CMYK

VINERI23 noiembrie 2012

Anul VNr. 109012 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:32Apus: 16:44

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5314 lei1$ = 3,5224 lei1₤ = 5,6176 lei

ZiarulVãii Jiului

Cosmine, nu ai înţeles?

Majoritatea Văii Jiului nicinu vrea să maiaudă de tine!

Exclusivitate ZVJ! Gaşca senatorului Nicula a amanetat Valea Jiului!

Iată cu cât va creşte preţulapei în 2013 şi 2014GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

22.11.2012

Ziarul Văii JiuluiDomnului Cătălin Docea

Stimate domnule Cătălin Docea,Ca urmare a solicitării dumneavoastră, înregistratăîn cadrul Direcţiei Comunicare cu nr.87185/DC/05.11.2012, cu privire la proiectul “Ex-tinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apăuzată în judeţul Hunedoara (Valea Jiului) – Autori-tatea contractantă: S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A.”, vă comunicăm următoarele informaţii:1. Conform prevederilor Contractului de Finanţare,semnat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar şi înconformitate cu prevederile Ghidului Solicitantuluiaferent Axei Prioritare 1, beneficiarii proiectelortrebuie să demonstreze că tarifele pentru ser-viciile de alimentare cu apă şi canalizare vorasigura sustenabilitatea financiară a proiectului.2. Astfel, potrivit Anexei 1.4 la Contractul de Fi-nanţare, operatorul regional SC APA SERV VALEAJIULUI S.A. PETROŞANI a prevăzut următoarelecreşteri tarifare, după cum este prezentat întabelul de mai jos:

Trebuie menţionat faptul că creşterile anuale întermeni reali menţionate în tabel sunt stabilite lanivelul anului 2010 şi nu includ inflaţia în pe-rioada dintre ajustările tarifare şi nici taxa pevaloarea adăugată. Ajustările anuale de tarif sefac cel târziu la data de 01 iulie a fiecărui an, culuarea în calcul a inflaţiei (indicele preţurilor deconsum publicat lunar de Institutul Naţional de Sta-tistică) şi a creşterilor impuse în termeni reali dintabelul de mai sus.Astfel, S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROŞANIa primit, din partea Autorităţii Naţionale de Regle-mentare pentru Serviciile Comunale de UtilităţiPublice, în data de 17 februarie 2012, avizulprivind modificarea preţurilor şi tarifelor la servici-ile publice de alimentare cu apă şi de canalizare,pentru anul 2012.3. În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii şicaracteristicile acestora, vă invităm să consultaţisite-ul www.e-licitatie.ro secţiunea dedicatăanunţurilor de participare, pentru a accesadetaliile solicitate.4. În ceea ce priveşte o eventuală reducere atarifelor practicate, acest lucru nu este posibil,deoarece Comisia Europeană (organismul care aaprobat acest proiect) nu acceptă modificareacondiţiilor proiectului şi încălcarea prevederilorcontractului de finanţare. Acest lucru ar implica

suspendarea finanţăriiproiectului de cătreComisia Europeană, toatecosturile investiţiilor pre-văzute a se desfăşura înregiunea dumneavoastrăprin acest proiect urmânda fi suportate de la buge-tul local.

DIRECŢIA COMUNICARE

Strigător la cer! Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani, so-cietate controlată de USL - adică acei susţinători care-lplimbă zilele acestea pe senatorul Nicula Cosmin, cudomiciliul în Deva, pentru a obţine voturi din ValeaJiului - s-a angajat ca în 2013 şi 2014 să crească preţulapei dincolo de limita suportabilului.Ieri am primit de la Guvernul României - MinisterulMediului şi Pădurilor o adresă lămuritoare în acestsens, reprodusă întocmai în cele ce urmează.Pe şleau, informaţia esenţială este următoarea: până la1 iulie 2013, preţul metrului cub de apă va creşte cu16,0%, iar cel al canalizării cu 30,0%. De asemenea,până la 1 iulie 2014, ambele tarife menţionateurmează a fi majorate cu încă 4% fiecare.Aşa cum rezultă şi din document, pe care văsugerăm să-l lecturaţi integral, aceste măriri obligatoriişi care au fost promise de Apa Serv Valea Jiului SA fărăconsultare publică, nu includ rata inflaţiei şi nici TVA.Drept urmare, tarifele la apă potabilă şi canalizare vorexploda, scumpirea fiind mult mai mare procentual.Metrul cub de apă va ajunge la 10 lei! Contractulîncheiat cu forurile europene nu poate fi modificatpentru că, în caz contrar, se pierde finanţarea lu-crărilor derulate în prezent.Acesta nu este, din păcate, singurul bir programat deNicula şi gaşca lui pentru Valea Jiului. USL a programatdeja câteva contracte oneroase care vor atârna precumo piatră de moară de gâtul Complexului EnergeticHunedoara, complici fiind mai mulţi lideri sindicali cer-taţi cu legea, ţepari notorii în care Nicula a găsit unsprijin. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Bani pentru pentru investițiile din Petroșani,

Petrila şi Aninoasa – prioritateadeputatului Monica Iacob-Ridzi

PAGINA 12

PAGINA 3

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă laoffice@zvj.ro

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Clipele unui nou început se cuvin afi însemnate în „Cartea de Aur a Amintirii” de către toţi cei care îşiîndreaptă paşii spre o nouă etapă înviaţa lor.

De aceea, azi, 23 noiembrie 2012, laorele 14,00 în incinta Teatrului Drama -tic „Ion D. Sîrbu” Petroşani, urmânddeja o tradiţie, are loc un evenimentaşteptat cu emoţie de către toţi eleviiclaselor a V-a de la Colegiul Naţionalde Informatică „Carmen Sylva” - fostaŞcoală Generală Nr. 6: ediţia a VII-a aBalului Bobocilor, cu tema „Călătorieîn timp”.Elevi şi dascăli entuziaşti, coordonaţide către d-na directoare MarianaDavid şi d-na profesoară MihaelaFleancu, au pregătit momente artis-tice deosebite: brigadă artistică,

scenete, cor, interpretări ale unorpiese muzicale, dansuri populare şimoderne.În concursul „Miss şi Mister Boboc”, cuprobe şi premii surpriză, 12 elevi sevor întrece pentru a obţine râvniteletitluri, apoi, spre încununarea întregiiactivităţi, va avea loc în foaierulteatrului vernisarea unei expoziţii delucrări plastice tematice şi o dis-cotecă.Evenimentul se vrea, în egală măsură,educativ, dar şi distractiv. Elevii Şcolii„Carmen Sylva” îşi doresc sădovedească, încă o dată, că-şi trăiesccopilăria frumos, că sunt ei înşişi fru-moşi, că au dascăli care ştiu să-i în-veţe şi carte, şi cum să fie eleganţi şidemni într-un concurs, şi cum se săr-bătoreşte un astfel de moment.Prof. înv. primar Mariana GHICIOI

La sfârşit de noiembrie...

„Foşnetul Frunzelor” Ultima reprezentaţie a lunii noiembrie, în cadrul Teatrului Dramatic „Ion D.Sîrbu” Petroşani, este piesa care a deschis stagiunea 2012-2013, „FoşnetulFrunzelor”.Cei care au ratat spectacolul, dar şi cei care vor să-l revadă, îl pot urmăriduminică, 25 noiembrie, ora 18.

Oana TUŢU,secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

După materialul în care povesteamdespre cum se parchează pe pasajulpietonal de la teatrul din Petroşani,un alt cetăţean ne-a informat tele-fonic că, în centrul Petroşaniului, seîntoarce maşina nu pe stradă, şi pepasajul pietonal.

Prima dată când am ajuns în centruam avut impresia că domnul o fi încur-cat pasajul pietonal cu parcarea, pen-tru că parcarea este realizată dinpavele. Dar, odată ce ne-am apropiat,am observat urme evidente de cauciu-curi pe pasajul pietonal din apropierea

parcării, semn că şi pe acolo se circulăcu maşina. Nu putem băga de vinăproiectanţilor că nu au prevăzut bareopritoare şi în această zonă, deoarecenu ar mai fi fost atât de estetic. Înmod normal orice şofer ar trebui să respecte chestiunile acestea logice detrafic. Presupunem doar că Poliţia Lo-cală Petroşani, cu ajutorul camerelor,îşi va face treaba, şi va amenda acestcomportament necorespunzător. Deasemenea, venim cu o rugămintecătre şoferi să nu-şi mai bată joc şi sănu mai sfideze bunul-simţ.

Alina PIPAN

Şi în Piaţa Victoriei

Se întoarce maşina pe pasajulpietonal

Clubul Copiilor din Petroşani

A expus la Biblioteca Universităţiidin PetroşaniClubul Copiilor dinPetroşani face tot posibilul să realizezecât mai multe expoziţii,pentru ca publicul săafle de activitateaclubului şi să cunoascămunca elevilor caresunt înscrişi aici.

