Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

16
În perioada 29 - 31 august, Asoci- aţia Oraşelor din România şi-a chemat primarii pentru alegerea noului preşedinte, dar şi pentru a puncta câteva dintre proiectele re- alizate de primari, sau în curs de realizare. Noul preşedinte al AOR este Nicolae Matei, primarul din Năvodari. Nicolae Dunca a fost pro- pus în consiliul director din partea Văii Jiului. Din Valea Jiului au fost prezenţi Ilie Păducel - primarul Petrilei, Nicolae Dunca - primarul Aninoasei şi Dănuţ Buhăescu - primarul Uricaniului. Două au fost problemele larg discutate, care-i ard pe primarii oraşelor. Unul ar fi descentralizarea, dar şi Legea 215, privind administraţia publică. În primul rând, aşa cum ne-a relatat primarul Dănuţ Buhăescu, s-a pus problema autonomiei reale a admi- nistraţiilor locale. Cu toate că se pune din ce în ce mai des problema descentralizării, se pare că se trece mai degrabă printr-un proces de centralizare. Legea 215 a fost şi ea întoarsă pe toate părţile. Câtă in- fluenţă şi putere are un primar din perspectiva acestei legi, ce înseamnă această autonomie locală şi cum se poate îmbunătăţi funcţionalitatea administraţiei publice locale au fost subiectele aprig discutate. Cei trei primari au trecut în revistă, alături de ceilalţi prezenţi la seminar, problemele cu care se confruntă oraşele mici la ora actuală, dar şi identificarea surselor de finanţare pentru proiectele comunitare. S-a discutat, de asemenea, despre reprezentativitatea oraşelor la centru şi despre eforturile pe care deputaţii şi senatorii trebuie să le depună pentru a susţine cauza administraţiilor locale. Lipsa finanţărilor s-a constatat a fi problema numărul unu a oraşelor mici. Primarul Dănuţ Buhăescu a menţionat că va trece, la întoarcerea spre Petroşani, pe la Ministerul Economiei, Ministerul Dez- voltării şi Ministerul de Interne. Dacă la Ministerul de Interne am dedus noi imediat cam ce treabă ar avea, având în vedere ul- timele evenimente din oraşul Uricani, la celelalte două ministere va discuta situaţia finanţării proiectelor de reabilitare din localitate. Alina PIPAN CMYK VINERI 31 august 2012 Anul V Nr. 1030 12+4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:44 Apus: 20:08 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,4617 lei 1$ = 3,5544 lei 1₤ = 5,6253 lei Ziarul Vãii Jiului Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected] Tel. 0254.564 914 (din Timişoara) O ştire de ultimă oră. Ieri, în Vulcan a fost declarat un focar de rabie. Cea de la care a pornit alerta este o pisică birmaneză în vârstă de 7 ani. Proprietarul pisicii a intrat la bănueli după ce a observat un comportament suspect la animal. După ce a stat, o perioadă de timp, ca bleaga şi s-a arătat suspect de afectuoasă, pisica a început, dintr-o dată, să-i muşte şi să-i zgârie pe cei din casă. În atare condiţii, omul s-a dus imediat cu ea la medicul veterinar. Acesta l-a sfătuit s-o ţină sub observaţie timp de zece zile. Speriat, proprietarul pisicii a zis că, dacă animalul rămâne în aparta- ment, vor fi ei nevoiţi să plece din casă. În atare condiţii, a solicitat eutanasierea animalului. Ulterior, cadavrul animalu- lui a fost expediat la laboratorul din cadrul DSVSA din Deva, unde i-a fost efectuat testul de imunofluorescenţă di- rectă. Rezultatul venit ieri la circa sani- tar-veterinară din Vulcan: pisica era turbată. La animalele turbate, rabia are trei faze. În faza întâi animalul este exa- gerat de liniştit, pare bleg, cum se spune, şi solicită afecţiune maximă. În faza a doua, numită furioasă, el începe să alerge kilometri întregi şi muşcă tot ce întâlneşte în cale. Faza a treia şi ultima este forma paralitică. Proprietarul pisicii şi personalul sanitar veterinar care a efectuat eutanasierea pisicii au fost supuşi unui tratament de seroprevenţie. Medicii veterinari din Vulcan le reco- mandă posesorilor de câini şi pisici să se prezinte pentru a-i vaccina împotriva acestei boli. De fapt, încă de azi se va porni o campanie de vaccinare an- tirabică a tuturor animalelor din Vulcan. Gheorghe OLTEANU De ieri, Turbare în Vulcan La întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România, Primarii Păducel, Dunca şi Buhăescu au spus prezent 23 august liniştit, dar se cere vijilenţă Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva la 23 august 1944: „La ordinul dvs. verbal raportăm că în sectorul nostru este linişte”. Linişte, linişte, dar nota telefonică emisă în noaptea de 23 spre 24 august (ora 3,30) a şefului Poliţiei Deva, C. Albu, către poliţia lupeneană îndeamnă, totuşi, la vigilenţă: „Conform înaltei Hotărâri a Maestăţii Sale Regelui comunicată şi prin proclamaţie către ţară, că s-a schimbat guvernul. Organile de poliţie se vor încadra cu toată convingerea şi neprecupeţit noilor dispoziţiuni date de guvernul ţării. Luaţi măsuri vijilente pentru menţinerea ordinei, în special se recomandă populaţiei o atitudine demnă şi corectă faţă de trupele ce ne-au fost aliate până în prezent. Veţi raporta chiar în cursul nopţii starea de spirit a populaţiei şi orice mişcare din partea trupelor germane. Veţi împiedica orice încercare de dezordine, revoltă şi veţi ţine la curent cu toate evenimentele, această poliţie”. Poliţiştii - în dispozitiv în coloniile Lupeniului Pe 23 august şi căpitanul Manea, de la Garnizoana Lupeni, atenţionează Comisariatul Lupeni: „Conf. Ord. teleg. No. 1357 de Corp 7 luaţi măsuri imediat ce personalul Dv. să fie în stare de alarmă pentru a putea coopera conf. planului de acţiune ord…”. Prin urmare, în aceeaşi zi, de la ora 23, personalul poliţiei lupenene intră în dispozitiv, fiind repartizat pe 4 Prãvãlia cu istorii Apare sub direcþia lui Marian Boboc Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 161 31 august 2012 4 pagini ISSN: 2065-510X După 23 august 1944… Povestea decapitării Grupului Etnic German din Lupeni Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012: În urmă cu 115 ani, minerii petroşeneni nu aveau drept de vot! La recensământul din 1891, populaţia Petroşaniului număra 5.671 locuitori. Spre comparaţie, amintim că Deva avea 3.935 de locuitori, Orăştie - 5.451, Hunedoara - 2.303, Haţeg - 1.808. Dată fiind expansiunea industriei extractive a cărbunelui, fireşte că cei mai mulţi locuitori ai Petroşaniului erau mineri. Însă, curios, deşi în 1897 reprezentau majoritatea populaţiei, minerii nu aveau drept de vot. La şedinţa ordinară a reprezentanţilor comunali ai Petroşaniului din 13 septembrie 1897, desfăşurată sub preşedinţia judecătorului Jakabsy Rezso II, între discuţiile pe marginea unor iniţiative edilitare îşi fac loc şi unele luări de poziţie, foarte aprinse, referitoare la listele electorale, recent făcute publice. Motivul discordiei l-a reprezentat faptul că autorităţile locale nu au inclus minerii pe lista cetăţenilor cu drept de vot. Motivul principal al eludării electorale a acestora a fost de ordin fiscal. Conform legislaţie anului 1897, minerii nu plăteau niciun fel de taxe şi impozite, în afară de unele taxe aferente categoriei I de câştiguri. Prin urmare, în conformitate cu Legea din 1886, XXII, T.-ez, nu aveau drept de vot. Reprezentanţii comunali au întors problema pe toate părţile. Cel mai vehement a fost Floris Roth, care s-a arătat revoltat de absenţa minerilor de pe listele electorale, considerând că această situaţie „îi face pe mineri nişte simple slugi, nişte oameni de rang inferior”. Roth a arătat că, în urma intervenţiei reprezentanţilor minerilor, în alte zone miniere, Selmecz sau din Salgo-Tarjan, legislaţia locală le garantează dreptul la vot. Nedumerirea lui Rorh este cu atât mai mare, cu cât direcţiunea minelor şi-a exprimat fără echivoc acordul ca minerii să beneficieze de acest drept cetăţenesc. Prin urmare, nu ar exista nici un impediment din partea administraţiei minelor, ci doar o neimplicare şi delăsare a reprezentanţilor comunităţii minerilor. Poziţia lui Roth a fost susţinută şi de un alt reprezentant comunal, Jozsef Schreiner, care a pledat pentru eliminarea acestei nedreptăţi cetăţeneşti. În intervenţia sa, reprezentantul comunal Ulmann Lipot a arătat că un timp şi el a fost susţinătorul acordării dreptului la vot minerilor petroşeneni, dar, un „dar” foarte important: „,după ce a constatat că aceştia sunt controlaţi foarte din scurt şi nu au posibilitatea să-şi exprime opinia personală, ci doar votează după cum li se ordonă de către conducătorii lor, a ajuns la concluzia că, totuşi, listele electorale în forma în care au fost prezentate, ar fi soluţia corectă”. Şi Tribusz Antal a fost de acord cu punctul de vedere al lui Ulmann Lipot. După aceste puncte de vedere, judecătorul Jakabsy Rezso II, preşedintele de şedinţă, supune la vot modificarea listelor electorale, în sensul ca pe ele să figureze şi minerii. Din 9 reprezentanţi locali, 7 votează împotrivă. Listele rămân nemodificate. Rămâne cum s-a stabilit: minerii nu au drept de vot… Doar de muncă… Marian Boboc şi Adrian Catană Paginile I-IV Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, am ales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni, întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germanii din aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună tuturor organizaţiilor G.E.G. din Valea Jiului, diferind doar persona- jele, fiind dublată şi de aceea a arestării frunta- şilor comunităţii maghi- are din Lupeni. Voi puncta succint câteva coordonate ale Grupului Etnic German, care, dat fiind numărul populaţiei germane din zona noastră, a funcţi- onat şi în Valea Jiului 4 ani. La 21 noiembrie 1940, conform Legii nr. 830, comunitatea germa- nă din România, bazată până atunci pe sistemul „Vecinătăţilor”, se trans- formă în Grupul Etnic German (G.E.G.). La 7 octombrie 1944, Legea nr. 485 (publicată în Moni- torul Oficial nr. 253 din 6 octombrie 1944) abrogă legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German. În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup), parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţile unde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune (ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării. La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen). În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală: Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şi sicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu o organizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având ca membre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi Deutsche Jung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane), Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule de întreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţia Deutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi nici National Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţi în România) Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediul presei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic ale membrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de Adolf Hitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai (Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţarea N.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară). Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupa autorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC) Francisc Hummel (fotografie din 1935) Ultimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni

description

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Transcript of Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Page 1: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

În perioada 29 - 31 august, Asoci-aţia Oraşelor din România şi-achemat primarii pentru alegereanoului preşedinte, dar şi pentru apuncta câteva dintre proiectele re-alizate de primari, sau în curs derealizare. Noul preşedinte al AOReste Nicolae Matei, primarul dinNăvodari. Nicolae Dunca a fost pro-pus în consiliul director din parteaVăii Jiului.

Din Valea Jiului au fost prezenţi Ilie Păducel - primarulPetrilei, Nicolae Dunca - primarul Aninoasei şi DănuţBuhăescu - primarul Uricaniului. Două au fost problemele larg discutate, care-i ard peprimarii oraşelor. Unul ar fi descentralizarea, dar şiLegea 215, privind administraţia publică.În primul rând, aşa cum ne-a relatat primarul DănuţBuhăescu, s-a pus problema autonomiei reale a admi-ni straţiilor locale. Cu toate că se pune din ce în ce maides problema descentralizării, se pare că se trece maidegrabă printr-un proces de centralizare.Legea 215 a fost şi ea întoarsă pe toate părţile. Câtă in-fluenţă şi putere are un primar din perspectiva acesteilegi, ce înseamnă această autonomie locală şi cum sepoate îmbunătăţi funcţionalitatea administraţiei publicelocale au fost subiectele aprig discutate.Cei trei primari au trecut în revistă, alături de ceilalţiprezenţi la seminar, problemele cu care se confruntăoraşele mici la ora actuală, dar şi identificarea surselorde finanţare pentru proiectele comunitare.S-a discutat, de asemenea, despre reprezentativitateaoraşelor la centru şi despre eforturile pe care deputaţiişi senatorii trebuie să le depună pentru a susţine cauza

administraţiilor locale.Lipsa finanţărilor s-a constatat a fi problemanumărul unu a oraşelor mici. Primarul Dănuţ Buhăescu a menţionat că vatrece, la întoarcerea spre Petroşani, pe laMinisterul Economiei, Ministerul Dez-voltării şi Ministerul de Interne. Dacă laMinisterul de Interne am dedus noi imediatcam ce treabă ar avea, având în vedere ul-timele evenimente din oraşul Uricani, lacelelalte două ministere va discuta situaţiafinanţării proiectelor de reabilitare din localitate.

Alina PIPAN

CMYK

VINERI31 august 2012

Anul VNr. 103012+4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:44Apus: 20:08

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,4617 lei1$ = 3,5544 lei1₤ = 5,6253 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la [email protected]

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

O ştire de ultimă oră. Ieri,în Vulcan a fost declaratun focar de rabie. Ceade la care a pornit alertaeste o pisică birmanezăîn vârstă de 7 ani.Proprietarul pisiciia intrat la bănueli după ce a observat uncomportament suspect la animal. Dupăce a stat, o perioadă de timp, ca bleagaşi s-a arătat suspect de afectuoasă,pisica a început, dintr-o dată, să-i muşteşi să-i zgârie pe cei din casă. În atarecondiţii, omul s-a dus imediat cu ea lamedicul veterinar.

