CMYK

VINERI9 noiembrie 2012

Anul VNr. 108012 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:10Apus: 18:08

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5089 lei1$ = 3,5102 lei1₤ = 5,6172 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentru locuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei

PAGINA3

Trebuie întregităechipa pentrususţinereaVăii Jiului!!

Citiţi în pagina 9:Lansarea candidaţilor USL pentru parlamentare,petrecută miercuri, seară,la Vulcan, nu a fost prea debun augur pentru unul dintre aceştia. Parvenituluicare, şi acum patru ani,candidase pentru funcţiade senator al Văii Jiului nua lipsit mult să i se arateobrazul pentru tupeul de acerşi voturi pentru un aldoilea mandat.

Chiulangiul Cosmin Nicula, social-democratul cu viloi în Deva, nu a

fost privit cu ochi buni de către foarte

mulţi dintre cei veniţi în salonul roşu al

restaurantului CAP în care a avut loc acţi-

unea. Unii, mai îndrăzneţi, cum a fost pri-

marul Gheorghe Ile sau liderul de sindicat

Ion Ciubotaru, i-au reproşat în faţă nere-

alizarea promisiunilor din decalogul cu

care respectivul a defilat, în faţa electoratu-

lui, în campania din 2008.

Un lucru e cât se poate de clar. Senatorul chiu-

langiu Cosmin Nicula, care numai parla-

mentar de Valea Jiului nu a fost în

ultimii patru ani, de data asta nu va mai

pupa voturile multora dintre pesediştii şi

liberalii din vestul Văii Jiului. Şi vă

asigur că nu vă spun prostii, fiindcă pe

câţiva i-am auzit vorbind despre asta

exact la două ceasuri după încheierea

acţiunii. Oare senatorul zis şi “Nimicula”

să nu-şi fi dat încă seama de asta?

Gheorghe OLTEANU

Un observator infiltrat în adunarea uselistă de la Vulcan a observat că

Chiulangiul social-democratcu viloi Cosmin Nicula s-a linspe bot chiar şi de voturile unor

pesedişti şi liberali

La Petroşani şi Lupeni

Igiena unor măcelării lasă de dorit…Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă deconsiliu până după campanie

Din nou, pesediştiiau făcut show deshow� Pesediştii au încercat să maiţină în foame pensionarii o lună

La Vulcan

Un abuz şi o ilegalitate sepregătesc pentrulegalizare Pagina 7

Pagina 2

Pagina

3

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Inspectorii sanitari-veterinari au luat la purecat,

timp de două săptămâni, toate carmangeriile şi

măcelăriile din Valea Jiului.

„Timp de două săptămâni, împreună cu colegii mei,

am verificat carmangeriile şi măcelăriile din Valea

Jiului. Rezultatul verificărilor a fost unul în general

pozitiv. Dar să ştiţi că am mai găsit la unele unităţi

şi ceva nereguli. Cum ar fi neconcordanţe între

docu mentaţie şi unele produse, sau igienă necores -

punzătoare. Fapt pentru care s-au aplicat, conform

legii în vigoare, câteva amenzi. Urmează ca unităţile

respective să fie recontrolate de către noi, ca să

vedem dacă s-au restabilit neregulile constatate.

Este vorba de patru unităţi din Petroşani şi o unitate

din Lupeni, amenzile fiind cuprinse cu sume între

600-1.000 lei”, ne-a declarat dr. Gheorghe Cristea,

medic veterinar coordonator din cadrul Circum-

scrip ţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor

Petroşani şi Vulcan.

În perioada imediat următoare urmează controale la

alte unităţi dar cu obiect de activitate diferit. Este

vorba de unităţi care-şi desfăşoară activitatea în ali-

mentaţia publică, precum şi unităţi de consum din

cadrul staţiilor PECO.

Corneliu BRAN

ANAF a anunţat public faptul că, da-

torită unor lucrări ce se impun în vede -

rea finalizării procesului de upgrade al

echipamentelor de tip server şi stocare

ale instituţiei, din cadrul proiectului

„Creşterea capacităţii de procesare şi

stocare din Centrul de Date Primar şi

din Centrul de Date Secundar”, accesul

utilizatorilor externi către platformele

informatice ale portalului ANAF, pre-

cum şi serviciile IT&C de la nivel cen-

tral vor fi indisponibile de astăzi,

9 noiembrie 2012, ora 14:00, până luni

12 noiembrie 2012,

ora 8:00.

Procesul de depunere a

declaraţiilor prin internet nu va fi afec-

tat în această perioadă, cu excepţia

paginii de vizualizare a stării de prelu-

crare a declaraţiilor, care rămâne in-

disponibilă până luni la ora 12:00.

Se menţionează că, în această perioadă,

se vor opera şi verificările necesare pen-

tru asigurarea funcţionalităţii serviciilor

disponibile utilizatorilor.

Mihaela PETROŞAN

Ieri, la sediul Instituţiei Prefectului judeţului

Hunedoara, un grup de reprezentanţi ai filialei

locale a Alianţei România Dreaptă (ARD) au

depus un document politic numit „USL - au

promis miere, au oferit fiere - Şase luni de

minciuni, incompetenţă, abuzuri şi distrugere a

reputaţiei internaţionale a României”, o

aşa-numită Carte neagră a perioadei de

guvernare USL.

La eveniment au participat Mircia Muntean (fost

membru UNPR, partid care a participat, cot la cot,

alături de PDL la dezastrul guvernării Boc - n.r.) şi

Nicuşor-Eduard Ştefan, candidaţi ARD la alegerile

parlamentare din 9 decembrie, alături de alţi colegi

de alianţă şi susţinători.

Documentul conţine liste ale punctelor negative din

guvernarea USL, în capitole precum „Minciuni şi

dovezi de incompetenţă ale lui Victor Ponta şi ale

guvernului USL”, „Cele mai grave abuzuri ale

guvernării USL”, „Guvernarea USL - distrugerea

reputaţiei României în Uniunea Europeană şi Statele

Unite” şi „Nota de plată a guvernării USL pentru

România”.

„Astăzi, la sediul Prefecturii a avut loc depunerea

Cărţii negre a celor şase luni de guvernare USL, gu-

vernare în care s-a invocat şi s-a cerut mereu schim-

barea tancului rusesc cu transatlanticul american,

schimbarea ministrului Învăţământului, Funeriu, cu

veşnica şi inegalabila Abramburica, schimbarea

poziţiei României faţă de statele europene... Aşa

cum am mai spus, USL rămâne Uniunea pentru

Slăbirea Leului şi asta pentru creşterea inflaţiei, pen-

tru creşterea preţului benzinei şi pentru toate cele-

lalte lucruri pe care în urmă cu şase luni guvernanţii

ni le-au promis, dar nu s-au ţinut de cuvânt şi nu

le-au onorat. Astăzi, suntem după şase luni de gu-

vernare USL, iar pe 9 decembrie vom depune un

nou memoriu pentru cele şapte luni trecute în care,

cu siguranţă, viaţa românilor se va înrăutăţi în con-

tinuare. Împreună cu colegii mei din ARD venim în

faţa alegătorilor cu un program nou, un program de

adevărată reformă”, a declarat Mircia Muntean.

Mihaela PETROŞAN

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani

anunţă restricţii în furnizarea apei pota-

bile, pentru astăzi, 9 noiembrie 2012, în

oraşul Vulcan, între orele 9,00 - 16,00.

Zona afectată este str. Cartierul Micro

3B. Motivul restricţiei - repoziţionare

conductă pe str. Şt.O. Iosif, bl. 3 - 4.

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului

SA Petroşani mulţumeşte pentru

înţelegere.

În Vulcan

Astăzi se ia apa

De astăzi

Restricţii temporarede acces la ANAF

La Petroşani şi Lupeni

Igiena unor măcelării lasă de dorit…

Uitând de dezastrul guvernării Boc,

ARD a făcut Cartea neagră acelor şase luni de guvernare USL

Deşi campania electorală bate la uşă,locuitorii Văii Jiului sunt mai puţin in-teresaţi de politică şi mai proecupaţide problemele cotidiene. Prima şi ceamai presantă ar fi aceea că tempera-turile sunt din ce în ce mai scăzute,iar iarna îşi va intra în drepturi în celmai scurt timp. Prin urmare, costurilecu facturile la întreţinere vor creştesubstanţial pentru locuitorii dinoraşele Văii Jiului, mai ales că gi-gacaloria nu este subvenţionată la unnivel mulţumitor în majoritatea locali -tăţilor, iar o mare parte a locuitorilorînregistrează şi vor înregistra restanţela plata întreţineriiÎntrebat despre soluţiile pentru re-zolvarea acestei situaţii, candidatulPP-DD la funcţia de senator al Văii Jiului, Haralambie Vochiţoiu, şi-a pre-cizat punctul de vedere. „După cumbine ştiţi, la momentul actual încercsă rezolv una dintre problemelespinoase ale locuitorilor din Valea Jiu-lui, şi anume preţul exagerat pe carefiecare dintre noi îl plătim pentru apapotabilă. Profit de ocazie pentru aadresa un apel locuitorilor Văii Jiuluisă se implice pentru a semna iniţiativacetăţenească de ieftinire a apei cu25%. Reducerea preţului la apă se varesimţi direct în scăderea costurilorfacturilor la întreţinere”, a subliniatVochiţoiu.„Revenind la problema încălzirii, cea

mai bună soluţie este aceea a reabili -tării termice a blocurilor. Mulţi vorspune că este imposibil, că oraşele dinValea Jiului nu au bugete pentru asusţine un asemenea proiect. Estefals! Dacă veţi merge în Bucureşti,veţi vedea că sunt sute de şantiereunde blocurile sunt termoizolate, ne-maivorbind de miile de blocuri dejareabilitate. Vreau să vă spun că aceştibani nu sunt luaţi dinbugetul primăriilor, civin din finanţări eu-ropene, iar bu-cureştenii beneficiazăgratuit de termoizo-lare. Putem aplicaacelaşi model cublocurile din oraşeleVăii Jiului. Dacă ceidin Bucureşti aureuşit, noi de ce n-amface acelaşi lucru? Amexperienţa atrageriide fonduri europene şimă voi lupta, ca sena-tor, pentru a dezvoltaValea Jiului cu banieuropeni”, a explicatliderul PP-DD, Haralambie Vochiţoiu.Vochiţoiu a susţinut căreabilitarea termică ablocurilor are foartemulte avantaje şi este

cea mai bună şi mai modernă soluţie.„Sunt foarte multe motive pentru caresunt un susţinător al reabilitării ter-mice a blocurilor, prin refacereafaţadelor şi a teraselor, placarea cupolistiren, montarea de tâmplărie cugeam termopan şi vopsirea imobilelorîn culori calde. În primul rînd, asigu -răm confortul locatarilor, factura pen-tru încălzire scăzând cu până la 40%.

În al doilea rând, oferim locuri demuncă pentru oamenii din Valea Jiuluicare vor lucra pe aceste şantiere. În altreilea rând, înfrumuseţăm aspectuloraşelor care acum sunt dominate deaspectul cenuşiu al blocurilor din perioada comunistă. Cu alte cuvinte,este o soluţie din care toată lumea aravea de câştigat”, a declaratVochiţoiu.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Planul lui Haralambie Vochiţoiu vizează scăderea facturilor pentrulocuitorii Văii Jiului: termoizolarea blocurilor şi ieftinirea apei

Toate cele 20 de proiecte dehotărâre au trecut, dar nutoate fără comentarii. Dupăcum ne aşteptam, cele maimulte comentarii şi o opoziţiefantastică au făcut consilieriipesedişti, faţă de tichetele so-ciale care se vor acorda uneicategorii sociale anume.

Chiar cu o zi înainte, doamna Cristina

Mraz, şeful SPLAS, ne explica despre fap-

tul că sunt pensionari cu venituri puţin

peste 400 de lei, 405 lei sau 412 lei, de

exemplu, care, din cauza acestor depăşiri

insignifiante de plafon, nu pot să benefi-

cieze de alimentele de la UE. Ei întreabă

mereu de ce ei sunt dezavantajaţi, pentru că

diferenţa de venit este foarte mică.

„Dacă tot vin oamenii aceştia şi întreabă de

ce nu primesc şi ei ali-

mente, m-am gândit că

ar fi bine să le dăm

tichetele sociale ce

ne-au rămas din cele

împărţite de Paşti.

