CMYK

VINERI15 martie 2013

Anul VINr. 116012 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:41Apus: 18:32

ZZiiaarruullVVaaiiii JJiiuulluuii

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3975 lei1$ = 3,3997 lei1₤ = 5,0826 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

))

Primăria municipiului Petroşanianunţă că în data de 14.03.2013,între orele 16:00-17:00, şi îndata de 15.03.2013, între orele14:00-15:00, în municipiulPetroşani se va verifica sistemulde alarmare şi totodată se vorface măsurători de audibilitate asirenelor cu specialişti de laINSEMEX Petroşani. În perioadamenţionată sirenele vorfuncţiona de mai multe ori câte30 secunde - sunet continuu -pentru a nu se confunda cu avertizările date pe timpulcalamităţilor sau alarmei aeriene.

Firmele încep să devinădin ce în ce mai precauteîn relaţiile cu LCC Com-pania Cărbunelui SRLReşiţa, o societate careşi-a tras constant şi con-sistent seva din punct devedere financiar de pespatele CNH SA (pe stilvechi) , şi - pe stil nou –de pe SNH SA şi Com-plexul Energetic Hune-doara. Societateaaparţine soţului doamneiprocuror şef al BirouluiTeritorial Caraş Severinal DIICOT!

Ce face LCC Compania Cărbunelui de-i aşaşmecheră? Extrage, încă din 2007, cărbunele diniazurile de decantare şi, mai apoi, îl

vinde de bun. Chiar dacă, tehnicvorbind, din iazurile de decantare nuprea iese cărbune granulat de mareputere calorifică nici dacă reinventeziroata, cărbunele LCC ajunge la Mintia(pe bani, desigur) atât de bun deparcă îţi e şi milă să-l arzi.De vreo 6 ani o ard şi responsabilii dinindustria minieră, care se fac că nuînţeleg că au pasat celor de la LCC oafacere atât de bună încât e absolutinexplicabil de ce defuncta CNH şimuribunda SNH n-au prestat direct,chiar ele, activitatea asta făcută de ofirmă privată. Ce logică, decât cea aşmenului, ar fi la mijloc să dai căr-bunele ieftin şi să îl răscumperi scumpcând, de fapt, ai putea chiar tu (CNHsau, pe stil nou, SNH) să-l faci dinieftin - scump? Statul, adică noi, am ficâştigaţi. Am da de lucru unor oamenişi am câştiga bani. Aşa, pe politicaşmenului, de lucru au oamenii de laLCC şi de încasat are proprietarulfirmei, pe nume Cătălin Vrânceanu.

De unde până unde......are domnul Vrânceanu dezlegare dela DIICOT ca să încaseze bani grei dincărbunele nostru, al poporuluiprost(it)? E simplu: din familie! Dl.

Vrânceanu este foarte relaxat îna-şi trage creditorii pe sfoară în-trucât nimeni şi nimic nu-l poateatinge. Soţia dumnealui, CarmenVrânceanu, este procuror şef alBiroului Teritorial Caraş Severinal Direcţiei de Investigare a In-fracţiunilor de Criminalitate Or-ganizată şi Terorism. Aţi văzutvreun prost care să aibă suficienttupeu încât să se ia la trântă cusoţul doamnei procuror şef de laDIICOT? Nici noi.

De numele familiei......Vrânceanu se leagă, în total,un număr de 3 societăţi comer-ciale. De care, de asemenea, seleagă datorii către stat şi terţepersoane juridice, dar şi litigiiaflate pe rolul instanţelor dejudecată.Cel mai puţin complicat este

cazul Vermitlung SRL Reşiţa, înfiinţatăîn luna mai 2006 prin divizarea Kuhnert Rumanien Trans SRL Oraviţa.Aici, dl. Vrânceanu a deţinut 50% şi s-aretras în septembrie 2009, firmarămânând în posesia asociaţilor MarinaUher (50%) şi Valentin Florinel Tufiş(50%). Societatea a pierdut un litigiucomercial cu CNADNR – prin DRDP Timişoara şi, în 2012, a intrat în pro-cedura simplificată a insolvenţei, pro-cedura fiind închisă în 8 noiembrie2012.

A doua... ...şi cea mai importantă societate adomnului Vrânceanu este LCC Compa-nia Cărbunelui SRL Reşiţa. Înfiinţată în2005, LCC s-a divizat în anul 2011, dinsocietatea mamă desprinzându-se Căr-bune Banat SRL Oţelu Roşu. Astfel, dl.Vrânceanu a rămas cu 99.999 părţi so-ciale la LCC, d-na Marina Uher cu oparte socială la LCC. Iar societatea des -prinsă, denumită Cărbune Banat SRLOţelu Roşu, i-a dobândit ca asociaţi pedl. Vrânceanu cu o parte socială şidoamna Uher cu 20 de părţi sociale.Divizarea a fost admisă de TribunalulCaraş-Severin în 13 iulie 2011, fiindpublicată în Monitorul Oficial la data

de 23 august 2011. Important demenţionat că, din totalul datoriilorLCC – cifrate atunci la peste 14,4 milioane lei noi, noua societate apreluat datorii de 6,98 milioane leinoi. Adică jumătate.

De aici începe... ...balamucul. În 9 august 2011, Căr-bune Banat SRL a cerut TribunaluluiCaraş Severin intrarea în insolvenţă,iar instanţa a acceptat cererea debi -torului. Procedura nu s-a încheiat nicipână în prezent. Printre creditorii Căr-bune Banat SRL figurează, conformBuletinului Insolvenţei, DGFP CaraşSeverin şi un număr de 5 societăţicomerciale. Denumirea firmei apare în11 dosare aflate la instanţe (1 dosarcivil ca reclamant, 3 ca debitor, 3 caintervenient în litigii cu profesioniştiişi, în 4 dosare ca pârât pentru litigiide muncă).Deşi şi-a divizat firma, trimiţând prindivizare o bucată din ea (sub altă denumire) la insolvenţă, cu tot cu da-torii neplătite în valoare de peste 6,98milioane de lei noi, dl. Vrânceanu n-ascăpat nicicum de creditori.

Cătălin DOCEA(continuare în pagina 10)

Părerea consilierului local I. RusÎn urma articolelor publicate de cotidianulnostru pe tema finanţării lucrărilor din ma-sivul Parâng şi legat de votul consilierilor locali PSD în acest context, dl. Ioan Rus –preşedintele organizaţiei locale – a ţinut săcontacteze redacţia cotidianului nostru cu oserie de precizări menite să asigure completainformare a opiniei publice.Consilierii PSD au votat, în 2010 şi 2011,proiectele legate de contractarea unui îm-prumut şi distribuţia efectivă a acestuia.Atunci, ne-a relatat dl. Rus, consilierii PSDau votat cu specificaţia ca banii să fie folosiţistrict pentru sprijinirea proiectelor derulateîn Petroşani pe fonduri europene. Tocmai deaceea, a argumentat dl. Rus, în februarie2013 consilierii PSD n-au fost de acord caparte din fondurile din împrumutul contrac-tat să fie redirecţionate spre masivul Parâng.Astfel se justifică, ne-a spus dl. Rus, diferen -ţa dintre votul de anul acesta şi cele ante-rioare pe aceea�i temă. (ZVJ)

LCC Compania Cărbunelui îşi trage creditorii pesfoară cu dezlegare de la DIICOT. După ce i-a datvagoane de bani, defuncta CNH SA se milogeşte

de LCC pentru 1,2 miliarde de lei vechi!

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Sâmbătă, 16 martie,la ora două după-amiaza, este programată să aibă loc con-ferinţa organizaţiei municipale PSD Vulcan. Care are capunct principal alegerea noii structuri de conducere a or-ganizaţiei. Zilele trecute, la nivel de birou, prof. SimonSpiridon a propus şi s-ahotărât ca persoanelecare doresc să-şi depunăcandidatura pentru ofuncţie de conducere potface asta până la data de14 martie. Inclusiv 14martie, lista urmând săfie închisă la ora 20:00, aintervenit Gheorghe Ile,iar propunerea sa a fostînsuşită, votată şi apro-bată.

Ieri, la orala care redactam acest material, doar trei pesedişti, înafara încă a actualului preşedinte, au îndrăznit să-şidepună candidatura pentru cea mai înaltă funcţie din orga-nizaţia PSD Vulcan. Dar, din câte mi-a fost dat să aud de la

sursele consultate, niciunul dintre ei nuprezintă un pericol potenţial pentruMarin Coltescu. Deşi unii ar fi tentaţi săcreadă acest lucru, numele primaruluiGheorghe Ile nu figurează printre celetrei. Deşi ispitit de vreo doi caregravitează în jurul lui, primarul a spusclar că pe el nu-l interesează funcţiapusă mâine la bătaie. Îl cred, fiindcă,aşa cum e el de fericit acum, cu putereşi cu ţechinii municipiului pe mână, nuştiu cine s-ar fi arătat interesat defuncţia asta în partid.

Gheorghe OLTEANU

Deşi, mâine, îi expiră actualul mandat de preşedinte al PSD Vulcan,

Nu există un alt pesedist de calibru caresă-i ia funcţia lui Marin Coltescu

Fane biciclistul

S-a dat curoţile în susS-a mai răcit, este ploaie, vânt,vreme depresivă. Nu-i de mirare căŞtefan, un bărbat de 50 de ani carelocuieşte în Petroşani, a ales, îndrum spre casă, să bea ceva, ca săse mai încălzească.

Mai ales că nu are caroserie la ve-hicul. Omul s-a pus pe bicicletă şi întimp ce rula spre casă, pe stradaAnton Pann, la intersecţia cu stradaLunca, de la atâta alcool îngurgitat s-a dezechilibrat şi s-a dat cu roţileîn sus. Sună comic rău, dar nu-i deşagă.În urma comiterii accidentului, bici-clistul a suferit vătămări grave, fiindtransportat la Spitalul de UrgenţăPetroşani, unde a refuzat internarea.Fiind testat cu aparatul alcooltest, s-aconstatat că biciclistul avea prezentăo concentraţie de 0,80 mg/l, vaporide alcool în aerul expirat.

Alina PIPANControalele din ultima săptămânăefectuate de către inspectorii In-spectoratului Teritorial de Muncă(ITM) Hunedoara au identificat încăcinci firme în care mai multe per-soane lucrau fără forme legale deangajare. ITM a aplicat sancţiuniconstând în amenzi de 70.000 delei, în total, întocmind şi câtevaplângeri penale pentru folosirea fărăforme legale, la muncă, a mai mul-tor persoane.

Între firmele prinse în neregulă se aflăşi două societăţi cu activitate în zonaDeva-Orăştie, dar cu sediile declarate

în judeţele Constanţa şi respectivDâmboviţa. Societatea dâmboviţeanăa intrat într-un control la 12 martie,când s-a verificat punctul de lucru situat pe şantierul autostrăzii Simeria-Orăştie. Acest control a fost efectuatîn cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Hunedoara. S-adescoperit că 19 persoane lucrauacolo, din care 17 erau zilieri. Ori,zilierii, conform legii, nu aveau voie săefectueze lucrări de taluzare sau altemunci de şantier. De aceea, ITM Hunedoara a făcut plângere penalăpentru folosirea fără forme legale deangajare a 17 persoane.

De asemenea, alte optpersoane care lucrau lanegru au fost găsite la ofabrică de mobilă cu sediulîn comuna Şoimuş, iar altedouă persoane, în aceeaşisituaţie, la o fermă depăsări.

Mihaela PETROŞAN

Amenzile nu sperie pe nimeniMunca la negru a devenit boală fără leac

La Hunedoara,

Lupte medievale Mâine, începând cu ora 12, laHunedoara va avea loc un Campi-onat de Lupte Medievale.

Evenimentul, organizat de către Asociaţia „Ordinul Cavalerilor deHunedoara”, în parteneriat cuMuzeul Castelul Corvinilor şi Primăriamunicipiului Hunedoara, are scopulde a promova reconstituirea istoricămedievală, spiritul competiţional şiatragerea publicului larg spre activităţi culturale în aer liber laCastelul Corvinilor.

Mihaela PETROŞAN

De la începutul anului şi până la jumătatea luniimartie 2013, inspectorii de muncă au desco -perit 27 de societăţi comerciale care foloseau lamuncă 85 de persoane fără forme legale de angajare. Au fost depuse şase plângeri penaleîmpotriva acelor angajatori care au utilizat maimult de cinci persoane fără contracte de muncăîncheiate în formă scrisă.

De ieri, relaţiile dintre administraţiaşi sindicatul Spitalului Municipal Vulcan au devenit deosebit de tensionate. O situaţie la care era deaşteptat că se va ajunge, având învedere dezastrul financiar în care afost adusă unitatea spitalicească vulcăneană de către fostul manager şimăsurile preconizate de către consiliul de administraţie şi primărie,în vederea redresării.

Despre măsurile respectivea vorbit, de fapt, şi primarul GheorgheIle, la sfârşitul şedinţei de consiliu local din 28 februarie a.c. Pe lângă unele care au în vederereducerea numărului de gărzi sau necesitatea evi-denţierii, în cadrul fiecărei secţii, a veniturilor şicheltuielilor, primarul a vorbit şi despre o eventuală

diminuare a sporurilor salariale de care beneficazăangajaţii spitalului. Or, tocmai de la aceastăchestiune s-au acutizat relaţiile dintre administraţieşi sindicat. Aceasta, fiindcă fiecare dintre ele arepunctul său de vedere referitor la aceste sporurisalariale.

Primele cărorali s-a adus la cunoştinţă că li se va diminuasporul la salariu au fost infirmierele şi îngriji-toarele. Asta se întâmpla alaltăieri. Ieri, toţiangajaţii au primit, ca să semneze, câte unact adiţional la contractul colectiv de muncăprin care se li se aduce la cunoştinţă că toatesporurile salariale, excepţie făcând cel de laserviciul de urgenţă, se reduc la 1 la sută."Lumea este dezorientată, aflu de la asistentmedical farmacie Veronica Popescu, lider desindicat la spital (în poză),fiindcă li s-ar fi spus oame-nilor că, dacă nu sem-nează, vor rămâne fărăserviciu. Nu ştiu cum seprezintă situaţia în cazulmedicilor, dar, în privinţapersonalului medicalmediu, eu însămi i-am sfă-tuit pe membrii de sindi-cat să nu semneze încăacele documente. De cetrebuie ca angajaţii săplătească gaura financiară lăsată de fostadoamnă manager?".

