Ziarul Vaii Jiului - nr. 805 - 14 octombrie 2011

CMYK

VINERI14 octombrie 2011

Anul IVNr. 80512 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:40Apus: 18:48

Locuieşti înAninoasa, Vulcan sau Lupeni? Solicităoperatoruluitău de cablu introducereaKapital TV!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3148 lei1$ = 3,1455 lei1₤ = 4,9357 lei

ZiarulVãii Jiului

Simota a cerut 100.000 de euro pentru Marius MareşDupă ce s-a spart uşa,

Asociaţia de Turism „Retezat” a fost evacuată

Tipar digitalSuper calitate / Cel mai bun

preţ din judeţ!Afişe, Pliante,

Calendare. Livrare rapidă.Ai ceva de tipărit!

Transmite acum cererea ta deofertă la [email protected]

Calendare personalizate 2012Vezi noua colecţie la

calendare-inscriptionate.ro

Cabana ATLAS STRAJA angajează ospătar/cameristă pe perioadă determinată. Se oferă: salariu avantajos, carte de muncă, cazare.

Condiţii: prezenţă agreabilă, seriozitate, studii medii, disponibilitate la program prelungit.

Relaţii la telefon 0761.296055

În sfârşit,

A fost înfiinţat Complexul EnergeticHunedoara

PAGINA

3

PAGINA

5

PAGINA

7

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

De acest lucru m-a asigurat, ieri, una dintrepersoanele implicate în organizarea super turneuluiMix Music Evolution, care,începând de astăzi şi pânăduminică inclusiv, se des-făşoară pe Stadionul “Central” din Vulcan.

De altfel,după cum au putut constata curioşii, celepeste 200 de tone de echipamente purtatede o coloană formată din 40 deautovehicule au ajuns la destinaţie, iarpersonalul tehnic a început deja montareaacestui adevărat Orăşel al Distracţiei. Încare, pe lângă magazine, terase cu

specific românesc, parc de distracţii,tonete cu pop-corn, kurtos-kolacs,langoşi şi clătite uriaşe, vor funcţiona uncinematograf mobil 7D, în carespectatorii devin eroii filmelor de acţiuneprezentate, şi un post de radio local. Lascena cea mare vor avea loc sesiuni deanimaţie şi jocuri şi concursuri dotate cupremii consistente.

“Vor fi trei seride spectacol de neuitat”, m-a rugat săconsemnez domnişoara cu care am statde vorbă ieri. Victor Mihalache şi CătălinMăruţă îi vor chema pe scenă peProconsul, Andreea Bălan şi Petrişor,D.J. Jungle, Elisabeta Turcu, Jean de laCraiova, Lorenna, Keo, AlexandraUngureanu, Skizzo Skillz, ŞtefaniaRareş, Cristina Darha (Trupa“Hangiţele”), Claudia Ghiţulescu (Trupa“Sânzienele”) şi Uni-K.

“Vor evoluat toţiartiştii pe care lumea-i vedepe afiş“, m-a asiguratşi a ţinut să-i asigurepe vulcănenidomnişoara AncaCiudin. A căreirugăminte de final afost aceea de aspecifica faptul că MixMusic Evolution este oiniţiativă particularăcare nu consumăfonduri din bugetullocal, iar spectacolul leeste dăruit vulcănenilorde către Primăria şiConsiliul Local alemunicipiului Vulcan.

Gheorghe OLTEANU

La Mix Music Evolution din Vulcan

Ce-i pe afiş va fi şi pe viu

La Petroşani, minorii conduc detaşat…SUNT CEI MAI HARNICI INFRACTORI

Doi minori au fost implicaţi marţi noaptea într-un spargere. Aceştiaau spart uşa unui bar şi au furat marfă de 1.000 de lei. I-a interesat alcoolul, cafeaua şi sucurile. Marfă uşor de vândut ulterior.Miercuri dimineaţă, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani,sprijiniţi de poliţişti ai Biroului de Ordine Publică, au desfăşurat o razie înzona cartierului Aeroport, de unde au ridicat patru tineri, suspectaţi decomiterea unei infracţiuni de furt calificat. Poliţiştii au stabilit că cei patrususpecţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani, din Petroşani, marţinoaptea au pătruns, în incinta barului pentru a fura. În acest caz,cercetările sunt continuate de poliţiştii Biroului de Investigaţii CriminalePetroşani cu suspecţii în stare de libertate, pentru stabilirea întregii lor ac-tivităţi infracţionale. Prejudiciul a fost recuperat în proporţie de 80%.

Pe ogorul lui Mocanu,RAIUL PROXENEŢILOR, PEDOFILILOR ŞIHOŢILOR

La Uricani toţi netoţii îşi fac de lucru şi au şi teren de acţiune, din mo-ment ce Dănuţ Mocanu, comandantul poliţiei, nu reuşeşte să facăcurăţenie prin oraş.Trei proxeneţi au fost trimişi în judecată, după ce au traficat două minoredin Uricani, pe care le-au obligat să se prostitueze. Acestea au fost duse înSadu şi obligate să se prostitueze pe sume de nimic. Cel mai mult proxeneţii încasau pentru serviciile uneia 100 de lei. Fetele, forţate să seprostitueze, au doar 16 ani. Cei trei sunt Cătălin C. , Dorina G. şi CătălinA., toţi din Vale, doar cu câţiva ani mai în vârstă decât victimele lor.Procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a celor trei tineri. Separe, totuşi, că fetele au acceptat la început să se prostitueze, dar, fiindţepuite la bani, s-au răzgândit. În momentul de faţă, cei trei sunt trimişi înjudecată la Tribunalul Hunedoara.

Miercuri,AMENZI ŞI SANCŢIUNI PENTRUTAXIMETRIŞTI

Miercuri, poliţiştii Serviciului Rutier au organizat o acţiune pe razamai multor localităţi ale Văii Jiului. Au fost oprite în trafic taxiurile,prilej cu care au fost aplicate 12 sancţiuni contravenţionale în valoaretotală de peste 8.000 lei.Taximetriştii au fost amendaţi pentru diferite nereguli constatate, cum ar fidefecţiuni tehnice grave sau lipsa unor documente. Au fost depistate douăpersoane autorizate să desfăşoare activităţi de transport de persoane înregim de taxi pe raza municipiului Vulcanului, care efectuau transport public de persoane în Petroşani. În aceste cazuri, pe lângă sancţiunea con-travenţională în valoare de 1.000 lei (fiecare), s-a dispus şi măsura sus-pendării dreptului de utilizare a autovehiculului, prin ridicarea certificatuluide înmatriculare şi a plăcuţelor cu numerele de înmatriculare. Ieri dimi -neaţă, taximetriştii încă mai stăteau cu ochii în patru pe teren şi anunţauprin staţie când „ai noştri” (Poliţia Rutieră - n.r.) erau văzuţi pe teren.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011 3ACTUALITATE

SS--aa rreeddeesscchhiiss îînnttrr--oo ffoorrmmuullăă mmooddeerrnniizzaattăă

CCEEAAIINNĂĂRRIIAA şş ii BBUUZZEE BBAARR HHootteell PPeettrrooşşaannii ..

VVăă aaşştteeppttăămm îînnttrr--oo aammbbiiaannţţăă ccăălldduurrooaassăă

aattââtt llaa pprroopprr iiuu,, ccââtt şş ii llaa ff iigguurraatt ..

BBUUZZEE BBAARR TTEEAAMM

Sâmbătă şi duminică, municipiulPetroşani va fi gazda celui mai tareTârg de Produse Tradiţionale dintrecele desfăşurate, până acum, înValea Jiului.

De fapt, a existat doar un eveniment similiar, care a avut loc în sa-lonul unui restaurant din Vulcan. Prin anvergura sa, cel deacum nu poate fi comparat deloc cu ceea ce nu doarpetroşenenii, ci toată lumea de aici, din Vale, este invitatăsă vadă. Va fi un târg mare, fiindcă la el vor fi prezenţi, pelângă producători din Valea Jiului, şi cei din judeţele Hunedoara, Maramureş, Alba, Sibiu, Arad, Cluj şi altele.Un amănunt de ultimă oră: până ieri, 25 de agenţi eco-nomici îşi anunţaseră, deja, sosirea la Petroşani.

Târgul de Produse Tradiţionaleeste organizat de Primăria municipiului Petroşani şi se vadesfăşura pe Bulevardul 1 Decembrie, în faţa Casei de Cul-tură "Ion Dulămiţă". Prin amabilitatea domnului Ioan SorinPristavu, şef Serviciu Târguri şi Pieţe la primăria petroşe-neană, am aflat că este vorba de produse tradiţionale de-rivate din lapte, din carne, produse de panificaţie, murături,must, vin, murături, gemuri, miere. La standuri şi în corturispeciale amenajate, vizitatorii vor vedea cu ochii lor cumse storc strugurii, pentru obţinerea mustului, care le esteoferit să-l consume pe loc, şi vor putea mânca tocană deoaie şi păsat, mâncăruri tradiţionale momârlăneşti, pe carePrimăria municipiului Petroşani le oferă gratis.

De altfel, ieri, joi, 13 octombrie, la Circumscripţia Sanitară-Veteri-nară şi pentru Controlul Alimentelor din Vulcan, eraupregătite 14 capete de oaie, pentru a fi trimise, spre exami -

nare, la laboratorul DSVSAdin Deva. "Este necesaracest control sanitar-veteri-nar - aflu de la dr. GheorgheCristea, medic veterinar, co-ordonator al CSVSAPetroşani şi CSVSA Vulcan-, pentru examinarea

creierului acestor animalesacrificate, pentru eventuala

depistare a encefalopatiei spongiforme transmisibile -scrapie - sau <<oaia nebună>>, cum i se mai spune. De-sigur, această examinare se face după ce au fost studiate şiexaminate cu foarte mare atenţie, din punct de vedereanatomo-patologic, carcasele şi organele".

Aşa, pentruştiinţa unora dintre dumneavoastră, care poate sunt mai in-teresaţi să ştie, în judeţul Hunedoara există 29 de produsetradiţionale atestate cu acte în regulă. Dintre acestea, 12sunt în Valea Jiului. În mare parte în vestul Văii, mai exact,fiindcă, din cele 12 societăţi comerciale la nivel de judeţ,atestate pentru aceste produse tradiţionale, 6 sunt din ValeaJiului. În partea de vest a Văii, repet, fiindcă, aşa cum mi-aconfirmat şi domnul doctor Gheorghe Cristea, în aceastăparte a Văii Jiului a existat o mai mare şi constantă preocu-pare în acest sens.

Organizatorii sperăca târgul de sâmbătă şi duminică să aibă efectul scontat deei asupra celor care-l vor vizita. Dacă, într-adevăr, va fiaşa, tot astfel va fi primit, de către participanţi, şi un alteveniment pe care primarul Tiberiu Iacob-Ridzi îl are învedere pentru luna decembrie a acestui an. Deocamdată, numă întind prea mult şi spun doar că este vorba de un târg cuproduse tradiţionale specifice sărbătorilor de Crăciun şi deAnul Nou. Restul se va vedea peste două luni.

Gheorghe OLTEANUÎn şedinţa de Guvern de miercuri 12 oc-tombrie, Executivul a adoptat douăhotărâri privind unele măsuri de reorga-nizare a producătorilor de energie elec-trică de sub autoritatea MinisteruluiEconomiei, Comerţului şi Mediului deAfaceri, prin înfiinţarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara S.A. şi a Complexului Energetic Oltenia S.A., aanunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

Necesitatea înfiinţării complexelorActele normative au fost adoptate, conformsurselor guvernamentale, ca urmare a fap-tului că „în prezent, în România nu existăcompanii de electricitate pe bază de huilă şipe bază de lignit care să fie suficient demari pentru a putea să participe în proiecteregionale şi internaţionale, în beneficiulpieţei din România. Rezultatele analizelorefectuate arată că două companii de aceastămărime vor permitedezvoltarea cu succesa acestor tipuri deproiecte”. Cele douăcompanii integratevor avea o cotă depiaţă suficientă pentrua asigura masa criticănecesară şi prin di-mensiunile lor vorputea activa cu succesîntr-o piaţă regionalăcompetitivă.De asemenea, creareaunor societăţi integrate la nivel regional, cevor include în structurile lor capacităţi im-portante de producţie, activităţi defurnizare şi de mentenanţă, le va permiteacestora să profite de beneficiile obţinuteprin implicarea în toate etapele lanţului valoric energetic. Societăţile nou-înfiinţatevor încuraja dezvoltarea concurenţei pepiaţa energiei din România.