Acestea expiră în 31

decembrie. Am propus

la primărie şi acum

vedem ce se decide în

consiliul local”, ne-a

spus miercuri Cristina

Mraz. Care ieri a fost

prezentă în şedinţă

pentru a răspunde în-

trebărilor consilierilor

referitor la această

propunere. Şi să te ţii,

că întrebări au fost...

Ridicole toate.

Este evident, consilierii PSD (nu USL, doar

cei PSD) suferă de mania persecuţiei. Când

a venit vorba de acordarea celor 800 de

tichete sociale pensionarilor petroşeneni cu

pensii cuprinse între 401 şi 500 de lei,

pesediştii, în dispreţ faţă de persoanele în

cauză, au strigat imediat: „este campanie

mascată!”. De Paşti, atunci când pesediştii

au fost de acord cu acest proiect, s-au oferit

5.500 de tichete sociale pentru categoriile

sociale defavorizate. Din care doar 4.700

au fost ridicate, restul, cu toate că şi-au

aşteptat beneficiari, nu au fost ridicate.

Cum la împărţirea alimentelor de la UE

beneficiari sunt şi pensionarii, dar doar cei

care au pensii până în 400 de lei, sunt mulţi

bătrâni care solicită şi ei alimente. Cum

cererea din partea acestei categorii este

mare, Cristina Mraz s-a gândit să fie acor-

date aceste tichete pensionarilor cu pensii

între 401 şi 500 de lei, pentru că ei nu au

dreptul la aceste alimente, şi oricum

tichetele vor expira.

Costel Postolache şi Ioan Rus au ripostat

spunând că este vorba de campanie elec-

torală mascată. Aceeaşi placă stricată.

Liberalii, din acelaşi USL, nu au înţeles

indignarea celor de la PSD. Vrând probabil

să arate că PSD-ului petroşenean chiar nu-i

pasă de situaţia pensionarilor, Postolache a

formulat imediat un amendament, prin care

se specifica distribuţia tichetelor după 11

decembrie. Cam târziu, totuşi, pentru că

sunt 800 de oameni care trebuie informaţi,

aduşi la SPLAS să semneze, să preia

tichetele şi să-şi cumpere de 50 de lei mân-

care. Costel Postolache ar trebui să ştie că

nu este ca la sindicate…

Pesediştii au pus-o pe Cristina Mraz pe

drumuri să vină cu un tichet-model, să se

asigure probabil că pe el nu apare numele

de Iacob-Ridzi, şi cu listele magazinelor de

la care se pot face cumpărături, care sunt,

de asemenea, vreo 80, de fapt toate cele

care au afişată la intrare sigla respectivă.

Restul consilierilor, după ce au explicat că

este vorba doar de o propunere socială, ce

nu are legătură cu campania şi că, în

general, deciziile din consiliul local nu au

legătură cu campania, amendamentul lui

Postolache a fost respins şi s-a votat, cu 12

voturi pentru, proiectul în forma iniţială.

Aşadar, pensionarii cu pensii între 401 şi

500 de lei pot beneficia de tichete sociale,

cu care pot cumpăra alimente în valoarea

de 50 de lei.

Alina PIPAN

Petroşani. Ieri a avut loc ultima şedinţă de consiliu până după campanie

Din nou, pesediştii au făcut show de show� Pesediştii au încercat să mai ţină în foame pensionarii o lună

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 20124 SPORT

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un

număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile

organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu

Telefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623

e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

După cum am mai relatat,problemele financiare suntdublate la Jiul Petroşani denecazurile medicale ale jucătorilor, mai mulţi dintreveteranii echipei fiind foartedes accidentaţi şi lipsind de lameciuri.

„Din păcate, jucătorii care sunt mai în vârstă

sunt predispuşi accidentărilor, de aceea am

mers mai mult pe mâna tinerilor, în ultima

vreme. Hotoboc are mâna ruptă şi să zicem că

Bâlbă şi Mircea Gheorghe sunt şi ei accidentaţi”,

a declarat preşedintele clubului Jiul Petroşani,

George Boboc.

Drept urmare, Jiul nu va putea conta pe servici-

ile acestora în partida de astăzi.

„Mergem înainte, nu avem ce face, trebuie să ne

revenim. Nu asta este adevărata noastră faţă”, a

mai spus Boboc.

Jiul se află în momentul de faţă pe un ruşinos loc

11 din totalul de 13 echipe ale seriei a V-a a

Ligii a III-a, având de luptat pentru evitarea

retrogradării.

Fotbal. Liga a IV-a

Mâine sejoacă şi înjudeţeanăSâmbătă, de la ora 11:00,sunt programate şi meciuri în Liga a IV-a judeţeană.

Jiul Petroşani şi Inter Petrila vor juca

acasă cu Gloria Geoagiu, respectiv

CFR Simeria. CS Vulcan se va deplasa

la Ghelari în vreme ce Hercules Lupeni

va juca la Aurul Brad.

Dar iată etapa completă:

Râu de Mori - CS Minerul Uricani

Şoimul Băiţa - CS „U” Petroşani

Jiul Petroşani - Gloria Geoagiu

Aurul Brad - Hercules Lupeni

Dacia Orăştie - CSO Retezatul Haţeg

Victoria Călan - Metalul Crişcior

Aurul Certej - Zarandul Crişcior

Inter Petrila - CFR Simeria

CS Ghelari - CS Vulcan.

Rugbiştii de la ŞtiinţaPetroşani trebuie susţinuţipentru că sâmbătă vor aveacel mai dificil şi cel mai atractiv adversar posibil înetapa optimilor de finală aleCupei României, întrucât vorîntâlni noua campioană, RCM Timişoara.

Meciul se va disputa mâine, 10

noiembrie, de la ora 10:00, pe Sta-

dionul „Ştiinţa” din Dealul Institutu-

lui din Petroşani. La formaţia de pe

Bega evoluează şi fostul jucător al

„studenţilor”, Gigi Militaru.

Partida va fi cu siguranţă una intere-

santă, întrucât principalele ingredi-

ente vor fi ambiţia gazdelor şi

reputaţia şi valoarea oaspeţilor.

Ultimul meci din acest an al echipei de popice seniori a

clubului Inter Petrila se va juca sâmbătă, de la ora 10:00,

la sala de popice din Petrila, în compania vicecampioanei

CFR Iaşi.

„Este ultimul meci al turului, pe care îl vom termina pe locul

patru, mulţumitor, având în vedere faptul că am aruncat în

luptă numai juniori”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.

Astăzi, de la ora 14:00, la Petroşani

Jiul va da piept cu FCM Turda

Rugby

Veniţi mâine la meci la Ştiinţa!

Popice. Mâine, la Petrila,

Ultimul meci, la seniori

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani îndata de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Start la

CampionatulNaţional deNataţieVedete ale nataţiei româneşti, trei sportivi

hunedoreni şi alţi peste 250 de înotători de la 30 de

cluburi din ţară intră la apă în bazinul de la

Hunedoara pentru a cuceri medaliile ediţiei 2012

a Campionatului Naţional în bazin scurt

(25 de metri), rezervat seniorilor şi juniorilor I.

Competiţia a început ieri şi se va încheia duminică,

fiind pentru al nouălea an consecutiv găzduită de

Hunedoara.

Onoarea gazdelor va fi apărată în această competiţie

de trei înotători juniori I de la CSŞ Hunedoara.

Adelina Buzdugan va luat startul în şase probe, iar

Cristian Rizan şi Alexandru Ancuţa vor concura în

câte opt. Obiectivul lor este obţinerea a minimum

patru medalii. Competiţia se va încheia duminică

seară. În cele patru zile de concurs, dimineaţa, de la

ora 10.00 la 12.00, se vor desfăşura seriile prelimi -

nare, iar după-masa, de la ora 17.00 la 19.00, vor avea

loc finalele. Intrarea publicului este liberă. „Aşteptăm

cât mai mulţi hunedoreni cu familiile şi copiii, pentru

a participa la această sărbătoare a sportului şi a oraşu-

lui nostru”, a declarat Dan Colesniuc, administratorul

Bazinului de înot din Hunedoara.

Atât echipa de ju-nioare I (17-18 ani)a CSŞ Petroşani, câtşi cea a celor de laCSŞ Hunedoara auîncheiat turul CampionatuluiNaţional cu un eşec.Petroşenenceleantrenate de EdithMileti au pierdut laTimişoara, iar hunedorencele laSlatina.

Pentru că handbalistele au

pierdut cu scorul 36-26, în

faţa celor de la LPS Banatul, CSŞ

Petroşani n-a putut încheia turul pe

plus. Principala marcatoare a

Petroşaniului a fost Andrada Radu, cu

10 reuşite, urmată în top de Alina

Cassian (6) şi Laura Hârtop (4). Eşecul

din Banat a fost al treilea în acest sezon

pentru CSŞ, care termină anul pe trei,

cu opt puncte acumulate. Tot cu un

eşec a încheiat anul şi CSŞ Hunedoara,

pierzând, clar, 41-22 (19-13), pe

terenul ocupantei locului doi, înfrân-

gere după care hunedorencele au căzut

pe cinci în grupă cu patru puncte.

Cele două cluburi

din judeţ vor

intra din nou

într-un joc oficial

pe 9 februarie

2013, când se vor

duela între ele, la

Petroşani.

La junioareIII stăm maibineDupă 10 partide,

CSŞ Hunedoara se

află pe locul doi în

ierarhia grupei H,

cu 8 succese şi cu

doar două

înfrângeri, iar

CSŞ Petroşani este pe locul patru, cu 4

victorii şi 6 eşecuri.

Următorul turneu, ultimul din acest an,

este programat să se dispute la

Petroşani în perioada 14-16 decembrie.

Finalul săptămânii aduce la Hunedoara

al doilea turneu din competiţia

junioarelor II, acolo unde se

duelează două echipe al

CSŞ-ului, SCM Deva, CSŞ

Petroşani şi CSŞ Sibiu.

Asociaţia Suporterilor Corvinişti şi fanii

din gruparea „Peluza Nord” rămân

fideli liderei FC Hunedoara şi după

semieşecul de pe teren propriu cu

Şoimii Pâncota.

Suporterii celor două organizaţii au

făcut eforturi financiare pentru a fi ală-

turi de favoriţii lor şi la meciul din de-

plasare cu ocupanta locului doi, Unirea

Dej, programat azi şi considerat cel mai

dificil din turul campionatului.

„Asociaţia Suporterilor Corvinişti a reuşit

obţinerea sponsorizării necesare pentru

contractarea unui microbuz de 20 de locuri

în vederea deplasării fanilor la meciul de

la Dej, dintre Unirea şi FC Hunedoara.

Acest microbuz va asigura transportul gra-

tuit pentru cei care doresc să îşi susţină

echipa în cel mai important meci al turului

de campionat. Membrii grupării PeluzaNord Hunedoara nu vor călători cu mijlo -

cul de transport asigurat prin sponsorizarea

menţionată, ci se vor deplasa cu un micro -

buz închiriat din banii lor. Plecarea ambe-

lor grupuri se va face în mod organizat,

mâine (vineri - n.r.), la orele 8.00 din

spatele tribunei mari a stadionuluiMichaelKlein”, se arată într-un comunicat al Aso-

ciaţiei Suporterilor Corvinişti. „N-o să

avem parte de un meci uşor la Dej, dar

mergem, ca şi până acum, să câştigăm şi să

mai punem alte trei puncte între noi şi ei.

Sunt convins că putem demonstra tuturor

că merităm să promovăm”, a spus Opric.

Întâlnirea dintre Unirea Dej şi FC

Hunedoara contează pentru etapa a XI-a şi

se va desfăşura astăzi, de la ora 14.00.

Unii au

Suporteri de fală

Handbal. Junioare I

Au încheiat turul cu un eşec

În numărul trecut al cotidianului nostru vorbeamdespre gardarea de laCoroeşti şi despre cumgarnitura de cărbunirămâne în gară, nepăzită,ore întregi. Prilej fantasticpentru ca hoţii de cărbunesă-şi facă treaba. PoliţiaAninoasa dă sancţiuni,amenzi, dar nu şi-a făcutpost permanent la staţia Iscroni. Nici Poliţia TF nupoate să stea în perma-nenţă acolo. Atunci, care-isoluţia? Îl lăsăm să ne furecu totul?