Acesta l-a sfătuit s-o ţină sub observaţie timp dezece zile. Speriat, proprietarul pisicii azis că, dacă animalul rămâne în aparta-ment, vor fi ei nevoiţi să plece din casă.În atare condiţii, a solicitat eutanasiereaanimalului. Ulterior, cadavrul animalu-lui a fost expediat la laboratorul dincadrul DSVSA din Deva, unde i-a fostefectuat testul de imunofluorescenţă di-rectă. Rezultatul venit ieri la circa sani-tar-veterinară din Vulcan: pisica eraturbată. La animalele turbate, rabia aretrei faze. În faza întâi animalul este exa -gerat de liniştit, pare bleg, cum se spune,şi solicită afecţiune maximă. În faza adoua, numită furioasă, el începe să

alerge kilometri întregi şi muşcă tot ceîntâlneşte în cale. Faza a treia şi ultimaeste forma paralitică.

Proprietarul pisiciişi personalul sanitar veterinar care aefectuat eutanasierea pisicii au fostsupuşi unui tratament de seroprevenţie.Medicii veterinari din Vulcan le reco-mandă posesorilor de câini şi pisici săse prezinte pentru a-i vaccina împotrivaacestei boli. De fapt, încă de azi se vaporni o campanie de vaccinare an-tirabică a tuturor animalelor din Vulcan.

Gheorghe OLTEANU

De ieri,

Turbare în Vulcan

La întâlnirea Asociaţiei Oraşelor din România,

Primarii Păducel, Dunca şi Buhăescu au spus prezent

23 august liniştit, dar se cere vijilenţă

Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva la 23 august1944: „La ordinul dvs. verbal raportăm că în sectorul nostru este linişte”. Linişte, linişte, darnota telefonică emisă în noaptea de 23 spre 24 august (ora 3,30) a şefului Poliţiei Deva, C.Albu, către poliţia lupeneană îndeamnă, totuşi, la vigilenţă: „Conform înaltei Hotărâri aMaestăţii Sale Regelui comunicată şi prin proclamaţie către ţară, că s-a schimbat guvernul.Organile de poliţie se vor încadra cu toată convingerea şi neprecupeţit noilor dispoziţiunidate de guvernul ţării. Luaţi măsuri vijilente pentru menţinerea ordinei, în special serecomandă populaţiei o atitudine demnă şi corectă faţă de trupele ce ne-au fost aliate pânăîn prezent. Veţi raporta chiar în cursul nopţii starea de spirit a populaţiei şi orice mişcare dinpartea trupelor germane. Veţi împiedica orice încercare de dezordine, revoltă şi veţi ţine lacurent cu toate evenimentele, această poliţie”.

Poliţiştii - în dispozitiv în coloniile Lupeniului

Pe 23 august şi căpitanul Manea, de la Garnizoana Lupeni, atenţionează ComisariatulLupeni: „Conf. Ord. teleg. No. 1357 de Corp 7 luaţi măsuri imediat ce personalul Dv. să fieîn stare de alarmă pentru a putea coopera conf. planului de acţiune ord…”. Prin urmare, înaceeaşi zi, de la ora 23, personalul poliţiei lupenene intră în dispozitiv, fiind repartizat pe 4

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 161 � 31 august 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

După 23 august 1944…

Povestea decapităriiGrupului Etnic German din Lupeni

Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012:

În urmă cu 115 ani, minerii petroşeneni nu

aveau drept de vot!La recensământul din 1891, populaţia Petroşaniului număra 5.671 locuitori. Spre

comparaţie, amintim că Deva avea 3.935 de locuitori, Orăştie - 5.451, Hunedoara - 2.303,Haţeg - 1.808. Dată fiind expansiunea industriei extractive a cărbunelui, fireşte că cei maimulţi locuitori ai Petroşaniului erau mineri. Însă, curios, deşi în 1897 reprezentaumajoritatea populaţiei, minerii nu aveau drept de vot.

La şedinţa ordinară a reprezentanţilor comunali ai Petroşaniului din 13 septembrie 1897,desfăşurată sub preşedinţia judecătorului Jakabsy Rezso II, între discuţiile pe marginea unoriniţiative edilitare îşi fac loc şi unele luări de poziţie, foarte aprinse, referitoare la listeleelectorale, recent făcute publice. Motivul discordiei l-a reprezentat faptul că autorităţile localenu au inclus minerii pe lista cetăţenilor cu drept de vot. Motivul principal al eludării electoralea acestora a fost de ordin fiscal. Conform legislaţie anului 1897, minerii nu plăteau niciun felde taxe şi impozite, în afară de unele taxe aferente categoriei I de câştiguri. Prin urmare, înconformitate cu Legea din 1886, XXII, T.-ez, nu aveau drept de vot.

Reprezentanţii comunali au întors problema pe toate părţile. Cel mai vehement a fostFloris Roth, care s-a arătat revoltat de absenţa minerilor de pe listele electorale, considerând căaceastă situaţie „îi face pe mineri nişte simple slugi, nişte oameni de rang inferior”. Roth aarătat că, în urma intervenţiei reprezentanţilor minerilor, în alte zone miniere, Selmecz sau dinSalgo-Tarjan, legislaţia locală le garantează dreptul la vot. Nedumerirea lui Rorh este cu atât maimare, cu cât direcţiunea minelor şi-a exprimat fără echivoc acordul ca minerii să beneficieze deacest drept cetăţenesc. Prin urmare, nu ar exista nici un impediment din partea administraţieiminelor, ci doar o neimplicare şi delăsare a reprezentanţilor comunităţii minerilor. Poziţia luiRoth a fost susţinută şi de un alt reprezentant comunal, Jozsef Schreiner, care a pledat pentrueliminarea acestei nedreptăţi cetăţeneşti.

În intervenţia sa, reprezentantul comunal Ulmann Lipot a arătat că un timp şi el a fostsusţinătorul acordării dreptului la vot minerilor petroşeneni, dar, un „dar” foarte important:„,după ce a constatat că aceştia sunt controlaţi foarte din scurt şi nu au posibilitatea să-şi exprimeopinia personală, ci doar votează după cum li se ordonă de către conducătorii lor, a ajuns laconcluzia că, totuşi, listele electorale în forma în care au fost prezentate, ar fi soluţia corectă”.Şi Tribusz Antal a fost de acord cu punctul de vedere al lui Ulmann Lipot.

După aceste puncte de vedere, judecătorul Jakabsy Rezso II, preşedintele de şedinţă,supune la vot modificarea listelor electorale, în sensul ca pe ele să figureze şi minerii. Din 9reprezentanţi locali, 7 votează împotrivă. Listele rămân nemodificate. Rămâne cum s-a stabilit:minerii nu au drept de vot… Doar de muncă…

Marian Boboc şi Adrian Catană

Paginile I-IV

� Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc

Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, amales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni,întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germaniidin aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună

tuturor organizaţiilorG.E.G. din Valea Jiului,diferind doar persona-jele, fiind dublată şi deaceea a arestării frunta-şilor comunităţii maghi-are din Lupeni.

Voi puncta succintcâteva coordonate aleGrupului Etnic German,care, dat fiind numărulpopulaţiei germane dinzona noastră, a funcţi-onat şi în Valea Jiului 4ani.

La 21 noiembrie1940, conform Legii nr.830, comunitatea germa-nă din România, bazatăpână atunci pe sistemul„Vecinătăţilor”, se trans-formă în Grupul EtnicGerman (G.E.G.). La 7octombrie 1944, Legea nr.485 (publicată în Moni-torul Oficial nr. 253 din 6octombrie 1944) abrogă

legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German.În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup),

parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţileunde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune(ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării.La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen).

În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală:Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şisicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu oorganizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având camembre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi DeutscheJung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane),Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule deîntreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţiaDeutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi niciNational Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţiîn România)

Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediulpresei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic alemembrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de AdolfHitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai(Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţareaN.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară).

Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupaautorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC)

Francisc Hummel (fotografie din 1935)Ultimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni

Page 2: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Între orele 9 şi 13, în toată re-ţeaua teritorială a Agenţiei Ju-deţene pentru Ocuparea Forţeide Muncă (AJOFM) Hunedoaraastăzi are loc o nouă ediţie abursei locurilor de muncă.Cei aflaţi în căutarea unui loc de muncăsunt aşteptaţi de către firmele participanteîn Deva, Simeria, Hunedoara, Orăştie,Călan, Haţeg, Petroşani, Lupeni, Vulcan şiBrad. Pentru firmele care oferă locuri de

muncă este bine de ştiut că pot participa laeveniment prezentându-se inclusiv astăzila sediul AJOFM din Deva sau la agenţiilelocale.În cadrul evenimentului, AJOFM Hune-doara va oferi participanţilor la bursă şi ul-timul număr al publicaţiei lunare „PiaţaMuncii de Hunedoara”. Aceasta cuprinde oserie de informaţii de interes public, precumşi lista locurilor de muncă existente în judeţ.De asemenea, există o secţiune dedicatăofertelor de muncă provenitedin spaţiul comunitar.

Mihaela PETROŞAN

Mihai Basarab, preşedintele de şedinţă, acitit ordinea de zi. Pe ordinea de zi s-auaflat doar trei proiecte: unul privind faţadaclădirilor din Lupeni care, în caz de reabi-li tare, trebuie să-şi păstreze culoarea, altulreferitor la decontarea transportuluimedicilor care nu sunt din Lupeni, dar pro-fesează la spitalul din localitate şi unproiect privind trecerea spaţiului de sosireal fostului telescaunul în folosinţa Jan-darmeriei Montane Lupeni. În rest, au fostfoarte multe discuţii şi întrebări.

5.000 de lei bani de transport pentru mediciLa iniţiativa primarului Cornel Resmeriţă,s-a iniţiat proiectul de hotărâre carevizează decontarea costului transportuluipentru medicii care profesează la SpitalulMunicipal Lupeni dar locuiesc în altă lo-calitate. Spitalul a cooptat 4 noi medicispecialişti. Pentru a-i motiva şi a le facilitaactivitatea la Lupeni, conducerea spitaluluia făcut o adresă către primărie prin care so-licita acest sprijin financiar în valoare de5.000 de lei. Din păcate, măsura se referădoar la medici, alte cadre medicale nu vorbeneficia de această facilitate, deocamdată. Unii consilieri au observat că la proiect nueste ataşată o situaţie cu medicii navetişti,neînţelegând de unde a rezultat sumaaceasta. Li s-a explicat că din suma respec-tivă se vor deconta doar acele costuri caresunt dovedite prin prezenţa bonurilor decasă sau a biletelor de transport în comun.Cum suntem absolut siguri că medicii nuvor face naveta cu mijloacele de transport

în comun, pentru că pur şi simplu nu lepermite timpul, aceştia vor prezenta pentrudecont bonurile de la staţiile de alimentare.Cu toate că suma li s-a părut cam maredoar pentru decontul transportului, avândîn vedere că nu se ştie exact câţi medicisunt de fapt din afara localităţii, până laurmă consilierii au lăsa-o aşa cum era pefoaie, votându-se cu o singură abţinere. Larugămintea viceprimarului, consilierulDavid Benedekfi şi-a motivat abţinerea:„Anul trecut s-a propus realizarea uneiunităţi medicale unitare pe Valea Jiului,Spitalul Sfânta Varvara, dar acest proiect afost respins. Dacă anul trecut se rămânea laideea unui singure personalităţi juridice,atunci nu mai trebuia să suportăm din banipublici aceste cheltuieli”. La motivaţia luis-a vociferat puternic, că ar fi fost un maredezastru închiderea spitalului. Deşi, atuncinu era vorba de închiderea lui efectivă, cidoar de trecerea administrativă sub o altăpersonalitate juridică.

Alina PIPAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

PRIM RIA MUNICIPIULUI

VULCAN

ROMÂNIA, jud.HUNEDOARA, Loc.VULCAN 336200, str. Mihai Viteazu nr.31, tel.0254/570340; 570011, mobil: 0723191333 fax.0254/571910 web: www.e-vulcan.ro; e – mail: [email protected]; cod fiscal 4375267

ANUN LICITA IE

1.Denumirea,adresa,nr de fax,adresa de e-mail ale autorit ii contractante i ale biroului de la care se pot ob ine, dup caz, informa ii suplimentare: Consiliul Local al municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31 jud.Hunedoara cod po tal 336200, tel.0254/570340; 570011, mobil: 0723191333 fax.0254/571910 web: www.e-vulcan.ro; e – mail: [email protected]; cod fiscal 4375267, informa ii suplimentare se pot ob ine de la Serviciul de urbanism i amenajarea teritoriului (Arh.Sef Paraschiva Acs, ing Adriana Petrila)telefon 0524/570340 interior 226 sau 208

2. Informa ii generale privind obiectul concesiunii: teren în suprafa de 367 mp ocupat de construc ii cu folosin de garaj în nr de 11 – Corpul C1(parcela nr.1=35,12 mp; parcela nr.2=34,995 mp; parcela nr.3=31,893 mp; parcela nr.4=31.317mp; parcela nr.5=31.913mp; parcela nr.6=30.951mp; parcela nr.7=32.051mp; parcela nr.8=32.469mp; parcela nr.9=31.648mp; parcela nr.10=36.999mp; parcela nr.11=36.051mp) f r autoriza ie de construire înainte de 1989, teren apar inând domeniului privat al municipiului Vulcan, jud. Hunedoara din str. Prepara iei FN fiind notat în CF nr.61046 Vulcan, nr. cadastral 61046 i teren în suprafa de 77 mp ocupat de construc ii cu folosin de garaj în nr de 3-Corpul C4(parcela nr.1=24,41mp; parcela nr.2=25,62mp; parcela nr.3= 27,25mp) executate f r autoriza ie de construire înainte de 1989, teren apar in domeniului privat al municipiului Vulcan, jud. Hunedoara din str. Prepara iei FN fiind notat în CF nr.61047 Vulcan i nr cadastral 61047.

3. Informa ii privind documenta ia de atribuire 3.1 Modalitatea prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documenta ia de

atribuire: conform art.19 din Ordonan de Urgen nr.54/2006, privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate public , orice persoana interesat are dreptul de a transmite o solicitare de participare la procedura de atribuire a contractului de concesiune solicitând documenta ia de atribuire pe suport de hârtie i/sau pe suport magnetic

3.2 Serviciul de la care se poate ob ine un exemplar al documenta iei de atribuire este: Serviciul de urbanism i amenajarea teritoriului etajul II camera 31 din cadrul Prim riei municipiului Vulcan,

3.3 Costul ob ineri documenta ie de atribuire este de 20 de lei i taxa de participare la licita iei de este de 50 de lei.