Ieri, în holul BiblioteciiUniversităţii dinPetroşani, Clubul CopiilorPetroşani a avut o expo-ziţie cu lucrările cercului de metaloplastie, pictură şi arta quilling. Lucrărileaparţin nu doar copiilor de la Petroşani, ci şi elevilor de la Vulcan. Unele naive,altele mult mai elaborate, toate au atras privirea studenţilor. Expoziţiile nu seopresc aici, clubul are pe agendă o serie de alte proiecte.

Alina PIPAN

Elevii claselor a V-a de la CNI „Carmen Sylva” Petroşani

Se distrează azi la Balul Bobocilororganizat la Teatrul „Ion D. Sîrbu”

Pentru că, de unul singur, nici nu aravea curajul să apară în faţa oame-nilor al căror vot îl cerşeşte, senatorulchiulangiu Cosmin Nicula nupierde nicio ocazie ca să selipească de ceilalţi candidaţiUSL care mărşăluiesc cufaţa sus printre alegători.

Aşa a fost şila manifestaţia USL de ieri după-amiazădin Vulcan. Dacă, în ce-l priveşte, can-didatul la funcţia de deputat CristianResmeriţă, înconjurat de mulţii săisusţinători, se opreşte, fără nicioreţinere, cu oricare trecător, senatorulparvenit Cosmin Nicula are o reţinerecând este vorba de aşa ceva. Lucru deînţeles la unul care, acum patru ani, i-aaiurit cu un decalog de promisiuni cares-au dovedit doar minciuni. Or, acum,senatorul chiulangiu cu viloi în Deva şiobişnuit cu traiul de huzur din hotelurile şi restau-

rantele de lux bucureştene îşi închipuie, cumva, că-iprosteşte din nou pe oameni cu aceleaşi aburelielectorale?

Cosmin Nicula ar trebuisă-şi dea seama că ade-vărul nu-i acela pe carei-l susură la ureche per-soanele din staff-ul săuelectoral sau cei intere-saţi ca să mai doarmăpatru ani în fotoliul desenator. Adevărul estecel pe care-l spun ceiamăgiţi, cei care, odată la patru ani, suntcurtaţi cu promisiuni şivorbe frumoase. Ei,aceşti oamenii, zic cănu le mai trebuie unsenator de Valea Jiuluivenit cine ştie de undeşi care, în toţi aceştipatru ani, şi-a văzutdoar de interesul săupersonal. Ei, oamenii de

aici, vor vota un om de aici. Un om al locului.

Ai înţeles, Cosmin Nicula? Aici nu mai este loc de dacă voi nu mă vreţi, eu văvreau. Cu excepţia unui pâlc subţire de susţinători,majoritatea Văii Jiului nici nu mai vrea să mai audăde tine!

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Cosmine, nu ai înţeles?

Majoritatea Văii Jiului nici nu vrea sămai audă de tine!

Poliţiştii din Valea Jiului, cuprecădere cei din Aninoasa,Uricani şi Vulcan, au avutde identificat un număr decâţiva infractori, unii cudosare penale, alţii cu condamnări.

La AninoasaPoliţiştii au reuşit identificareaprezumtivilor autori ai furtuluicomis în noaptea de 2 spre 3 sep-tembrie, din incinta Bisericii PenticostaleSf. Treime din Aninoasa. Ca să spunemaşa, se vede că Dumnezeu nu doarme.Suspecţii, Kalman, de 42 de ani, şiValentin, de 21 de ani, ambii din locali-tate, au pătruns prin efracţie în incintabisericii, de unde au sustras mai multebunuri, creând un prejudiciu în valoare de800 de lei, din care s-a reuşit recuperareasumei de 500 de lei.Putem spune că avem de a face cu niştehoţi duşi la biserică, dar nu cu intenţiicreştine. Pe numele celor doi a fost în-tocmit dosar de cercetare penală pentrucomiterea infracţiunii de furt calificat.

La UricaniÎn data de 21 noiembrie, poliţiştii l-au de-pistat pe Ionuţ, de 26 de ani, din Uricani,pe numele căruia era emis de către

Judecătoria Petroşani mandat de exe-cutare a pedepsei închisorii, fiind con-damnat la o pedeapsă privativă delibertate de 2 ani şi 4 luni pentrusăvârşirea infracţiunii de furt calificat.Bărbatul a fost depus în PenitenciarulBârcea Mare.

La VulcanPoliţiştii i-au depistat pe Iulian, un băr-bat, de 41 de ani, şi pe Maria, de 40 deani, ambii din Vulcan, condamnaţi la opedeapsă privativă de libertate de 3 ani şi6 luni pentru comiterea infracţiunilor deînşelăciune şi fals. Nu a scăpat nici Gheorghe, un tip de 22 de ani, din locali-tate, condamnat la 1 an şi 9 luni în-chisoare pentru comiterea infracţiunii dedistrugere. Cele trei persoane au fost de-puse în Penitenciarul Bârcea Mare.

Alina PIPAN

Curăţenie de borfaşi în Valea Jiului

S-a făcut strigarea pentru ceicare aveau de ispăşit ani depuşcărie

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 20124 SPORT

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Jiul va juca, astăzi, de la ora 14:00,ultimul meci din acest sezon în com-pania formaţiei CS Oşorhei. Oficialiide la Jiul Petroşani pasează „pisicamoartă” a parcursului slab al echipeidin acest tur de campionat şi în cârcaarbitrilor.

Aflaţi pe unjenant loc 9din 13 echipe,fără victorie decinci etape,alb-negrii spuncă echipapetroşeneană a

fost nedreptăţită şi de arbitri. Chiar dacăadmitem că Jiul a fost văduvită de arbitride patru puncte, rămâne ca oficialii săspună cine a fost de vină în celelaltemeciuri în care echipa a pierdut sau ajucat slab.

Fotbal. Liga a III-a

Astăzi Jiul joacă ultimul meci

Fotbal. Liga a IV-a

Ultima etapă şi înjudeţeanăSâmbătă se trage cortina şi peste DiviziaJudeţeană la fotbal, acolo unde lider este Universitatea Petroşani.

Meciul vedetă, în Vale, este cel dintre Jiul Petroşani II şiMinerul Uricani, iar adevăratul derby se joacă la Brad, întreechipa din localitate şi Universitatea Petroşani.Dar iată programul complet: AS Şoimul Băiţa - CS Vulcan;Clubul Jiul Petroşani - CS Minerul Uricani;CSA Aurul Brad - CS „U” Petroşani; Dacia Orăştie - GloriaGeoagiu; Victoria Călan - Hercules Lupeni;Aurul Certej - CSO Retezatul Haţeg; CS Inter Petrila - Meta -lul Crişcior; CS CFR Simeria - Zarandul Crişcior; CS Ghelari -Retezatul Râu de Mori.

Etapa a XIII-a (ultima a turului, 23-24 noiembrie): Seso Câmpia Turzii - Naţional SebişOlimpia Satu Mare - FCM TurdaJiul Petroşani - CS OşorheiFC Zalău - FC Hunedoara

Sănătatea Cluj - Plimob Sighetu MarmaţieiUnirea Dej - Şoimii PâncotaEuropa Alba Iulia va sta.

Cariera de arbitru-judecător în boxul profesionist a hunedoreanului MihaiLeu va atinge nivelulde top mondial la finalul anului 2012.Fostul mare pugilist va deveni, la 15 decembrie, primulromân care va arbitraun meci de box în care

miza va fi titlul de campionmondial.

Hunedoreanul va fi unul dintre ceitrei arbitri judecători la lupta din-tre Arthur Abraham (Germania) şiMehdi Bouadla (Franţa), în careprimul îşi va apăra centura la cate-goria supermijlocie în versiuneaWBO. Disputa este aşteptată cumare interes de toată suflarea boxului mondial şi va avea loc pe15 decembrie la Arena NuernbergerVersicherung din Nurnberg (Germania).„Este meciul cu cea mai mare mizădin cariera mea de arbitru-judecă-tor, fiind primul duel în care ceidoi pugilişti pe care-i arbitrez îşivor disputa titlul de campion allumii. Prin acest meci ajung la unnivel foarte înalt între arbitrii-judecători, motiv pentru care îmidoresc să fac pasul spre arbitrajulde ring. Am avut discuţii cu şefulmondial al arbitrilor şi am promisi-uni din partea lui că mă va sprijinisă revin în ring din postura de arbi-tru”, a afirmat Mihai Leu.