Ieri noapte, o garnitură de la Coroeşti a

garat din nou la Iscroni, aşteptând să fie

preluată. După procesul de predare-primi -

re, cărbunele a intrat, practic, în paza a doi

ceferişti. Nu au garat bine garnitura, că

hoţii s-au şi apucat de furat. Azi dimineaţă

staţia de la Iscroni era plină ochi de hoţi

care sortau cărbunele descărcat şi-l puneau

în saci. Erau pe linie cu căruţele, cu căru-

cioarele, cu copiii şi câinii după ei. Anga-

jaţilor de la staţie le era şi frică să iasă

între linii. Pentru a-i surprinde pe hoţi, am

ajuns la faţa locului anunţaţi de o persoană

anonimă, alături de colegii de la Kapital

TV şi Antena 3. Aceştia nu au reacţionat

deloc bine la vederea presei şi au aţâţat

câinii, unul dintre colegi fiind muşcat de

picior.

În cele din urmă au venit la faţa locului şi

Poliţia Aninoasa şi Poliţia TF. La venirea

acestora, locul s-a eliberat imediat de hoţi,

rămânând sacii cu cărbune care, în prin-

cipiu, nu sunt revendicaţi de nimeni. Nu

mai sunt ai Coroeştiului, nu sunt nici ai so-

cietăţii care a făcut comanda pentru ei.

Sunt, de fapt, pierderile CFR.

Trecând peste linie, la colonia de barăci

din Iscroni, familiile de romi stăteau

strânse laolaltă, în uşa caselor murdare.

Peste tot în jurul caselor, pe lângă gunoi,

este şi mult cărbune depozitat, ascuns sub

covoare şi cârpe. Dar aceştia nu fură doar

pentru ei, majoritatea sacilor sunt vânduţi

în Gorj, prin intermediari. „Dacă nu avem

din ce să trăim? Să ne dea de lucru, că nu

avem ce face, asta este. Doar nu o să ne

lase să murim de foame. Să găsească ei o

soluţie!”, spunea o femeie.

Auzind de scandalul de la linii, prefectul

Sorin Vasilescu l-a sunat pe primarul

Nicolae Dunca să vadă ce se petrece acolo.

Ce să se petreacă, iaca niscai furturi.

Sunt la ordinea zilei, asta este marea

problemă, furtul este deja tolerat de au-

torităţi. Trebuie să se găsească soluţii. Că

doar de aceea avem premier şi prefect

social-democrat…

Alina PIPAN

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Zeci, sute de sancţiuni, niciun rezultat

La Aninoasa nimic nu se pierde... Totul se fură� Hoţii sunt agresivi şi ameninţători

CMYK

7DEZVĂLUIRIZiarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

În timp ce persoane bine intenţionate auprimit cu bucurie vestea că, în sfârşit, încurând vor putea concesiona un locşorde cabană în Pasul Vâlcan, cineva maişmecher încearcă să intre în legalitate cuun petic de pământ de pe un teren carenici vorbă să fie scos vreodată la conce-sionare.

Luna viitoare,pe 13, se face exact un an de când am

fost un Pasul Vâlcan, ca să mă

conving de veridicitatea zvonurilor

care se auzeau în oraş. Cum că, la

cincizeci de metri de staţia de în-

toarcere a telegondolei, domnul

Gheorghe Victor Roman, administra-

torul SC Alpin Construct SRL, îşi

trage ilegal o căbănuţă. Un chioşc la care să se vândă

ceaiuri, gustări, băuturi fierbinţi. Fireşte că era aşa cum

vuia în tot Vulcanul. Chioşcul cu pricina era construit pe

un teren public al municipiului Vulcan.

Respectivuladministrator, cu de la sine putere şi, probabil, simţind

propta pe care o avea şi încă o mai are la primărie, a

purces la ridicarea construcţiei fără a avea concesionat

terenul pe care îl ocupă chioşcul şi fără autorizaţia de con-

struire absolut necesară în acest caz. Ştiţi ce mi-a spus

domnul Gheorghe Victor Roman, la telefon, când l-am în-

trebat de sănătatea construcţiei? La început nu a recunos-

cut, a zis că nu-i a lui. Apoi a dat de găselniţă: "E o

construcţie provizorie şi demontabilă pentru care nu este

nevoie de autorizaţie de construire".

I-auzi, mandeo! Păi, dacă ar fi aşa, orice nebun şi-ar trage un coteţ de lemn

în mijlocul bulevardului, iar când cei de la Urbanism s-ar

lega de el ar invoca faptul că e o construcţie provizorie şi

demontabilă. Adică ia coteţul în spate, ca melcul, şi-l

mută-n altă parte. Numai că, în lege, nu există aşa ceva.

Pentru orice fel de construcţie este necesară autorizaţie de

construire. Punct. Or, desigur, nu se poate ca domnul

Gheorghe Victor Roman să nu fi ştiut asta. Numai că dum-

nealui, închipuindu-şi că respiră aerul de deasupra legilor

acestei ţări, nu şi-a mai bătut capul cu chestii minore cum

ar fi obţinerea concesiunii şi a autorizaţiei de construire şi

s-a bazat el pe ceva. Pe ce anume? Pe pilele de la primărie,

normal.

A trecut un an de atunci,iar autorităţile nu au ridicat un deget pen-

tru ceea ce ar fi trebuit să facă. Să-l tragă

pe Gheorghe Victor Roman de barbă şi să-l

pună să demoleze chioşcul ridicat abuziv.

Sau, dacă nu, să-l demoleze cei de la Ur-

banism. Chioşcul a rămas la locul lui, am-

plasat abuziv, bine mersi, pe domeniul

public, ca semn al faptului că cineva

sfidează cu bună ştiinţă Legea nr. 50/1991, pe care, iată, a

reuşit s-o defecteze.

Partea interesantă şi distractivă vine de aici încolo. La sfârşitul şedinţei de

consiliu local din septembrie, atunci când primarul

Gheorghe Ile dă citire diferitelor cereri şi solicitări, pe

care, apoi, le împarte comisiilor de specialitate, i-a venit

rândul unei cereri depuse de SC Alpin Construct SRL,

semnată, desigur, de administratorul Roman Victor

Gheorghe. Ce doreşte dumnealui? V-aţi prins! Doreşte

concesionarea a 15 mp de teren lângă staţia de întoarcere a

telegondolei, în vederea construirii... a ceva care e deja

construit şi stă acolo, în ilegalitate, de peste un an de zile.

La şedinţa de consiliulocal din octombrie nu a apărut niciun proiect de hotărâre

pe tema asta. Doar că l-am văzut pe un consilier local

agitându-se şi întrebând ce mai e cu cererea SC Alpin Con-

struct SRL? Este posibil ca proiectul să apară în şedinţa

din luna asta. Şi la fel de posibil, dacă nu mai mult ca

sigur, este ca solicitantul să se vadă cu concesiunea aceea

de teren. Aceasta - şi sunt foarte curios - fără ca vreun con-

silier local să atragă atenţia că, în acest fel, se legalizează

un abuz şi o ilegalitate care dăinuiesc, lângă staţia de în-

toarcere a telegondolei, de mai bine de un an.

Ia să fi încercat altcineva din Vulcan o experienţă similară celei făcute de

proiectantul de curte Roman Victor Gheorghe. Tot cineva

care să fi vrut un chioşculeţ, o căsuţă de vacanţă, acolo. Un

om simplu, care-i bun doar la patru ani, când îşi depune

votul. Ar fi avut el şanse de izbândă? Aş, da’ de unde.

Dacă nu în a treia zi, în a patra precis urca în Pasul Vâlcan

utilajul de la primărie şi-i punea la pământ coşmelia...

Gheorghe OLTEANU

Ioan Rus vrea ca USL şi USPSă se delimiteze bine înConsiliul Local Petroşani

Consilierul USL Ioan Rus a avut o

cerinţă aparte în şedinţa de ieri, una pe

care până acum nu am mai auzit-o:

consilierii USL să stea toţi pe aceeaşi

parte la şedinţele de consiliu, şi cei de la

USP pe cealaltă, să se vadă clar care

din ce formaţiune provine.

Probabil propunerea a venit după ce

consilierii PSD au observat că nu sunt

susţinuţi de colegii liberali sută la sută în

opoziţia pe care o fac în consiliul local,

consilierii fiind aşezaţi la masa consiliului

în mod diferit, amestecat. După cum ştiţi,

mulţi dintre ei sunt la al doilea sau la al

treilea mandat în consiliul local. Aşadar,

au rămas pe un scaun anume la masa de

şedinţe, iar propunerea PSD li s-a părut

absolut ciudată.

Florin Mârza, care acum candidează şi la

funcţia de senator, a spus că el nu-şi

schimbă locul de dragul acestui capriciu.

„Eu aici voi sta mereu, nu-mi schimb

locul, plec de pe acest loc doar dacă ajung

senator, ceea ce cred că nu vă doriţi”, a

glumit consilierul pedelist.

Alina PIPAN

La Vulcan

Un abuz şi o ilegalitate se pregătesc pentru legalizare

8 DIVERSE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Adresată: Doamnei Mariana Câmpeanu, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei SocialeDe către: Monica IACOB-RIDZI, deputat independent de HunedoaraObiectul întrebării: acordareafacilităţilor pensionarilorminieri din Valea Jiului prin intermediul MinisteruluiMuncii, Familiei şi ProtecţieiSociale

Stimată Doamnă Ministru,

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 670/1990

privind drepturile de care beneficiază per-

sonalul din cadrul Companiei Naţionale a

Huilei Petroşani, drepturile acordate pen-

sionarilor se suportă de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Economiei,

Comerţului şi Mediului de Afaceri.

La data de 27 august 2012 reprezentanţii

Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului Petroşani

v-au adresat solicitarea potrivit căreia vă propuneau iniţierea unei

hotărâri de guvern care să vină în ajutorul beneficiarilor şi care să

reglementeze acordarea facilităţilor conferite prin intermediul

ministerului pe care îl conduceţi.

Având în vedere categoria beneficiarilor HG 670/1990,

considerăm că luarea unei asemenea măsuri ar conduce la o

situaţie corectă – aflarea pensionarilor sub tutela exclusivă a

Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm, doamnă ministru, să ne

comunicaţi următoarele:

- Aveţi în vedere emiterea

unei hotărâri de guvern în

cursul lunii viitoare care

să reglementeze cele so-

licitate şi să consfinţească

promisiunea făcută celor

interesaţi?

Vă solicităm, totodată, să

aveţi în vedere acest

demers cu maximă

prioritate.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie,

Monica IACOB-RIDZIDeputat independent

de Hunedoara

Locomotiva din Piaţa Victoria,

La un pas de a devenirealitateSe împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea DepouluiCFR. Primăria şi Consiliul Local Petroşani vor săpuncteze prin amenajarea, la intrarea înPetroşani, pe partea dreaptă, undeva lângăpasarela de la gară, o locomotivă veche, acumpiesă de muzeu. Locul a fost deja amenajat pentruacest amplasament.

Prima linie ferată din Transilvania a fost dată în folosinţă în 1868 pe

traseul Arad-Alba Iulia, iar în 1870 s-a inaugurat linia ferată Petroşani-

Simeria, ceea ce denotă că atunci Petroşaniul era în plin avânt economic.

Pentru a onora cei 100 de ani de istorie de la înfiinţarea Depoului CFR

Petroşani, se va organiza un eveniment festiv, ocazie cu care va fi

amplasată, pe scuarul din Piaţa Victoriei pe partea dreaptă, o locomotivă

pe aburi, cu 100 de ani vechime, recondiţionată, ce va fi adusă de la

Subcetate. Pentru a pune în practică proiectul s-au alocat din bugetul

local 6.000 de lei.

Alina PIPAN

Născut la Sărmaş (jud. Mureş), Sorin Misirianţu,

regizorul care aduce spectacolul „Ménage à Trois”

la Petroşani, este, de fapt, 3 în 1: actor, regizor,

scenarist.

Ca actor, a jucat în filme ca: „Neînvinsă-i

dragostea”, „Un acoperiş deasupra capului” sau

„Despre oameni şi melci”.

Piesa de teatru care se va juca sâmbătă, 10 noiem-

brie, ora 18, „Ménage à Trois”

de Neil Simon, este adaptată

zilelor noastre şi a avut mare

succes la nivel naţional.

Viitorul sună bineViitorul nostru sunt copiii

noştri. Dacă nu le oferim şansa de a vedea şi alte

lucruri care-i pot dezvolta şi modela ca oameni,

viitorul e... mort.

Faptul că Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” pune în

scenă piese pentru copii este un lucru benefic pen-

tru ei. Dar depinde de cei maturi să-i aducă... Aveţi

ocazia să vă aduceţi copiii la teatru duminică, 11

noiembrie, ora 12, la premiera „Mary Poppins”.