Modalitatea de înfiinţare acelor două complexeComplexul Energetic Hunedoara se va înfi-inţa prin fuziunea societăţilor Electrocen-trale Deva şi Electrocentrale Paroşeni şi vaavea ca obiect principal de activitate pro-ducerea, furnizarea energiei electrice şi ter-mice, precum şi exploatarea minelor dehuilă. Acest complexul energetic preiatoate drepturile şi toate obligaţiile fostelorsocietăţi comerciale supuse fuziunii şi vaparticipa la licitaţia ce va fi organizată pen-tru achiziţionarea activelor viabile dinCompania Naţională a Huilei. E vorba despre minele Lonea, Livezeni, Lupeni şiVulcan, Unitatea de Exploatare şi Prepararea Cărbunelui, Staţia Minieră de Salvare şipartea administrativă a CNH.Complexul Energetic Oltenia se va înfiinţaprin fuziunea următoarelor companii: Soci-etatea Naţională a Lignitului Oltenia, Com-plexul Energetic Turceni, ComplexulEnergetic Craiova şi Complexul Energetic

Rovinari. Obiectulprincipal de activi-tate al noului com-plex va fiproducerea şifurnizarea energieielectrice, termice,precum şi ex-ploatarea minelor şicarierelor de lignit.„Complexul Ener-getic Hunedoara,cât şi ComplexulEnergetic Oltenia se

vor constitui în conformitate cu prevederileLegii nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare”, a mai precizatpurtătorul de cuvânt al Guvernului. Toto-dată, Ioana Muntean a afirmat că în urmaimplementării acestui act normativ, princrearea de noi entităţi juridice, nu se realizează disponibilizări de personal.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

„Prin includerea în acest complex a activităţilor viabile de exploatare a huileidin Valea Jiului se creează cadrul necesarfuncţionării în bune condiţiuni a activităţii de exploatare. Am convingereacă prin realizarea acestui complex,judeţul Hunedoara va deveni un jucătormai important în sectorul energeticnaţional, şi că se vor crea astfel premiselepentru dezvoltarea acestei activităţi”, adeclarat prefectul judeţului Hunedoara,Attila Dezsi.

În sfârşit,

A fost înfiinţat ComplexulEnergetic Hunedoara

Surpriza primarului Tiberiu Iacob-Ridzi:

Primul Târg cu Produse Tradiţionale din Petroşani

Deveanul Bogdan Juratoni,singurul pugilist român cali-ficat, până acum, laJocurile Olimpice Londra2012, graţie medaliei debronz obţinute la Campi-onatul Mondial de la Baku,şi-a propus câştigareamedaliei olimpice de aur.

Noul star al boxului românesc, Bogdan Ju-

ratoni, legitimat la Dinamo Bucureşti, se

află în aceste zile într-o scurtă vacanţă

acasă, la Deva. Tânărul de 21 de ani, care a

obţinut prima medalie mondială pentru

boxul tricolor după o pauză de şase ani, a

venit în oraşul de la poalele

Cetăţii să-şi revadă familia şi

prietenii.

E prietenos şi dornic să îm-

părtăşească tuturor din visele

sale, dar în acelaşi timp este cu

picioarele pe pământ.

„Nici nu îndrăzneam să visez

la medalie. Meciurile au fost

cumplit de grele, în speciale

cele cu cubanezul şi armeanul.

Am avut emoţii mari, ca orice

sportiv la început de drum.

Cred că am prins un vârf de

formă şi am reuşit aceste vic-

torii surprinzătoare. Păcat că în

semifinale am fost surprins de acea lovitură

a ucraineanului, pentru că poate luam

aurul”, a spus Bogdan.

Sportivul a confirmat încă o dată că nicio

performanţă nu-i posibilă fără muncă, in-

diferent de gradul de talent, şi s-a dovedit

inteligent şi diplomat în evaluarea antreno-

rilor săi. „Am muncit foarte mult şi foarte

atent, în special într-un stagiu desfăşurat la

Câmpulung la casa antrenorului Mircea

Simon. Acesta e un fost boxer medaliat cu

argint la olimpiadă şi e prieten cu maestrul

meu de la Dinamo, Napoleon Gheorghe.

Amândoi au scos untul din mine la antrena-

mente, iar efectele s-au văzut în ring. Sunt

conştient însă că şi lecţiile primite de la

antrenorii din Deva, Silviu Vulc şi Ioan

Olteanu, şi chiar cele de la primul meu

antrenor, nea Piţi, pe care nici nu mai ştiu

cum îl cheamă cu adevărat, au avut rolul

lor la obţinerea acestei medalii. Şi poate au

contat într-un fel şi cei doi ani de atletism

făcuţi cu mama, înainte de a începe boxul.

Toate au format un puzzle care a avut ca

rezultat această medalie”, a spus Bogdan.

„Am câştigat încredere în mine, dar nu mi

s-a urcat succesul la cap şi

sper să rămân acelaşi sportiv

simplu, muncitor şi fără fiţe.

Am primit deja un premiu

de 10.000 de lei din partea

preşedintelui Federaţiei

Române de Box, Rudel

Obreja, şi aştept premiile de

la COSR şi MTS. Am avut

şi o întâlnire cu Victor Leu

şi mi-a promis şi el sprijin

financiar. Nu mă interesează

prea mult banii, ci aştept să

încep pregătirea pentru

Olimpiadă, pentru că îmi

doresc medalia de aur. Programul îl va

face antrenorul meu Napoleon Gheorghe,

pentru că el e capul în echipa noastră, iar

eu îl voi respecta cu sfinţenie. Trebuie

să-mi îmbunătăţesc rezistenţa şi forţa, pen-

tru că după primele meciuri de la Mondiale

eram sleit, şi chiar şi acum sunt cam tras la

faţă. Trebuie să-mi obişnuiesc organismul

să-şi revină în maximum 24 de ore după

un meci greu. Eu am un stil de a boxa

similar cu al lui Doroftei şi Mike Tyson în

care dau şi primesc multe lovituri, aşa că

orice meci înseamnă un consum mare de

energie. Sunt dispus la sacrificii şi eforturi,

pentru că vreau să obţin aurul la

Olimpiadă. Apoi, după un succes la

Jocurile Olimpice, voi lua în calcul şi

ofertele de trecere la profesionism”, a mai

spus Bogdan Juratoni.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

În vederea extinderii activităţii, Ziarul Văii Jiului, Kapital TV şi Kapital FM angajează 3(trei) redactori cu expe-rienţă relevantă în domeniu Se oferă salariu motivant,bonusuri şi şansa de afirmareîntr-un trust media în plină expansiune. Persoanele interesate pot trimite CV la e-mail: [email protected]. Numai candidaţii conside raţi eligibilivor fi contactaţi. Vă mulţumim.

Hotel Palace angajează

ospătari, recepţioneri, ajutori bucătari.

Tel. 0751.199100,0751.199103.

Căsuţa Albastră angajează vulcanizator cu

experienţă. Relaţii la telefon

0723.347852

La Campionatul Mondial de la Baku, Bogdan Juratoni a fost învins în semifinale de ucraineanul Evgheni Khirtov, după un meci oprit de arbitru înrunda secundă, din cauza unei lovituri lacap încasată de devean. În optimile de finală, Bogdan a trecut de vicecampionulolimpic de la Beijing, cubanezul EmilioCorrea, iar în sferturile de finală, deveanul a dispus de vicecampionulmondial Andranik Hakobian (Armenia),cu 21-17.

Vrea aurul olimpic

Miculescu, golgheter înjudeţeanăEchipa de fotbal CS Vulcan este pe val. Liderul diviziei judeţene are pe lângă cele 8 vic-

torii mari şi tari şi cel mai prolific jucător al campionautlui. Astfel, jucătorii Alin

Miculescu de la CS Vulcan şi Codruţ Mihăilă de la Aurul Brad, ambii cu câte cinci goluri

marcate, sunt golgheterii Ligii a IV-a Hunedoara - seniori după primele opt etape dispu-

tate, în timp ce Florin Palade (CS Vulcan) este cel mai prolific jucător din campionatul

juniorilor cu 12 goluri marcate în şapte jocuri, urmat de Adrian Stamatin (CNS Cetate

Deva), cu 10 goluri. Jucătorul Olimpus Pop (Cetate Răchitova) cu şase goluri este gol-

gheterul seriei I a Ligii a V-a Hunedoara, iar Alin Bucoviceanu (Victoria Dobra) şi Attila

Săutean (Sprint Luncoiu de Jos), ambii cu câte cinci goluri, sunt cei mai buni marcatori ai

seriei a II-a.

Suporterii hunedoreni sărbătoresc 90 de ani de la înfi-inţarea Corvinului, echipa de legendă a Hunedoarei.Aniversarea are în program o expoziţie de fotografieorganizată la Centrul Recreaţional. Expoziţia vacuprinde 90 de imagini realizate pe parcursul celor 90de ani de fotbal hunedorean şi cu acest prilej va filansată şi o revistă aniversară, care cuprinde articole şiimpresii semnate de Nicolae Stanciu, Mircea Lucescu,Romulus Gabor şi Fănuş Neagu. Microbiştii vor putea vedea sâmbătă, de la ora 15:00,un meci Old Boys de zile mari între generaţiile anilor`80 ale Corvinului şi ale echipei U Cluj.Vor fi văzuţi latreabă Alexa, Dumitriu, Petcu, Dubinciuc, Colesniuc,Mitrică, Bordean, Mateuţ, Andone şi mulţi alţii. „Credcă acum vreo 30 de ani l-am văzut prima dată pe Mişa,la juniori. Eu jucam la Jiul, el – la Corvinul, iar prima

noastră întâlnire a fost ca adversari. După patru etapem-am transferat şi eu la Hunedoara şi am devenitcolegi. Eram nişte copii cu toţii, de 15-16 ani… În aceiani se juca un fotbal deosebit la Hunedoara. În cele dinurmă am devenit prieteni. Ne petreceam şi timpul liberîmpreună. Am trecut şi prinbune, şi prin rele. Când măgândesc la el, chiar şi înfrân-gerile îmi par frumoase”,spunea Romulus Gabor. Duminică, de la ora 13:00, suporterii vor ţine un moment de reculegere la mor-mântul acestuia, care va fiurmat de o slujbă religioasă depomenire.

Săptămână de săp-tămână, jucătorii,antrenorii dar şi oficialiidin fotbalul mic sunt luaţila „puricat” de către Aso-ciaţia Judeţeană de Fot-bal Hunedoara, care nuiartă nici cea mai micăabatere. Dar iată cesancţiuni s-au mai dat:

Jocul CS Vulcan - Minerul Teliuc

(Liga IV Seniori)

- jucătorul HUI CORNEL (MinerulTeliuc) - 3 jocuri suspendare şi 150 leipenalitate sportivă pentru jigniri adusearbitrului;

Jocul CS Inter Petrila - Aurul Certej

(Liga IV Seniori)

- jucătorul ROMAN DANIEL (AurulCertej) - 1 joc suspendare şi 25 lei pe-nalitate sportivă pentru primirea celuide-al doilea avertisment în cursul jocu-lui;Jocul Minerul Aninoasa - Zarandul

Crişcior ( Liga IV Seniori)

- jucătorul C.R. (Minerul Aninoasa) - 2 jocuri suspendare şi 35 lei penalitatesportivă pentru atac violent asupra unuiadversar în lupta pentru minge;- jucătorul B.A.(Minerul Aninoasa) - 2 jocuri suspendare şi 40 lei penalitatesportivă pentru lovirea cu palma a unuiadversar când jocul era oprit;Jocul Streiul Baru - Cerna Lunca

Cernii ( Liga V Seria 1)

- jucătorul POPA FLORIN (StreiulBaru) - 1 joc suspendare şi 15 lei penali-tate sportivă pentru primirea celui de-al

doilea avertisment în cursul jocului;Jocul Primavera Deva- CFR Simeria

(Juniori D Valea Mureşului)

- jucătorul V.F.C. (Primavera Deva) - 1 joc suspendare pentru primirea celuide-al doilea avertisment în cursul jocu-lui;- antrenorul MOŞ IOAN(Primavera Deva) - 6 jocurisuspendare şi 150 lei penali-tate sportivă pentru injuriiaduse arbitrului;Jocul Clubul Jiul Petroşani

- Pro Fotbal Petroşani

(Juniori D Valea Jiului)

- antrenorul KANDUTHCOSMIN (Pro FotbalPetroşani) - 6 jocuri sus-pendare conf. art. 65.a din RDşi 150 lei penalitate sportivăconf. Anexei 4 din RD al AJF,pentru injurii aduse arbitrului.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Jucătorii şi antrenorii din Vale, „arşi” din nou la buzunar

Corvinul, la 90 de ani de la înfiinţare,cu Andone şi Mateuţ într-un mecidemonstrativ

Naţionalele de nataţie, totla HunedoaraCampionatului Naţional de înot în bazin scurt pentru seniori şi juniori se va desfăşura şiîn acest an tot la Hunedoara, au stabilit oficialii Federaţiei Române de Nataţie. Com-petiţia va avea loc în perioada 17-20 noiembrie, iar Bazinul de la Hunedoara îşi confirmăastfel rolul de gazdă tradiţională a acestui eveniment, întrucât ediţia 2011 este a şapteaconsecutivă care va avea loc la Hunedoara. Nataţia hunedoreană va fi reprezentată laacest concurs de sportivii de la CSS Hunedoara.

Simota a cerut 100.000 deeuro pentru MareşOficialii echipei FC Vaslui, din Liga I, au dorit să-l achiziţioneze pe jucătorul de doar 15ani al echipei Jiul, Marius Mareş. Transferul acestuia a căzut pe ultima sută de metri datfiind faptul că Jiul ar fi cerut o sumă prea mare chiar şi pentru buzunarul lui Adrian Porumbiu, care, culmea, este tocmai naşul de cununie al patronului jiulist Alin Simota.„Mareş este un jucător bun, dar s-a cam pierdut. Suma de 100.000 de euro mi s-a părutexagerată. Avem zeci de tineri talentaţi în România care se pierd din această cauză şi nujoacă pe nicăieri”, a declarat vicepreşedintele Vasluiului, Ion Danciu.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

În România şi, evident, şi în judeţul nos-tru se află în derulare o serioasă cam-panie care este focalizată pe posibilitateade prevenire a cancerului, şi are sloganul„Cancerul poate fi prevenit!”.