Prin această diminuare,mi-a relatat acelaşi lider sindical, se ajunge lao discriminare de salarizare în cazul unor anga-jaţi, al căror salariu, deşi lucrează în condiţiipericuloase, va fi minimul pe economie. Plus

că, în actele date la semnat, nu este consemnatădurata pe care se întinde diminuarea sporurilor. Înatare situaţie, sindicatul spitalului a prezentat în-tregul caz Federaţiei Sanitas, urmând ca, în acestezile, să-i intenteze proces administraţiei.

Conducerea administrativăa spitalului este de altă părere şi, prin vocea doam-

nei ec. Cristina Baleia,manager (în foto), spunecă se procedează astfelconform Legii SalarizăriiUnice nr. 284/2010 cuaplicabilitate din 2011.Care, conform punctuluide vedere al doamneiCristina Baleia, spune că"se pot acorda sporuri dela atât la atât la sută". Nus-a redus sporul la servi-ciul de urgenţă, desprecare legea vorbeşte că

este între 45-85 la sută. "La acesta din urmă ammers pe minim, adică 45 la sută, detaliază mana -gerul spitalului. În celelalte cazuri, consiliul de ad-ministraţie a decis o diminuare de 1 la sută pentruca personalul să nu piardă aceste sporuri şi ca săputem să ne încadrăm în bugetul de cheltuieli salariale. Nu ne-am atins, însă, de salarii".

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ieri, noul director general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Daniel Andronache, şi-a preluat postul. Evenimen-tul a avut loc după ce Adunarea Generală aAcţionarilor a primit decizia guvernamen-tală de numire.

Reamintim că, în urmă cu o săptămână, fostul şef al CEH, Costel Alic, a fost revocatdin funcţie. Se pare că, conform unor deciziipolitice, Costel Alic va fi şef al Termocen-tralei Mintia.Daniel Andronache a venit la conducerea CEHdin postul de director al Companiei MinvestDeva, care va avea nevoie de un nou şef.Oricum, conform algoritmului politic, ambele

companii sunt rezervate PSD-ului, astfel încât viitorul şef al Minvest va fi de la acest partid.

Mihaela PETROŞAN

De ieri,

Noul director general al CEH a intrat în pita energiei

La Spitalul Municipal Vulcan

Administraţia şi sindicatul sunt la cuţite

Veronica Popescu Cristina Baleia

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 20134 SPORT

www.zvj.ro

S-a deschis

Biroul de mediatorTOMESCU DUMITRU DANIELOferim:- şedinţe de informare privind medierea- activităţi de pre-mediere- activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorieîn cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi înPetroşani, str. Anghel Saligny,

nr. 12A, jud. HunedoaraContact

tel./fax: 0254 540041mobil: 0732 773755

Zvonul cum că, anul acesta, Primăria municipiului Petroşani nu va dispune aproapedeloc de fonduri pentru sportivii de la CSMPetroşani nu le-a picat prea bine sportivilor şiantrenorilor celor cinci secţii din cadrul clubului.

„Dacă la nivel de primărie situaţia este chiar aşa de gravăşi nu se vor găsi fonduri nu mă interesează ce vor faceceilalţi antrenori din cadrul clubului, dar eu unul, dupăcele două concursuri locale anunţate deja oficial – „Ghiocelul Şahist”, 25-28 martie 2013, pentru începători şi„Turneul Finaliştilor” din perioada 01- 04 aprilie 2013, rezer-vat juniorilor avansaţi - le voi acorda oficial sportivilor dincadrul secţiei de şah un an de vacanţă! Din păcate, dinacest motiv întemeiat, pe 16 martie voi absenta şi de laAdunarea Generală a Federaţiei Române de Şah, care va

avea loc la Bucureşti. Prima competiţie importantă dincadrul calendarului nostru fiind Finala Naţională de Copii şiJuniori, care va avea loc la Căciulata, în perioada 9 - 12aprilie 2013. Încă mai sperăm ca dl. primar Tiberiu Iacob-Ridzi, împreună cu ai săi consilieri locali, să găsească osoluţie pentru a salva mişcarea sportivă din cadrul clubuluiCSM Petroşani", a declarat Gheorghe Şcurhan, coordona-torul secţiei de şah CSMP.

Chiar şahiştilor din Petroşani

Primăria le-a dat şah

Universitatea Petroşani a devenit favorită la câştigareacampionatului Ligii a IV-a,după două etape fărăgreşeală. Chiar dacă auschimbat antrenorul înaceastă iarnă, Dan Voiculuându-i locul lui Ionuţ Stelescu, trupa din Dealul Institutului nu şi-a modificatobiectivul, iar după primeledouă jocuri din retur a redevenit lider.

Două partide, 6 puncte, 8 goluri mar-cate, şi niciunul primit este palmaresulUniversităţii Petroşani în primele meciuri ale primăverii. Cu toate că nuau întâlnit echipe din fruntea clasa-mentului, studenţii şi-au văzut de treabă, iar munca le-a fost răsplătităcu revenirea în fotoliul de lider. Noulantrenor, Dan Voicu, a declarat că

obiectivul echipei rămâne pro-movarea, chiar dacă lotul de jucătorieste foarte tânăr: „Obiectivul echipeirămâne acelaşi, promovarea. Am pre-luat o echipă cu jucători valoroşi,tineri şi sunt foarte mulţumit de lotulpe care îl am la dispoziţie. La începutmi-a fost puţin teamă de aceastătinereţe a jucătorilor, de lipsa de ex-perienţă, dar se pare că lucrurile mergspre bine”, a spus Dan Voicu. Şi jucă-torii împărtăşesc spusele antrenorilor. În acest retur de campionat, Universi-tatea Petroşani nu va putea conta peserviciile vedetei Andrei Ştefănescu,accidentat.Formaţia din Dealul Institutului esteprima şi în clasamentul juniorilor,acolo unde petroşenenii au reuşit 19victorii din tot atâtea posibile şi selaudă cu un golaveraj extraordinar:89-9! De altfel, gruparea din Valea Jiului are ca obiectiv declarat câşti-garea titlului naţional la această categorie de vârstă.

„Obiectivul nostru rămânepromovarea”

Din ciclul „ce am fost şice-am ajuns”…

Jiul Petroşani -ciuca bătăilor înJudeţeanăJiul Petroşani a pierdut cu scorulde 9-2 partida din etapa trecută dinDivizia Judeţeană, un scor ce a sur-prins pe multă lume. George Boboc,preşedintele echipei a venit cu ex-plicaţia:„Sunt jucători cu vârsta cuprinsănumai între 15 şi 16 ani, iar depregătirea lor se ocupă Toni Sedecaru. Avem cea mai tânărăechipă. Trebuie să crească. Ce speranţe să avem acum de la aceştijuniori?! Tot de jos a pornit şi echi -pa care i-a avut în componenţa peFlorin Stoica sau Daniel Neiconi. Vorcreşte pe parcurs”, a spus Boboc.

Mircea Sandu,

Invitat la PetroşaniCu ocazia deschiderii Academiei de Fotbal „Jiul” Petroşani,oficialii din Vale au lansat încă de pe acum invitaţii pentrunume grele ale fotbalului românesc.

Astfel că la inaugurareaprogramată la 3 iunie nuvor lipsi preşedinteleFederaţie Române deFotbal, Mircea Sandu,Adalbert Kassai, dar şifoştii mari jucători: JeanVlădoiu, Daniel Prodan,Miodrag Belodedici.„În mare parte, toţi auconfirmat participarea”,a declarat GeorgeBoboc.

La 74 de ani,

Triplu campionnaţional Atletul veteran din Lupeni,Petru Ambruş, este triplucampion naţional la venera-bila vârstă de 75 de ani.

Septuagenarul atlet a devenit cam-pion naţional în probele de 60 demetri garduri, triplu salt şi lungimela Campionatul Naţional de Sală dela Bucureşti.„Sunt primele medalii din acest an şisunt foarte mulţumit. Mai am foartemulte competiţii la care trebui săparticip, dar nu cred că le voi puteaonora din cauza lipsei banilor”, a de-clarat Petru Ambruş. CampionatulEuropean din Spania, CampionatulNaţional de Pistă din România şi Balcaniada sunt principalele obiec-tive ale sportivului nostru.

În perioada 3-11 august va avea loc o nouă tabără„Cangurul” organizată de Editura „Sigma” în staţi-unea Straja. La ediţia de anul acesta a Târgului deTurism de la Bucureşti Asociaţia „Pro Straja” aprimit confirmarea acestei participări, din care aude câştigat toţi cabanierii care pot oferi condiţiilede cazare impuse de organizatori.

Standurile Asociaţiei „Pro Straja” arată impecabil.Materialele informative sunt la discreţie, iar lumeaîntreabă despre staţiune şi cere oferte. Primele zileale târgului au fost de bun augur. Reprezentanţiiasociaţiei intenţionează să scoată cât mai multecontracte din această expoziţie cu vânzare. În vară, tabăra „Cangurul” va aduce alte 700 de per-soane în staţiune. Dintre acestea 200 vor fi profesori

şi 500 elevi, câştigători ai concursurilorcu acelaşi nume. Tabăra este, practic,un sistem complex de ateliere şi activi -tăţi, bine grupate, şi este realizată în aşa fel încâtparticipanţii să evolueze pe parcursul ei. Instructoriisunt aleşi din diferite domenii, profesionişti curezultate excepţionale, contractaţi pentru a-i învăţape cei mici cum să se dezvolte intelectual şi fizic, şicum să-şi coordoneze aptitudinile intelectuale cucele fizice. Astă vară, cabanierii au avut parte de un fenomeneducaţional în staţiune, au văzut cum foarte mulţicopii din ţară învaţă să se exprime în cadrul ate-lierelor de reciclare creativă, accesorizare haine,programare informatică, tehnici de negociere,jocuri logice, jocul GO, fascinantul EU - atelier deautocunoaştere, confecţionare jucării, podoabe dinmărgele, încrustaţii înlemn, obiecte din pastăde sare, jucării articulate,

pictură pe sticlă, şi altele. Printre voluntarii care participă în cadrul taberelorsunt şi studenţi în străinătate, foşti elevi partici-panţi, care în vara trecută au promis că se vor în-toarce şi la schi. Iată cum un contract pentru doar 9 zile de tabără poate schimba radical dezvoltareastaţiunii.Vom reveni cu date concrete şi cu impresii despreparticiparea la târg, după finalizarea acestuia.Târgul de Turism al României se va încheia la 17martie. Organizatorii mizează pe o participare dezeci de mii de persoane interesate de turism.Pentru a participa la târg cu 20 de standuri, Asociaţia „Pro Straja” a investit 50.000 de lei.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013 5TURISM

www.zvj.ro

Investe te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013 Axa Prioritar nr. 1 ”Educa ia i formarea profesional în sprijinul cre terii economice i dezvolt rii societ ii bazate pe cunoa tere” Domeniul major de interven ie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educa ie i formare” Titlul proiectului: “Dezvoltarea resurselor umane din înv mântul superior pentru utilizarea sistemului e-learning” Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/64273 Beneficiar: Universitatea din Petro ani

14 martie 2013

COMUNICAT DE PRES

Universitatea din Petro ani – prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop - implementeaz de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din înv mântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinan at din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei, Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice, Direc ia General Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013.

Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri na ionali i anume: Universitatea Petrol i Gaze din Ploie ti, în calitate de Partener 1, SC Euro Jobs SRL din Petro ani, în calitate de Partener 2, SC Memory SRL din Hunedoara, în calitate de Partener 3.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea i modernizarea sistemului de educa ie i formare profesional ini ial i continu din înva mântul superior, în vederea unei bune

adapt ri la nevoile în permanent schimbare din economie i societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universit ii din Petro ani i formarea bazei de date, împreun cu Universitatea Petrol i Gaze Ploie ti, aflat în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

Rezultate ob inute pân în prezent: 194 de cadre didactice de la dou universit i aflate în zone geografice i de

dezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest i Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cuno tin ele necesare utiliz rii sistemului e-Learning ca metod modern de predare i înv are i au fost certifica i în acest sens.

peste 50% din cadrele didactice certificate pân în momentul de fa , din seriile 1, 2 i 3 au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asisten a formatorilor i a formatorilor asisten i.

În luna martie 2013, luna 7, anul 3 de implementare a proiectului, atât la Universitatea din Petro ani, cât i la Universitatea Petrol i Gaze din Ploie ti se vor desf ura cursurile de „Operator procesare texte i imagini” pentru seria 4 i seminarul “Obiective orizontale”, cu tematica: egalitate de anse, dezvoltare durabil , protec ia mediului i calitate în înv mânt.

Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul int , prin dezvoltarea abilit ilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul i de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning.

Informa ii suplimentare se pot ob ine la: Universitatea din Petro ani, str. Universit ii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Exper i comunicare, Cocu i Mihai i Karina Straja.

