Nu-s chiar departe vremurile în care (scos de sub ur-mărire deşi a umflat contabilitatea clubului de facturifalse), ex-preşedintele Dragoş a lăsat Clubul SportivVulcan la hăcuiala Administraţiei Finanţelor Publice (AFP)Petroşani. Pe lângă facturile false cu duiumul, Dragoş adus cu bună ştiinţă clubul pe lista datornicilor la stat. Penumele fotbaliştilor s-au înregistrat contracte de muncăde valori mari, deşi în buzunar oamenii băgau mai puţin.Cine cu cine împărţea diferenţa? Anchetatorii au fostprea plictisiţi să aprofundeze subiectul. Astfel s-a făcutcă Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, cum îi zice oficial en-tităţii care se ocupă de întreţinerea muşchilor şi dez-voltarea minţii sportivilor din localitate, a avut graveprobleme de ordin financiar. Am omis să precizez, darcred că s-a dedus din prima faptul că, deşi fotbaliştiierau plătiţi la oficial cu sume exorbitante, statul nu păpade la Dragoş niciun virament reprezentând taxe şi im-pozite. Normal ar fi fost ca, pe lângă Dragoş – care a con-dus clubul după jurnalul lui Al Capone, neplata taxelor şiimpozite să determine o culpă (minim de ordin adminis-trativ) asupra celor ce dispuneau felul, datele şi ordineaplăţilor clubului. În chestiunea dezastrului financiar n-afost însă sancţionată decât o muscă, vizibil interesată sătragă la mirosul pestilenţial din contabilitatea clubului.Nici Ion Pantilimon, actualul preşedinte al clubului, cânda luat cu bucurie în braţe problema conducerii clubului,n-a dansat-o prea decent. Ci, mai degrabă, a călcat-o perochie şi i-a lăsat dâre pregnante de salivă pe blană.În loc să-şi stabilească drept principală preocupareachitarea urgentă a datoriilor către stat, generatoare dedobânzi şi penalităţi de-a dreptul înrobitoare, Pantilimonpare să fi urmat reţeta lui Dragoş. Cu complicitatea di-rectă a factorilor de decizie din administraţia publică lo-cală vulcăneană, Pantilimon a creat succesiv un numărde 11 conturi bancare. Cum poprea AFP Petroşani uncont, Pantilimon deschidea altul în care să-i fie viraţibanii, adică finanţarea oferită anual şi achitată periodic,

prin plăţi succesive, de la bugetul local. Aici e şi complici-tatea: factorii de decizie din Primăria municipiuluiVulcan s-au făcut că nu pricep că Pantilimon schimbăconturile ca să fugă de executarea silită. Au încurajat,indirect, cheltuirea haotică a banilor proveniţi din taxeleşi impozitele vulcănenilor. Pentru că, neachitândimpozitele la timp, Pantilimon a determinat noi dobânzişi penalităţi în sarcina clubului. Achitate, desigur, tot dinbanii vulcănenilor. Asta dacă nu cumva chiar din interio-rul administraţiei locale numitul Pantilimon a învăţatcum se fuge de AFP, pe banii vulcănenilor plătitori detaxe şi impozite.Când s-a prins că sunt, de fapt, grav afectate intereselecomunităţii, primarul Ile n-a mai acceptat bagabonţealade la Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, transformând platataxelor, impozitelor, dobânzilor şi penalităţilor în priori-tate. Astfel s-a ajuns ca, de la datorii de miliarde de leivechi, Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan să mai aibă, lafinele anului 2012, doar vreo 2.000 de lei de achitatcătre stat. N-am verificat soldul la zi, dar sunt sigur cădl. Petraru de la AFP, ştiindu-l de muşteriu neserios pe dl.Pantilimon, e cu ochii pe şeful asociaţiei vulcănene maiceva ca pe acul de la combustibil.Scopul prezentului articol nu este acela de a vă reamintichestiuni deja cunoscute, dezvăluite la momentul opor-tun de cotidianul nostru. Ci de a vă informa că, din ne-fericire, dl. Ion Pantilimon – cunoscut drept şef alAsociaţiei Clubul Sportiv Vulcan – continuă să acţionezecu rea credinţă, punând bugetul municipiului Vulcan săsuporte dobânzi şi penalităţi generate de modul săunechibzuit de a administra. Care mod afectează atâtsportivii şi antrenorii altor secţii ale clubului, majoritarinumeric în raport cu cei de la fotbal, cât şi vulcăneniiplătitori de taxe şi impozite. Clubului i-a mers şi îi mergegreu, în timp ce dl. Pantilimon mai are puţin şi-şi faceparc auto lângă bloc. Dar asta-i deja o altă poveste.Revenind strict la Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan, trebuiespus că – actualmente – clubul cu toate secţiile sale tre-buie să se încadreze într-un buget cifrat la 360.000 lei,adică 3,6 miliarde de lei vechi. Secţia de popice este in-activă şi cea de schi nu s-a înfiinţat (problema fiind lipsaunui monitor de schi, plus că procedurile sunt foartegreoaie şi scumpe), deci n-au ce şi pentru ce consuma.La fel, cea de box e inactivă şi, implicit, nu apelează labanii proveniţi de la portofelul public. Drept urmare,consumatoare de bani sunt secţia de fotbal (2,6 - 2,7 miliar-de de lei vechi anual), urmată de cea de arte marţiale(400 de milioane de lei vechi anual), şah (în medie sub 90de milioane de lei anual), atletism (100 – 150 de milioanede lei anual) şi handbal (20 de milioane de lei anual). Im-portant, cred, să citiţi sumele (orientative) de mai sus înraport cu persoanele care se învârt, pe secţii. Adică vreo45 la fotbal (antrenori, seniori şi juniori), aproape 70 laarte marţiale, peste 30 la şah, vreo 10 la atletism şi vreo20 şi ceva la handbal. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu-isută la sută corectă comparaţia, vreo 40 şi ceva de oa-meni bat mingea pe vreo 2,7 miliarde de lei vechi, întimp ce de vreo trei ori mai mulţi sportivi şi antrenoriprestează într-un an pe diferenţa până la 3,6 miliarde delei vechi. Sunt de acord că fotbalul, prin specificul său,necesită cheltuieli mai mari. Aşa cum sunt de acord şi că,fiind necesare deplasări, sunt cheltuieli de făcut. Aşacum, ca să nu schimb nota, ştiu că sporturile de masănecesită o mai mare atenţie, inclusiv financiară.Nu sunt însă de acord cu felul în care, deşi îşi tragepartea pe secţia de fotbal, numitul Pantilimon batjo-coreşte clubul în sine, dezavantajând în mod evidentcelelalte secţii, mişcarea sportivă locală (de toate

felurile) şi buzunarul vulcăneanului (pe spatele căruia secomit toate aceste să le zicem doar neglijenţe cu banulpublic).Şi aici vine în atenţia dvs. doar un exemplu. Din 2011, înbugetul clubului (construit, spuneam, pe finanţarea de3,6 miliarde de lei vechi de la bugetul local al municipiu-lui Vulcan) a fost prevăzută achiziţionarea şi montareaunei centrale pentru club. Achiziţia efectivă s-a făcut dela Eco Frigotehnica SRL, prin iunie 2011, contra uneisume cuprinse, din informaţiile noastre, între 35.000 şi40.000 de lei. Grav este că plata integrală nu s-a făcut,deşi sumele au fost prevăzute în buget atât în 2011cât şi în 2012. Astfel s-a ajuns ca, în 27.03.2012, SC EcoFrigotehnica SRL să deschidă la Judecătoria Petroşani undosar pentru emiterea unei somaţii de plată împotrivadebitorului Asociaţia Clubul Sportiv Vulcan. Era oarecumnormal să fie aşa pentru că, strangulat de nemerniciilelui Dragoş, continuate prin şuturile pe lângă poartă ale luiIon “11 conturi” Pantilimon, clubul n-avea cum să satis-facă simultan, precum un celebru poliţist din localitate,plăcerile AFP Petroşani, ale sportivilor şi antrenorilor depe la toate secţiile şi ale partidului aflat la putere în lo-calitate (PD-L în 2011, PSD în 2012). Drept urmare,Pantilimon a driblat Eco Frigotehnica SRL mai ceva decâti-au driblat steliştii pe jucătorii de la FC Barcelona în1986. După introducerea somaţiei de plată, mai ales căEco a cerut şi penalităţi, firesc ar fi fost ca Pantilimon sătaie de la sandwich-urile observatorilor şi să achite, îndoi timpi şi trei mişcări, datoriile clubului către Eco. Maiales că eventualele penalităţi nu le plătea din banii cucare şi-a tras parcul auto, ci tot din bugetul clubului,construit pe buzunarul vulcăneanului de rând. Care - deşie posibil să prefere şahul, atletismul sau artele marţiale -e obligat să bage bani în crampoanele fotbaliştilor luiPantilimon. Situaţia nu s-a rezolvat nici până în 6 iulie2012, dată la care Judecătoria Petroşani a admis cerereade emitere a somaţiei de plată, instanţa respingând – dinfericire pentru buzunarul vulcăneanului simplu – capătulde cerere referitor la penalităţi. Deci şi în iulie 2012 nu-mitul Pantilimon putea să evite să achite costuri supli-mentare din bugetul pus la dispoziţie de vulcăneanul derând. Iar comedia asta de prost gust a mers şi mai de-parte. Atât de departe încât Eco Frigotehnica SRL a fostnevoită să apeleze la Biroul Executorului JudecătorescRăducanu pentru încuviinţarea executării silite. Ştiţi ceînseamnă asta? Alte zeci de milioane de lei vechi, dinbani publici, pentru onorarii şi cheltuieli de executare.Abia câteva luni mai târziu, prin octombrie 2012,Pantilimon a deschis jumătate de gură şi a zis la club că„a venit o somaţie, trebuie să plătim centrala”. Pe lângăfaptul că respectiva centrală trebuia achitată din bugetulpe 2011, inimaginabil e cum, aducând clubul în exe-cutare silită, Pantilimon a zis că a venit o somaţie. E ca şicum ai spune că ţi-ai zgâriat puţin maşina deşi e daunătotală. Asta deşi era vorba, din câte ştim, de o datorie deaproximativ 25.000 de lei, bani pentru care clubul aajuns în executare silită. Cu alte cuvinte, din iunie 2011,Pantilimon nu plătise nici jumătate din costul centralei,nepăsându-i că neglijenţa sa va arde la buzunarul public.Nepăsarea asta a lui Pantilimon e din ce în ce mai puter-nică de când preşedintele s-a băgat în partid, lângă pri-marul Ile. De atunci, sprijinul acordat sportivilor s-a totdiluat. Asta deşi, la alegeri, li s-a promis marea cu sareadoar ca să pună ştampila pe cine trebuie.Pe lângă suita asta de nemernicii, faptul că la Nedeie sefac branşamente la apă şi curent de la club, iar facturilevin tot clubului, pare un mizilic. Deşi nu e. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

CMYK

JOI14 februarie 2013

Anul VINr. 113912 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:22Apus: 17:49

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

ZiarulVãii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3870 lei1$ = 3,2542 lei1₤ = 5,0728 lei

Performanţele CS Vulcan, umbrite de truda preşedinteluiPantilimon de a acumula penalităţi din toate direcţiile

�� Iată un bun prilej pentru primarul Ile să intervină, din nou, pentruca interesele vulcănenilorplătitori de taxe şi impozitesă fie protejate.

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

S-a deschis

Biroul de mediatorTOMESCU DUMITRU DANIEL

Oferim:- şedinţe de informare privind medierea- activităţi de pre-mediere- activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorieîn cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi înPetroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A,

jud. HunedoaraContact

tel./fax: 0254 540041mobil: 0732 773755

www.zvj.ro

ÎN LUNA FEBRUARIE

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Alături de alţi 22 de parlamentari,senatorul PP-DD HaralambieVochiţou face parte din comisia derevizuire a Constituţiei României.

PNL va avea în conducerea comisiei derevizuire a Constituţiei pe Crin Antonescu, care va fi preşedinte. Întotal, PNL are 6 din cei 23 de membriai comisiei, PSD – 9, PDL – 3, iar PP-DD

– 2 (Daniel Fenechiuşi HaralambieVochiţoiu), iarUDMR, minorităţilenaţionale şi PC -

câte un singur membru. Plenul reunital Senatului şi Camerei Deputaţilor aaprobat componenţa comisiei.Pentru ca şedinţele comisiei săpoată avea loc va fi necesar uncvorum de două treimi. Dacătotul decurge cum trebuie, înseptembrie am putea fi chemaţila referendumul pentru vali-darea noii constituţii. Cel mai

probabil după revizuire vom puteavorbi de regionalizare, noi reguli denumire a premierului, diminuarearolului preşedintelui, întărirea parla-mentului şi schimbarea regimului imu-nităţii parlamentare.

Alina PIPAN

„Visul unei nopţi de vară”,într-o seară de... iarnă

Comedie laPetroşani

Deşi William Shakespeare areatâta notorietate la nivel mon-dial, multă lume nu ştie căopera sa este împărţită în maimulte categorii. Comedii („Fur-tuna”, „Mult zgomot pentrunimic”, „Îmblânzirea scorpiei”etc.), istorice („Regele Ioan”,„Richard al II-lea/al III-lea”etc.), tragedii („Romeo şi Juli-eta”, „Coriolan” sau „Othello”). „Visul unei nopţi de vară”aparţine segmentului de come-die. Premiera spectacolului înregia lui Gelu Badea, va avea locsâmbătă, 16 februarie, ora 18.

Oana TUŢU,Secretar literar la

Teatrul „Dramatic Ion D. Sîrbu”

În afara unei mici corecturi, nu auexistat probleme la discutareaproiectului de hotărâre privind categoriile de vulcăneni care beneficiază de decontul banilor cheltuiţi pe călătoriile efectuate cumijloace de transport în comun.

Categoriilerespective sunt amintite la articolul1 al proiectului, devenit hotărâre aconsiliului local. Astfel, persoanelecu handicap I (grav) şi asistenţii lorpersonali, persoanele cu handicap II(accentuat), deţinuţii şi deportaţiipolitici, veteranii de război, invalizişi văduve de război, pensionari (soţ,soţie) cu un venit net mai mic de800 de lei/familie şi pensionarii dia-betici care se deplasează laPetroşani sau Lupeni, pentru

medicaţie, au dreptul la trei călătorii dus-întors, lunar, pe ruteleVulcan-Petroşani şi Vulcan-Lupeni.

