multă sănătate şi

putere de muncă tuturor românilor! E foarte

frumos azi aici în parc, n-am ce zice”. � Ion,poliţist local: „La Mulţi Ani tuturor

românilor! Pentru că sunt în post şi n-am voie

să dau declaraţii, treceţi-mă doar cu numele

mic. E o atmosferă deosebită, de sărbătoare, o

acţiune frumoasă pe o vreme bună, nici n-ai

spune că e decembrie”. � Tiberiu Jitea,cetăţean Petroşani: „La Mulţi Ani tuturor

românilor, cu sănătate şi fericire!”.

� Denisa Jitea, 9 ani: „Am crescut şi acum

îmi place să vin de Ziua României în parc. E

frumos, îmi place. La Mulţi Ani, românilor”.

� Adrian Avram, comandant detaşamentpompieri: „Le urez românilor un călduros LaMulţi Ani! Să fie pace şi linişte în ţară şi în

lume!”. � Aura Bulf: „Le transmit La MulţiAni cu fericire tuturor românilor. Este o

atmosferă frumoasă azi, îmi place!” �Claudiu Cornea, viceprimar Petroşani: „Le

transmit românilor cel mai cald La Mulţi Aniposibil. O zi frumoasă şi în exteriorul şi în

interiorul sufletelor noastre!” � EduardWersanski, consilierul primarului din

Petroşani: „La Mulţi Ani, România, La Mulţi

Ani, Petroşani. E o zi deosebită azi, iar de

Ziua Naţională trebuie să sărbătorim

indiferent dacă suntem sau nu de altă

naţionalitate. Suntem cetăţeni români cu toţii

şi trebuie să fim mândri de acest lucru”. �Viorica Macavei, consilier local: „Le

transmit românilor sănătate şi La Mulţi Ani!Este ziua în care trebuie să ne sărbătorim cu

toţii, azi este ziua noastră, una specială şi

senină. Ne tratăm cu ceai, aici, după cum

vedeţi un grup de femei, apoi dacă ne

organizăm vom merge poate la o prăjitură.

Îmi place locaţia aceasta de nu se

poate. Dacă aţi şti de când visez eu ca

de Ziua Naţională să fie precum azi.

Iată, visul mi s-a împlinit!”. � TitelBrăgaru, comandantul Poliţiei

municipiului Petroşani: „La MulţiAni, tuturor românilor! Să se bucure cu

toţii de viaţă şi de ţara care o au.

Atmosfera este superbă azi, discutam

asta cu domnul primar şi trăgeam

concluzia că astfel de acţiuni ar trebui

să fie permanente, să intre în tradiţia

locală ca în fiecare an să se organizeze

aici ceea ce s-a organizat anul acesta”.

� Marcel Rad, cetăţean de etnie rromă dinPetroşani: „Multă sănătate, bucurii şi fericire

tuturor petroşenenilor, tuturor românilor! Văd

că e foarte frumos aici, a venit lume multe,

îmi place totul, e deosebit de plăcut şi ne-a

ajutat şi timpul. Ar fi bine ca în fiecare an să

facem aşa, să ne vedem aici la o fasole şi un

ceai. Să vină chiar şi mai mulţi oameni decât

acum”. � Sorin Creţu, funcţionar piaţă:

„Multă fericire, sănătate şi să începem cu toţii

să scoatem mai bine imaginea României în

lume!” � Adrian Rus, investitor local:„Multă sănătate şi tot ce îşi doresc românii

noştri! La Mulţi Ani, Petroşani, Valea Jiului,

România!”. � Constantin Ramaşcanu,viceprimar Petrila: „Le doresc românilor de

ziua lor multă sănătate, în primul rând, iar pe

acelaşi plan le doresc să aibă multă

înţelepciune şi la fel de multă încredere,

perseverenţă. Dumnezeu să ne ajute pe toţi ca

să facem ce au făcut şi înaintaşii noştri la

1918: să ne unim! Şi spun asta pentru că pe zi

ce trece suntem parcă tot mai dezbinaţi, tot

mai împărţiţi, dacă nu pe criterii politice, pe

criterii etnice, oraşe, municipii, există diverse

rivalităţi, fapt care ne desparte tot mai mult.

Lucru care nu trebuie să se întâmple”.

� Adrian Zvâncă, consilier local: „Le

transmit tuturor românilor să aibă parte de un

1 Decembrie plin de mulţumire şi de fericire,

să sperăm într-o revitalizare a vieţii

economice din ţară, în aşa fel încât toţi

românii să poată trăi în plină îndestulare,

linişte şi pace”. � Iulian Tudor, elev liceu:

„La Mulţi Ani, România, ţara mea dragă! LaMulţi Ani, popor român! Vă salut pe toţi!”.

Corneliu BRAN

CMYK

7EVENIMENT

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 2011

Cu mic, cu mare, în parc, de ZiuaNaţională - sute de petroşeneni,petrileni, aninoseni şi lupeneni

Preotul Bulf a sfinţit Tricolorulînainte de ridicarea lui pe catarg

În ultima lună, am fost la două festiva-

luri de teatru. E un lux pe care mi-l per-

mit nu de câte ori aş vrea şi aş avea

ocazia: meseria de profesor „legat de

glie” mă reţine. Merg doar când primesc

un premiu sau când sunt invitat de un

prieten, ambele ipostaze valabile de

curând.

Un festival serios „ţine”, de regulă, o săp-

tămână. Eu „ciup” cam trei zile, adică fes-

tivitatea de premiere, vreo cinci spectacole

şi banchetul!

La un festival, nu vezi doar spectacole de

teatru: ai ocazia să intri într-o lume, unică

în felul ei, de actori, regizori, dramaturgi,

cronicari dramatici, directori de teatre,

scenografi şi... şoferi pe autobuzele cu care

vine „trupa”. În genere, intelectuali din

mediul artistic, unii de prim rang, alţii doar

închipuiţi. Ca în Lume... La hotel, la masă,

în pauzele dintre spectacole sau dintre

veşnicele simpozioane cu tema „Dramatur-

gia românească, ieri şi azi”, cu aceiaşi par-

ticipanţi şi cu aceleaşi discursuri, ai

avantajul că poţi sta de vorbă cu mulţi oa-

meni, de valori şi calibre diferite. Dar, toţi,

indiscutabil, poartă pecetea unei intelectu-

alităţi evidente. Într-un festival de teatru,

eu îmi permit să iau pulsul intelectualului

român, mediu şi de vârf. Pe care l-am

regăsit, recent, parcă neschimbat: închis în

cuşca blazării senine. Intelectualul român

pare mai apatic decât oricând. Îşi măr-

turiseşte neliniştile, şi chiar spaima, în faţa

unui pahar cu vin, dar niciodată revolta

faţă de o stare de care cei vinovaţi îi sunt

la îndemână. El îi ştie, îi cunoaşte chiar în

amănunt, dar parcă nu are forţa, pe care

n-a avut-o niciodată, de a schiţa măcar un

gest de împotrivire. Pare convins că nimic

nu mai are niciun rost, aşa că singura miză

e să intre în sforăria diurnă, cu speranţa că,

odată, i se va arunca şi lui un os. Dacă un

ştab de la masa vecină, plătită din bugetul

festivalului, îi trimite o sticlă de vin, se

gudură, se ridică în picioare şi chiar ros-

teşte un galeş „Săru' mâna!”. După care, îl

înjură, pe sub masă, pe binefăcător.

Politicul cotidian pare că nu-l interesează,

deşi e conştient că dintr-acolo vin toate

relele. Intelectualul român, ca şi pe vremea

lui Ceau, îşi trăieşte neputinţele, dezamă-

girile şi teama continuă faţă de propria

ratare, cu o inconştientă seninătate. Toate

furtunile de care pare uneori capabil sunt

vântuleţe într-un lighean cu apă caldă, de

la robinet. Stă într-o veghe continuă, ca un

iepure speriat de apropierea secerătoarei, şi

chiar dacă ar avea vreme să fugă, n-o face.