Comunicat de presăDeputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Parlament o iniţiativă legislativă privind asistenţa de medicină dentarăîn şcoli

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Parlament o iniţiativă legislativăprin care se stabilesc o serie de facilităţi acordate şcolarilor în domeniul medi-cinei dentare. Măsurile propuse de deputatul Monica Iacob-Ridzi vizează obligativitatea efec-tuării de către medicii de medicină generală precum şi medicii de medicinădentară a unui control medical al tuturor elevilor din unitatea şcolară aron-dată respectivelor cabinete medicale, în termen de cel mult 30 de zile de laînceputul fiecărui an şcolar. “Activitatea de asistenţă medicală şcolară şi pre-şcolară trebuie privită, înprimul rând, ca una preventivă, aceasta fiind vârsta la care pot fi depistateeventualele probleme medicale aflate încă într-un stadiu incipient, şi decimult mai usor de tratat. Din punct de vedere medical, dar şi financiar, estemult mai simplu şi ieftin să previ decât să tratezi un pacient ajuns la o vârstămai înaintată. Acesta este motivul pentru care ne-am propus să aducem unelemăsuri de completare şi modificare legislaţiei în vigoare, din domeniul asis-tenţei medicale şcolare şi preşcolare”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi.Propunerea legislativă depusă ieri, spre dezbatere, la Parlament de către dep-utatul Monica Iacob-Ridzi face parte dintr-un ansamblu de iniţiative legislativemenite să vină în sprijinul familiilor cu copii şi să garanteze creşterea niveluluide sănătate al populaţiei, în special al tinerei generaţii. De altfel, acest lucrua constituit o permanentă preocupare a deputatului de Valea Jiului. „Consider că România are nevoie de o generaţie tânără cu cât mai puţineprobleme de sănătate. De aceea eu cred că statul trebuie să se implice pentrua preveni cauzele îmbolnăvirilor la copii şi tineri, iar dacă aceste activităţipreventive se vor derula prin intermediul unităţilor de învăţământ, vomobţine un dublu impact, pentru că mulţi părinţi vor avea un motiv în pluspentru a-şi trimite copiii la şcoală”, precizează deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Staţiunea Straja şi-a asigurat o parte din sezonul de vară

Standurile Asociaţiei „Pro Straja”au succes la Târgul de Turism de la Romexpo

Am primit la redacţie două sesizări, în care persoanediferite au fost invitate la asociaţie, unde li s-a pus înfaţă o listă cu datorii care se ridicau până la 1.000 delei, şi chiar mai mult. Sunt persoane care au fostpuse în faţa unor datorii de 5.000 de lei. Enormpentru un pensionar sau pentru un om care câştigă1.000 de lei pe lună.„Eu acum doi-trei ani, nu mai ştiu, chiar am fost pussă plătesc, vreo 500 de lei, ca să fiu la zi. Când amvăzut că aveam aşa restanţe, mi s-a făcut şi ruşine.

Am plătit imediat suma şi am fost la zi cutoate cheltuielile. De atunci am plătitmereu. Acum mă trezesc cu restanţe vechidin 2006. Păi, cum până acum nu le-amavut, şi acum le am? Bun, de la asociaţie,doamna care se ocupă acum, care amînţeles că ar fi soţia fostului preşedinte, îmi spune săaduc chitanţe din 2006. Am căutat, unele le-amgăsit, altele nu. Din suma aceea de aproape 1.000 delei am scutit vreo 600 de lei. Pentru restul nu am maigăsit chitanţe. Dar întreb eu, dacă nu găseam şi chi-tanţele acestea, plăteam ca prostul toată suma? Şi,mă întreb, în buzunarul cui intrau?”, povesteşte unlocatar.Într-adevăr, când am ajuns la asociaţie, ieri, dupăora 16, era ceva lume la rând. Unii cu chitanţevechi, să se achite de datorii, şi apoi să iasă dinasociaţie. Pentru că sunt destui care nu mai vor săaibă de-a face cu asociaţia respectivă, şi pentru căSC Apa Serv Valea Jiului SA cu siguranţă va acţiona îninstanţă asociaţia. Ori, nimeni nu mai vrea să steacu apa tăiată, aşteptând ca asociaţia să recuperezedatorii demult adunate.Asociaţia explică faptul că aceste datorii mari s-auadunat în timp. Unii au plătit când şi cum au avutbani, au mai adus din când în când bonuri de căr-bune pentru căldură, dar au rămas cu restanţe nea-coperite care s-au adunat, au adunat penalizări.Doamna care se ocupă spune că a preluat totul cadin oală şi acum nu poate decât să facă apel la chi-tanţele vechi.Însă proprietarii din asociaţie trebuie să ştie căfiecare chitanţă trebuie să aibă un corespondent închitanţierele asociaţiei, pe care să corespundă data,scrisul, suma. Cine are dubii, poate cere asociaţieisă verifice chitanţierul din perioada cu datoria.Oricum, la aşa perioade mari de timp, se pot întâm-pla multe încurcături.Asociaţia de Proprietari Aleea Poporului areprobleme mari în ceea ce priveşte managerierearesurselor, achitarea sumelor restante către furni-

zori. Cu siguranţă, vom auzi şi pe viitor despre diver-genţele dintre asociaţie şi proprietari. Luna trecutătoţi proprietarii de pe această stradă au rămas fărăapă din cauza datoriilor acumulate.

Alina PIPAN

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

www.zvj.ro

INVITAŢIEMembrii Asociaţiei schi turism montan PRO-PARÂNG

au deosebita plăcere de a vă invita să fiţi alături de eila cea de-a X-a ediţie a concursului Serbările Zăpezii,

organizată în masivul Parâng.Manifestarea se va desfăşura pe pârtia Slima după

următorul program:

Cele mai bune rezultate vor fi evidenţiate în cadrul unorfestivităţi de premiere ce vor încheia cele două zile

dedicate acestei manifestări.Vă aşteptăm cu drag. Organizatorii.

Program concurs16.03.2013

Proba de sanie pentru copii până în 18 anipe grupe de vârstă, începând cu orele 11:30

17.03.201

Proba de schi şi snowboard pentru copii şiadulţi, având 6 categorii de vârstă, începând

cu orele 11:30

Acest proiect va fi o adevărată realizare pentrulumea medicală din Valea Jiului, iar pentru per-soanele cu afecţiuni motorii, leziuni şi altecondiţii medicale grave va reprezenta o şansă dea-şi recăpăta independenţa motorie şi de a se re-cupera după intervenţii chirurgicale. În momentulde faţă încep cursurile de pregătire a personaluluimedical care va lucra la acest centru.

Deocamdată sunt 9 persoane care au plătit costulcursurilor de specializare în acest domeniu. Acestecursuri le va da şansa de a lucra într-un cabinetprofesionist, unic în judeţul nostru. Cursurile suntorganizate de echipa Euro Jobs în colaborare cumedicul Olivia Costea, care are susţinerea pri-marului Tiberiu Iacob-Ridzi şia preşedintelui ConsiliuluiJudeţean Hunedoara, MirceaIoan Moloţ.După trei luni de pregătire înţară, cursanţii vor petrece osăptămână în Suedia, înoraşul în care medicul OliviaCostea profesează cu succesde câţiva ani. Acolo vorvedea cum se lucrează con-cret la cabinetul de

laserterapie şi să viziteze sediul firmei Iradia dinStokholm, care produce aparatura, InstitutulShalgrenska, Institutul Karolinska şi SpitalulUniversitar din Malmo.„Sunt sigură că acest centru se va deschide. Nufacem acest curs doar ca să vindem diplome. Chiarle-am menţionat cursanţilor că va fi un curs pre-tenţios, serios, care se va parcurge cu rigurozitate.Un terapeut nu trebuie doar să apese pe nişte bu-toane, trebuie să aibă cunoştinţe precise, să ştiecum să comunice cu pacientul. Tratamentele culaserterapie se decontează de Casa de Asigurări deSănătate, sunt recunoscute de sistemul de sănă-tate ca fiind necesare în recuperarea persoanelorcu probleme. Se va plăti o coplată pentru şedinţe,

dar acum nu vă pot spune unpreţ. Când vom deschideacest centru, vom avea şi ungrup de cazuri medicale cron-ice, grave, cazuri sociale, pecare le vom include în pro-gram în mod gratuit”, amenţionat doctorul OliviaCostea care a venit laPetroşani pentru desfăşurareacursului.

Alina PIPAN

Unii dintre proprietarii se plâng că

Asociaţia Aleea Poporului dezgroapă chitanţe de acum6-7 ani pentru a recupera pierderile uriaşe

La 5 martie, Mircea Petroşca, fostul preşedinte al Asoci-aţiei de Proprietari Aleea Poporului din Petroşani, ademisionat, motivând că nu are timpul necesar pentru ase ocupa de asociaţie. Este evident că nu a avut timpniciodată, din moment ce actualul şef, care i-a luatlocul, stă să dezgroape chitanţe vechi, ce nu apar cafiind achitate, pentru a acoperi muntele de datorii. Ori,dacă fostul preşedinte nu a reuşit să recupereze datoriicare se întind pe 6, 7, chiar 8 ani, înseamnă că nu a avutniciodată timp să-şi facă treaba. Şi pentru aceasta totlocatarii trebuie să plătească, dacă nu cumva se vorhotărî să-i facă vreo plângere pe undeva.

Dacă nu intervin blocajele birocratice, la sfârşitul lunii august,

Vom avea un centru de laserterapie la Petroşani

Olivia Costea Lili Jianu

Miercuri, 13 martie 2012, ŞcoalaGimnazială Nr. 4 Vulcan a fostgazda Cercului Pedagogic al În-văţătorilor din Valea Jiului, zonade vest, având tema „Creativitateşi transdisciplinaritate”. La reuşitaacestei acţiuni, au contribuit cele15 doamne profesoare de la ciclulprimar şi conducerea şcolii. La ac-tivitatea desfăşurată în sala desport modernă şi încăpătoare aufost prezente peste o sută de cadredidactice din oraşele Vulcan,Lupeni şi Uricani.

Doamna director Ecaterina Illyes aadresat un cuvânt de bun venit

oaspeţilor. Au urmat alocuţiunile invi-taţilor de onoare: dl. primar GheorgheIle, dl. viceprimar Cristian Merişanu şidl. inspector Nicolae Mateş, care ausubliniat importanţa pe care o areşcoala în formarea unor oameniresponsabili. D-na profesoară SinkaPalma a prezentat materialul în care,pe suportul teoretic al temei, au fostexpuse fotografii de la activităţi prac-tice, realizate în şcoala noastră.Micuţii mei elevi de la clasa pregăti-toare au prezentat sceneta „O povestecu ghiocei”, pe care am scris-o specialpentru această activitate. Mi-am pro-pus valorificarea potenţialului fiecăruicopil şi a rezultatelor remarcabile ale

acestora, obţinuteîn cadrul unor ac-tivităţi extracurricu-lare, desfăşurate îngrupul folcloric„Doruleţ”, grupulhip-hop „VivaceKids” sau cercul degimnastica aero-bică, de la ClubulCopiilor şi Elevilordin Petroşani. Ast-fel, „bunicuţa” acântat, cei doi„lupişori” paşniciau dansat hip hop,iar „veveriţa” afăcut acrobaţii. Pentru a atinge proble-ma transdisciplinarităţii, în scenariulpe care l-am scris am făcut apel lacunoştinţele acumulate de elevi încadrul tuturor disciplinelor. „Ghioceii”din povestea mea demonstrează cărespectă regulile unui trai sănătos, căştiu să scrie, să numere, să facă sport,ba chiar să confecţioneze... ghioceidin hârtie. Nu este neglijat, astfel,nici aspectul ecologic al mesajului,ideea care se desprinde fiind impor-tanţa respectării naturii.Eleva Carina Prian din clasa a IV-a C arecitat poezia „Învăţătoarea mea”. Aurmat prestaţia altor copii talentaţi,care au un palmares impresionant îndomeniul artistic. Maria ClarlaBâtoancă din clasa a II-a B ne-a încân-tat cu piesa „Învăţătorii mei”. Inter-preta, chiar dacă are doar nouă ani, a

reuşit să cucerească, numai în 2012,şase premii importante: Premiul I –Festivalul Naţional pentru Copii şiTineret „Armonia” – Cluj-Napoca, Pre-miul I – Festivalul Naţional de MuzicăUşoară şi Folk „Coloana infinitului” –Târgu Jiu, Premiul I – Concursul Inter-judeţean de Muzică Uşoară „SteluţeleCetăţii” – Deva, Premiul I – FestivalulNaţional de Muzică pentru Copii „Zâm-bet de copil” – Drobeta Turnu Severin,Premiul I – Festivalul Naţional deMuzică Uşoară „Stelele tinereţii” –Petroşani şi Premiul al II-lea – Festi-valul Naţional de Muzică Uşoară pen-tru Copii „Un talent înnăscut” –Vâlcea, 2012. Un talent înnăscut estemicuţa artistă Maria Carla Bâtoancă –un nume de care, cu siguranţă, vommai auzi.Grupul vocal folcloric „Doruleţ” numai are nevoie de prezentare. În ceipeste zece ani de activitate, copiii dinacest grup, îndrumaţi de d-na profe-soară Doina Bughe, au dus faima fol-clorului momârlănesc în ţară şi pestehotare. Au participat la spectacole şiemisiuni televizate, alături de numemari ale muzicii populare româneşti.„Surprize, surprize” (2004) „Tezaurfolcloric” (2004, 2005), „Cerbul deaur” (2010), „Primarul favorit” (2007,2008), „Galele românilor talentaţi”(2011, 2012) sunt numai o parte dintreacestea. În palmares, pe lângă multealte distincţii, se află Premiul I obţinutla Concursul Naţional de Muzică,secţiunea „Folclor” – Alba-Iulia, în2004, 2006 şi 2008. Au reprezentat, cucinste, Valea Jiului la multe festivalurinaţionale, dar şi la festivaluri inter-naţionale (Dabrowa Gornicza –Polonia, Wolfsberg – Austria, SlovenjGradec – Slovenia). O parte din reper-toriul grupului se află pe cele patru al-bume muzicale editate: „Pe-a Jiuluivale verde” – 2004, „O să vină MoşCrăciun – Colinde” – 2007, „Anotimpuride dor” – 2009, „Şi iarăşi mi se facedor” – 2011.Desigur, tema acestui cerc esteinepuizabilă. Pentru noi, dascălii,creativitatea este o capacitateindispensabilă, fiind creativi prin în-săşi natura profesiei pe care ne-amales-o.

Petronela-Vali SLAVU

CMYK

7EVENIMENTZiarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

www.zvj.ro

privind lansarea proiectului cu titlul: ,,REABILITARE E I PODURI ÎN ORA UL URICANI, JUDE

1. ului: martie 2013

3. Finan at din Regio - Programul Opera ional Regional 2007-2013 4. Autoritatea de Management: MINISTERUL DEZV I ADMINISTRA IEI PUBLICE 5. Organism Intermediar: AGEN

6. Alte informa UL URICANI, în calitate de beneficiar, anun are i începerea proiectului cu titlul:

I PODURI ÎN ORA UL URICANI, JUDEce se va implementa în localitatea Uricani, jud. Hunedoara.

Contractul a fost semnat pe 29.01.2013 între Ministerul Dez i Administra iei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Opera ional Regional 2007-2013 ul Uricani, în calitate de Beneficiar.

Obiectivul general al proiectului îl reprezint cre terea calit ii vie ii prin reabilitarea infrastructurii urbane în ora ul Uricani, jude ul Hunedoara în vederea cre terii confortului populatiei i îmbun t irea imaginii ora ului.