Zece călătoriidus-întors, tot gratuite, pe aceleaşirute, le sunt asigurate şi copiilor cunevoi speciale pe perioada frecven-tării cursurilor. Decontarea biletelorde călătorie se face pe baza uneicereri, căreia i se ataşează docu-mentele doveditoare. Corectura despre care pomeneam,propunere a pesedistului PetruHodor, a fost acceptată la venitulnet pe familie al unei familii de pensionari. La care iniţial textulsuna "pensionari (soţ şi soţie) cu unvenit net de cel mult 800 delei/familie".

Gheorghe OLTEANU

Acest articol este

Interesant pentru cine vrea să meargă fără bani cu maxi-taxi

Sus, sus, pe vagoane sus!Aninoasa are cea mai tareechipă de căţărători cudosare penale

Nu numai arcaşii sunt (sau, mă rog, aufost…) buni la Aninoasa, şi căţărătorii dauclasă pentru că sunt perseverenţi. Oricâteintervenţii ar avea poliţia, ei nu se lasă descurajaţi, continuându-şi ocupaţia de aescalada vagoanele cu cărbune.După escaladă intervine proba de forţă,unde peste 100 de kilograme de cărbune perpersoană sunt coborâte din vagoane. Marţi, poliţiştii Postului de Poliţie T.F.Petroşani au efectuat o acţiune în zonaStaţiei RC CF Trans Iscroni. Au depistat o femeie de 48 ani, din Aninoasa, cu an-tecedente penale, despre care au stabilit căa pătruns fără drept între liniile staţiei CFRIscroni, s-a urcat pe un vagon de marfă şi aîncercat să sustragă 120 de kilograme decărbune brut aparţinând E.P.C.V.J. Vulcan.Tot marţi a fost depistat şi un bărbat, tot de48 de ani, cu antecedente penale, desprecare poliţiştii au stabilit că, prin acelaşi modde operare, a încercat să sustragă 100 dekilograme de cărbune brut. Cele două per-soane sunt cercetate în stare de libertatepentru tentativă de furt calificat.

Alina PIPAN

Senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu

Va revizui Constituţia României

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013 3ACTUALITATE

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

www.zvj.ro

În ultima vreme mi-a fost dat să audun zvon interesant. Dacă mi-l spuneao singură persoană, mai treacă-meargă. Dar cum mai mulţi vulcănenim-au oprit, ca să le confirm, de parcă,vezi, Doamne! eu aş şti ce ne rezervă viitorul, am intrat la bănuieli.

Iar concluzia a fost că există cineva interesat în colportareaunor astfel de zvonuri. Cel despre care eu facvorbire o are ca subiect pe doamna Angela Stoica, despre care se aude tot mai insistent că,peste cel mult şase luni, ar reveni la fostul eiloc de muncă, în biroul de viceprimar al Vulcanului. Asta, să nu uit, după ce actualul vafi plecat la Deva, unde i s-ar pregăti o funcţiebabană.

Personalîmi vine greu să cred că se va întâmpla minuneaasta, iar raţionamentul prin care îmi susţin afir-maţia este la îndemâna oricui a participat laşedinţa din ianuarie a Consiliului Local al mu-nicipiului Vulcan. La care doamna Angela Stoicaa fost revocată din Adunarea Generală a Asoci-aţiei de Dezvoltare Intercomunitară "SistemulIntegrat de Gestionare a Serviciului Public deSalubrizare şi a Serviciului Public de Termofi-care Vulcan-Aninoasa", în care ea avea calitateade reprezentant al consiliului local vulcănean.Persoana care a înlocuit-o în asociaţia asta cudenumire kilometrică este doamna Daniela Căplescu.

Dar staţi,că nu-i gata. Tot în şedinţa din prima lună a anului, doamna Angela Stoica a fost scoasă şidin Consiliul Director al Asociaţiei de DezvoltareIntercomunitară "APA VALEA JIULUI", locul eifiind luat de Cristian Popa, funcţionar înprimărie. Bun, voi fi contrazis, dar numirea, înaceste fel de fel de asociaţii, a unor funcţionaripublici, în locul preşedinţilor de consiliijudeţene, al primarilor şi viceprimarilor, nu arenicio legătură cu posibilitatea revenirii laprimărie a Angelei Stoica. Dându-şi demisia dinconsiliul local, Angela Stoica nu mai poatereveni în acest mandat pe scaunul de vicepri-mar, nici măcar teoretic. Însă, m-a lămuritcineva bine informat, Angela Stoica tot ar puteareveni la PrimăriaVulcan, ca citymanager sau

angajată pe altăfuncţie! Cu sprijinde la PSD, acestlucru s-ar putea întâmpla oricând.Şi, cum, la Vulcan,organizaţiile decartier PSD auprimit o mare infuzie de membridatori ei pânăpeste cap, aceastăvariantă a revenirii nu ar fiexclusă.

Ghe. OLTEANU

Declaraţiile de avere ale primarilor din Vale nu preasunt la îndemâna oricui. Şise mai găseşte şi câte uncârcotaş care vrea să vadăexact ce deţine primarulcare-l conduce şi rămâne cu buza umflată că nu-ipoate vedea declaraţia deavere.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi îşiarată declaraţia de avere. În afară delocuinţele pe numele soţiei, nici automo-bil nu are pe numele dumnealui şi nici nul-am văzut vreodată afişându-se cu vreomaşină ultimul răcnet. Primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriţă,îşi arată şi dumnealui averea de anul tre-cut: casele în construcţie pe acte, darcare în realitate sunt deja finalizate, 3terenuri, 4 case şi ceva bijuterii. La Uricani, primarul Dănuţ Buhăescu aretrecute în declaraţia de avere: aparta-mentul, automobilul şi bijuteriile pe carele deţine. În rest, nu mai deţine nimic,conform declaraţiei de avere.Ilie Păducel şi funcţionarii publici din

Primăria Petrila ar trebui să aibă declara -ţia de avere la vedere. Numai că, dacă daiclick pe linkul spre declaraţia lor deavere, nu ajungi niciunde, deci nu ai cumsă afli informaţii. Nicolae Dunca încă nu a apucat să urce penoul site al primăriei declaraţiile de avereale lui şi ale funcţionarilor publici ani-noseni, dar trebuie să avem puţintică răb-dare, se vor încărca şi acestea.Gheorghe Ile respectă legea pentru toţiangajaţii primăriei, care au declaraţii deavere afişate, dar pe-a dumnealui am căutat-o de ne-au dat lacrimile, şi tot nuam găsit-o pe site-ul primăriei.

Alina PIPAN

Declaraţiile de avere ale primarilor din Vale sunt cam greu de accesat

Păducel, Dunca şi Ile nu şi le arată

E posibilă revenirea Angelei Stoica?

Andrei, componentul cunoscutei trupemuzicale Alb-Negru, joacă de doi ani şijumătate la echipa de fotbal din Liga aIV-a, Universitatea Petroşani. Cu patrugoluri la activ, mijlocaşul ofensiv utilechipei pregătite până nu demult deIonuţ Stelescu, vedeta trupei, a acceptat un interviu, exclusiv pentrucotidianul nostru.

Reporter: Vei mai continua şi înretur la Petroşani?Andrei: Sigur că îmi doresc săcontinui, aici, la Petroşani. Dacănu am plecat atunci când aveamunde, de ce aş pleca acum?Rămân şi pentru returul de cam-pionat.Reporter: Te leagă amintiri fru-moase de echipă…?Andrei: În primul rând mă leagăprietenia de Ionuţ Stelescu, pen-tru că el mi-a propus să vin aici şiapoi dragostea pentru fotbal.Reporter: Cum eşti perceput decătre colegii tăi de echipă,având în vedere faptul că eşti ovedetă consacrată?Andrei: Eu sper să mă perceapăca pe un prieten. Acum nu ştiu ce

simte fiecare, dar eu mi-aş dori să fiu perceput caun prieten.Reporter: De ce ai ales să joci la Petroşani?Andrei: Atmosfera e una pozitivă aici, aerul,lumea… Totul se întâmplă la o altă viteză decâtcea cu care sunt eu obişnuit la Bucureşti şi deaceea îmi place să vin la Petroşani.Reporter: Dacă nu ai fi ales muzica şi sportul, cealtceva ţi-ar fi plăcut să faci? Andrei: Hmmm… E greu de spus. Cred că aş fi ales

o profesie în care să interac -ţionez cu oamenii, să îmidezvolt creativitatea şi să opot pune în practică.Reporter: Ce se mai aude cu noul imn al echipei Uni-versitatea Petroşani pe careştiam că îl vei compune tuîmpreună cu Kamara?Andrei: Eu aştept ca aceiacare conduc această echipăsă îmi spună ceva concret şiatunci o să fac ceva care săplacă.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 20134 SPORT

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Andrei (Alb-Negru) despre noul imn al echipei Universitatea Petroşani:

„Aştept ca aceia care conduc aceastăechipă să îmi spună ceva concret şi osă fac ceva care să placă”

www.zvj.ro

Minerul Uricani,Pe cai mari

Campioană de toamnă în Liga a IV-a Hunedoara,Minerul Uricani a demarat deja pregătirile pentrureturul de campionat.

Elevii lui Neculai Baltaru au şi susţinut un prim ami-cal, câştigat cu 3-1, în compania celor de la MăguraPui. Minerul Uricani caută revenirea în Liga a III-a,acolo unde a mai fost de-a lungul a 15 ani. De altfelşi oficialii uricăneni îşi doresc locul I. Minerul Uricanise va bucura în continuare de sprijinul Primăriei Uricani. 38 de puncte a adunat Minerul Uricani în tur,cu unul mai mult faţă de principala urmăritoare, Universitatea Petroşani.

Pentru marele miting de duminicăSuporterii Jiului au primit aprobare

Duminică, 17 februarie, se anunţă cea mai maremişcare de stradă ce a avut loc vreodată în judeţulHunedoara pentru susţinerea unei echipe de fotbal.

Peste 1.000 de împătimiţi ai fotbalului sunt aşteptaţisă mărşăluiască paşnic în oraş, fără a scanda lozincila adresa celor care au condus Jiul sau la adresa fac-torilor locali. Susţinătorii echipei Jiul au primit apro-bare din partea Primăriei Petroşani pentru a organizaacest miting. „Va veni foarte multă lume. Vom fipaşnici. Noi credem în salvarea Jiului. Ne vom susţineechipa până când se va putea face ceva, pentru cănouă ne pasă”, au spus fanii Jiului.La miting sunt aşteptaţi să vină foşti mari jucători,dar şi antrenori ai echipei din Vale.

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

O anchetă pe care am întreprins-o înurmă cu ceva timp, referitor la activi-tatea adăposturilor pentru câini şimodul în care maidanezii se înmulţescnecontrolat, a scos la iveală un lucrusimplu: acolo unde nu este lege esteloc de tocmeală. Haitele de câini dinVale devin tot mai mari.

Ieri dimineaţă, în jurul Clubului SportivŞcolar Petroşani, o haită de 14 câini so-cializa nestingherită. Câini de toate tali-ile, amuşindu-se reciproc, pregătiţipentru împerechere. Ca această haitămai sunt câteva zeci doar la Petroşani.În restul oraşelor din Vale situaţia esteasemănătoare, dacă nu mai gravă. Văînchipuiţi ce înseamnă o asemenea haităîn jurul unei şcoli, unde învaţă copii detoate vârstele, dintre care uniiînvăţaţi să-i ocolească pe maida -nezi, alţii învăţaţi să se ia cupietre după ei?! Ştim cu toţiicare sunt şansele ca aceşti câinisă riposteze. 5,3 milioane de lei vor ieşi dinbugetul judeţean pentru plataachizi ţiilor şi pentru funcţionareaADI a Serviciului judeţean pentrucâinii fără stăpâni Hunedoara.Punerea pe picioare a acestui ADIse tot realizează încă de anul tre-cut. Numai că merge foarte greu

realizarea lui. Anul trecut, cel maiprobabil, nu erau bani prevăzuţi înbuget pentru funcţionarea lui, iaranul acesta sunt prea mulţi. Cutoate acestea, nici suma amintitănu va putea să rezolve decât steri -lizarea a 40% din populaţia decâini. Părerea noastră este căpână ce această nouă structură vaajunge să funcţioneze o să nemănânce… câinii. Angajaţii adăpostului de laPetroşani sunt sceptici. Problemacâinilor vagabonzi nu se rezolvă doardacă îi castrezi pe rând, atâta timp cât,până să ajungă la castrat, cânii ajungdin nou în stradă pentru că vin oameniişi-i iau. Este foarte posibil ca mulţi bani

să se ducă pe Apa Sâmbetei şi noi sărămânem cu populaţia canină încreştere, din moment ce este liberă.Oricâţi bani s-ar aloca, dacă aceşti câininu sunt ţinuţi captivi, ci sunt lăsaţiliberi, nu trebuie decât câteva femele în

călduri şi vreo doi masculi ca popu-laţia să crească fără întrerupere.Aşadar, consiliile locale ar trebui săamendeze persoanele care iau câiniide la adăposturi, după ce au fostprinşi că-i abandonează tot pestradă, în loc să-i ia în grijă la domi-ciliu. Prin urmare, angajaţii adăpos-turilor muncesc degeaba.În al doilea rând, castrarea lor nuînseamnă rezolvarea tuturor proble -melor. Şi medicii veterinari spun căatunci când îi castrezi nu le scoţi şicolţii. Câinii, mai ales cei grupaţi înhaite, sunt agresivi, atacă. Ei nu au

maniere. Atât timp cât sunt pe stradăreprezintă un pericol. Gândiţi-vă ce arînsemna ca haita din imagine, formatădin 14 câini, să atace o persoană. Dat fiind cele expuse până acum, între-băm şi noi: se doreşte cu adevărat ca săscăpăm de maidanezi, sau noul ADI estedoar un sac fără fund pentru baniijudeţeni?

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013 5ACTUALITATE

www.zvj.ro

Haitele de câini sunt din ce în ce mai numeroase

ADI pentru câinii fără stăpâni - o soluţie salvatoare sau un sacfără fund pentru banii judeţeni?

Marţi, în jurul orei 19:30, a fost depistat în trafic decătre poliţişti un bărbat de 50 de ani, din Petrila, careconducea un autoturism pe strada Republicii. Poliţiştiil-au oprit. Conducătorul auto a fost testat cu aparatulalcooltest, care a indicat o valoare de 0,56 mg/ l alcoolpur în aerul expirat.