„Mary Poppins, adusă de vântul dinspre răsărit

ţinând într-o mână umbrela iar în cealaltă geanta

din material de covor, aşa cum spuneau copiii, intră

în casa unde Jane, Michael şi gemenii John şi

Barbara o aşteptau cu nerăbdare. Noua bonă fiind

mai severă cu Jane şi Michael, aceştia credeau că

nu se vor distra, dar s-au înşelat deoarece zilele ce

urmau să le petreacă cu Mary Poppins

aveau să fie de vis. Purtaţi de imaginaţie, au

păşit într-o lume magică unde puteau sta în

aer pe un scaun servind ceaiul şi se distrau

de vaca dansatoare şi de alte întâmplări. Dar

soseşte şi ziua când vântul dinspre apus îşi

face simţită prezenţa, iar Mary Poppins

pleacă fără să-şi ia rămas bun. Copiii o strigă pe

geam cu disperare, dar glasul mamei îi face să se

retragă în camera, acolo unde Jane găseşte un

cadou pentru ea”, spune Adrian Găzdaru, regizorul

spectacolului pentru copii „Mary Poppins”.

Oana TUŢU,secretar literar la Teatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu” Petroşani

Oamenii din spatele cortinei

Parlamentul RomânieiCamera Deputaţilor

Î N T R E B A R E

Despre însămânţări

Un cal şi-o iapă - tânără pereche -

Întorşi, epuizaţi, de la arat,

Stăteau de vorbă, lângă şura veche:

„Să-ţi spun, iubite, ce s-a întâmplat!

Stăpâna, în grădina de acasă,

A vrut să pună-un strat de pătrunjei

Şi-a presărat, frumos, sămânţă-aleasă,

Primită-n plic, de la vecinul ei.

Dar, după zece zile, în grădină,

În loc de pătrunjel, crescu mărar.

Desigur că sămânţa e de vină,

Ce semeni, iese la iveală, clar!”

Şi calul uluit privea ceacâr,

În timp ce asculta povestea spusă

De iapa ce-i născuse un… catâr.

Morala care-i? Poate fi dedusă!...

Şoarecele de bibliotecă - şcolar în clasa pregătitoare

Un şoricel de şase ani avea

Dorinţa, de altminteri, cam zevzecă,

De-a roade-o carte, un caiet, ceva,

Ca toţi din rasa „de bibliotecă”.

I-au cumpărat părinţii lui de toate:

Caiete, uniformă, toc, cerneală,

Ba chiar şi un ghiozdan modern, în rate,

Şi l-au înscris, destul de greu, la şcoală,

În clasa „zero”, care-i pregăteşte

Să-nveţe scris-cititul, peste-un an.

Acolo-n sală, totul străluceşte,

Din pardoseală, până la tavan.

Dar nu cumva să credeţi că Guvernul

A alocat vreun ban, la pavoazare!

N-a dat nimic, aşa că tot infernul

A fost pe capul doamnei profesoare.

Au dat băncuţe noi, în sala goală,

Dar niciun ban de auxiliare,

Uitând că nu se poate face şcoală

Utilizând nimicul din dotare.

Nu-i nicio jucărie-n ludotecă,

Nu-s fişe, planşe, consumabile,

Şi nicio carte în bibliotecă,

Deşi sunt, clar, indispensabile.

Aşa că şoarecii au cumpărat,

De toate, fără a scrâşni din dinţi,

Iar investiţia i-a transformat

În sponsori veritabili pe părinţi.

Morala nu-i un simplu chiţăit

Şi bine-ar fi să fie auzită:

Că-nvăţământul nostru-i gratuit,E doar aşa… o ştire gratuită!

Pisica pribeagă

O pisică dintre cele

Care au vânat o viaţă,

Cum veniră vremuri grele,

A-ncercat să facă faţă,

Dar, de-atâta sărăcie,

Puse coada pe

spinare

Şi porni în pribegie,

Să muncească-n

lumea mare.

Petrecând vreo

patru ani

Cu gorile,

cimpanzei,

Babuini, urangutani,

S-a trezit grăind

ca ei.

Nu vorbea în

„pisicească”

Doar din fandoseală

sau

Chiar uitase să

rostească

Până şi maternul

„miau”?

Cert e că, venind

acasă,

La părinţi şi la copii,

Stând cu-ai săi, cei

dragi, la masă,

Începu a povesti.

Încercă să spună ea

Despre viaţa-i

actuală,

Dar degeaba, că era

Totul… o

maimuţăreală.

De pe gard, o mâţă

care

Auzi cum se

prosteşte,

Se miră, nevoie

mare,

Şi-o certă,

prieteneşte:

„Mult e dulce şi frumoasă

Limba mamei, ce-o vorbim,

Însă, când plecăm de-acasă,

Bine-ar fi să n-o stâlcim!”

Morala:Un cuvânt urât, frumos,

Ori o vorbă bună, rea,

Sună mai melodios,

De-s rostite-n limba ta!

9UMOR ÎN HA... MAJORZiarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

Ioan Rus, candidatul USL pentru

Camera Deputaţilor, pe colegiul

Petrila-Petroşani-Aninoasa, crede

cu tărie că parlamentarii aleşi de

cetăţenii Văii Jiului pot contribui

substanţial la dezvoltarea zonei

prin susţinerea proiectelor

venite din partea primăriilor,

Consiliului Judeţean, dar şi

din partea societăţii civile.

”Legile care privesc direct

locuitorii Văii Jiului pot fi

îmbunătăţite prin crearea unui

front comun a parlamentarilor

aleşi, cu scopul rezolvării

problemelor care afectează

grav sistemul de sănătate,

învăţământul, sistemul de

pensii, încadrarea tinerilor în

muncă, economia în general

şi mineritul în special.

Mineritul, atât cât a mai

rămas din el, trebuie consolidat!

Legile pot fi schimbate, cu

susţinerea largă a cetăţenilor şi a

specialiştilor.

Dacă există voinţa politică, şi acum

această voinţă este vădită, la care

să se adauge unitatea şi perseve -

renţa parlamentarilor din Valea

Jiului, multe se pot rezolva, zona

noastră se poate dezvolta gradual,

iar pe termen scurt locuitorii vor

resimţi o schimbare în bine prin

aplicarea programului de

guvernare al USL.

Preşedintele Consiliului Judeţean

Hunedoara a declarat, la Petroşani,

că dacă parlamentarii USL nu ar fi

făcut lobby la ministere Valea

Jiului nu ar fi

primit finanţare pentru proiectele

iniţiate, cele mai recente fiind dru-

mul către Straja, Pasul Vâlcan,

Parâng şi drumul Petroşani -

Voineasa. Deci, este falsă ideea că

parlamentarii fac doar legi şi ”nu

pot repara străzi”.

Scopul meu, ca viitor depu-

tat, este acela de a susţine

continuarea proiectelor

începute şi promovarea

altora noi, la Petroşani.

Aninoasa ocupă un loc

aparte în viitoarele demer-

suri la nivel înalt, alături de

echipa USL. Oraşul trebuie

salvat de la degradarea

accentuată!

Petrila trebuie să-şi continue

proiectele începute şi să

valorificăm zona din punct

de vedere turistic.

Susţin cu tărie dezvoltarea socie -

tăţii civile în toate localităţile

Văii Jiului, precum Societatea

Cultura lă Condiţia Română, sau

Asociaţia Culturală ”Les amis de la

France” din Petrila, care au atras

atenţia la nivel

naţional şi inter-

naţional asupra

valorilor locului

şi prin ideile

lansate pentru

salvarea lor.

Reuşitele sunt

garantate în de-

mersurile unui

deputat care au

la bază asemenea

forţă şi asemenea

oameni. Împre-

ună putem

învinge!”

Trebuie întregită echipa pentrususţinerea Văii Jiului!!

Astăzi, miting de debutelectoralVineri, începând cu ora 17:00, la Petroşani,va avea loc marşul de debut al campanieielectorale, organizat de USL Petroşani, cuparticiparea reprezentanţilor din toate localităţile Văii Jiului. Traseul va fi Aeroport-Piaţa Mică, până la Colegiul ”Mihai Eminescu”. Cerem scuze participanţilor aflaţi în traficpentru cele două ore de îngreunare a circulaţiei rutiere.

Biroul comunicare al USL Petroşani

”Valea Jiului şi-a scris istoria cu sângeleminerilor şi trebuie să ocupe locul deonoare al eroilor! Pentru a recâştiga acestloc, trebuie să întregim echipa USL pentrua putea avea forţa de a schimba VIAŢA înValea Jiului !

Haideţi alături de cei 7,4 milioane deromâni! Împreună putem avea o viaţă maibună, copiii noştri să nu mai plece înpribegie, românii să nu mai fie umiliţi şicondamnaţi la sărăcie!!”

– Ioan Rus, candidat pentru Camera Deputaţilor.

Nişte... fabulaţiiNu demult, povesteam despre Festivalul Naţional de Umor„Ion Cănăvoiu”, desfăşurat la Târgu-Jiu, unde, la secţiunea„Fabulă”, am obţinut premiul al II-lea. Prima fabulă critică unviciu vechi de când lumea, iar celelalte două au drept sursede inspiraţie problemele cu care se confruntă învăţământulromânesc şi uitarea limbii materne de către cei care pleacă lamuncă în străinătate. Aşadar, orice asemănare cu lumea oamenilor… nu este întâmplătoare!

Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 201210 SĂNĂTATE

www.zvj.ro

Cu paşi repezi se apropie Postul Crăciunului. Cei caredoresc să ţină post au la dispoziţie o gamă variată dehrană. Pateuri vegetale de tot felul, lapte de soia, şniţelde soia, ba chiar şi cârnaţi de soia, margarine vegetale şicâte şi mai câte pe rafturile magazinelor, supermarke-turilor şi hipermarketurilor. Reclamele îndeamnă con-sumatorii să cumpere aceste produse fără teamă, însensul că sunt numai bune de mâncat, proaspete şi deli-cioase. Ce ascund reclamele, care e rolul aditivilor dinaceste produse ce bombardează magazinele vădezvăluim mai jos, cu ajutorul dr. Gheorghe Cristea,medic veterinar coordonator din cadrul CircumscripţieiSanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Petroşani şiVulcan.

Reclamele la produsele de post or fi saunu adevărate?Din doi timpi şi trei mişcări, dr. Cristea - o adevărată enci-

clopedie în materie de produse alimentare, substanţe chimi -

ce şi reacţii care se produc în organismul uman, semn de

studiu şi de experienţă - ne-a oferit lămuriri despre mân-

carea de post pe care o găsim în magazine, la cutii sau în

borcane.

„Toate alimentele procesate cu aditivi alimentari sunt peri -

culoase pentru sănătatea omului”, spune cu un calm

desăvârşit medicul. Care ne spune că aceşti aditivi sunt de

multe feluri şi sunt folosiţi de producătorii alimentari pentru

gust, pentru mărirea termenului de valabilitate al pro-

duselor, pentru culoare şi pentru aspect.

„Nu vreau să supăr pe nimeni, nici pe producători, nici pe

comercianţi, dar aceste alimente cu aditivi alimentari tre-

buie consumate cu prudenţă şi, dacă se poate, cât mai puţin

sau deloc de copii şi persoanele în vârstă. Toate pateurile

vegetale, şniţelele din soia, margarinele şi aşa mai departe

sunt foarte dăunătoare pentru sănătate, în timp mediu, mai

ales dacă se consumă în cantităţi mari. Cel mai bine ar fi să

se mănânce în aceste posturi, dacă se poate, hrană vie, vege-

tală. Hrana vie dă viaţă, hrana moartă dă moarte şi nu o

spun eu, este un dicton antic, foarte adevărat şi realist şi

după mii de ani”.

Şi care ar fi această hrană vie, mai ales că azi nici produsele

ţărăneşti nu sunt prea curate, cu atât mai mult cele venite

din ţări precum Turcia, Olanda sau ţări din vestul Europei?

Legume, fructe şi verdeţuri Dr. Cristea este de părere că cele mai sănătoase produse

sunt legumele, fructele, verdeţurile şi seminţele de tot felul.

Chiar dacă nici aceste produse nu sunt întotdeauna „curate”,

sunt mult mai puţin periculoase decât alimentele procesate

cu aditivi alimentari.