Obiectivele campanieiScopul declarat al acestei campanii esterezumat astfel de către specialişti: „În con-textul dezbaterii unei Strategii naţionale şia planului de acţiune pentru programele de

screening vizând depistarea precoce a cancerului de col uterin, sân şi canceruluicolorectal, ce urmează să fie discutată, con-tinuarea activităţilor de IEC a populaţieipentru a adopta comportamente care săprevină factorii de risc pentru cancer şi iniţierea activităţilor pentru a o conştientizacu privire la importanţa participării la pro-gramele de screening ce urmează a fi orga-nizate de Ministerul Sănătăţii.”Obiectivele campaniei ar fi creşterea

nivelului de informare şi conştientizare apopulaţiei ţintă privind factorii de risc pen-tru cancer, informarea privind tipurile decancer care pot fi prevenite şi / sau depis-tate precoce prin teste de screening, dis-cutarea, revizuirea şi adoptarea Strategieinaţionale şi a planului de acţiune pentruprogramele de screening vizând depistareaprecoce a cancerului de col uterin, sân şicancerului colorectal.La nivel judeţean, activităţile campanieivor fi postate pe site-ul Direcţiei de Sănă-tate Publică (D.S.P.) a judeţului Hunedoara- asphd.ro. Mai mult, D.S.P. Hunedoara vaorganiza şi o conferinţă de presă pe aceastătemă, iar în cadrul campaniei există chiarun concurs, cu premii, pentru eleve, cu ti-tlul „Vaccinarea HPV nu are riscuri”. Tot înaceastă perioadă vor fi distribuite materialeinformative în localităţile judeţului.

Un rău cu care trebuie luptatLa nivel mondial, cancerul determină unuldin opt decese, mai mult decât SIDA, tu-berculoza şi malaria la un loc. În fiecare an,peste 12 milioane de persoane sunt diag-nosticate cu cancer şi 7,6 milioane oamenipierd lupta cu boala, iar fără îmbunătăţirimajore, multe din cancerele prevenibile şicurabile vor continua să ucidă. Se es-timează că 40 la sută din cancere pot fi pre-venite. Riscul de cancer poate fi redus prin

câteva măsuri simple: alimentaţie variată şisănătoasă, menţinerea greutăţii corporalenormale, activitate fizică regulată, limitareaconsumului de alcool, renunţarea la fumatşi evitarea expunerii la fumat pasiv,evitarea expunerii excesive la soare, prote-jarea împotriva infecţiilor care pot deter-mina cancer.Datele statistice din ultimii ani situeazăRomânia printre ţările clasate pe un locmediu în ceea ce priveşte rata standardizatăa mortalităţii în rândul statelor membre aleUniunii Europene, cu ratele incidenţei şiprevalenţă cele mai mici - dar cu tendinţăcrescătoare. Există tendinţa la creşterelentă, dar progresivă a îmbolnăvirilor şi amortalităţii prin cancer, valabilă pentrumediile urban şi rural şi ambele sexe, cuprecădere la cel masculin. Din punctul de vedere al structurii morbi-dităţii şi mortalităţii, pe sexe, în raport culocalizarea tumorală, statistici recente aratăurmătoarele:La bărbaţi, pe primul loc al ratelor de mortalitate prin cancer se situează cancerulbronhopulmonar, urmat de cancerele colorectal, de prostată, de stomac, vezicăbiliară şi bolile maligne de sistem.La femei, prima cauză de deces prin tumorimaligne este cancerul mamar, urmat, cafrecvenţă, de tumorile maligne ale aparatu-lui genital (col uterin, corp uterin, ovar), decancerele colorectal, bronhopulmonar, bolile maligne de sistem.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 20116 ACTUALITATE

www.zvj.ro

CMYK

Şase proiecte, începuteanul trecut sau anulacesta, au fost finalizatepână acum la Petrila. Ultimul a fost dat în folosinţă chiar ieri.

Siguranţa cetăţenilorIeri, 13 octombrie, a fost recepţionată lu-crarea care a vizat proiectul derulat prinP.O.R., prin MDRT: montarea a 40 decamere de supraveghere, pe porţiuneaCap de linie Petrila, Cap de linie Lonea,în vederea siguranţei cetăţenilor şi ascăderii infracţionalităţii din oraş. Vă informăm că luni se va face şi recepţialucrărilor de pe strada Republicii.

Încă 3 proiecte în lucruDeşi din acest an au mai rămas doar treiluni, la Petrila mai sunt în derulare treiproiecte, din care două sunt aproape de fi-nalizare.Proiectul de reabilitare a Casei de Cultură„Ladislau Schmidt”, a cărui finalizare epreconizată în noiembrie. Reabilitarea ter-mică a blocurilor de locuinţe 18, 23 şi 27din Cartierul 8 Martie este al doileaproiect. Este vorba de 200 de aparta-mente, din care câte 40 la blocurile 18 şi23 şi 120 de apartamente la blocul 27.„Pe data de 19 octombrie se face recepţia

lucrărilor de la blocul 18, urmând ca înluna noiembrie să recepţionăm şi lucrărilede la celelalte două blocuri. Mă bucur că200 de oameni vor suporta frigul dinaceastă iarnă mai bine, cu un confortsporit de căldură în apartamente. Sper cala anul să mai prindem astfel de lucrări”,ne-a declarat primarul Ilie Păducel.Referitor la prevederile noului Cod Fis-cal, în ceea ce priveşte scutirea pe şapteani de la impozit sau reducerea impozitu-lui cu un anumit procent pe o perioadămai mare la proprietarii de imobile careşi-au făcut reabilitarea termică pe cheltu-ială proprie, primarul este de părere căvarianta a doua este mai bună pentrubugetul local: „Trebuie să ţinem cont deinfluenţele pozitive şi negative ale veni-turilor de la buget din fiecare an. Acum,ţinând cont de situaţia banilor care ar fitrebuit să vină de la CNH, aproape treitrimestre au lipsit, dar şi de toată con-junctura economică şi socială prin caretrece ţara, lumea pe plan mondial, cred căn-ar fi bine să mergem pe varianta cuşapte ani scutire de impozit pe imobil,deoarece impactul negativ pentru bugetullocal ar fi prea mare. Cred că varianta cureducerea acestui impozit, pe o perioadămai mare de ani, ar fi cea mai bună pen-tru toată lumea. Cred că şi cetăţenilornoştri le-ar conveni mai mult ca pe o perioadă mai lungă de timp să aibă o re-ducere semnificativă”.În fine, al treilea proiect este extinderea

clădirii unităţii de învăţământ. Însă fi-nalizarea sa, anul acesta, este incertă: „Nusunt sigur că vom termina această lucrareanul acesta, deşi noi ne-am dori asta, ca şicadrele didactice sau elevii. Constructorulare posibilităţi organizatorice şi tehnice,problema mare e că n-avem noi să plătim.Am apelat deja la ministrul Funeriu,rugându-l ca ministerul pe care îl conducesă ne ajute. Încă n-am primit răspuns, maiaşteptăm, să vedem. Dacă trebuie, voirelua această rugăminte”.

Alte investiţii majoreÎn privinţa altor investiţii majore aflate înderulare pe raza localităţii Petrila, dar cutermen de finalizare în 2012 şi 2013, amintim: proiectul ADI Apa Serv ValeaJiului (la care s-a dat startul chiar de laînceputul săptămânii acesteia şi carevizează extinderea reţelei de apă potabilăşi a canalizării în zone unde aceasta n-aexistat niciodată - colonia Brătianu de exemplu, dar şi Jieţul, Taia sau alte localităţi aparţinătoare; proiectul de re-abilitare integrală a 54 de străzi şi aleipietonale adiacente, prin fonduri de laMDRT; finalizarea construcţiei de laCăminul Cultural Jieţ şi dotarea acestuia.De partea cealaltă, Ministerul Transpor-turilor a rămas dator cu un proiect esenţial, DN 7A, drumul care leagăPetrila şi Cheile Jieţului de marginea dehotar, spre Vâlcea.

Corneliu BRAN

Petrila

Ieri s-a mai finalizat un proiect

� Montarea a 40 de camere de supraveghere de la Cap de linie Petrila -Cap de linie Lonea

Campanie de prevenire a cancerului

După cum aminteam înediţia noastră de ieri, laHaţeg, o asociaţie, careocupa fără acte un spaţiuaparţinând comunităţii lo-cale, a fost anunţată că va fievacuată. Evacuarea a avutloc aşa cum fuseseanunţată, în cursul zilei deieri, comisia de evacuarefiind nevoită, din cauza re-fuzului reprezentanţilor Aso-ciaţiei de Turism „Retezat” de apărăsi locaţia, să forţeze intrarea.

Primarul Haţegului spune că întreaga operaţiune a

fost perfect justificată şi s-a făcut în conformitate cu

prevederile legale: „Acţiunea de astăzi de 13 octom -

brie (ieri - n.r.), aceea de evacuare a asociaţiei

dintr-un spaţiu al comunităţii în care oricum stăteau

fără forme legale, a fost o acţiune absolut justificată

şi făcută respectându-se toate procedurile prevăzute

de lege. De fapt, la faţa locului s-a deplasat o în-

treagă comisie, inclusiv cu reprezentanţi ai Jan-

darmeriei şi Poliţiei. Şi, deşi fuseseră anunţaţi despre

procedura de evacuare, cei de la asociaţie au refuzat

să se conformeze, mai mult refuzând chiar şi accesul

comisiei în spaţiul respectiv. Pentru că nu au răspuns

rugăminţilor repetate ale comisiei de a elibera acel

spaţiu, am fost nevoiţi să forţăm uşa şi să preluăm

spaţiul care ne aparţine de drept. Trebuie să

reamintesc faptul că decizia de evacuare a avut la

bază faptul că spaţiul respectiv era folosit drept o

magazie şi, mai mult, dacă ziua nici măcar nu era

nimeni pe acolo, seara se întâmplau şi unele lucruri

despre care nu ţin să vorbesc acum. Oricum, Primăria

Haţeg a depus deja un proiect ce vizează deschiderea

unui centru de informare turistică pentru Ţara Haţe-

gului, pe bani europeni, iar în centrul respectiv vor fi

cooptaţi inclusiv meşteşugari şi artizani din zonă,

care vor putea astfel oferi

lucrările lor.

De asemenea, în spaţiul

eliberat intenţionăm să

amenajăm o galerie de

artă pentru artiştii plastici

din Ţara Haţegului, ca

sprijin pentru creatorii

noştri”, ne-a declarat

Nicolae Timiş, primarul

oraşului Haţeg.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011 7DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

CMYK

VVăă aannuunnţţăămm ccăă Restaurantul Rustic eessttee îînncchhiiss ppeennttrruu rreennoovvaarree..

VVăă aaşştteeppttăămm aallăăttuurrii ,, llaa nnoouullRestaurant PALACE, ccuu aacceelleeaaşşii sseerrvviiccii ii

ddee bbuunnăă ccaall ii ttaattee:: mmeenniiuull zzii lleeii ,, mmâânnccaarree gguussttooaassăă,, pprroommppttiittuuddiinnee eettcc..

PPeennttrruu rreezzeerrvvăărrii ppuutteeţţii ssuunnaa llaa:: tteell .. // ffaaxx::00225544//554400..004400,, 00775511..119999110077 -- Palace.

După ce s-a spart uşa,

Asociaţia de Turism„Retezat” a fost evacuată

Observam în articolul tre-cut, că un simptom alregimurilor naiv-autoritareeste obiceiul de a„împinge" în prim-planulpolitic femei, în generaldrăguţe. Alt simptom estemegalomania. Un tip spe-cial de megalomanie, încare prostia, lăcomia şisărăcia şi alte cu desinenţa„ia” sunt amestecate şi exacerbate.

În general, săracul e şiprost. De o prostie au-toironică. Dovadă că încasele dărăpănate stauplasmele cele mai scumpe.