Continuă să stea, ghemuit, înţepenit de

frică, ud tot, de teama crepusculară care îl

macină. Sindromul Mioriţei laie-bucălaie e

mult mai încrustat în gena românului decât

s-ar crede. Şi decât s-ar cuveni. Cine ar

trebui să fie avangarda neînfricată a

poporului său nu e decât un dulău scopit, o

pătură pe care nefericitul norod şi-o pune

pe cap ca să nu vadă cum călăul de servi-

ciu se apropie ca să-i ia gâtul. Cu o aseme-

nea avangardă, corabia oricărui popor nu

poate nimeri decât sub un pod părăsit. Şi

doar, din când în când, într-o lagună în

care a răsărit un nufăr. Doar că nuferii, ca

să crească, au rădăcinile înfipte în mâl...

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 20118 AGORA

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

Nuferi în mâl

Firma SC EURO JOBS SRL, cu sediul în

municipiul Petroşani, str. Livezeni nr. 3,

et. 1, judeţul Hunedoara, implementează

în parteneriat cu Primăria municipiului

Vulcan proiectul „Implică-te şi vei reuşi!”.

Una dintre activităţile proiectului este

„Organizarea bursei locurilor de muncă”,

activitate cu desfăşurare trimestrială.

Ca urmare a implementării acestei activităţi,

miercuri, 30 noiembrie, Euro Jobs a

organizat, la sediul Primăriei municipiului

Vulcan, împreună cu partenerul proiectului,

o bursă a locurilor de muncă. La eveniment

au fost invitaţi mai mulţi angajatori din

Valea Jiului. Dintre aceştia, 13 au onorat cu

prezenţa, punând la bătaie 99 de locuri de

muncă.

La eveniment a participat, pe lângă reprezen-

tanţi ai firmei petroşenene, în frunte cu Elena

Jianu - managerul de proiect, şi primarul

municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. De alt-

fel, edilul a avut şi cuvântul de deschidere,

mulţumindu-le reprezentanţilor Euro Jobs,

firmelor angajatoare participante, dar şi

cetăţenilor prezenţi, pentru că la Vulcan se

organizează o astfel de bursă trimestrială,

care are ca obiectiv locurile de muncă, cea

mai mare problemă a Văii Jiului.

Iată care au fost cele 99 de posturi oferite: 16

posturi de confecţioner textile, 3 posturi de

lucrător comercial, 2 posturi de conducător

auto, 1 post de inginer construcţii

(proiectare), 1 post de inginer automatizare,

1 post mecanic întreţinere, 1 post de mecanic

de întreţinere pentru maşini de cusut, 2 pos-

turi de manipulant marfă, 50 de posturi de

mineri (pentru Cehia şi Polonia), 1 post de

tehnician service (imprimante şi copiatoare),

1 post de patiser, 5 posturi de muncitori

necalificaţi pentru textile, 3 posturi de con-

silier financiar, 4 posturi de muncitori necali-

ficaţi, 2 posturi de barman, 2 posturi de

ospătar, 2 posturi de tapiţeri, 2 posturi de

tâmplar mobilă, 2 posturi de croitorese

(cusătorese).

Au fost invitate pentru a participa la eveni-

ment toate persoanele din grupul ţintă, dar şi

persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă. S-au prezentat 32 de persoane din

grupul ţintă, 12 fiind selectate pentru a par-

ticipa la un interviu ulterior cu angajatorul,

în scopul încadrării pe piaţa muncii.

„A fost o acţiune reuşită. Ca de fiecare dată

încercăm să invităm câţi mai mulţi angaja-

tori. În continuare vom oferi suportul nece-

sar celor 12 persoane selectate, pentru

întâlnirea cu angajatorul, printr-o altă activi-

tate din cadrul proiectului, activitatea de Job

Club, unde aceştia vor învăţa tehnici şi

metode eficiente de prezentare la un inter-

viu”, ne-a declarat Elena Jianu, manager de

proiect.

Corneliu BRAN

Fundaţia Noi OrizonturilanseazăCAMPANIA NAŢIONALĂROMÂNIA DE IMPACT

Grupurile de impact sunt grupuri de iniţiativă care au luat naştere în fiecarelocalitate din ţară. În Valea Jiuluinumărul acestora ajunge la 15. Obiectivele acestora sunt schimbarea comunităţii în bine.

Aşadar, grupurile nu stau cu mâna în sân.

Iau atitudine, fac ceva pentru societatea în

care trăiesc. De exemplu, unul dintre

grupurile de iniţiativă de la Lupeni au

schimbat faţa parcului de lângă fostul

CAP. Au curăţat zona, au adus bănci şi

mese din lemn. Şi poate cea mai impor-

tantă iniţiativă a lor este curăţirea spaţiului

verde.

În perioada 12-18 decembrie, grupurile de

impact din România, şi implicit din Valea

Jiului, promovează cea mai mare mişcare

de tineret din ţară – Cluburile de Iniţiativă

Comunitară pentru Tineri IMPACT,

deschise în peste 140 de şcoli. Să nu uităm

proiectul Şcolii Generale I. G Duca despre

victimele Holocaustului. Un proiect educa-

tiv de proporţii. La nivel naţional susţină-

tori sunt Corneliu Porumboiu şi Tudor

Chirilă.

Andrei Miu, reprezentantul Fundaţiei Noi

Orizonturi, spune că liderii grupurilor de

iniţiativă se vor întâlni pentru a pune la

punct organizarea unei gale a voluntarilor,

la care va participa şi Toma Coconea. De

asemenea, vor fi premiaţi cei mai aprigi

voluntari, care au ieşit la marea curăţenie în

timpul campaniei Let’s do it Romania!

Puteţi susţine tinerii din Cluburile

IMPACT prin donaţii de 2 euro prin SMS

la 8822 în perioada 28 noiembrie 2011 -

1 februarie 2012. Număr valabil în reţelele

Orange şi Vodafone. Detalii pe

www.noi-orizonturi.ro şi

www.facebookc.om/FundatiaNoiOrizonturi

Alina PIPAN

În urma Bursei locurilor de muncă, 12 VULCĂNENI AU TOATE ŞANSELE SĂ FIE ANGAJAŢI

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 2011 9UMOR ÎN HA... MAJOR

www.zvj.ro

Pe domnul Lică Pavel l-am cunoscut, în

această toamnă, la Festivalul Naţional de

Umor „Ion Cănăvoiu”, care s-a desfăşurat la

Târgu-Jiu. De profesie ofiţer, este licenţiat în

ziaristică. A fost, de-a lungul timpului, şef de

transmisiuni, redactor la gazeta „Înainte”,

redactor de scenarii filme didactice, la

Studioul Cinematografic al Armatei, redactor

principal la emisiunea „Pentru patrie” a

Radiodifuziunii Române. Aici, la 22

decembrie 1989, a fost primul ofiţer care s-a

adresat armatei, pe calea undelor, cu

îndemnul de a fi alături de revoluţionari şi a

organizat primul dispozitiv de apărare a

respectivei instituţii. Între anii 1990-1991 a

fost secretar de redacţie, la emisiunea „Pro

patria”, iar din 1991, la solicitarea

Comandamentului Marinei Militare, a

întemeiat şi a condus, la Constanţa, redacţia

„Scutul Dobrogei”. În anul 2001 a fost trecut

în rezervă, cu gradul de colonel.

Este membru al Uniunii Ziariştilor

Profesionişti şi al Uniunii Scriitorilor din

România şi autor al unor cărţi cu tematică

diversă: poezii şi proză pentru copii, fabule,

proză umoristică, însemnări de călătorie.

Laureat al unor concursuri literare, şi-a

îmbogăţit palmaresul, anul acesta, la Târgu-

Jiu, obţinând un premiu la secţiunea

„Fabulă”. Vă invit să citiţi fabulele premiate!

Fabula papagaluluiCriza mondială

A lovit

Subit

Şi lumea animală.

Leul, alesul ei pentru un nou mandat,

A constatat

C-au început supuşii să îşi arate colţii:

Îl acuzau cu toţii

Că-n loc de vreo măsură,

El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură,

Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei,

Descins din neam de zei.

De-aceea, enervate,

Jivinele-şi făcură şi ele sindicate,

Să poată protesta în mod organizat.

Speriat,

Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă,

Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă,

S-a gândit,

C-ar fi mai potrivit,

Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil

Cu minte de copil,

Care să nu grăiască

Decât ce-o să audă din gura lui zeiască.

Încântat

De propria-i idee, îndată a chemat

Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu

Şi-l imita la greu:

- Piticule, îi spuse cu aer de magistru,

De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!

- Dar eu sunt mic,

O, rege,

Şi nu pricep nimic

Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza

mondială!