Box

Mihai Leu - arbitru cu acte în regulă

www.zvj.ro

Dragoş Vişănescu (5 ani), fratele maimic al maestrei FIDE Daria Vişănescu(16 ani), va face parte din echipa de11 şahişti cu vârste între 5 şi 12 ani aiCSM Petroşani, care vor participa laetapa semifinală a CampionatuluiNaţional de Şah Clasic pentru Copii şiJuniori. Competiţia va avea loc lunaviitoare la Căciulata.

Micuţul Dragoş deprinde primele taine ale sportu-lui minţii tot cu Gheorghe Şcurhan, antrenorul cucare şi-a început activitatea şi sora sa, iar între-cerea de la Căciulata reprezintă primul său con-curs ofical.„Ca talent este asemănător cu Daria, însă, spredeosebire de ea, are mai puţină răbdare. Lucrămla temperamentul său şi sper să urmeze drumulspre performanţă al sorei sale. Acest concurs esteprimul din viaţa sa şi sunt convins că talentul săuva impresiona”, a spus antrenorul GheorgheŞcurhan.Clubul CSM Petroşani se va prezenta la startulcompetiţiei de la Căciulata cu un lot de 11 jucă-tori. Pentru ei, concursul este foarte important,mai ales că va reuni la start peste 300 de partici-panţi din toată ţara.„Este o competiţie deosebit de importantă pentrunoi, cei din Petroşani, şi dorim să demonstrăm căavem jucători bine pregătiţi, pentru a răsplătiastfel sprijinul financiar acordat de autorităţilelocale”, a declarat Gheorghe Şcurhan, coordona-torul secţiei de şah a CSM Petroşani.

La etapa semifinală de la Căciulata se va juca însistem elveţian, pe distanţa de nouă runde, dupăregulamentul F.R. Şah, cu un timp de joc de 60minute pentru fiecare jucător, cu adăugare de 30secunde pentru fiecare mutare efectuată.Lotul de la CSM Petroşani este format din: DragoşNicholas Vişănescu, de la Grădiniţa Nr. 1 Petrila,Teofil Elias Pîrlea, de la Şcoala Generală„I.G.Duca” Petroşani, Mihai Andrei Maschio şi Cristian Costin Crăciun, ambii de la Şcoala Genera-lă „Avram Stanca” Petroşani, Sebastian Hogea, dela „Step by Step Avram Stanca” Petroşani, FlaviusAndrei Ignat, de la Colegiul Tehnic „ConstantinBrâncuşi” Petrila, Cristian Florin Matyas, Alexandru Ioan Gligoraş, Alexandru Dragotă,Ovidiu Topârcean şi MihaiErik, toţi cinci de la ŞcoalaGenerală „I.G.Duca”Petroşani. Întrecerea se vadesfăşura în organizareaClubului de Şah „TineriiMaeştri” Bucureşti şi a Federaţiei Române de Şah,în perioada 14-19 decembrie2012, în staţiuneaCălimăneşti Căciulata.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Casa de Cultură “Ion Dulămiţă” Petroşani

07.12.2012 - ora 19:00

PARTIDUL POPORULUIDAN DIACONESCU

ORGANIZA IA MUNICIPALPETRO ANI

Cupa de fotbal Dan Diaconescu

Edi ia I Organiza ia local Partidul Poporului Dan Diaconescu v invit s participa i la prima edi ie a Cupei de fotbal Dan Diaconescu.

Cei interesa i se pot înscrie la sediul PP-DD din Petro ani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 90 (fostul FISC).

Echipele vor fi formate din 6 persoane. Vârsta minim 17 ani.

Înscrierile se fac pân la data de 23.11.2012.

Totul este gratuit!

Pentru mai multe detalii ne pute i g si la nr. de tel: 0731.301.162.

V a tept m!

Haralambie Vochi oiu

Senatorul t u de Valea Jiului. Din Valea Jiului.

Aflat într-o criză evidentă de idei şide performanţă sportul din Valemerge, acum, pe mâna handbalis-telor de la CSŞ Petroşani, o ade-vărată pepinieră de talente.

După ce, în sezonul trecut, au ajunspână la turneul final al junioarelor II,unde s-au clasat pe locul 7, sportivelede la CSŞ Petroşani au făcut foartebine trecerea în competiţia de ju-nioare I la prima participare, încheindturul de campionat pe podium. Şi înnoul sezon de junioare II, pregătite deEdith Mileti, au dominat grupa în carese află şi se clasează pe locul 2, laegalitate cu CSŞ Hunedoara II, după

desfăşurarea primelor două turnee.Primele patru echipe din grupă se cali-fică la turneul semifinal. Alina Cassian,Andrada Radu, Raluca Kalman, Beatrice Anghel şi Laura Hârtop auformat nucleul de bază al acesteiechipe, ale cărei prestaţii au mulţumit-ope antrenoarea lor. „Pentru debutul laacest nivel, eu sunt mulţumită decontribuţia fetelor. Sunt convinsă căîn retur vom urca mai sus”, a spusEdith Mileti. În cele două turnee, dis-putate la Deva şi Hunedoara, echipapregătită de antrenoarea care a descoperit-o pe Patricia Vizitiu aobţinut 7 victorii din 8 meciuri,ocupând locul secund în grupa G.

În Vale,

Doar handbalul ne-a mai rămas

Atletism

Veteran Cârlejan - abonat la podium

Atletul din Vulcan, Eugen Cârlejan, s-a situat pe locul doi la cea de-a XXIII-aediţie a Crosului „15 noiembrie”, competiţie ce a avut loc la Braşov.

La startul competiţiei au luat parte 1.200 de sportivi veterani. Crosul s-a des-făşurat în organizarea Federaţiei Române de Atletism, Asociaţiei „15 noiem-brie” şi a Consiliului Local Braşov. Sâmbătă, neobositul atlet va participa la unalt cros, care va avea loc la Alba Iulia.

Şah

Pe urmele Dariei

Începând cu ora 9:00, ieri dimineaţă, Sala deMarmură a Primăriei Petroşani a avut din nouparte de oaspeţi, purtători ai halatelor albe. Auînceput Zilele Spitalului de Urgenţă Petroşani(SUP), care se desfăşoară sub forma unei sesiunide simpozioane pe parcursul a trei zile.

Lume multă, vorbe aleseDeschiderea oficială a avut o organizare impecabilă.Sala a fost plină de cadre medicale. A luat cuvântulmanagerul spitalului, dr. Alin Vasilescu (foto), carea amintit că sunt 35 de ani de când spitalulfuncţionează în acelaşi imobil. Spitalul de Urgenţădin Petroşani a trecut anul acesta prin multe schim-bări, absolut evidente. A redeschis Centrul de zi dela Petrila, au început lucrările de reabilitare a Am-bulatoriului SUP, iar unitatea a obţinut categoriaa III-a ca încadrare pe lista ierarhică a tipului de spi-tale din România. Doar spitalele din Deva şi de la

Hunedoara mai au acesttip de încadrare, rezona-bilă în primul rând dinpunct de vedere financiar.

Realizări importanteîn ultimul anTiberiu Iacob-Ridzi amenţionat că întrePrimăria Petroşani şiSpitalul de Urgenţă dinPetroşani există o colaborare bună. Astfel, au ajunssă atragă fonduri pentru reabilitarea AmbulatoriuluiSUP şi pentru retehnologizarea acestuia cuaparatură nouă. Urmează un al doilea proiect major,acela de reabilitare a secţiilor spitalului, un proiectcare, dacă devine realitate, se va finaliza pe parcur-sul a patru ani. Primarul a salutat medicii din sală şia scurtat discursul pentru că, spunea dumnealui,

„dumneavoastră, medicii, vorbiţimai puţin şi faceţi mai mult”.După cum se cunoaşte, soţia pri-marului, deputatul Monica Iacob-Ridzi, a făcut nenumăratedemersuri pentru a încadra spitalulîn categoria a III-a ca performanţăşi a ajutat în acest sens în atra-gerea fondurilor pentru moderni-zarea şi dotarea lui. Odatăinvestiţiile finalizate în cadrul spi-

talului şi al Ambulatoriului, Spitalulde Urgenţă Petroşani va fi un spitaletalon pentru judeţul Hunedoara.Tot deputatul Monica Iacob-Ridzi,împreună cu primarul Petrilei, IliePăducel, au făcut „cel puţin6 drumuri la Guvern pentru a primiaprobările necesare deschideriiCentrului de zi din Petrila”, a spus şiprimarul Petrilei, Ilie Păducel.Sorin Apostu, preşedintele Consiliului

de Administraţie al SUP, a menţionat că un spital arenevoie de 3 aspecte pentru a funcţiona cum trebuie:infrastructură, aparatură şi resursă umană. SUP areuşit să treacă de hopul restructurării şi săpăstreze tot personalul, preluând şi de la Petrila. Deasemenea, a reuşit să obţină finanţarea necesară dela CAS şi să se descurce în procesul de subfi-nanţare.