3.4 Data limit pentru solicitarea clarific rilor: în termen de 4 zile de la data primiri solicit ri dar nu mai târzie de data de 14.09.2012

4.Informa iile privind ofertele: 4.1 Data limit de depunere a ofertelor este :19.09.2012 ora.13 4.2 Adresa la care trebuie depus ofertele: Prim ria Municipiului Vulcan cu sediul în b-dul

M.Viteazu nr.31 jud. Hunedoara cod po tal 336200 4.3 Num rul care trebuie depus fiecare ofert este: 1(un)exemplar 5. Data i locul la care se va desf ura edin a public de deschidere a ofertelor : 20.09.2012 ora 10

la Prim riei municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31 camera 17 6. Denumirea, adresa i num rul de telefon,fax i/sau adresa de e-mail a instan ei competente în

solu ionarea litiilor ap rute i termenele pentru sesizarea instan ei: Sec ia contencios administrativ Tribunalul Hunedoara, Deva, Str.1 Decembrie 1918 nr.35,nr tel 0254/244574 fax. 054/216333, e-mail:[email protected], termenele conform Legii nr.554/2004, cu modific rile ulterioare.

7. Data transmiterii anun ului de licita ie c tre institu iile abilitate, în vederea public rii: 29.08.2012

Primar, Ing. GHEORGHE ILE

Ieri, la Lupeni, şedinţă de consiliu mai de vacanţă…

Primăria decontează baniide transport pentru mediciidin altă localitateÎn sala de consiliu, ieri, la ora 15, se reuniseră deja consilierii lu-peneni. În fruntea lor, pentru explicaţiile necesare, şi puţin camgrăbit (din motive obiective, trebuia să ajungă la o înmor-mântare), stătea viceprimarul Corneliu Lungan. Cum primarulCornel Resmeriţă lipsea, a trebui să fie cineva de faţă din rândulexecutivului să dea explicaţii consilierilor care aveau nelămuriri.

Astăzi,

O nouă ediţie a burseilocurilor de muncă

Page 3: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Ilie Păducel,primarulPetrilei, maiface un pasînspre con-stituireaunui dome-niu schiabilşi la Petrila. Este păcat catocmai la Petrila să nu sedezvolte o componentă tu-ristică, mai ales că cel maiestic oraş al Văii are locurifrumoase, uşor de pus în valoare, şi un drum care permite accesul către centrul ţării. Anul acesta Consiliul Local Petrila a încheiat un acord deasociere cu SC Schi Şureanu SRL, în vederea realizăriiunui domeniu schiabil.În ultima şedinţă de CL a fost aprobat şi PUZ-ul. Terenulcare a generat studiul PUZ este situat în domeniul extravi-lan al Petrilei, la 15 km de masivul Şureanu. Accesulcătre domeniu este asigurat de drumul judeţean 709K,Alba-Hunedoara, cu intrare către masiv prin comunaŞugag din judeţul Alba.

Terenul accesat pentru realizarea domeniului schia-bil va fi modificat ca structură. Se vor realiza patrupârtii de schi, o linie de transport pe cablu întrecotele 1300 şi 1800 de metri, cu punct de plecareValea Auşel.Asemănător cu domeniul schiabil Lupeni, şi laPetrila se va realiza un lac de captare pentru tunurile

de zăpadă artificiale,dar, musai, şi puncte deservicii în zona de ple-care-sosire. Terenul aparţine ma-sivului Şureanu înmunţii Sebeşului şi cu-

loarul depresionar Orăştie. ÎnŞureanu există patru vârfuri, celmai înalt fiind Vârful Pătru,având o altitudine de 2130 m.Din punct de vedere al echipăriiedilitare, aici va fi ceva de lucru.În zonă nu există reţea de apă şicanalizare, reţea de gaze naturaleşi nici reţea de telefonie mobilă,în proximitatea zonei aflându-seînsă o reţea de alimentare cu energie electrică.

Alina PIPAN

A fost votat

Planul Urbanistic Zonalpentru domeniul schiabil Şureanu – Petrila

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012 3ACTUALITATE

Studii universitare de licenţă

Cursuri ID

1. Facultatea de Ştiinţe Juridice

� Specializarea: DreptDurata: 4 ani2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,

Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport

� Specializarea:- Pedagogia învăţământului primar şipreşcolarDurata: 3 aniInformaţii la telefon 0254-547.770.Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Studii universitare de masterat

1. Facultatea de Ştiinţe Juridice

� Specializarea:1. Instituţii de drept civil şi procesual civilDurata: 3 semestre2. Instituţii de drept penal şi procesual penalDurata: 3 semestre2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,

Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport

� Specializarea: Management educaţionalDurata: 4 semestre

Informaţii la telefon 0254-547.770.Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” AradCentrul tutorial ID Petroşani

S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroşani ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru

ocuparea postului vacant de:

– RESPONSABIL IT –Cerinţe:

� experienţă în lucru cu programe detehnoredactare/design grafic (e.g. QuarkExpress, InDesign, Photoshop, Corel, etc.)

� cunoştinţe tehnice depanare echipamente IT(soft/hard)

Avantaje:

� experienţă în promovare online (SEO/SEM)

CV-urile pot fi trimise la sediul firmei dinPETROŞANI, Str. 22 Decembrie Nr. 1 sau laadresa de e-mail [email protected]

Beneficii: � oportunitatea de a lucra într-un mediu de

lucru plăcut

� pachet salarial motivant

Interviul va avea loc sâmbătă 1 septembrie, ora10:00 la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 DecembrieNr. 1, lângă capela Bobocu.

Administratorul judiciar al societăţiiHidroelectrica SA a denunţat ieri con-tractul de cumpărare a energiei elec-trice produse la Electrocentrale Deva,după ce zilele trecute denunţase un altcontract păgubos al Hidroelectrica, celcu termocentrala de la Paroşeni.Conform declaraţiilor avocatului Remus Borza, reprezen-tantul administratorului judiciar al Hidroelectrica SA, de-nunţarea celor două contracte era necesară având învedere pagubele imense antrenate de cele două afaceri cuenergie.Referitor la contractul dintre Hidroelectrica şi termocen-trala Paroşeni: „Diferenţa între valoarea preţului mediu deachiziţie al energiei de la Societatea Comercială de Pro-ducere a Energiei Electricce şi Termice Paroşeni SA şipreţul mediu anual de vânzare a energiei contractate decătre Hidroelectrica pe piaţa reglementată şi pe piaţa con-curenţială se materializează într-o pierdere pentruHidroelectrica pe perioada 2009-2011 de253.681.758 lei”, conform denunţului. Mai exact,

Hidroelectrica cumpăra cu 234 de lei megawatt-ul de en-ergie de la termocentrala Paroşeni şi îl vindea pe piaţă cu98 de lei, respectiv 134 de lei către contractorii bilaterali.Legat de denunţarea relaţiei contractuale dintre Hidroelec-trica şi Electrocentrale Deva, conform declaraţiilor ofi-ciale această relaţie a generat, în perioada 2009-2011,pierderi de 108.890.736 lei în contul Hidroelectrica.Contractele derulate de către Hidroelectrica cu alţi pro-ducători de energie au fost menţionate în Raportul în-tocmit de către EURO INSOL, administratorul judiciar alHidroelectrica, drept una dintre cauzele care au generat in-trarea în insolvenţă a societăţii.„Raportul EURO INSOL privind cauzele şi împrejurărilecare au dus la apariţia stării de insolvenţă a Hidroelectricadepus la Tribunalul Bucureşti” menţionează că derulareaacestor contracte de întrajutorare, încheiate cu scopul de-clarat de a acoperi riscurile de penalizare a Hidroelectrica,pentru nelivrarea cantităţilor contractate cu clienţii ei, s-adovedit a fi, mai degrabă, „o formă de ajutor acordată ex-clusiv respectivilor producători, în dauna intereselor eco-nomice ale Hidroelectrica”.(Mihaela PETROŞAN)

Întrebare pentru „băieţii deştepţi” şi flăcăii cu mapa din Guvernul Boc:

Oare chiar aşa să fie: triunghiul de afaceriHidroelectrica-Paroşeni-Mintia - o bătaie dejoc pe banii statului?

Page 4: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 20124 SPORT

www.zvj.ro

Dobandă fixă: 11,9%Perioada de creditare: 12-60 luniValoarea creditului: 1.000 - 20.000 RONVârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani)Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurilede masă)500 lei - pensionar (pensie de boală,invaliditate) + indemnizaţii creşterecopilDocumente necesare:- fluturaşul de salariu / adeverinţa desalariu / talonul de pensie, copiaBI/CI, după caz decizia de pensio nare,factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

CREDITEDE NEVOI

PERSONALE

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care unnumăr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurileorganizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu

Telefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: [email protected] www.info98.ro

Comisia de Disciplină a Fede-raţiei Române de Fotbal asancţionat clubul Jiul Petroşani,la jumătatea lunii august, cu ne-programarea în campionat,până la achitarea baremurilorcuvenite ar-bitrilor pen-tru ultimeleetape dinsezonul tre-cut. Alb-ne-grii au

rămas datori cu banii la fluie-raşi pentru etapele 25, 27 şi 29din ediţia 2011-2012 şi au fostsomaţi să-şi achite restanţele.În plus, pentru litigiul cu fostuljucător Cruceru, Jiul a fost din

nou ameninţată cu nepro-

gramarea în primaetapă. George Boboc,preşedintele grupării dinPetroşani, susţine căsituaţia s-a rezolvat, ieri,şi că echipa a fost pro-gramată în campionat:„Situaţia datoriilor afost rezolvată. Am fostprogramaţi în campionatşi ne vom prezenta la meciuldin prima rundă cu FC Hune-doara. Vom juca la victorie.Trebuie să îi batem, ca să în-cepem cu dreptul”.FRF nu confirmase pe site-uloficial versiunea celor de la JiulPetroşani.La rândul lor, oficialii de la FCHunedoara, a cărui situaţia fi-nanciară e stabilă şi rezultateledin meciurile amicale au fost

foarte bune, sunt încrezători învictorie. Antrenorul MariusOpric speră ca echipa negru-al-baştrilor să păşească cu dreptulîn jocul noul sezon, printr-ovictorie în partida, de pe terenpropriu, cu Jiul Petroşani: „Înpartidele amicale m-a mulţumitjocul echipei, dar adevărateleteste, şi cele mai importante,sunt meciurile oficiale. Aştep-tăm cu nerăbdare meciul cu Jiulşi sper să debutăm cu dreptul.

În continuare, vom juca lavictorie fiecare meci, pentrucă ne dorim să obţinem opoziţie cât mai bună în clasa-ment”.

Start în Liga a III-a. Derbiul orgoliilor:

FC Hunedoara - Jiul PetroşaniDin cauza restanţelor grupării din Valea Jiu-lui către arbitrii şi jucători, duelul ultimelordouă echipe divizionare din judeţ, FC Hune-doara şi Jiul, a fost în pericol de nedis-putare. Oficialii clubului patronat de AlinSimota susţin că au reuşit „reglarea con-turilor” şi că au fost programaţi la meci,mâine, 31 august, de la ora 18:00, în primaetapă a Ligii a III-a, seria a V-a, deşi FRFnu a confirmat încă oficial acest lucru.

Palmaresul - favorabil JiuluiPrima partidă dintre Jiul şi Corvinul s-a disputat în Divizia A în anul 1954 şi s-a terminatla egalitate, scor 0-0. Următoarea întâlnire pe prima scenă s-a consemnat în ediţia decampionat 1976-1977, ambele dueluri terminându-se la egalitate, scor 1-1 în Valea Jiuluişi 2-2, la Hunedoara.Ultima confruntare între cele două mari rivale în Divizia A s-a consemnat în ediţia 1990-1991, când pe 12 mai la Petroşani, Jiul învingea cu 2-0, prin golurile lui Bîcu (6) şi Stăn-cic (89), dar retrograda în liga secundă unde a ajuns şi Corvinul, un an mai târziu. Celedouă formaţii au jucat în următoarea formulă: Jiul: Ghiţan - Buruntia, Sburlea, Cioabă,Ov. Dodu - Militaru (90 I. Radu), Fl. Stoica, M. Cristea, Stăncic - Bâcu, Răducu; Corvi -nul: Ioniţă - Bejenaru (71 Nicşa), Haidiner, Stroia, Cocan - Bardac, Chezan, Dobre -Marian (46 Bozga) - Uleşan, Hanganu.Damian Militaru şi Dorin Nicşa fac parte din staff-ul formaţiilor actuale, primul fiindantrenor secund la Jiul, iar Dorin Nicşa este director sportiv la hunedoreni.Cea mai concludentă victorie, din campionat, îi aparţine Jiului, şi a fost obţinută în ligasecundă, ediţia 1992-93.Pe 17 aprilie 1993, la Petroşani, alb-negrii învingeau cu 7-0 pe Corvinul, prin golurilereuşite de Dodu - 2, Stancu - 2, Huza, Militaru şi Haidiner - autogol.Per total, palmaresul este de partea echipei din Petroşani, Jiul având 20 de victorii în faţahunedorenilor, care au câştigat de 15 ori, iar 7 meciuri s-au încheiat la egalitate. În se-zonul trecut cele două echipe şi-au împărţit victoriile, Jiul câştigând la Petroşani cu 2-0iar FC Hunedoara în retur, scor 4-1, pe stadionul „Michael Klein”.

Etapa I, Liga a III-a, seria a V-a, astăzi, 31 augustProgramul complet al etapei I a Ligii a III-a, seria a V-a, programate, azi, 31 august, esteurmătorul: Unirea Dej - Seso Câmpia Turzii; Şoimii Pâncota - Sănătatea Cluj; PlimobSighetu Marmaţiei - FC Zalău; FC Hunedoara - Jiul Petroşani; Europa Alba Iulia -Olimpia Satu Mare; Unirea Floreşti - Naţional Sebiş; Tricolorul Alparea va sta.

Scor de rugby,La un meci de fotbal

În turul IV al Cupei României,ediţia 2012 - 2013, o partidă s-a încheiat cu un scor întâlnitmai mult la meciurile de rugby.

Astfel, echipa de Liga a III-a, ACSBerceni a învins trupa de ligă secundă CSBuftea cu 31-0, atacantul Ciochină (foto)marcând nu mai puţin de 9 goluri.Mari surprize s-au înregistrat şi în meciulFC Argeş - CS Mioveni, oaspeţiicâştigând cu 6-0, precum şi la partidaŞoimii Pâncota - ACS Poli Timişoara,încheiată cu victoria arădenilor după exe-cutarea penalty-urilor.