Ultima manie a regimului marinelului deapă dulce este plantatul de mari stadioane.Frumoase, e drept, dar care costămult şi, în bunul obiceidunărean, cam de trei oripe cât ar face la o naţi-une întreagă la diblă.Asta după ce a trecutmoda ctitoritului detrei biserici pe co-mună, de catedralaneamului, parcuri înpăduri, stadioane înpantă, în genere, cam totce visează noaptea madamLenţi şi plăteşte ziua cu baniinoştri. Scopul unic nu e acela de a ajuta laridicarea spirituală a poporului, ci mult maiprozaic: de a-i fideliza pe nişte primari. Se pare că megalomania e contagioasă: aud

că vecinii noştri de la nordridică un stadion de 70.000de locuri. Şi ei au avut oblondă! Acum e aproape deun loc ce menţine tenultânăr! Se ia?!Acum o săptămână, mamapleacă la ora nouă din Călui,nu cu ambulanţa, cum ar fifost firesc în orice stat nor-mal, ci cu o banală Dacie,din producţie autohtonă.Fabricată în uzinele încăfără lacăt pe poartă. La spi-talul din Balş-City, stă vreocinci ore, timp suficient cadomnii doctori să selamenteze pe lângă targă: n-au nici... nici... Şi cum săpui măcar un diagnostic...Dacă n-ai nici... nici...?!Ceea ce e aproape firesc pentru un dispensarcare s-a numit şi se va numi pe nedrept spi-tal. Ca majoritatea instituţiilor sanitare dinţara asta, se pare veşnic nefericită. La oreledouă post-meridian, mama ajunge la dejacelebrul Spital din Slatina. Unde era meci:vreo sută de pacienţi, veniţi din toatecolţurile judeţului şi nu numai, asaltau Ur-genţa deservită de câţiva medici aproape

baricadaţi. Are noroc: la unu şi jumă-tate noaptea, adică după aproape

douăsprezece ceasuri, timp încare, probabil, alţi nenoro-

ciţi ai sorţii deja„căzuseră” în luptainegală şi fuseseră dejaînmormântaţi, iar câţivadoctori luaseră câmpii de

surmenaj, mama îşi vedevisul cu ochii: e, în sfârşit,

internată. Stă două zile în spi-tal, nu mai mult: alte valuri de pa-

cienţi nervoşi aşteptau afară, după care,vorbeam de mama mea personală, dacăîntre timp aţi uitat, revine pe gloriosul plaial Căluiului, cel înecat în gloria FraţilorBuzeşti şi al lui nea Mişu Voievod. A doua

zi dimineaţa, are aceleaşi simptome.Coana Lenţi n-are nicio vină! Dânsa ţineloc de zece miniştri, cel puţin după fondurişi fund e şi cadru universitar! Nici viteazulmarinel, şeful dumneaei, sau invers!, nu arevreo vină! Eu şi amărâtul ăsta de popor amdesfiinţat spitalele, în loc să le îndesim, săle utilăm cu aparatură modernă şi să le populăm cu medici buni. Şi binişor plătiţi. În urmă cu o jumătate de veac, iapa lui neaMişu Viteazu a izbit cu copita (cronicile nuspun de ce era nervoasă, aşa sunt femeile?!)şi din pământ a „sărit” un izvor. Cel puţinaşa spune legenda, da' parcă nu te mai poţilua nici după ceasornicul din turnul Lon-drei, dar după o legendă, şi aia românească!(Ce-am mai lungit fraza asta, am maniafrazelor lungi, mai ales când vorbesc de ofemeie frumoasă, cum e madam Lenţi, saucum crede ea că e!). Aşadar, pe acel loc,unde abia peste 500 de ani avea să se nascăşi nefericitul scriitor Gheorghe Truţă,marele voievod a ridicat, cu mâna fraţilorBuzeşti, că doar nici marinelul nu facenimic singur!, celebra Mănăstire Căluiu.Dar, să nu uităm: în acele vremuri, mănăs -tirea era cetate de apărare, spital şi cantină,chiar şi stadion! Echivalent, pe locurileunde madam Lenţi izbeşte cu tocurile decinci mii de parai, în asfalt, apar, ca dinbasm, stadioane, parcuri, cazinouri şi veceuri publice.Numai că lipicioasei blonde nu i-a explicatnimeni ce înseamnă un truism (poate-i ex-plică alt înţelept, Funeriu, din dicţionarulcu... exactitudini!), care sună cam aşa: unpopor ca să trăiască trebuie mai întâi să numoară. Aşa că, înainte de a-i ctitori biserici,stadioane şi toalete, evident publice, trebuiesă îi faci spitale. Sau măcar să nu le dărâmipe cele care sunt! Pentru că nu eu, ci însuşiDumnezeu e autorul următorului truism:înainte să mergi la biserică, treci pe la spi-tal! Dacă mai apuci! Madam Lenţi crede căştieeee!Ce?!Cine va câştiga viitoarele alegeri!Vă spun eu: Nimeni. Pentru că ipostazeleunui Nimeni grandios bântuie azi politichiaromânească.

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011

www.zvj.ro

07.00 – INFOTEXT

10.30 – EXCLUSIV

cu Tiberiu VINŢAN (R)

12.00 – CĂTĂLIN DOCEA

DIRECT (R)

16.30 – DESENE ANIMATE

17.15 – INFO KAPITAL

17.50 – FILM ARTISTIC

18.30 – VERDE-N FAŢĂ

cu Corneliu BRAN

(emisiune transmisă simultan şi la

Kapital FM – 92,5 FM)

20.00 - INFO KAPITAL


DIRECT (I)



22.00 – INFO KAPITAL


DIRECT (II)



23.30 – FILM ARTISTIC

01.15 – INFO KTV (R)

01.45 – INFOTEXT

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil1 (un) an care conţine Semnăturăelectronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-TokenPro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare aoricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro(fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

OCAZIE.Închiriez hală industrială –310 mp, situată în Petroşani,zona Dărăneşti (lângă fostastaţie de carburanţi auto).Negociabil.

Relaţii la telefon 0744.825.125.

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Ultima călătorie cu trocariciul sau Ipostazelelui Nimeni

În ediţia trecută, amprezentat Festivalul„Eterna epigramă”,care s-a desfăşuratîn perioada 23-25septembrie, la Cluj.Una dintre temeleconcursului a fost„M-am suit în DealulClujului”. Vă invit săurcaţi, alături decâţiva epigramişti, peFeleac, să priviţi deacolo, cu haz,necazurile cu care neconfruntăm!

Grigore Chitul (Bistriţa)

Dorinţa organizatorilorfestivaluluiGrupaţi în câteva autocare,Epigramişti neîntrecuţi în rimeSă ne urcăm pe deal cu mic, cumare!(Măcar aşa să fim la înălţime...).

Medicină naturistăLa inimă, ca să-mi găseascăleacul,Am fost în Cluj la doctor - sămă vadă,Şi el mi-a zis să urc mai desFeleaculCă-s nişte... poame bune prinlivadă!

Pe aripile amoruluiUrcând cu BMW-ul până sus,La mândra mea cu ochii-adâncica marea,Prin serpentine doru-n zbor m-adusŞi-apoi la vale, tot aşa, ...Salvarea!

Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)

Afacere de familieNe duceam cu carne macrăLa o nuntă - zeci de porţii;Cum suiam cam greu, pe soacrăAm lăsat-o-n Curba Morţii.

Unui clujean plecat laBucureşti cu treburiimportanteCând vine-acasă, în Ardeal -Mai rar, că are trebi, mulţime -Se-opreşte-oleacă sus în Deal,Spre-a fi şi el la înălţime.

GhinionVeneam cu soacra din FeleacŞi n-aveam frâne, ce să fac?

Acu’ sunt praf motorul, tabla...Mă duc la cimitir. Cu... RABLA.

Laurenţiu Ghiţă(Bucureşti)

Mare om, mare caracter!Eram la Cluj, (un miting pe Ardeal),Şi când strigam şi eu mai mult, cu foc,A trebuit să sui pe-un vârf de deal,Că nu vedeam nimic de domnul Boc!

Mesajul statuii lui AvramIancu din ClujDe pe culmea piedestalului,Pe acei ce vor Ardealul,Îi trimite-n vârful dealului,... Unde-şi ţine dânsul calul.

Nu mă sui pe dealuri, cănu e rentabilÎn mod naiv şi natural,Întreb şi eu, din poartă-n poartă:Când munţii noştri aur poartă,De ce să urc pe-un simplu deal?

Constantin Iuraşcu-Tataia(Iaşi)

Afirmaţie fără temeiChiar cocoţat pe dealul ClujuluiSă perorezi, cu argumente tari,Nu te va crede nimeni dacă spuiCă ungurii ar fi majoritari.

Autostrada BechtelDe judeci cu mai multă agerime,Autostrada Bechtel, presupui,S-a perfectat pe dealul Clujului,Căci costurile sunt la înălţime.

Întrebare legitimăEu presupun că de mirare nu-i,Când, după cină ţi-ai sorbitconiaculŞi-apoi te urci pe dealulClujului,Să te întrebi: n-o fi cumvaFeleacul?

Dan Norea (Constanţa)

S-a întâmplat la ClujCu Venus m-am urcat pe dealŞi nu mai intru-n amănunte,Avea un corp fenomenal!Dar ce zic deal... era chiarmunte.

La înălţimeSus, în deal, pe o cărare,Am urcat aşa, agale,Către cramă; la plecare,Erau trei cărări la vale.

Geneza unui proverbBoc îşi urcă tot guvernulPe un deal de pe aici;

Ce gândeşte subalternul:„Greu la deal cu boii mici!”

Ştefan-Cornel Rodean(Sibiu)

Criza actuală şi dealulClujuluiSe pătimeşte în ArdealŞi, în aceeaşi notă,Se pare că celebrul dealVa deveni... GOLGOTĂ!

„M-am suit în dealulClujului”E-un început de cântec popular,Îndemn la o excursie frumoasăCe se sfârşeşte-atunci când intri-n casă...Cu Dacia, sau c-un autocar.

Spre binele ţării şi îndezavantajul clujenilorMă sui chiar zilnic pe Feleac,Deoarece-i strategic loc,Sperând - atât mai pot să fac -Să-l văd întors la Cluj pe Boc.

Petronela-Vali Slavu(Aninoasa)

Excelsior!Atâţi şlefuitori de rimeVor fi la Cluj, la festival,Încât, să fiu la înălţime,Va trebui să urc pe deal!

Tot degeaba e voinţă,dacă… nema putirinţă!Mulţi epigramişti, spre Cluj,Ar porni şi-n patru labe,S-ar ruga, ar face sluj…Greu la deal cu… poante slabe!

Festivalul clujean... înreliefSe-adună umorişti din ţara toată,C-un munte de talent, cuveselie,Şi dealul Clujului devine-ndatăAl epigramei câmp de bătălie.

Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui)

Unui poet clujeanI-am găsit, în fine, şi eu leacCelui ce se vede în Parnas;Urc, de unul singur, pe Feleac,Şi - cu chiu, cu vai - i-ajung lanas.

Prima duminică la iarbă verdeAm urcat cu-amicii meiFeleacul,Coborând, apoi, de-aberbeleacul…

Visând la nemurireÎntr-o zi, văzând că-i timpfrumos,Şi simţind c-o să mă ţină pasul,Am urcat Feleacu-ncet, pe jos,Dar, în gând, mi-am zis că urcParnasul.

Ica Ungureanu (Buzău)

PreamărituluiDom’le, mare şmecher eşti,De pe-un vârf de deal, din Cluj,Coborâşi la Bucureşti,În poziţie de sluj!

Hocus Bocus!Pe vârful dealului a stat un timp,Era pe-atunci titanul între nani -Azi, propulsat de Zeus peOlimp,E nanul-şef al celorlalţi titani.

Abordare eminesciană aex-primarului de ClujPe vârf de deal, urcaşi agaleŞi când a fost s-o iei la vale,Te-au ridicat de subsuori,De patru ori... de patru ori...

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011 9UMOR ÎN HA... MAJOR

www.zvj.ro

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Haz de necaz… pe Dealul Clujului

Minim şapte ani de scutire de la plataimpozitului pe imobilUltimele modificări ale Codului Fiscal facilitează propri-etarilor de locuinţe recuperarea, începând cu 1 ianuarie2012, eşalonat, a unei părţi importante din banii cheltuiţicu reabilitarea termică.Este vorba de proprietarii de locuinţe care şi-au reabilitatlocuinţa pe propria cheltuială. Noile modificări prevădcă aceştia vor putea fi scutiţi de la plata impozitului perespectiva locuinţă timp de cel puţin şapte ani.Ne-am interesat pentru dumneavoastră şi vă putemspune paşii care trebuie făcuţi pentru a beneficia deaceastă scutire de impozit. Lucrurile nu sunt deloc sim-ple, dar nici de… nerezolvat.

Care sunt paşii?Proprietarul imobilului reabilitat termic, va trebui săobţină neapărat certificatul de performanţă energetică dela un auditor energetic autorizat. Acesta, în urma uneivizite de lucru la locuinţă, va dă verdictul.Următorul pas înseamnă validarea pentru reabilitare dinpartea consiliului local al localităţii pe raza căreia se aflăimobilul respectiv. Acest lucru se va putea face printr-ocerere depusă la primărie, la care trebuie anexată copiadupă certificatul de performanţă energetică şi după fac-tura de lucrări, urmând ca la prima şedinţă de consiliulocal consilierii să ia aminte de această cerere şi apoi săvoteze scutirea respectivă de impozit. Nu în ultimulrând, la finanţe, proprietarul imobilului respectiv va tre-bui să prezinte în original factura de lucrare, emisă de ofirmă de construcţii autorizată, adică cea care a efectuatlucrarea propriu-zisă.Pe baza hotărârii consiliului local, dacă totul este în regulă, deci dacă se prezintă consiliului local cele de maisus, scutirea de impozit se va primi pe minim şapte ani,dar, reţineţi, din anul fiscal următor executării lucrării dereabilitare termică.Există şi o altă variantă, lăsată la latitudinea primăriilorşi consiliilor locale. Adică, se va renunţa la scutirea to-tală de impozit pe imobil timp de minim şapte ani şi seva trece la reducerea impozitului respectiv cu un anumitprocent, pe un număr mai mare de ani, stabilit de admi-nistraţia locală respectivă. Se pare că această variantăeste agreată de cele mai multe administraţii locale, inclu-siv la Petroşani, după cum ne-a declarat secretarul

municipiului, Adrian Negoe, „deoarece nu afecteazăbugetul local prea tare”. E drept, prima variantă ar lăsa un gol prea mare la buge-tul local, timp de şapte ani, ţinându-se cont că anul trecutşi mai ales anul acesta, foarte multe proprietăţi au fostreabilitate termic de cetăţeni, iar trendul este în ascensi-une şi pentru anul 2012.De-o fi o variantă sau cealaltă, cert este că cetăţenii îşivor recupera, în timp, o mare parte din suma investită înreabilitarea locuinţei.