O agendă plinăMedicii prezenţi la sesiune au avut de ales între oserie de teme. Ieri, în prima zi, au prezentat lucrăridoctorii Cristina Brânzeu şi Antoniu Brânzeu dinTimişoara, Stelian Pantea şi Cristian Tarţa, tot dinTimişoara, Cristian Boeriu din Tg. Mureş. DinPetroşani au luat cuvântul Sorin Ştefan Brătilă,Carmen Apostu, Victoria Lupaşcu, PetronelaŞodolescu, Nicolae Petre şi Corina Manuela Marina.

Alina PIPAN

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

www.zvj.ro

În acest an, vulcănenii care vor fide faţă la manifestările dedicateZilei Naţionale vor fi plăcutsurprinşi de cum arată parcul cuStatuia Soldatului din faţa ŞcoliiGenerale nr.1

Zilele asteaa fost mare forfotă de lucrători înjurul statuii Soldatului. Nu, oameniinu se căzneau să-l dea jos, pentrucă, vă aminţiţi ce spune bancul,nu?, ei lucrau la gărduleţul care îm-prejmuieşte statuia şi cele douătunuri achiziţionate de cătrePrimăria municipiului Vulcan.

Cel care le-a găsitnu mai ştiu pe unde şi le-a primit degeabaa fost primarul Gheorghe Ile. Prin am-plasarea lor lângă statuia Soldatului, maimarele Vulcanului a vrut să creeze unansamblu special. Care să fie ceva aparteşi să vorbească şi mai bine despre luptelecrâncene care s-au dat în locurile amintite

pe soclul statuii.

În plus,şi, pentru asta, municipalitatea chiar cămerită o bilă albă, acum, cât mai ţine vre-mea frumoasă, vor fi asfaltate toate aleiledin parc. Astfel că nu-i de mirare dacă, la1 Decembrie, cei care vor veni aici vor fi,aşa cum ziceam mai sus, plăcut surprinşi.

Gheorghe OLTEANU

De 1 Decembrie,

Primarul Gheorghe Ile se pregăteştesă pună tunurile pe vulcăneni

Cea de-a X-a ediţie a Zilelor Spitalului de Urgenţă Petroşani

O sesiune de simpozioane realizată cu fineţe chirurgicală

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Are cuvânt tânărul viceprimarCristian Merişanu. Când, miercuri,a zis că, joi, vor veni cei de la Ape,ca să se apuce de lucru la blocul Ade pe strada Jiul din Vulcan, aspus-o în deplină cunoştinţă decauză.

La prima oră a dimineţii,la blocul cu pricina, aflat lângăŞcoala Generală nr.4, au oprit unexcavator şi un compresor, necesarpentru punerea în funcţiune a unuipicamer. Doi băieţi dădeau de zor săspargă stratul gros de beton - să tot aibăcincizeci de centimetri -, ca să ajungă laconducta cu ghinion din care curge lichidulurât mirositor. Lichid care le-a pricinuitatâta necaz îndeosebi locatarilor de laparter.

Cei doi bărbaţicare au garsonierele de la parter, ale cărorferestre dau spre băltoaca de pe alee,erau şi ei afară, gata să le dea, în caz denevoie, o mână de ajutor celor doi lucră-tori de la Ape. "Ceilalţi din scară nu auvrut să iasă, mi-a spus cu amărăciune unuldintre ei. Au spus că pe ei nu-i deranjeazămirosul, că încă nu a ajuns la etajulpatru!".

La fel de nepăsătorisunt şi locatarii din scara I a blocului 3B1.Cel din spatele Agenţiei Loto. "Lucrătoriicu ajutorul social de la primărie au pusconductă la canalul delângă bloc, dar consta-tarea făcută ieri a fostcă mizeria vine afară dinsubsolul blocului, spuneprimarul Gheorghe Ile,dar, la fel ca şi pânăacum, oamenii nici nuvor să audă când e vorbasă dea bani pentru

curăţirea subsolului".

Or, înacest cazeste nevoie ur-gent ca să-şiintre în atribuţi-uni cei de laDirecţia de Sănă-tate Publică. Oamendă ustură-toare poate că-iva scoate pe îm-pricinaţi dinnepăsarea decare dau dovadăde luni şi luni dezile. Altcumvachiar că nu sepoate.

GheorgheOLTEANU

Poate prea puţini ştiu, însă preoţii din parohi-ile ortodoxe din Valea Jiului susţin, lună delună, atât cât se poate şi cât dă bunulDumnezeu, pe cei mai năpăstuiţi dintre noi şipe familiile sărace. Deşi a ezitat mult în a nespune, pentru că, vorba dumnealui, „un gestbun, creştinesc nu trebuie prea mult povestit,că nu se cade”, la stăruinţele noastre preotulprotopop de Valea Jiului, Petrache Creţu, aacceptat să ne spună câteva cuvinte desprecampaniile lunare pe care parohiile şi preoţiidin Vale le fac în acest sens.

Alimente colectate deProtopopiatul Petroşani„În cadrul Protopopiatului Petroşani, compusdin 32 de parohii, între care marea majoritatedin Valea Jiului, plus alte câteva de la Băniţa,Petros, Baru, Livadia, Râu Bărbat şi Pui – undese încheie protopopiatul, la graniţa cu ŢaraHaţegului, în fiecare lună sau la două luni,adunăm, prin rotaţie, diverse alimente, aici laprotopopiat. Este vorba de alimente neperisa-

bile, ulei, făină, zahăr, orez, paste făinoase, îndorinţa de a veni în ajutorul familiilor şi persoa-nelor defavorizate. Fiecare paroh îşi cunoaşteenoriaşii, ce probleme au unii dintre ei, astfelcă ştie exact unde trebuie duse aceste alimentecând parohiei îi vine rândul să le împartă. Aicile strângem, într-o lună, le centralizăm, iar înluna următoare alimentele se distribuie cătrefamilii. Am mers pe considerentul că începemdin estul Văii Jiului, am luat-o de la Petrila,apoi o parte din Petroşani, la Vulcan şi tot aşa.Chiar şi la noi, la Uricani, unde slujesc la paro-hie, am reuşit să ducem o dată. Deci, prin ro-taţie, mai multe familii primesc acestealimente. N-am putea să spunem valoarea lor,dar se strâng alimente de ordinul a mii de lei lafiecare interval. Pe viitor am dori ca fiecareparohie, fiecare preot să facă treaba aceastalunar. Probabil că nu doar alimente să fie colec-tate de la cei care donează, ci şi haine,rechizite şi manuale şcolare, cărţi, jucării,pantofi sau chiar obiecte casnice aflate în starede funcţionare”.

Crăciunul la UricaniPentru că ştim că protopopul Petrache Creţu înfiecare an se implică înainte de Crăciun, laUricani, în oferirea de mici cadouri copiilor şicelor care nu au posibilităţi financiare, l-am în-trebat cum va fi şi anul acesta. Greu i-am smulscuvintele, dar până la urmă ne-a spus, cu multăsmerenie, aşa cum îi stă bine unui preot: „DeCrăciun, ne adunăm cu toţii, cu copiii care suntla cor şi cu ceilalţi şi mergem cu colinda. ÎnAjun de Crăciun, seara, ne adunăm la SfântaBiserică şi atunci tot ce s-a adunat din donaţiileoamenilor, legat de cadouri, le punem pe mese,în nişte punguliţe specifice sărbătorilor. Celpuţin 500-600 de pungi sunt pe mese pregătiteîn fiecare an. A doua zi, după Sfânta Liturghie,după colindele minunate pe care le cântăm înbiserică cu toţii şi după ce trec cele patru-cincigrupuri de copii care ne colindă în fiecare an,inclusiv trupele de crai care vin cu mesajespecifice de Crăciun, într-un program artisticfoarte frumos, dăruim fiecăruia câte un micpacheţel din cele de pe mese. Ne-am bucuradin toată inima ca şi oamenii, peste tot, să fiegeneroşi, măcar de sărbători, că sunt vremurigrele”.Un lucru e clar fraţilor creştini: „De unde dai şiDumnezeu îţi dă înzecit!”.

Corneliu BRAN

Dar din dar se face Rai!