„Cele mai sănătoase sunt produsele făcute în casă, de

fiecare dintre noi, după reţetele de altă dată ale bunicilor

noastre. Putem prepara noi lapte de soia, nu trebuie să-l

cumpărăm neapărat, putem face noi prăjituri de casă de

post, sau preparate de tot felul din seminţe. La fel şi sucuri

naturale, sucuri de tomate, paste pentru sosuri, sau

mâncăruri gătite din legume proaspete. Cartofii, fasolea,

varza, chiar şi cea murată (în cantităţi moderate din cauza

sării), conopida, vinetele şi alte legume de bază pot fi

preparate într-o mie de moduri. Totul e să se folosească la

aceste mâncăruri ulei de măsline sau de rapiţă - uleiuri

procesate la rece, sau de ce nu, uleiul de soia, care e mult

mai sănătos, dovedit ştiinţific, decât uleiul clasic de floarea

soarelui”, ne-a mai spus dr. Gheorghe Cristea.

Margarina - cel mai toxic aliment Dintre cele mai periculoase alimente este margarina. Deci,

atenţie la acest produs, chiar dacă face prăjituri bune, cum

susţin unele gospodine. Încercaţi să uitaţi de acest produs

cancerigen, dacă se poate, pentru că uitaţi ce ne spune spe-

cialistul în materie, dr. Cristea: „Margarina este cel mai rău

produs care apare pe piaţă. Are o concentraţie mare de

grăsimi hidrogenate, nocive pentru organism pentru că

modifică chimismul celulei la nivel de metabolism celular.

Asta înseamnă, tradus, că folosind margarină, mai ales în

cantităţi mari, ne autodistrugem, cancerul fiind cea mai

gravă boală care poate apărea în timp (…). Sunt anumiţi

aminoacizi pe care organismul îi ia pe cale naturală, din di-

verse produse agricole pe care le consumăm, dar când tin-

dem ca să luăm aceşti aminoacizi pe cale artificială, din

produse alimentare prelucrate, nu mai este în regulă.

Asemenea unui drog aceşti aminoacizi artificiali distrug

organismul uman”.

Şi pentru a susţine cele spuse mai sus, dr. Cristea ne oferă

un exemplu: „Acidul glutanic din alimente dă gustul plăcut

al acestora. El dă dependenţă şi omul ar mânca din ce în ce

mai mult acel produs. Mai ales copiii sunt expuşi total la

acest drog folosit în industria alimentară de azi. Acidul glu-

tanic acţionează asupra sistemului nervos, în primul rând,

provocând stări de stres, labilitate nervoasă, ba chiar şi stări

de epilepsie. Acidul glutanic este omniprezent, mai ales, în

mâncărurile de la fast-food-uri, dar îl întâlnim din plin şi la

preparatele din carne sau la brânzeturi, bineînţeles, sub di-

verse forme şi denumiri. În ultimul timp, cercetătorii au

demonstrat că acidul glutanic este unul dintre aditivii cei

mai periculoşi”.

Sucul galben - mai periculos ca suculmaro!Iar lucrurile descrise de dr. Cristea nu se opresc aici, aşa că

aveţi grijă ce mâncaţi dumneavoastră şi copii, dar şi ce beţi,

dacă ţineţi la sănătatea familiei!

„Un alt aditiv periculos, care poate provoca Alzhaimer, este

unul din grupa E-urilor 500, pe bază de aluminiu, folosin-

du-se ca şi colorant la prăjituri, dulciuri şi nu numai. Sili-

catul de aluminiu şi potasiu, sau E-555, un alt aditiv, folosit

în sare, lapte praf şi făină, creează mari probleme de sarcină

la femei, producând, din păcate, modificări genetice şi boala

Alzheimer. Foarte periculos este colorantul E-102, denumit

şi tartrazina, este vorba de colorantul galben din sucuri. Tar-

trazina este printre cele care, dacă depăşeşte doza maximă

de 0,75 mg/ kg, produce tulburări nervoase şi modificări ire-

versibile ale ficatului. Dacă se consumă 2 litri de un astfel

de produs galben, cum se mai întâmplă, se ingeră nici mai

mult, nici mai puţin decât 140 de grame de colorant. Ceea

ce înseamnă doza dublă pentru o persoană care cântăreşte

30 de kilograme şi mă gândesc aici la copiii care consumă

aşa ceva, de multe ori total nesupravegheaţi de părinţi (şi

chiar dacă ar fi supravegheaţi, de multe ori părintele, bunica

sau mătuşa nu ştie la ce risc se expune copilul consumând

chiar şi un litru din acest suc galben)”.

Iată deci, la ce riscuri ne expunem, de multe ori din neşti-

inţă, de alte ori din indiferenţă. Alimentaţia necorespunză-

toare, chiar şi atunci când postim, este toxică pentru

organism şi de aceea trebuie să ştim cum şi ce mâncăm.

Corneliu BRAN

Atenţie la ce mâncaţi în Postul Crăciunului!Alimentele de post „curate” şi pericolele care apar consumând alimentele procesate cu aditivi alimentari

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012 11PUBLICITATE

IMOBILIARE ANGAJĂRI

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cuexperienţă, cu domiciliustabil în Lupeni.

Relaţii la telefon:0769.299303

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător alcategoriilor C, E şi atestatele aferente.

Relaţii la telefon0769.299300

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în

casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând apartament 2 camere, blocF7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei,Vulcan.

Telefon 0737.580343

Vând teren zona Rusu, electrici-tate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.

Telefon 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.

Telefon: 0726.046735

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto)+ 600 mp teren, zona PeşteraBolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 43.000 euro.

Rel. la tel. 0724.571408

Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro.

Telefon 0722.138186

Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus Titanium, 1.6TDCI 109 cp cu toate dotările,anul 2008. Preţ 6700 euro.

Telefon +393279193894

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centralizată,stare foarte bună, un singur pro-prietar de nouă, recent adusă înţară.

Telefon 0765.459316

DIVERSE

Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

PIERDERI

CURSURI DE DANS SPORTIV!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şiadulţi!Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind laacelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara!Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi.Poţi participa la spectacole, concursuri!Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”!Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”)Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor)Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon:0766.301556

Vila Alpin din staţiuneaStraja Lupeni angajează:- cameriste- ospătari- ajutor bucătaripentru sezonul de iarnă2012-2013.

Relaţii la nr. de tel:0723.596059 - DUMITRAŞCU

MIHĂIŢĂ

Pierdut certificat de înregistrare al SC ProdCom Lunca SRL, CUIRO2669193, nr. înreg.ORC J20/2286/1992, cusediul în Petrila, str.Lunca, nr. 38, jud. Hunedoara şi certificateconstatatoare la sediulsocial şi la beneficiar. Se declară nule.

AUTO

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon0732.635071

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei

unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.Electronic Center - 0765 459 316Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Pierdut certificat de înregistrare al SC ForceMarket SRL, CUI16811114,J20/1472/2004 cu sediul în Petroşani, str. Aviatorilor, bl. 25A,ap. 47, jud. Hunedoara.Se declară nul.

www.zvj.ro

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Se pare că nu aveţi niciun mo-ment de răgaz. Sunteţi foarte ocu-pat, dar, graţie ingeniozităţii, reuşiţi

să realizaţi tot ce v-aţi propus. Par-tenerul de viaţă vă este alături.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aveţi noroc şi sunt şanse să de-păşiţi cu uşurinţă orice dificultate.Este o zi foarte bună pentru exame -

ne, lucrări artistice şi proiecte. Relaţi-ile sentimentale sunt foarte bune.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Sunteţi hotărât să porniţi o afa-cere, dar nu vă ajung banii. Cuimaginaţie şi creativate, aveţişanse să obţineţi suma necesară.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Puteţi să vă faceţi planuri deviitor şi să vă afirmaţi pe plan so-cial. Daţi dovadă de sensibilitate

şi vă simţiţi foarte bine în compa-nia prietenilor şi a persoanei iubite.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Dimineaţă sunteţi cam visător şieste posibil să neglijaţi problemeimportante. Ar fi bine să nu începeţi

activităţi noi, există riscul să luaţidecizii neinspirate. Gândiţi-vă bine înainte dea acţiona şi nu refuzaţi sprijinul familie!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Cei din jur vă apreciază creativi -tatea. Ar fi bine să o folosiţi pentrua vă rezolva problemele de servi-

ciu şi de afaceri. Spre seară, primiţi vizita unor prieteni de familie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu prea sunteţi comunicativ şiar fi bine să amânaţi întâlnirile deafaceri. Aveţi nevoie de relaxare.Dacă vi se oferă ocazia să mer-

geţi într-o vizită, nu staţi mult pe gânduri!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Aveţi o deosebită capacitate decomunicare şi rezolvaţi cu uşurin-ţă toate problemele. Partenerul deviaţă şi colegii vă apreciază ideile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Capacitatea creativă deosebităvă îndeamnă să începeţi o activi-tate nouă. Puteţi avea succes pe

plan intelectual şi sentimental.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Dimineaţa sunteţi mai sensibildecât de obicei şi s-ar putea săaveţi probleme în relaţiile cu antu-

rajul. Spre seară, ar fi bine să vădedicaţi unui hobby creativ.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Pot interveni schimbări impor-tante, care vă oferă o mulţime desatisfacţii. Activitatea intelectuală

şi creativitatea vă ajută să aveţisucces pe plan social. Sunteţi nevoit să văhotărâţi într-o relaţie sentimentală.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Sunteţi plin de optimism şi aveţio imaginaţie debordantă. Înclinaţiile artistice vă ajută să văafirmaţi în societate. Faceţi

cunoştinţă cu o persoană importantă, care va sprijină.

HOROSCOPHOROSCOP

După ce Ioan Rus a făcut uneleprecizări în Consiliul LocalPetroşani referitoare la procentulmic al redevenţei la salubritate,spunând că la Slatina se câştigămult mai mult în urma delegăriiacestui serviciu, primarul TiberiuIacob-Ridzi a dezminţit publiccele spuse de Rus. Asta l-a enervatpe consilierul Ioan Rus…

Care, în loc să-şi verifice informaţi-ile şi să-şi recunoască omisiunea, apreferat un drept la replică, prin careîl ataca pe primar şi-l acuza că a de-

clarat ca fals contractul de laSlatina, că PDL-ul se uită pesteumăr la şedinţele din consiliul localşi fură informaţii şi că el nu a spusîn consiliul local că redevenţa res -pectivă era pe 5 ani, nu pe an, cumîn mod intenţionat a dezinformatprimarul. Consilierul, care can-didează pentru funcţia de deputat,insinua că tocmai pentru că suntemîn campanie şi, iată, în campanie sefac lucruri murdare, se întâmplăaceste atacuri. Atunci a luat foc pri-marul care a organizat o conferinţăde presă, în care a prezentat imagi -nile din consiliul local în care IoanRus a venit cu exemplul din Slatina,menţionând că în altă parte intrăbani mai mulţi din delegarea acestuiserviciu, spunând că este vorba deredevenţa de 2,3 milioane de europe an. La această sumă ClaudiunCornea a tresărit evident cerând săvadă documentul. Consilierul Postolache i-a înmânat atunci foileconsilierul Cornea, ca să vadă cuochii lui. Se pare că Ioan Rus chiarumbla cu cioara vopsită, pentru căel avea o propunere din 2006, pentru un contract de servicii desalubritate. În momentul de faţă, administraţia respectivă încasează35 de mii de euro pe an.„Nu tolerez minciuna şi dezinfor-

marea şi nu tac doar pentru că sun-tem în campanie. Administraţia lo-cală nu are treabă cu campaniapolitică, ci cu binele comunităţii.Chiar dacă soţia mea este în cam-panie, de câte ori o să fie nevoie voispune adevărul. Şi eu şi soţia measuntem în faţa electorilor tocmai cănu am venit niciodată în faţa lor cuminciuni. Ce s-a întâmplat înaceastă situaţie a dezinformării nuare legătură cu campania electorală,ci cu Consiliul Local Petroşani. Eunu mai sunt în campanie, nu amniciun interes, iar chestiunile deordin administrativ mă privesc şi nutolerez dezinformări de genulacesta. În mod normal, orice con-tract de genul acesta se încheie pe operioadă de la 8 până la 25 de ani şipe un procent din profit de 1 până la1,5 pe an. Nu înţeleg dezinformareacând este vorba de un serviciu cepriveşte cetăţenii noştri. Dacă neluam după informaţiile domnuluiRus şi păstram redevenţa respectivă,preţul gunoiului s-ar fi triplat”, amenţionat Tiberiu Iacob-Ridzi, încadrul unei conferinţe de presă,susţinută ieri, la primărie, pentru aexplica situaţia aceasta conflictualăcu consilierul Rus, care se lasă cudezinformări grave.