Rezultatele preconizate ale proiectului vor consta în: 7 obiective reabilitate i modernizate i anume 5 str zi: Al. Brazilor, B-dul Muncii, Al. Progresului, B-dul Republicii, str. Unirii i 2 poduri: pod la intrarea în ora de pe DN 66A i pod între strada Republicii i bulevardul Muncii, 2,673 km de str zi or ene ti reabilitate / modernizate.

a contractului de finanlei (86,5%) din FEDR, 1.456.905,56 (11,50%) contribu ia din bugetul na ional, beneficiarului. Durata de implementare a proiectului este de 12 luni (ianuarie 2013 ianuarie 2014).

Informa ii suplimentare despre implementarea acestui proiect se pot ob ine de ULUI URICANI, Str. 1 Mai, Nr. 6, cod po tal 336100, localitatea Uricani, jude ul Hunedoara tel: 0254511121; fax 0254511127; e-mail: primariauricani@gmail.com

NCon

www.inforegio.ro ional Regional i co-finan

ANUN

Creativitate şi transdisciplinaritate

Cerc Pedagogic la Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vulcan

Senatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula,

Reales preşedintele social-democraţilor din DevaIeri, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a avut locconferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei municipale a PSD.

La eveniment au participat deputatul LaurenţiuNistor, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD,deputatul Natalia Intotero, Liliana Ţolaş,preşedintele organizaţiei judeţene de femei aPSD, Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani,Marius Surgent, vicepreşedintele organizaţieiDeva a PNL, şi primarul municipiului reşedinţăde judeţ, Petru Mărginean, şeful conservatorilorhunedoreni. Gazda evenimentului a fost Cosmin Nicula, senatorul de ValeaJiului, care a deţinut funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale Deva aPSD. La alegerile interne pentru funcţia de preşedinte a fost un singur candi-dat, Cosmin Nicula, reales în funcţie. (Mihaela PETROŞAN)

Spitalul de Urgenţă Petroşani a primitfonduri şi a amenajat un centru de sănă-tate mintală, dar care, momentan, nueste dat în folosinţă. Încă din 2007 sevorbeşte despre deschiderea acestuicentru care să ofere servicii de terapiepentru bolnavii cu afecţiuni psihice, darnici acum nu este folosit, din cauzachestiunilor birocratice. Lipsa centrelorde specialitate pentru persoanele adultecu dizabilităţi sau afecţiuni psihice puneîn dificultate familiile aparţinătoare carenu primesc ajutor. Ce ne facem cu fraţiibolnavi mintali, cu bătrânii cu afecţiunineuromotorii, cu rudele pe care nu ştimsă le îngrijim acasă?

Cum ne ajutăm bătrânii şipersoanele cu handicap?Fosta Secţie de Distrofici a Spitalu-lui de Urgenţă Petroşani (SUP) estedeja transformată în centru desănătate mintală. Adică s-au făcutamenajările interioare, fapt con-firmat şi de medicul şef al centru-lui, dr. Gabriel Ivănescu. După cumse arăta anul trecut în noiembrie într-un raport aldirectorului financiar SUP către Consiliul LocalPetroşani, pentru amenajarea acestui centru au fostalocaţi şi cheltuiţi 680.000 de lei. Pentru acest cen-tru, consiliul local a prelungit darea în folosinţă gra-tuită a spaţiului de la Grădiniţa Nr. 5 Petroşani.Însă, nici acum secţia, care funcţionează momentanîn cadrul spitalului, nu s-a mutat în noul spaţiu.Multe dintre familiile care au rude cu problememintale nici nu ştiu că în Petroşani funcţionează unastfel de centru. Cei cu posibilităţi caută ajutor despecialitate în alte localităţi din judeţul nostru,plătind bani mulţi pentru servicii. Dar nu toţi nepermitem să cheltuim sute sau chiar mii de lei pen-tru îngrijirea rudelor bolnave sau bătrâne. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Hunedoara are amenajate în teritoriu 15centre pentru îngrijirea adulţilor. Dar cu locuri limi-tate. În plus, niciun adult nu beneficiază de servici-ile acestor centre fără a fi în prealabil acceptat.Pentru a fi beneficiarul acestor centre protejate,

candidatul trebuie să aibă un dosar eligibil, curecomandările şi rapoartele necesare de lamedicii specialişti şi de la serviciile de asis-tenţă socială din oraşele de domiciliu. De obi-cei, aici ajung persoane care nu au pe nimenicare să se ocupe de îngrijirea lor, nu au casă şiau venituri mici. Singurul cămin pentru persoane vârstnice estela Pui, în centrul localităţii Râu Bărbat, la 19km distanţă de oraşul Hațeg. Are o capacitatede 20 de locuri, în regim rezidenţial. Beneficia-rii sunt doar persoanele vârstnice, care au îm-plinit vârsta de pensionare stabilită de lege,care se găsesc într-una din următoarele situ-aţii: nu au locuinţă şi nu realizează venituriproprii; nu se pot gospodări singure; sunt lipsitede susţinători legali sau aceştia nu pot să-şi în-

deplinească obligaţiile dincauza stării de sănătate sausituaţiei economice şi asarcinilor de familie. Aici nu lu-crează şi un medic, ci doar unasistent social şi personal de în-grijire.Centre de Îngrijire şi Asistenţăsunt la Brad, Brănişca, Bretea,Geoagiu, Petrila (două pavilioa -ne) şi Păclişa (3 pavilioane). Deasemenea, Orăştie şi Lupeni au

locuinţe protejate. Deci, la Lupeni funcţioneazăcentru pentru 50 de persoane, care nu domiciliazădoar în judeţul nostru. La Petrila pavilionul 1 aredisponibile 50 de locuri pentru persoanele cu diza -bilităţi şi mai are un pavilion disponibil pentru per-soanele cu HIV/ SIDA. În general, centrele au ocapacitate de până la 50 de locuri şi oferă serviciide cazare, hrană, cazarmament, asistenţa medicalăde specialitate, activităţi de ergoterapie, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă apersoanelor asistate.

„Trebuie să plătesc 1.800 delei pe lună pentru mama”Un bărbat din Petroşani a sunat laredacţie să atragă atenţia că famili-ile care au persoane neajutorate nuau altă şansă decât să cheltuiascăsute de lei pentru îngrijirea aces-tora. Să se lase de muncă pentru a

sta acasăcu per-soana bolnavă nu îşi per-mite nimeni, iar la noi, înVale, cămine de bătrâninu sunt. „Trebuie săplătesc 1.800 de lei pelună pentru mama. Esteîntr-un centru rezidenţialde la Batiz, în altă partenu am găsit liber. Nu ştiuunde funcţionează la noiîn Petroşani centrul desănătate mintală şi ceface. Ar fi de mare ajutorun cămin de bătrâni,pentru că acesta la caream apelat este cam de-parte şi destul de scump,să nu mai spun că nu suntmedici aici. Despre acestsubiect am vorbit cu

diferite persoane, cu doctorul Ivănescu şi cu d-naDoina Popescu, dar nu am rezolvat nimic. Este oproblemă socială pe care trebuie să o soluţionăm”,spune petroşeneanul.Toţi ajungem bătrâni şi neajutoraţi, şi poate nu o săfie cineva să aibă grijă de noi. Ce vom face atunci?O altă familie din Lupeni se plânge că are grijă deuna dintre bunici, care nu mai judecă cum trebuie,nu se poate îngriji singură, are diabet. Viaţa de zicu zi este un calvar. Pentru a o interna într-un cen-tru specializat, unde persoane competente să poatăavea grijă de ea, ar trebui ca familia să cheltuiascăîn jur de 2.200 de lei lunar, fără tratamentulmedicamentos. O sumă imposibil de cheltuit pentrutoate rudele femeii, care s-au gândit şi la aceastăvariantă, dar au realizat că nu au banii necesari. Oana Petrov este mama a două fetiţe diagnosticatecu autism, momentan internate într-un centru despecialitate, pentru că, singură fiind, nu se poateocupa de ele, mai ales că şi ea, la rândul ei, areprobleme mari de sănătate. Acum se luptă săgăsească o soluţie, prin intermediul organizaţiilorde profil, să determine autorităţile să deschidă uncentru pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi

şi la Petroşani. „Fetiţele meleîncă sunt minore, dar ce mă faccu ele când vor avea 18 ani şivor trebui luate de la centru şiîngrijite în altă parte? Eu nu o săpot să am grijă de ele singură.Vreau să le am aproape, şi nupot să fac acest lucru. Trebuieschimbat ceva”, spune mama.

Centrele private au locuri disponibile lapreţuri diverseLa Batiz funcţionează 4 centre de îngrijire private.Oferă cazare, îngrijire, masă. Unele au internetgratis, piscină încălzită, sală de mese, curte,supraveghere video, condiţii de 4 stele. Tarifeleajung la 2.000 lei/ pers/ lună. Oferă servicii de îngrijire pentru persoane vârstnice, asistenţă medicală, consult medical.La Ghelari sunt 6 astfel de centre. Oferă găzduirepermanentă, în camere cu unul, două sau 3 paturi,televizor, internet, baie, oferă servicii de îngrijirepersonală, hrană, îngrijiri medicale, terapii.Tarifele încep de la 1.000 lei, 1.200 lei, dar potajunge şi la 2.300 lei lunar, în funcţie de serviciilemedicale prestate. Pe bani, soluţii sunt, dar de ceun om, care a muncit o viaţă, a plătit asigurări so-ciale şi impozite la stat, să nu poate beneficia deservicii gratuite sau măcar subvenţionate?

Alina PIPAN

8 SĂNĂTATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Pentru că în Vale nu sunt locuri pentru ei,

Bătrânii sunt îngrijiţi pe bani grei la Batiz şi la Ghelari

www.zvj.ro

În numărul trecut, aţi citit epigrame de-spre femei, scrise de un bărbat. Astăzi,ca „drept la replică”, epigramista FlorinaDinescu-Dinu, din Ploieşti, vă oferă epi-grame în care ţinteşte… bărbatul. Epigramele sunt cuprinse în volumul „Cu muza la taifas”, apărut anul trecut.

Rugăciunea lui AdamFruntea-n lut adânc plecată,Îl auzi doar murmurând:„Eva dragă, spune-odată,Ce bărbat mai porţi în gând?!”

Soluţie din dragosteCa pe o Venus o socoate,De-aceea soţul e-n impas:De braţ s-o ducă… nu mai poate,Şi-atunci o duce doar de nas.

Soţ neînţelegătorE pusă soaţa pe injurii,Da-i vina ei: ghinionistă!Cerând s-aducă „d-ale gurii”,El s-a întors cu o dentistă…

Fiecare cu drumul luiCrapă lumea când bârfeşteCăsnicia lor model:Pleacă el să dea la peşte,Şi nevastă-sa… la fel!

Serviciu completCând pleacă şeful iute de acasăCu secretara tânără în minte,Mâncarea rece-o uită iar pe masă,Că îl serveşte dânsa mai… fierbinte!

ElixirInfernalul său destinEste dirijat de-o fată:Când ea-i spune simplu „vin!”El şi simte că se-mbată…

N-a fost explicit!De vină-i sigur doar bărbatul!El a produs o tragedie:Când i-a cerut să „schimbe patul”,Ea n-a-nţeles… de lenjerie!

Soţ iubitorEl i-a oferit inele,Vilă, cecuri în valută,Barcă scumpă cu cinci vele,Tot sperând s-o lase… mută!

RecidivăViaţa chiar l-a tras pe sfoară:Vrând să fie om cuminteS-a-nsurat a patra oară!N-are ţinere de minte…

Cucerire la azilNabab, gentil, viteaz, erou,Cu-n lucru magic o seduse,C-a desfăcut de Anul NouO sticlă de sirop de tuse!

Tehnica unui yogin contemporanE bine ofilit bunicul,Dar bolii nu îi cade pradă;Priveşte concentrat buricul…Oricărei june de pe stradă.

ParadoxGândind cu multă profunzime,Având tăria unei stânci,El vrea să fie la-nălţimeŞi-n bătrâneţile… adânci.

În ton cu timpurileBătrân şi cu dureri în plex, La minte încă foarte-abil,Ar vrea şi el un schimb de sex,Cu altceva… util.

Găselniţă la vârsta senectuţiiAu multe şi fireştiProbleme sociale,De-aceea-i mai găseştiLa… „Matrimoniale”

Casanova, mereu în formăDeşi-i pe patul de spital,Minciuni nu spune orice-ar fi;Îl cred că sare peste cal,Că joacă... şah în orice zi.

Bătrân, dar hotărât!Decizia i-a fost cam durăŞi o să iasă tărăboi…Să scape de a soaţei gură,I-a dat proteza la gunoi.

Cuplu devenit celebruŞi-a dezbrăcat a anilor povarăAlături de o jună top model.El urcă pân’ la ea pe scarăŞi ea îl trage-n sus de portofel!

La vârsta senectuţiiN-a avut noroc şi basta!Chiar de-a plâns şi s-a rugat,L-a lăsat recent nevasta,Nu şi criza de ficat…

…Ireparabile fugitPrin presă zilnic au tot anunţatCă mulţi bătrâni vânjoşi au dispărutCu fete faine. Cred că au plecat„În căutarea... capului pierdut”!

BărbaţiiAi casei stâlpi şi curajoşi,Îi ştim aşa de mii de ani.Se dau adesea bravicocoşiŞi pică-apoi de marifazani…

***Ce au spus confraţii,când au aflat căFlorina Dinescu-Dinua stat cu muza lataifas? Veţi afla citindurmătoarele şarjeamicale:

Ion Diviza – ChişinăuLa volumul„Cu muza la taifas”Am stat eu la taifas cu-omuză- Nu spun cu cine, - o ştiţişi voi -

Şi nu-mi găsesc nici azi o scuzăC-am scris, în loc să fiu… muzoi.

***Volumu-i verde ca grădina,Dar nu aud vreun glas de liră…Cu cine-ai stat la sfat, Florina?Ştiam că muza te inspiră!...

Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca„Cu muza la taifas”La taclale, împreună,Cum femeilor le place,Ea vorbeşte câte-n lună,Muza, mai degrabă, tace...

Unde (s)tai şi unde crapăCum ne crapă nouă buzaDupă textele de râs,Ea s-a aşezat cu muzaLa tai... fâs.

Dan Norea – Constanţa„Cu muza la taifas”Citind-o pe-ndelete, pas cu pas,Mă sâcâie un gând ce nu mă lasă:Cu muza cui stătuşi la un taifas?C-a ta, se pare, nu era acasă.