Preoţii Protopopiatului Ortodox Petroşani -alături de cei în nevoi

Uneori, când este vorba de mizeria de canalizare care iese în drum, intervine şi

Nepăsarea cetăţenilor

8 IN MEMORIAM Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Şerban Ionescu pare desprins din galeriapersonajelor închipuite de El Greco, scriamcu ceva timp în urmă. Acum, ŞerbanIonescu a plecat să se amestece cupersonajele lui El Greco. Precum Laocoons-a zbătut cu şarpele, actorul nostru s-aluptat cu veninul unei capricioase căpuşe.Izbânda este acum de parteaCăţărătorului, întrupat de el, şi aîngerilor.Când vine la Teatrul din Petroşani, de pebăncile Institutului şi de pe platourile deturnare a filmului Ion, blestemulpământului, blestemul iubirii, dupăcelebrul roman al lui Liviu Rebreanu, înregia lui Mircea Mureşan, tânărul actor paremistuit de forţa celor două blesteme,precum zice în adiţie titlul filmului, alteluricului şi al pătimaşului eros, adică alscenei ludice şi al iubirii ce leagă viaţa cureprezentarea închipuirii, fapta, cu visul, însensul cel mai larg şi înalt al cuvântului.Subţire şi înalt să atingă nesfârşitul, cu oistovire lăuntrică dată pe faţă şi o staresufletească de a se desprinde de cele dinjur şi a ţâşni spre înalturi. Tatăl său a fostpilot de vânătoare şi fiul, cu picioarele bineînfipte în pământ şi privirea spre înaltulcerului, spre stele, pare cuprins de ocontinuă tendinţă ascensională, de un elande zbor. Şerban Ionescu s-a născut la 23 septembrie1950, în Corabia, judeţul Olt, şi – datorităfelului de serviciu al tatălui, de a fi detaşatmereu în altă parte – copilăria şi-o împarteîntre Corabia, Braşov şi Caracal. (La Braşov,se întâlneşte cu Florin Fătulescu la Şcoalapopulară de artă – ca elevi de liceu – şijoacă în câteva spectacole ale acestuia,legându-se între ei o admirabilă prietenie.)Între anii 1974-1978, urmează cursurile deactorie la I. A. T. C. “I.L.Caragiale”Bucureşti, clasa Amza Pellea. Pentruexamenul de absolvire interpretează rolulMiron David din Piticul din grădina devară, de D.R. Popescu. Şerban Ionescu este repartizat la Teatruldin Petroşani, în iulie 1978, dar lucrează peplatourile de filmare, realizând magistralulrol Ion din filmul Ion, blestemulpământului, blestemul iubirii, la începutulanului 1979, şi la teatru, 3 roluri, toate înregia artistică a lui Florin Fătulescu, Ioniţădin Petru Rareş (Locţiitorul), de HoriaLovinescu, premieră la 24 februarie 1979,Căţărătorul din Pluta Meduzei, de MarinSorescu, premieră la 13 martie 1980, şi

Boxerul din În căutarea sensului pierdut,de Ion Băieşu, premieră la 18 octombrie1980. Este momentul fast al Teatrului dinPetroşani. Cu primul, se sărbătoresc 30 deani ai teatrului. Cu următoarele separticipă la festivaluri, luându-seimportante şi grele premii. Cu toate se facample turnee în ţară şi se joacă triumfătorîn Capitală. Critica este uluită, entuziastă,descătuşată. Autonomizarea estetică ateatrului contra ilustrativismului ideologicşi-a găsit aici locul de manifestare într-unprogram bine articulat. Despre primul săurol la Petroşani, Dumitru Dem Ionaşcunotează: „Creaţie artistică exactă, pemăsura rolului (Ioniţă) are Şerban Ionescu,alcătuind un personaj complet”. (PetruRareş o montare de excepţie la Teatrulde stat „Valea Jiului”, în Ritmurihunedorene, iulie, 1979). La al doilea,Căţărătorul, Ion Vulpe îi stabileştecoordonatele, filosofice şi interpretative:„Mitul sisific este şi rămâne contemporanumanităţii, „piatra” prăbuşeşte insulautomatizat şi însingurat. Este meritul luiŞerban Ionescu (actor curtat insistent peplatourile de filmare, aflat doar la aldoilea rol pe scena noastră) de a descoperifilonul filozofic al metamorfozei zboruluifără ţel în necesitate. Căţărătorulîntruchipat de el impresionează prinexpresivitate, realizată cu mijloaceeconomice, dar autentice de comunicare.Logica personajului este firească, deşidesfăşurarea sa este impresionantă, de lafrica primitivă până la cutezanţa icarică”(Steagul Roşu, 15 martie 1980). Iar despreal treilea, Boxerul, criticul ValentinSilvestru scrie imediat după premieră,remarcând stilul şi jocul unitar, de echipă:„Stilul de joc e lapidar, esenţializat,replicile sunt rostite sec, mişcările binereglate, uneori abrupte. Grupurile seîntocmesc şi se încheagă în geometriirafinate, păstrând în genere o tensiuneinterioară care sugerează elanul chiar şi înmomentele statice şi mute. Foarte bine evalorat umorul şi, cu succes subliniată,ironia atât de corosivă a piesei. Surprizelescenice, nu puţine, sunt de facturi diverse,deşi nu totdeauna şi de bun gust. Darimpresia generală e de creaţie spontanăautentică, în regim satiric bine întreţinut,în metaforă coerentă, expresivă şiimplicită. (...) Şerban Ionescu, cu hazinteligent, prompt şi eficace, intervenindmereu, cu vervă, însă şi cu un sigur

autocontrol...” (Românialiterară, nr. 43, din 23octombrie 1980).Cu Pluta Meduzei, laFestivalul de teatrucontemporan Braşov, 21–29 martie 1980, ediţia a III-a, spectacol devenitsimbol în primenirea esteticăa teatrului nostru, FlorinFătulescu obţine premiulpentru regie, iar MirelaCioabă, premiul pentru debutinterpretare feminină. Dar critica –aproape de oriunde din ţară şi de orice fel,teatrală, literară şi filosofică, a ţinut să seexprime – a remarcat forţa de expresivitateestetică şi spiritul de „echipă”, spectacolulfiind unul prin excelenţă integrativ. Întrecritici au fost voci care l-au situat peŞerban Ionescu în faţă: Ermil Rădulescu –„Din echipa de interpreţi se reţin într-oprimă notare: Şerban Ionescu(Căţărătorul), Mirela Cioabă (Femeia),Mihai Clita (Fotograful)” (Pluta Meduzei –însemnări din sala de spectacol, în Drumnou, 25 martie 1980, Braşov); Victor Parhon– „Din tânăra echipă de absolvenţi aiI.A.T.C.-ului, juriul Festivalului de teatrucontemporan de la Braşov a reţinut„sonurile” distincte ale lui Şerban Ionescu(Căţărătorul) şi ale Mirelei Cioabă(Femeia), un premiu pentru „debutcolectiv” meritând însă şi câţiva dintre„inşii” spectacolului: Dinu Apetrei, AvramBirău, Virgil Flonda”. (Luceafărul, nr.20,din 16 mai 1980); ori Ştefan Oprea –„Reţinem mai ales numele lui ŞerbanIonescu (Căţărătorul) şi al Mirelei Cioabă(Femeia)”. (Pluta Meduzei, în Cronica, nr. 19, din 9 mai 1980).Cu În căutarea sensului pierdut, laFestivalul dramaturgiei româneştiactuale de la Timişoara, ediţia I, 1980, seobţin: Premiul pentru cel mai bunspectacol, Premiul pentru cea mai bunăregie: Florin Fătulescu; Menţiune pentruscenografie: Elena Buzdugan; PremiulAsociaţiei Scriitorilor din Timişoarapentru dramaturgie lui Ion Băieşu. Iardupă, se organizează de către Teatrul dinPetroşani Seminarul de Dramaturgie şiTeatrologie – Marin Sorescu, 13–15februarie 1981, la Deva, iar Biroul Secţieide critică teatrală ATM acordă pe anul 1980două premii realizatorilor spectacolelorPluta Meduzei, de Marin Sorescu, şi În

căutarea sensului pierdut, de Ion Băieşu:Premiul de regie: Florin Fătulescu şi

Premiul de scenografie:Elena Buzdugan.Fără să fie un joc decuvinte, Şerban Ionescu,atunci ca şi acum, dă chipunei ciudate ubicuităţi.Energia şi combustialăuntrică îl fac să fieprezent peste tot. Esteactorul ce pare că lucreazădeodată în mai multelocuri. Şi într-adevăr, estepe platourile de filmare şi