Page 5: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Campionatul de MinifotbalRealSport Deva va fi şi înnoul sezon cea mai popu-lară competiţie rezervatăamatorilor, deşi numărulechipelor scade de la 36 la34, iar al jucătorilor de lapeste 550 la peste 500.Chiar şi cu mai puţini combatanţi, între-cerea se anunţă atractivă, deoarece pelângă Superliga, Liga B şi Liga C, acum seva juca şi Cupa României RealSport.Primele meciuri ale întrecerii de la BazaSportivă RealSport Deva sunt programatepentru data de 8 septembrie, iar la start şi-au confirmat deja prezenţa 34 de echipe cupeste 500 de jucători. Competiţia se vaderula timp de peste de zece luni, în trei di-vizii, respectiv Superliga, Liga B şi Liga C.Ca nouă provocare organizatori competi-ţiilor de la balon le propun tuturorechipelor din campionat şi participarea laCupa României RealSport. Spiritul mai ridicat de competitivitate şiunele tensiuni şi-au pus amprenta pe Su-perLiga RealSport, cel mai valoros eşalonal campionatului Realsport. Ca dovadă, înciuda premiilor atractive puse la bătaie deorganizatori, mai multe echipe ce aveaudrept de joc la acest nivel au ales liniştea şi

atmosfera de relaxarea amicală din lig-ile inferioare. Pe lista echipelor care"dezertează" din SuperLigă se aflăvicecampioana Alfa Team Cristur şigrupările Paloma, Quasar şi Anonimii.Alfa nu va mai juca deloc la RealSport,jucătorii plecând pe la alte grupări, învreme ce celelalte trei echipe au ales ligileinferioare.Prin urmare, până acum, pe lista de start aSuperLigii se află doar zece formaţii, faţăde 14 câte au început competiţia din se-zonul precedent. Campioana, Avantaje, îşiva apăra titlul în faţa celor de la GraweDeva, Liverpool, FC Comsid Tehnosteel(participare nesigură), Venus Deva (toatepromovate din Liga B), C.F.R., Pera BMW,Phoenix, Voinţa Vălişoara şi City TaxiDeva. Întrecerea se va disputa în sistemtur-retur, pe durata a 18 etape, iar la final,primele cinci clasate vor intra în play-off,în vreme ce celelalte vor evolua în play-out. La finalul campionatului, campioanava participa la Turneul Final al Campiona-tului Naţional, în vreme ce echipele de pelocurile 4-5 din play-out vor retrograda înLiga B. Programul competiţional poatesuferi modificări doar în cazul în carenumărul echipelor participante va creşte.Liga B care se anunţă a fi cea mai fru-moasă va avea, în principiu, în compo-nenţă, 13-14 echipe. Anonimii, Bamboo,General Service (îşi va modifica denu-mirea), Full Gsm, Dolce Vizio Caffe şi

Extenso Blue (nou-promovate), ProiectulRabla (îşi va schimba denumirea), YoungBoys, Alaska, Sews Deva II, F.C. Alsicon,A.S. FC. Cristur şi C.S. Quasar Deva vorjuca mai mult pentru plăcere şi relaxare, iarorgoliile vor fi puse pe planul doi. În ul-timul eşalon, cel de-al treilea, Liga C, aparşi primele patru nume noi: Butoiaşele,Kafe Bar Luciano, Boys Team şi ABSDecor. Alături de acestea vor mai juca InterDeva, Continental, Golden Team, Azaria,D.P.D., Tikva Construct, Sews Deva I şiBIG Eco.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Jucătorul Pavel Croitoru de la echipaInter Petrila a fost suspendat trei etape şiamendat cu 75 de lei. El a fost găsit vino-vat de călcarea intenţionată a unui adver-sar de la Hercules Lupeni, căzut lapământ, mingea fiind în joc, dar în altăparte a terenului. Un „obicei” urât, dar

des întâlnit în fotbalul mic.Tot pentru vechea „boală” a neprezentăriila meciuri, Santos Bos a pierdut cu scorulde 3-0 la masa verde şi a fost amendată cu300 de lei, întâlnirea cu Mureşul Pricaz,din prima etapă a Cupei României, fazajudeţeană.

Fotbal. Liga a IV-a,

Şi juniorii au început tareSingura echipă fără puncte,dar şi fără gol marcat lanivel de juniori, după douăetape, în Liga a IV-a, esteZarandul Crişcior.O remiză şi un eşec sunt contabilizate îndreptul celor de la Minerul Uricani şiRetezatul Râu de Mori. Celelalte echipeau, fiecare, după două runde, o victorie şio înfrângere. Totodată, a fost stabilit şiprogramul turului secund din CupaRomâniei, faza judeţeană, urmând a sedisputa pe 12 septembrie. Etapa a III-a, sâmbătă, 1 septembrie:Aurul Brad - Şoimul Băiţa; Dacia Orăştie- Retezatul Râu de Mori; Victoria Clan -CS Vulcan; Aurul Certej - Minerul Uri-cani; Inter Petrila - U Petroşani; CFRSimeria - Gloria Geoagiu; Zarandul Criş-cior - Hercules Lupeni; Metalu Crişcior -Retezatul Haţeg; Jiul II Petroşani - CSGhelariCupa României, faza a II-a, 12 septem-brie: Cetate Răchitova - Jiul II Petroşani;Unirea Veţel - Aurul Certej; Sprint Lun-coiu de Jos - Metalul Crişcior; StreiulBaru - Retezatul Râu de Mori; MureşulPricaz - Dacia Orăştie; Măgura Pui - CSVulcan; Keysistemsro Ribiţa - ZarandulCrişcior; Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari.

În Campionatul de Minifotbal,

Mai puţine echipe

Fotbal. Croitoru,

Trei etape de suspendareAu trecut doar două etape din noul sezon al ligilor a IV-a şi a V-a şi sancţiunile dictate de Comisia de Disci-plină a AJ Fotbal Hunedoara curg pe bandă rulantă.

Page 6: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

De ani de zile, în Straja se or-ganizează tabere pentru elevi.Tabăra Viaţa are notorietate lanivel internaţional. În 2012,tabăra de vară a început la 1iulie şi va lua sfârşit sâmbătă, 1septembrie. Au participat, în 9serii, 40 - 100 elevi pe săp-tămână. Acesta este deja al 13-lea an de activitate, timp încare peste 6.500 de tineri dintoate mediile sociale au trecutpână acum prin Tabăra Viaţa. Echipa de lucru este compusă din 12animatori centre de vacanţă, angajaţi şicertificaţi, un instructor de escaladă, un

instructor curs de frânghii, 5 voluntariamericani, 3 voluntari europenii prinProgramul European Voluntary Service,doctor pentru vizita medicală a tinerilor,personal Crucea Roşie pentrumanagementul situaţiilor de urgenţă.Tabăra are un director şi doi directoriasistenţi. Noi am stat de vorbă cu IliePopescu, unul dintre directorii deprogram. Serviciile de masă şi cazare au fost

asigurate ireproşabil de Comexim R SRL,la Cabanele Montana 1 şi 2. „Este al XII-lea an de colaborare cu aceastăfirmă şi le mulţumim pe această cale pentruefortul depus. În total, un număr de 510 detineri au participat la tabăra noastră, tineribeneficiari ai programelor altor organizaţiide tineret cum ar fi: FundaţiaInternaţională pentru Copil şi Familie,Organizaţia World Vision Cluj,Organizaţia Romacenter Cluj, OrganizaţiaWorld Vision National, Organizaţia WorldVision Ialomiţa, Organizaţia World VisionCraiova. Aceşti tineri fac parte dinprograme de educaţie nonformală,programe de dezvoltare comunitară,programe de dezvoltare personală,incluziune socială, susţinute de cătreorganizaţiile prezentate mai sus. Fiecaredintre aceste organizaţii au ales tabăranoastră deoarece, metoda de educaţienonformală folosită în Tabăra Viaţa este ounealtă foarte eficientă pentru programeledezvoltate de organizaţiile colaboratoare.Au fost prezenţi, de asemenea, tinerisponsorizaţi de către Fundaţia NoiOrizonturi, vorbim aici de tineri curezultate foarte bune în cadrul Cluburilorde Iniţiativă Comunitară

IMPACT, dar şi tinerii cu posibilităţimateriale reduse sau instituţionalizaţi dincomunitatea locală. O altă categorie de

tineri o reprezintă cei sponsorizaţi parţialde BCR România, prin parteneriat cuFundaţia Noi Orizonturi, apoi tinerii careau venit pe cont propriu şi participanţii încadrul unui schimb internaţional de tineriîntre Asociaţia Juventus Mundi, din Dro-beta Turnu Severin în parteneriat cu Asso-ciation MJC Caen Guérinière, din Caen,Franţa, în urma proiectului cu numele Dé-passe-toi-même!”, ne-a informat IliePopescu. Programul Viaţa îşi propune să dezvoltecompetenţe în rândul copiilor şi tinerilorpentru a deveni cetăţeni responsabili, deîncredere, integri şi perseverenţi, capabilisă contribuie la propria lor dezvoltare,susţinând astfel binele comun şi bunăstareacomunităţii. În cadrul programului sedezvoltă, prin metode specifice, 7 abilităţide viaţă care îi pregătesc pe participanţipentru viaţa de zi cu zi prin lucrul în

echipă, luarea deciziilor, comunicarea,gândirea critică, negocierea şi rezolvareaconflictelor, planificarea timpului şi aresurselor, abilităţi psihomotorii: deorientare cu busola şi harta, de realizareproduse manufacturate - felicitări, miniconstrucţii din lemn.

CMYK

6 DIVERSE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

www.zvj.ro

Pagină realizată de Alina PIPAN

Asociaţia Clubul de Turism „Alpin Clauza Carpatica”

Memorialul „Marius Benea”, la16 ani de la tragicul accident

Concursul se desfăşoară în perioada 7-9septembrie în Şureanu, cu tabăra de corturiamplasată pe Valea Roşie în aval de CheileRoşia.Competiţia este formată din câteva concur-suri surpriză, iar pe traseul de regularitate

va fi o probă inedită cutoţi participanţii dintraseu. În total, în cele15 ediţii, au participatpeste 2.000 de con-curenţi, iar acum au fostinvitate 55 de cluburidin ţară la competiţie.

Clubul a estimat o cheltuială de 10.000 -12.000 de lei pentru invitaţii, fişe de în-scriere, transport, diplome, accesorii.Consiliul Local le-a sărit în ajutor cu 1.000de lei.

La 12 septembrie se împlinesc 16 ani de latragicul accident, în care şi-a pierdut viaţa unmare iubitor de munte, Marius Benea. Clubulorganizează a XVI-a ediţie a Concursului„Memorialul Marius Benea”.

Adio, tabără dragă!

În Straja, 9 serii de elevi s-au bucurat de aventuri, care mai de care mai palpitante

Page 7: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Ieri, Consiliul Local al mu-nicipiului Vulcan a aprobat înunanimitate, de la intrarea învigoare a hotărârii, bicicliştii şirolerii nu mai au ce căuta pepartea de trotuar neamenajatcu pistă pentru bicicliştii şipentru cei care aleargă perole. Este vorba despre trotu-arul dinspre nord a Bulevar-dului Mihai Viteazu, începândde la Unic şi până la StaţiaPetrom.

Argumentareanecesităţii luării acestei măsuri a făcut-oprimarul Gheorghe Ile, iniţiatorul proiectu-lui de hotărâre. Pe lângă disconfortul pecare-l creează bicicliştii şi rolerii pietonilorcare se deplasează pe trotuar, s-a înregistratşi un caz foarte grav. O femeie a fost lovităde un biciclist, a dat cu capul de asfalt şi afost dusă, în stare gravă, la spital.

Aşadar, de acumîncolo cei care se cred şmecheri şi vor con-tinua să-i bage-n boală pe pietoni de-plasându-se pe partea de trotuarneamenajată circulaţiei acestor vehiculevor fi nevoiţi să bage mâna în buzunar şi săplătească amenzi cuprinse între 100 şi 300de lei. Dacă amenda se achită în aceeaşi zisau în cel mult 48 de ore, contravenientulva scăpa cu jumătate din suma cu care afost amendat.

Au fost câţivaconsilieri locali care au încercat să îm-buneze proiectul de hotărâre. Cristian Mer-işanu a propus ca, de la această restricţie,să fie scutiţi copiii până la opt ani care,

fiind cu bicicleta sau pe role, sunt însoţiţide părinţi. Angela Stoica a fost de părere căamenda de până la 300 de lei este, totuşi,exagerat de mare. Petru Hodor a propus ca,mai întâi, contravenientul să fie tras de ure-chi cu un avertisment, iar amenda să-i fieaplicată doar dacă recidivează. În fine,Alina Anamaria Cîrstoiu nu a fost de acordcă, prin această hotărâre, circulaţia bici-cletelor va fi permisă numai şi numai pe

pista special amenajată, care, în câteva in-tersecţii pe care bulevardul le are custrăzile care dau în el, prezintă diferenţe denivel foarte accentuate. De ce nu pot mergecu bicicleta şi pe bulevard, a întrebat ea, fi-indcă este drum public?

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

Partea nordică a interioruluiclădirii Palatului Minerul dinLupeni este aproape gata.Are deja acoperiş, iar ope-raţiunile de tencuire apereţilor sunt pe terminate.

Pe lângă faptulcă este un profesionist desăvârşit, domnuling. Laszlo Szocs este, ca întotdeauna, ogazdă amabilă. Astaînseamnă că SC VivaConstruct SRL Deva,societatea careefectuează reparaţiilela Palatul Minerul, afăcut o alegere bunănumindu-l coordona-tor de lucrări la acestobiectiv.

Nefiind pentru prima dată aici, domnia sa nu a aşteptat să-lrog de două ori, ca să-mi spună ce s-a lu-crat şi ce mai este de făcut. Îmi arată, maiîntâi, partea dinspre scenă. Pe interior,aceasta este aproape gata. Mai este puţin detencuit, dar cea fost mai greu - montareaacoperişului şi acoperirea lui cu ţigle - a

trecut cu bine.