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 9 noiembrie 2012

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380; 0737352129

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0732.413134

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Valeriu

BUTULESCU, Irina BOBOC,

Gilbert DANCO, Dumitru

GĂLĂŢAN-JIEŢ,

Robert HUMMEL,

Ion HIRGHIDUŞ,

Ioan LASCU, Ilie PINTEA,

Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU,

Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Într-o discuţie purtată cu părintele Protopop

de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, la emisiu -

nea „Verde-n faţă” de la Kapital TV despre

viaţa şi faptele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi

Gavriil, pe care i-am cinstit conform Bisericii

Ortodoxe Române ieri, am abordat la un mo-

ment dat şi subiectul Postul Crăciunului,

ţinând cont că din 15 noiembrie vom intra în

cele 40 de zile de post.

Colindele se pot cânta şi ascultaîncă de la începutul postuluiDin cele împărtăşite de părintele Petrache Creţu

am reţinut: „Prin durata postului, de 40 de zile,

ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele

Sinai, când acesta aştepta să primească Cuvin-

tele lui Dumnezeu, scrise pe lespezile de piatră,

sau Tablele Legii. Astfel, cei ce petrec 40 de zile

de post, nu numai la mâncare, ci şi prin fapte

bune şi multă rugăciune, suflet deschis către

Dumnezeu şi cumpătare la orice, se învrednicesc

să primească Cuvântul lui Dumnezeu întrupat şi

născut din Fecioara Maria”.

Părintele Petrache Creţu ne-a spus şi o parte din

rânduielile Bisericii la slujbele din perioada pos-

tului, până pe 25 decembrie, când sărbătorim

Naşterea Domnului Iisus Hristos, o sărbătoare de

mare bucurie ţinând cont că S-a născut Fiul lui

Dumnezeu, Mântuitorul nostru, ce va să vie să

ne mântuiască: „Se poate colinda sau asculta

colinde încă din prima zi de post. Avem colinde

minunate, cu versuri deosebite şi de aceea cred

că fiecare creştin va cânta şi va asculta colindele

noastre strămoşeşti, puse atât de frumos în evi-

denţă.

Din 21 noiembrie se introduc, în cadrul Slujbei

Utreniei, Catavasiile Naşterii Domnului, care se

cântă până în data de 30 decembrie. În această

perioadă a postului, la Ceasuri şi Pavecerniţa nu

sunt cântate stihirile şi nici troparele, cu toate

sunt rostite”.

Suntem un neam apostolic încăde la începuturiPărintele protopop Petrache Creţu ne-a readus

aminte, vorbind câte puţin despre fiecare, care

sunt sărbătorile rămase până la Crăciun, în

această perioadă de post: Intrarea Maicii Dom-

nului în Biserică - 21 noiembrie, Sfântul Apostol

Andrei - Ocrotitorul României - 30 decembrie,

Sfânta Mare Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea

minerilor - 4 decembrie, Sf. Ierarh Nicolae -

Făcătorul de Minuni - 6 decembrie şi Sfânta

Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş -

7 decembrie.

Chiar dacă nu e sărbătoare în calendar, dar e cea

mai mare şi mai iubită sărbătoare istorică a

românilor, ţinând cont de importanţa

deosebită - Ziua Naţională a

României, o zi în care sărbătorim cu

toţii Marea Unire de la 1 Decembrie

1918, a fost amintită de asemenea

de protopopul Văii Jiului.

Referitor la Sfântul Apostol Andrei,

părintele Creţu a subliniat că tre-

buie să intre în conştiinţa fiecărui

român că Sfântul Apostol Andrei

este ocrotitorul ţării noastre. Fapt

care denotă că acest popor a fost

unul creştin cu peste 1000 de ani

înainte de popoarele din jur, inclu-

siv faţă de poporul ortodox rus,

ceea ce nu poate decât să ne facă să

fim şi mai căutători de Dumnezeu şi

Legile sale, şi mai iubitori de Dumnezeu, de

Biserică şi de cele sfinte, strămoşeşti, acest

neam al nostru fiind unul apostolic încă de la în-

ceputurile lui.

Corneliu BRAN

Cu părintele protopop de Valea Jiului, pr. Petrache Creţu, despre post şi mântuire:

„Postind cele 40 de zile în Postul Crăciunului, creştinul nu face altceva decât să primească Cuvântullui Dumnezeu, precum Moise pe Muntele Sinai”

O nouă filă în scandalul „gunoiul”. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

„Dacă ne luam după informaţiile domnuluiRus şi păstram redevenţa respectivă,

preţul gunoiului s-ar fi triplat”

Părintele protopop Petrache Creţu în biserică alături de veterani de război -

ultimii rămaşi - din Uricani

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 164 � 9 noiembrie 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

În urmă cu 80 de ani, în 1932,

S-a întâmplat la Cazinoul Muncitoresc Din volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.” de Marian Boboc

Ianuarie 1932

Serate reformate şi romano-catoliceComunitatea romano-catolică a organizat la

Casinoul Muncitoresc la 23 ianuarie o serată. Şi corulreformat a susţinut un concert la 30 ianuarie tot lacasinou.

Februarie 1932

Balul Corporaţiei meseriaşilorÎn seara zilei de 13 februarie membrii

Corporaţiei Meseriaşilor din Petroşani şi-au lăsatsculele deoparte, s-au costumat, care mai de care maioriginal, şi şi-au dat întâlnire la tradiţionalul bal mascatde la Casinoul Muncitoresc. Aici, pe lângă dans, a fostorganizată şi o tombolă, dar şi alte surprize…

Serbarea corului muncitorescortodox

La 20 februarie, petroşenenii au fost invitaţi

la o serbare corală şi teatrală de corul muncitorescortodox din Petroşani la Casinoul Muncitoresc.

Beneficiul rezultat în urma spectacolului a fostîmpărţit frăţeşte: jumătate pentru nevoile parohiei

ortodoxe-române Petroşani şi jumătate pentru„scopurile culturale ale corului”.

Balul elitei - luat întărbacă

După ce citeşte -„Pentru a reda şi acum

satisfacţia Onor. Publicului, funcţionarii Staţiei XXX(adică CFR - n.a.) şi-au pus tot sufletul şi înangrenajiu cu alţi funcţionari de Stat au organizatBalul Elitei Petroşani, cu dans până în zori şisuprasolviri după învoială” - cronicarul monden al

Avântului simte nevoia unor comentarii ironice.

Motivul este de ordin… lingvistic, deranjul fiindprodus de cuvântul angrenajiu: „S-a jucat şi o piesă

de teatru, tot în… angrenajiu, bine înţeles. A fost, cualte cuvinte, tot un angrenajiu general: unde dracu’

aţi găsit termenul acesta angrenajiu, domnilor? Ei,

bată-vă norocul de ghiduşi!”. Grele vremuri mon -dene pentru angrenajiu elitist…

Dintr-o notă neutră înţelegem ce s-aîntâmplat la Balul Elitei Petroşani: „La 27 februariea.c., în aceeaşi sală, personalul staţiei CFR Petroşania aranjat o serată teatrală. S-a jucat piesa 30 ani dinviaţa unui jucător de cărţi. A fost tombolă şi altesurprize. Rolurile din piesă au fost bine interpretate”.

Aprilie 1932

Lupte greco-romaneLa sfârşitul lunii aprilie, pe

scena Casinoului Muncitoresc suntpuse saltelele. Nu pentru dormit, cipentru un concurs de lupte greco-romane, organizatde secţia de profil a Clubului Sportiv Jiul, antrenorulsecţiei fiind Gheorghe Crişan.

Iunie 1932

La Cinema MuncitorescÎn iunie 1932, cinematograful care funcţiona

în sala Casinoului Muncitoresc Petroşani, fostMinelor, fost Astra, revine la denumirea din 1927:„Cinema Muncitoresc”. Probabil din motive de criză,preţul biletelor sunt reduse la 12, 8 şi 5 lei.

Teatrul Naţional Bucureşti:Muşcata din fereastră

În urmă cu 2 ani, tot pe scena CasinouluiMuncitoresc, artiştii Teatrului de Vest din Oradea auprezentat comedia în 3 acte Muşcata în fereastră deVictor Ion Popa. Faptul că piesa Muşcata în fereastrămai fusese jucată la Petroşani în iunie 1930 nu aconstituit o piedică pentru iubitorii de teatru de aumple sala şi la 27 iunie 1932.La această dată, piesa a fostinterpretată de actorii Teatrului

Naţional Bucureşti:I. Pella, TantziElvass, T. Ciocâlteu,I. Manta, Mia Coca,Maria Ciocâlteu, Ştefan Holban. Prestaţia

lor a fost aplaudată „frenetic”. Altăinterpretare, alte aplauze…

Septembrie 1932

Adunarea generală aasociaţiei învăţătorilor hunedoreni

În presa locală şi centrală în timpul mariicrize economice dintre anii 1929 - 1933 erau

publicate cu regularitate articole care reflectau

situaţia dezastruoasă în care se aflau cadrele

didactice, care nu erauplătite cu lunile, şidespre măsurileîntreprinse de acesteapentru sensibilizareaguvernan ţilor. În acestcontext, la 11 septembrie, are loc la CasinoulMuncitoresc din Petroşani un eve niment: Congresulînvă ţătorilor din judeţul Hu nedoara.

Sub semnătura lui Petre Braica,corespondentul său de Valea Jiului, cotidianul central

Dimineaţa alocă un spaţiugeneros relatării lucrărilorcongresului:

„Expozeul făcut de D.V. Ţoni Petroşani. Eri au avut loc, în sala de spectacole

a Cazinoului Muncitoresc din localitate, desbaterilecongresului anual al asociaţiei învăţătorilor din jud.Hunedoara, la care - cu toată criza financiară în carese afla acest corp select – a participat un frumosnumăr de învăţători şi învăţătoare din întreg judeţul,ceea ce a dovedit marele interes ce-l poartădăscălimea faţă de nevoile şi revendicările saleprofesionale, precum şi faţă de problemaînvăţământului primar.

În afară de cei vreo 150 de învăţători şiînvăţătoare, au mai participat şi numeroasepersonalităţi intelectuale din localitate, şefi deautorităţi etc., dintre care am putea reţine peurmătorii: d-nii Toma Făurescu, preşedinte deTribunal, şeful judecătoriei, dr. Emil Boeriu, avocat,dr. Enea Giurchescu, directorul liceului, Ioan Niciu,primarul oraşului, dr. matei Sofonea, medic primaral oraşului, dr. Orjehovszki cu d-na, medic decircumscripţie, părintele protopop Ioan Duma, prof.Gheorghe Ghiţă, prof. Ion Mărgineanu etc., etc.

Din partea inspectoratului şcolar a participat d. p.R. Petrescu, inspector şcolar de la Sibiu.

Solemnitatea deschideriicongresului

La orele 8 dimineaţa,membrii comitetului judeţean şipreşedinţii subsecţiilor au ţinuto şedinţă, cu care ocazie s-au

discutat diferite chestiuni în legătură cu dezbaterilecongresului şi ordinea de zi a acestuia.

După aceasta, la orele 8 jumătate dimineaţa,ongresiştii au participat in corpore la un serviciudivin, oficiat în biserica rom. ort. de către părinteleprotopop Ioan Duma, care în cuvântarea rostită, aurat spor bun lucrărilor congresului.

De la biserică, congresiştii s-au îndreptat spreCazinoul Muncitoresc, unde la orele 9 jumătate, aavut loc deschiderea solemnă a congresului.

Congresiştii şi asistenţa au făcut d-lui preşe -dinte Jula o entuziastă manifestaţie de simpatie prinaplauze şi ovaţiuni îndelung repetate.

(continuare în pagina IV)

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 9 noiembrie 2012

La sfârşitul lui septembrie 1924 este

anunţată sosirea la Petroşani, pentru o vizită de

„studii şi informaţiuni”, a unei delegaţii din

Alsacia.

Scopul declarat al acesteia - studierea

minelor de cărbuni din Valea Jiului. Şi cum atunci

rare erau ştirile de presă care nu se confirmau,

vizita alsacienilor se confirmă. Presa locală

(Gazeta Jiului/ 5 octombrie 1924) alocă un spaţiu

generos unui asemenea eveniment:

„Francezii în Valea JiuluiMisiunea alsaciană la noi

� Generalul Berthelot în

Petroşeni � Primirile, banchetul

Metropola Văii Jiului a avut câteva ore de

falnică plăcere: a găzduit în ea pe eroicul general

francez Berthelot şi o misiune de fraţi latini eliberaţi

şi ei dintr-o robie înăbuşitoare: pe Alsacieni.