- Hă, hă! Faci o greşeală:

Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi

Ci numai să imiţi,

Ca orice papagal,

Cuvintele rostite de Leul genial!

Vei fi, de ai habar,

Un fel de... avatar.

Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus,

Din zori până-n apus!

Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat

Politica de stat...

De-atunci el se tot bate

Cu zeci de sindicate,

Iar Leul, liniştit, netemător, etern,

Le-arată tuturor că hiba-i la guvern.

În fabula aceasta, MORALA ne învaţă

Că oricine în viaţă

Chiar scapă de scandal

Când are... papagal!

Fabula turismuluiChelise Leul-rege, dar coama şi-o păstrase

Şi tot avea succese când se plimba pe strasse,

Era bătrân şi totuşi, cu ochii lui saşii,

Vedea să-i mai plesnească cu laba pe copii;

Avea o labă tare, de-aceea, cucerită,

O vulpe se-aciuase în marea lui suită.

Şi cum era-nzestrată cu-o fire pudibondă,

Ştiind cât de sensibil e Leul la o blondă,

Ea s-a vopsit degrabă-n culoarea de-acest ton,

Apoi luând poşeta de super-lux, Vuitton,

S-a dus la el cu nurii, sperând să fie-aleasă,

În noua guvernare pe-un post de ministreasă.

(Fuseseră alegeri în toamna-acelui an

Şi-acum se dădea lupta pe marele ciolan).

Deşi cam găinară, cum unii, cu cinism,

O criticau în presă, ajunse la... turism.

Şi cu tupeu ceru să i se-aloce banii

Cât alte ministere nu au primit cu anii;

Voia s-aducă păsări şi ouă de-mprumut,

Că-n criza asta mare nici jungla n-a avut.

Dorea ea să impună un brand miraculos:

The land of choise-Jungla, să-i fie de folos

Ca, atrăgând turiştii cu minte de copii,

Ea să câştige bani tot din găinării.

- Stăpâne Leu, strigă masivul elefant,

Mă văd chiar obligat să nu fiu elegant:

Această blondă sexy chiar vrea să te

prostească?

Turismul cu asfalt doar poate să-nflorească,

Eu ca ministru pus, în junglă, la transporturi

Am chiar pentru turism o mie de-alte ponturi!

Dar blonda ministreasă cu zâmbetu-i perfid,

Îşi apără bugetul, intervenind rapid:

- Turiştii, spuse vulpea, când n-ai

infrastructură,

Vor pe la noi să vadă doar oul cum se fură!

Autostrăzi, şosele, găsesc în alte părţi,

Dar cum se fură-n junglă, nu scrie nici în

cărţi,

Doar asta-i va atrage şi-un... farmec

fecioresc,

Al meu, dacă le-arăt cum ştiu să călăresc!

Şi ca să demonstreze cât este de cochetă,

Ea-ncălecă un cal, apoi o bicicletă

Încât şi elefantul, sedus de călărit,

L-a aprobat pe rege care-a decis grăbit,

Nălţându-şi de pe tron statura lui ilustră,

Cu ochii îndreptaţi spre-a vulpii scurtă fustă:

- Decât să mai dăm banii pe-asfalturi la

străini,

Mai bine-i investim în ouă şi găini!

Astfel primi vulpiţa vopsită auriu

O sumă foarte mare... topită, cum? Nu ştiu,

Căci nici găini, nici ouă în junglă n-a adus,

Ci numai un... cocoş pe post de... soţ supus.

MORALA mi se pare pierdută-n veşnicie:

Turismul pentru-o vulpe e tot găinărie!

Fabula buturugii mici- De nu vrei ca-n zicală s-o păţeşti,Ai grijă-amice, să mă ocoleşti!Strigă spre car o buturugă mică,

Stând neclintită-n cale, fără frică.

Dar carul, încărcat de grea povară,

Abia mergând pe drumu-ngust de ţară

Atât de moale după multă ploaie,

O înfundă cu totul în noroaie!

Povestea contrazice deci zicala,

De-aceea carul scârţâi MORALA:

- Să nu-ncerci să-l răstorni pe unul mare,Când nu ştii ce pământ ai sub picioare!

Fabule din creaţia umoristului Lică Pavel

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 201110 EVENIMENT

www.zvj.ro

Pe 30 noiembrie Sala de Marmură aPrimăriei municipiului Petroşani a fostmartora unuia dintre cele mai emoţio-nante evenimente organizate în acest an.Este vorba de sărbătorirea Zilei Inter-naţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi, zicare este omagiată pe data de 3 decembriea fiecărui an.

Au fost prezenţi în sală 130 de copii cu diza -

bilităţi din toate centrele, şcolile şi asociaţiile

din Valea Jiului, care se ocupă de aceşti ne-

maipomeniţi copii. Este vorba de copii în-

scrişi în Centrul de Plasament pentru Copilul

cu Handicap Vulcan, Centrul de Pedagogie

Curativă Lupeni, Asociaţia de Voluntariat

„Casa Pollicino” Petroşani, Şcoala Generală

I.G. Duca Petroşani - secţia învăţământ spe-

cial. La eveniment au participat o serie de

reprezentanţi ai primăriei, consiliului local şi

Parlamentului României, dintre care îi amin -

tim aici pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, pe

deputatul Monica Iacob-Ridzi. De asemenea,

au fost prezenţi şi funcţionari ai administraţiei

publice locale din Petroşani, numeroşi mem-

bri ai asociaţiilor de voluntari şi persoane im-

plicate - alături de primărie şi consiliu local -

în organizarea acestui eveniment. Şi le remar-

căm pe inimoasele Cristina Vâlcu şi Oana

Jifcu - de la Centrul de Plasament pentru

Copilul cu Handicap Vulcan, Larisa Mari-

nescu şi Maria Chiuda - Centrul de Pedagogie

Curativă Lupeni, Raluca Vasinc - Asociaţia

Naţională pentru Copiii cu Autism Petroşani,

Florentina Presecan - Asociaţia de Voluntariat

„Casa Pollicino” Petroşani, Rodica Glonţ -

Asociaţia „Speranţa Omului Singur”, profe-

soarele de la Şcoala Generală I.G. Duca

Petroşani - învăţământ special, Elena Gârjob,

Smaranda Pruteanu, Karina Hadadea, Mi-

haela Lăcătuşu, Ramona Hasan, Izabela

Faluşi, Maria Vîlvăresc Alionesc, Szemida

Szabo, Mihaela Marin şi Alina Avram.

După cuvântul de deschidere, adresat de pri-

marul Tiberiu Iacob-Ridzi, o parte dintre

copiii aflaţi la eveniment au prezentat scurte

momente artistice, inedite şi deosebit de bine

interpretate, semn că şi aceşti copiii ştiu să se

bucure, ştiu să participe la evenimentele co-

munităţii, sensibilitatea lor fiind una de-

osebită. Poate că tocmai de aceea toată

comunitatea trebuie să-i sprijine mult mai

mult, iar ceea ce s-a întâmplat în sală mier-

curi, exact de Sfântul Andrei - Ocrotitorul

României, trebuie să se repete cât mai des.

Din punctul nostru de vedere nu putem decât

să felicităm din toată inima pe cei care au

avut iniţiativa şi pe cei care s-au ocupat în-

deaproape de organizarea acestei manifestări.

La final, toţi cei 130 de copii au primit

pacheţele cu dulciuri şi fructe, precum şi câte

un balon colorat, din partea primăriei şi con-

siliului local. De asemenea, asociaţiile de

voluntari şi persoanele implicate în îngrijirea

şi educaţia acestor copii au primit diplome

din partea Primăriei municipiului Petroşani.

Corneliu BRAN

Copiii cu dizabilităţi aususţinut un spectacol ineditşi extraordinar� Primăria şi Consiliul Local Petroşani au oferit cadouri

„Am venit cu o mare plăcere la acest eveni-

ment. Ştiam că aceşti copii sunt minunaţi, am

mai fost alături de ei şi cu alte ocazii. Astăzi,

copiii cu dizabilităţi din Valea Jiului au

susţinut un frumos spectacol cu ocazia Zilei

Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi,

care va avea loc pe data de 3 decembrie.