Scutiri de cinci ani de la impozit şi înurma altor două tipuri de lucrăriMai trebuie amintite aici două amănunte foarte impor-tante. În aceleaşi condiţii, vor putea fi scutiţi de la plata impo-zitului pe imobil, pe o perioadă de cinci ani, proprietariicare-şi renovează pe cheltuială proprie faţadele clădirilorpe care le deţin! La fel, beneficiază de scutirea impozitu-lui pe clădire, tot timp de cinci ani, şi proprietarii carefac reabilitarea din punct de vedere arhitectural.

Problema cea mai mare: obţinereacertificatului de performanţă energeticăProblema cea mai mare în ecuaţia de faţă constă înobţinerea acestui certificat energetic, emis de un auditorenergetic specializat, reţineţi, atât pe partea de instalaţiicât şi pe partea de construcţii. Cel puţin aşa ne-a trans-mis inginerul constructor Sanda, din Petroşani. Acest au-ditor energetic poate fi găsit pe site-ul MinisteruluiDezvoltării Regionale şi Turismului, la rubrica „Con-strucţii”, după care se accesează rubrica „subsecţiuni/auditori energetici”, ajungându-se la rubrica „atestăritehnico-profesionale”. Aici veţi vedea nişte hărţi cufiecare judeţ în parte. Se butonează judeţul dorit, încazul nostru Hunedoara, şi se va ajunge la o listă cu 30de „experţi tehnici atestaţi”, mare majoritate din mu-nicipiul Hunedoara şi din municipiul Deva. Totuşi, veţigăsi patru experţi în domeniu şi din Valea Jiului, din caretrei atât pe partea de instalaţii, cât şi pe partea de con-strucţii, cum cer noile reglementări (doi din Petroşani,

unul din Vulcan). După cum vedeţi, pentru cetăţenii din

Uricani, Lupeni, Aninoasa şi Petrila

va fi mai complicat să aducă acolo un astfel de expert, însensul că probabil plata acestuia va fi mai piperată (vainclude probabil şi costul deplasării), iar timpul deaşteptare până la sosirea acestuia va fi ceva mai lung.

Costul obţinerii unui certificat începede la 300 lei…Aşa am dat de dl. inginer Iulian Codreanu, din Petroşani,care ne-a spus şi cam cât costă obţinerea unui astfel decertificat de performanţă energetic, aşa, „la nişte preţurimai de Valea Jiului”, domnia sa dându-ne de înţeles căîn alte zone preţurile sunt mai mari. Astfel, pentru o garsonieră, preţul variază între 300-350lei, în funcţie de dimensiunea imobilului, pentru unapartament de două camere preţul este cuprins între 350-400 lei, iar pentru un apartament de trei camere el estecuprins între 450-550 lei, fireşte, tot în funcţie de dimen-siunile locuinţei. Casele, peste 100 de metri pătraţi, potajunge de la 700-750 lei în sus. Toate aceste preţuri suntestimative, şi „se mai negociază pe ici pe acolo, dar nuprea mult”, după cum ne-a spus domnul Codreanu. Acum, de la inginerul constructor Sanda, din cadrulfirmei „Consmin”, am aflat şi că un astfel de certificatpentru o locuinţă se obţine oricum, chiar dacă locuinţacorespunde sau nu termic după lucrările de reabilitare,important este doar ca expertul să meargă la faţa locului,să măsoare toţi parametrii. Ceea ce însă n-a prea ştiutdumnealui să ne spună este dacă după obţinerea acestuicertificat, în cazul în care locuinţa nu întruneşte para-metri tehnici corespunzători unei bune reabilitări ter-mice, respectivul proprietar va primi sau nu scutire? Nicisecretarul Primăriei municipiului Petroşani n-a putut săne dezlege „enigma”. Deoarece legea nu spune marelucru în acest sens, rămâne de văzut care va fi regulaaplicată. Probabil că vom afla acest lucru şi după ce vorapărea normele de aplicare a legii, cum se întâmplă deobicei. Deşi e greu de crezut că cineva care investeşte nişte baniîntr-o reabilitare termică, mai cu seamă la imobilul undelocuieşte, poate să-şi facă lucrări de mântuială. Deşi aufost destule cazuri când firma de construcţii care a efec-tuat acest gen de lucrări şi-a bătut joc de client, mizândpe naivitatea acestuia sau lipsei de informaţii în dome-niu, folosind cine ştie ce materiale sau ce tehnică delucru. Dar asta e deja o altă discuţie...

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 201110 DIVERSE

www.zvj.ro

Conform noului Cod Fiscal, din 2012

Se poate recupera o parte din baniiinvestiţi în reabilitările termice alelocuinţelor şi faţadelor

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 2011 11PUBLICITATE

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442.

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

[email protected]

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând Opel Frontera sport, anfab. 1995, benzină, înmatricu-lată, taxe la zi. Preţ 3.500 euro.

Tel. 0723.013999

Vând BMW 530d berlină, anfab. 2004, cap.cil. 2998, argintie,naviga ţie, mp3, încălzire înscaune, xenon, senzori parcarefaţă-spate etc. Consum 6,8%.Preţ 13.000 euro neg.

Tel. 0723.013999

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai aşteptat tu cât ai aşteptat,dar iată că răbdarea ta este răs-plătită cu un rezultat demn de

toată mândria!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Mai bine rămâi discret cândvorbeşti despre situaţia ta mate-rială, pentru că nu e momentul

să te lauzi la toată lumea cât ai încont sau ce valori ai acasă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti primit cu bucurie pe ori-unde ai merge, deoarece ai oatitudine pozitivă care le placecelor cu care intri în contact.

Degaji optimism, bucurie, bună dispoziţie,de aceea multă lume te va dori astăzi înpreajmă, pentru că îi motivezi şi pe ei.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti solicitat de colegi pentrua face ordine într-o problemăcare a devenit deja mult preaîncurcată. Ai mintea limpede,

descoperi uşor punctele sensibile şi vii cusoluţii inteligente la probleme altora.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ascultă sfaturile celor cu maimultă experienţă, pentru că sen-sul în care te îndrepţi e o pistă

falsă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Tu nu te laşi doborat de ob-stacole cu una cu două, şi chiardacă sunt grele şi unii au aban-

donat demult lupta, îţi aduniforţele şi te ridici pentru drepturile talepână la capăt.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ca să poţi duce mai departeo activitate ajunsă într-un punctsensibil, ţi se cere un sacrificiu

destul de greu de acceptat. Tre-buie s-o faci, nu ai încotro şi când lucrurilevor reveni cândva la normal, te vei felicitapentru gesturile pe care le faci acum.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Baţi la uşa unei instituţii cumari speranţe şi când acolo ţise spune un nu categoric! Nu te

laşi copleşit de acest refuz, cidimpotrivă, îţi aduni forţele şi o iei de lacapăt, cu şi mai multă ambiţie.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu ies lucrurile aşa cum aidorit şi nu te mulţumeşti cu ba-nalităţi, dar nu ai întotdeauna

parte de evenimente ieşite dincomun. Uneori, trebuie să mai reduci dinpretenţii şi să cobori ştacheta, altfel poţi fidezamăgit.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Calculezi resursele materialepe care le ai la dispoziţie şirezultatul nu e prea fericit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ţi-e dor de persoane aflate lamare distanţă de tine şi tot cauţisoluţii de a vă vedea mai des.

Dacă telefonul nu e de ajuns, arfi perfectă şi o vizită scurtă de weekend, casă vă mai domoliţi dorul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ofertele de afaceri nu vorlipsi şi ai toate şansele să încheicontracte de-a dreptul promiţă-toare.

COMEMORĂRI

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Conducerea C.N.H. Petroşani este alături de d-na ing. SorinaHolingher în marea durere pricinuită de decesul mamei

MAGHEAR ILEANADumnezeu s-o odihnească în pace!

Direcţia Resurse Umane din cadrul C.N.H. Petroşani estealături de colega ing. Sorina Holingher în aceste momente grelepricinuite de decesul mamei

MAGHEAR ILEANASincere condoleanţe familiei îndoliate!

Direcţia Tehnică din cadrul C.N.H. Petroşani este alături decolega ing. Sorina Holingher în aceste momente grele pricinuitede decesul mamei


Serviciul Protecţia Mediului din cadrul C.N.H. Petroşani estealături de colega ing. Sorina Holingher în aceste momente grelepricinuite de decesul mamei


Direcţia Sănătate Securitate în Muncă din cadrul C.N.H.Petroşani este alături de colega ing. Sorina Holingher în acestemomente grele pricinuite de decesul mamei


Direcţia Economică din cadrul C.N.H. Petroşani este alăturide ing. Sorina Holingher în marea durere pricinuită de decesulmamei


Direcţia Comercială din cadrul C.N.H. Petroşani este alăturide ing. Sorina Holingher în marea durere pricinuită de decesulmamei

MAGHEAR ILEANASincere condoleanţe!

Serviciul Juridic din cadrul CNH-SA este alături de colega ing.Sorina Holingher în aceste momente grele pricinuite de decesulmamei


Serviciul Corp Control din cadrul CNH-SA este alături decolega ing. Sorina Holingher în aceste momente grele pricinuitede decesul mamei


Colectivul Serviciului Resurse Umane de la EM Lonea estealături de doamna ing. Sorina Holingher la trecerea îneternitate a mamei sale. Sincere condoleanţe!

Familia Petre Drăgoescu este alături de Sorina Holingher îngreaua încercare prin care trece la despărţirea de mama sa. Dumnezeu să o odihnească în pace! Sincere condoleanţefamiliei îndoliate.

P.N.Ţ.C.D. anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui ION DIACONESCU,

ultimul Patriarh al ţărăniştilor, care a marcat în mod decisivviaţa politică a ţării noastre.

Familiile Zamfirescu, Pogea, Laţcu, Dragomir şi Iacobescuanunţă cu durere în suflet că se împlinesc 40 de zile de cândscumpa mamă, soacră, bunică şi străbunică

VIŞLOSKI SILVIA (81 de ani)a trecut în nefiinţă.Dumnezeu să te odihnească în pace, mamă Silvia! Nu te vomuita niciodată!

În data de 16 octombrie 2011 se împlinesc 20 de ani de când marele nostru profesor şitraducător de limba engleză

LEON D. LEVIŢCHIa plecat în veşnicie. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi- 65 lei şi un calorifer 4 ele-menţi - 52 de lei, fam. ZsirosAlexandru, str. Avram Iancu,bloc 7, ap. 54, Petroşani,tel. 0354.109473.

Maşina ta e supărată?Vino la noi şi o facem fericită!Piese auto noi, S.H., consumabile, tuning auto, produse ecologice pentruspălat maşina fără apă, de la 18 la 22 lei. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

20 locuri de muncă înCehia la Panasonic.

Telefon 0745.907357

Salonul Hypnose, Lupeni,angajează coafeză, frizeriţăşi cosmeticiană.

Relaţii la telefon0736.983644

A&A Amicii Timişoara angajează şoferi camion,muncitori necalificaţi şifizioterapeuţi pentru Italia.

Relaţii la telefon0760.460300, Cristi

Vând:

- unitate AMD dual core (2,4GHz, memorie 512Mb, hard 75Gb, cu DVD LG) - preţ 500 lei; - puzzle (peisaj nocturn -

marin - dimensiune 693 x 493mm) ideal pentru decorathoteluri, vile, case (este dinGermania) - preţ 200 lei; - drujbă model PARTNER -

250 lei.

Relaţii la telefon0723.286573

VÂNZĂRI

Marţi, 11 octombrie,primarul Ilie Păducel aconvocat o şedinţă ex-traordinară de consiliulocal. Pe ordinea de zis-au aflat douăproiecte.

Pentru primul proiect, refacerea

drumului comunal Cimpa-

Voievodu, Ministerul Transpor-

turilor a alocat deja suma de 500

de milioane de lei.

Cel de-al doilea proiect e mai neo-

bişnuit… El vizează demolarea

coşurilor de fum de la centrala ter-

mică nr. 7, care nu mai este în stare

de funcţionare de mai multă

vreme, şi folosirea materialelor

pentru sprijinirea unor cetăţeni

care au făcut cereri la primărie.

„Sunt două coşuri metalice, de

circa 12 metri înălţime, pe care

dorim să le demolăm deoarece ma-

terialul e bun în alte locuri unde

avem nevoie. De exemplu, avem

numeroase cereri de podeţe spre

gospodării, spre accesuri la

locuinţe. Ei bine, din acest material

vom confecţiona podeţe de 2, 3 sau

4 m, în funcţie de cât e nevoie,

după care le vom monta unde

avem solicitările”, ne-a declarat

primarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 14 octombrie 201112 DIVERSE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN [email protected] BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN [email protected] OLTEANULoredana JUGLEA [email protected]

Colaboratori permanenþi:Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU,Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ,Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU,Gheorghe TRUŢĂ, DumitruVELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 1

Telefoanele redacþiei: 0254.549020

0254.549121 (fax) 0728.649495

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Nu e glumă!

La Petrila coşurile de la centraleletermice vor deveni… podeţe!