pe scena din Petroşani (1978-1981); pescena Teatrului din Sibiu (1981-1992) şi a„Comediei” din Bucureşti (1982-1992,colaborator), a Teatrului „Odeon” (1992-2002) şi a Naţionalului din Capitală (diniunie 2002), pe platourile numeroaselorfilme şi ale televiziunii, în ultimul timp, înistovitoare seriale, precum comedia Omsărac, om bogat (2006-2007). ŞerbanIonescu este actorul multiplicat caprezenţă, multiplicat ca înfăţişări, dartoate strânse, să spunem „alungite” subcupola acelui efort de ascensiune spiritualăpropriu stilului din plastică al lui El Greco.Şi aceasta, în ciuda dimensiunii ironice.Prin aceasta se capătă chiar o dimensionareumană a ceea ce depăşeşte omul alunecatîn viaţa cotidiană. Cine l-a privit înCăţărătorul, închis într-o rachetă care iafoc în încercarea de a se desprinde depământ, cine l-a văzut căţărându-se pemâna uriaşă din acest spectacol pentru ascăpa de „căderile în trape”, are imagineaunui disperat sacrificiu al omului, dar şi alactorului – datorită lucidităţii. ŞerbanIonescu este o continuă flacără în scenă. Şi„lacrima” şi „râsul” consumă materia peverticală, eliberează lumina din învelişulfizic al actorului. Fie prin extatica forţă aprivirii, fie prin surâsul ironic generat deconştiinţa absolutului şi infinităţii lumii,Şerban Ionescu face vizibil zone aleinvizibilului. Pe când partenerii joacă peorizontalitate, el joacă pe verticalitate. Şilumea scenei se dimensionează. Cine l-avăzut în Boxerul păstrează imaginea celuiaflat într-un „box” continuu cu reauainfinitate a lumii de jos. O mână de cenuşăsub privirea Celuilalt. De aceea, prininterpretările de excepţie, Şerban Ionescupare a declanşa ceva din „puterile” naturii,aşezându-se, în peisajul actorilor noştri,între Florin Piersic şi Amza Pellea – ladistanţă egală între „lacrima” unuia şi„surâsul” celuilalt.

Dumitru VELEA

ŞERBAN IONESCU – de la expresivitatea ascensională la ascensiunea finală(23 septembrie 1950, Corabia – 21 noiembrie 2012, Bucureşti)

Florian Abel este un scriitorialomiţean de care, cu siguranţă,veţi mai auzi. L-am cunoscut caepigramist, dar abordează, cu talent, şi alte genuri literare. Orecunoaştere a iscusinţei sale de a se exprima în versuri este premiul Icucerit, anul acesta, la FestivalulNaţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, la secţiunea „Fabulă”. Cele patrufabule reunite sub titlul „Din plânsulcelor care nu cuvântă” redaujeluirea celor neputincioşi în faţanedreptăţilor dintr-o societateviciată. Fiind „născut întâmplător şidefinitiv” (cum însuşi afirmă) la 27noiembrie 1962, peste câteva zile,va împlini o vârstă frumoasă: 50 deani. La mulţi ani, Florian Abel!

RâmaPlângea o râmă: Doamne, nu se poate,În lumea asta nu mai e dreptate!Am fost tăiată-n două şi în şase(din fericire n-am structuri osoase);M-am refăcut în şase râme-n grabăŞi, sub pământ, ne-am pus din nou petreabă.Şi-acuma, prin poveşti mă înfierează:„Balaurul ce se regenerează!”Când, după ploi, ieşim aşa, de-arândul,Se spune că am invadat pământul.Când sapă după corcoduşe, blondaZărindu-mă, răcneşte:„anacondaaa!!!”(De unde până unde eu balaur?Vedeţi la mine coarne ca de taur?Am înghiţit, în cale, catacombe,NORAD-ul sau depozite de bombe?Eu doar călătoresc în întunericŞi nu-s expertă-n factorul numeric.Renasc în multe râme cu migală,C-aşa-i lăsat de râma ancestrală.Chiar dacă ouă pot oricând depune,Mă înmulţesc şi prin diviziune.)

Morala, ce-i la fel din moşi strămoşi,E că pământu-i plin de Feţi-FrumoşiCe cred că fac balaurul fărâmeAtunci când taie capul unei râme.

Şi-o alta, care e curat tezaur:De mori ca râmăNu renaşti balaur.

Gândacul de bucătărieGândacul se jelea: „O, vai de mine,Mi-a dat cu spray şi iarăşi nu mi-ebine!Ce vină am că m-am născut în ghenăŞi fac ce-mi porunceşte a mea genă?Ce vină îmi găsiţi în fapte mie?Voi m-aţi numit că-s de bucătărie.N-aţi spus la fel de muşte, de furnici;E dreptul meu să locuiesc aici!Femeia care face-acum mâncare,Stă doar o oră (microunde are)Şi, nu mai zic, da-n fiecare ziTot sparge căni, pahare, farfurii;Iar dacă arde pâine, tăiţei,De ce nu-i daţi, măi fraţilor, cuspray?”

Deşi vor spune mulţi că-i vorbă goală,Eu voi emite, totuşi, o morală:Că unii, otrăviţi, se sting în chin,Doar că-şi urmează propriul destin.

CăţeauaCăţeaua-n lanţ se lamenta în van:„Mai bine-aş fi un câine de maidan,Să mor de cald şi sete-n timpul veriiŞi să mă prindă-n laţul lor hingherii;Sau să mă muşte de grumaz dulăiiCei mari (e viaţa tristă a potăii).Aş accepta o soartă odioasă,Normală pentru câinii ce n-au casă.

Dar viaţa mea, aici, cum senumeşte,Când cel ce-a afirmat că măiubeşteMă ţine-n lanţ, îmi dă lături la masă,De-mi este cald sau frig nici nu îi pasă?Nu mi-a făcut, că n-are timp, o cuşcă,Nu-i pasă dacă puricii mă muşcă,Iar dacă, de durere, latru tare,Îmi arde cinci nuiele pe spinare.Atunci când intru şi eu în călduriŞi vin dulăi din alte bătături,Mă bate iarăşi cu nuiaua lui,Că nu am voie să mai fac alţi pui.Şi, după toate câte pătimesc,Eu trebuie să-l apăr, să-l păzesc;Atunci când hoţii-i fură din grădină,Mă bate iar, că numai eu am vină.Nu ştie că îl fură-n bătăturăTot cei cu care stă la băutură.Pe-aceia, să îi latru, voie nu-i,Că-mi dă cu şutul: sunt amicii lui!

Când eu din rostul meu nu mă întorc,El, om fiind, de ce-i cu mine porc?”

Morala? Uneori, precum un câine!Trudeşti din greu, ca porcii s-aibăpâine;Şi-accepţi că sacrificiu-i datoriePrimind, în schimb, supliciul casimbrie.

FurnicaSe jeluia furnica mamei ei:„Tu spune-mi, mamă, pentru cetemei

L-am alungat pe greier astă iarnăCând cerul începuse iar să cearnă?Cântase pentru mine toată vara;În toamnă şi-a vândut la târg chitara.L-am părăsit pe când era mai trist,Iar vina lui a fost doar că-i artist.Acuma, de un an, pe negândite,Că arendarăm solul la termite,Primind în schimb, pe an, un grăunţel,Observ că am ajuns mai rău ca el”,

Ce nu ştia furnica scăpătatăEra că greierele, dintr-o dată,Scăpase de necazuri şi belele,Că se-apucase de cântat manele(Văzând câţi bani îţi poate-aduce guraChiar dacă-o foloseşti să scuipicultura)Şi ajunsese, -n mai puţin de-o lună,Toţi boii să îi cânte lui în strună.

MoralaCând în vâltoarea vieţii renunţi laideal,Iar foamea te transformă din om înanimal,Ai deodată şanse colosaleDe-ţi afli locul între animale.

Morala moraleiNu alunga artistul, orice-ar fi,Că nu ştii lumea când se va prosti.

9UMOR ÎN HA... MAJORZiarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Florian Abel - Din plânsul celor care nu cuvântă

Ieri, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şiRomane din Deva, s-a desfăşuratevenimentul „Un viitor pentruSarmizegetusa Regia. Perspective de valorificare a unui monument UNESCO”. Manifestarea a urmăritsensibilizarea tuturor factorilor responsabili ce pot sprijini prote-jarea acestui monument de marevaloare pentru patrimoniul mondial.La eveniment au participat SorinVasilescu, prefectul judeţului,Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara,profesorul Gelu Florea, coordonatorulştiinţific al şantierului arheologic de laSarmizegetusa Regia, reprezentanţi aiParcului Grădiştea Muncelului-Cioclovina, ai poliţiei, ai jandarmeriei,precum şi numeroşi invitaţi.

Toată lumea cu ochii pe cetatea dacilorDirectorul muzeului devean spune cămanifestarea a reuşit să adune la aceeaşimasă toţi factorii de decizie din judeţ,pe toţi cei care se vor implica în adminis-trarea, promovarea şi punerea în valoarea cetăţilor dacice şi, în primul rând, acelei de laSarmizegetusaRegia. „Mesajulnostru este acelacă suntempregătiţi să pre-luăm în adminis trareSarmizegetusaRegia. Am realizatdeja panourile in-formative, sub semnătura specialistuluiGelu Florea, materialele promoţionale,precum şi căsuţele modulare pe carevrem să le amplasăm acolo. Ştim cu toţiică arheologii au dormit în ultimii cinciani în corturi, în condiţii inumane, şi to-tuşi au continuat cercetarea laSarmizegetusa”, a declarat Liliana Ţolaş,managerul interimar al Muzeului Civiliza-ţiei Dacice şi Romane din Deva.