Ioan Toderaşcu – VasluiReproş autoarei volumului „Cu muza la taifas”Dând nemulţumirii glas,Am să-ţi spun ce nu-mi convine:Stai cu muza la taifasŞi, la mine, nu mai vine!...

9UMOR ÎN HA... MAJORZiarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

www.zvj.ro

Florina Dinescu-Dinu – „Cu muza la taifas”

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 201310 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Doamnelor şi domnilor consilieri,

În conformitate cu prevederile Legiinr.215/2001 privind administraţiapublică locală, republicată, vă rog să-mipermiteţi să prezint în faţadumneavoastră ”Raportul privind stareaeconomico-socială a oraşului pe anul2012”.În anul 2012 autoritatea executivă şi-adesfăşurat activitatea în principal înurmătoarele domenii:1. Direcţia economică2. Direcţia tehnică3. Serviciul Public Local de AsistenţăSocială4. Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiectecu finanţare internaţională,Managementul calităţii5. Compartiment Juridic-Contencios6. Compartiment Administraţie Publică7. Compartiment PatrimoniulDomeniului Public Privat8. Compartiment Cadastru9. Compartimentul Agricol10. Serviciul Public Comunitar Local deEvidenţă a Persoanei11. Audit intern12. Serviciul voluntar pentru situaţii de

urgenţă şi pompieri13. Serviciul Intern de prevenire şiprotecţia muncii14. Serviciul public de poliţiecomunitară15. Compartiment Corp ControlComercial şi Autorizare transport local.

ACTIVITATEA DIRECŢIEI ECONOMICEPrimarul Oraşului Petrila, s-a ocupatprin Direcţia Economică, de întocmireabugetului de venituri şi cheltuieli.Veniturile şi cheltuielile bugetare suntaprobate, în condiţiile legii pe operioadă de un an, se înscriu şi seaprobă în buget pe surse de provenienţeşi respectiv, pe categorii de cheltuieligrupate după natura economică şidestinaţia acestora, bugetul de veniturişi cheltuieli pentru anul 2012 s-a cifratla suma de 42.665 mii lei, iar dupăultima rectificare la suma de 45.099,22mii lei la partea de cheltuieli.

Realizările cheltuielilor pecapitole s-au făcut după cum urmează:

Cap. 51.02. Autorităţi publicecheltuieli planificate au fost în sumă de3.521,50 mii lei;plăţi efectuate în sumă de 3.300 mii lei.

Cap. 54.02. Alte servicii publicegeneralecheltuieli planificate au fost în sumă de201,50 mii lei;plăţi efectuate în sumă de 191,12 mii lei.- fond de rezervă bugetară ladisp.autorităţii locale -- servicii publice com. de evidenţapersoanei 60,5 mii leiCap. 55.02. Dobânzicheltuieli planificate au fost în sumă de199 mii lei;- plăţi efectuate în sumă de 175,50 mii lei.Cap. 61.02. Ordine publică şi siguranţănaţionalăcheltuieli planificate au fost în sumă de140 mii lei;plăţi efectuate în sumă de 86,28 mii leiPoliţia comunitară – cheltuieliplanificate 72 mii leiplăţi efectuate 44,92 mii leiProtecţie civilă SSUP – cheltuieliplanificate 52 mii leiplăţi efectuate 41,36 mii leiCap. 65.02. Învăţământcheltuieli planificate au fost în sumă de10592,58 mii leiefectiv s-a cheltuit suma de 10155,89mii lei

Cap. 66.02. Sănătatecheltuieli planificate 236 mii leicheltuieli efective 217 mii leiCap. 67.02. Cultură, recreere religiecheltuieli planificate 2.499,17 mii leicheltuieli efective 2.199,23 mii leiBiblioteci – cheltuieli planificate 4 mii leiplăţi efectuate 1,07 mii leiCasa de cultură – cheltuieli planificate501,44 mii leiplăţi efectuate 480,77 mii leiAlte servicii culturale – cheltuieliplanificate 201,7 mii leiplăţi efectuate 199,84 mii leiServicii recreative şi sportive – cheltuieliplanificate 631,3 mii leiplăţi efectuate 251,82 mii leiÎntreţinere grădiniţe publice, zone verzi– chelt.planificate 112,67 mii leiplăţi efectuate 110,95 mii leiServicii religioase – cheltuieli planificate300 mii leiplăţi efectuate 300 mii leiCămine culturale-cheltuieli planificate748 mii leiplăţi efectuate 746,41 mii leiCap. 68.02. Asistenţă socială

(va urma)

RAPORT

PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUIPETRILA PE ANUL 2012 (I)

(urmare din pagina 1)

Numele LCC Compania Cărbunelui SRL......apare în 38 de dosare pe rolul instanţelor dejudecată, din care relevante ar fi 3 dosare civile (cadebitor şi pârât), 12 dosare comerciale (ca debitorşi pârât), 2 dosare de faliment (ca debitor şi pârât),6 dosare de litigii cu profesioniştii (ca debitor) şi 3dosare de litigii de muncă (în calitate de pârât).

Tupeul domnului Vrânceanu,......general manager al LCC, este de neimaginat. Din2007, dumnealui face bani grei de pe spatele indus-triei miniere. Tocmai pentru că face bani dintr-o ac-tivitate care, teoretic şi practic, o puteau face şifosta EPCVJ, dar şi actuala Prepararea CărbuneluiV.J., în teren au intrat şi câteva documente în-tocmite de Serviciul Român de Informaţii. Din maimulte motive: LCC ar transporta pe poartaPreparaţiei din Vulcan nu doar cărbunele ce-iaparţine, ci şi cel ce aparţine, de drept, SNH SA(CNH SA – pe stil vechi). Al doilea motiv, de aseme-nea important, e că LCC este reprezentată mai desde numitul Nicolae Calamariu, în calitate de direc-tor general, omul fiind nimeni altul decât ex-direc-torul de la defuncta mină Anina. Care Calamariu,spunea presa din 2006, a fost dat afară „în şuturi”după ce o anchetă a Corpului de Control al Minis-terului Economiei şi Comerţului de la acea vreme aevidenţiat, printre altele, servicii inexistente fac-

turate minei, dar şi un contract de asociere în par-ticipaţiune încheiat cu încălcarea legii. Al treileamotiv, dar nu ultimul, e că LCC se laudă, chiar pesite-ul propriu, că beneficiază de experienţa prof.univ. dr. ing. Romulus Iosif Sârbu. Pentru necunoscă-tori, dl. Sârbu este profesor în cadrul Departamen-tului de Management, Ingineria Mediului şi Geologieal Facultăţii de Mine din cadrul Universităţii dinPetroşani. Încă o dovadă că, în Valea Jiului, într-omare de specialişti în minerit, dl. Vrânceanu de laReşiţa face bani doar cu consultanţa specialiştilornoştri. Asta deşi, am mai spus-o, bani ar putea facedirect statul, cu aceiaşi specialişti.

Vă invit să aveţi......amabilitatea de a mai analiza o informaţie. În2006, pe când la Anina era director actualul directorgeneral de la LCC, 7 mineri au murit iar alţi 5 aufost răniţi. Procurorul general al României de laacea vreme a trimis la faţa locului inclusiv DIICOT-ul.Ulterior, Calamariu a primit NUP. Astăzi, dumnealuilucrează – având funcţie de răspundere - la firmasoţului doamnei procuror şef al BT CaraşSeverin din cadrul DIICOT. Care doamnă procuror,încă de la acea vreme, e tot la DIICOT. Nu ştim dacădoamna procuror şef Vrânceanu l-a cercetat vreo-dată direct pe actualul angajat al soţului său, şi nicinu am avut timpul fizic necesar să aflăm înainteapublicării acestui articol. Dar, în mod sigur, colegiidumneaei l-au cercetat, trimişi fiind chiar de

procurorul general Ilie Botoş. Cum vă sună?

Am ajuns la mila LCCPrintre zecile de dosare în care LCC este chemată înjudecată, la Judecătoria Reşiţa figurează şi un dosar(nr. 5875/290/2012), înregistrat la data de28.12.2012, în care firma domnului Vrânceanu a fostreclamată de către EPCVJ. Entitatea vulcăneană so-licită instanţei obligarea SC LCC Compania Căr-bunelui SRL la plata sumei de 119.800,55 lei, adicăaproape 1,2 miliarde de lei vechi, sumă actualizatăla data plăţii efective. Banii reprezintă penalităţi deîntârziere pentru facturile neachitate la timp decătre LCC, facturile fiind emise de EPCVJ în pe-rioada ianuarie 2011 – iulie 2012. Chiar dacă LCC arecunoscut în totalitate certitudinea, lichiditatea şiexigibilitatea penalităţilor de care vorbim, încă dinanul 2012 (prin Procesul verbal de conciliere nr.5066/18.09.2012 şi Procesul verbal de conciliere nr.5913/30.10.2012), nu şi-a onorat obligaţiile de ordinfinanciar către EPCVJ. Ceea ce nu putem spune şidespre CNH SA, SNH SA şi Complexul EnergeticHunedoara. Care, din câte ştim, şi se şi vede dinevoluţia cifrei de afaceri a firmei domnuluiVrânceanu, l-au făcut pe acesta cu vagoane de banidin cărbunele praf al poporului.Legăturile LCC în Valea Jiului şi nu numai sunt însămult mai importante, ajungând până în birouri pecare nici că le-aţi bănui. Drept urmare, în mod cert,foarte curând vom reveni cu noi informaţii.

LCC Compania Cărbunelui îşi trage creditorii pesfoară cu dezlegare de la DIICOT. După ce i-a datvagoane de bani, defuncta CNH SA se milogeşte

de LCC pentru 1,2 miliarde de lei vechi!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013 11PUBLICITATE

ANGAJĂRI

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportivpentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivelde începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Vulcan (Centrul Şansa). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

PIERDERI

Pierdut contract vânzare-cumpărare apartament eliberat de IGCL Lupeni pe numele Udrea Mihael-Andrei.Se declară nul.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004,

2 locuri, utilitară.Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere central i zată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară.Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centrali zată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciucuriiarnă + vară, maşina se prezintăîntr-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522

DIVERSE

AUTO

Vând mixer DJBehringer VMX-100,puţin utilizat, preţ fix150 lei.

Telefon 0720.946949.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Oricât ai dori să profiţi de toateşansele pe care le ai la dispoziţie,vine totuşi un moment în care

trebuie să alegi o singură caleasupra căreia să te concentrezi.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai parte de o şansă excepţionalăcare rezolva cu brio o problemădin care nu mai ştiai cum să ieşi,

dar iată că ai noroc şi totul serepară aproape de la sine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Un prieten îţi dă un pont buncare merită pus în aplicare câtmai repede, pentru că te va ducedirect la rezultatele dorite.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ajungi la un nivel care te facesă fii foarte mândru de paşii par-curşi de tine până în prezent. Aiconstruit un proiect de anvergură,

de durată, cu perspective promiţătoare, şieşti tot mai aproape de rezultatele visate.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te grăbi să începi o nouăacţiune fără să pui serios în balan -ţă avantajele şi dezavantajele,

deoarece lucrurile încă sunt ne-clare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Suferinţele din dragoste nuscutesc pe nimeni, deci nici petine, iar azi poţi trece printr-o

situaţie dureroasă pentru sufletultău îndrăgostit.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Iei taurul de coarne, gata să-ţifaci singur dreptate dacă enevoie, pentru că nu te poţibaza pe intervenţia altora.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Pune-ţi energia la treabă pen-tru că ai un bagaj de energie, deinspiraţie şi de creativitate carevor lucra foarte bine în favoarea

ta. Ceea ce iese azi din mâinile tale e desucces, pentru că îţi pui bine în valoare cali -tăţile şi priceperea în anumite domenii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti ca un rebel care nu sesupune deloc regulilor impuse decei mai puternici, fiind modali-

tatea ta de a te revolta împotrivaautorităţii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu eşti în apele tale, preocupatde o problemă de la serviciu, darîn loc să-ţi torni cenuşă în cap

căutând soluţii, mai bine ai profitade lipsa de evenimente pentru a te detaşa degriji.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ţi-ai pus mari speranţe într-unproiect ce părea să evoluezefoarte bine spre ţinta propusă,

dar azi dai piept cu un mare hop.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Emotivitatea ta este proverbia -lă şi ai fi în stare să nu te impliciîntr-o acţiune când psihicul tău eatât de sensibil la orice afront.

HOROSCOPHOROSCOP

Restaurant Valahia Lupeni şi cabana La MarioParâng angajează în condiţii foarte avantajoasebucătar şi ospătar.

Relaţii la telefon 0769.299301

Vând receptor Dolce,fără datorii. Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon0761.756839

Vând laptop second handAsus X54HR-SX067D,Intel i3,2, 15 GHz, AMDHD 7470 - 1 GB/RAMvideo, 750 GB HDD + ac-cesorii (mouse, geantă),încă 1 an garanţie, preţ1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

www.zvj.ro

Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentrutransport internaţional de marfă, intracomuni-tar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză,germană constituie un avantaj, salariu atractiv,doar persoane serioase. CV-urile se trimit laadresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Vând apartament 3 camereîn Dimitrov, situat lastradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan,izolat exterior, balcon închis, bine între ţinut, 2boxe. Ideal de transformatşi în spaţiu cu altă desti-naţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, in-tra vilan, zona Maleia, frontstradal, acces auto, utili -tăţi, suprafaţa 2000 mp,pretabil orice construcţie,panoramă deose bită, preţfoarte mic neg.

Tel. 0726.291090

ANUNŢ PUBLIC

Primăria oraşului Petrila, cu sediul în localitatea Petrila,str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, titular al pro iec-tului „PUZ – Înfiinţarea domeniului schiabil Şureanu –Petrila”, oraş Petrila, Zona Şureanu, jud. Hunedoara,pro pus a fi amplasat în localitatea Petrila, zona Şureanu,judeţul Hunedoara, anunţă publicul interesat asupradisponibilizării proiectului de plan şi finalizării raportu-lui de mediu.Consultarea proiectului şi a raportului de mediu sepoate realiza la sediul titularului, zilnic între orele8:00-16:00.Comentariile şi propunerile se vor transmite în scris lasediul titularului şi la sediul APM Hunedoara, Deva, str.A. Vlaicu, nr. 25, în termen de 48 zile calendaristicede la apariţia anunţului.