CMYK

O ediţie specială şi demascatoare…

În 1916, apare prima publicaţie în limba română din Valea Jiului, Calea vieţii.Învăţături creştineşti pentru poporul românesc („redactor responzabil” - Dr. NicolaeBrînzeu), care are administraţia la Vulcan şi este tipărită la Tipografia Carmen din ClujNapoca. După cele câteva numere ale revistei vulcănene, Graiul muncitorimei esteprima publicaţie în limba română care apare în Valea Jiului după Marea Unire. Primulnumăr, subintitulat „foaia Centrului Sindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat”,a văzut lumina tiparului în primăvara anului 1921, sucombând în 1925. Redacţia se aflaîn Piaţa Primăriei Petroşani, iar administraţia pe str. Regele Ferdinand No. 61. Unexemplar costa 50 de bani. Graiul muncitorimei apărea „subt direcţia unui comitet”,fiind tipărit „în instalaţia tipografică cu electricitate a S. Hirsch, Petroşeni” (tipografiava fi cumpărată de Centrul Sindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat; S. Hirschva muri în 1925).

Editorul, Centrul Sindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat, şi-a dorit de labun început ca publicaţia să vadă lumina tiparului săptămânal. Însă, din

păcate, din motive financiare,de-a lungul timpului, Graiulmunciorimei a avut apariţiimeteorice, ba săptămânale, babilunare, ori lunare, văduvindastfel istoria Petroşaniului depreţioase informaţii. Dincolode sincopele apariţiilor,inerente acelor timpuri (darparcă numai lor…), Graiulmuncitorimei reprezintă uncapitol important pentruistoria sindicală „galbenă” aacestor locuri. Amintim că înultimul an de apariţie, 1925,câteva ediţii ale Graiuluimuncitorimei au apărutbilingv, în română şimaghiară.

La sfârşitul luinoiembrie 1924, Valea Jiului

primeşte vizita unui „distins oaspete”, Albert Thomas - directorul BirouluiInternaţional al Muncii de la Geneva. Această instituţie,pe care Thomas o conducea de 5 ani, era importantădeoarece aici se „rezolvau” eternele conflicte dintre„capital” şi „muncă”. Pentru a marca această vizităistorică în Valea Jiului, redacţia Graiul muncitorimeitipăreşte la 29 noiembrie 1924 o ediţie specială în douăpagini. În afara salutului adresat oaspetelui, „Bine aivenit!”, şi care deschide ediţia specială, Graiulmunciorimei publică şi un articol Muncitori luaţiaminte. Articolul impresionează şi astăzi prin accentelepamfletare, prin curajul şi natura dezvăluirilor. Dar iatădespre ce este vorba.

Muncitori luaţi aminte!

„De îndată ce deţinem informaţia pe care opublicăm mai jos, datori suntem să dăm semnalul dealarmă, să arătăm sub ce formă ipocrită se prezintăispita care vrea să ne ademenească şi să ne ducă la ceamai mare primejdie.

Doi indivizi dela Ghelar cu multe parale dar cupuţină minte în cap şi cu caracter şi mai puţin, darbogaţi şi în treburile ambiţiei ar dori cu toată puterealor să ajungă conducător al muncitorilor din Ghelar cutoate că la alegerea trecută au eşit cu câte un vot deblam (batjocură) dupăce până acum au trecut dela olege la alta fără nici un pic de ruşine şi remuşcare. Aceşti doi indivizi scandalagii careau cutezanţa să prindă de gât pe oameni a căror cinste străluceşte pe lângă dânşiiîntocmai ca aurul pe lângă mocirlă se numesc Stoica Ianăş şi Toma Ion. Ei cu gura lorhidoasă nu numai că încearcă să semene ura şi învrăjbirea între ceilalţi muncitoriîmbătându-i cu minciuni nemaipomenite, dar au reuşit să convingă pe preotul nebun deacolo Henţia şi pe deputatul Bursan că muncitorii nu sunt mulţumiţi de conducerea

actuală a organizaţiei noastre. Desigur că părintele Henţia care poate, abia aşteaptă să audă

un cuvânt de neînţelegere, fără să-şi mai dea seama că s-a aliat cucei mai slabi oameni, în ceeace priveşte scrupulul moral şi-a şifăcut planul său de acaparare crezând că e bine să folosească unprilej binevenit de a se face pe sine directorul unei bănci care vafi alimentată din banii muncitorilor, din bani pe care bieţiimuncitori îi adună cu chin cu vai cum pot sărmanii, pentru a-şisusţine organizaţia, care le apără drepturile şi nu-i lasă pe mânacapitaliştilor ca să-i facă obiele.

Gând bun, nu-i vorbă! Pentru un popă? Dacă e popă de ce n-ar fi şi director de bancă. Din partea noastră poate să fie, darnu pe banii noştri. Popa însă a crezut că planul pe cât e de fainpentru dânsul dacă nu-i pus în praxă n-are nici o valoare. Şi aşapopa a pornit la fapte. Abia a aşteptat popa să sosească Duminecapentrucă în loc de predică, de câteva cuvinte bune, precum s-arcere şi pe cum îi porunceşte legea creştinească, că adică săsemene iubire şi bună-înţelegere, d-lui şi-a ridicat colţii contranoastră a Centrului învrăjbind ura şi neadevărul. Anume le-a spusmuncitorilor să spargă organizaţia şi cu banii, cu care îşi susţinaceea să-şi facă mai bine o bancă acolo la Ghelar.

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 130 � 14 octombrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (IV). Calomnii interbelice.

Un proces de calomnie din 1924între minerul Ioachim Zamora,redactor la Graiul muncitorimei,şi popa Henţia&ortacii

De când e lumea ziarelor, acolo unde e vorba de presă e vorbaşi de onoare nereparată. Primul impuls al unei persoane care-şi vedenumele într-un ziar într-o context nefavorabil este procesul decalomnie. Căci nu există ziarist adevărat care să nu fi auzit măcarodată-n viaţă celebra şi înfiorătoarea (pentru cei mai slabi cu duhul)sintagmă „Ne vedem la tribunal!”. Nu ne referim aici la cei care auprocesele în sânge, la procesomanii de „meserie”. Pe aceştia îi lăsămpe seama vindecătorilor de manii, Mamei Omida ori cum s-or mai finumind ele, vrăjitoarele-tămăduitoare…

În documentarul acesta vă prezentăm un proces de calomnie,avându-i ca actanţi pe Ioachim Zamora, redactor la Graiulmuncitorimei, şi pe preotul Henţia din Teliuc. În ediţiile viitoare vomcontinua şi cu alte procese de calomnie din presa interbelică.

Marian BOBOC

Paginile 1-3

Ioachim Zamoraîn 1937

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 14 octombrie 2011

Aceea bancă ar avea menire,să împrumute pe muncitori, iar ceice vor împrumuta să-şi intabulezecasele, băncii.

Ştim noi bine ce te doarepărinte Henţia!

Dacă ai fi îndemnat demuncitori să se iubească, să ţinăunii cu alţi, să asculte deconducătorii lor, care demulteori s-au sacrificat pentru dânşii,suferind bătae, închisoare şi altelefiindcă au apărat interesele lor,dacă i-ai fi îndemnat la cooperaţieca să lupte mai cu spor contrascumpetei şi speculaţiei, teadmiram, dar când dumneata staiumăr la umăr cu cei, care au prinsde grumaz pe conducătorul nostru,care ne este ca un tată al nostru şicare ne-a scăpat dela atâteanecazuri şi nevoi, când d-taîndemni la nesupunere faţă deCentru şi urmăreşti distrugereaunei organizaţii muncitoreştinaţionale, când produci zâzanie şineînţelegere, atunci, atunci tedispreţuim părinţele şi îţi spunemverde că ai deraiat de la meniread-tale de popă, şi de apostol alpăcii şi a lui Christos.

Cum însă noi n’am venit să neamestecăm în treburile tale bisericeşti şi n’am îndemnatîncă de nime ca să nu-ţi mai aducă d-tale prescuri, şi cumd-ta ai avea alte datorii, să opreşti pocăitismul, care selăţeşte aşa de vehement află părinţele că comitetul nostrucentral a hotărât în şedinţa sa de ieri să facă cunoscutP.S.S. Metropolitului amestecul d-ta în treburile care nuţin de D-ta. Şi dacă Prea sfinţia sa nu va înţelege să tepună la ordine atunci te vom aduce noi la rezon.

* * *Dealtfel muncitorii sunt cu mult mai cuminţi decât

să nu vadă şiretlicul şi cursa unde vreau să-i ducărăuvoitorii lor. Ştim cât de prost suntem trataţi acum cândsuntem organizaţi. Veţi şti că pentru primirearetrogradului pe care trebue să-l primiţi voi fraţimuncitori sau făcut sute de căi la Bucureşti şi ministrulrespectiv a fost tras la răspundere în faţa tuturordeputaţilor din casa ţării, prin intervenţia noastră şitotuşi nu se vor plăti banii până după anul nou, când seva face noul buget, deşi noi în curând vom da aceastăchestiune pe mâna justiţiei, de - cum zic - avemorganizaţie tare care umblă mereu în treburile noastre,totuşi vedem cum încearcă unii şi alţii să ne calcedrepturile noastre în picioare. Dar când nu vom mai fiorganizaţi? Când nu vom mai avea pe nime să umble îndreapta şi în stânga pentru a lecui ranele şi durerilenoastre? Atunci va fi vai de noi! Vom fi mai rău decâtrobii, căci poate vă mai aduceţi aminte de pe vremuriletrecute, când nu eram organizaţi, orice purligar şinădrăgar îşi bătea joc de noi.

Atunci ne va scăpa părintele Henţia? Dânsul ne vamai scoate gazetă pentru interesele noastre? Credeţi cădânsul va alerga în dreapta şi în stânga pentru intereselenoastre. S’au va mai ţine seama că noi, după ce-l vom fifăcut stăpânul banilor noştri şi-i vom intabula şi bietelenoastre căsuţe? Credeţi că părintele Henţia va merge pela directori să ceară respectarea drepturilor noastre?

Să rămânem deci noi cu organizaţia noastră, căciam văzut ce păţesc cei neorganizaţi. Să nu ne deslipimde conducătorii noştri vechi încercaţi prin toatevremurile grele şi să nu ascultăm de cei ce se bucură lamicul nostru avut. Cum am tratat pe cei doi indivizi demai sus la alegerea conducătorilor noştri blamându-i şinedându-le nici un vot şi nicio atenţie cu aşa indiferenţă(nepăsare) să tratăm pe cei ce se amestecă acolo undenu le fierbe oala. Noi aşa ştim că popilor alta le esteslujba. Nimeni nu i-a profit să ne chivernisească avereanoastră mult puţin, cât este.

Cât priveşte pe dl dep. Bursan noi mai mult aşteptamdela dânsul. Aşteptăm că să ne dea în ajutor şi să stărue

şi dânsul mai mult pe lângă ministru să ne deaamarnica leafă cu care ne datoreşte de un anîntreg şi pe care am contat acum în praguliernei, iar nu să ţintească la distrugereanoastră.

Fraţi muncitori nu vă uitaţi o clipăadormiţi şi ne băgători de seamă, căci cei careau fost în bătae ştim că în apropierea unuiatac e foarte mare mişcarea în tabăraduşmanilor...

Acum se apropie încheerea nouluicontract colectiv dela care atârnă viitorulnostru. Pricepeţi deci manevra duşmanilornoştri care înaintea contractului vreau săarunce bomba în mijlocul nostru.

Fraţi muncitori! Înţelegeţi glasul nostruşi nu vă lăsaţi ademeniţi de şarpe.

Nu ascultaţi de pizmaşii noştri!Să nu ne învrăjbim atunci când trebuie

să fim mai uniţi şi mai solidari ca nici cândaltădată. Ce bucurie nespusă am face noipatronilor dacă am renunţa la organizaţianoastră; acum când ar trebui încheiatcontractul colectiv!

Să arătăm că suntem cu mult mai taridecât ispitele care stărue înşelător!!!”.

Şi totuşi, cine ne sunt duşmani?

Ca şi cum acest articol nu ar fi fostsuficient de vituperant, de convingător,redacţia Graiul muncitorimei revine asupra

subiectului şi îi mai cădelniţează o dată pe părinteleHenţia&ortacii în decembrie 1924, în nota sugestivintitulată Cine ne sunt duşmanii, publicată în pagina a II-a:

„Până acum ştiam că, duşmanii noştri de moartesunt bolşevicii, comuniştii, socialiştii extremişti şi toţistrăinii, care urmăresc iredenta. Din rândurile Românilor(şi plane a celor cu carte) nu se aşteptam la duşmănie şinici nu am întâmpinat. De indiferenţă ne-am isbit dar deo duşmănie făţişe care să urmărească distrugerea uneiadintre filialele noastre nu am dat până acum. Întâiul careatât de cinic ne atacă frontal este tocmai unul caretrăieşte din truda şi contribuţiile muncitorilor şi acestaeste părintele Henţia dela Ghelar.