Le-am urat multă sănătate şi le-am spus să aibă

încredere în comunitate, în noi toţi, pentru că

ei chiar dacă sunt puţin diferiţi faţă de noi,

fac parte dintre societatea noastră, ei mereu

sunt şi vor fi ai noştri şi întotdeauna îi vom

sprijini. Prin grija pe care cei mari, părinţi,

cadre didactice, îngrijitoare, personal calificat

o au faţă de ei, încercăm să-i ajutăm să treacă

cu bine peste acest handicap pe care ei îl au,

în sensul în care noi toţi, societatea în gen-

eral, trebuie să facem în continuare tot posi-

bilul pentru a-i integra cât mai bine alături de

noi. Eu, şi familia mea, voi fi mereu aproape

de aceşti copii, indiferent ce funcţie voi

ocupa sau unde voi fi, cred că la fel ca mine

gândeşte şi marea majoritate a politicienilor

sau a cetăţenilor comunităţii noastre”, ne-a

declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Astăzi, 2 decembrie 2011, se împlinesc 8 ani de când dragul

nostru soţ, tată şi bunic

POP LUDOVIC (LOUIS) a plecat călător pe meleagurile veşniciei, lăsând în urma sa

un gol imens.

O amintire frumoasă pentru cei ce l-au cunoscut, o durere

imensă pentru cei ce l-au pierdut.

Bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul bun!

Familia Pop

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 2011 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă şi grădină în zona

Valea Ungurului - Vulcan, la

20 m de strada principală,

suprafaţă 3.000 de metri pătraţi,

preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0722.448428

Vând casă, 2 camere, cămară,

hol, anexe, grădină, în Livadia,

zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,

conf. I, cu două balcoane, baie

şi WC de serviciu, et. 4/4, cu

aco periş, în Timişoara, semicen-

tral, zonă liniştită, preţ 65 mii

euro negociabil. Accept credit

bancar şi varianta cu schimb

plus diferenţa, prefera bil casă cu

teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.

lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,

albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4

airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eşti stimulat să porneşti într-odirecţie nouă şi interesantă, dar nueşti în cea mai bună formă. Te în-

doieşti că ar fi bine, dar şi de puteri -le tale, de aceea baţi pasul pe loc şi cauţi totfelul de scuze pentru a amâna momentul.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Tu eşti liderul unei acţiuni care îţiface multă plăcere şi în care reu -şeşti să-i atragi şi pe cei dragi. Îm-

preună, veţi fi capabili de succesedeosebite.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Viaţa de familie se desfăşoarăpe un teren armonios şi paşnic iarschimbul de vorbe dulci şi decla -ra ţii de dragoste face plăcere

oricui.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai multe de făcut astăzi şi teconcentrezi serios la sarcinileasumate ca să nu laşi nimic nere-

zolvat.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Când ţi se face dreptate, orgoliultău e măgulit şi abordezi o atitudineuşor infatuată, dar pe merit. Iată că

adevărul iese la iveală.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu poţi trece la etapa urmă-toare a proiectului început dacănu te achiţi de sarcinile curente,

ca atare nu le lăsa pe mâine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Discuţi cu familia despre per-spectivele unei acţiuni la care îşiaduce fiecare contribuţia, darunul dintre voi are unele presenti-

mente sumbre faţă de ceea ce va urma.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Dacă stai şi-ţi plângi de milăscoţând în evidenţă doar ce e mairău, nu vei depăşi hopul în care

eşti blocat. E nevoie de un act devoinţă, de un gest eroic prin care să arăţi căpoţi trece peste orice chiar şi în cele maisumbre momente.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te laşi tu doborât de un hopsau două, pentru că găseşti me -reu în tine forţa de a merge mai

departe în ciuda tuturor. Gândireapozitivă este cea care te ajută să treci pesteorice impas de pe parcurs.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai impresia că numai tu trebuiesă faci sacrificii pentru alţii, deaceea priveşti cu oarecare ostili-

tate la cei din jur.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Oscilezi între două direcţii la felde atractive, dar nu poţi fugi dupădoi iepuri! Trebuie să te decizi,

deşi ţi-e greu, pentru că ambelevise sunt la fel de frumoase şi de ofertante.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ţi-e dor de persoane dragi despre care nu mai ştiai nimic, deaceea vei pune mâna pe telefonsă iei legătura cu acestea. Le vei

face o mare bucurie.

COMEMORĂRI HOROSCOPHOROSCOP

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentru

maşina ta.

Piese ieftine noi şi

second-hand. Uleiuri,

consumabile, uleiuri şi aditivi

metabond, produse de spălare

ecologice.

Vă aşteptăm de luni până

duminică pe str. Aviatorilor,

bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Căutăm persoanăreprezentant vânzări pentru magazin

Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la

magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon0723.112484

Vând canapea extensibilă, de

două persoane, stare foarte

bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Vând apartament în vilă şi

teren construibil, 140 mp,

str. 1 Decembrie 1918, zona

Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în

vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

VÂNZĂRI

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?

Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau

avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din

ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:

1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,

concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul

mirilor”!

Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);

- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile

agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cu

Agenţia Naţională pentru romi proiectul cultural

„Caravana Romilor”, ediţia I,

care se desfăşoară conform agendei:

02.12.2011, Vulcan, ora 16:00

09.12.2011, Petrila, ora 16:00

Manager Sorin Vană

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 2 decembrie 201112 DIVERSE

www.zvj.ro

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare

avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON

Ospătar (5 luni) – 350 RON

Bucătar (5 luni) – 350 RON

Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON

Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON

Cameristă (3 luni) – 400 RON

Operator introducere, prelucrare,

validare date (5 luni) – 450 RON

Confecţioner, asamblor articole din textile

(3 luni) – 350 RON

Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON

Montator pereţi şi plafoane din ghips

carton (5 luni) – 350 RON

Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –

350 RON

Electrician constructor (5 luni) – 350 RON

Lucrător instalator pentru construcţii

(3 luni) – 350 RON

Sudor electric (3 luni) – 350 RON

Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON

Fierar betonist montator prefabricate

(5 luni) – 350 RON

Dulgher-tâmplar-parchetar

(5 luni) – 350 RON

Mecanic auto (3 luni) – 350 RON

Coafură (5 luni) – 400 RON

Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON

Formator (2 luni) – 250 RON

Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON

Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0761.756833

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Primarul Iacob-RidziANUNŢĂ MOBILIZARE GENERALĂ ÎN PARÂNG

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi lansează către

populaţia Petroşaniului o invitaţie la volun-

tariat. Asociaţia „Mândra”, în parteneriat cu

Primăria municipiului Petroşani, organizează

sâmbătă, începând cu ora 11:00, o acţiune de

curăţare a Pârtiei A. Nu de gunoi, ci de pietre.

În primul rând, pietrele sunt periculoase pentru

schiorii care, odată cu aşezarea primei zăpezi,

vor urca pe munte să schieze. „Acţiunea vizează

curăţarea pârtiei de pietre, astfel încât sosirea

iernii să o găsească în stare bună, iar turiştii să

poată schia nestingheriţi. Îi invităm pe toţi iu-

bitorii muntelui din Valea Jiului să vină sâmbătă

în zona ANEFS, pentru a lua parte la acest im-

portant act de voluntariat. Cei care doresc să par-

ticipe la această acţiune vor putea urca gratuit cu

telescaunul şi vor servi o masă tradiţională”, ne-a

informat primarul Petroşaniului. (A.P.)

Cel mai scuturat a fost direc-torul general Constantin Jujan.Acesta a fost scos la poartaCompaniei de minerii de rând.De fapt, foşti mineri care-şiaşteaptă banii de disponibi-lizare. Subvenţia mult dorită,pentru care au renunţat la loculde muncă. Răspunsul directoru-lui a fost simplu şi, pe semne,liniştitor, pentru că i-a trimis pemulţi acasă: nu sunt bani.

Dar nici posturi de conducere la CNH nu

mai sunt pentru toţi. Se strânge cureaua şi

în jurul gâtlejelor mai fine. Directorul gene -

ral nu a făcut rost de bani, dar a făcut ceva

curăţenie prin posturile de conducere,

împins oarecum şi de situaţia de criză.