"Aşteptăm să ne vinăfermele metalice şi pentru restul de

acoperiş, aflu de ladumnealui. Leaştept să ajungă aicichiar astăzi (28 au-gust), le montăm şi,apoi, continuăm cutencuielile şi înrestul interiorului".Ochii îmi cad pe unbasorelief de pe unstâlp pe sprijin. Are oparte lipsă. Inginerul

îmi ghiceşte întrebarea. "Nicio problemă,acele defecte se vor înlocui cu copii care nuse vor deosebi de cele originale".

Cu ceva timpîn urmă vă relatam că factorii responsabili

nu erau încă decişi cu o problemă: să laseclădirea palatului cu ferestre sau ele sărămână zidite, aşa cum au stat preţ de vreocincizeci de ani? La vremea lui, când a fostinaugurat şi când aici a funcţionat cazinoul,palatul avea ferestre. Din cele mari şi cu vi-tralii. Ele i-au fost acoperite în anii dedemocraţie populară, când sala mare a fosttransformată în cinematograf. Acum s-ahotărât. Când va fi reparat în întregime,palatul va arăta ca la început. Cu ferestre,adică.

Palatul din Lupeni va fi ca la început: cu ferestre

Pe Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan

Bicicliştii şi rolerii vor merge doar pe partea alocată lor

Page 8: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

www.zvj.ro

Discuţiile din precedentul Consiliu

local Petroşani privind achiziţi -

onarea şi distribuirea gratuită a

unor ghiozdane şi rechizite şcolare

pentru copiii defavorizaţi din mu-

nicipiul Petroşani s-au concretizat

în noul mandat, primarul Tiberiu

Iacob-Ridzi fiind iniţiatorul unui

proiect de hotărâre în acest sens.Însă cu o schimbare esenţială, în sensul căde aceste rechizite şcolare nu vor beneficiadoar copiii defavorizaţi, ci toţi copiii dinPetroşani, de la clasele I-VIII, indiferent destarea lor socială, edilul şef nefiind deacord să se facă diferenţieri între şcolari.„Nu am fost de acord să dăm ghiozdane şirechizite şcolare doar unor copii. Am con-siderat că toţi copiii noştri au drepturiegale, de aceea aceste lucruri le vor primicu toţii. Sper că le vom face o bucurie atât

copiilor, cât şi părinţilor prin acest gest alnostru la început de an şcolar”, a declaratprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi, joi, 30 au-gust, în cadrul uneiconferinţe de presăorganizată laprimărie.Efortul financiarpentru acest gest,binevenit în vre-murile grele pe carele trăim cu toţii, esteunul considerabil,circa 1,6 miliarde delei, aproximativ3.500 de copii bene -ficiind de acest cadou.Conform declaraţiilor primarului TiberiuIacob-Ridzi, ghiozdanele sunt de mai multeculori, „atât pentru fetiţe cât şi pentrubăieţi”, iar preţul unui ghiozdan este de

44,6 lei fără TVA. Setul de rechizite şcolare cuprinde douăcaiete de dictando, două caiete de matema-

tică, un caietmaculator, un setde culori, un setde creioane, unpenar, un bloc dedesen, acuarele şio riglă.La întrebareacând vor primicopiii rechizitele,primarul TiberiuIacob-Ridzi arăspuns: „Luni, 3

septembrie, vor sosi la primărie. Pe bază detabel vor fi imediat distribuite la toate şco-li le din Petroşani. De acolo, directorii levor distribui fiecărei clase, obiectele fiindpreluate de diriginţi şi învăţători. Pe 10

septembrie când vor ajunge la clase, fiecarecopil va găsi pe bancă ghiozdanul şi setulde rechizite şcolare”.În final, două lucruri mai trebuie precizate.Rechizitele şcolare şi ghiozdanele nu aufost achiziţionate aşa, tam-nisam, ci înurma organizării unei licitaţii publice, ofirmă din Petroşani a câştigat licitaţia. Un al doilea lucru, important pentru elevi,dascăli şi părinţi, este că deschiderea ofi-cială a anului şcolar 2012-2013, laPetroşani, se va face începând cu orele10:00 în Parcul Central „Carol Schreter”.Cu această ocazie, va fi organizat şi unscurt spectacol artistic, cu participareaelevilor de la şcolile din Petroşani.Apoi, în mod organizat, se va merge spreşcoli, unde fiecare elev îşi va lua de pebancă cadoul primit din partea adminis-traţiei publice locale.

Pe 10 septembrie, la deschiderea noului an şcolar,

Primarul Iacob-Ridzi dă rechizite la tot poporul şcolăresc

Octombrie va aduce la Petroşani o

nouă săptămână de distracţie şi

voie bună. Ca şi anul trecut, pri-

marul Tiberiu Iacob-Ridzi şi şeful

administraţiei pieţelor din cadrul

primăriei vor organiza, în prima

săptămână a lui „brumărel”, ediţia

a II-a a Festivalului Naţional a Târ-

gului de Produse Tradiţionale, la

care vor participa comercianţi de

astfel de produse din toată ţara.

Şi nu e doar atât! Festivalul de care vor-beam se va intersecta şi cu Ziua Recoltei,care va fi organizată tot în prima săp-tămână, probabil la 1 octombrie, aşa cumse obişnuieşte în toată ţara.„În prima săptămână din luna octombrie seva organiza la Petroşani o nouă ediţie aFestivalului Târgului de ProduseTradiţionale, cumulat cu Ziua Recoltei, o zide sărbătoare românească care a reapărut încalendarul municipiului în momentul încare am preluat funcţia de administrator alpieţelor din Petroşani. Sperăm să avemacelaşi succes ca şi anul trecut. La ambeleacţiuni, cetăţenii din Petroşani să se simtă

din nou bine alăturide comercianţi şi ar-tişti, dar şi cu noi,cei administraţiapublică locală, carevom fi pe metereze,

la datorie”, declară şeful pieţelor, Ion Pris-tavu. Pe lângă zecile de comercianţi, care-şi vor întinde mesele şi tarabele,petroşenenii se vor bucura de câteva spec-tacole de muzică populară, cu artişti demuzică populară consacraţi, dar şi cu multetalente locale. De asemenea, de ZiuaRecoltei la Piaţa Centrală vor fi organizateşi tombole, cu câştiguri în produse agricolede sezon, precum şi alte multe surprize pecare organizatorii promit că le vor pregăti.„Nu vor fi alocaţi cu aceste ocazii bani dela bugetul local, se vor aloca bani din spon-sorizările făcute de firme şi persoane par-ticulare. Încă nu am stabilit unde va filocaţia, pe strada 1 Decembrie 1918 sau pestrada Avram Iancu, mai este timp suficientsă stabilim toate aceste amănunte, cât şi al-tele. Dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine,cred că strada Avram Iancu ar fi cea maipotrivită deoarece acolo avem piaţa

aproape cu toate utilităţile necesare, plusparcarea pieţei şi parcul”, ne-a mai spusIon Pristavu.Tot de la Pristavu am aflat şi alte amănuntelegate de aceste evenimente: „Invitaţii cuproduse tradiţionale vor fi din toată ţara, în-cepând din nord, din zona Baia-Mare sauVatra Dornei şi până în sud, de la Craiova,Vâlcea, Gorj sau Mehedinţi. Avem o lunăsă chemăm cât mai mulţi invitaţi, rămânesă vedem şi confirmările. La timpul potrivitvă vom spune exact câţi vor veni şi cu ceproduse. La fel şi de Ziua Recoltei, vorveni foarte mulţi comercianţi din judeţelelimitrofe, dar şi din judeţe mai îndepărtatedin Transilvania, Oltenia sau Muntenia”. Vă vom ţine la curent cu desfăşurarea „os-tilităţilor” anunţate.

Administraţia pieţelor şi Primăria Petroşani o pun de

Ziua Recoltei şi Festivalul Naţional al Târgului de Produse Tradiţionale

Pagină realizată de Corneliu BRAN

Page 9: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

9UMOR ÎN HA... MAJORZiarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

www.zvj.ro

În data de 16 august 2012, s-audecernat premiile ConcursuluiNaţional „DOR de DOR”, organizat deAsociaţia pentru Dezvoltarea şiPromovarea Spiritului Rural „DorMărunt” şi Revista „DOR de DOR”, alcărei redactor şef este scriitorul MarinToma. Concursul s-a derulat pe maimulte secţiuni: poezie, proză,epigramă, pictură şi fotografieartistică, iar preşedintele juriului a fostscriitorul Nicolae Rotaru.Organizatorii au impus, pentrulucrările participante, tema „Universulsatului românesc”, din dorinţa de a seperpetua, măcar în creaţiile artistice,unele aspecte ale mediului sătesc.Festivitatea de premiere a avut loc încadrul Memorialului „MihaiEminescu” de la Ipoteşti.

Petru-Ioan Gârda - Cluj-Napoca(Premiul al III-lea la secţiunea „Epigramă”)

Unui cosaş venit de la oraş...Când m-am dus - cosaş de marcă -Să-l ajut un pic şi eu,Coasa lui tăia de parcăO bătuse Dumnezeu!

Plasme din ajutoareTelevizoare şi-au luatPrimarul, sor’-sa şi-o mătuşă;În rest, degeaba le-ar fi dat,Că nu le-ar fi-ncăput pe uşă.

Suflet sensibilSentimental şi-ndrăgostit,Uitând de tot nevoia vacii,Tăia porumbul, la prăşit,Să poată creşte-n voie macii.

În parte...I-am dat pământul, reprimitPe drept, atunci când cu Revolta,L-am semănat şi l-am prăşit,Iar el, în schimb, îmi ia recolta.

Unii vor restaurarea monarhiei(Madrigal)Alături de cei care-i vorPe-aceste pământuri stăpâni,Mă-nchin Majestăţilor Lor...Ţăranilor noştri români.

Ioan Toderaşcu - Costeşti, VasluiPremiul al II-lea la secţiunea „Epigramă”

Navetistul şi treburile gospodăreştiPe drumul de costişe ce duce către sat,La fel ca şi aseară, se-ntoarce-acasă beat,Dar soaţa lui cea bună, cu toate că ar vrea,Nu-i cere socoteală; se mai descurcă ea...

România are un pământ deosebitE-un pământ cu totu-aparte,Ştim, cu toţii, foarte bine,Căci de-atâţia ani se-mparteŞi nici gând să se termine!...

Sfârşit de anFără teamă pot să spunCă sunt, iarăşi, peste plan;Porcul, pentru-acest Crăciun,L-am tăiat de-acum un an!...

MamaSingurică, singurea,Ne aşteaptă-n bătătură,Dar ne amintim de eaDoar când cineva ne-njură!...

Vaca nebunăVaca unui văduvoiE nebună de legat,Din moment ce i-a mâncatO revistă Plai cu boi!

Petronela-Vali Slavu - Aninoasa, HunedoaraPremiul al II-lea la secţiunea „Poezie pentrucopii”

Un bunic şi un pisic

Doi amici nedespărţiţiStau în casă, necăjiţi:Pe o laviţă, bunelul,Lângă sobă, motănelul.

Timpul parcă stă pe loc,Mai trosneşte-un lemn în foc,Trage din lulea bunelul,Toarce-ntruna motănelul.

Se aude poarta mare?Nu e nimeni, li se pare…Şi oftează-adânc bunelul,Miorlăie şi motănelul.Parcă se aude iară…Este cineva pe-afară?Sare ca şi ars bunelul,Lângă el şi motănelul.

Poate-or fi prin curte hoţii…Da’ de unde, -s chiar nepoţii.Râde sub mustăţi bunelul,Dă din coadă motănelul.

O-ntâmplare cu un ghem

Dragi copii, acum vă chemÎntr-o casă mititică,Să cunoaşteţi o bunicăŞi-o-ntâmplare cu un ghem.

Lângă sobă, -un ciorăpelBunicuţa împleteşte.Ghemul se rostogoleşteŞi îl prinde Mieunel.

„Nu e voie! Stai cuminte!”Bunicuţa l-a rugat.Dar motanul alintatNici că vrea să ia aminte.

Ghemul se deşiră-ndată,Pisoiaşul se-nvârteşte,Până-n fire se-ncâlceşteIar bunica-i supărată:

„Eşti un neastâmpărat!Stai aşa-ncurcat în aţă,Până mâine dimineaţă,Dacă nu m-ai ascultat!”

DOR de DOR

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Page 10: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Din 34 de proiecte,33 au fost aprobateşi unul retrasRevenind la cele 34 proiectede hotărâre, toate iniţiate deprimarul Ridzi, 33 au fostaprobate în unanimitate, cudouă excepţii (două abţinerifără comentarii), iar un singurproiect a fost retras de pe or-dinea de zi. E vorba chiar deproiectul nr. 1, cel care viza„aprobarea de principiu a con-cesionării serviciilor rezultatedin implementarea proiectuluiDezvoltarea domeniului schia-bil în zona turistică Parâng”.Spuneam în numărul de ieri căla şedinţa de joi vor fi 30 depuncte pe ordinea de zi. Ei bine, au fost36, pentru că la începutul şedinţei au maiapărut 6 proiecte de hotărâre care au vizat:„rectificarea bugetului municipiuluiPetroşani” (nu s-au primit bani, dar a fost o„rearanjare” internă a bugetului, după cumspunea preşedintele de şedinţă, Petre Dră-goescu); „aprobarea Regulamentului pentruacordarea titlului de Cetăţean de Onoare almunicipiului Petroşani”; „aprobarea Regu-lamentului privind amplasarea, întreţinereaşi exploatarea echipamentelor componenteale sistemului de supraveghere video dinzona centrală a municipiului”; „aprobareaconcesionării unei parcele de teren, prinlicitaţie publică, în suprafaţă de 25 mp, si-tu ată în strada Tudor Vladimirescu”; „apro-barea de trecere a unor terenuri dinproprietatea privată a statului în proprietateparticulară” şi „aprobarea participării mu-nicipiului Petroşani la Programul de stimu-lare a înnoirii Parcului auto naţional, învederea achiziţionării unui autoturism”.În continuare vă prezentăm unul dintreproiectele de hotărâre mai interesante, carea devenit în urma votului hotărâre de con-siliu local, urmând ca în ediţiile viitoare sămai venim cu alte câteva discuţii pe mar-ginea altor câteva proiecte devenitehotărâri.