Dacă dânsul nici după cele ce i-am spus în rândultrecut nu se astâmpără, îi vom atrage atenţiunea, căafirmaţia d-sale că acest Centru este compus din„purligari” şi că aceştia ar trage pe sfoară pe muncitorinu este adevărat. Aceasta o ştiu foarte bine muncitorii.Muncitorii de acolo ştiu cu totul altceva şi ni-se plâng înmassă că părintele i-a supus la taxe foarte grele pe temacă le va face biserică mai mare, mai frumoasă şi maiîncăpătoare. De îndată însă ce a smuls banii dela bieţiimuncitori a întors căciula şi n’a mai făcut biserică ci afăcut casă parochială, ca să locuească dânsul în ea. Darce casă, un palat. De ce a negustorit d-sa aşa de uşor cubunăcredinţa şi evlavia muncitorilor. Ei din toată sărăcialor au dat pentru biserică dar nu au dat pentruca să-şiţină păstorul în palat, când dânşii nu au loc îndestulitorîn biserică. A-ţi bate joc în acest fel de bunăcredinţamuncitorilor numai un om ca d-l Henţia putea să-l facă.

Dacă ar fi numai atât? Părinţelul nostru, însă,uitându-şi că dânsul are leafă fixă dela Stat şi plătitdecâteori face un pas din casă afară, fie la botezuri,cununii fie la altceva ce a silit pe muncitori să-i deacotizaţii lunare din care domnia sa mai trage plătuţă de

vreo 24.000 lei anual.D-sa şi-a uitat că tot muncitorii Statului au lucrat la

casa sa parochială fiind plătiţi de stat; iar munca acestormuncitori se aruncă în spatele producţiei care se urcămereu apăsând cererile bieţilor muncitori”.

Când nu blastămă popa, te reclamă…

Cum la publicaţiile muncitoreşti erau abonate unnumăr considerabil de sindicate, acestea ajungeau înmâna unui număr considerabil (pentru acea vreme) decititori. Aşa şi cele două ediţii ale Graiul muncitorimei…

Văzând că nu poate opri tăvălugul dezvăluirilor,preotul Gheorghe Henţia, Stoica Ianăş şi Toma Ioan fac,la un an de la apariţia în Graiul muncitorimei, la 25noiembrie 1925, o plângere penală PrimprocuroruluiParchetului de pe lângă Tribunalul Deva. Motivul?Desigur, calomnie în presă… Redăm plângerea penalăîntocmai cum a fost ea întocmită:

„Prin nr. 33, 34 şi 35, 36 din 29 Noiembrie, respectiv6 Decembrie 1924 al ziarului Graiul Muncitorimei carele alăturăm aci, am fost calomniaţi prin articoleleMuncitori luaţi aminte! şi Cine ne sunt duşmanii, princare articole se afirmă că noi, Stoica Ianăş şi Toma Ioanademenim şi ducem muncitorimea din Ghelar la cea maimare primejdie, că suntem fără caracter, scandalagiiordinari, că prindem de gât pe oameni a căror cinstestrăluceşte pe lângă noi întocmai ca aurul pe lângămocirlă, că suntem oamenii cei mai slabi în ce priveştescrupul moral;

că eu Gheorghe Henţia dumineca în biserică, în locde predică învrăjbesc ura şi neadevărul între popor, căproduc zâzanie şi neînţelegere, că am deraiat de lamenirea mea de preot şi de apostol a lui Christos, se maiafirmă de mine că sunt duşmanul muncitorimei şi căurmăresc distrugerea organizaţiei lor,

că am stors dela muncitori bani cu scop de a edificabiserică şi apoi când am încasat banii în loc de bisericămi-am clădit un palat, că îmi bat joc de bună credinţamuncitorimei silindu-i a-mi plăti afară de leafa de la stato cotizaţie lunară şi ei.

Având în vedere afirmaţiunile calomniatoarepublicate în ziarul susnumit la adresa noastră,

Vă rugăm a ordona facerea cercetărilor şi instrucţieiîn cauză şi în urma acestora a deschide acţiunea publicăpentru calomnie prin presă în contra ziarului GRAIULMUNCITORIMEI prin redactorul responsabil IoachimZamora, domiciliat în Petroşeni, transpunând dosarulspre judecare instanţei competente”.

Precizăm că articolele calomniatoare erau

Alt articol incriminat

Martoriipopii

Certificat demoralitate

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 14 octombrie 2011

nesemnate. De altfel, în presa interbelică muncitoreascăşi nu doar, puţine materiale de presă erau semnate,anonimatul fiind o modă a jurnalisticii de atunci. Însă,Graiul muncitorimei avea un redactor responsabil,numele acestuia fiind tipărit pe ultima pagină în dreaptaa publicaţiei (a II-a, a IV-a, a VI, ori a VIII-a, depinde încâte pagini era tipărită ediţia respectivă): IoachimZamora.

Două pagini cu martori

Pentru a întări plângerea penală, cei3 reclamanţi - Gheorghe Henţia, StoicaIanăş şi Toma Ioan - pun la dosar şi odeclaraţie dată, normal în favoarea lor, deo mulţime de muncitori (enumerareanumelor acestora ocupă două pagini!) înfaţa lui dr. George Dănilă, notar public înHunedoara, la 10 ianuarie 1925 (însădeclaraţia scrisă de mână a fost întocmităla 18 decembrie 1924, fiind doarlegalizată la începutul anului 1925).Spicuim din aceasta: „Subsemnaţii, muncitori la minelede fier din Ghelariu, declarăm că reprobăm cu toţiicuprinsul articolului din Graiul Muncitorimei, EdiţiaSpecială No. 2 (?!) din 1924, care acuză pe Dl. deputatConstantin Bursan şi pe dl. preot Gheorghe Henţia culucruri de care domniile lor nu s-au făcut vinovaţi. Maideclarăm că, contrar afirmaţiunilor din acel articol, dl.deputat C. Bursan a fost totdeauna sprijinitorulintereselor muncitorimei şi unicul deputat al nostru, caren-a cruţat nici timp, nici energie, când era vorba, ca să seamelioreze situaţia noastră. Rugăm deci cu aceastăocaziune pe dl. deputat să primească mulţumirile noastrepentru activitate rodnică a d-sale, şi - ştergând dinmemorie impresia urâtă şi ruşinoasă pentru noi ce a lăsatarticolul menţionat, scris de oameni care n-au cugetat cefac - să primească asigurarea stimei ce o purtăm şi aalipirei sincere faţă de D-sa. Cât priveşte învinuirileaduse părintelui Gh. Henţia declarăm că nici unul dintrenoi nu a auzit vorbind pe părintele vorbele incriminateîn acel articol, care sunt numai invenţii, pentru că să-lpoată ponegri. Declarăm că şi Sfinţia Sa, de când îl ştim,a lucrat numai în interesul muncitorimei şi a fost primulfactor, care, deşi nu e din tagma muncitorească, aîndemnat pe muncitori ca să organizeze şi care a dorit cuorice ocaziune ca organizaţia să o întărească cât maimult în cadrele sindicatului naţional”.

După 2 ani, începe procesul.Mandate de aducere

Durata proceselor nu este o meteahnă a zilelornoastre. Că este aşa o dovedeşte şi faptul că, deşiformalităţile juridice au demarat în noiembrie 1926(pentru o faptă din 1924, reclamată în 1925), prima filă aprocesului se scrie de-abia peste un an, la 22 septembrie1927 (adică la 3 ani de la publicarea articolului, când,culmea, Graiul muncitorimei îşi şi încetase apariţie).

La Deva, la apelul judecătorului Lascăr Spoială,răspund „prezent” doar cei 3 reclamanţi şi avocatulacestora, ziaristul Zamora Ioachim absentând.

Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a, aduce următorulDecis. „Tribunalul amână dezbaterea de azi şi dispunecitarea (…) a celor prezenţi, iar contra acuzatuluiZamora Ioachim, redactor responsabil al ziarului Graiulmuncitorimei ordonă emiterea mandatului de aducere.Termen nou din oficiu”.

Însă, surpriză, nici la termenul următor, din 18noiembrie 1927, acuzatul Zamora nu se prezintă. În afara

celor 3 persoane vătămate şi a avocatuluilor, în sala de judecată mai este prezent şiavocatul lui Ioachim Zamora, dr. AugustinAlmăşan (care, după 1944, va fi prefectuljudeţului Hunedoara). Fiind vorba deneexecutarea ordinului de aducere cumandat a lui Zamora, judecătorul emite odecizie, prin care cere explicaţii PrefecturiiPoliţiei de Stat Petroşani: „Binevoiţi a necomunica de urgenţă că din ce motiv nu

s-a executat mandatul de aducere emis şi expediat de aiciîn 8 octombrie 1927 contra acuzatului Zamora Ioachim,domiciliat în Petroşani, contra căruia este în curgereprocedura penală pentru calomnie prin presă”, emiţânddin nou un mandat de aducere a ziaristului incriminat, latermenul de 20 ianuarie 1928.

La 20 ianuarie 1928, la 4 ani de la publicareaarticolelor, se prezintă înfaţa instanţei şi acuzatulIoachim Zamora. Căacuzatul nu s-a prezentatde bunăvoie rezultă dinadresa Poliţiei oraşuluiPetroşani din 19 ianuarie1928: „(…) avem onoarede a vă înainta pe indiviziiZamora Ioachim, ErkediFrancisc şi Varga George(ultimii doi în alte cauze -n.a.), în conformitate cumandatele de aducere nr.PII 1023/ 1926/ 4 (…)pentru ziua de 20 ianuarie

1928”.La 20 ianuarie 1928, în sala de judecată a

Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a, sunt prezenţi:judecătorii Lascăr Spoială (preşedinte) şi GheorgheDobrovici, grefierul Enea Adam, procurorul PetreStănescu, acuzatul Ioachim Zamora şi vătămaţii - preotulHenţia, Toma şi Stoica. Şedinţa, care se preconizafurtunoasă, durează foarte puţin. Din procesul verbal alşedinţei reţinem:

„Preşedintele deschide dezbaterea şi constată căprocedura este îndeplinită. După citirea actului deintroducere, preşedintele constată că fapta comisă cadesub prevederile legii de amnistie din anul 1927.

Procurorul propune stingerea proce-durii pusă în curs contra acuzatului.

Vătămaţii nu fac nici o obiecţie.Tribunalul a adus următorul

DecisTribunalul având în vedere că fapta

comisă cade sub prevederile legei deamnistie din anul 1927, promulgată cu D.R.No. 55/ 1928 (M. of. 5/ 1928), stingeprocedura penală îndreptată contraacuzatului”.

Şi astfel se încheie cu bine pentruziaristul Ioachim Zamora lungul proces alcalomniei de presă. Care a aplicat o tacticăbună: tergiversarea. Să fi ştiut oare Zamorade Legea amnistiei?

Ghelari - în presa vremii

Situaţia muncitorimii din Ghelari s-aaflat în atenţia redacţiei Graiul muncitorimeişi după publicarea articolelor „calo -mniatoare” din anul noiembrie-decembrie1924. Ceea ce dovedeşte că laGhelari se întâmpla cu adevărat ceva, nu eradoar „snoavă” jurnalistică. Mai amintim şică, în 1925, în redacţia Graiul muncitorimei are loc oschimbare importantă: Ioachim Zamora este înlocuit înfuncţia de redactor responsabil de Petre Braica. Încă unmotiv suficient de solid de a arăta că „chestiuneaGhelarilor” nu era o obsesie personală a fostului redactor-responsabil Ioachim Zamora.

Pentru a demonstra cele de mai sus, reţinem dinediţiile Graiului muncitorimei din anul 1925 câteva

fragmente de articole, referitoare la situaţia muncitorimiidin Ghelar - care a fost subiectul articolelor incriminate înprocesul de calomnie: „De la Ghelar şi Cugir. „Primimmai multe plângeri care se referă la nedreptăţile ce se facmuncitorilor de acolo. Aceste plângeri le-am mai arătatnoi celor în drept atât pe cale oficioasă, cât şi prin gazetă,însă văzând că ele nu au avut nici un rezultat, ne vedemsiliţi a reveni din nou asupra lor…” (Graiulmuncitorimei, nr. 3-4/ 1 Februarie 1925) � „Mareamişcare muncitorească de la minele Statului.Muncitorii de la Hunedora, Ghelar, Cugir, Săcărâmbşi Certej ţin adunări grandioase. „(…) Cauza acestorsalarii mizerabile se explică de conducători şi patroni cuaceea că producţia e slabă, că deficitul e mare, cămuncitorii nu lucră cum trebuie etc. Dar muncitorii de laGhelar au dovedit straşnic că acest argument e mincinosşi că muncitorimea nu e cauza, căci de când lucrătoriinu mai fac servicii pe la ingineri, directori, funcţionari şichiar pe la sfintele feţe bisericeşti, de când nu se mai punoare duble la servitorilori personali care se plăteau dinbugetul (sărmanului nostru) stat, de atunci producţia acrescut în mod uimitor (cam de trei ori). (…) Dintrechestiunile mai importante şi care iarăşi a formatobiectul principal de discuţie a fost lipsa de lucru. Lipsaaceasta de lucru tot mereu se accentuează pe zi ce merge.(…) Faţă de lipsa bănească, lipsa alimentelor de pe piaţăşi de felul cum consumul din prezent aprovizioneazămuncitorimea câte 6-7 kg, alimente la lună, s-a hotărât săse ceară cu îndârjire înfiinţarea de consum dealimentaţie, care să provadă pe muncitori cu toate cele delipsă”. (Graiul muncitorimei, nr. 7-8/ 28 februarie1925) � Nou conflict de muncă la întreprinderileStatului din Ardeal. Scene triste. „(…) Cele mai tristeşi impresionabile scene s-au putut vedea atunci când s-aufăcut concedierile de care credem că bătrâneţea D-luiinsp. gen. Iosif Iancu va putea mărturisi îndeajuns delirulce a stăpânit adunarea muncitorilor, atunci când D-safăcea propunerile de concediere şi cerea avizulsindicatelor, pe care nu l-a primit. D-sa va putea să spunăşiroaiele de lacrimi cari se scurgeau pe feţele istovite abieţilor muncitori de la Ghelar, dar mai ales apensionarilor… (Graiul muncitorimei, nr. 9-10-11-12/12 iulie 1925) � Alegeri cu forţa. La alegereamembrilor consiliului de administraţie şi conducătorilorcooperativei consumului din Ghelar s-a procedat cât se

poate fără tact şi cutoptanul. Cei care au vrutsă-şi impună cu orice preţvoinţa lor ar fi trebuit, săse gândească mai bine şidacă au făcut-o trebuia săo facă cu mintea iar nu cuforţa brută cum au făcut-o.Văzând anume cămuncitorimea nu se calcă,ci stă neclintită ca o stâncăpe lângă conducătorii săi,au scos întreagămuncitorimea afară -natural - pe cei care eraucontra şi apoi cu restul devreo 8 suflete, au făcutalegerea. Dar ce alegere?Au numit pe cine au voitdânşii! Crâmpoţeala nu setermină aci! O ilegalitateodată săvârşită ea trebuieşi încununată! Siluitoriivoinţelor mari alemasselor muncitoreşti dinrăzbunare, au începutgoana după conducători.Rezultat al acestei goane

de răzbunare a fost: concedierea fraţilor Moisin Virgil dela Hunedoara şi Muntean Iosif de la Ghelar, pe câte 8zile, alţi muncitori în număr de 50 pe 3 zile. Aceşti 50 demuncitori n-au fost puşi cu numele fiindcă nu se ştia cinesunt vinovaţii, ci s-a cerut să se tragă la sorţi. Muncitorii au refuzat net această umilinţă care senumeşte tragere la sorţi.(Graiul muncitorimei, nr. 13-14/ 2 august 1925)