„Începând cu data de 01 decembrie 2011,

domnul Marius Lăzărean, şef secţie

Preparare şi Epurare Ape Coroeşti la Ex-

ploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea

Jiului se eliberează din funcţie şi cu aceeaşi

dată se numeşte inginer şef producţie

preparare în cadrul aceleiaşi sucursale. În-

cepând cu data de 01 decembrie 2011, dom-

nul Adrian Bodea, şef serviciu

Mecano-Energetic Aprovizionare la Ex-

ploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea

Jiului se eliberează din funcţie şi cu aceeaşi

dată se numeşte inginer şef electromecanic

în cadrul aceleiaşi sucursale”, se arată

într-un comunicat al CNH.

Alte schimbări au avut loc la 25 noiembrie.

Paulian Furtună a fost numit în funcţia de

inginer la Serviciul Control Urmărire Pro-

ducţie din cadrul CNH-SA, iar Ştefan

Troacă a trecut la EM Uricani, pe un post

corespunzător pregătirii profesionale.

Conu’ Jujan se mişcă, dar cam târzior şi

cam încet. Până la restructurări majore prin

posturile de conducere ne mai prinde o

disponibilizare în masă.

Alina PIPAN

Finuţ, să nu-i apuce greaţa pe şefi,

Sfârşitul lui noiembrie a scuturat vârfurile CNH

Nicolae Deleanu a fost primul redactor-

responsabil al Minerului al cărui nume a apărut chiar

pe frontispiciul publicaţiei. A îngrijit 3 ediţii în 1937

(nr. 9/ septembrie; nr. 10/ octombrie şi nr. 11-12/

noiembrie-decembrie) şi două ediţii în 1938 (nr. 1-2/

martie şi nr. 3-4/ aprilie). Dintr-un interviu al lui

Nicolae Deleanu, reiese că acesta ar fi redactat timp

de un deceniu Minerul, lucru posibil ţinând cont că

mulţi ani publicaţia ortacilor nu a avut menţionat

numele redactorului-responsabil.

Din fericire despre personalitatea lui Nicolae

Deleanu avem mai multe informaţii, deoarece Ion

Felea i-a dedicat un consistent „studiu introductiv”

în volumul Nicolae Deleanu (Ed. Politică, Bucureşti,

1976 - din care am preluat şi toate fotografiile din

paginile 1 şi 2). Am încercat să nu mă las manipulat

de fluxul „revoluţionar”, tezist al acestui studiu,

reţinând amănuntele biografice.

Nicolae Deleanu s-a născut la 16 septembrie

1903 la Bucureşti, fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi.

Din păcate, din cei 7 fraţi, au murit patru.

După şcoala generală, continuă studiile la liceu,

pe care, cu mare greutate, le finalizează. Pentru a-şi

putea cumpăra cărţile şi pentru a-şi achita taxele

şcolare, liceanul Nicolae Deleanu prestează mai

multe meserii: ucenic la un atelier de armurărie,

„băiat de calorifer”. Frecventează clubul socialist de

pe str. Ionică. Aşa se explică participarea sa la vârsta

de doar 15 ani la sângeroasa represiune a protestelor

muncitoreşti din 13 decembrie 1918 de pe străzile

Bucureştiului. Deşi licean, este arestat. Peste 3 zile

este eliberat, însă este şi exmatriculat „de la toate

şcolile din ţară”.

Îndrăgostit de

cărţi, îndeosebi

de cele de istorie

a României,

Nicolae Deleanu

îl întâlneşte, de

mai multe ori, în

celebrul anticariat al lui Pach pe eminentul istoric

Nicolae Iorga. Acesta, cunoscând faptul că junele

Deleanu fusese exmatriculat şi fiind impresionat de

pasiunea acestui pentru istorie, intervine pentru

reînmatricularea sa la liceu. Odată obţinută de către

N. Iorga anularea ordinului de exmatriculare, N.

Deleanu îşi continuă studiile liceale. Pentru a se

putea întreţine, face de toate: transportă pachete de

cărţi de la Ed. Cartea românească la librăriile

capitalei, ucenic la Uzinele „Lemaître”, bibliotecar

la sindicatul societăţii de asigurări „Generala”,

corector la „Anuarul Economic al României”,

responsabilul Librăriei Socialiste „Casa Poporului”,

meditator al copiilor oamenilor mai înstăriţi.

Fiind responsabilul librăriei socialiste „Casa

Poporului”, care mai târziu va purta numele marelui

socialist „C. Dobrogeanu Gherea”, N. Deleanu

activează serios în mişcarea social-democrată a

vremii. Astfel, în 1924, este ales preşedintele Uniunii

Tineretului Socialist, funcţie pe care o va ocupa-o

până în 1926.

Începe şi activitatea jurnalistică, scriind între

1923 şi 1926 la presa universitară de stânga: Viaţauniversitară, Ideia Universitară, Cultura nouă,

Scânteia. Apoi, devine colaborator, redactor ori

conducător al publicaţiilor socialiste: Lumea nouă,

Socialismul, Mişcarea socială, Munca nouă,

Dimineaţa, Adevărul, Tribuna porturilor şitransporturilor (1926-1927), şi, bineînţeles, al

publicaţiilor editate de Uniunea muncitorilor din

industria minieră din România: Minerul,Bányamunkás şi Bergarbeiter. (M. BOBOC)

(continuare în pagina II)

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 140 � 2 decembrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Am aflat

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului”Redactorul-responsabil nr. 4,

Nicolae Deleanu

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (X)

� Septembrie 1937 - Aprilie 1938 � Arestat la 15 ani � Intervenţia lui Nicolae

Iorga � Responsabilul Librăriei „Casa Poporului” � Debut publicistic în presa de

stânga � Realizator a numeroase almanahuri muncitoreşti � Secretarul I.M.S.E.R.

� Pactul cu P.C.R. � Printre recompense - directorul ştiinţific al Castelului Peleş

� Un roman controversat, dar de succes - Nedeie în Poiana Miresei

Prima ediţie a Minerului, din septembrie, 1937, unde apare numele lui Nicolae Deleanu

Aprilie 1938. Ultima ediţie cu Nicolae Deleanu

redactor-responsabil

Nicolae Deleanu. La vremea debutuluipublicistic, în 1922

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 2 decembrie 2011

(urmare din pagina I)Între 1925 şi 1939, Nicolae Deleanu a întocmit „Calendarul muncii”, editat de

Partidul Social-Democrat, dar şi alte almanahuri, cum ar fi ale muncitorilor din

porturi, metalurgiştilor etc. Ion Felea acreditează ideea că şi Calendarul minerilor,

apărut în 4 ediţii, între 1935 şi 1938, a fost realizat tot de Nicolae Deleanu.

Pasiunea pentru literatură s-a concretizat în asumarea rolului de antologator

al volumelor „Poezia muncii” (prima carte apărută în România, care reunea

versurilor poeţilor proveniţi din rândul proletariatului, apărută în 1930), ori

„Cântecul muncii” (1932). În 1932, Nicolae Deleanu publică volumul „Robii”, în

colecţia „Şantier” a revistei omonime, în care a strâns reportajele sale literare

publicate în revistele socialiste, iar în 1933 albumul trilingv „După muncă”.Nicolae Deleanu a reuşit să împletească activitatea publicistică, străbătută de

fiori literari, cu aceea de militant social-democrat. Astfel, în 1925, predă la Şcoalaproletariană istoria mişcării muncitoreşti din România. Apoi, între 1929-1935,

este secretarul Institutului Muncitoresc de Sport şi Educaţie din România

(I.M.S.E.R.), calitate în care susţine numeroase conferinţe, cum ar fi: „Desprepătrunderea socialismului utopic în ţările româneşti”, „Falansterul de laScăieni”, „Mişcarea muncitorească internaţională”. În vara anului 1931, predă

cursul „Istoria mişcării muncitoreşti din România” la o şcoală înfiinţată de

I.M.S.E.R. la „Casa Poporului” din Câmpina.

Pasiunea şi cercetările sale pentru istoria muncitorească s-au concretizat în

câteva interesante lucrări: „Istoricul mişcării muncitorilor mineri din România”,

„Istoricul mişcărilor muncitoreşti din porturi” (coatuor - Lazăr Măglaşu,

prefaţator - Jean Bart), „Scurt istoric al mişcării socialiste din România”.