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 15 martie 2013

COTIDIAN REGIONALCU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director:Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef:Marian BOBOC

CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccþþiiee::

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737.352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

CCoollaabboorraattoorrii ppeerrmmaanneennþþii::Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DDTTPP:: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

AAddmmiinniissttrraattiivv // PPuubblliicciittaattee::Diana SANTA - 0722.344681DDiiffuuzzaarree::Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 00225544..554499 002200

00225544..554499 112211 ((ffaaxx)) 00773377..557755 558822

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVaii Jiului

)

www.zvj.ro

Consiliul Director al CAR CFR Petroşani – IFN

Anunţă conferinţa de dare deseamă care va avea loc în datade 29.03.2013, ora 13:00, laSala de Marmură a PrimărieiPetroşani.Norma de convocare a delegaţilor la conferinţă esteconform Statutului.Accesul în sală al delegaţilorse va face pe baza actului deidentitate.

Decizia Primăriei Hunedoaraşi a Consiliului de Adminis-traţie al Spitalului Municipal„Dr. Alexandru Simionescu”de a-l demite pe directorulspitalului Barna Bende a de-clanşat un adevărat război, încare sunt implicaţi cel demis,angajaţi ai spitalului, con-silieri locali şi primarul mu-nicipiului. Ultimele douăevenimente din acest conflictau fost o revoltă spontană aunor angajaţi ai spitalului şi oconferinţă de presă organi-zată de consilierii UDMR, PNLşi UNPR, care au cerut o re-uniune de urgenţă a Consiliu-lui Local Hunedoara peaceastă temă.

Cuiul lui Pepelea în toatăaceastă afacere este reprezen-tat de un raport al Camerei deConturi, care sesizează faptulcă fostul primar al municipiuluiHunedoara, Ovidiu Hada, şiconducerea spitalului din mu-nicipiu au efectuat o achiziţiede tehnică medicală la preţurisupraevaluate, realizând astfelun prejudiciu uriaş ce batecătre 3 milioane de euro.Luând în considerare acestfapt, Primăria Hunedoara, înadministrarea căreia se aflăspitalul, a decis demiterea în-tregii conduceri a acestuia.Această decizie, însă, a generatun conflict ce pare să… de-genereze. Astfel, ieri, medici şiinfirmiere din spitalul hune-

dorean au declanşat un protestspontan pe holurile spitaluluimanifestându-şi dezaprobareafaţă de decizia primăriei de aschimba conducerea. Cu o ziînainte, directorul Barna Bendea fost prezent în mass-mediaîntr-o încercare de a se dis-culpa faţă de acuzele care auatras demiterea sa. Cei care auprotestat la spital susţin că de-cizia primăriei nu ar fi justifi-cată şi că datele care au dus lademitere nu ar fi în regulă şi cănu au fost arătate tuturor.Tot ieri, consilierii locali TakacsAranka - de la UDMR (partidullui Barna Bende), MirceaArtean, Constantin Rusu,Mircea Costa, Jane Magaon - dela PNL, Ciprian Palcău, FlorinCazan de la UNPR şi TatianaVasilescu de la PC au organizato conferinţă de presă în care şi-au arătat susţinerea pentrudoctorul Barna Bende. Grupulde consilieri a anunţat că acerut convocarea de urgenţă aConsiliului Local Hunedoara,care va avea loc chiar în cursulzilei de astăzi, solicitând con-ducerii primăriei şi consiliuluide administraţie al spitaluluipunerea la dispoziţie a tuturorinformaţiilor legate de activi-tatea spitalului.În replică la tot acest scandal,Viorel Arion, primarul Hune-doarei, spune că lucrurile suntclare şi că demiterea conduce -rii spitalului este perfect legalăşi este rezultatul prejudiciului

uriaş, de aproape 3 milioane deeuro, descoperit de către Camera de Conturi şi pe careaceasta îl impută administraţieilocale. „Vom numi o conducereinterimară la spital, pe termende şase luni, timp în care vomscoate posturile la concurs. Le-am spus şi medicilor cu caream stat de vorbă că nu amnimic personal împotriva domnului doctor Bende, darasta este situaţia. Camera deConturi ne cere să acoperimprejudiciul”, a declarat primarul municipiului Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

La intrarea în Vulcan,

Trei maşini implicate într-un accident Ieri, la intrarea în Vulcan, trei maşini s-au tamponat. Accidentul a avut loc din cauza neadaptării vitezei conform condiţiilormeteo.

Un alt motiv al acci-dentului a fost şifaptul că şoferii nuau păstrat distanţaregulamentară faţăde autovehicul dinfaţă. În urma acci-dentului rutier,şoferul unui Matiz asuferit traumatisme,fiind preluat cu ambulanţa şi transportat la spital.

Alina PIPAN

Directorul demis Barna Bende a stârnit

Revoltă în spitalul de la Hunedoara

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul VI � Nr. 174 � 15 martie 2013 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Asociaţia de gimnasticăPetroşani

După cum veţi citi şi în acest documentar,şi în perioada antebelică, în Valea Jiului sportulreprezenta o preocupare a autorităţilor vremii.

De exemplu, în 1913 la Petroşani activa oasociaţie de gimnastică, în fapt o asociaţiesportivă. Reunită în şedinţă la 30 mai 1913,conducerea asociaţiei a hotărât amenajareaunui teren de tenis.

Dinamica asociaţiei este dovedită şi defaptul că la începutul lunii iunie în asociaţie s-au înscris 20 de noi membri.

La 10 august 1913, la o aruncătură de…greutate de Petroşani, la Haţeg are loc unconcurs sportiv de gimnastică şi de atletism.Diversitatea probelor impresionează şi astăzi,după 100 de ani de la desfăşurarea sa: arun -carea greutăţii, alergare, săritura în înăl ţime,săritura în lungime, paralele, bară, lupte,aruncarea discului. Probele atletice şi degimnastică sunt completate şi de un meci defotbal între reprezentativele Haţegului şiLugojului. Iar ca reuşita să fie completă, înce -pând cu orele 20,30 organizatorii au pro gramatîn încheierea manifestărilor sportive jocuridistractive şi o seară de dans.

Competiţia era destinată şi maselor, dinmoment ce la întrecerile individuale se puteaînscrie, până la 24 iulie 1913, contra unei taxede o coroană/ probă orice cetăţean din judeţulHunedoara. Concurenţii sunt informaţi că potsă-şi recupereze taxa (şi chiar mai mult decâtatât) cu o condiţie care motivează compe -titorii: plasarea pe podium, în primele 3 locuri.Ţinând cont că organizatorii au anunţat pentruocupantul locul I un „premiu consistent”, e

lesne de închipuit emulaţia sportivă.Organizatoarea competiţiei,

Aso ci aţia sportivă Haţeg, a lansatinvitaţii către toate asociaţiile deprofil din judeţul Hunedoara. Astfel,Asociaţia de gimnastică Petroşaniînscrie în competiţie 8 sportive.Întrucât la concurs puteau să par -ticipe şi elevi ai şcolii medii, asociaţiasportivă petroşeneană mai înscrie şi 4elevi în clasele superioare degimnaziu.

Tineret, mândriafotbalului…

Societatea minieră Salgotarjanînfiinţează la finalul lunii martie a

anului 1914 o echipă de fotbal de tineret,pentru a atrage pe teren elevii de gimnaziu.

O dovadă că pe maidanele Văii Jiului sedădea cu foc în lobdă sunt şi numeroaseleîntâlniri amicale între echipele de fotbal deamatori. Una dintre acestea are loc la 3 maiîntre selecţionatele tineretului catolic şi echipaa doua a gimnaziului Petroşani, fotbaliştiigimnaziului aplicându-le celorlalţi o bătaie„zdravănă”.

Jozsef Kiss,Un prim cronicar de fotbalcompetent şi… contestat

O aşezare în teren ultraofensivăDuminică, 19 mai 1914, la Petroşani are

loc meciul de fotbal dintre TE Petroşani şiAtletic Club Lupeni, în prezenţa unui „numărsemnificativ de spectatori care au savuratfiecare fază a meciului, aplaudând cu gene -rozitate tot ceea ce merita să fie aplau dat”.Partida se încheie cu victoria, cu 2-1 (1-0),fotbaliştilor petroşeneni.

Că fotbalul reprezenta, în primul rând,spectacol reiese din aşezarea în teren a jucă -torilor, ambele echipe mizând pe aceeaşi for -mulă tactică 1 – 2 - 3 - 5. Cu doi apărători şi 5atacanţi, e de mirare că scorul a fost atâta destrâns. Dar iată componenţa celor două echipe:

AC Lupeni: Gundelfingen – Sarkozy, Csora– Weintraub, Cseh, Berta – Mayer, Bencze,Kocsis, Kolben, Konrad;

TE Petroşani: Spitzer – Keiling, Mann II –Tute, Zatoresky, Herman – Moga, Kovary, MannI, Ladanyi, Maranics.

Referitor la cele două loturi, cronicarul

sportiv Jozsef Kiss face următoarele apreciericritice: „În ceea ce priveşte lotul lupenenilornu avem nicio obiecţie, au făcut treabă bună.În schimb, echipa petroşeneană lasă loc pentrucritici cât cuprinde. Jocul centralului lor a fostde-a dreptul sfidător. A fost, de departe, celmai slab jucător de pe teren şi a ratat douăgoluri. Fără discuţie, rolul unui jucător centraleste unul crucial, dar, oare, chiar crede că neva convinge driblând la nesfârşit, fără să pasezepentru nimic în lume? Cu siguranţă, nu putemspune că prin intervenţiile sale ar fi implicat şirestul coechipierilor construind faze de jocarmonioase. Sperăm că pe acest post de acumîncolo să vedem un alt jucător”.

Filmul partideiDin cercetările întreprinse de noi până

acum, putem acredita ideea că cronica luiJozsef Kiss este prima cronică despre un mecide fotbal al unor echipe din Valea Jiului. Şi,după cum vă veţi convinge şi singuri în cele ceurmează, cronicarul Jozsef Kiss chiar sepricepea la fenomenul fotbalistic:

„La 4.30 petroşenenii deschid jocul, atacăşi se repliază în apărare. Primul gol l-a marcatMann I în poarta celor din Lupeni. În a douarepriză, Mayer egalează scorul şi puţin maitârziu o lovitură superbă a extremei dreaptaeste preluată şi finalizată în al doilea gol tot deMann I. Lupenenii egalează din nou, dar arbitrulanulează golul pe motiv de ofsaid. Toată echipadin Lupeni a jucat cu multă însufleţire, darscorul rămâne nemodificat până la sfârşitulpartidei. Echipa din Petroşani a prestat un jocla valoarea sa deja bine cunoscută.

Dintre lupeneni s-au evidenţiat: Sarkozy,Mayer, Gundi şi Cseh. Jocul întregii echipereflectă experienţa lui Sarkozy, care face omuncă minunată cu întreaga echipă. Dintrepetroşeneni o bună prestaţie au avut, în primulrând, portarul Spitzer, care a atras asupra saropote de aplauze. De asemenea, Maranics afost într-o formă de zile mari, pasele saleprecise ducând la marcarea golurilor şi, dacănu s-ar fi confruntat cu experimentatul Sarkozy,cu siguranţă scorul ar fi fost cu totul altul.Ladanyi, de asemenea, a jucat foarte bine,ieşind în evidenţă prin pasele sale şi printalentul său de a valorifica toate oportunităţile.Mann I a fost un trăgător modest, şi nu dincauza neştiinţei, ci din cauza egoismului său.Din partea apărării ne-am fi aşteptat la un jocmai bun. Fundaşii au jucat ireproşabil, deşilenea lui Mann II a influenţat negativ jocul, nuodată.

(continuare în pagina IV)

Dacă Minerul Lupeni şi Jiul Petroşani au murit,

Atunci să redescoperim istoria sportului din Valea Jiului

Ştim foarte puţin despre mişcarea sportivă localăde până la 1914 din Valea Jiului, o perioadă deloccercetată de istoricii sportului. De altfel, şi istoriculsportului în perioada interbelică a fost cercetat haotic,pompieristic, mai mult în… fugă.

Până acum, „Prăvălia cu istorii” a mai publicat şialte subiecte sportive inedite: inaugurarea stadionuluisportiv din Petroşani, meciuri internaţionale susţinutede Jiul Petroşani în perioada interbelică, sportul îndocumentele Siguranţei ş.a.m.d. Astfel, încetul cuîncetul, prinde contur şi consistenţă o carte cu titlulprovizoriu Reprize din şampionatele Văii…

Din păcate, două echipe de fotbal de tradiţie înValea Jiului, Minerul Lupeni şi Jiul Petroşani, „s-auîmbolnăvit de deces”. Prin urmare, nu ne mai rămânedecât să redescoperim, pas cu pas, fascinanta istorie asportului din Valea Jiului.

Marian BOBOC şi Adrian CĂTANĂ

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 15 martie 2013

Clubul Atletic al Minelor Petroşani (CAMP), înfiinţat şi susţinut de cătreSocietatea „Petroşani”, dă publicităţii la 8 februarie 1925 un apel cătremuncitorii societăţii miniere. Prin conţinutul său, acesta constituie un veritabildocument, important pentru relaţia angajator-angajaţi.

„Educaţia fizică înseamnă învăţătură şi meşteşugul, cu care putem ajungemai puternici, mai iuţi, mai sprinteni, mai îndemânatici, mai ageri la minte şi maiuniţi sufleteşte, prin anumite mişcări de mlădiere ale corpului bine cumpănite,prin jocuri, alergări, sărituri, lupte, trânte, not, călărie, aruncări de suliţe şigreutăţi şi multe alte încercări ale puterilor noastre.

Prin educaţia fizică nu este vorba să vă punem la o altă muncă, căcimunciţi îndeajuns, ci este vorba să vă arătăm calea cea bună, care să vă ducă laputere şi sănătate, la îndreptarea neajunsurilor, cari isvoresc dintr’o muncă greaîncepută prea timpuriu la copii, inteţită uneori prea mult la tineri şi la oamenimari şi dusă prea departe la cei bătrâni, fără ca să primească în schimb o hranăîndestulătoare şi potrivită cu munca la care sunt supuşi.