Şi în 1924,ca şi acum,redactoriinu aveau

avere

Poliţia Petroşani raporteazăpunerea în aplicare a

mandatului de aducere

Calomniile redactoruluiZamora intră sub prevede-

rile Legii de amnistie

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIV vineri, 14 octombrie 2011

CMYK

Portret din certificatele de moralitate şi de avere

Una dintre cutumele juridice ale epocii era ca primăria peraza căruia domicilia pârâtul să remită instanţei două certificateale acestuia: unul de moralitate şi celălalt de avere. Pentrucercetător, acestea reprezintă un preţios izvor de informarebiografică.

Cum Ioachim Zamora a fost o figură marcantă asindicalismului din Valea Jiului, dar şi a presei petroşenene, voiîncerca să alcătuiesc o schiţă biografică a sa, din informaţiileculese din certificatele de moralitate şi de avere întocmite dePrimăria Petroşani la 20 iulie 1927.

Ioachim Zamora s-a născut la 15 august 1882 la Retreu, înjudeţul Sibiu, fiul lui Gligor Zamora şi al Ilenei Bena. Prinurmare, în 1924, anul scrierii articolului, avea 42 de ani. Eracăsătorit cu Maria Ilieş, fiind tatăl a… 8 copii: Ana, Ioachim,Marioara, Nicolae, Voichiţa, Ionel, Ionica, Carolina. La aşanumeroasă familie, înţeleg de ce certificatul de avere la rubrica„starea materială” e scris „fără avere”. Mă întreb în zilelenoastre oare ce ziarist din Valea Jiului, sau de altundeva, arputea să crească din leafa lui 8 (opt) copii!?

Deşi limba maternă era româna, Zamora cunoştea şi limbamaghiară; explicabil din moment ce se născuse şi trăise 36 deani în Imperiul Austro-Ungar. De religie era ortodox,satisfăcuse şi serviciul militar, iar cele 6 clase primare absolviteîi permiteau să lucreze ca redactor al Graiului muncitorimei.De altfel, în presa muncitorească redactorii erau, în general,muncitori, care aveau câteva clase elementare, şi care ştiau săscrie.

Certificatul de moralitate ne edifică şi asuprasemnalmentelor lui Zamora: „faţa: rotund; părul: negru; ochiicăprui; mustăţile negre”.

Tot din certificatul de moralitate rezultă că IoachimZamora era „iubitor de ordine” şi că era un om „de încredere”.Prin urmare, o bună recomandare a autorităţilor locale cătrejustiţie…

Familia ziaristului Zamora - subiect depresă centrală

Am fost curios să aflu şi alte amănunte despre numeroasafamilie a ziaristului Zamora. Documentându-mă pentru serialulAnii crizei din 1929-1933 în Valea Jiului, am avut norocul - căşi acesta face parte din documentare, nu-i aşa?! - să găsesc într-o ediţie din 1931 a cotidianului Dimineaţa un reportaj (deşiredacţia o încadrează ca gen jurnalistic la... anchetă), însoţitchiar de o fotografie, despre traiul familiei Zamora: „Şi înprovincie este mizerie/ Unul care are de lucru în Petroşani/Trebue să potolească foamea a 12 membri ai familiei sale şi înloc de salariu, mai e scos dator”. Astfel, portretul lui IoachimZamora, realizat mai sus pe baza certificatelor de moralitate şide avere, prinde un contur mult mai sugestiv.

În 1931 familia Zamora locuia într-o casă de colonie, la nr.6, pe strada… Cimitirului din Petroşani. Rezonanţa funebră a

acestei străzi îi dă fiorireporterului Dimineţii: „StradaCimitirului - nume predestinat şide rău augur pentru existenţatrudită a bietului muncitor”. Încele din urmă, reporterul Cuţanaîşi învinge temerile şi păşeşte încasă: „În cele două încăperi careadăpostesc 12 suflete alefamiliei minerului ZamoraIoachim, găsesc cinci bolnaviscuturaţii de febră. În primaîncăpere soţia muncitorului,într-un pat, având alături pe ceamai mică dintre copile, Letiţia,de un an şi jumătate; mama şicopila sunt răpuse de boală şilipsă. În a doua cameră, într-unpătuc mic de copil, unde ar fiputut încăpea numai un singurplod, sunt îngrămădite fetiţeleViorica de 4 ani şi Cornelia de 3ani, împreună cu băieţelul Ionel,de 5 ani. Băieţelul, mai mărişorşi conştient de suferinţasurorilor lor mai mici, - care zacsub febră şi tuse violentă - stă ghemuit cât să nu dea afară dinpătuţ. Şi el, bietul, este bolnav de gripă (…) Încăpereacopilaşilor, unde se mai adăpostesc alţi cinci copii aimuncitorilor, mai mari, - Ana, Ioachim de 18 ani, Marioara de16 ani, Nicolae de 13 ani şi Voichiţa de 11 ani, precum şibunica acestora Ilieş Raveca, o bătrână văduvă şi cu totullipsită de mijloace, (are o pensie de 190 de lei pe lună), - n-aredecât două paturi mai mari şi o laviţă. Alte mobile stricte,lipsesc. Alături, o cameră cu o singură masă şi un pat. Singurapodoabă a casei este un supliment al revistei Realitatea ilustratăreprezentând concurentele de la Galveston în Paradafrumuseţii, bătut în perete. Cubajul încăperilor, pentru atâteasuflete care trăiesc îngrămădite şi anemiate de lipsa hranei, nuîngăduie în mod normal aspirarea unui aer curat. Acum, întoiul boalei când cinci dintre ei zac în paturi strâmte, aerulviciat favorizează şi mai mult mersul crunt al boalei şi sepropagă, intră în ei cu uşurinţă”. Fără îndoială, atmosferadescrisă are un puternic suflu simbolist, prin urmarelacrimogen, de parcă ne-am afla în poemele bacoviene. Însă,cu toată această retorică specifică ziarelor interbelice de stânga(Dimineaţa fiind unul dintre cele mai importante), nu poate fieludată realitatea pauperă descrisă de reporterul Dimineţii.

După ce ne-a introdus în universul sordid, bolnăvicios alfamilie fostului redactor al Graiului muncitorimei, reporterulCuţana trece la chestiuni mai concrete, descriind „resursele detrai”: „Muncitorul Zamora Ioachim, şeful numeroasei familiidin str. Cimitirului No. 6 nu este şomeur; este menţinut la lucruşi pe hârtie - dar numai pe hârtie - primeşte un salariuchenzinal. Având salariu, fie că este numai pe hârtie, - cum seva vedea mai jos , - n-are drept nici la mila publică, nici la altesurse de asistenţă oficială. El trebuie să se zbată între obligaţia

orelor de muncă plătite… pe hârtie cu 70-80lei pe zi, şi între multiplele nevoi alenumeroasei sale familii, plus boala saunaşterile prea dese. Numai el are de lucru;fiul său mare, Ioachim, este începător înmeseria sa şi nu primeşte nici un salariu.Ceilalţi sunt mici, iar fetele mai mari nugăsesc nimic de lucru, spre a spori veniturilefamiliei. Veniturile familiei!... Acesta serezumă la salariul tatălui, evaluat la 2.781lei net, pe lună, pe care îl primeşte de lasocietate. Dar după cum am spus mai sus, şidupă cum citesc din ultima foaie de plată(luna ianuarie 1931), sub No.. 218 câştigulmuncitorului Zamora a fost din aceste sume:1.891 lei pentru 21 zile de lucru. (Zamoraeste un privilegiat, căci a lucrat aproape înfiecare zi a săptămânii, pe când ceineprivilegiaţi - adică majoritateamuncitorilor în lucru - abia apucă 10-12 zile

într-o lună). Apoi, primeşte 260 lei adaos pe familie şi 630 leiadaos personal. Este un total de 2.718 lei. Tot, după foaia deplată, se vede că are un total de reţineri de 3.091 lei; deci, numai primeşte nici un ban în cazul lunei ianuarie, ci dinpotrivă, trebuie să mai dea din buzunarul secătuit încă 510lei. Din reţineri, numai suma de 1.500 lei reprezintă costulalimentelor luate de la depozitul societăţii în cursul unei luniîntregi. Dar, cum a mai fost scos dator cu 310 lei, înseamnă căpentru hrănirea a 12 guri, membrii familiei sale, într-o lună,din salariu său a cheltuit numai 1.100 lei (mai puţin decât 40de lei pe zi), căci restul reţinerilor sunt obligatorii sau rate dinîmprumuturi vechi, impozite, lumina (60 lei de lampă pe lună)şi altele de acestea. Omul mai trebuie să plătească 60 de leilunar, chiria pentru casa din colonie, în str. Cimitirului, - carenu e cuprinsă în lista reţin erilor - şi alte nenumărateangarale”.

Pentru a-şi întreţine familia, atât de numeroasă şi debolnăvicioasă!, Ioachim Zamora a fost nevoit să-şi mai ia şi unal doilea „job”. Al doilea serviciu era în oareşce consonanţă custr. Cimitirului, unde locuia: paracliser şi cântăreţ de biserică laBiserica ortodoxă Sf. Nicolae din Petroşani. Pentru acest „job”,efectuat în timpul liber, după şut, Zamora primea 750 lei, maimult de un sfert din venitul net realizat ca miner. ReporterulCuţana constată că, cu toate necazurile vieţii, minerul Zamoraîşi iubeşte numeroasa familie, pentru care nu se dă în lături dela nici un sacrificiu: „Boala care s-a încuibat în casă îlamărăşte pe sărmanul om. Cu toate se poate lupta, dar cuboala o duce greu. Îşi iubeşte cu o deosebită patimă toţi copiii.În limita puterilor, are grijă de fiecare. Îndemnat să-şi oferecopiii unor inimi caritabile, să aibă grijă de ei, a refuzat cuîndârjire. Va lupta şi le va da putinţă de trai. A avut 18 copii,din care 8 s-au prăpădit, unii mai mici, - între 3-4 ani, - alţiimai mari. Zece trăiesc”. Reporterul subliniază şi un aspect careţine de respectul arătat, fireşte că în alte ţări…, de autorităţi faţăde o asemenea mamă: „În alte ţări, cum este Franţa, bravamamă, care a născut 18 copii, este decorată”. Respect aflat întotală disjuncţie cu situaţia din regiunea minieră: „Pe ValeaJiului, - unde fiecare familie de muncitor numără cel puţin 7-8copii în viaţă -, familia lui Zamora nu este cu nimic ajutatăpentru abundenţa de producţie infantilă. Şi când o duce greu,cu zile întregi de post şi ajunare, ca acum, n-are nici motivul căeste şomeur, spre a fi ajutat”.

Cam aceasta era situaţia familială în 1931, an al crizeieconomice, al fostului redactor al Graiului muncitorimei,minerul Ioachim Zamora. O situaţie, deşi privilegiată (totuşi,Zamora avea două slujbe…), atât de disperată. Cum or fi trăitcelelalte familii de mineri din Valea Jiului, care nu aveau nici măcar o slujbă în anii aceia ai crizei? La această întrebarevom răspunde în serialul nostru dedicat crizei economice din1929-1933.

Marian BOBOC

Ioachim Zamora - miner, redactor,paracliser şi cântăreţ în biserică,tată a 10 copii

Ziarul Vaii Jiului - nr. 805 - 14 octombrie 2011

Documents

Transcript of Ziarul Vaii Jiului - nr. 805 - 14 octombrie 2011