Între noiembrie 1944 şi februarie 1945, Nicolae Deleanu a fost secretarul

general al P.S.D. A fost redactor şi director al ziarelor Libertatea şi Ultima oră,

editate de Partidul Social Democrat. Conform Dicţionarului presei literareromâneşti, cotidianul Libertatea, subintitulat ziar de informaţie şi luptă socialistă,

a apărut la Bucureşti între 25 august şi 29 aprilie

1945, fondator - Constantin Titel Petrescu, prim-

redactor - Ion Pas. Prima ediţie a cotidianului Ultimaoră, ziar ilustrat de informaţiuni, a apărut la 19

septembrie 1944, iar ultima la 22 februarie 1948,

director - Nicolae Deleanu. Ultima oră a contribuit

mult la cimentarea PSD - aripa comunistă, fiind ajutat

de puterea comunistă.

Din păcate, Nicolae Deleanu trădează în cele din

urmă idealurile social-democraţiei, pe care a slujit-o o

viaţă întreagă, şi contribuie la

dispariţia PSD de pe

eşichierul politicii româneşti,

în urma „unificării” cu

Partidul Comunist Român.

Care nu-i va rămâne dator,

oferindu-i mai multe

privilegii: între 1948-1958 -

conferenţiar la Facultatea de

istorie a Universităţii din

Bucureşti şi la Institutul de

arte plastice „N. Grigorescu”

(este curios că Ion Felea, autorul studiului, de

altfel bogat în informaţii biografice, dedicat

lui N. Deleanu, nu aminteşte nicăieri despre

studiile universitare ale lui Deleanu, care i-ar

fi conferit dreptul să fie conferenţiar); în 1960

este numit director ştiinţific al Muzeului

Peleş; deputat „ales” în trei legislaturi (1946-

1948; 1957-1961; 1965-1969).

Ca scriitor, Nicolae Deleanu îşi câştigă

notorietatea cu romanul „Nedeie în PoianaMiresei”, al cărui prim volum a apărut în

vara anului 1958. „Cu prilejul apariţieiromanului, Nicolae Deleanu a acordat un

interviu revistei Magazinul, sub titlul Geneza unui roman al Văii Jiului. El arătacă, încă din anul 1927, redactase timp de 10 ani gazeta Minerul, a Uniuniimuncitorilor minieri. În acelaşi timp, îndeplinise şi funcţia de secretar pentruproblemele culturale ale acestei Uniuni. Şi Deleanu făcea emoţionantamărturisire: Valea Jiului – pentru că acolo mă duceam cel mai des – a devenit

pentru mine o a doua casă. Am coborât în mine, am coborât în mizerele colonii,

am devenit redactorul a numeroase memorii trimise pe atunci autorităţilor, am

fost de faţă la masacrul de la 6 august 1929. Pornind de la această bogată

experienţă de viaţă, mi-am propus să scriu un roman şi am început să adun

material…”, aminteşte Ion Felea.

Nicolae Deleanu moare în dimineaţa zilei de 10 aprilie 1970, la vârsta de 67

de ani.

1939. Concentrat în armata română

1959. Leningrad. În biroul lui V.I. Lenin

Ironia istoriei. Un fost social-democratelogiind Marea Revoluţie din Octombrie

1959. Leningrad.În vizită cu ARLUS la Crucişătorul Aurora

1935. Turnu-Severin - Congresul Uniuniisindicale a muncitorilor din porturi

1931.Viena. La Olimpiada muncitorească

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 2 decembrie 2011

La început a

fost linişte de sat

bigot. Adică, la

început, de industrie

şi viaţă grea. E chiar

un veac de-atunci.

Aproape de vremea

lui Iancu din munţii

cei păduroşi ai

Apusenilor. Valea

Jiului nu era o

noţiune industrială,

precum este astăzi, ci

una pur geografică: o

aşezare desfătătoare

la poalele Parângului.

Şi mai era o expresie

etnică: cuib de ţărani români momârlani.

Azi - după un secol - parcă şi topografia s-a

schimbat. În orice caz, nu mai sunt pădurile cele

virgine şi strămoşeşti. Despre vechiul element etnic

aproape nici să nu mai vorbeşti de el. Momârlanii

dispar, şi nu e târzie vremea când vor pieri de-a

binelea.

Momârlanii ăştia au fost vechii băştinaşi, cu

rădăcini directe, spune Istoria, din coasta dacilor

strămoşi. Şi s-au menţinut ei, veacuri de-a rândul,

oameni liberi. Nici o urgie cotropitoare n-a fost în

stare să-i scoată din locuri şi obiceiuri.

Niciuna? Vorba vine!

Când, în 1840, s-au descoperit zăcămintele

de cărbuni din Valea lor, soarta le-a fost pecetluită.

Iscoditori din crăiasca împărăţie au apărut atunci şi

i-au gonit. Nu cu cnutul, dar cu aurul. Le-au

cumpărat cu bani peşin moşioarele neîntabulate la

Domnie, le-au vărsat în căciuli grei pumni de aur…

şi astfel Valea a rămas liberă de primitivii ţarinilor,

pentru ca să cultive ei apoi, sub pavăza de aur a

capitalismului, pe primitivii subpământului negru.

Mai târzior, încet-încet, pe măsură ce capitalismul

triumfător înainta în şuier de locomotive pe drumuri

de fier croite şi bătute pentru întâia oară; şi pe măsură

ce noi guri de galerii se deschideau pentru a umple cu

combustibil mult - tot mai mult - pântecul nevoilor

marii împărăţii, vecinii săteni momârlani s-au putut

despărţi de furnale şi coşuri imense, s-au înfundat în

munţi nepătrunşi, unde trăiesc şi azi fericită viaţă

primitivă. Sunt înşiraţi din pasul Jiului, de la Surduc

la Livezeni, pe vârful Carpaţilor până spre Severin,

numai pe creştet, unde nu pătrunde decât vulturul.

Îi vezi, câteodată, pe aceşti momârlani,

Duminica pe la târguri, chiar la Petroşani, coborând

nespus de gravi de pe drumurile de munte, şi parcă

sunt o arătare din altă lume. Umblă numai călări, pe

cai pitici, dar robuşti. Nici în oraş, în piaţa Prea

Sfintei primării nu coboară!

Nu sunt umili. Ba, dimpotrivă, sunt mândri.

Şi chipeşi, şi tunşi în faţă cu părul à la Bubikoff, iar

pletele la spate atârnă lungi şi frumoase, ca-n

icoanele cu vechi ctitori de biserici.

Iar femeile lor sunt o minune de frumuseţe!

Nici ele nu merg altfel decât călare, şi călare

bărbăteşte. Poartă toate pe cap un fel de maramă, dar

imens de mare şi de atâtea ori împăturită, încât parcă

ar fi o plapumă căzută din cer. Şi toate, chiar cele

bătrâne, sunt nespus de frumoase. Dar momârlancele

şi momârlanii ăştia sunt simple viziuni. Ţin de

domeniul istoriei Văii Jiului. Dacă cineva s-ar

încumeta să le studieze viaţa, ar trebui să se ducă la

ei, în vârf de munţi. Ar afla pe-acolo lucruri

interesante. Spre pildă că, izolaţi cum au fost, mulţi

au scăpat de călărie, de războiul mondial, şi că tare

târziu au aflat de unirea lor cu… patria mamă. Şi ar

mai afla cercetătorul că oamenii ăştia trăiesc acolo

izolaţi chiar între ei înşişi; că locuinţele lor sunt

departe una de alta cale de kilometri; că se împreună

între ei, se „căsătoresc” fără stavilă de „morală” şi

rubedenie, şi că, în curând, va dispărea cea mai

interesantă, cea mai curioasă ramură din vechii

Daci…

Da. Au pierit momârlanii. Dar au crescut şi

s-au înmulţit MINERII. Proletarii şi Şantierul…

Astăzi, şantierul acesta e imens. Se întinde pe

zeci de kilometri şi cuprinde şase localităţi, şase

aşezări de mineri. Petroşanii sunt centrul lor. Aici

sunt conducătorii şantierului, autorităţile principale,

în special cele represive - şi inima robilor pe şantier.

Totuşi, steaua Petroşanilor a început să apună.