PrimirileÎn 28 Septemvrie, seara, a sosit cu tren special

misiunea de studiu a industriaşilor şi comercianţilor

alsacieni, subt conducerea d-lui de Witte Guizot,

preşedintele Camerei de comerţ, şi a d-lui Petrolies,

primarul Strassbourgoului. Cu dânşii au sosit d-nii:

conte de Manviile, ministrul Franţei la Bucureşti,

Trilu, consul general în ministerul nostru de externe

ş.a.

În gara din Petroşani, foarte frumos

împodobită, aştepta o lume imensă, în frunte cu şefii

tuturor autorităţilor şi conducătorii soc. Petroşani.

Pentru vizita aceasta veniseră, cu o zi înainte, d-nii:

ing. N. Teodorescu, ing. I. Bujoiu şi ing. I. Ionescu.

La intrarea trenului în gară, muzica societăţii a cântat

imnul francez, iar la oprire, primarul comunei dr. Gh.

Drăgan a salutat călduros pe oaspeţii alipiţi azi la

patria-mamă a lor, ca şi noi. A răspuns şeful misiunei,

mulţumind pentru mărturiile de simpatie ce li se

arată.

Oaspeţilor li s-a servit apoi cina în Casinoul

funcţionarilor soc. Petroşani, care i-a primit şi

îngrijit.

A doua zi, în 29 septembrie, membrii misiunii

au vizitat minele de cărbuni, instalaţiile şi unii

frumuseţile naturii din Jiu, până la orele 11 când s-a

înfiinţat în gară, ca şi în seara precedentă, pentru a

primi pe d-nii miniştrii: Alex. Constantinescu, Gh.

Cipăianu şi Generalul Berthelot. Cu dânşii au mai

sosit d-l senator Botez, d-nii deputaţi: păr. protopop

Piso şi Bursan, apoi dl. D. Constantinescu, secretarul

general al Comitetului agrar, dl. Totu, redactor politic

la Viitorul, etc.

După ce s-au scoborât din tren, primarul dr. Gh.

Drăgan a rostit următoarea cuvântare:

Domnule General,Războiul Mondial, în care alături de marii

aliaţi şi neamul nostru şi-a dat efortul suprem, pentrutriumful dreptăţii şi realizarea aspiraţiunilor saleseculare V-a adus în mijlocul nostru pe vremuri degrea încercare pentru Patria noastră, când, prinsfaturile înţelepciunii D-voastră, aţi contribuit şiîndrumat refacerea armatei noastre, care ne-a adusgloria de la Mărăşeşti şi întruparea visului nostru deveacuri.

Bărbaţii, care în decursul timpurilor, audeşteptat şi îndrumat energia naţională a vreunuipopor, au dreptul la recunoştinţă. Astfel şi D-voastrăprin sfaturile şi serviciile aduse Ţării noastre V-aţicâştigat recunoştinţa naţională nepieritoare.

Tresăltăm de bucurie noi, fii ai Ardealului, cariîncătuşaţi vreme de o mie de ani, ne mângâiamnumai cu visul, azi eliberaţi, fii liberi ai scumpeinoastre Românii, că Vă putem aduce prinosul nostrude recunoştinţă, pentru tot ce aţi făcut pentru Patrianoastră.

Prin graiul meu, primar al acestui oraş, Văsalută cu drag centrul acesta al Văii Jiului şi Văurează bun sosit în mijlocul nostru.

Trăiască nobila noastră soră, Franţa!Să trăiţi domnule general, amic scump al

neamului nostru!

Generalul Berthelot mulţumeşte pentru

dovezile de dragoste pe care le vede şi - după

prezentări - pleacă spre Casinou.

Banchetul, toasturileÎn răstimpul de mai bine de un ceas, până la

vremea dejunului, unii s-au plimbat să vadă oraşul,

alţii au primit audienţe. Mai ales funcţionari de stat s-

au mişcat din nou pentru câştigarea terenurilor de

case.

A urmat banchetul dat de soc. Petroşani. La

şampanie s-a ridicat d-l ministru Al. Constantinescu,

ridicând paharul în sănătatea M.M.L.L. Regelui şi

Reginei. Primul, înăbuşindu-şi sentimentele faţă de

ţara sa de origine, s-a dovedit de cel mai bun şi loial

cetăţean român. Regina, femeie superioară, a trecut

peste durerile ei de mamă şi s-a consacrat îngrijirii

celor suferinzi.

A vorbit apoi dl. ing. N. Teodorescu, director

general, care a făcut onorurile casei, salutându-i pe

generalul Berthelot şi pe ceilalţi oaspeţi fraţi. D-sa a

stăruit în cuvinte frumoase asupra legăturilor care

unesc Franţa şi România. După aceea, s-a ocupat de

însemnătatea acestei vizite într-un centru important

din Ardeal, care pentru membrii misiunii reprezintă

tocmai Alsacia românească.

A urmat păr. I. Duma. Sf. Sa a vorbit în numele

localnicilor, remarcând fericita coincidenţă, care a

adunat pe chivernisitorii şi stăpânii bogăţiilor noastre

naţionale cu unii dintre factorii principali ai desrobirii

lor. Generalul Berthelot este latura generoasă a

Franţei - şi închină pentru moştenitorul virtuţilor lui

Caesar şi Vercingetorix, ajuns azi castelan pe

plaiurile străbunilor noştri nu mai puţin glorioşi,

Traian şi Decebal.

Dl. conte de Manville a închinat pentru

prosperarea României întregite.

A vorbit după aceea d-nul Witte-Guizot,

conducătorul misiunii alsaciene.

Zilele acestea soseşte la Petroşani o delegaţie din Belfort (Franţa). Înainte oaspeţilor din Belfort, în 1924 şi 1925

Petroşaniul a fost gazda Generalului Berthelot� Raritate în presa interbelică: un editorial bilingv al Gazetei Jiului

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 9 noiembrie 2012

Laudă bogăţiile ţării noastre, aminteşte de

eforturile ce a văzut că se fac pentru refacerea ei şi îşi

exprimă speranţa că cu virtuţile neamului nostru,

suntem sortiţi în mijlocul atâtor bogăţii să fim unul

dintre factorii principali de progres în Orientul

Europei.

Şirul toastelor l-a încheiat dl. ministru Al.

Constantinescu. D-sa a accentuat că, după războiul

glorios purtat pentru apărarea civilizaţiei cu sacrificii

enorme de ambele ţări surori - una strajă a civilizaţiei

în Apus, cealaltă în Răsărit -, naţiunea franceză prin

misiunile pe care ni le trimite dă dovadă de cele mai

nobile intenţiuni, ţine să nu se dezmintă şi să continue

interesul ce ne poartă ca soră mai mare.

Virtuţile militare ale poporului român sunt

cunoscute francezilor din vremea frăţiei de arme, -

trimişii lor de arme ne vor cunoaşte bogăţiile şi

vrednicia pe terenul economic. Nădăjduieşte că

această cunoaştere cât mai deplină a poporului, a

cărei cultură s-a adăpat şi de la izvoarele bogate ale

spiritului francez, va da roade pentru amândouă

părţile. Roagă pe membrii misiunii alsaciene să nu

se mărginească numai la cele văzute la noi, ci mai cu

seamă să descrie calităţile sufleteşti ale românilor.

Trecându-se la cafeaua neagră, oaspeţii francezi

au luat câte un exemplar din numărul trecut al

ziarului nostru, iar dl. general Berthelot a asigurat pe

părintele I. Duma că dragostea lui pentru poporul

nostru e mai vie ca oricând.

Luându-şi apoi rămas bun, distinşii oaspeţi au

plecat cu trenul special, lăsându-ne amintiri neşterse.

Un prieten modestLa banchetul dat în cinstea francezilor a luat

parte şi viceconsulul român la Zurich, dl. Stahel de

Capitani. D-sa a fost câteva zile oaspetele d-lui ing.

Dimitriu, fiind într-o călătorie de studii, însoţit de dl.

Jeni, doctor în geologie. Miercuri ne-a părăsit şi acest

amic discret al României, plecând în ţara sa mândră

de libertatea ei - Elveţia”.

La cafea - ziarul localAm fost curioşi să aflăm ce ziar a lecturat

generalul Berthelot împreună cu protopopul Duma la

cafeaua neagră. Astfel, am găsit nr. 37 din GazetaJiului din 28 septembrie 1924. Pe prima pagină, la

loc de cinste, chiar în deschiderea ediţiei, articolul

Generalul Berthelot în Valea Jiului. Studiindu-l, am

priceput de ce l-a citit generalul francez. Pentru că

era un articol bilingv. Titlu comun, iar dedesubt - pe

o coloană textul în franceză, iar pe cealaltă traducerea

în română. Superb gest de curtoazie, rar întâlnit chiar

şi în zilele noastre. Redăm varianta în limba română:

„Generalul BerthelotÎn mijlocul nostru a sosit un fragment de

imagine întrupată a istoriei războiului nostru

pentru întregirea naţională: este generalul

Berthelot. Numele acesta fermecat cuprinde

atâta din eroismul realităţii, câtă vitejie de basm

trezeşte miticul Făt-Frumos al imaginaţiei populare

româneşti.

Curând după intrarea României în tălăzuirea

marelui război, d. general Berthelot a venit

conducând misiunea franceză. Sfaturile înţelepciunii

lui încercate şi îndemnurile unui curaj care se

întrecea cu avântul armatei noastre au fost singurul

ajutor de la marii Aliaţi în primă fază a războiului.

După chinurile grozavului martiriu al retragerii

a urmat refacerea armatei române, refacere îndrumată

iarăşi de geniul neînduplecatului francez. Minunea

marii biruinţi nimicitoare a duşmanului mijea în

zarea aşteptării, zorii ei au străfulgerat la Mărăşti,

când defecţiunea rusă ne-a adus gloria pură de la

Mărăşeşti.

Tratatul de la Bucureşti a silit misiunea

franceză să părăsească teritoriul român, pentru ca

şeful ei să revină în toamna anului 1918 ca învingător

în capitala noastră, unde a primit în calitate de

comandant, pe Regele tuturor Românilor şi familia

Sa, în mijlocul unei bucurii fără margini.

Recunoştinţa naţională s-a îndreptat spre

ilustrul fiu a Franţei iubite, prin proclamarea sa ca

cetăţean de onoare al României întregite şi prin

înzestrarea sa cu moşia şi castelul de la Fărcădin,

acum comuna General Berthelot, din judeţul nostru.

Astăzi, metropola Văii Jiului îl salută ca rar

oaspete drag al ei. Sentimentul latinităţii noastre

tresaltă de mândrie, de încântare şi urează:

Glorie vecinică Franţei invincibile!

Ani îndelungaţi nobilului ei fiu, Generalului

Berthelot, amicului patriei române!”.

Suntem siguri că şi varianta în limba franceză

i-a mers la suflet lui Papa Bertălău, cum îl strigau

soldaţii români, a căror armată a reorganizat-o.

În 1925, revine în PetroşaniGeneralul Berthelot a revenit pe meleaguri

hunedorene la 13 septembrie 1925, fiind însoţit de

fratele său. La sosirea în gara Haţeg a declarat că „în

calitate de cetăţean de onoare al României vine să-şi vadă moşia de la Fărcădin şi sătenii iubiţi”. De

la moşia Fărcădin, unde a stat vreo 5 zile, Generalul

Berthelot a vizitat din nou Petroşaniul, unde a sosit

sâmbătă, 19 septembrie. Normal că un asemenea

eveniment nu avea cum să scape vigilenţei presei

locale, care relatează chiar pe prima pagină (GazetaJiului/ 27 septembrie) într-un articol intitulat

Generalul Berthelot la Petroşeni:„Sâmbătă, în 19 Sept. a sosit aici Generalul

Berthelot, fost şeful misiunii militare franceze în

România, iar acum cetăţean de onoare al ţării.

Domnia sa a venit de la moşia Fărcădin, dăruită

d-sale de către recunoştinţa neamului românesc.

Primirea s-a făcut înaintea Casinoului soc.

Petroşani. Au fost de faţă d-nii: primarul oraşului dr.