Primăria va achiziţiona un au-toturism nouVom lua în discuţie ultimul proiect dehotărâre din cele 6 „suplimentare” intro-

duse pe ordinea de zi,referitor la „aprobareaparticipării municipiu-lui Petroşani la Pro-gramul de stimulare aînnoirii Parcului autonaţional, în vedereaachiziţionării unui au-toturism”.Pentru că n-au fostdiscuţii în sală pe mar-ginea proiectului, de-

venit hotărâre, în urma votului înunanimitate exprimat, vă vom oferi câtevadate din nota de fundamentare semnată deprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi, ca săînţelegeţi cu toţii despre ce este vorba.Primarul susţine că în momentul de faţămunicipiul Petroşani „este deţinătorul adouă autoturisme vechi”. Este vorba de oDacia Break, din anul 1995, înmatriculatăîn octombrie 1996, folosită, deci, timp deaproape 16 ani şi de un Ford Transit, fabri-cat în 1989 şi înmatriculat în aprilie 1996,folosit şi el de mai bine de 16 ani. „Deşi s-au efectuat periodic reparaţii auto-turismelor menţionate, acestea nu prezintăsiguranţa şi capacitatea de a circula petoate categoriile de drumuri. Din acestmotiv s-a încercat vânzarea autoturismuluiHD 06 CGP prin H.G.R. nr. 841/1995privind procedurile de transmitere fărăplată şi de valorificare a bunuriloraparţinând instituţiilor publice, cu modi-ficările ulterioare, dar nimeni n-a fost in-teresat de el. Având în vedere starea tehnicăa autoturismelor, precum şi faptul că aces-tea au depăşită durata de folosinţă, propuncasarea autoturismelor mai sus menţionateşi achiziţionarea unuia nou prin ProgramulRabla 2012”, a mai menţionat în nota defundamentare primarul Ridzi.Prin urmare, primarul a propus casareacelor două maşini şi achiziţionarea unui au-toturism nou prin Programul „Rabla 2012”,urmând ca diferenţa de bani, până laacoperirea preţului de achiziţionare, să fieasigurată din sursele bugetului local.

Punctul „diverse” - prilej deurecheat poliţişti localiPoate cel mai tare punct al şedinţei de ieri afost cel de „diverse”. Adică, exact la finalulşedinţei. Când s-au spus câteva lucruri in-teresante.Referitor la spaţiul recent reabilitat din cen-trul civic, Costel Postolache, consilier localPSD a spus că există semnale de la cetăţenică unii ar intră cu maşinile pe pavele, ob-servându-se destule pete de ulei. Fostul vi-

ceprimar, ClaudiuCornea, în prezntconsilier PDL, l-asusţinut pe Pos-tolache, arătândpe unde se intrăcu maşinile:„Vin cu eleprintre blocuri.Am văzut eu cuochii mei. De altfel, am şi se-sizat celor îndrept chestiuneaasta”.Prezent în sală,adjunctul co-mandantuluipoliţiei locale,Stăncioiu, asărit imediatdin scaun şi a„raportat” că

poliţia locală cunoaşte problema şi deja aufost date sancţiuni. Consilierul Petre Dră-goescu a venit cu ideea blocării roţilor şiridicării maşinii, ca în oraşele mari. Numaică, din lipsă de tehnică, Petroşaniul nu estepregătit pentru acest procedeu…După ce a ascultat toate părţile, destul deînfuriat de situaţie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi i-a spus răspicat poliţistului localStăncioiu: „Domnule Stăncioiu, aveţi com-bustibil suficient, dar treceţi cu maşina pestradă şi nimic nu vedeţi! Există maşini petrotuare sau pe zone verzi, acum aud şi decentrul civic… Şi vedeţi că aţi avut douăincidente cu atitudine necorespunzătoare!Nu înseamnă că dacă eşti poliţist sau agentlocal, trebuie să urli la unii şi la alţii. Nuam verificat atent ce s-a întâmplat, dar spersă nu se mai repete”.Probabil primarul s-a referit la faza în care,peste drum de Kapital TV o maşină a„zăcut” pe trotuar mai bine de trei ore, timpîn care pe strada principală s-au perindat 11maşini ale poliţiei, poliţiei locale şi jan-darmeriei, fără ca cineva să se sesizeze şisă ia măsuri. E bine că s-a întâmplat aşa,poate de-acum nu vom mai vedea parcateîn week-end maşini pe trotuarele proaspătreabilitate din mai multe zone ale munici-piului. A doua chestiune, cu „urlatul”,probabil că este vorba de incidentul prezen-tat de colega noastră, Alina Pipan, cel cutaximetristul de 73 de ani. Bravo, domn’primar! (Corneliu BRAN)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 201210 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani de ieri,

Finalizată într-un timp record: 46 de minute la 36 depuncte pe ordinea de zi (o medie de 1,27 minute/ punct!)

Se vede că actualul Consiliu Local Petroşani s-a pus pe

stabilit recorduri. De când participăm la şedinţe de con-

siliu local nu s-a întâmplat ca în 46 de minute să se ter-

mine o şedinţă care avea pe ordinea de zi un puhoi de

puncte: 36 . Dintre care - 34 proiecte de hotărâri, un ra-

port de prezentat şi punctul „diverse”.

Cum totul s-a discutat la comisiile de specialitate, cei 17

consilieri prezenţi n-au făcut altceva decât să aprobe

toate proiectele de hotărâri (minus unul, retras), preşe-

dintele de şedinţă, consilierul local Petre Drăgoescu, fiind

cam singurul care a avut mai mult de citit şi de vorbit.

La şedinţă au fost prezenţi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

şi viceprimarul Dorina Niţă, din rândul celor 19 consilieri

absentând Constantin Lupu (PDL) şi Alin Simota (PNL).

Page 11: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Astăzi munciţi mai uşor, fără săsimţiţi oboseala. Cei care lucreazămai mult la birou, au ocazia să

încerce odihna activă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

După o perioadă nu tocmai favora-bilă, lucrurile merg mai bine pe plansentimental. S-ar putea să văîndrăgostiţi la prima vedere. Vă re-

comandăm să fiţi sincer. Spre seară,mergeţi în vizită la prieteni.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Aveţi un randament foarte bun,mai ales în activităţile intelectuale.Vă recomandăm să vă dedicaţistudiului, proiectelor de viitor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dimineaţa aveţi multe pro-bleme de rezolvat. Chiar dacăsunteţi în formă şi aveţi spor, vă

sfătuim să nu refuzaţi ajutorulcelor din jur. Spre seară, primiţi un cadousau bani.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Dimineaţa sunteţi foarte binedispus şi aveţi succes în activitaţilecasnice şi în societate. S-ar putea să

nu fiţi mulţumit de situaţia financiară.Seara, sunteţi în centrul atenţiei la o petrecere.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Sunteţi foarte inventiv şi vă des-curcaţi foarte bine în afaceri.Investiţiile pe care le aveţi în

vedere vă pot aduce mari satis-facţii în curând.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Cu farmecul dumneavoastrădeosebit, atrageţi admiraţia celordin jur. Aveţi mari şanse dereuşită în activităţi comerciale.

Sunt favorizate şi investiţiile pentru casă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Începeţi o activitate care văaduce caştiguri frumoase şi satis-facţii profesionale. La serviciusunteţi în formă şi munciţi mult.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Relaţiile sentimentale sunt puţintensionate. Aveţi răbdare cupartenerul de viaţă, până va

înţelege şi va accepta situaţia.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Astăzi sunteţi plin de energie.Dacă sunteţi invitat într-o excur-sie, vă sfătuim să nu pierdeţi

ocazia. Nu vă mai gândiţi la cheltu-ieli, meritaţi puţină relaxare!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

O rudă din partea partenerului deviaţă reuşeşte să vă indispună pemoment. Ascultaţi-o, pentru căsfaturile sale ar putea să vă fie

utile! Spre seară sunteţi dispus săplecaţi într-o scurtă vizită la prieteni.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Dimineaţa, o veste bună:urmează să primiţi bani! Puteţi săvă faceţi planuri de viitor şi să văîntâlniţi cu prietenii. Staţi excelent

la capitolul comunicare. Vă recomandăm sănu-i neglijaţi pe cei mici.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

HOROSCOPHOROSCOP

ÎNCHIRIERI

SERVICII

Cumpăr autovehicule pentruprogramul rabla. Ofer preţavantajos.

Tel. 0735.650498

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556

COMEMORĂRI

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, [email protected], [email protected], [email protected]

sau direct la sediul redacţiei noastre.

Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t. Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon 0760.922123 non-stop.

Societate comercială angajează

bucătar cu experienţă,şi

ajutor bucătar.

Relaţii la telefon0751.199101

CUMPĂRĂRI

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str.Lunca, nr. 100. Preţfoarte avantajos.

Relaţii la telefon:0372.764439 sau

0254.542472

Vila Melinda angajeazăospătar şi cameristă. Oferă condiţii de muncă avantajoase.

CV-urile se pot trimitela fax 0254.545842

sau la [email protected]

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Societate comercială

angajează

vânzătoarecu experienţă

pentru

magazin alimentar în

Petroşani.

Relaţii la telefon0762.260128

Locuri de muncă în

BRAŞOVFast food - Shawarma

angajează persoane tinere cu

sau fără experienţă în dome-

niu. CV-urile se trimit la

[email protected]ţii la telefon

0768.351122luni-vineri 12:00 -18:00.

SC angajează şofer TIR.Relaţii la telefon

0751.199100

SC închiriază spaţii comerciale pentru,pizzerie, baruri, salăde jocuri, spaţii dedepozitare.

Relaţii la telefon: 0751.199100

SC angajează croitoreasă.Relaţii la telefon

0764.589850

Hotel Rusuangajează personal pentru

spălat vase.

Informaţii suplimentare la

telefon 0742.087221 sau

0742.087222.

CV-urile se trimit [email protected] sau la

fax 0354.108510.

Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai2010, 35.000 km, confort packdublu climatronic volan reglabil,oglinzi electrice şi încălzite, 2geamuri electrice, 4 airbaguri,computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centralizată,stare foarte bună, un singur pro-prietar de nouă, recent adusă înţară. Telefon 0765.459316

Vând casă veche, str. Măgurii-teren 1745mp, electricitate şi apă,diverşi pomi. Preţ: 90.000 lei.

Telefon: 0722.639422

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto) +600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

În data de 4 septembrie se împlineşte un an decând scumpa noastră mamă

VIŞLOSKI SILVIAa păşit în eternitate. Sufletul tău blând şi curatrămâne în fiecare clipă în inimile noastre, ale fiicelor tale, Rodica, Ştefania (Nana) şi Marinela. Dumnezeu să-ţi vegheze şi să-ţi lumineze veşnicia.

Page 12: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 31 august 2012

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA [email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN [email protected] BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN [email protected] OLTEANULoredana JUGLEA [email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, DumitruGĂLĂŢAN-JIEŢ, IonHIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL,Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Volumul poate fi cumpărat de la redacţia ziarului nostru.

După, o acţiune la Petroşani, care nu a avutprea mult succes, dar care merită aplaudată,Asociaţia „Les Amis de la France” dinPetrila reprezintă România la un seminar in-ternaţional în Franţa, la Cognac, prin Pro-gramul European Tineret în Acţiune.

Seminarul a început deja la 27 august şi se va

încheia în data de 4 septembrie. Cognac, Franţa

este gazda invitaţilor din Algeria, Tunisia,

Maroc, Egypt, Italia, Portugalia şi România ce

fac parte din organizaţii culturale şi de tineret.

Seminarul a fost organizat cu intenţia consti-

tuirii unei reţele europene de asociaţii şi organi-

zaţii numită Forumul European pentru

Diversitate şi Interculturalitate, cu scopul de a

face schimb de idei, experienţă şi în vederea

colaborării.

Asociaţia „Les Amis de la France” mai are o

misiune importantă în Franţa. Reprezentanţii se

vor întâlni cu responsabili din cadrul adminis-

traţiilor locale din Libourne şi Bondoufle, în

vederea demarării unor acţiuni comune nece-

sare înfrăţirii Petrilei cu unul dintre cele două

oraşe. Pentru această călătorie asociaţia a primit

din bugetul local 720 de lei, pentru transport şi

mapele de prezentare. (Alina PIPAN)

„Les Amis de la France”,Seminar cu aromă de… Cognac şi de înfrăţire comunitară

Page 13: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

23 august liniştit, dar se cere vijilenţă

Comisariatul de Poliţie Lupeni raportează Poliţiei de Reşedinţă Deva la 23 august1944: „La ordinul dvs. verbal raportăm că în sectorul nostru este linişte”. Linişte, linişte, darnota telefonică emisă în noaptea de 23 spre 24 august (ora 3,30) a şefului Poliţiei Deva, C.Albu, către poliţia lupeneană îndeamnă, totuşi, la vigilenţă: „Conform înaltei Hotărâri aMaestăţii Sale Regelui comunicată şi prin proclamaţie către ţară, că s-a schimbat guvernul.Organile de poliţie se vor încadra cu toată convingerea şi neprecupeţit noilor dispoziţiunidate de guvernul ţării. Luaţi măsuri vijilente pentru menţinerea ordinei, în special serecomandă populaţiei o atitudine demnă şi corectă faţă de trupele ce ne-au fost aliate pânăîn prezent. Veţi raporta chiar în cursul nopţii starea de spirit a populaţiei şi orice mişcare dinpartea trupelor germane. Veţi împiedica orice încercare de dezordine, revoltă şi veţi ţine lacurent cu toate evenimentele, această poliţie”.

Poliţiştii - în dispozitiv în coloniile Lupeniului

Pe 23 august şi căpitanul Manea, de la Garnizoana Lupeni, atenţionează ComisariatulLupeni: „Conf. Ord. teleg. No. 1357 de Corp 7 luaţi măsuri imediat ce personalul Dv. să fieîn stare de alarmă pentru a putea coopera conf. planului de acţiune ord…”. Prin urmare, înaceeaşi zi, de la ora 23, personalul poliţiei lupenene intră în dispozitiv, fiind repartizat pe 4

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 161 � 31 august 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

După 23 august 1944…

Povestea decapităriiGrupului Etnic German din Lupeni

Apropos de scandalul listelor electorale din anul 2012:

În urmă cu 115 ani, minerii petroşeneni nu

aveau drept de vot!La recensământul din 1891, populaţia Petroşaniului număra 5.671 locuitori. Spre

comparaţie, amintim că Deva avea 3.935 de locuitori, Orăştie - 5.451, Hunedoara - 2.303,Haţeg - 1.808. Dată fiind expansiunea industriei extractive a cărbunelui, fireşte că cei maimulţi locuitori ai Petroşaniului erau mineri. Însă, curios, deşi în 1897 reprezentaumajoritatea populaţiei, minerii nu aveau drept de vot.