Asta înseamnă dosar penal. Altă dată nu ar fi fost în peri-col, că legea era mai permisivă, dar acum trebuie sărăspundă pentru paharul de alcool pe care-l băuseînainte să conducă. Codul Rutier intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 a coborât limita de la 0,8 la mie la 0,5 lamie. În trecut, limita a mai fost coborâtă, de la 1 la mie

la 0,8 la mie, deci constrângerile se extind. Concentraţiade 0,80 g/ l alcool pur în sânge este echivalentă cu oconcentraţie de 0,40 mg/ l alcool pur în aerul expirat.Alcoolemia stabileşte cantitatea de alcool aflată în fluxulsanguin al unei persoane. Se poate măsura în aerul expi-rat, prin probe de sânge sau de urină. Când sângeleajunge la saturaţie cu alcool, acesta se elimină prinurină, respiraţie, mucoasă, salivă, sudoare. Iată de ce adoua zi, după o beţie, respiraţia şi corpul duhnesc catoate visele cele negre. Probele de urină, la care seajunge în cazul în care impune poliţia, pot conţine o pro-porţie mai mare de alcool decât sângele. În sângele cir-culant, în mod normal, se găsesc 20-40 mg alcool/ l

sânge. Berea se absoarbe mai repede decât alte băuturialcoolice. La fel se întâmplă şi cu băuturile cu o concen-traţie alcoolică de 10-20 la mie. După ingestie, alcoo -lemia atinge nivelul maxim după 20-30 minute dacăstomacul este gol. Dacă mâncaţi bine, mâncăruri bogateîn proteine şi lipide, absorbţia alcoolului în corp se faceîntr-o oră, o oră şi jumătate. Se consideră că un bărbatde 70 kg metabolizează 7-10 g alcool/oră. De exemplu, opersoană aflată în stare de ebrietate, cu o alcoolemie de1,5 %, are nevoie de aproximativ 10 ore până ce alcooluleste eliminat complet din sânge. Aşadar, cel mult daţinoroc dacă nu vreţi să rămâneţi pieton.

Alina PIPAN

Un pic mai mult decât o gură de bere

Câte guri de alcool poţi să iei ca să nu te trezeşti cu dosar penal pentru conducere sub influenţa alcoolului?

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

Chiar ieri, primarul Gheorghe Ile mi-a confirmat că uni-tatea medicală traversează vremuri grele. Cumva, amconcluzionat eu, conducerea a cheltuit mai mulţi banidecât avea la dispoziţie. Treaba asta se potriveşte, pre-cum o mănuşă, cu articolul colegului Olteanu, totGheorghe, din ediţia de ieri. Când al doilea domnGheorghe, colegul meu, spunea – şi ţin să-i dau dreptate– că la Vulcan va fi sărbătorită Ziua Mondială a Sănătăţiicu un spital bolnav. Personal, am auzit lucruri bune de-spre medicul Mariana Mateescu. Dar managerul, din câtese pare, n-are momentan o mână de prea bun gospodar,cum a avut la Lupeni. Poate mă înşel.Dar sunt obligat să mă întreb cum de s-a făcut ca baniispitalului să fie cheltuiţi peste măsură? Şi, având învedere susţinerea de care doamna manager se bucură dinpartea conducerii administraţiei locale, aş vrea să credcă n-au ajuns, cu prioritate, în conturile unor firme prie-tene, de partid. Şi, mai adaug, îmi amintesc că spitalul amai fost scăpat, acum ceva vreme, de la pieire. Atuncicând a primit bani tot pentru a-şi achita datoriile.Sunt însă lucruri şi mai grave, dincolo de bănuielile mele,care ar trebui să fie lămurite. S-au făcut, spun surselenoastre, popriri de rate ale unor angajaţi pe fluturaşii desalariu. Popririle s-au făcut, dar ratele nu s-ar mai fi

plătit, mai departe, de spital către bănci. Iar astfel,salariaţii cu pricina s-au ales şi cu penalităţi de achitat.Nu ştiu dacă e vorba de viramente făcute cu întârzierifoarte mari, sau plăţi care nu s-au făcut niciodată deşibanii s-au luat de la salariaţi.E clar că spitalul din Vulcan s-a îngrăşat peste măsură şinu poate rezista, din acest motiv, proprie-i operaţii. Arepersonal TESA „la greu”, pe la Statistică – spre exemplu –lucrează vreo trei persoane (oare ce cifre opereazăoameni zi de zi?), iar în unitate s-au tot făcut angajări(ba chiar, aud, a fost şi o notă de 1,79 la un concurs!).E de văzut cam ce venituri au medicii, în frunte cu mana-gerul, din gărzi. Mai ales că se fac gărzi în prostie pelinia de Obstetrică – Ginecologie. Gărzi se tot fac, copiinu se prea nasc...Spun că ar trebui verificată treaba asta cu cheltuielile încondiţiile în care angajaţii au fost anunţaţi, în urma uneianalize de criză cu participarea primarului, că lunaaceasta vor primi salariile pe jumătate. Iar parte din per-sonal a fost chemat la muncă o zi da, alta ba, din acelaşimotiv. N-ar fi oare mai simplu ca schema de personal săfie scuturată, iar plăţile să se facă în funcţie de eficienţaşi necesităţile reale? Întreb şi eu.

Cătălin DOCEA

www.zvj.ro

Sărbătoarea Sfântului Valentinreprezintă mai mult un moft în ValeaJiului, unde lumea chiar nu preacheltuieşte în ziua de 14 februarie.Însă, pentru cei tineri o asemenea zieste frumoasă, o zi când mai alesdomnişoarele se aşteaptă la un semnde dragoste, după principiul „dacămă iubeşte, mă răsfaţă”. Însă răs-făţul, funcţie de buzunar, nu trebuiesă presupună cheltuieli pe bazaconii.Dacă tot daţi un ban, nu daţi baniipe prostii, luaţi lucruri frumoase şifolositoare.

Decât un breloc,mai bine o floareCu toate că magazinele din Vale nu in-sistă neapărat cu promoţii pentruaceastă sărbătoare importată, totuşiau grijă să-şi scoată în evidenţă pro-dusele ce se pretează. Am văzut perafturi produse absolut ridicole lapreţuri fabuloase. Aşadar, dacă vărămân ochii pe un breloc în formă deiepuraş, inimioară, pantofior sau pia-tră preţioasă, cel mai bine ar fi să re-nunţaţi. Cu 5 lei sau 6,5 lei puteţicumpăra o floare sau o ciocolatăbună. Brelocul respectivnu-l va folosi niciodată şibanii pot fi consideraţi caaruncaţi.

Spuneţi nubibelourilor!Au altă formă decât pevremea bunicii, dar totbibelouri se numesc. Un ur-suleţ sau un elefănţel dinporţelan cu o inimă în

braţe, sau arătând un gest de tandreţepot părea drăguţe, superbe, dulcici,irezistibile. Însă, mai bine vă abţineţi,oricât de dulce ar fi imaginea, unbibelou nu poate strânge decât praf,nu admiraţie. De banii aceştia se potlua o grămadă de alte chestii, de laproduse cosmetice la gablonţuri. Oriceiubită mai degrabă ar pune pe mână obrăţară sau nişte cercei în urechedecât un bibelou în raft.

Inimioare cu picioare?!Mai bine nu…Pe la toate standurile, prin toate li-brăriile, pe la tejghele sau magazinecu cadouri nu lipsesc pernuţele ini-mioare cu mesaj. Ah, nu! Dacă tot aţiintrat într-o librărie, găsiţi cărţi de totfelul, de la 15 la 70 de lei. De labeletristică până la cele de gas-tronomie. Nu se mai citeşte ca altădată, dar se citeşte. Poate fi un cadoubun şi pentru ea, dar şi pentru el. Maibine îţi pui capul pe pernă şi citeşti ocarte bună, decât să-ţi încarci patulcu o inimioară de pluş. Să nu maispunem că preţurile pentru acestenimicuri drăgălaşe

sunt de la 15 lei pânăla 35 lei sau chiar 40de lei.

Sex shopurileau ajuns să nelase reciCu toate că genulmasculin nu va fi deacord cu mine, pro-dusele de la sex shopnu sunt cadouri dedorit. Chiloţii cu gaură,cei comestibili, cei cupuf, sau mai ştiu eu cesalopete plasă, destinate doar pentrusex fără obligaţii nu o să încălzeascănici inima iubitei, nici patul iubitului.Dacă tot alegeţi lenjerie intimă, daţibanii pe produse de calitate, de bun-simţ, pe care iubitul sau iubita să lepoarte oricând şi să se simtă bine înele. Dacă nu, după o primă purtare,vor ajunge într-un sertar şi acolo vorputrezi. Şi este chiar păcat să arunci80, 100 de lei pe lenjerie porno cândpoţi să iei ceva sexy, dar de bun-simţ,care va aduce mai multă mulţumire

decât crispare pe faţa celui caredesface cadoul.

Mai bine o cină în oraşdecât un urs gigant de pluşUn animal de pluş costă, dupămărime şi noroc, de la 75 la 200de lei. 70 la sută dintre parteneri,cu aceşti bani, ar cumpăra unmilion de alte chestii. Cu toate căsunt impresionante, nu merităbanii, decât dacă vorbim de uncopil care se va juca cu animalul

de pluş măcar vreo 5 ani. În rest, baniaruncaţi. Mai bine ieşi la teatru, larestaurant, sau la munte. Şi un tort înformă de inimă costă mai puţin, şiputeţi găsi inclusiv un parfum bun debanii ăştia.

Rame şi lămpiLa fel de inutile şi în discordanţă cumulte dintre mobile sunt ramele pen-tru poze, cu inimioare, bineînţeles şilămpile la fel de încărcate de alb,roşu, inimioare şi fluturi. Am văzutproduse greţos de încărcate şi aglome-rate de care puţini se folosesc. Dacăalegeţi o ramă alegeţi una funcţiona-lă, iar cele electronice sunt cele maifuncţionale. De 45-65 de lei cât daţipe ele luaţi o sticlă de vin, o cutie deciocolată sau un buchet de flori.Cine nu vrea să cheltuiască bani, pen-tru că nu a luat salariul, şomajul saualocaţia, să nu uite că darurile care nuse pot cumpăra se pot spune. Un sim-plu şi sincer „te iubesc” nu costănimic, dar face toţi banii din lume.

Alina PIPAN

Atribuirea autorizaţiilor,

Aviz taximetriştilor vulcăneniAstăzi şi mâine se depun cererile pentruprocedura de atribuire a autorizaţiilor detaxi împreună cu documentele necesare.

Pentru autorizaţia taxi trebuie pregătite urmă-toarele acte: autorizaţia de transport; certifi-catul de înmatriculare şi cartea de identitate aautovehiculului din care să rezulte că acestaeste deţinut de către transportatorul autor-izat; certificatul de agreare emis de R.A.R.,numai pentru autovehiculul utilizat în trans-portul în regim de taxi; declaraţiile pe propriarăspundere privind dispeceratul şi criteriile dedepartajare; copie de pe contractele de muncăale taximetriştilor angajaţi; copia bule-tinuluide verificare metrologică; copie de peasigurarea de răspundere civilă; copie de peasigurarea pentru persoane şi bunurilor aces-tora, în cazul transportului de persoane; copiede pe actul de identitate al persoanelor impli-cate în activitatea de transport; copie de peatestatul profesional al fiecărui taximetrist an-gajat. (A.P.)

Nu daţi banii pe prostii!

Nici Valentin cel sfânt nu ar da banii pe mizeriile careapar pe piaţă de ziua lui

Spitalul din Vulcan nu şi-a reuşit propria operaţie. Soluţia:doctorii vor fi plătiţi mai rar şi vor munci tot mai rar.

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

www.zvj.ro

Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa Prioritar nr. 1 ”Educa ie i formare profesional în sprijinul cre terii economice idezvolt rii societ ii bazate pe cunoa tere”Domeniul major de interven ie 1.3 ”Dezvoltarea resurselor umane din educa ie i formare”Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273

13 februarie 2013

COMUNICAT DE PRES

Universitatea din Petro ani – prin manager proiect, prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop - implementeaz de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul „Dezvoltarea resurselor umane din înv mântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning”, ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinan at din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri na ionali i anume: Universitatea Petrol i Gaze din Ploie ti, în calitate de Partener 1, SC Euro Jobs SRL din Petro ani, în calitate de Partener 2, SC Memory SRL din Hunedoara, în calitate de Partener 3.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea i modernizarea sistemului de educa ie i formare profesional ini ial i continu din înv mântul superior, în vederea unei bune

adapt ri la nevoile în permanent schimbare din economie i societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universit ii din Petro ani i formarea bazei de date, împreun cuUniversitatea Petrol i Gaze Ploie ti, aflat în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

Rezultate ob inute pân în prezent:194 de cadre didactice de la dou universit i aflate în zone geografice i de

dezvoltare diferite, respectiv Regiunea Vest i Regiunea Sud-Muntenia, au asimilat cuno tin ele necesare utiliz rii sistemului e-Learning ca metod modern de predare i înv are i au fost certificate în acest sens.

peste 50% din cadrele didactice certificate pân în momentul de fa , din seriile 1 si 2, au populat baza de date a sistemului cu cursurile la care sunt titulari, sub asisten aformatorilor i a formatorilor asisten i.

În luna februarie 2013, luna VI, anul III de implementare a proiectului, se continuselec ia grupului int pentru participarea la cursul de „Operator procesare texte i imagini”, seria IV.

Tot în aceast lun se continu activitatea de transpunere, în format e-Learning, a cursurilor proprii elaborate de c tre cadrele didactice ale Universit ii din Petro ani, precum ide cadrele didactice ale Universit ii Petrol i Gaze din Ploie ti, seria 3.

Cadrelor didactice participante li se ofer suportul tehnic necesar transpunerii cursurilor proprii în format e-Learning i sunt asistate în aceast activitate de c tre exper ii formatori iformatorii asisten i ai partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petro ani i S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara.

Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul int , prin dezvoltarea abilit ilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul i de a lucracu softuri specifice sistemelor e-Learning.

Informa ii suplimentare se pot ob ine la: Universitatea din Petro ani, str. Universit ii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Exper i comunicare, Cocu i Mihai i Karina Straja.

Vând casă 3 camere,dependinţe şi grădină înLivadia. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon 0724.853897

Problema neasfaltării tronsonuluide drum naţional care tra-versează municipiul Petroşani atot fost pusă pe tapet, atât depresă cât şi de către autorităţilelocale, din cauza nemulţumirii,evidente, a şoferilor care circulăpe acest drum. Cei de la compa-nia naţională de drumuri n-augăsit însă niciodată fonduri sufi-ciente, mai ales în ultimii ani,pentru a face o asfaltare decâţiva kilometri (maxim 10 km),priorităţile fiind întotdeauna al-tele.