Într’adevăr copiii muncitorilor încep a munci din greu la o vârstă preafragedă, când oasele lor sunt încă moi şi sgârciurile încă nu sunt bine încheiate şicând greutăţile pe cari le ridică sau le duc în spinare apasă prea mult asupratrupului lor, pricinuindu-le îndoitura şirei spinărei şi oprindu-i din creştere. Dar înafară de aceasta copilul, care nu aleargă şi care nu se joacă, ajunge fără voinţăşi vicios, adică cu apucături rele. Aceste neajunsuri se pot înlătura prin educaţiafizică.

Vom încerca a vă pune în curent cu foloasele educaţiei fizice. Aceasta esterecunoscută astăzi de aproape toată lumea, ca având două scopuri principale deatins şi anume:

1). Cultivarea şi propăşirea sănătăţii, căci este unanim admis, căsănătatea este fundamentală pentru desvoltarea completă a individului şisănătatea este dependentă de buna funcţionare a tuturor organelor vitale.

2). Desvoltarea caracterului.Vom stărui asupra fiecărui punct în parte.Efectele educaţiei fizice – a jocurilor – asupra organismului corpului pot figenerale, adică acele efecte, cari influinţează marile funcţiuni: aparatele

circulatoare, respiratoare, digestive,sânge, schimbul de materii, sistemnervos,

locale, ale căror efecte suntlimitate numai la muşchi, oase,ariculaţii.

Ca efecte generale enumerămefectele fizice, morale şi intelectuale.Drept efecte fizice putem considera:

Sporirea forţii, adică sporireaputerii,

Agilitatea, adică capacitatea dea face în unitatea de timp un numărmare de mişcări,

Promptitudinea, capacitatea dea face mişcări subite,

Dibăcia, putinţa de a executamişcări puţin obişnuite,

Preciziunea, capacitatea de aexecuta astfel o mişcare, încât săobţinem efectul dorit,

Rezistenţa la oboseală,Robusteţea, desvoltarea armo -

nică a corpului.În fine, drept urmare logică întrunirea calităţilor fizice arătate mai sus,

rezultatele de sport, aduc frumuseţea formelor, adică perfecta armonie întremembre şi trunchi.

În ce priveşte partea efectelor intelectuale, iată unele din aceste calităţi:veselia şi voioşia, încrederea în forţele proprii, spiritul de abnegaţiune. În timpuljocului poţi cunoaşte pe cineva şi prin joc ajungi adesea să corectezi unele dinpărţile slabe ale individului. Tot prin joc se cultivă supleţea minţii. Repeziciuneaîn percepţiune, spiritul de iniţiativă, atenţia, memoria şi uneori chiar şi judecata.

Toate aceste sunt adevăruri moştenite dela popoarele cari au trăit cu miide ani înainte. Şi ori cât de departe am privi înapoi în istorie am constata căpopoarele culte se închinau sportului şi aceasta nu numai din punct de vedereestetic, ci din convingerea, că numai un popor viguros şi sănătos îşi poate stăpânilocul său în lume.

După relele, cari au bântuit în timpul din urmă, azi întreaga omenire estepreocupată de problema educaţiunei fizice din cauza marei sale însemnătăţi cuprivire la rezistenţa şi încrederea, pe cari individul şi massele întregi le pot câştigaele înşile pe această cale.

Este netăgăduită intenţia bună a conducătorilor Societăţii „Petroşani”când pe lângă alte intituţii de cultură şi higienă susţine o arenă sportivă cu maricheltuieli. Regretabil însă este, că în cunoştinţa celor mai sus înşirate, pentru ada posibilitatea muncitorilor mineri a se cultiva şi distra, Societatea a făcut apelcătre muncitori, pentru a îmbrăţişa în număr cât mai mare sportul şi acest apelnu a aflat urechi ascultătoare.

Trebuie să atragem atenţiunea asupra faptului, că sportul nu este numaia da cu piciorul în minge sau a te întrece în fugă cu alţii, sau a arăta care poatesări sau arunca greutăţi mai departe, sportul are altă menire, iar aceste suntnumai mijloacele.

Când ne adresăm vouă, muncitori, gâdul nostru nu este să vă îndemnămsă luaţi parte activă la sporturi, ci în primul loc ne adresăm vouă ca părinţi.

Voi muncitori bărbaţi munciţi din greu o parte a zilei, iar ajungând acasătrebuie să vă odihniţi corespunzător pentru a menţine puterea de lucru, puţinultimp ce vă mai rămâne liber trece repede cu alte îndeletniciri, astfel, că văpunem întrebarea cât timp vă mai rămâne şi pentru ca să vă ocupaţi cu copiiivoştri. Asemenea şi mamele ocupate ziua întreagă cu gospodăria nu că ar maiavea timp să se ocupe cu copii, dar e chiar de multeori bucuroasă, că nu seîmpiedică la fiecare pas de ei şi singură îi trimite afară la stradă la joc. Da, efoarte bine. Trimiteţi copiii în timpul liber să se joace, dar nu la stradă unde îşiînsuşeşte apucături rele, ci la arena sportivă unde poate să vadă şi să facă exerciţiisub supravegherea oamenilor pricepători şi vă asigurăm, că acest lucru va fi numaiîn favorul copiilor voştri. Acolo îşi vor putea desvolta trupul, se vor obicinui cudisciplina şi respectul şi se vor face oameni de ordine. Copiilor le plac întrecerile,lor le place să exceleze, să iasă în evidenţă. Aceasta putem s’o numim mândrie,dar nu e decât dorinţa de a fi puşi în lumină. Daţi-le aceste ocazii şi apucăturilerele se vor pierde foarte repede.

Nu spunem un lucru mare atunci când afirmăm că viitorul nu este înmânile oamenilor bătrâni, ci în ale tinerilor şi copiilor de azi.

Apoi vine rândul vostru tineri muncitori. Până la orice vârstă, nicicând nueste târziu a te apuca, de aceea ce nu poate fi întru stricăciunea ta. Voi poate nicinu puteţi cuprinde foloasele ce vă aşteaptă. Înainte de toate sunteţi acolo, undese adună lume bună. Vă obicinuiţi cu purtarea în societate. Un atlet sau un

fotbalist bun se va prezenta peteren înaintea publicului, va fitrimis la concursuri în oraşestreine, va avea ocaziune săcunoască lume nouă, oameninuoi, lucruri nuoi. Iar între timpva ajunge să fie cunoscut dedirectorii de mine, de şefii lui,ceea ce poate să’i fie numai înbinele lui pentru viitor.

Puţinul ce mai avem despus este pentru voi bătrânii.Care dintre voi nu ar simţi obucurie atunci când ar vedeacopilul sau altă rudenie a sa pearena sportivă în faţa mareluipublic. Şi în după masa uneifrumoase zi de cărbătoare, cât derecreat te vei înapoia acasă,după ce atât timp ai stat în aerulsănătos şi liber al naturei şi nu atrebuit să stai undeva în aerulîmbâcsit al vreunei cârciumi,cheltuindu-ţi câştigul pe beutu -

rile falşificate şi stricătoare de sănătate.Încercaţi deci numai odată sau de douăori a privi la concursurile sportive

şi suntem siguri că singuri veţi vedea că acesta este cea mai frumoasă distracţiedin zilele de sărbătoare.

Conducătorii clubului proiectează pentru anul 1925 şi aranjarea deexcursiuni frumoase pe jos, în grupuri. Se va face o încercare de revenire lavechile jocuri ale poporului, în general se vor practica jocurile şi exerciţiile înaer liber, cari întăresc trupul, făcându-l pe om bun, vesel, frumos şi apt la luptăpentru existenţă.

Cetiţi deci încă odată aceste rânduri şi veţi înţelege că toate cele spuseaci sunt adevăruri. Puţină bunăvoinţă şi puţin interes şi atunci vă veţi convinge şide rezultatele acestor adevăruri. „Minte sănătoasă în trup sănătos” este unproverb, a cărui origine se pierde în nemărginitul secolelor trecute şi care varămâne şi pentru necunoscutul secolelor viitoare.

Urmaţi sfaturile noastre şi veţi îndeplini obligaţia, vă veţi face datoriafaţă de societatea omenească şi faţă de voi înşivă.

Bun noroc!”

Un document important pentru sportul de masă al Clubului Atletic al Soc.„Petroşani”:

Către muncitorii Societăţii „Petroşani”

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 15 martie 2013

Un bilanţ încurajator din… 1924

Sportul la CAMPPoate nu o să vă vină să credeţi, dar în1924 erau legitimaţi 547 de sportivi lacele 5 secţii sportive ale Clubului Atletical Minelor Petroşani (CAMP): atletism,fotbal, tenis, lupte greco-romane şi patinaj şi schi.

14 echipe de fotbal!Pare incredibil în zilele noastre, dar în 1924, 14

echipe jucau sub culorile CAMP-ului: echipa I, Mina EstPetroşani, Mina Aninoasa, Mina Petrila, Mina VestPetroşani, Mina Dâlja, Mina Vest Vulcan, Mina ChorinVulcan, Mina Est, Atelierul Central Petroşani, echipeleferarilor din Vulcan şi Petroşani, echipa croitorilor şiechipa juniorilor care atunci erau denumiţi pitici.

Echipa I a jucat în 1924 în campionatul regiuniiArad, câştigând 6 meciuri şi pierzând doar unul.Fotbaliştii primului team al CAMP-ului au marcat 24 degoluri şi au primit doar 4, au adunat 12 puncte,câştigând campionatul regiunii Arad.

În afara meciurilor oficiale, CAMP a mai jucat în1924 şi 29 de meciuri amicale. Statistica acestora eurmătoarea: 21 meciuri câştigate, 4 pierdute, 4remize. Fotbaliştii petroşeneni au dovedit şi în amicaleaceeaşi poftă de gol şi defensivă bună ca şi în meciurileoficiale, marcând 67 de goluri şi primind 29.

Celelalte echipe au jucat în campionatul minier.Primele trei locuri ale campionatului minier au fostocupate de Mina Est Petroşani (26 de puncte), MinaAninoasa (22 de puncte) şi Mina Petrila (19 puncte). Şiechipele miniere au susţinut şi meciuri amicale cuteamuri din Călan, Simeria, Deva şi Hunedoara.

Din activitatea piticilor din anul 1924 merităamintită partida desfăşurată la Arad, unde piticiipetroşeneni au câştigat meciul cu „o superioritatevădită”.

Premii şi la luptele greco-romaneŞi luptătorii CAMP-ului au înregistrat rezultate

bune la concursurile de lupte greco-romane, clasân-du-se de 6 ori pe locul I, de 4 ori pe locul al II-lea şi dedouă ori pe locul al III-lea. Considerat mai mult unsport de… iarnă, secţia de lupte greco-romanecunoaşte în ianuarie-februarie 1925 un reviriment.

Mândria CAMP-ului - secţia de atletismAvând rezultate peste aşteptări, 19 atleţi

petroşeneni au reprezentat în 1924 mândria ClubuluiAtletic al Minelor. Aceştia au câştigat 11 competiţiiatletice (3 naţionale, 4 regionale şi 4 orăşeneşti),stabilind 6 recorduri naţionale. Atleticii CAMP-ului s-au clasat de 49 de ori pe locul I, de 64 de ori pe loculal II-lea şi de 41 de ori pe locul al III-lea.

Cupa „Carol” şi Cupa de argint obţinută la crosscountry naţional au reprezentat alte motive de falăsportivă în anul 1924.

Puţini tenismeniTenisul, considerat un sport „de felul lui

costisitor”, nu număra prea mulţi adepţi în zonanoastră. Drept urmare, nici secţia de tenis a CAMP-uluinu s-a putut lăuda în 1924 cu o activitate bogată.

Patinaj&schiConsiderate cele mai noi secţii înfiinţate de

CAMP, patinajul şi schiul nu intraseră în 1924 suficientîn conştiinţa amatorilor de sporturi hibernale.Referitor la acestea, reţinem din Darea de seamădespre activitatea CAMP în anul 1924: „Prin înfiinţareapatinoarului la arena sportivă se va dezvolta de acumînainte. Schiori avem puţini. Terenul nostru, deşisuntem în munţi, este puţin potrivit pentru practicareaacestui sport”.

La şedinţa CAMP,

Interdicţie pentru fotbalistul WeinertLa 20 decembrie 1924 are loc o şedinţă a comitetului Clubului Atletic al Minelor Petroşani

(CAMP). După rezolvarea chestiunilor curente se aduce în discuţie şi comportamentul deloc sportiv alfotbalistului Weinert de la Jiul Lupeni.

Şedinţa a fost deschisă de preşedintele CAMP, inginerul Tiberiu Timoc. Dintre discuţiile de ordincurent, demne de reţinut din relatarea şedinţei sunt acelea referitoare la noul patinoar amenajat la arenasportivă din Petroşani: „(…) s-a dat o deosebită atenţie sporturilor de iarnă, făcând la arena sportivă unteren de patinaj cum rar se află în oraşele noastre din ţară. Taxa însă a fost stabilită cât se poate deconvenabil pentru marele public, şi anume 15 lei de persoană, pe când în alte oraşe e 25 lei de persoană.Membrii Clubului plătesc numai 10 lei, iar membrii activi şi familiile lor nu plătesc nimic”.

Preşedintele Timoc mai informează comitetul de demersurile întreprinse pe lângă director generalNicolae Teodorescu în vederea organizării unei deplasări a sportivilor de la CAMP la Roma. Din păcate,solicitarea ca Teodorescu să intervină la ministrul Comunicaţiilor pentru a obţine un vagon gratuit nu aprimit un răspuns favorabil, rezolvarea fiind amânată până în primăvara anului 1925.

Discuţiile despre comportamentul nesportiv al fotbalistului Weinert au constituit punctul cel maifierbinte al unei şedinţe destul de… răcoroase. Prin urmare, să-i dăm cuvântul unui martor avizat: „Dl. ing.Litz comunică apoi amănunte despre purtarea jignitoare a fotbalistului Weinert din echipa Jiul (e vorbade Jiul Lupeni – n.r.), care în cursul unui match a adresat cuvinte ofensatoare la adresa Clubului Camp.Comitetul hotărăşte ca numitul jucător să fie exclus pentru totdeauna de pe arena Clubului Camp, iarClubului Jiul de la Soc. Uricani-Valea Jiului să i se notifice în scris deciziunea aceasta”. Hotărâtăconducere, nu glumă…

Cupa „Ing. T. Timoc”În vara anului 1936 pe arena sportivă din

Petroşani (situată în arealul actualului ParcCarol Schreter) are loc timp de două zile ocompetiţie fotbalistică inedită, dotată cu Cupa„Ing. T. Timoc”. Iniţiatorul competiţiei, ingi ne -rul Tiberiu Timoc, director tehnic al SocietăţiiPetroşani, a fost un bun român, într-o vremechiar preşedintele Clubului Atletic al MinelorPetroşani, fiind unul dintre cei mai activiparticipanţi la viaţa cultural-social-sportivăinterbelică a Văii Jiului.