La şedinţa ordinară a reprezentanţilor comunali ai Petroşaniului din 13 septembrie 1897,desfăşurată sub preşedinţia judecătorului Jakabsy Rezso II, între discuţiile pe marginea unoriniţiative edilitare îşi fac loc şi unele luări de poziţie, foarte aprinse, referitoare la listeleelectorale, recent făcute publice. Motivul discordiei l-a reprezentat faptul că autorităţile localenu au inclus minerii pe lista cetăţenilor cu drept de vot. Motivul principal al eludării electoralea acestora a fost de ordin fiscal. Conform legislaţie anului 1897, minerii nu plăteau niciun felde taxe şi impozite, în afară de unele taxe aferente categoriei I de câştiguri. Prin urmare, înconformitate cu Legea din 1886, XXII, T.-ez, nu aveau drept de vot.

Reprezentanţii comunali au întors problema pe toate părţile. Cel mai vehement a fostFloris Roth, care s-a arătat revoltat de absenţa minerilor de pe listele electorale, considerând căaceastă situaţie „îi face pe mineri nişte simple slugi, nişte oameni de rang inferior”. Roth aarătat că, în urma intervenţiei reprezentanţilor minerilor, în alte zone miniere, Selmecz sau dinSalgo-Tarjan, legislaţia locală le garantează dreptul la vot. Nedumerirea lui Rorh este cu atât maimare, cu cât direcţiunea minelor şi-a exprimat fără echivoc acordul ca minerii să beneficieze deacest drept cetăţenesc. Prin urmare, nu ar exista nici un impediment din partea administraţieiminelor, ci doar o neimplicare şi delăsare a reprezentanţilor comunităţii minerilor. Poziţia luiRoth a fost susţinută şi de un alt reprezentant comunal, Jozsef Schreiner, care a pledat pentrueliminarea acestei nedreptăţi cetăţeneşti.

În intervenţia sa, reprezentantul comunal Ulmann Lipot a arătat că un timp şi el a fostsusţinătorul acordării dreptului la vot minerilor petroşeneni, dar, un „dar” foarte important:„,după ce a constatat că aceştia sunt controlaţi foarte din scurt şi nu au posibilitatea să-şi exprimeopinia personală, ci doar votează după cum li se ordonă de către conducătorii lor, a ajuns laconcluzia că, totuşi, listele electorale în forma în care au fost prezentate, ar fi soluţia corectă”.Şi Tribusz Antal a fost de acord cu punctul de vedere al lui Ulmann Lipot.

După aceste puncte de vedere, judecătorul Jakabsy Rezso II, preşedintele de şedinţă,supune la vot modificarea listelor electorale, în sensul ca pe ele să figureze şi minerii. Din 9reprezentanţi locali, 7 votează împotrivă. Listele rămân nemodificate. Rămâne cum s-a stabilit:minerii nu au drept de vot… Doar de muncă…

Marian Boboc şi Adrian Catană

Paginile I-IV

� Fragment din volumul în lucru „Minorităţi în Valea Jiului” de Marian Boboc

Din volumul cu titlul provizoriu, Minorităţi în Valea Jiului, la care lucrez, amales un fragment despre decapitarea Grupului Etnic German (G.E.G.) din Lupeni,întâmplată după „întoarcerea armelor”, petrecută la 23 august 1944, când germaniidin aliaţi s-au transformat în inamici. Povestea decapitării G.E.G. Lupeni este comună

tuturor organizaţiilorG.E.G. din Valea Jiului,diferind doar persona-jele, fiind dublată şi deaceea a arestării frunta-şilor comunităţii maghi-are din Lupeni.

Voi puncta succintcâteva coordonate aleGrupului Etnic German,care, dat fiind numărulpopulaţiei germane dinzona noastră, a funcţi-onat şi în Valea Jiului 4ani.

La 21 noiembrie1940, conform Legii nr.830, comunitatea germa-nă din România, bazatăpână atunci pe sistemul„Vecinătăţilor”, se trans-formă în Grupul EtnicGerman (G.E.G.). La 7octombrie 1944, Legea nr.485 (publicată în Moni-torul Oficial nr. 253 din 6octombrie 1944) abrogă

legea in 1940, desfiinţând, practic, organizaţia Grupul Etnic German.În G.E.G. erau înscrise 3 categorii de cetăţeni: volkgenosse (membru în grup),

parteianwärter (aspirant la partid) şi parteigenosse (membru de partid). În localităţileunde funcţiona, G.E.G. era organizat pe verticală astfel: organizarea locală pe comune(ortergruppe), celule (zelle) pe străzi şi cartiere, blocul (blok) pe mai multe gospodării.La Lupeni, organizarea pe orizontală cuprindea serviciul şcolar (schulwessen).

În G.E.G. erau încadrate următoarele organizaţii având organizare verticală:Deutsche Manschaff (subdivizată în silbstschutze, formaţiuni de autoapărare, şisicherheitchutze, formaţiuni de siguranţă şi informare), Deutsche Jugend (cu oorganizare similară cu Hitlerjugens din Reich), Glaube und Schönheit (având camembre fete între 18-21 ani), Deutsche Jugend Mädel (fete între 14-18 ani) şi DeutscheJung-olk (copii între 10-14 ani), Frauenschaft (organizaţia femeilor germane),Deutsche Abeitschaft in Rumänien (D.A.R., care era organizată pe blocuri şi celule deîntreprinderi). Cum ţăranii din Lupeni nu erau nemţi, ci… momârlani, organizaţiaDeutsche Bauermschoft (Asociaţia ţăranilor germani din România) nu exista şi niciNational Sozialistiche Deutsche Arbeiterartei (formată doar din supuşi germani aflaţiîn România)

Acolo unde erau tipărite ziare, propaganda G.E.G. se realiza prin intermediulpresei, la Lupeni însă nu apărea nici un ziar. Întâlniri cu caracter propagandistic alemembrilor G.E.G. aveau loc la 30 ianuarie (era sărbătorită preluarea puterii de AdolfHitler), la 20 aprilie (ziua de naştere a Führerului), la 1 mai (Ziua Muncii), la 18 mai(Ziua Mamei), în noaptea de 20-21 iunie (solstiţiul de vară), la 9 noiembrie (înfiinţareaN.S.D.A.T.) şi în noaptea de 20-21 decembrie (solstiţiul de vară).

Bineînţeles că G.E.G. s-a aflat tot timpul cât a funcţionat, 1940-1944, sub lupaautorităţilor române. La fel şi minoritatea maghiară. (Marian BOBOC)

Francisc Hummel (fotografie din 1935)Ultimul şef al Grupului Etnic German din Lupeni

Page 14: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 31 august 2012

sectoare mari (plus străzile adiacente): Braia - Bărbăteni (agenţii Tonea şi Breazu), ReginaMaria - Piaţa - Regele Ferdinand (comisarul ajutor Duţu şi agenţii Bogza şi Pop), DupăCocs - Colonia Ştefan - Colonia Oficianţilor - Colonia Minerilor - Colonia Est (agenţii Filipşi Colan) şi Colonia Carolina (agentul Pădurean). La comisariat au fost consemnaţi agenţiiNemeş, Baranovschi, Pascu şi Zaha, plus două grupe de rezervă.

După revirul de noapte în sectoarele unde au fost repartizaţi, agenţii raportează. Înmare, rapoartele sunt seci, nefiind consemnate evenimente deosebite: „Referat. 24 VIII 944.Domnule Şef. Am onoare a raporta că în sectorul Colonia Ştefan, Colonia Oficianţilor, ora2-6, dimineaţa, nu s-a semnalat nici un eveniment mai important ce ar interesa ordineapolitică şi Siguranţa Statului” (24 august); „(…) în sectorul Braia şi Bărbătenii de sus înzilele de 25 şi 26 în sector a fost linişte”. (26 august 1944).

Ordine stricte: moderaţie bachică, imobilizarea trupelor germane

Notele telefonice din 24 august semnate de căpitanul Mohora Dumitru, comandantulGarnizoanei Lupeni, pun în vedere Comisariatului de Poliţie Lupeni aplicarea unor ordinegenerale: „să ia măsuri (…) ca nici o cârciumă sau altfel de local să nu depăşească ora deînchidere şi să nu servească consumatorilor beuturi în cantităţi mari” (cum pentruprofesioniştii alcoolului cantitatea mare este variabilă, funcţie de capacitatea deînmagazinare şi de antrenamentul fiecăruia, nu ştim cum au apreciat poliţiştii lupeneni acestordin…); să interzică „staţionarea pe străzi, pieţe publice” şi „prezenţa în grupuri mai maride trei persoane (…) şi manifestaţia de stradă” şi… „să nu tragă asupra aviaţiei sauparaşutiştilor anglo-americani sau ruşi lansaţi”. Apropo de ultimul ordin, poliţiştii lupenenimai aveau ca sarcină ca, „în cazul când trupele germane ar interveni împotriva lor”, acesteasă fie imobilizate. La cât personal avea Poliţia Lupeni în 1944, bine că nu a fost cazul de vreointervenţie….

De altfel, şi lupenenii au putut citi cu… ochii lor la locurile de afişaj de pe străzi,localuri publice etc Ordonanţa nr. 38 al C. 6 T. Sibiu din 24 august 1944: „Noi, General deDivizie Gheorghe Stavrescu, Comdt. C. 6 T, în interesul garantării Siguranţei armatei,apărării Ţării, ordinii publice, ordonăm: Art. 1. Populaţia este invitată să păstreze tot calmulşi să se integreze în situaţia ce decurge din proclamaţia M.S. Regelui difuzată prin radio.Orice abatere sau încercare de tulburare a liniştii publice se va pedepsi cu cea mai mareseveritate potrivit legilor marţiale în vigoare; Art. 2. Toţi cetăţenii din formaţiile paramilitarecare posedă arme, muniţiuni şi explozibil de orice fel îl vor depune până azi, 24 august 1944,orele 20 (…) chiar dacă posedă permis de port armă sau de posedat armă. Toţi cei vizaţi maisus care nu se vor conforma şi la care se vor găsi arme, muniţiuni şi explozive de orice felvor fi deferiţi curţilor marţiale şi pedepsiţi cu moartea (…); Art. 3. Până la noi ordine toatelocalurile de consumaţie se vor închide la orele 22, orice spectacole se vor termina la aceeaşioră. Circulaţia după orele 23 este interzisă, cu excepţia armatei şi poliţiei”.

Urmărirea lupenenilor,etnici germani şi unguri

Din aliaţi nemţii devininamici, nu doar armata, ci şietnicii germani şi maghiari, cetă-ţeni ai Lupeniului sau ai Ger-maniei şi Ungariei aflaţi înLupeni. Membrii comunităţiloracestor minorităţi sunt ţinuţi subsupraveghere permanentă. Agenţiilupeneni raportează: „GarnizoanaLupeni către Comisariatul dePoliţie Lupeni. Luaţi măsuri caprin posturile D-stre de control, săinterzică orice ieşire sprePetroşani a oricărei maşini ger-mane, în caz contrar veţi anunţaGarnizoana Petroşani. (…) Deasemenea, veţi lua măsuri desupraveghere prin agenţi acoperiţide activitatea germanilor dinlocalitate”. (24 august 1944); „Înrândurile minoritarilor unguri şigermani se observă frământări, secercetează pe la domicilii suntvăzuţi mereu foştii conducători şi

şefi de cuib din grupul etnic din această localitate, luând legături cu unguri mai însemnaţi,precum şi cu şoferi ce au fost angajaţi la maşinile de la misiunea germană, ce făceautransportul de lemne la depozitul din gara c.f.r. loco.”. (25 august 1944); „În zilele de 24-25 am observat membrii comunităţii maghiare, care au umblat mereu unul de la altul, astfelPhizel a fost văzut vorbind cu plutonerul german de aci, din localitate, Schuster, şefulConsumului, s-a dus la Navrady, unde era şi Pchisel cu plutonerul mai sus arătat. La fel aumai fost văzuţi mulţi din membrii G.E.G. (…) mergând pe stradă şi luând contact unii cualţii, fiind foarte deprimaţi”. (25 august 1944); „În ziua de 25 VIII 944 am observat pe stradaMihai Viteazi mergând în mai multe rânduri la locuinţa lui preotul Graf pe Pişel, pe Lörinţi,pe Fabian şi plutonierul german în legătură cu Novradi, care toată ziua au avut convorbiri,

după masă a plecat la Vulcan, probabil că după câteva ore s-a întors cu bicicleta înapoi”. (26august 1944); „În dimineaţa zilei de 26, cu trenul de 5,30 au sosit 4 germani civili, locuitoridin Petroşani, şi au plecat la cabană sus. Sunt informat că mai mulţi germani se adună acolosus la cabană”; „(…) În rândulUngurilor, în special cei carefăceau parte şi din Grupul EtnicGerman se observă şi o completădeprimare şi îngrijorare. Tot înrândul ungurilor se comentează căUngaria ar urma gestul Germaniei,însă este complet ocupată deGermani, însă speră şi în pro-misiunile germane de a le daArdealul în întregime.” (26 august1944); „(…) toate materialeleridicate de la minoritarii maghiarişi germani, ca aparatele de radio,maşini, biciclete etc., se vor predaimediat garnizoanelor (…), curespectarea formelor legale”. (1septembrie 1944);

Lupenenii români - mailiniştiţi, comuniştii -satisfăcuţi

Dacă minoritarii germani şimaghiari aveau motive de supă-rare, dată fiind cotitura neaş-teptată a evenimentelor, marea masă a populaţiei era mai calmă şi destul de încrezătoare înnoua conjunctură politică: „Printre muncitori se observă o satisfacţie, spunând că vor aveaşi ei o îmbunătăţire a soartei lor”. Odată cu schimbarea guvernului, şi comuniştii şisimpatizanţii lor încep să iasă din... anonimatul conspirativ. „Printre foştii simpatizanţi şipoliticieni comunişti la fel apare o satisfacţie şi au fost văzuţi mereu în zilele precedente pestradă şi voioşi de evenimentele petrecute şi de alianţa cu Anglia, America, şi în special cuRusia, care este aproape de sufletul lor” (25 august 1944); „(…) Starea de spirit a populaţieieste liniştită, sunt însă îngrijoraţi toţi locuitorii de eventualele situaţii interne că ce sfârşit vaavea”. (26 august 1944); „Raportăm că în sectorul nostru este linişte”. (1 septembrie 1944);„(…) materialele rămase de la germani au fost preluate de Garnizoana locală, care a luat şimăsuri pentru paza lor”. (5 septembrie);

De la urmăriri la… arestare

Comisariatul de Poliţie Lupeni pune în aplicare Ordinul nr. 1301 al InspectoratuluiGeneral de Jandarmi din 26 august, care prevede arestarea şi depunerea la penitenciare (înlocalităţile care nu erau „dotate” cu puşcării la sediul Poliţiei), a conducătorilor GrupuluiEtnic German (G.E.G.) şi a „capilor minoritari maghiari, dacă sunt bănuiţi că organizeazăgrupuri de rezistenţă”.