În legătură cu acest subiect, ing.Aron Dumitrescu, directorul execu-tiv al SPADPP, ne-a declarat: „Amtot făcut sesizări, an de an, cătrecei de la compania naţională dedrumuri. O singură dată ne-au aju-tat, când cu finalizarea drumului

Simeria-Petroşani,atunci au asfal-tat de la in-trarea înPetroşani şipână la ColegiulNaţional MihaiEminescu.Ne-au transmiscă mai mult nu pot, deoarece nuexistă fonduri alocate. Acest drumne dă în fiecare an mari bătăi decap, plus multe cheltuieli făcutecu întreţinerea lui. Apar gropi,atât iarna cât şi vara, pe care tre-buie să le acoperim, deoareceşoferii îşi distrug efectiv maşinile.Iarna, aceste gropi le acoperim cumixtură asfaltică la rece, ştiutfiind faptul că din cauza friguluinu se poate turna asfalt normal.Această mixtură e o soluţie provi-

zorie până în mar-tie-aprilie, cândîncepem să pregă-tim asfalt şi să-lturnăm. Mixturase ştie că nu ţinedecât în perioadarece, între –20 degrade Celsius şi+15 grade Celsius.

Apoi, groapa respectivă trebuiecurăţată şi reasfaltată. Numai că,din cauza asfaltului vechi, apar tottimpul alte şi alte gropi. Deaceea, an de an, cheltuim bani şidepunem mult efort pentru undrum a cărui situaţie s-ar rezolvafoarte simplu, pe ani buni de-acum înainte, dacă ar fi asfaltatintegral, un drum de câţiva kilo-metri, dar foarte mult circulat,care tranzitează tot municipiul”.Rămâne de văzut când se vor

hotărî cei de la dru-murile naţionale să re-zolve acest drum. Dinceea ce rezultă dinbugetul stabilit pentruacest an, nici acum„nu i-a venit rândul”.Poate până în 3013….

Corneliu BRAN

Un bărbat de 44 de ani din Petroşani,pe numele mic Nicolae, a jucat un rolinteresant în faţa poliţiştilor din locali-tate. Din nefericire pentru el,poliţiştii mai văzuseră piesa asta,dovedindu-l ca mincinos.

Nicolae a reclamat la poliţie că marţiseara, la ora 22:50, a fost deposedatprin violenţă de 5.700 lei, în timp ce seafla într-o parcare din zona unui bloc depe strada Aviatorilor, de către un grupde tineri care au fugit ulterior cu un au-toturism taxi. Acesta a povestit cum căa comandat un taxi de pe numărul per-sonal pentru a se deplasa în Timişoara,în scopul rezolvării unor probleme fa-miliale. Dar că la întâlnire s-a prezentattaximetristul, care era însoţit de treipersoane, iar în timpul negocierii cele 3persoane i-au smuls din mână 5.700 leişi au fugit în taxi. El ar fi încercat săurce în autoturism pe bancheta dinspate, însă a fost împins în exterior,autorii plecând în trombă de la faţalocului.Poliţiştii au întocmit dosar penal sub as-pectul infracţiunii de tâlhărie şi au de-clanşat cercetări în vederea identificăriiautorilor faptei şi a luării măsurilorlegale. Poliţiştii Biroului de InvestigaţiiCriminale au reuşit identificarea grupu-lui, conducând la sediul Poliţiei mu-nicipiului Petroşani pentru cercetăritoate persoanele implicate în comitereaacestei faptei: Ionuţ (recidivist, 28 ani),Ionel (38 ani), Florin (29 ani) şi un altIonel (22 de ani), toţi din municipiulVulcan.În urma probatoriului administrat, arezultat că reclamantul Nicolae aminţit, nu peste tot, dar pe ici peacolo, prin părţile esenţiale. Nici vulcă-nenii aduşi la poliţie nu au aprobat caproştii cele spuse de Nicu, ci au com-pletat tabloul infracţional. De fapt,nenea Nicu îl cunoştea pe Ionuţ recidi-vistul, de la care cumpărase în cursul

anului 2012 o cantitate de ţigări netim-brate în scopul de a o valorifica la altepersoane. Şi asta nu sună bine, neneaNicule...În cursul zilei de marţi, l-a recontactatpe Ionuţ, convenind cu acesta să seîntâlnească în faţa blocului pentru aefectua o nouă tranzacţie cu ţigări ne-timbrate. Ionuţ a venit în Petroşani, darnu singur, ci cu alţi doi prieteni şi cutaximetristul. Ionuţ avea asupra sa douăbagaje, în care se aflau ambalajeleunor cartuşe de ţigări, ce conţineau îninterior polistiren expandat. I-auzi, ceghiduşie! Tranzacţia a avut loc în incintamagazinului la care lucrează soţia recla-mantului, iar după ce Ionuţ a încasatsuma de 5.700 de lei de la Nicu, s-aurcat în taxi împreună cu însoţitorii săişi au părăsit zona în grabă.La foarte scurt timp, reclamatul a reali-zat că a fost înşelat şi a încercat să ur-mărească în fugă autoturismul, însă nua mai reuşit să îl ajungă, întrucât s-aîmpiedicat şi a căzut. Asta e, nu te maiţin plămânii să faci maraton de la atâtatutun netimbrat...„La aproximativ 30 de minute de lacomiterea faptei, bărbatul a reclamatîn mod fals Poliţia municipiuluiPetroşani cu privire la faptul că a fostvictima infracţiunii de tâlhărie, con-venind în prealabil cu soţia şi fiul său sănu spună adevărul poliţiştilor cu privirela împrejurările în care s-a consumatfapta. În urma analizării dosarului cuprocurorul de caz, s-a dispus începereaurmăririi penale faţă de învinuitul IonuţC. pentru comiterea infracţiunii deînşelăciune, acesta fiind cercetat înstare de libertate. Cercetările vor ficontinuate de către poliţiştii petroşe-neni pentru administrarea tuturor pro-belor, în vederea luării măsurilorlegale”, a informat Bogdan Niţu,purtător de cuvânt al Inspectoratului dePoliţie al Judeţului Hunedoara.

Alina PIPAN

O poveste de înşelăciune

Despre cum nea Nicu a fost prostit deprietenul Ionuţ, contrabandist versat

An de an, pe banii petroşenenilor,

Primăria Petroşani astupă ce ar trebui să asfalteze alţii

Puţini oameni din lume au fost condamnaţide destin la o corvoadă mai cumplită decâtaceea trăită de mine de-a lungul mai multorani câtă vreme am fost conducătorul de doctorat al impetuosului gazetar din ValeaJiului, Ştefan Nemecsek.

Considerând că lucrarea de doctorat s-arrezuma la un fel de compilaţie universalăde informaţii şi afirmaţii, mai mult saumai puţin probate, năbădăiosul meuucenic mă bombarda aproape lunar cucâte un maldăr de foi xeroxate, prevăzuteîn partea de sus cu sigla şi antetuluniversităţii, crezând că astfel paginilevor fi înnobilate automat, iar pe paginade titlu nu lipsea niciodată formula cucare mă obliga să-mi amintesc periodic că el aveaacolo un rol foarte precis: „Data susţinerii”. Era unmod foarte persuasiv de a-mi aduce aminte că nu eracazul s-o mai scald mult, ci să-i dau drumul cât mai

repede la susţinere, lucru pe care îl şi anunţa oarecumsfidător colegelor sale de doctorat, abia ieşite de pebăncile facultăţii. Spre marea lui durere, acestea şi-aususţinut demult tezele, iar el a rămas mereu cu „Datasusţinerii” marcată pe paginile proiectelor sale

fabuloase. Căci, într-adevăr,proiecte avea, dar erau penibilrealizate, pline de lacunegrave de metodă, deconstrucţie critică şi ideatică.Am fost silit astfel să citesc cucreionul în mână zeci de astfelde pagini insipide, care n-aveau nici cap nici coadă, şisă i le trimit mereu sprerefacere. Cum era foartegrăbit, după o lună-două eleajungeau din nou la mine, cu

aceleaşi lacune şi formulări caraghioase, la fel denecorectate ca şi primele. Iar corvoada începea de lacapăt, din nou le corectam, din nou le trimiteam, dinnou le primeam înapoi. Ca să vă convingeţi de modulabsolut original în care concepea autorul culturanoastră naţională, vă îndemn să luaţi în mânăvolumul intitulat Presa hunedoreană (de la originipână în prezent), vol. I, apărut la RealitateaRomânească în 2007, de unde vă recomand să faceţilectura capitolului intitulat Primul ziar românesc,p.53-55. Deşi numai de trei pagini capitolul acestaeste extrem de edificator pentru bruma de cultură aautorului cărţii, deoarece numai pe parcursul a treipagini, el rezolvă cele mai grave probleme aleculturii române, într-un stil personal carecompromitea întreaga lucrare. Mai întâi el afirmă că„primul ziar românesc” ar fi „Curierul românesc” allui Heliade-Rădulescu. Or ştiut este că acesta nu este„ziar”(mare confuzie la un istoric de presă!), ci„revistă”, iar primul ziar ar putea fi dacă nu„Courrier de Moldavie”din 1780, „Fama Lipschii” din1827, după cum am demonstrat în lucrarea noastrăIstoria presei literare româneşti din Transilvania.Trecând cu vederea peste lipsa sa de precizie,suntem imediat izbiţi de o afirmaţie care nu maipoate găsi circumstanţe atenuante. Merituosul eiredactor, strălucitul gazetar I. Heliade Rădulescu, celcăruia Eminescu îi acorda în Epigonii calitatea degânditor filosof („Eliad zidea din visuri şi din basmeseculare/ Delta biblicelor sânte, profeţiilor amare,/Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;/Munte cu capul de piatră de furtune detunată,/ Stă şiazi în faţa lumii o enigmă nesplicată/ Şi vegheaz-ostâncă arsă dintre nouri de eres”), este catalogat purşi simplu drept „filosof diletant”. O mai mare injurierostită la adresa acestui cap luminat al culturiinoastre n-am citit până acum. Ce să zicem atunci de

chiar Ştefan Nemecsek încomparaţie cu acesta?!Mergem mai departe şi dămpeste o altă neghiobie: faptulcă M. Kogălniceanu şi G. Bariţiuar fi redactat ziare cu „vehiculepolemice, uneori elegante, darmai adesea violente”. A acuzade „violenţă” foile lor de unmare patriotism este o crasăinsultă la adresa culturiinaţionale.Dar ceea ce pune capac latoate este caracterizarea cutotul lipsită de bun simţ,precum că Eminescu, marelenostru poet nepereche, ar fifost un gazetar ce şi-ar fipetrecut timpul „înconjurat demai puţin cunoscutele cotoarede măr şi resturi demezeluri”?!! Aţi auzit bine!,

domnii mei, Eminescu al „cotoarelor de măr şi alresturilor de mezeluri” este o imagine a culturiinaţionale demne de pana lui Şt. N.! De altfel, cucâteva rânduri mai sus, el arunca anatema asupraîntregii culturi naţionale de până la Heliade, socotindcă opera acestuia ar fi fost „adecvată unei epoci încare istoria literaturii autohtone era o carte cu paginialbe”. Ignoranţa lui Şt. N. e aici sublimă, căci el n-aauzit de cronicari, n-a auzit de Varlaam şi Dosoftei, n-aauzit de europenii Cantemir şi Olahus, de mareaepopee Ţiganiada a lui Budai-Deleanu, n-a auzit demarii corifei ai Şcolii Ardelene, de Văcăreşti, Conachi,Pann etc., n-a auzit de marea literatură manuscrisă şide cărţile populare etc. Poate că doar în capul luiîntâlnim acest imens gol de unde răsar „paginile albe”ale culturii pe care n-a îngurgitat-o la timp. Nici pe Caragiale nu-l prizează exact, căci acesta ar fiautorul unor „momente” şi „schiţe” „pe care publiculde astăzi le poate citi mai uşor, probabil tocmai dincauza caracterului mai desprins de realitate”. IubiteNemecsek, eterne doctorand, cum poţi să susţii oasemenea enormitate, când ştiut este că mareavaloare a acestor creaţii caragialeşti stă tocmai în

capacitatea uluitoare a maestrului de a nemuri orealitate social-politică de mare actualitate!Trecem peste faptul că autorul ignoră să scrie cumajuscule evenimente ca „Primul” sau al „DoileaRăzboi Mondial” pentru a sesiza alte două marineadevăruri: faptul că Eugen Ionescu, cu principiiferme de stânga, este trecut între exponenţii drepteiromâneşti, după cum rezultă din formularea:„Polemica intelectuală continuă mai ales prinexponenţii de dreapta Petre Ţuţea, Mircea Eliade, EmilCioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica”, ceea ceechivalează cu o mare necunoaştere a epociiinterbelice, dar şi cu expresia nefericită că PăstorelTeodoreanu ar fi învăţat „că poţi răni mortal princuvinte/aici se cuvenea o virgulă/ mai curând relaxatşi cu detaşare”. Dimpotrivă, Păstorel e subiectiv şiimplicat esenţial în toate epigramele lui. La fel denefericită e confuzia dintre Pamfil Şeicaru de la„Curentul” şi Stelian Popescu de la „Universul”,deoarece expresia „Şantajul şi etajul” îi era destinatălui Pamfil Şeicaru şi nu lui Stelian Popescu, după cumlasă să se înţeleagă autorul prin afirmaţia„îndrumătorii editoriali s-au împletit uneori cu acuzaţiide corupţie de felul: „şantajul şi etajul”, cu trimiterela impunătorul Palat „Universul”.Mă opresc deocamdată aici cu lectura opereinemuritoare, dar tocmai de aceea scandaloase a lui Şt.N., care denigrează cultura naţională, reducând-o la„o carte cu pagini albe” şi îşi bate în mod grosolan jocde marele Eminescu, prin formulări nefericite menitesă rămână ca un stigmat înscrise pe fruntea sa dedemolator şi falsificator de valori. În numerele viitoare vă promit şi alte lecturi tot atâtde vesele (sau triste!) din opera vastă şi de importanţăplanetară a compatriotului nostru Ştefan Nemecsek.

Prof.univ.dr. Mircea Popa vă prezintă:

Ştefan Nemecsek - denigrator al lui Eminescu şi al culturii naţionale

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

www.zvj.ro

Prof.univ.dr. Mircea Popa

Ieri, la Deva, în cadrul unei întâlniri cu presa, europarla-mentarul hunedorean IuliuWinkler a ţinut să facă o seriede precizări referitoare atât labugetul multianual 2014 –2020 al Uniunii Europene, câtşi la proaspăt adoptatul bugetal României.