Tehnic, azi are întâietate Petrila - cale de 3 kilometri

-, unde s-a instalat o imensă uzină de brichete care a

înlocuit multe braţe de mineri. Din punct de vedere

social, întâietatea a trecut de partea Vulcanului, care

e plin de şomeri şi tragedii, iar, din punct de vedere

istoric, celebritatea o au Lupenii, de când cu măcelul

din zorile roşii ale acelui dramatic 6 August 1929…

Bazinul acesta carbonifer este departe de ceea

ce a fost odată! Cei care i-au cunoscut viaţa de acum

7-8 ani, aproape că nu-l mai recunosc. Atunci, în

primii ani de după măcelul mondial, era aici o viaţă

intensă, o continuă frământare, o prosperitate

generală, care se răsfrângea şi asupra proletarilor.

Douăzeci de mii de muncitori trăiau din sfârtecarea

pântecelor pământului acest bogat. O sută de mii de

suflete îşi aveau existenţa asigurată. Vremurile

acelea, când coloniile de mineri vuiau de viaţă, când

din cârciumi ţâşneau acorduri de ţambale ungureşti,

când existau chiar şantanuri pe aici - toate sunt de

domeniul istoriei.

Astăzi, coloniile sunt triste şi pline de şomeri.

Criza a făcut ravagii înspăimântătoare, dar este

important de ştiut că lipsa de lucru pe Valea Jiului nu

este datorită atât conjuncturii economice

nefavorabile, cât perfecţionării metodelor de

exploatare a cărbunilor şi a muncitorilor.

E vorba de RAŢIONALIZARE, metodă

ridicată în slăvi de toţi economiştii cu savante

certificate. Societăţile carbonifere din Valea Jiului au

introdus, în câţiva ani, în toate minele, maşini

ultramoderne. În cele mai multe galerii nu se mai

lucrează cu târnăcoape, ci cu sfredele cu aer

comprimat. O dihanie de maşină, pe care muncitorul

o ţine proptită în burtă şi pune în mişcare un cuţit de

oţel ce înaintează în cărbune ca în caşcaval. Producţia

e imensă, beneficiile societăţii sunt tot mai fabuloase.

Că după câţiva ani, muncitorul e scos din circulaţie,

din cauza minunatei maşini care, tot zgâlţâindu-se, îi

distruge nervii şi-i încurcă maţele - asta e altă

chestiune…

Cu maşini de-astea şi cu altele, societăţile din

Valea Jiului au realizat recorduri fantastice. Spre

pildă, la grupul Petroşani, producţia unui miner pe

schimb de lucru, în 1920, era de 265 kilograme; în

1928, acelaşi miner producea 506 kilograme; în

1931, atinsese cifra record de 737 kilograme în 8 ore

de trudă. În felul acesta, producţia s-a dublat, s-a

triplat, şi noi debuşeuri disponibile nefiind pentru

atâta munte de cărbune, muncitorii au început a fi

concediaţi cu miile. Azi, cu nouă mii de lucrători,

întreprinderile scot tot atâta producţie cât cu douăzeci

de mii…

Latura socială n-a interesat. Capitalul vrea

aur, aur cât mai mult, CU ORICE PREŢ, iar

autoritatea pusă să vegheze - în teorie - la lungul mers

al treburilor colectivităţii a fost şi este permanent

absentă. Singura ei manifestare în tragicul proces

dintre maşinism şi mâna de lucru vânjoasă dar

inutilă, stă în carabina jandarmerească… Să

poftească robii să murmure! Şi mai ştie ceva

autoritatea. Cunoaşte - cine dracu’ i-a băgat-o în cap?

- expresia: „la urma lui”. Aşa că, cine n-are de lucru,

e poftit la urma lui. Genială soluţie! Problema

şomajului e rezolvată, - căci, desigur, „la urma lui” e

de lucru berechet şi umblă câinii cu covrigi în coadă.

De altfel, şi întreprinderile au fost foarte

generoase. De câte ori au concediat grupe mari de

muncitori, au dat fiecărui concediat, gratuit, câte un

bilet pe calea ferată, pentru orice destinaţie a vrut

proaspătul şomer. Filotimie? Haida de! Frica de

tărăboi. Căci, prea mulţi şomeri sunt primejdioşi

pentru „ordinea publică” şi pentru tihna grangurilor

din consiliile de administraţie. Aşa că, socoteala a

fost bună. Mai bine să ne coste bănet transportul

şomerilor pe calea ferată, decât să-i avem aici, în

coastă. Să plece, să se ducă dracului unde or vrea,

numai să ne lase în pace. Minerii sunt răi la mânie şi

minele sunt inflamabile.

Dar socoteala asta n-a ieşit întocmai. E

adevărat că mulţi şi-au luat traista în băţ, nevasta şi

copiii după ei - şi tare sunt puioşi minerii - şi-au

plecat prin ţară. Unde au căutat de lucru pe la alte

întreprinderi miniere. La Comăneşti, la Steidorf, la

Arghireş, în Valea Prahovei - pretutindeni. Dar şi la

Un reportaj de Nicolae Deleanu publicat în revista Şantier social-literar (3 decembrie 1933):

Robii cărbunelui

N. Deleanu - în ValeaJiului, în timpul docu-mentării reportajului

Robii cărbunelui.

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 2 decembrie 2011

minele astea se produsese acelaşi proces în mic, ca cel din Valea Jiului pe

care o părăsiseră. În alte meserii nu s-au putut plasa. Servitori pe la case şi

curţi boiereşti au refuzat să devină - minerii sunt firi de oameni mândri -,

aşa că, după luni de pribegie, au revenit în Valea Jiului. Poate că tot acolo

s-o găsi o pâine!

Alţii nici n-au plecat din Valea Jiului. Stau şi vegetează acolo de 4-

5 ani, în mizeria cea mai îngrozitoare. Ajutoare n-au. Nici de la stat, nici

de la comună, nici de la societatea care i-a concediat. Cu ce trăiesc, îi mai

ajută cei ce lucrează - minerii sunt solidari, îi mai ajută sindicatele lor sau

fură câte un sac de cărbune de pe haldă, să-l vândă cu 10 lei pe la negustori.

Cu zece lei, ei trăiesc o zi întreagă. O pâine.

Fură cărbuni? Termenul e foarte relativ. Trebuie să se ştie că, pentru

mineri, în special pentru cei proveniţi din Apuseni, de pe la zăcămintele

aurifere - deşi oameni buni şi cinstiţi -, furtul de aur sau cărbune nu

constituie, în felul lor de judecată, un delict sau un păcat, ci un drept

natural.

Ei au un sentiment puternic al dreptului de proprietate colectivă asupra

bogăţiilor subsolului. Mai mult, îi consideră hoţi pe toţi proprietarii minelor.

Concepţie proudhoniană care, evident, are o străveche justificare…

Dar vorbeam de soarta celor concediaţi. De la început, unii din ei nici

n-au plecat din Valea Jiului. Unde să se ducă? Marea parte sunt mineri în a treia

generaţie, născuţi şi crescuţi în coloniile din Valea Jiului.

Trebuie să se ştie că minerii de aici sunt o populaţie foarte eterogenă.

Când s-au deschis minele, în 1840, şi pe măsură ce ele s-au dezvoltat, au fost

aduşi mineri din toate părţile. Pe meleagurile pe care momârlanii le-au părăsit de

spaima invaziei capitaliste, s-au instalat mineri de toate naţiile, au venit austrieci

din Styria, Carintia şi chiar din Tirol; cehi, maghiari de la „Băile” din Tisa; nemţi

de la Buhr; poloni din Galiţia; germani de la Anina - Steierdorf (veniţi, şi ei, cu

o generaţie-n urmă, tot de pe meleaguri străine); români din Maramureş şi, mai

cu seamă, moţi din Apuseni, goniţi de la ei de sărăcia şi urgia stăpânitorilor

localnici. Ba, moţii au adus cu ei şi viţă franceză, plantată în Apuseni de coloniştii

din Lorena. (Şi azi se mai întâlnesc nume ca Francisc, Filip, Eduard, George,

Marton, Ion Lessale, Ion Legrand).

Toată această populaţie, atât de diferită, unde era să plece? Ea n-are altă

patrie decât colonia din Valea Jiului. În special, soarta moţilor concediaţi e nespus

de tragică. S-o povestim în câteva cuvinte. Ea este un capitol din istoria

contemporană. După ce războiul s-a sfârşit şi ţara a devenit mare, moţii s-au

înapoiat, voioşi, la vechea lor îndeletnicire de căutători de aur. Nici n-aveau

altceva mai bun de făcut, căci ţara i-a nedreptăţit rău, la împroprietărire, iar

pădurile au rămas pe seama lui Tischer Mohr. Originala industrie a şteampurilor

a reînviat în timp. Dar, curând, veni ofensiva liberalo-averescană asupra ţării

„dezrobite”.