În fapt, din perspectiva organizatorilor,întâlnirea de ieri a urmărit eficientizareacomunicării şi colaborării dintre instituţi-ile implicate în cercetare, administraţie,pază şi factorii politici şi decizionali carepot rezolva anumite probleme şi pot to-todată să obţină finanţări care să susţinăproiectele legate de acestea.

CJ aşteaptă să preia Sarmizegetusa RegiaTrebuie amintit că, în şedinţa CJ Hunedoara desfăşurată săptămâna tre-cută, consilierii au adoptat o hotărâreprin care au aprobat solicitarea privindpreluarea din proprietatea publică aStatului Român şi din administrarea

Ministerului Culturii şiPatrimoniului Naţional,în administrarea instituţiei judeţene,a monumentului is-toric SarmizegetusaRegia-Grădiştea deMunte, înscris înLista patrimoniuluimondial UNESCO.

„Încă nu sunt mulţumit până nu am şihotărârea Guvernului de administrare.Vreau să vă atrag atenţia că adminis-trarea acestor cetăţi nu depinde doarde Moloţ sau de Consiliul Judeţean, cide toate aceste instituţii care aureprezentanţi astăzi, aici. Fiecare tre-buie să-şi lase orgoliul la o parte şi săînţeleagă un lucru: aceste cetăţi potsă devină un punct de atracţie pentru

România atâta timp cât cercetătorii suntlăsaţi să-şi facă treaba. (...) E păcat căsupraveghe rea acestor cetăţi a începutdoar din 2006. Dacă era începută mai de-mult, România nu mai era obligată să deamili oane de euro pentru recuperareabunurilor noastre. Aceşti bani puteau fiinvestiţi în cercetare, în punerea în valoa -re a acestor cetăţi”, a declarat MirceaIoan Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara.Printre subiectele propuse dezbaterii s-au aflat şi situaţia actuală a sitului,„Programul multianual de cercetări arheologice în Cetăţile Dacice din MunţiiOrăştiei”, experienţe europene în valori-ficarea culturală a unor situri arheologi -ce, stadiul preluării sitului şi altele.De asemenea, cu această ocazie a fost

vernisată o expoziţie temporară în cadrulcăreia sunt prezentate câteva elementede civilizaţie dacică din zona capitaleireligioase, politice şi economice a statu-lui dac, Sarmizegetusa Regia.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 201210 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, DumitruGĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - HunedoaraTel. 0254/545.522 şi 0254/540.931S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Mii de elevi hunedoreni

Au donatlegume oamenilornecăjiţiPe parcursul săptămânii trecute, în şcol-ile hunedorene s-a derulat campania so-cială „Săptămâna legumelor şi afructelor donate”. Acţiunea face partedin cadrul Strategiei Naţionale de Acţi-une Comunitară (SNAC).

Campania a avut ca scop sensibilizareaelevilor şi a cadrelor didactice cu privire lapersoanele aflate în dificultate. În cadrulacestei acţiuni s-au implicat 3191 de elevivoluntari şi 378 de cadre didactice din 28 deunităţi de învăţământ cu personalitate ju-ridică din judeţ, care au colectat 3960,5kilograme de legume şi 1895,5 kilograme defructe pe care le-au donat unui număr de1650 de persoane aflate în dificultate, iden-tificate de coordonatorii şcolari (elevi dinşcolile respective, centre de copii şi debătrâni etc.).Organizatorii spun că, prin acest demers, „s-a intenţionat consolidarea abilităţilorcopiilor de a trăi împreună cu ceilalţi într-osocietate în care contează valenţele umani -tare, implicarea, angajamentul, responsabili -tatea. Succesul acestei campanii a fost dat şide numărul tot mai mare, de la an la an, devoluntari implicaţi şi beneficiari”.

Sarmizegetusa Regia,

La trecutu-i falnic, mare viitor…

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012 11PUBLICITATE

IMOBILIARE ANGAJĂRI

Vând cauciucuri de iarnă,import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? În-scrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele dinma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi în-

scrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă

la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Vulcan (Centrul Şansa).Te poţi înscrie la

numărul de telefon: 0726.620840

DIVERSE

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliustabil în Lupeni.

Relaţii la telefon:0769.299303

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând apartament 2 camere, blocF7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Tel. 0737.580343

Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp, 19euro/mp.

Tel. 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.

Tel. 0726.046735

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., accesauto) + 600 mp teren, zonaPeştera Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.

Tel. 0766.568419

Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă met-alică, preţ negociabil.

Tel. 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de trans-format şi în spaţiu cu altădestinaţie. Preţ 43.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravi-lan, zona Maleia, front stradal,acces auto, utilităţi, suprafaţa2000 mp, pretabil orice con-strucţie, panoramă deosebită,preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Vând Ford Mondeo combi, 2004.Preţ 3700 euro.

Tel. 0722.138186

Vând Ford Fiesta model 2006, fab2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag,abs, închidere centrali zată, radiocass original, consum ff mic, euro4, taxa mediu 300 euro. Un singurproprietar de nouă. Preţ 2890euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002, 1.8diesel, aer condiţionat, abs, geamel., închidere centralizată, radiocass original, 4 airbag, un singurproprietar de nouă, statul aus-triac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centrali zată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

DECESE

Pentru comenzi deMICĂ şi MARE PUBLICITATEne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediul redacţieinoastre.

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand ladoar 99 lei

la achiziţionareaoricărei

unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA

DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse eveni-mente: nunţi,botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Dirigintele şi colegii clasei a XII-a C Topografie - pro-moţia 1981 regretă trecerea prematură în nefiinţă a celei ce a fost o silitoare elevă, bună pri-etenă şi colegă

Ing. POLLAK CARMEN şi sunt alături de familia îndurerată.Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească!

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon:0766.301556

AUTO

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon0732.635071

www.zvj.ro

SC angajează lucrătorcomercial la magazinprezentare şi desfacereproduse lactate.

Relaţii la telefon0735.841881

POPA LUCIAN AUREL, titular al Planului Urbanistic deDetaliu – „Întocmire PUD pentru schimbare de desti-naţie din locuinţă în spaţiu comercial şi concesionareteren în vederea extinderii” în municipiul Petroşani,str. Aviatorilor, bl. 14, sc. 1, ap. 2, parter, judeţulHunedoara, aduce la cunoştinţa publicului că deciziaetapei de încadrare, din procedura de reglementareconform HG 1076/2004, este cea de adoptare a planu-lui fără aviz de mediu.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Profitaţi de contextul favorabilpentru a vă rezolva problemeleimportante. Faceţi impresie cu

seriozitatea de care daţi dovadă.Puteţi să vă faceţi planuri pe termen lung.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Astăzi sunt favorizate planurilede viitor şi investiţiile financiare.Este posibil să încasaţi banii pen-

tru o lucrare recentă. Menajaţi-văsănătatea şi odihniţi-vă mai mult.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Vi se împlineşte dorinţa de aschimba ceva în relaţiile parte ne-riale. Aveţi încredere în for ţeleproprii şi voinţa de a acţiona.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Aveţi un succes deosebit înafaceri. Puteţi să încheiaţi con-tracte şi să semnaţi documenteoficiale. Nu alergaţi după rezul-

tate imediate, ca să nu aveţi surprize!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

După o serie de decepţii pe plansocial şi sentimental, sunteţi în -cân tat de un succes neaşteptat.Profitaţi de conjunctura favorabilă!

Aveţi grijă să nu vă dezamagiţi prietenii!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Sunteţi plin de entuziasm şieste momentul să vă faceţi pla-nuri pentru activităţi noi. Profi-

taţi pentru că puteţi avea succesîn orice domeniu. Evitaţi speculaţiile deorice fel!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Zi bună pentru afaceri. Aveţimari şanse să redresaţi bugetulfamiliei. Sunt favorizate relaţiilecu cei din jur. Colaborările de-

curg excelent. Nu neglijaţi odihna!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Sunteţi preocupat de proble -mele financiare. Puteţi câştigabine, dacă vă ajută partenerul de

afaceri. Fiţi prudent la autorităţi!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dimineaţa luaţi o decizie şi vise schimbă tot programul. Astăziputeţi să vă ocupaţi de proble-

mele financiare, dar fără specu-laţii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Puteţi avea întâlniri agreabilecu prietenii şi cu rudele. Spreseară este posibil să aveţi mici

probleme de sănătate. Fiţicumpătat în toate domeniile vieţii!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Este momentul să concepeţiproiecte ambiţioase pe termenlung. După-amiază vă simţiţi

foarte bine în vizită la prieteni,împreună cu persoana iubită.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Vă puteţi ocupa de afaceri şiaveţi ocazia să terminaţi activi -tăţile începute. Sunteţi bine dis-pus şi luaţi decizii inspirate.