Bugetul european şi bucurianebunilorWinkler spune că, paradoxal, deşibugetul european pe şapte ani estemai mic cu 3,5 la sută, „majoritateaşefilor de stat au mers acasă în ţărilelor şi au anunţat victoria”. „...justificarea fiecăruia dintre şefiide stat a fost: e buget de austeritateîn ţara mea, trebuie să fie buget deausteritate şi bugetul european. Oastfel de abordare este falsă. Detreizeci de ani s-au făcut calcule, încădinainte ca România să fie ţară mem-bru, bugetul s-a stabilit pe bazeanalitice. 1 euro cheltuit din bani eu-ropeni are stimulente mai bune decâtaceeaşi sumă cheltuită din bugetulnaţional. În afară de politica agricolăcomună, tot restul bugetului UniuniiEuropene este un buget de investiţii.Uniunea Europeană nu finanţeazăcheltuieli de asistenţă socială, cusalariile sau de natura consumului.Uniunea Europeană finanţează in-vestiţii”, a declarat Iuliu Winkler.Europarlamentarul hunedorean consi -de ră că singura cale pentru ieşirea dincriză este „Strategia UE 2020 carepune în faţă nişte priorităţi clare:creare de locuri de muncă, cerce -tarea, inovativitatea, inventivitatea,creşterea productivităţii, în aşa felîncât blocul european să rămână com-petitiv. Noi, în acest moment, suntempe cale de a pierde competiţia eco-nomică cu China, India, Brazilia, cumarile state emergente. Ca să

rămânem în frunte, trebuie să fimmai competitivi, să avem politici maieficiente. Acest lucru nu se poateface fără bani. Politică din declaraţiinu se poate decât în România”.Bugetul Uniunii Europene va fi înain-tat Parlamentului European cât decurând, Winkler susţinând că acestfor nu poate face altceva decât să îlaprobe sau să îl respingă, fără posibilitatea de a fi introduse amen-damente.„Dacă se respinge acest buget, şi eusunt înclinat să susţin acest lucru, in-trăm într-o mare încurcătură, pentrucă va trebui să mergem pe bugete anu-ale, ceea ce implică o învălmăşealăbirocratică de neimaginat, iar România va putea pierde pentru că senegociază anual. Dacă ParlamentulEuropean va spune da, condiţia ar fica în cele 70 de acte normative ce vortrebui adoptate să putem să obţinemanumite asigurări, cea mai importantăfiind aceea de a avea o revizuire acadrului bugetar peste doi ani”, a maispus Iuliu Winkler.

Regiunile sunt incapabile de echilibruÎn viziunea lui Iuliu Winkler, problemaregiunilor de dezvoltare este departede a fi rezolvată. Europarlamentarulhunedorean spune că, în România,regiunile sunt incapabile să se dez-volte echilibrat, să-şi îndeplineascărolul. „Pentru următorii şapte ani ar ficrucial să avem o lege a dezvoltăriiregionale şi o structură a regiunilorcare să poată să-şi joace rolul în ab-sorbţia fondurilor europene. Actualeleregiuni nu pot. Diferenţa cu care s-aplecat în 1998 între Arad şi Timiş, careerau mai dezvoltate, şi Caraş-Severinşi Hunedoara, care erau judeţe maislab dezvoltate, a crescut. Sensulpoliticii de coeziune este micşorareadecalajelor. În România, decalajeledin cadrul regiunilor s-au mărit,

politica de dezvoltare regională nu şi-a atins scopul.”, susţine Winkler.

Transilvania e în coada bugetului românescIuliu Winkler explică faptul că UDMR arefuzat să voteze bugetul propus deCabinetul Ponta, în primul rând, doncauză că nu a existat nicio dezbatereasupra acestuia, dar mai ales că acestbuget a nedreptăţit în mod evidentproiectele care ţin de zonaTransilvaniei.„Votul a fost împotrivă din motive transilvane: cele maislab votate proiecte sunt celeplasate în Transilvania, cele maislab finanţate judeţe sunt celedin Transilvania; o să avemprobleme la întreţinerea dru-murilor judeţene, pentru căbanii sunt aceiaşi de anul tre-cut; vom avea probleme pentrucă la nivelul proiectelor de au-tostradă finanţările sunt insufi-ciente. Noi, Hunedoara, suntemprivilegiaţi din motive depolitică externă, pentru că autostrada este finanţată princontracte ISPA sau cu BancaMondială şi trebuie terminată,pentru că altfel se pierd bani.”,a spus Winkler.După spusele sale, UDMR a for-mulat o sută de amendamente,dar niciunul nu a fost luat înconsiderare, toate fiindrespinse.

9MINORITĂŢIZiarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASADE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI

www.zvj.ro

În luna mai

UDMR va aveacongres Conform hotărârii Biroului Permanental UDMR, care a avut loc la Cluj, lasfârşitul săptămânii trecute, formaţi-unea a stabilit ca, în 25 mai, la Miercurea Ciuc, să aibă loc congresulpartidului.

Liderul hunedorean al UDMR, Iuliu Winkler,spune că nu este vorba de un congres cualegeri, ci unul în care se vor adopta docu-mente programatice legate de priorităţilepolitice interne, poziţia UDMR în procesul de

modificare a Constituţiei, reforma în domeniuldezvoltării regionale. De asemenea, se va lua odecizie privind poziţia formaţiunii în legătură cumodificarea sistemului electoral: „Este unic înEuropa. Avem un parlament flexibil. La noi (înUDMR - n.r.) sunt două curente: fie revenirea lasistemul votului pe liste şi a stabilirii număruluide parlamentari, sau sistemul mixt cu, de exemplu, 60 la sută aleşi pe circumscripţii elec-torale, 40 la sută aleşi pe liste, dar un numărfix, clar definit. Propunerea noastră a fost 300, plus minorităţi”.Pe lângă delegaţii care participă în mod obiş-nuit, la congresul de la Miercurea Ciuc vor fi in-vitaţi şi toţi primarii UDMR. „La nivelul judeţului vom avea o conferinţă încare vom stabili delegaţii şi mesajul cu careHunedoara va merge la congresul de la Miercurea Ciuc”, a mai declarat Iuliu Winkler.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Pentru europarlamentarul Iuliu Winkler

Austeritatea economică nu pare să aibă sfârşit

Iuliu Winkler: „Cele 39,8 miliardede euro sunt bune pentru România,înseamnă o creştere cu 18 procente.Tot ceea ce se vehiculează în presăacum sunt simulări. Nici o cifră nueste oficială. Cifrele devin oficialedoar după adoptarea bugetului decătre Parlamentul European. România a atras în şase ani 5,7 miliarde de euro din actualulcadru bugetar 2007-2013, dintr-untotal de 31,5 miliarde de euro, ceeace reprezintă sub 20 la sută. Dacăvom depăşi 50 la sută în următoriidoi ani ar fi foarte bine. Ar trebui săne preocupe ridicarea performanţeiRomâniei în atragerea fonduriloreuropene.”

Centrul Judeţean de Resurse şi Asis-tenţă Educaţională Hunedoara (CJRAE)a realizat un studiu privind monitori -zarea fenomenului de violenţă înmediul şcolar în unităţile de în-văţământ preuniversitar. Rezultatelearată că, doar în trei luni de studiu,numărul violenţelor se ridică la 463.Scopul principal al studiului estecunoaşterea fenomenului. O imaginerealistă care oferă posibilitatea au-torităţilor să intervină şi să diminuezefenomenul. Însă studiul are şi unminus, nespecificând şi mediul deprovenienţă a făptuitorului (dacăprovine din familii destrămate,nevoiaşe sau fără probleme socio-economice), astfel încât să se poatădetermina şi modul de acţiune al autorităţilor.

Pentru semestrul I al anului şcolar 2012-2013, monitorizarea fenomenului de vio-lenţă în mediul şcolar în unităţile deînvăţământ preuniversitar s-a realizat înperioada septembrie – decembrie 2012.În această perioadă s-au înregistrat 463cazuri de violenţă în mediul şcolar, în-sumând 519 tipuri de violenţă în care aufost implicaţi 314 elevi la 32 de unităţişcolare din judeţ. Date îngrijorătoare şipoate exagerate pentru unii care nu con-sideră violenţă verbală faptul că eleviise înjură între ei sau îşi înjură profe-sorul, de exemplu. La Uricani s-au înregistrat 25 de acte deviolenţă, adică o rată de 2,46%. Numărulcazurilor este mai mic decât în alte lo-calităţi din Valea Jiului dar, raportat lanumărul elevilor cuprinşi în studiu, inci-

denţa este mai mare.În Vulcan, pe perioada studiului au fostînregistrate 38 de cazuri, 1,07% rată deviolenţă.La Lupeni 39 de cazuri, deci 0,85% ratăde violenţă.Petroşaniul a înregistrat 44 de cazuri,0,58% rată a violenţei.La Petrila au fost înregistrate doar 4cazuri, adică 0,13 la sută rată a vio-lenţei.Aninoasa nu a fost cuprinsă în studiu,deşi ar fi trebuit.Primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăescu,este de părere că violenţele din şcolilede la Uricani se reduc la cele verbale.Nu are cunoştinţe de cazuri grave şispune că în afara perimetrului şcoliiacţionează Poliţia Locală. De asemenea,primarul Buhăescu mai spune că s-ar fiputut produce şi o exagerare a situaţieide către profesori. Cu toate acestea, laUricani, numărul adolescenţilor infrac-tori este în creştere. Or, dacă nu se com-portă bine în societate, în clasă preapuţine şanse. Cei mai mulţi elevi agresori sunt dinmediul urban şi sunt de gen masculin.Doar 10,6% sunt eleve şi doar 14,7% din-tre elevii cu probleme de comportamentprovin din mediul rural. O treime din elevii care au făcut o datăun act de violenţă recidivează. Cei maimulţi dintre elevii violenţi au vârsta de14 ani. Iată, deci, o vârstă critică. Defapt, studiile de specialitate confirmăfaptul că la adolescenţi, după vârsta de11 ani, comportamentul se schimbă,atunci cei mai mulţi putând fi scăpaţi desub control de părinţi. Din totalul de

463 de agresiuni, 104 au fost comise de elevi de 14 ani, iar 73 de elevi de 12 ani.Privind graficul de distribuţie a cazurilorpe clase, este evident că mulţi dintreelevii problemă sunt cei repetenţi. Iată şi ce violenţe preferă elevii când serăzboiesc cu colegii lor. Cei mai mulţi aurecurs la vătămări corporale: lovituri,bruscări, smucituri. Evident, au trecutde bariera verbală şi au lovit direct. 211 elevi lovesc fără să se gândească de două ori.Violenţa verbală, contrar celor pre-conizate, însumează doar 64 de cazuridin totalul de 375. Urmează cazurile dedistrugere şi instigare. Din nefericire, încadrul perimetrului şcolii, aşa cum arată

raportul, au fost înregistrate, în cele treiluni, 3 violenţe fizice cu arme, două in-timidări prin hărţuire sexuală, chiar şi otentativă de suicid. Elevii nu se dau la oparte nici de la şantaj. Vorbim aici de violenţele între elevi.Dacă elevii, în timpul actelor de agre-siune, au în faţă un profesor, din 101cazuri, 64 preferă să înjure, iar în 4cazuri au fost înregistrate şi ameninţăriexplicite. 11 dintre violenţe au implicatviolenţe uşoare şi alte 11 insulte grave. Când elevii îşi varsă nervii pe terţe per-soane sau lucruri, preferă violenţele„uşoare”: distrugeri, incendieri,ameninţări. Actele nu rămân nepedepsite, dar de celemai multe ori nici nu trec de consi liul cla-sei sau profesoral. Se scade şi nota lapurtare, se anunţă părintele, uneori sepropune consilierea, iar când vorbim decazuri grave se apelează şi la poliţie.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 201310 ÎNVĂŢĂMÂNT

www.zvj.ro

ANUNŢPrimăria oraşului Petrila

organizează licitaţie publică în data de 05.03.2013, ora 11:00

1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal,adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei decontact: Consiliul Local al Oraşului Petrila - Serviciul Achiziţii, Investiţii,Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii - cu sediul înoraşul Petrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax.0254/550760, cod fiscal 4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com,persoana de contact - Ing.Jr. Lang Mihaela.2. Informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şiidentificarea bunului care urmează să fie concesionat:Obiectul licitaţiei îl constituie concesionarea prin licitaţie publică aurmătoarelor 2 parcele de teren:- S1=1925 mp, evidenţiat în CF 62114;- S6=1095mp evidenţiat în CF 62117; teren situat în intravilanul oraşului Petrila,în zona industrială, puţul 1 Est, judeţul Hunedoara, în vederea desfăşurării deactivităţi de producţie.3. Informaţii privind documentaţia de atribuire:

3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intraîn posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia deatribuire se va obţine contra-cost, de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiectecu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrulconcedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia deatribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contra-cost, de la sediulPrimăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziţii, Investiţii,Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.

3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, undeeste cazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2006: Valoarea documentaţiei - 100 lei, se va achita la casieria unităţii.

3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 01.03.2013.4. Informaţii privind ofertele:

4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 05.03.2013, ora 1000.4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşul

Petrila, str. Republicii, nr.196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii,Proiecte cu Finanţare Internaţională,Managementul Calităţii, camera 7.

4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă:1 exemplar.5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere aofertelor: 05.03.2013 ora 1100, Primăria Petrila, str. Republicii, nr.196,jud. Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu FinanţareInternaţională, Managementul Calităţii, camera 7.6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ainstanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentrusesizarea instanţei: Tribunalul Deva, B-dul 1 Decembrie, nr. 35, judeţulHunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254/234755 sau 0254/211574, fax0254/216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei suntmenţionate în documentaţia de atribuire.7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, învederea publicării: 12.02.2013.

PRIMARPĂDUCEL ILIE

INFORMAREAceastă informare este efectuată de SC SOCERAM SA, cu sediul în Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu nr. 10, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului depe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/42/1991, CUI: RO 346757, telefon021/31.51.790, ce intenţionează să solicite de la Administraţia Bazinală de ApăJiu avizul de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrărilor de „AMENAJAREHIDROENERGETICĂ RÂUL JIUL DE VEST”, în zona localităţilor Vulcan, Lupeni,Uricani, jud. Hunedoara.Această investiţie este nouă.Ca rezultat al procesului de producţie nu vor rezulta ape uzate.Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996,cu modificările şi completările ulterioare.Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitareaavizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresamenţionată.Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se potadresa solicitantului sau la telefon 0722.580035 - persoana de contact DinuMihaela, după data de 14.02.2013.

Petroşani

Amendat pentru că a intrataiurea în curtea şcoliiJandarmii aflaţi în misiune demenţinere a ordinii şi siguranţei publice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar au depistatîn cursul zilei de 12 februarie o per-soană care a pătruns, cu încălcareanormelor de acces, în incinta uneişcoli din Petroşani. Acelaşi lucru s-aîntâmplat şi la o şcoală din Haţeg.