M. Miocu, I. Winklehner - dir. gen. minier, maior

Haralambescu - comandantul garnizoanei şi ing.

Matei Bălănescu. Distinsul oaspete era însoţit de dl.

ing. Dubois.

După primire, marele prieten al României a

vorbit puţin cu cei de faţă, apoi a plecat să viziteze

împreună cu suita Casinoul muncitoresc, Baia şi

Atelierul de ţesătorie. Din Petroşeni a plecat spre

Bumbeşti, trecând prin Pasul Surduc, să vadă locurile

pe unde s-au dat lupte grele pentru eliberarea noastră.

Întorcându-se de la Bumbeşti, a plecat la

Fărcădin, iar a doua zi la Bucureşti, spre a se întoarce

în Franţa, chemat fiind de către comitetul superior al

armatei franceze. Pentru Valea Jiului, această vizită a

fost o deosebită onoare. Am avut fericirea să-l vedem

pe eroicul general, căruia România liberă de astăzi îi

datorează atât de mult. Atâţia inşi îşi îmbie prietenia

lor, acum când ţara este liberă şi puternică. Generalul

Berthelot însă ne-a fost prieten în momentele cele mai

grele ale existenţei noastre, atunci când eram încolţiţi

în acel colţişor de Moldovă, când cea mai mare parte

a ţării gemea sub călcâiul duşmanului şi dispreţul

tuturora era partea noastră. Priceperea eminentului

ostaş, tenacitatea adevăratului francez ne-au călăuzit

atunci şi-am biruit. Istoria noastră nu va uita această

faptă”.

În 1927 - cu simplonulMai consemnăm că Generalul Berthelot a mai

vizitat o dată România, în 8 octombrie 1927, intrând

în ţară cu simplonul (un tren internaţional rapid) pe la

Jimbolia. După ce a asistat la inaugurarea Fabricii de

avioane de la Braşov, la 16 octombrie, generalul

Berthelot părăseşte România.

La 28 ianuarie 1931, Generalul Berthelot avea

să se stingă din viaţă la vârsta de 70 de ani.

(Din volumul Pribegii turistice în Valea Jiului/Turismul de la… la belle époque la… l époquerouge de Marian BOBOC)

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 9 noiembrie 2012

(urmare din pagina I)D-sa a mulţumit asistenţei pentru aceste

frumoase sentimente, făgă duind ca

şi de aci înainte va înţelege să luptefără şovăire pentru rea lizareatuturor doleanţelor colegilor,făcând apel la solidaritate şiarmonie.

Telegrama expediată RegeluiCu acestea declară deschise

dezbaterile congresului, pro pu -nând, iar asistenţa primind cuaplauze nesfârşite, expediereaurmătoarelor telegrame:

M.S. Regelui Carol al II-lea: Învăţătorimea judeţuluiHunedoara adunată în (sic!)adunarea generală anuală în oraşul Petroşani, îşiîndreaptă primul gând spre M. Voastră, ca spre unVoievod al culturii româneşti, urându-Vă ani mulţişi vrednică domnie, în care şcoala primară şislujitorii ei să se bucure de tot sprijinul şi ocrotireaprea înaltă a M. Voastră. Preşedinte, Sabin Jula;

Domnului Gusti, Ministrul instrucţiuniipublice: Învăţătorimea judeţului Hunedoara adunatăîn (sic!) adunarea generală anuală în oraşulPetroşani, considerând declaraţiile Dvs. făcute cuocazia venirei în fruntea ministerului şi în congreseledela Baia şi Chişinău ca un balsam sufletesc dupăsuferinţele morale şi materiale din trecut, areîncrederea neţărmurită că veţi lupta până la biruinţăpentru ridicarea morală şi materială a şcolii şiînvăţătorilor. În această nădejde vom sta alături deDvs. cu toate puterile ca să daţi poporului românşcoala pe care atât de frumos aţi conceput-o înplanurile Dvs. Preşedinte, Sabin Jula.

Cuvântarea d-lui inspector şcolar P.R. PetrescuD. insp. P.R. Petrescu, luând cuvântul,

mulţumeşte d-lui preşedinte pentru frumoaselecuvinte prin care l-a salutat în mijlocul congresuluiprecum şi a asistenţei, asigurând învăţătorimea de totconcursul d-sale în toate năzuinţele şi aspiraţiunilesale spre mai bine.

Întotdeauna am avut o deosebită dragoste şistimă faţă de învăţătorimea din acest judeţ, cu untrecut istoric aşa de bogat, care şi-a înţeles pe deplinrolul ce-l are în cimentarea trainică şi indisolubilă aunităţii naţionale, crescând şi educând în acesteatânăra generaţie ce s-a ridicat de la unire încoace şicare, prin manifestaţiunile sale intelectuale şi de latordin, servesc drept chezăşie puterii de viaţă a acestuipopor, precum şi că dăscălimea îşi înţelege pe deplinînalta misiune ce o are.

În continuare, d-sa asigură congresul de celemai bune sentimente şi intenţiuni pe care le areactualul ministru al instrucţiunii faţă de nevoilecorpului didactic primar, precum şi faţă de toateproblemele acestui învăţământ, pentru care reformeîn curs de realizare vrea să aibă concursul necondi -ţionat al dv., - spune oratorul – şi am obligaţii să vă

cer, ca să vă faceţi datoria în această privinţă cu toatăconştiinciozitatea.

Arată că legea învăţământului primar de la

noi este cât se poate de bună şi perfectă, apreciatăfiind chiar şi de alte ţări, deci

găsite numai mijloacele necesare

pentru a putea fi aplicată înîntregime.

D-sa urează congresului

spor la muncă.D. Dr. Enea Giurchescu,

directorul liceului de stat din localitate, salută

congresul în numele profesorilor secundari de la

acest liceu, spunând că şcoala în trecut a

fost acea care a ajutat toate năzuinţeleromânilor şi numai acesteia i se poatemulţumi pentru realizarea visului deveacuri al acestui neam aşa de multîncercat, precum şi acestei pleiade dedascăli în sufletul cărora scânteianaţională ţâşnea nesecată.

De aceea pe vremuri numele dedascăl era pronunţat de popor cusfinţenie, pentru că dăscălimea a fost unfar de lumină şi de însufleţire. Dascălii aupregătit unirea noastră politică şi tot ei vortrebui să o facă azi pe cea sufletească.

De aceea azi, când am bucuria sămă văd în mijlocul dv., vă salut cu toată

dragostea în numele corpului didactic secundar.

Cuvântarea d-lui Ioan Niciu, primarul oraşuluiD. Ioan Niciu, profesor şi primar al oraşului,

în numele populaţiei îşiexprimă mulţumirile faţă deiniţiativa luată de comitetuljudeţean al asociaţiei, pentru aţine congresul în acest oraş almuncii creatoare de tot felulde lucruri, socotind că prinaceasta se aduce cel mai binemeritat omagiu muncii grele şiistovitoare ce o depun zi de zimiile de mineri în grotele negre şi umede din sânulpământului, pentru a scoate acel cărbune dătător deenergie, perpetuând lumina şi cultura, întocmai dupăcum dv. faceţi şcoală, răspândind lumină şi culturăpână în cele mai întunecoase şi mai îndepărtate satedin judeţul nostru.

De aceea socotesc că dascălul trebuie sărămână cel mai fidel tovarăş şi mai nedespărţitprieten al acestor muncitori, trudiţi şi năpăstuiţi desoartă.

D-sa îşi cere scuze dacă, din cauza greutăţilorprea mari, nu am putut să ne arătăm toatăgratitudinea faţă de munca ce o dezvoltaţi,promiţându-vă că ne vom strădui, pe cât posibil, dea vă da tot sprijinul şi ajutorul nostru, cât timp vomavea însărcinarea să conducem treburile comunei.

Rapoarte şi dări de seamăDupă aceasta se intră în ordinea de zi a

congresului, făcându-se raportul general de activitate

al comitetului judeţean, care este făcut de d. IoanMorţun, secretar.

D-sa remarcă, că în cursul anului trecutaproape întreagă activitatea comitetului s-a rezumat

la acţiuni duse pentru a garanta plata salariilorînvăţătorilor, în care scop s-au organizat mai multe

întruniri mari şi manifestaţii de protestare la Deva,în lunile mai şi iunie, prin care presiuni s-a putut

obţine achitarea în parte numai a salariilor, pentru căsub trecuta guvernare se ştie cu câte greutăţi s-auputut obţine acreditive, pe seama salariilor învă -

ţătorilor.În altă ordine de idei, d-sa arată greutăţile cu

care a trebuit să lupte comitetul pentru a garanta

apariţia regulată a revisteiPlaiuri Hunedorene, sin -

gurul organ profesional alasociaţiei din judeţ, astfel

încât, în situaţia bine -

cunoscută a muncitorimei,comitetul a trebuit să facă

adevărate eforturi în acest scop.

Comitetul este profund recunoscător şi

mulţumeşte d-lor Alexiu David, prim-redactorul

revistei, şi Gh. Ittu, administrator, care, în mod cutotul gratuit şi cu o nespusă tragere de inimă, aucontribuit cu munca d-lor lor pricepută şidezinteresată la susţinerea revistei noastre.

După care se fac unele mici obiecţiuni asupraraportului de activitate şi, după ce d. preşedinte Julaşi dl. A. Constantinescu, vicepreşedinte, dăexplicaţiuni privitoare la cotizaţia de 100 lei anual amembrilor, pentru constituirea unui cămin alînvăţătorilor la Bucureşti, arătând însemnătateaacestuia în capitala ţării, congresul ia act şi aprobăraportul general al comitetului de conducere.

D. Sabin Jula, în numele comitetului,mulţumeşte congresului pentru că a aprobat raportul,spunând că dăscălimea trebuie să-şi dea obolul săufără şovăire, când este vorba de interesele ei şi deprosperarea asociaţiei.

O casă a dăscălimii la Bucureşti înseamnă ocetate a acesteia. D-sa cere intervertirea ordinei de

zi, în sensul ca toate rapoartele să fiefăcute în şedinţa de înainte de masă,precum şi conferinţa anunţată a fi ţinutădupă amiază. Congresul, aprobândaceastă intervertire a ordinei de zi secontinuă cu facerea diferitelor rapoarte.

În timpul acesta soseşte în salăd. I. Macarie, noul revizor şcolar, careeste primit cu vii aplauze.

După o pauză de 10 minute,şedinţa se redeschide, ia cuvântul d. Macarie, revizorşcolar la Deva, care spune că acest post nu l-a luatpentru afaceri, ci pentru a realiza opere bune înfolosul învăţătorilor şi al culturii, ţinând seamă deînsemnătatea istoriei ce-i este dată dăscălimei. Caexemplu trebuie să luăm ceea ce au făcut în trecutulneamului bătrânii noştri dascăli, care au muncitextrem de mult.

Învăţătorul trebuie să fie nu numai un dascălîn şcoală, ci şi în întreaga activitate a sa i se cere multsuflet.

- Se face raportul material al cassieriei decătre d. Ioan Popovici, casierul asociaţiei, precum şial bugetului pe anul în curs, care se ia în considerareşi se aprobă fără nici o obiecţie, precum şi rapoartelecensorilor.

Congresul dă comitetului cuvenita descărcareasupra gestiunii financiare pe anul 1931.

Urmează raportul d-lui Alexiu David, primredactor, asupra revistei Plaiuri Hunedorene, care,prin o frumoasă expunere, arată rolul care l-aîndeplinit revista în luptele grele date de asociaţie.

Subliniază concursul preţios ce l-a avut dinpartea comitetului de redacţie, a preşedintelui, a d-lui inspector Petre Petrescu şi Constantin Sporea,precum şi al tuturor colegilor din judeţ.

În această muncă grea şi migăloasă de un ande zile, cuprinsă între paginile revistei, pagini uneorimai numeroase, alteori mai puţin numeroase - dupăvremurile în care trăim - am avut mereu idealul celmai curat în faţă şi nicicând nu am pierdut din vederemarile obiective urmărite de această publicaţie şi carese reduc la stimularea neîntreruptă de înviorare apunerilor creatoare dăscăleşti, la înălţarea şi lim -pezirea sufletului profesional în toate ma nifestărilelui de închegare şi întărire a rândurilor înspre ţâşnireadinamismului solidarităţii de tagmă, de încredere totmai pronunţată în puterile proprii şi de o mândrie totmai reţinută şi mai conştientă asupra propriilorvalori, puse la temelia patriei şi a societăţii, ladeşteptarea sentimentului de demnitate.