Discutaţi mai mult cu prietenii şi cupartenerul de viaţă!

HOROSCOPHOROSCOP

Haralambie Vochiţoiu este singurulcandidat în colegiul senatorial ValeaJiului care vine în faţa electoratuluicu un program coerent şi realist deproiecte pentru localităţile Văii, înacord cu aşteptările oamenilor.Prezentăm azi soluţiile candidatuluiVochiţoiu pentru municipiul Petroşani.

Asigurarea necondiţionată afinanţării pentru continuarealucrărilor la proiectul de dezvoltarea domeniului schiabil în masivulParâng• „Eu m-am născut în Valea Jiului, amtrăit şi muncit aici toată viaţa, aici seaflă familia mea. Ştiu ca oamenii aunevoie de alternative la minerit, iarcea mai bună soluţie este aceea adezvoltării turistice. Prioritatea esteaceea de a debloca banii pentruParâng astfel încât domeniul schiabilsă fie finalizat într-un ritm accelerat”• „Ca senator, mă voi bate pentru caValea Jiului să devină un reper turisticnu al judeţului Hunedoara, ci al

României! Voi propuneun proiect de lege princare să acordăm VăiiJiului statutul de priori-tate strategică aRomâniei, iar turismulsă fie valorificat dreptprincipală alternativă laminerit”• „Sigur că turismul nupresupune numai ame-najarea unor pârtii, ci odezvoltarea integrată şiunitară care va crea au-tomat locuri de muncă:construcţia de hotelurişi pensiuni, amenajărituristice tematice pen-tru sporturi de iarnă,popularizarea obiec-tivelor montane atât denumeroase în munţiinoştri şi multe altele”

Direcţionarea de fon-duri pentru anveloparea locuinţelor

în cartierul Aeroport şi zonaDimitrov, pe proiectele a cărorfinanţare a fost oprită• „Fondurile vor fi obţinute din fi-nanţări europene, aşa cum se întâm-plă în Bucureşti şi alte oraşe aleRomâniei care au termoizolat cartiereîntregi de blocuri”• „Sunt foarte multe motive pentrucare sunt un susţinător al reabilităriitermice a blocurilor, prin refacereafaţadelor şi a teraselor, placarea cupolistiren, montarea de tâmplărie cugeam termopan şi vopsirea imobilelorîn culori calde:• În primul rând, asigurăm confortullocatarilor, factura pentru încălzirescăzând cu până la 40%.• În al doilea rând, oferim locuri demuncă pentru oamenii din Valea Jiuluicare vor lucra pe aceste şantiere.• În al treilea rând, înfrumuseţăm

aspectul oraşului care acum estedominat de cenuşiul blocurilor dinperioada comunistă”

Asigurarea finanţării pentrucontinuarea modernizării zoneiColonie, depunerea de proiecte pefonduri europene pentru Bosnia,Saşa, Maleia şi Sălătruc, pentruaccesul egal al cetăţenilor la condiţiide viaţă decente• „Petroşaniul trebuie să se dezvolteunitar, atât în zona centrală, cât şi încartierele periferice, iar prin proiecteeuropene oraşul se poate modernizaarmonios, în beneficiul tuturorlocuitorilor”• „Prioritar este ca toate cartierelePetroşaniului să beneficieze de utili-tăţi – apă, canal, gaz metan – pentrucondiţii decente de locuire”

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 23 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Programul lui Vochiţoiu pentru Petroşani, candidat PP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului:

Obţinerea finanţării pentru domeniul schiabil Parâng,termoizolarea blocurilor, modernizarea zonei Colonie

Spre deosebire de alți politicieni, dejaparlamentari ori doar candidați,Monica Iacob-Ridzi poate spune con-cret, punctual, cum s-a materializatsprijinul acordat în ultimii patru anipentru dezvoltarea colegiului Petrila –Petroșani – Aninoasa. Pentru că, zileletrecute, am trecut în revistă reali-zările din municipiul Petroșani, astăzieste rândul celor două orașe. Și avem,veți vedea, ce spune.

Cu sprijinul deputatului Monica Iacob-Ridzi, ultimii patru ani au adus la Petrilaun număr de 76 de locuințe sociale și100 de locuințe pentru tineri. Tineriibeneficiază, de asemenea, și de o nouăși modernă sală de sport și noul corp alliceului (colegiu) din localitate. Tot laPetrila, în acest mandat, s-a amenajatun sediu APIA, esențial pentru locuitoriizonei rurale extinse a acestei localități.Nu uităm de Aninoasa, unde a fost ame-najată o capelă, solicitare mai veche acetățenilor localității, și – de curând – aînceput modernizarea Casei de cultură(clubul aninosean).În afară de obiective noi, ultimii patruani au adus și modernizare: toate școli-le din acest colegiu (Petrila – Petroșani -Aninoasa) au fost modernizate, a fostmodernizată Casa de Cultură “LadislauSchmidt” și, grație deputatului, s-a re-alizat iluminatul arhitectural la BisericaSfinții “Mihail și Gavril” din Aninoasa.Nu mai puțin important este faptul căau fost realizate sau, după caz, moderni-zate 14 poduri la Petrila, Petroșani șiAninoasa din fonduri guvernamentale.La Petrila, a fost extinsă rețeaua de gazmetan în Colonia Brătianu, Traian Vuia

și Remete. Tot aici, trei blocuri au fostreabilitate prin programul CompanieiNaționale de Investiții. Nu mai vorbimde mulțimea de blocuri reabilitate ter-mic, în total 64 la Petrila și Petroșani.La Aninoasa au fos consolidate 5acoperișuri ale coloniilor și au fostreparate casele de colonie din zonaȚukor. De asemenea, a fost realizat sis-temul de alimentare cu apă în zoneleDănuțoni, Bănciloni, Costeni (Aninoasa)și Burdeși, Cimpa – Birăoni și ValeaCimpei (Petrila).Au fost 4 ani de infrastructură modernăși investiții: strada Republicii de la tunelpână la pod Răscoala a fost reabilitată,s-a început extinderea rețelei decanalizare în Aninoasa și Petrila, a fostimplementat sistemul de colectare se-lectivă a gunoiului la Petrila. MonicaIacob-Ridzi a sprijinit finanțarea dinfonduri guvernamentale pentru as-faltarea străzilor la Petrila (cartierul 8Martie, T. Vladimirescu, 22 decembrie),amenajarea de parcări (8 Martie, T.Vladimirescu), realizarea drumului decentură Dărănești – Primăria orașuluiPetrila, finalizarea lucrărilor decanalizare în Cimpa – Petrila, construi-rea a 4 poduri (Petrila), consolidareamalului Jiului de Vest (zona Vlaicu,Aninoasa), consolidarea și lărgireapodului peste Jiul de Vest (Aninoasa),finalizarea proiectului de ecologizare lafosta mină Aninoasa, reabilitareainfrastructurii în cartierul Bujorului(Aninoasa).Monica Iacob-Ridzi a câştigat, înmandatul 2008–2012, lupta pentru ValeaJiului. Şi va continua.

Cei mai buni electoriVoi începe această dare de seamăcu... concluzia: cei mai buni electorisunt copiii! Nu mă pot abţine. Trebuiesă împărtăşesc experienţa pe care amtrăit-o (n-am gândit-o!) urmărindcâţiva elevi din învăţământul primar.

Mici, frumoşi, nevinovaţi... Întâm-plarea face să mă întâlnesc cu ei înParcul Central din Petroşani. Stăteampe o bancă împreună cu alţi părinţi. Lacâţiva metri, fiică-mea discută cu aceşti copii despre afişele electorale pecare ei le văd în drumul dinspre casă spre şcoală şi invers. Trag cu urechea:„X este bună/ bun. Y este rea/ rău”. (Este lesne de înţeles motivul pentrucare folosesc abrevieri în locul numelor candidaţilor). Brusc, asociez părerilelor cu propriile mele opţiuni electorale. Se mulează perfect! Fiind, cum ammai spus-o, un adept al filosofiei naivităţii, îmi reconfirm convingerilepolitice. De aceea vă spun: dacă nu v-aţi hotărât pe cine votaţi, întrebaţicopiii! Ei au, să-i spunem, o empatie.

Gilbert DANCO

Bani pentru pentru investițiile din Petroșani,

Petrila și Aninoasa – prioritatea deputatuluiMonica Iacob-Ridzi