Conform legii, acest lucru nu este permis. Aşadar, s-a lăsat cu amenzi învaloare totală de 750 lei. Jandarmiireamintesc faptul că, în conformitate cuLegea 61/1991, pătrunderea, cu încăl-carea normelor legale de acces, în sedi-ile instituţiilor de învăţământ şi spaţiiloraparţinând acestora, indiferent de desti-naţia lor, ori refuzul de a le părăsi lacererea organelor de ordine constituiecontravenţie şi se pedepseşte cuamendă de la 500 lei la 1.500 lei.

Alina PIPAN

În Valea Jiului

Uricaniul are cea mai mare rată a violenţei în şcoli

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013 11PUBLICITATE

ANGAJĂRI

COMEMORĂRI

Soţia Morico anunţă cu nemărginită durere în suflet plecareaspre cele veşnice a celui care a fost un soţ deosebit

IONICĂ ANDREI (69 ani)Amintirea lui va rămâne veşnică în sufletele celor dragi.Dumnezeu să-l odihnească în pace şi linişte!Corpul neînsufleţit este depus la Capela „Bobocul”.Slujba de înmormântare va avea loc vineri, 15 februarie 2013,ora 14.

Fiul Cristi, nora Andreea şi nepotul Darius îşi iau rămas bunde la cel care i-a iubit până în ultima clipă şi rămân cu amin -tirea lui în suflet.Dumnezeu să-l aibă în pază şi să-l odihnească!

Fiica Mona, ginerele Claudiu şi nepotul Denis îi spun adio celuicare a fost un tată, socru şi bunic deosebit,

IONICĂ ANDREI.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cuscrii Iulia şi Ghiţă îşi iau adio de la cel care a fost IONICĂ ANDREI

şi sunt alături de cei dragi pe care îi lasă în urmă. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alăturide domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Maria Turbuţan în greaua încercare pricinuită de decesul tatălui.Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Cu compasiune şi cu un gând de mângâiere suntem alături defamilia greu încercată de plecarea spre lumea celor drepţi acelui care a fost

IONICĂ ANDREIDumnezeu să–l aşeze în loc luminat şi să-l aibă în pace!

Familia Costel Avram

Familia Tarcea este alături de Cristian Andrei Ionică în acestemomente grele şi triste pricinuite de trecerea în eternitate atatălui.Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Suntem alături de Cristian Andrei Ionică şi Cristina Mona Turbuţan la greaua încercare pricinuită de trecerea la celeveşnice a tatălui lor.Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.

Familia Vişan Matrică

Suntem alături şi transmitem sincere condoleanţe şi compasi-une familiei celui care a plecat spre cele veşnice

IONICĂ ANDREIFamilia Florin Donisa

Colegii din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani suntalături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna CristinaMona Turbuţan în momentele grele pricinuite de trecerea înnefiinţă a tatălui şi transmit sincere condoleanţe familiei în-doliate.

Colegii din cadrul Serviciului U.I.P. al SC Apa Serv Valea JiuluiSA Petroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şidoamna Cristina Mona Turbuţan la decesul tatălui.Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Astăzi, 14 februarie, se împlinesc 2 ani de când s-a stins din viaţă ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN.

Suntem recunoscători celor care pentru o clipă îşi vor aduce aminte de cel care a fost un om deosebit, inteligent, spiritual, optimist, cu multă dăruire pentru activitatea profesională şi ceapolitică, pentru lucrurile bine făcute şi căruia i-au plăcut întotdeaunadreptatea şi adevărul. Un om care a ştiut să-şi ducă cu demnitate suferinţa provocată deboala care l-a stins încet ca pe o lumânare.Nu te vom uita niciodată, scumpul nostru Robert.

Soţia Ştefania, fiicele Oncuţa si Laura, nepoata Ana, ginerii Juan şi Ciprian

Regrete eterne pentru fostul meu director de la I.C.P.M., ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN.

Ing. Marinela Pogea

Amintire veşnică pentru fostul meu prieten şi coleg de liceu,ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN.

Dumnezeu să te odihnească în pace!Farm. Rodica Latcu

DECESE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Discuţi despre bani cu pru-denţă, pentru că eşti conştient cănu îţi poţi permite nicio greşeală

când bugetul tău nu este în ceamai stabilă formă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Se naşte un plan nou în minteata şi nu stai pe gânduri, îi dai dejastartul, motivat de dorinţa de

succes.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti obligat să te supui unorreguli impuse de lege şi, acolounde intervin regulamentelestricte, libertatea ta de mişcare

şi de decizie este limitată.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti mulţumit de felul în careevoluează un proiect în care eştiimplicat trup şi suflet. Chiar dacă

durează mult până la primelerezul tate, priveşti cu mult optimism spre vi-itor, convins că totul se va aşeza pe un făgaşsolid.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Fii tolerant, aşa cum eşti întot-deauna, şi nu pune la suflet ovorbă aruncată în vânt de cel mai

bun prieten. El nici nu-şi dă seamace spune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Toate bune şi frumoase, este ozi generoasă în momente plăcuteşi oriunde ai merge dai de o at-

mosferă veselă şi luminoasă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Poate mai târziu decât ai fidorit, persoana iubită îţi prezintăo dovadă clară de amor, ceea ce

te impresionează profund.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti blocat într-o zonă sumbrăîmpreună cu o altă persoană. Sun-teţi neputincioşi în faţa piedicilor

şi a veştilor proaste şi vă influen -ţaţi negativ unul pe altul, de aceea vă puneţitoate speranţele într-un miracol din afară.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Întotdeauna ieşi în evidenţă,fie că te compari cu o sută de oameni sau doar cu alţi doi con-

tracandidaţi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Răbdarea îţi este pusă din greula încercare, dar ai suficienteresurse să aştepţi până la capăt.

Nu te grăbi, nu sări peste aceleetape care ţi se par prea lungi şi plictisi-toare.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Munceşti mult, uneori chiarpeste puterile tale, dar considerică merită efortul de vreme ce la

final te aşteaptă o recompensă detoată frumuseţea.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Uneori, una sau două variantenu sunt de ajuns pentru a ajungela rezultate bune, ci e nevoie săîncerci şi mai multe de atât.

Totul e să nu abandonezi.

HOROSCOPHOROSCOPFirmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitoriîn finisaje interioare şi exterioare.Trimiteţi mesaj cu prezentare lanumărul de telefon 0729.051729.

Agenţie de publicitate caută colaborator pentru realizarea demachete grafice. Cerinţe: cunoştinţe Corel şi Adobe. Informații la telefon: 0722.571649.

CV-urile se depun pe adresa nnovac@yahoo.com

www.zvj.ro

Colectivul de cadre didactice al Colegiului Economic “Hermes”Petroşani împărtăşeşte suferinţa familiei Ana Gheorghe pricinuită depierderea fiului drag.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colegele din cadrul biroului R.U.S. al SC Apa Serv Valea Jiului SAPetroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamnaCristina Mona Turbuţan în aceste momente deosebit de grele prici-nuite de decesul tatălui.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colegii din cadrul Serviciului Juridic al SC Apa Serv Valea Jiului SAPetroşani sunt alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamnaCristina Mona Turbuţan şi transmit întreaga compasiune la decesultatălui.Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Colectivul Serviciului Comercial şi cel al Centrelor de Încasări dincadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de domnul Cristian Andrei Ionică şi doamna Cristina Mona Turbuţan lamarea durere pricinuită de decesul tatălui.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colectivul biroului Relaţii Publice – Relaţii Clienţi din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani este alături de Cristian Andrei Ionică şi Cristina Mona Turbuţan în marea durere pricinuităde plecarea spre o lume mai dreaptă a bunului lor tată care i-acălăuzit în viaţă cu multă dragoste şi înţelepciune. Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Serviciul Financiar – Contabilitate transmite sincere condoleanţeCristinei Mona Turbuţan şi lui Cristian Andrei Ionică la marea durerepricinuită de decesul tatălui.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vecinii din blocurile 14 şi 16 de pe strada Păcii din Petroşani îşi iauadio de la bunul lor vecin

IONICĂ ANDREIşi sunt alături de cei dragi pe care îi lasă în urmă. Dumnezeu să–l odihnească în pace!Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

DECESE

La începutul acestei săptămâni,reprezentanţii Institutului „Confucius” dinCluj-Napoca au fost în vizită la CastelulCorvinilor, la invitaţia primarului municipiuluiHunedoara, Viorel Arion.

Evenimentul afost organizat încinstea AnuluiNou Chinezesc.Oaspeţii chineziau fost întâmpi-naţi la Hunedoaradupă tradiţiileromâneşti cupâine şi sareoferite de cava-leri. La castel, in-vitaţii chinezi auavut parte de un

spectacol spe-cial organizatde către Asoci-aţia „Casteluldin Carpaţi”,OrdinulCavalerilor deHunedoara şiAnsamblulHaţegana.PrimarulHunedoarei,Viorei Arion,întrevede maimulte avantajeale deschiderii

către China:„Se întrevădperspectiveinteresante.În primulrând, amdiscutatposibilitateaînfiinţăriişi laHunedoaraa unei fili-ale a Insti-tutuluiConfucius,pentru dezvoltarea oportunităţii de învăţare alimbii chineze. Cei care vor învăţa chineza voravea şi posibilitatea de a-şi continua studiile înChina. Pe de altă parte, această relaţie cu Insti-tutul Confucius deschide căi de dialog cu o seriede investitori din China”.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

DIN JUDEŢ12 Ziarul Vãii Jiuluijoi, 14 februarie 2013

COTIDIAN REGIONALCU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director:Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef:Marian BOBOC

CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccþþiiee::

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737.352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

CCoollaabboorraattoorrii ppeerrmmaanneennþþii::Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DDTTPP:: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

AAddmmiinniissttrraattiivv // PPuubblliicciittaattee::Diana SANTA - 0722.344681DDiiffuuzzaarree::Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 00225544..554499 002200

00225544..554499 112211 ((ffaaxx)) 00773377..557755 558822

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Doi deveni au sustras 39 de bicicletedintr-un depozit al firmei la care lucrau. Hoţii au fost prinşi zilele trecute în urma unei sesizări. Valoarea totală a bicicletelor furateeste de 66.600 de lei.

În urma cercetărilor efectu-ate, poliţiştii Biroului de Inves-tigaţii Criminale din cadrulPoliţiei Deva au identificatprezumtivii autori ai furtului şi

au reuşit recuperarea a 16 biciclete,care au fost predate deja societăţiipăgubite. Poliţiştii au stabilit că sus-pecţii, Ioan R., de 23 de ani, şiTiberiu R., de 34 ani, ambii din Deva,

angajaţi ai societăţii din incintacăreia s-a comis furtul au sustras bicicletele în luna decembrie 2012şi le-au valorificat către clienţi deocazie cu un preţ mult inferior celuireal. În continuare se efectueazăcercetări pentru recuperarea preju-diciului, cei doi suspecţi fiind cerce -taţi în stare de libertate subaspectul comiterii infracţiunii defurt calificat.

Mihaela PETROŞAN

Deva

Hoţi de biciclete

Castelul Hunedoara,

Invadat de chinezi

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianului ZiarulVăii Jiului � Anul V

� Nr. 118 �� 14 februarie 2013

� 4 pagini �ISSN 2068 - 3650

Dna Marie d’Hombres este o scriitoare franceză şi fondatoareaasociaţiei „Recits” („Povestiri”). Ce îşi propune această asociaţie? Eibine, membrii asociaţiei ascultă, cu atenţie, persoanele care le ies încale în locuri bine alese cu mult înainte. Munca lor ulterioară constă îna transmite cele înregistrate, sub forma unor povestiri, care „restituietoată muzica şi spiritul cuvintelor în care seregăseşte istoria societăţii pe care o traver -sează”.

Înainte de a scrie „Memoriile cărbunelui”,autoarea acestui volum a mai scris, singură sauîn tandem cu Blandine Scherer, încă şase cărţi lafel de fascinante: „Pântecul Marsiliei. Târgoveţiidin Noailles”, „Un oraş, o sută de poveşti:Vitrolles, cartier des Pins, 1971-2008”, „Oamenide pe la noi: memoriile migraţiilor din Port-de–Bouc”, „Sub acelaşi acoperiş: un grup de habitatsocial. Clovis Hugues, Marsilia, 1935-2009”,„Strada Felix Pyat, nr. 143: Parcul Bellevue, ocopro prietate la Marsilia, 1957-2011”, „De la oFru moasă la alta, parcursul migraţiei în Marsilia,1900-2008”.

Parcurgând titlurile de mai sus, reiese cădoamnele citate mai sus sunt, fără îndoială,specialiste redutabile în colectarea şi trans mi -terea unor itinerarii de viaţă, culese din oraşe,de pe străzi sau din cartiere. Aceste poveşti înre -gistrate de la oameni de tot felul, pe prin cipiul„fiecare om are povestea sa”, sunt puse în con -text cu evenimente istorice sau locale şi cu spaţiiregionale, orăşeneşti, comunale sau limitate doarla perimetrul unor străzi sau pieţe. Locurile sunt,neapărat, legate sentimental de eroii dispuşi să-şi împărtăşească experienţa lor personală în folosul tuturorsemenilor.

„Memoriile cărbunelui” au apărut, anul trecut, la Editura„Gaussen”. Cartea este dedicată, deopotrivă, vechilor mineri aisocietăţii Charbonages de France şi celor din Compania Naţională aHuilei din Valea Jiului. Autoarea dedică volumul în mod special celorcare au acceptat să intre în jocul ei de-a interviul şi au consimţit să-iacorde timpul necesar înţelegerii drumurilor fiecăruia prin mineritulcarbonifer. Aceştia sunt Bargan Constantin, Bogdan, Delia, Denis,Francisc, Gheorghe, Francis, Hubert, Ianoş, Ion, Iosif, Jean-Edmond,Leon, Mihai, Nicolae, Pierre, Remi, Roland, Roger, Rene, Sandu, Vasile,Denis şi Virgil.

În felul în care este concepută cartea aceşti 24 de mineri, românişi francezi, sunt coautorii ei. Mărturiile lor sunt consemnate cuacurateţe şi dau seamă, în acest puzzle al confesiunilor, despre omeseria care moare. Autoarea a venit, în iunie 2012, la Petrila pentrucă a aflat că, după 153 de ani de existenţă, acest perimetru minier se

va închide. Valea Jiului, scrie autoarea în capitolul „Drumul cărbu -nelui”, nu va mai fi o zonă minieră şi oamenii, veniţi aici de peste tot,vor trebui fie să-şi schimbe meseriile, fie să crape de foame. A treiavariantă se pare că nu mai există. „Nu e greu de imaginat viitorii ani deviaţă în viaţa acestor oraşe: deteriorarea clădirilor, fuga tinerilor din

zonă, un peisaj industrial abandonat, unclimat depresiv…”.