Şi, unul din aspectele acestei tâlhăreşti politici, a noilor hiene capitaliste,

a fost introducerea monopolului explozibilelor. Opera liberalilor. Prin acest

monopol, explozibilele s-au scumpit de 4-5 ori mai mult decât preţul normal, în

aur, pe orice piaţă străină. Asta a însemnat, pentru moţi, o lovitură de moarte, căci

moţul miner întrebuinţează, în exploatarea lui auriferă, multă dinamită. Ani de

zile, bieţii oameni s-au căciulit pe la stăpânire, au venit cu delegaţii pe la

Bucureşti, s-au dus la Vodă, au protestat, dar zadarnic. Monopolul explozibilelor

era o afacere prea bănoasă pentru liberali, ca să poată cântări mai puţin decât

existenţa moţilor. Moţii sunt buni pentru ilustrarea manualelor de şcoală şi pentru

floricele presărate în vitejeşti discursuri rostite sub coada statuii lui Mihai

Viteazu... Când, fără explozibile, moţii nu mai puteau continua originala lor

îndeletnicire de mineri pe cont propriu, şteampurile au amuţit şi multe gospodării

s-au distrus. S-a lăsat linişte grea pe văile de la Roşia Montană, şi mai departe

spre Zlatna şi Abrud, pe Baia de Criş şi Arieş până la poalele Apusenilor. Câteva

mii de moţi au părăsit glia strămoşească, au vândut ce brumă aveau, şi s-au

stabilit ca minerii de cărbuni pe Valea Jiului. În câţiva ani s-au proletarizat

complet. Au devenit mineri profesionişti. S-au supus. Şi-au mâncat tradiţia de

vechi revoluţionari. Sărmanul Amos Frâncul, care muri mai zilele trecute, le-a

fost bun şi curajos conducător - dar vremurile s-au schimbat. Erau altfel ele pe

când trăiau Popa Costan, Horia, Iancu şi Catarina cea mai sfântă. Catarina,

Doamna noastră, care îngrozise pe grofii lui Faţă Neagră...

Iar când aceşti moţi plecaţi de la vetre şi stabiliţi mineri la Jiu s-au trezit

după câţiva ani concediaţi ca inutili, ce

erau să facă? Unde să se ducă: au rămas

să împartă amarul cu fraţii veniţi din

Styria şi Galiţia.

Şi iac’aşa, Valea Jiului e încă

plină de şomeri. Orăşelul Vulcan e

fruntaş! Acum vreo zece ani avea 15.000

de locuitori. Azi pe jumătate. Toate minele din Vulcan, dar absolut toate,

s-au închis.

Vulcanul e azi mort. Străzile sunt deşarte. Minerii se vestejesc

prin colonii. În faţa catedralei, pe drumul principal spre Lupeni, se plimbă

grupuri-grupuri şi discută. Majoritatea prăvăliilor sunt închise, cu

obloanele de lemn de mult trase. Nici un pic de viaţă. O atmosferă de

teroare, de durere mută planează deasupra acestei aşezări omeneşti. Nici

cioclii nu mai fac treabă. Se-ndărătnicesc oamenii să trăiască în mizerie?

Aşa cel puţin ar reuşi din această tragi-comică înştiinţare lipită pe geamul

unui negustor dricar din Petroşani, şi valabilă pentru toată regiunea:

Am onoarea a aduce la cunoştinţa onoratului public dinPetroşeni şi jur că, luând în considerare criza bântuitoare generală, m-am hotărât a readuce din nou senzaţional preţurile la ARTICOLELEFUNEBRE şi mă aflu în situaţia a aranja înmormântări în următoareleclase şi cu preţurile de mai jos pentru adulţi.Şi urmează lista de preţuri, cu descripţii îmbietoare, despre soliditatea

coşciugului şi frumuseţea ornamentelor.

Minerii mor pe capete chiar în vreme de „belşug”. Accidentele îi seceră

prin galerii. Dar acum, în timp de şomaj! Acum se înregistrează cele mai diferite

mijloace de a scăpa de-o viaţă ticăloasă. Spre pildă, Ion Ciura, minerul poetului

Cotruş, n-a fost inventat de-o imaginaţie bolnavă. Faptul e autentic, Ion a vrut să

scape de mizerie, s-a-ncins cu dinamită la brâu, a legat dinamita cu fir, a dat foc

firului şi când dinamita a explodat, nici bucăţile de carne n-au mai rămas de

bietul Ion.

Dese sunt cazurile când mineri şomeri mor în accidente de muncă

provocate în „mine pe cont propriu”, create de când e lipsa de lucru. Iată, Fuzossi

fusese un miner cu vază. Apoi l-a lovit şomajul. Ca să câştige un ban, începu să

sape o galerie clandestină. Scotea de-acolo, cu mijloace rudimentare, un sac de

cărbune pe zi, pe care îl vindea în ascuns. Dar când galeria lipsită de abataj

susţinător se prăbuşi, Fuzossi fu înghiţit pentru totdeauna. Cu nevasta şi copiii.

Sunt şi fiinţe care mor prăjite. În iarna trecută doi copii orfani - tatăl lor

miner reuşise să forţeze uşile raiului - s-au culcat, într-o noapte, într-un cuptor

public, unde plita era destul de caldă. Pe străzile de p-aici sunt cuptoare de pâine

unde orice gospodar poate veni să-şi coacă pita. Când a doua zi s-a făcut foc la

cuptor, a răbufnit la cealaltă extremitate, la cotlon, miros de carne de om prăjit...

Şi asfixiaţi pot muri minerii din Valea Jiului. Sus pe „halde”. Halda este

o movilă, un deal format din cărbuni praf aruncaţi, resturi nefolositoare şi de

nevândut. În interiorul haldei praful de cărbuni arde permanent. Aşa că, până la

suprafaţă, „terenul” haldei e cald. Aici vin cei mai nevolnici, cei mai nenorociţi

dintre şomeri şi îşi fac bordeie.

În bordeiele acestea, găuri pentru troglodiţi, se intră pe brânci şi nu se

poate sta decât culcat sau pe vine. Unii mor asfixiaţi în somn, din gazele emanate

din focul de sub ei.

Desigur, puţini sunt şomerii pe care mizeria a reuşit să-i îndobitocească

în aşa hal încât să se retragă la halde. Dar, oricum, se găsesc. Şi, evident, numai

iarna, când căldura subsolului haldei îi atrage.

Acum cavernele astea de pe halde sunt pustii, dar anul trecut, când le-am

vizitat în plină iarnă, erau locuite. Am găsit atunci în una din ele un om gol,

grozav de murdar şi bărbos. Când m-am apropiat de gura bordeiului său, m-a

întâmpinat cu vorbe bolborosite şi pietre. Am fugit. Nu atât de teamă, cât de

ruşine că trăiesc şi văd astfel de sălbăticii.

„BUN NOROC!” este urarea minerilor. Ei nu spun niciodată „bună

ziua!”. Spun „bun noroc!”, se salută între ei când se întâlnesc prin galerii; „bun

noroc!” îţi spun şi când te-au întâlnit pe drum. De bună seamă că urarea asta au

învăţat-o şi o repetă de frica accidentelor din mină. O găseşti în toate cântecele

lor. Căci au şi ei cântece. Şi dintre toate, „Imnul minerilor” e cel mai expresiv,

şi cel mai dureros. E imnul muncii deznădăjduite.

O melodie sfâşietoare, creată din simfonia pasului de miner obosit, răsună

pe Vale când grupuri de robi se tânguiesc cu glas de revoltă:

„Şi când târziu, cu paşi trudiţi,

Ieşim din mină obosiţi,

Ne doare că-n lumina sa

Pământul ţine-o lume rea”.

În cântecul acesta ei blestemă lumea cea rea şi-şi urlă dorul după soare.

Lumină! Li-i dor de lumina pe care

le-o fură adâncul pământului negru.

Poate de-aceea, când moare

un miner, tovarăşii săi îi aruncă în

groapă o lampă aprinsă, lampă de

mine. Barem după moarte să aibă

parte de lumină.Aşa a fost anunţat pe prima pagină a“Şantierului” reportajul lui N Deleanu