La startul competiţiei s-au aliniat 6 echipede fotbal care activau în campionatuldistrictului Văii Jiului: Jiul Petroşani, MinerulLupeni, Lonea, CFR Simeria, Metal-Sport Călanşi Corvinul Deva. Nu ştim din ce motive, deşianunţată, Metal-Sport Călan nu s-a mai aliniatla startul competiţiei, în care au jucat doar 5echipe. Duminică, 7 iunie, au loc 3 partide, încare fotbaliştii Văii Jiului ies învingători: Jiul –Corvinul: 3-0; Lonea – CFR Simeria: 3-1 şiMinerul Lupeni – Corvinul: 8-1.

Luni, 8 iunie, se confruntă echipeleînvingătoare. Fotbaliştii loneni îi înving cu 1-0pe minerii lupeneni, Jiul administrează un sec6-0 Minerului Lupeni şi un 7-0 lonenilor.

La sfârşitul competiţiei, are loc festi -vitatea de premiere, ing. Tiberiu Timoc înmâ -nând jiuliştilor Cupa „Ing. T. Timoc”,re pre zentată printr-o minge de fotbal lucratăartistic din bronz. Mai notăm pentru istoriculfotbalului lonean că fotbaliştii din Lonea auocupat locul al II-lea al competiţiei.

Seara, toţi competitorii, învinşi şi învin -gători, s-au deplasat la Cazinoul munci torescdin Colonia de Jos a Petroşaniului, unde a avutloc un banchet în onoarea competi torilor.

Cupa „Direcţiunii Minelor”În vara anului 1944, la Petroşani are loc o

competiţie fotbalistică dotată cu Cupa„Direcţiunii Minelor”. La competiţie se înscriu24 de echipe, dintre care amintim urmă toa -rele: A.C.P., Mecanica, Şcoala TechnicăIndustrială, Mina Petrila, CFR Petroşani, CFRLivezeni, Mina Petroşani, echipa Petroşaniului.

Jucătorii echipei Jiul care erau angajaţi aiminelor Petrila şi Petroşani au întărit cele douăteamuri de amatori, iar fotbaliştii Jiului carenu erau angajaţi ai societăţii Petroşani auformat echipa „Petroşana”. În meciul decisiv s-au întâlnit echipele „Petroşana” (antrenată deşeful Poliţiei Petroşani, Virgil Şerb) şi minaPetrila. Meciul s-a încheiat la egalitate, însăCupa „Direcţiunii Minelor” a revenit echipei„Petroşana” fiind înmânată de ing. AlexandruBădărău, directorul tehnic al Soc. Petroşani.

În afara cupei, organizatorii au mai oferit11 medalii de argint aurite fotbaliştilor echipeiACP, 11 medalii de argint componenţilorechipei Mecanica, 11 medalii de bronz echipeiminei Petrila. Un premiu inedit, 11 creioaneautomate a fost oferit de Ştefan Sadoveanufotbaliştilor de la Şcoala Technică IndustrialăPetroşani pentru fair-play-ul dovedit în timpulcompetiţiei.

Competiţia s-a încheiat solemn, înacordurile marşurilor naţionale intonate deorchestra organizaţiei „Muncă şi cultură”.

Cupa „Buttu”Inginerul August Buttu, angajat al

Societăţii „Petroşani”, era un mare pasionat defotbal. Prin urmare, organizează în august 1944o competiţie fotbalistică dotată cu Cupa „A.Buttu”. Finala s-a desfăşurat duminică, 13august, pe arena sportivă „Jiul”. În finală s-auîntâlnit echipa Minerul (care pierduse la 30 iuliecu 2-0 în faţa Jiului Petroşani) cu o combinatăa echipelor Jiul, A.S. Lonea şi A.S. Aninoasa.Meciul s-a încheiat la egalitate, Cupa „A.Buttu” revenind echipei Minerul, pe locul al II-lea clasându-se doar la o diferenţă de unpunct Jiul. Pentru iubitorii de istorie fotba -listică vom consemna şi formaţiile Minerului şiJiului Petroşani.

Minerul: Kiss, Carpineţ, Racoţi, Peter,Moldovan, Astelean, Iancu, Onisia, Iancu, Bucurşi Popa.

Jiul: Henzel, Radu, Măndiţă, Pârvu, Zoller,Rotaru, Golgoţiu, Câmpeanu, Pop I, Szabo şiVâjdea.

Marian BOBOC

Trei competiţii fotbalistice inedite

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 15 martie 2013

(urmare din pagina I)Las intenţionat la urmă omul cel mai valoros ale echipei, Kovary,

care în mod incredibil nu a putut să valorifice nimic. Tot în aceeaşitermeni putem cataloga şi evoluţia modestă a lui Mogdra şi Szerintunk.Kovary ar putea face treabă mai bună pe dreapta.

Arbitru a fost Goro, care a control jocul foarte bine, neputându-ifi aduse în niciun caz acuze de partizanat în favoarea vreuneia dintreechipe. Ar fi un mare câştig pentru fotbalul din Valea Jiului dacă arobţine atestarea de arbitru profesionist.

Cam acesta ar fi filmul partidei, pe viitor ne dorim să vedemevoluând o echipă complet diferită”.

Supăraţi pe cronicarCă fotbaliştii timpului puneau pasiune reiese şi din faptul că se

inflamau la cele scrise în presă. Cronicarul sportiv Jozsef Kiss con sem -nează la 2 august 1914 o astfel de reacţie: „(…) în urmă cu 2 săptămâniam prezentat o scurtă relatare cu privire la meciul amical de fotbalPetroşani – Lupeni. Printre altele, am analizat evoluţia fiecărui jucătorpunând în balanţă avantajele şi dezavantajele. Decizia arbitrului a avutca urmare o ruptură între sportivii din Petroşani. Decizia arbitrului, deşiuna grava, a fost perfect întemeiată. De ce un număr de sportivi aupărăsit terenul? Este trist că din pricina unei critici cel mai importantclub sportiv din Petroşani este pe punctul de a se destrăma. Dacă seconsideră că criticile mele sunt nemeritate, atunci nu au decât să măconvingă de acest lucru prin evoluţia ulterioară. Ameninţările cudestrămarea clubului nu ajută nimănui. De asemenea, i-am auzit peunii spunând că habar nu am de fotbal şi de regulile sale. Ei, aceastadeja chiar este o critică nefondată. Am scris cronici ale meciurilor de

fotbal la Gyula, Cluj, Debrecen, publicate în ziare de prestigiu. Îmisusţin cu tărie cele afirmate în articolele anterioare. Aş completa doarcă mi-aş dori să-i văd la centru pe Ladanyi sau pe Wancsakowsky”.

Curajos şi titrat cronicar sportiv!

La Restaurantul „Kekel”,Se constituie Asociaţiei sportivă atineretului minier din Petroşani

La 28 iunie 1914, la Restaurantul „Kekel” din Petroşani, invazie detineri sportivi. Aceştia nu veniseră la local ca să adaste la vreun şpriţ oripentru vreo paranghelie, ci pentru un motiv cât se poate de întemeiat,participarea la şedinţa de constituire a Asociaţiei sportive a tineretuluiminier din Petroşani.

Încă de la începutul şedinţei, Peter Simon prezintă demersurileîntreprinse de inginerul Istvan Szecsey pentru constituirea asociaţiei.Ca semn de recunoştinţă, adunarea îl alege pe ing. Istvan Szecseypreşedinte al Asociaţiei sportive a tineretului minier din Petroşani.

Participanţii votează Regulamentul de funcţionare a asociaţiei,votând un comitet de conducere format din 10 persoane, avându-i înfrunte pe preşedintele Szecsey şi ca vicepreşedinte pe Peter Simon.

Adunarea a însărcinat conducerea asociaţiei să-i lanseze direc -torului Societăţii miniere Salgotarjan, I. Winklehner, propunerea de a fipreşedintele de onoare al nou înfiinţatei asociaţii sportive. Acesta nudoar că a acceptat cu „vizibilă bucurie”, ci a şi donat asociaţiei 100 decoroane.

În vara anului 1927, la începutul luniiiunie, fotbaliştii de la celebra echipă pro -fesionistă de fotbal Ferencvaros Budapestaefectuează un turneu în Valea Jiului, dispu -tând două meciuri în compania echipelor dinValea Jiului, de care a dispus la scoruri astro -nomice. Mai multe despre această descinderea fotbaliştilor maghiari citiţi în cronicameciului publicată la 17 iulie 1927.

„Echipa Ferencvaros, din liga profesionistămaghiară, cu ocazia turneului din România aajuns iar şi în Valea Jiului. Jucătorii ne-auprezentat un spectacol în care şi-au arătatcâteva dintre trucurile care i-au făcut celebrii întoată lumea. Bineînţeles, au câştigat în faţaJiului cu 9:3 (3:2 la pauză), iar în faţa celor dela CAMP au câştigat cu 8:1 (1:0 la pauză).

Au participat toţi iubitorii de sport dinValea Jiului. Nu o să insistăm pe detalii tehniceale meciurilor, ci pe învăţămintele pe care artrebuie să le tragem în urma acestora.

Organizatorii şi-au asumat un risc financiarmajor organizând aceste partide (timpul bun amai redus aceste riscuri). Şi-au asumat acest riscdoar pentru a putea învăţa câte ceva de la ceicare sunt adevăraţi maeştri. Aşa s-a şi întâmplat.Au avut de învăţat atât jucătorii, cât şispectatorii. Atât cei care au fost în tribune, încalitate oficială, cât şi ceilalţi care au venit doarsă se bucure de un spectacol sportiv.

Oaspeţii, vineri, au jucat cu rezervele,duminică - cu titularii. În ambele partide gazdeleau făcut un joc foarte bun în prima repriză,jucând de la egal la egal.

Vineri, de un ajutor real în favoareagazdelor au fost pe de o parte, plimbarea făcutăde oaspeţi în Parâng, pe de altă parte, terenulde dimensiuni foarte mici.

Repetarea jocului bun din prima repriză afost evident şi în a doua partidă. De altfel,oaspeţii şi-au adaptat strategia astfel, fiindcăştiau că în a doua repriză gazdele nu vor maireuşi să ţină ritmul, pierzându-şi rapid resurselefizice. Astfel, băieţii de la Ferencvaros au reuşitsă câştige cu un avantaj evident fără a depuneprea mult efort.

Deci, condiţia fizică precară este evidentunul din punctele slabe ale celor de la Jiul,impunându-se ca fiind absolut necesarefectuarea de antrenamente sistematice şi binestructurate.

A fost o adevărată plăcere să-i cunoaştempe băieţii de la Ferencvaros, atât pe teren, câtşi în particular. Pe lângă faptul că aceşti băieţisunt foarte inimoşi şi au un suflet mare mai suntşi foarte modeşti. Toate acestea derivă din stilulde viaţă sportiv pe care-l duc. Nu fac diferenţieriîn funcţie de originea etnică (printre ei suntmaghiari, români, evrei). De asemenea, nu sefac diferenţieri nici în funcţie de clasa socialăsau mediul cultural din care provine fiecare.Trăsături comune: se iubesc şi se respectă întreei, îşi respectă antrenorii şi sunt loiali clubuluilor. Toate acestea fiind evident şi dindevotamentul cu care apără culorile clubului lorpe teren.

O altă trăsătură comună a băieţilor de laechipa oaspete a fost lipsa aerelor de vedete.

Din cele două calităţi de bază mai susmenţionate rezultă o condiţie pe care ei o aplicăcu stricteţe: niciodată un jucător nu-şi permitesă-şi certe vreun coechipier, dacă acesta comitevreo greşeală în timpul jocului. Jucătorii nucontestă deciziile antrenorilor, iar în caz deînfrângere spectatorii să nu-i acuze pe jucători,fiindcă ceea ce se întâmplă pe teren nu esteîntotdeauna corect interpretat de cel care stă

confortabil în tribune. Pe de altă parte, jucătoriisă nu-şi dea ochii peste cap dacă uneorispectatorii le aduc reproşuri, să nu uite căspectatorii provin din rândul celor care nu aupracticat sport.

Să facă toţi aşa cum fac cei de laFerencvaros: prima dată, fiecare să-şi analizezepropriile greşeli şi să-şi dea interesul să nu lerepete.

Nici supărarea celor din tribune nu esteîntotdeauna întemeiată. Urmărind modul de areacţiona, aş clasifica spectatorii în trei cate -gorii: prima - categoria celor fanatici, pentrucare este mai presus de orice îndoială faptul cănu există echipă mai bună ca Jiul. Aceştia suntcei care şi-au înecat în bere necazul indus devictoria celor de la Ferencvaros.

A doua categorie o reprezintă exaltaţii,care consideră că este o datorie de onoare aJiului să câştige fiecare meci. Aceştia sunt foartepasionali. Acum îl ridică în slăvi pe jucătorul carereuşeşte un dribling spectaculos, iar în clipaurmătoare îl înjură dacă pierde balonul. Nu aucapacitatea de a aprecia şi aplauda un golelaborat rezultat dintr-o fază spectaculoasăreuşit de echipa adversă.

Faţă în faţă cu aceste două grupuri, care,de fapt, nu au nimic în comun cu ideea desportivitate se află al treilea grup. Care a ştiut săse bucure de spectacolul oferit de echipaoaspete. Aceştia au recunoscut diferenţaevidentă dintre cele două echipe şi care şi-aupus problema ce meci frumos ar fi putut fi dacăşi echipa noastră ar fi fost de o valoare apropiatăde cea a oaspeţilor.

Există oraşe şi chiar şi ţări unde predominăspectatorii din cea de a treia categorie. Încercaţisă vă imaginaţi de ce spectacole sportive auşansa să se bucure”.

În 1927 Ferencvaros Budapesta

Le-a scos fotbalul din cap fotbaliştilor din Valea Jiului