Cărbunele şi-a trăit traiul, şi-amâncat mălaiul, pare a spune autoareacititorilor săi: „Materie primă largrăspândită sub pământ, cărbunele a fostexploatat în mani eră intensivă de-a lungulsecolului XX pentru că a servit ca resursăprincipală industriei, transportului şiîncălzirii casnice”. Alte surse de energieprecum petrolul şi energia nucleară au făcutuitat cărbunele. Europa a început să-şiînchidă, una după alta, minele. Franţa şi-aoprit definitiv maşinile sale de extracţie înanul 2003. Acest lucru s-a întâmplat pentruprima dată în Provence. La noi s-a vorbit deînchiderea minelor nerentabile imediatdupă 1990.

Aventura scrierii acestei cărţi aînceput, în anul 2007, în inima bazinuluicarbonifer din Provence. Dar, atenţie mare,această carte a fost solicitată şi finanţatăde Arhivele departamentale din Bouches-du-Rhone care au ţinut, neapărat, să seînregistreze mărturiile vechilor mineri dinsocietatea Houillers de Provence. Această

atitudine responsabilă faţă de istoria recentă, înregistrată spre folosulgene raţiilor următoare, merită din partea tuturor o adâncă reverenţă.

Oamenii şi locurile mai există atât timp cât mai trăiesc martorii.Odată cu dispariţia lor nimic nu mai poate fi nici recompus, nicipovestit. Totul va cădea în noaptea uitării definitive. De altfel, o seamădin minerii intervievaţi în carte au sfârşit la puţină vreme după ce s-aumărturisit. Din acest motiv, aceste cărţi trebuie scrise sub semnul uneiextreme urgenţe. Autoarea e convinsă că „există mai multe feluri de aciti această carte”. Noi am parcurs-o, cu mai multe plăcute reveniri laanumite mărturii, ca pe o istorie a măririi şi decăderii industrieicarbonifere de la noi, din Franţa şi, implicit, din Europa. Depunmărturie mineri din toate generaţiile (Roland a intrat, prima dată, înmină în 1938, Pierre - în 1948, Mihai - în 1958, Cazan - în 1965 iar Şandru- în 1986), dar, din nefericire, niciunul dintre ei nu mai e tânăr. E omeserie despre care se mai vorbeşte doar la timpul trecut.

Mihai BARBU(continuare în pagina IV)

Despre Povestiri, Marie d’Hombres şi…

Memoires de charbon/ Memoriile cărbunelui

� (Roumanie/ Provence, Regards croises/ Priviri încrucişate)

SPECIALIIjoi, 14 februarie 2013

Momârlanii sunt o comunitate reprezentativă a Văii Jiuluiînglobând pe toţi locuitorii de vatră, crescători de animale, „urmaşi aidacilor” şi mai ales ai dacilor liberi, aşa cum le place acestora să seautodefinească. Sunt oameni harnici, ospitalieri, cu mult bun-simţ, cufrica lui Dumnezeu şi cu o inteligenţă nativă remarcabilă. Îi întâlnimdin extremul estic al Văii Jiului – cătunul Tirici până în extremul vesticde la Câmpu lui Neag, în Dealu Babii şi pe pantele Merişorului cecoboară spre Baru Mare.

Prin articolele din presă, prin cărţile scrise despre ei, prinmediatizările pe posturile locale şi naţionale de televiziune, mai ales înultimul timp au ajuns să fie cunoscuţi în întreaga ţară aşa cum sunt ei,fiind mândri de numele lor.

Aşa după cum se ştie, partea vestică a Văii Jiului este situată de-a lungul Jiului de Vest, localităţile de aici poartă nume derivate dinnumele locurilor de unde au migrat întemeietorii acestora: Uricani dela Uric, Paroşeni de la Paros etc. Partea estică gravitează în juruloraşului Petrila. Toate satele de momârlani de aici poartă în generalnumele râurilor de-a lungul cărora sunt aşezate. Spre deosebire delocalităţile din Vestul Jiului, satele din Est şi-au păstrat identitatea şichiar puritatea, deşi sunt înglobate ca şi străzi ale oraşului Petrila, penedrept: str. Jieţ, str. Cimpa etc.

Din vechime. Valea Jiului este o vatră milenară. Pe valea râuluiJieţ sunt citate încă de acum mai bine de 2000 de ani aşezări umaneizolate care se ocupau de creşterea animalelor.

După ce administraţia romană a fost nevoită să se retragă dinDacia în jurul anilor 274-275 d. Hristos, daco-romanii care au rămas încontinuare pe meleagurile Văii Jiului, şi-au păstrat îndeletnicirile şiobiceiurile strămoşeşti trăind în continuare liberi până aproximativ înjurul anilor 1700, fără a cunoaşte jugul asupririi de niciun fel,păstrându-şi libertatea şi neatârnarea prin lupte grele şi încercări,apărându-şi cu îndârjire glia strămoşească, la nevoie cu propriul sânge.Cetatea naturală a munţilor ce înconjoară Valea Jiului, ariditateaterenurilor, sălbăticia munţilor nu au stârnit prea mult interesul altorpopulaţii în a se aşeza aici.

Continuitatea. Cred că nici măcar în glumă nu s-ar putea pune îndiscuţie întreruperea locuirii acestor terenuri, continuitatea cu altecuvinte, după retragerea administraţiei romane. Cum ar fi putut să fielăsaţi de izbelişte aceşti munţi cu pajiştile lor bogate unde creştereaanimalelor venea de la sine şi cu care băştinaşi erau obişnuiţi?

Tradiţiile şi obiceiurile păstrate până azi în satele de momârlani nedovedesc că doar continuitatea locuirii acestor teritorii le-a păstrat şile-a adus până la noi. Ţăstul pentru copt mălaiul şi pâinea din mei saugrâu pe vatră folosit de daco-romani a fost folosit de către momârlanipână în zilele noastre, în aceleaşi scopuri.

Nedeile din munţi au fost transmise fiecărei generaţii ajungândpână în zilele noastre. Este cunoscută în acest sens Nedeia din munţiiParâng, de la Troiţă, care se ţine în ziua de Sfânta Maria Mare.

Colindul piţărăilor cu particularităţi specifice Văii Jiului, obiceimilenar, îl întâlnim în fiecare an în Ajunul Crăciunului în satul Jieţ,Maleia, Livezeni, Sălătruc etc. În satul Jieţ şi Maleia, acest obicei daco-roman se desfăşoară fără întrerupere „de când se ştie”.

Cuvinte din terminologia păstorească precum: brânză, căciulă, zer,neexplicate până acum din punct de vedere etimologic, par a fi rămasîn limba noastră, în graiul strămoşesc de dinainte de romanizare1. Cumar fi ajuns până la noi aceste cuvinte dacă nu ar fi fost transmise din anîn an, din păstor în păstor, din generaţie în generaţie, din veac în veac?Odată cu dispariţia vieţii orăşeneşti în Dacia, pricinuită mai ales deinvaziile barbare, „s-a putut dezvolta într-o relativă linişte munca lasate, viaţa şi civilizaţia autohtonilor. Aici, la agricultură şi la păstorit,ocupaţiuni predilecte ale strămoşilor noştri, s-au întors cu drag, dupăcăderea civilizaţiei, populaţia băştinaşă a Daciei”2.

Cel mai solid argument al continuităţii în Ţinutul Momârlanilor îlconstituie desigur portul, aidoma cu cel al dacilor de pe Columna luiTraian. Până mai în urmă cu ceva ani, bătrânii satelor jiene păreau niştebasoreliefuri mişcătoare coborâte de pe această Columnă de la Roma.

Cu părul lung retezat circular în jurul capului la nivelul urechiloracoperit de căciuli miţoase ţuguiate, cu cămeşile lungi peste cioareci(iţari) din postav de lână, cu opincile lor reprezentau o copie fidelă astrăbunilor de pe Columnă. Acest argument zdrobitor a fost folosit şide Badea Cârţan la Congresul Mondial de Orientalistică de la Roma dinanul 1899.

Făcând drumul pe jos până la Roma (se pare pentru a treia oară)îmbrăcat în straie strămoşeşti a fost cooptat în delegaţia României laCongres, condusă de către V.A. Urechia. Reprezentantul Austro-Ungariei, prof. Ovary, a ţinut în capitala Italiei mai multe conferinţeprin care a încercat să infirme continuitatea românilor în Transilvania.Minte ascuţită, cu sprijinul delegaţiei române, Badea Cârţan a angajatun pictor italian pentru a executa 3-4 reproduceri mari, după Columnă,a scenelor ce îi reprezentau pe daci. Le-a afişat în sala Congresului, s-a postat alături îmbrăcat în straiele ţărăneşti şi a spus: „Priviţi acestescene, priviţi pe aceşti daci, uitaţi-vă la mine şi spuneţi prealuminateminţi de este vreo deosebire”. Toţi cei prezenţi la Congres au înţeles şiau reţinut care este adevărul istoric privitor la originea şi vechimeapoporului român pe pământul vechii Dacii. Singura delegaţie, ceaaustro-ungară, n-a vrut să înţeleagă şi, văzându-se neputincioasă să maiargumenteze, părăseşte Congresul, plecând acasă învinsă. Lovitura degraţie a primit-o din partea unui cioban român din Ardeal, de la BadeaCârţan. Sigur, acesta a vorbit şi în numele păstorilor momârlani dinValea Jiului. La terminarea Congresului, prof. V.A. Urechia şi întreagadelegaţie română îl roagă să vină în ţară cu ei cu trenul, dar el lerăspunde hotărât: „pe jos am venit, pe jos mă voi întoarce”3.

Estul Văii Jiului şi momârlanii. Aşa după cum am amintit, aceastăzonă a fost locuită de românii-jieni care nu au depins o bună vreme denimeni. Aici nu au fost nici grofi, nici boieri, până în jurul anilor 1700.Jienii nu ştiau ce sunt birurile ori zilele de corvadă, continuând modulde viaţă al dacilor liberi. Singurii lor duşmani erau fiarele sălbatice cele dijmuiau turmele şi vânatul. Trăiau bine în sărăcia lor nerâvnind labunul altuia, fiind feriţi datorită munţilor de năvălirile masive ale altorpopoare. Cea mai masivă invazie cunoscută a fost cea a turcilor din anul1788. Obştea satelor se constituia într-un judecător cu puteri deplineale cărei hotărâri nu puteau fi atacate de nimeni fiind vorba de ojudecată dreaptă care nu se făcea în pripă ci după o matură chibzuinţăde către „sfatul bătrânilor” care cuprindea pe cei mai înţelepţireprezentanţi ai satelor, alcătuit dintr-un număr impar de persoane.

Prin numele de jieni se înţelegea acei locuitori din vecinătateaalbiilor Jiului, mai concret locuitori din bazinul superior al Jiului.Denumirea se pare că a fost statornicită de către locuitorii din ŢaraHaţegului şi de către oierii din Mărginimea Sibiului care au venit încontact cu păstorii din Valea Jiului vara în munţii Parâng. Jienii la rândullor iau numit pe toţi oierii din Mărginimea Sibiului „poenari”,recunoscând în acest fel faima celor din Poiana Sibiului, capitalaneoficială a oieritului românesc. Într-un carnet de prenotări alprimarului Gheorghe Ghiorghică (Primăria Petrila) din anul 1942, cândocupa funcţia de agent agricol, găsim meticulos notaţi munţii şi păşunilecomunei Petrila închiriate de către „poenari” cu acordul autorităţilorpetrilene pentru a păşuna vara4:

Buha cu o suprafaţă de 91 iugăreCibanul cu o suprafaţă de 86 iugăreCotu Ursului cu o suprafaţă de 104 iugăre Poiana Muierii cu o suprafaţă de 150 iugăre Salanele cu o suprafaţă de 98 iugăreCoasta Scoverzii cu o suprafaţă de 127 iugăreIată cum contactul dintre oierii petrileni şi cei sibieni din cursul

verilor la păşunat în munţii Parâng nu poate fi pus la îndoială în niciunmod.

Petrila este atestată documentar din anul 1493 când regeleVladislav al II-lea al Ungariei, ţinând cont de serviciile aduse coroaneiregele, a dăruit lui Mihail Kendeffy (Mihai Cânde, nume maghiarizat)fiul lui Nicolae din Râu de Mori, terenuri din Pterella (Petrila), Malee,Rotunda, Nyakmezen (Câmpu lui Neag), Marisowar (Merişoara-Vulcan).

Contribuţii referitoare la originea şi reabilitarea semanticăa termenului momârlan (I)

SPECIAL IIIjoi, 14 februarie 2013

Dar prezenţa oierilor petrileni alături deciobanii din Mărginimea Sibiului în munţiiŞureanu este documentar atestată încă de laînceputul secolului al XV-lea, când Mihail I, fiullui Mircea cel Bătrân, confirmă la - 5 iunie 1418- privilegiul pe care-l dăduse părintele său cuprivire la dreptul românilor de peste munţi să-şi pască turmele pe munţii şi câmpiile ţării sale(Ţara Românească - n.a.). Mircea cel Bătrân adomnit în perioada 23 septembrie 1386 – 31ianuarie 1418). Oierii mărgineni şi jieni, careîn multe cazuri îşi păşteau împreună turmele,sunt tot mai frecvent amintiţi în documenteale secolelor XVII-XVIII, iar în documente multmai târziu se invoca dreptul pe care-l au în ţarăpe veci de a paşte turmele lor în munţi5.

Iată cum, prin prezenţa atestăriidocumentare a păstorilor petrileni în 1418,trebuie să coborâm în vechimea atestăriidocumentare a Petrilei cu încă ceva trepte înistorie, adică de la 1493 cum ştiam pânăacum, cu încă 75 de ani, oprindu-ne, cred,temporar la anul 1418.

Jienii şi urmările exploatării cărbu -nelui. Traiul liniştit al jienilor a fost zbuciumatodată cu prospectarea şi exploatarea căr bu -nelui în zonă, în jurul anilor 1840, exploatarefăcută iniţial la Petrila printr-o „carieră” desuprafaţă la Dealul Negri.

Odată cu începutul exploatării cărbuneluiau fost aduşi, după cum se ştie, lucrători dinîntreg Imperiul Austro-Ungar şi mai ales dintrecei care aveau experienţă în domeniu. ValeaJiului a devenit un adevărat furnicar, un TurnBabel al limbilor vorbite, al religiilor şi, îngeneral, chiar al naţionalităţilor. Termenulde jian parcă nu-şi mai găsea acoperire.Nou-veniţii nu mai erau oameni de vatră,nu se mai ocupau cu creşterea animalelor şiîntr-un cuvânt nu mai erau jieni.

Cam din această perioadă se pare căau apărut denumiri noi care au încercat sădefinească cele două categorii de locuitoriiai Ţării de pe Jiu: momârlanii pentrucontinuatorii jienilor de vatră, crescători deanimale, şi barabe - înglobând muncitoriiveniţi la muncă pentru exploatarea căr -bunelui.

Localnicii le-au spus celor veniţi,muncitorilor care nu aveau în proprietatedecât forţa braţelor pe care urmau să şi-ovândă pentru un salariu lunar, barabeînţelegând prin acesta străin, venetic, sărac,dar care prin natura muncii lor le tulburăliniştea, le iau terenurile pentru exploatareacărbunelui.

Se pare că termenul ar deriva din cel debauarbaiter - lucrător la căile ferate. Numeleinginerului silezian care a proiectat şi construitcalea ferată Simeria - Petroşani - Lupeni ar fifost de Walter Barabek6. Tronsonul Simeria -Petroşani a fost dat în folosinţă în anul 1870 iarcel Petroşani - Lupeni în anul 1892.

De asemenea, numele unui antreprenor alîntreprinderilor miniere şi de construcţii eraBarabaş, iar angajaţilor acestuia localnicii le-arfi spus barabe7.

Toate aceste lucruri ar fi putut sta laoriginea termenului de barabe atribuitveneticilor de către localnici pentru a-i

individualiza. Nu excludem după legendelelocale ca punct de plecare pe cel de„mâncători de barabule” adică de cartofi,termen nou pentru jieni care cunoşteaucartofii sub numele de napi8.

Din informaţiile pe care le-am cules dinlumea apusenilor înclin să cred că termenul debarabă a fost încetăţenit de către moţiiforestieri care au venit în perioada deschideriiminelor pentru a lucra în domeniul forestier.Aceşti forestieri moţi “şi-au adus porecla cu ei,după cum ei înşişi afirmau că plecaseră deacasă “ăn bărăbie”. Acest termen era cunoscutîn zona Câmpeniului, din moşi strămoşi, înaintede 1850. Acest nume era dat muncitorilorforestieri care plecau la lucrări forestiere lapădure, în ţară. Atunci când plecau se spuneacă pleacă în “băbăbie” (deci nu în bărăbime),procesului respectiv de plecare ii spuneaubărăbie (nu şi celor unde ajungeau), iar lor li sespunea “barabe”9.

Această idee este îmbrăţişată şi descriitorul Dr. Petru Blaj Dinvale, bun cunoscătoral lumii momârlanilor.10

De cealaltă parte, băştinaşii jieni au fostnumiţi momârlani. Nu s-a putut stabili încă cuprecizie, de altfel ar fi destul de greu, de undederivă această denumire, circulând azi maimulte ipoteze. După unii, italienii folosiţi lalucrările de exploatare şi prelucrare a lemnuluidin păduri care au construit şi primele case decolonie din lemn pentru viitori mineri, fiindaduşi printre primii în zonă, ar putea să fie„naşii de botez” al

termenului de momârlan,spunându-le băştinaşilor momorlano, adicăoameni de la munte. De altfel, unii cercetătorisusţin că termenul ar deriva din limba latină:momo însemnând ţăran iar lan băştinaş. Ceamai vehiculată ipoteză ar fi aceea că termenular deriva de la „maratvany” care în limbamaghiară are două sensuri: rămăşiţă sauresturi, înţelegându-se prin aceasta cămomârlanii sunt rămăşiţe ale dacilor, adicăacei continuatori în timp ai acestora. Nu esteexclusă nici derivaţia de la momârlă prin carese înţelege ridicătură de pământ, acest lucrufiind asociat cu viaţa păstorilor pe ridicăturilemunţilor, pe piscurile şi culmile acestora, deşiacest lucru mi se pare forţat, plecând doar dela o simplă asemănare de cuvinte. Oricare ar fiprovenienţa şi înţelesul celor doi termeni debarabă şi de momârlan, pentru început au fosttermeni de ciufală, de batjocură.

Luând în considerare cercetările şi

constatările a doi străluciţi cărturari din ValeaJiului, pr. Jura Păun Marcu (1914-1997) originardin satul Jieţ şi dr. Petru Blaj Dinvale, care deşidin generaţii diferite, au ajuns la concluziiasemănătoare privind originea termenului demomârlan, se poate afirma cu certitudine călucrurile s-au limpezit.

Astfel dr. Petru Blaj Dinvale, născut înanul 1951 în cătunul Boţoni (Petroşani), trăitordupă absolvirea Facultăţii de Medicină în oraşulTecuci, printr-o singură frază a pătruns înesenţa lucrurilor:

“În secolul XIX-lea (deceniul V-VI – n.n.)italienii bellunezi veniţi în Vale au fost uimiţide asemănarea jienilor (băştinaşii) ci ciobaniiMARMOLANI din jurul muntelui MARMOLADA dela ei, numindu-i MARMOLANI şi pe aceştia”.

Intrând în detalii, dr. Petru Blaj Dinvale,în gazeta Tecuciul literar-artistic, al căreidirector executiv este, ne limpezeşte şi maimult lucrurile “Bocşerii, care lucrau pe ValeaGalbenii şi Valea Popii, la tăiat de păduri şitransformarea acestora în cărbune de lemn(mangalul necesar industriei siderurgiceaustro-ungare), erau italienii-bellunezi, careau observat asemănarea izbitoare în port,obiceiuri şi limbă a jienilor cu oierii din AlpiiDalomiţi de la ei, mai ales cu păstorii ce purtaunumele de “MARMOLANI” (austriecii le ziseseră“marmolanen”). Şi baronii austrieci, fraţiiRotchift, fraţii Klein şi Sepel care au venit înValea Jiului, cunoşteau foarte mult Tirolul cuminele din zona Marmoladei şi ciobanii

marmolani. Aşa că şi ei le-au spus localnicilorjieni “MARMOLANEN”11.

Că numele a fost dat de muncitoriibellunezi, nu există acum nici cea mai micăîndoială. Aşa după cum reiese din lucrărileîn manuscris ale preotului Jura Marcu pecare le-am cercetat, acest lucru i-a fostîntărit în anul 1937 de Cic Petru din satulMaleia poreclit ”Bucă” de către italienii cucare a lucrat la mină câteva decenii.Acesta s-a născut în anul 1835 şi a decedatîn anul 1938. Fiind o prezenţă vie înevenimentele locale de atunci când a fosto “transmisie” şi o confirmare “în direct”de la faţa locului. Legat de acest lucru,

preotul Jura se exprima destul de plastic şi deconvingător:

“Ceea ce nu au reuşit cercetătorii,rezolvarea enigmei a venit de la un bătrânmălăian pe nume Cic Petru poreclit “Buca” deitalienii cu care a lucrat timp de câtevadecenii, fiind o cronică vie a evenimentelor dinValea Jiului de atunci”12.

Poveşti asemănătoare cu porecla dată deitalieni am auzit şi eu de la bătrânii satelor, darîn toate cazurile erau culese de la mâna adoua, interlocutorii le auziseră de la părinţiilor, nu le trăiseră ei.

Prin fenomenul fonetic de metateză,MARMOLANUL de atunci a ajuns MOMÂRLANULde azi.

Străinii care lucrau atunci la exploatareacărbunelui, neânţelegându-i sensul şi sorginteacuvântului, l-au preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale debăştinaşi.

(continuare în pagina IV)

SPECIALIVjoi, 14 februarie 2013

(urmare din pagina I)

Marie d’Hombre este în căutareatimpului „pierdut” de eroii săi sub pământulRomâniei şi Franţei, pentru a ne aduce lasuprafaţă lumina, „în diverse epoci şi încontexte diferite”. Textele din carte suntînsoţite de superbe imagini ale universuluiminier surprinse de românca Ioana Moldovan înValea Jiului şi de francezul Sebastien Berrut înlumea provensală. De asemenea, în carte semai regăsesc şi vechi imagini ale minerituluidin Vale puse la dispoziţia autoarei de inginerulDumitru Puşcaşu, pe vremea când acesta seocupa cu pasiune de Muzeul Mineritului dinPetroşani.

Cum poţi să devii miner? „Memoires ducharbon” ne spun că există doar două variante.Prima variantă ţine de întâmplare: fie dinţărani, fie din emigranţi, dar a doua ţine, deja,de destin: din tată-n fiu. Cinci mărturii suntedificatoare. Prima, în ordine cronologică, e

cea a francezului Roland (1938), care a avut ocarieră magnifică în pântecul pământului. Adoua mărturie e cea a lui Mihai Bindac, venitdin Moldova în 1958 şi care vorbeşte despre„marea epocă a aurului negru”. Despre anii ’60ai secolului trecut vorbeşte minerul Cazan încapitolul „Mineri, daţi ţării cât mai multcărbune!”. Minerul francez Pierre (1942)descrie posibila staţie Terminus a cărbunelui înrelatarea sa „Până la ultima suflare”. Sandu,care a coborât în subteran în anul 1986, punetotul pe seama sorţii: „Destinul a făcut ca…”.

Fiind vorba de poveşti ale Văii noastre,„Memoriile cărbunelui” se citesc penerăsuflate. Poate că traducerea ei în limbaromână ar putea da un exemplu demn deurmat şi pentru scriitorii şi ziariştii noştri. Ei arputea da Văii cât mai multe cărţi despremineritul de ieri, de azi şi de…..

Dar, vorba unei eroine faimoase: „Mâine eo altă zi!”.

Poeme de Mihaela Lăcătuşu

Din stele căzătoareSă vii iubitul meuSă vii pe seară,Atunci când stelele pe cer răsar,Să-mi dai o sărutarePe obraz,Iar eu să-ţi dau o inimăÎn dar.

Şi să mă iei de mânăSă plecăm,Pe neştiute căi, dintotdeauna,În prag de vis, în doi,Să evadăm,Iar martor singurSă ne fie luna.

Iar, când, în zori de zi,Va răsări pe cer,Un soare diafan într-o Splendoare, Să nu simţim c-a fost numaiUn vis,Să ne-adunam din Stele căzătoare.

Reţeta fericiriiPentru-a fi fericitScrie ce-ţi voi dicta,Este reţeta meaŞi nu-ţi trebuie mult:

Un praf de stea,O fărâmă de vis,Un gând nescrisŞi inima mea.

Priviri de peruzea,Un zâmbet timid,Un cuvânt nerostitŞi inima ta.

Se amestecă binePână se omogenizeazăŞi astfel prinde viaţăSentimentul fericire!

Simte-măSimte-mă Asemeni vântului Ce se joacă prin păru-ţi. Simte-mă Asemeni razei de soare Ce-ţi mângâie faţa. Simte-mă Asemeni fiecărei picături de ploaie Ce-ţi scaldă corpul. Simte-mă Asemeni valului Ce-ţi sărută glezna.

Simte-mă În fiecare lacrimă Ce-ţi curge pe obraz. Simte-mă Cu fiecare pas Ce-l faci spre mine. Simte-mă În fiecare mângâiere Ce-o primeşti. Şi-n fiecare glas ce-l auzi, Tu să mă simţi, Pe mine.

Despre Povestiri, Marie d’Hombres şi…

Memoires de charbon/ Memoriilecărbunelui� (Roumanie/ Provence, Regards croises/ Priviri încrucişate)

(urmare din pagina III)Aşa după cum susţine şi preotul Jura

Marcu, funcţionarii maghiari care lucrau înadministraţie l-au auzit de la italieni, l-au luatîntocmai şi l-au adăugat limbii lor“mormolany” la singular şi “mormolanyok” laplural, iar muncitorii români veniţi dinIacobenii Bucovinei şi moţii din părţileAbrudului au “năşit” apoi cuvântulromânizându-l în forma de “momârlan– momârlance”.

Mi-aş fi dorit să ajung în munţiiMarmolada pentru a vedea ce se maigăseşte acum acolo şi a investigatrecutul păstorilor mormolani, dar dinpăcate nu am reuşit, încă, să fac acestlucru. Au reuşit în schimb reporteriirevistei Formula AS în frunte cudirectorul revistei, d-na Sânziana Popla începutul lunii septembrie 2012.Aceştia au publicat multe materialeprivind urmele româneşti în„LADINIA”. Se ştie că bellunezii maisunt numiţi şi ladini, după limbavorbită de ei „ladina”, limbă reto-romanică.

Voi sintetiza în continuare doarcâteva din constatările făcutereferitor la zona munţilor Marmoladaşi a locuitorilor de acolo făcute decătre apreciaţii reporteri ai FormuleiAs: Bogdan Lupescu, Ciprian Pop,Claudiu Târziu, Ciprian Rus, MateiFlorian.

În inima Dolomiţilor italici existăun munte ce se numeşte Valacia, iarcel mai înalt vârf al lui se numeşteOm. (Oare nu ne spune nimic acest

lucru?). Claudiu Târziu ne relatează despre„case din lemn vechi de sute de ani”, care aiputea jura că sunt româneşti. Deşi nu mailocuieşte nimeni în ele sunt păstrate şivenerate ca dovezi ale unui trecut fabulos,rătăcit în memoria timpului”13.

(va urma)Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Note1. G. Popa-Lisseanu: Continuitatea românilor înDacia, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2010, pag. 43,citându-l pe Sextil Puşcariu2. Idem3. Dumitru Gălăţan-Jieţ: Badea Cârţan, Ziarul Văii Jiului, 12 aprilie 20104. Carnet de prenotări, Gh. Ghiorghică, agent agricolPrimăria Petrila, 1942. Carnetul mi-a fost pus la dis-poziţie de către nepotul fostului primar, ing. MarhanAurel, în ziua de 15 ianuarie 20115. Tiberiu Svoboda: Păstoritul transhumant laciobanii jieni, lucrare în manuscris, citându-l pe I.Balogh în A roman pastorokrol a XVIII szazadbon(Date despre păstoritul românesc în secolul XVIII),pag. 2146. Ion Dăbuleanu şi colab., Aninoasa, vatra-publici-tate, tipografia Tg. Mureş, 1987, pag. 47. Negoi Petru, născut în satul Cimpa în anul 1923.Relatare din 30 noiembrie 2010.8. Preot Traian Moşic: Din cele trăite printre oameniide la izvoarele Jiului, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2009,pag. 1099. Dumitru Gălăţan-Jieţ, Petre Birău – Din lumeamomârlanilor, Editura Confluenţe, 2009, pag. 13-14.10.Petru Blaj Dinvale – Vremea străbunilor, în Tecuciul literar artistic, nr. 29, 2012, pag. 6.11. Idem, pag. 5.12. Pr. Jura Păun Marcu, lucrare în manuscris pusă ladispoziţie de către fiul acestuia pr. Jura Dimitrie.13. Claudiu Târziu - Ciasa Valacia – Formula AS nr. 1046, 2012.