Poliţiştii lupeneni sunt prompţi în executarea ordinului, din moment ce raportează totla 26 august 1944 reţinerea la comisariat a lui Francisc Hummel, conducătorul G.E.G.Lupeni, şi a lui Ludovic Stramma, şeful organizaţiei muncitoreşti G.E.G. Acţiunea poliţiştilora fost mai amplă, iniţial fiind reţinuţi mai mulţi etnici germani şi maghiari. Însă etniciigermani Ioan Ernst, Andrei Kellingher, Francisc Nedbal, Ştefan Schuster şi etnicii maghiariEmil Pischel, Ioan Balint, Ioan Fabian, Gheorghe Tusz, Bela Benedek, Francisc Lörintz,Gavril Marosan şi Ştefan Bughi au fost eliberaţi, autorităţile „neposedând probe deculpabilitate”. Chiar dacă Hummel şi Strama au rămas reţinuţi, nici despre ei poliţia nu a avutdovezi că ar fi încercat să organizeze vreo rezistenţă. Dar ordinul nu se discută, ci se execută:şefii G.E.G. trebuie musai reţinuţi. Nu la poliţie, nu la penitenciar, ci la garnizoană. Prinurmare, Hummel şi Strama sunt înaintaţi Garnizoanei Lupeni.

Percheziţii eşuate

Când să spună hop, că au scăpat, germanii şi maghiarii din Lupeni intră din nou încolimatorul autorităţilor române. Putem spune că bucuria, sau mai degrabă incertitudinea lor,nu a durat decât două zile: din 26 august până în 28 august. Când Roşca, prim procurorulParchetului Tribunalului Haţeg, aprobă cele 15 percheziţii solicitate de Comisariatul dePoliţie Lupeni, în aceeaşi zi: 28 august 1944. De fapt, perchiziţionarea celor 15 etnicigermani şi maghiari nu a fost o iniţiativă locală a Comisariatului de Poliţie Lupeni. Poliţiştiişi procurorii nu au făcut altceva decât să pună în aplicare Ordinul nr. 23.465/ 27 august 1944al Armatei I: „1. Acolo unde încă nu au fost arestaţi conducătorii Grupului Etnic German şicomunităţii maghiare să se procedeze de îndată la arestarea acestora şi internarea lor prinorganele de poliţie şi jandarmerie. Garnizoanele vor înlesni cazarea, paza şi luarea lor înprimire. Hrana prin grija celor arestaţi, până la instituirea unei cât mai grabnice popote, sprea evita contactul cu rudele dn afară. Arhivele vor fi sigilate, iar averea grupului va fiinventariată şi păzită; 2. Se va (sic) ridica aparatele de radio şi telefoanele de la cei arestaţi,precum şi ale maghiarilor; 3. Se vor executa percheziţii domiciliare în localităţile urbane şirurale, la populaţia de origine etnică germană şi maghiară. Operaţiunea aceasta se va facefără bruscări sau jigniri. Se vor identifica militarii germani rămaşi pe teritoriu în haine civile.

Page 15: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 31 august 2012

Şi vor fi arestaţi şi depuşi în lagărele prizonierilor germani,capturaţi pe teritoriu; 4. Acolo unde vor fi identificaţiprizonieri sovietici sau persoane aduse din Rusia de cătretrupele germane (de exemplu, cazul prizonierilor ruşi careau fost aduşi să lucreze la minele din Valea Jiului - n.a.) şirămaşi pe teritoriu, se va proceda la strângerea şi cazarea lorîn locuri potrivite. Hrana prin grija garnizoanelor”.

Nu ştim dacă poliţiştii care au purces laperchiziţionarea nemţilor şi ungurilorlupeneni şi a sediului Grupului EtnicGerman s-au comportat civilizat, conformrecomandării din ordin, dar cunoaştem cuexactitate numele celor percheziţionaţi decomisarii lupeneni: 1. Hummel Francisc, 2. Ernst Ion (Colonia80 Case), 3. Benedek Bella (Colonia 80Case), 4. Nedbal Francisc (Colonia Ofi-cianţilor), 5. Keillinger Andrei (str. Lăpuş-neanu), 6. Stransky Artur Victor (CaleaBraia, nr. 1), 7. Balint Ioan (str. MihaiViteazu, nr. 21), 8. Lörincz Francisc (str.Mihai Viteazu, nr. 5), 9. Fabian Ioan (preotromano-catolic, str. Mihai Viteazu, nr. 3),10. Eliasch Felix (funcţionar S.A.R. Lu-peni, str. Mihai Viteazu, nr. 52), 11. StramaLudovic (artificier la S.A.R. Lupeni(Colonia Lobştein, nr. 3), 12. MureşanGavril, 13. Pischel Emil, 14. Graf Iosif, 15. Tuaz Gheorghe.

Amănunţitele percheziţii din casele şi dependinţelecelor enumeraţi mai sus, având ca scop găsirea de „arme,muniţiuni, materiale explozibile sau cu caracter subversiv”,nu şi-au atins ţelul, din moment ce comisarii nu au găsit lanici unul dintre cei percheziţionaţi ceva compromiţător. Faptconsemnat şi în procesele verbale: „rezultatul a fost negativ”.

Averea G.E.G. Lupeni

Tot pe 28 august 1944, Tiberiu Duţi, comisar ajutor laComisariatul de Poliţie Lupeni, sigilează arhiva GrupuluiEtnic German şi inventariază bunurile acestei organizaţii, alcărei sediu era situat pe str. Regele Ferdinand, nr. 4. Dinprocesul verbal întocmit cu acest prilej aflăm ce bunuri aufost inventariate:

„1. Un dosar intrare 1943/ 44, cu una sută douăzeci şicinci de file; 2. Un dosar intrare 1943 a nouăzeci şi trei defile; 3. Un dosar ieşire 1943/ 44 cu o sută şapte file; 4. Undosar ieşire una sută douăzeci şi una de file; 5. Şaptesprezecedosare cu diferite ordine; 6. Patrusprezece dosare cu diferiteevidenţe; 7. Treisprezece dosare referitor la organizare; 8.Trei registre muncitori evidenţă; 9. Douăsprezece dosarediferite; 10. Una cutie cu fişe; 11. Un registru membrii; 12.Un registru evidenţă; 13. Douăzeci diferite boniere referitorla cotizaţii; 14. Treisprezece dosare cu evidenţa de casă; 15.Un registru cont; 16. Patru liste de cotizaţii; 17. Patru dosarecorespondenţă; 18. Două registre evidenţă lagăr Uricani; 19.Două ştampile ale organizaţiei muncitorilor germani dinLupeni. S-a mai depus în păstrarea casierului grupului sumade lei 10.440, cuprinzând următoarele valori, mărci germaneuna sută treizeci şi nouă, respectiv opt mii trei sute patruzecişi două mii una sută lei bani româneşti, total lei zece miipatru sute patruzeci.

Toată arhiva menţionată mai sus a fost sigilată într-undulap al grupului la adresa de mai sus, afară de bani, care aufost lăsaţi la păstrarea casierului asociaţiei, Nedbal Francisc.

BibliotecaS-au depozitat următoarele volume ce constituie

biblioteca Grupului Etnic German local: 1) două sute şaizecişi şapte diferite volume de literatură în limba germană; 2)una sută broşuri patruzeci broşuri diferite de propagandă.

Veselă şi alimenteAu mai fost depozitate în aceeaşi încăpere următoarea

veselă şi alimente întrebuinţate de lagărul de copii algrupului etnic: 1) trei cratiţe tuşi diferite mărimi; 2. patrucratiţe smălţuite; 3. două bidoane untură goale; 4. douăbidoane cu untură/ unu plin, unu pe sfert; 5. două găleţivechi; 6. trei găleţi noi; 7. două tigăi; 8. un lighean de tablă;9. trei ligheane diferite (unu nou); 10. două castroane faianţă(unu ciocnit); 11. şase ţevi tablă; 12. un cântar cu patrugreutăţi; 13. una maşină de râşnit; 14. opt căniţe tablă

diferite; 15. un ibric; 16. două polonice aici; 17. trei farfuriiaici de tablă; 18. două castraoane aici de tablă; 19. unsufertaş; 20. două strecurători; 21. una maşină de tocatvarză; 22. una piuliţă; 23. treizeci şi două farfurii mari; 24.treisprezece farfurii mici; 25. şaisprezece căniţe porţelan; 26.cincizeci pahare apă; 27. treizeci şi şapte linguri; 28. treizecişi şapte furculiţe; 29. patruzeci linguriţe; 30. una sită mare;31. un făcăleţ.

Alimente1. una sută treizeci kg făină; 2. una sută zece fasole

boabe; 3. treizeci kg untură; 4. două kg. marmeladă-; 5. pentru cutii franc cafea;

Mobilier1. două mese; 2. douăzeci şi şase scaune cu spătar; 3.

treisprezece bănci lungi; 4. trei scaune simple; 5. un cuierperete; 6. două stagere; 7. diverse tablouri (în şcoală).

Diferite1. cinci combinezoane copii; 2. cinci saşi de hârtie; 3.

diferite ziare vechi.Toate acestea au fost depozitate şi sigilate la sediul

Grupului Etnic German”.Ne-am pus întrebarea: ce s-a întâmplat cu bunurile

inventariate şi sigilate ale Grupului Etnic German? La 24ianuarie 1945, Şeful Comisariatului de Poliţie Lupeni ,comisar Fl. Baranovschi, şi Şeful Biroului SiguranţeiLupeni, Comisar adjunct Zaha Petru, predă Poliţiei deReşedinţă Deva arhiva Grupului Etnic German (tabele, liste,corespondenţă, fişe), menţionând că „mobilierul fostproprietatea G.E.G. a fost predat Partidului SocialDemocrat”.

Bunurile G.E.G., care nu au fost date Partidului SocialDemocrat, adică „vesela, mobilierul ş materialul alimentar,precum şi maşina de cusut marca Singer”, sunt predate la 30ianuarie Apărării Patriotice. Concret, Targovean Nicolae,reprezentantul Apărării Patriotice - filiala Lupeni, preia: 3cratiţe tuş diferite mărimi; 2 cratiţe smălţuite; 2 bidoanepentru untură goale; o găleată veche; două găleţi noi; 2 tigăi;un lighean de tablă; 3 ligheane diferite, două castroanefaianţă (unul lovit); 6 tăvi tablă; una maşină de râşnit; 6căniţe tablă diferite; un ibric; 3 polonice mici; 3 farfurii micide tablă; 2 castroane mici de tablă; un sufertaş; 2 strecurători;una maşină de tocat carne; una piuliţă; 32 farfurii mari; 13farfurii mici; 16 căniţe porţelan; 30 pahare apă, 3 sparte; 37linguri; 37 furculiţe; 32 linguriţe; 29 cuţite mari; una sitămare; un făcăleţ; una răzătoare; una maşină combinatăpentru nuci şi zahăr; 47 kg. fasole; 71 kg. făină; 2 kg.marmeladă. Dulce pradă...

Toboşarul anunţă trierea

În Lupeni, dar şi în alte localităţi, unele anunţuri deinteres comunitar erau aduse la cunoştinţa cetăţenilor prinbătaie de… tobă. Toboşarul se plimba prin colonii şi, înlocurile stabilite dinainte, citea „publicaţiunea”, zgomotultobei şi strigătul acestuia având rolul de a atrage atenţia.

Chiar în ziua percheziţiilor locuinţelor şidependinţelor etnicilor maghiari şi germani, rămase fără nicirezultat, toboşarul Primăriei Lupeni a citit următoarea„publicaţiune”, semnată de şeful Comisariatului de Poliţie

Lupeni, comisarul şef dr. P. Nemeş: „În conformitate cuordinul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 20.0005/ 1944,toţi civilii germani, supuşi străini sau din Grupul Etnic dinlocalitate, bărbaţi sau femei de la 16 ani în sus, se vorprezenta imediat la Comisariatul de Poliţie”.

Motivul imperativ al convocării etnicilor germani îlaflăm dintr-o notă telefonică a 27 august a Poliţiei dereşedinţă Lupeni către Comisariatul de poliţie Lupeni: „Vor

fi triaţi iar cei periculoşi vor fi internaţi înlagăre create ad-hoc, raportându-se de urmareacestei poliţii. Celor care nu sunt periculoşi lise vor da voie să plece la locuinţele lor cubilete în care să se prevadă că s-au prezentat şică în două ore, atunci când primesc ordine,trebuie să se prezinte la poliţie (…). Oricemilitar german îmbrăcat civil va fi imediatarestat şi trimis la Curtea Marţială”.

Razii de seară

Tot pe 28 august, întregul personal alpoliţiei şi jandarmeriei din comună estemobilizat în vederea efectuării unor razii. Suntluate la puricat, începând cu orele 20, toatecele 7 sectoare operaţionale ale Lupeniului:Piaţa Primăriei - Str. Regele Ferdinand pânăla Cucu; de la Primărie - Str. Regina Mariapână la barieră; de la Primărie - Colonia Braia- până la Bărbătenii de Sus, podul de lemn;

Bărbătenii de sus; După Coccs - Colonia Oficianţilor - Str.Minerilor - Colonia de Est; Colonia Ştefan; ColoniaCarolina.

29 august. Doi reţinuţi

Dintre toţi etnicii germani din Lupeni sunt reţinuţi laGarnizoana Lupeni doar doi: Francisc Hummel şi LudovicStrama, fruntaşi ai Grupului Etrnic German. La 29 august,Comisariatul de Poliţie Lupeni - Biroul Siguranţei solicităGarnizoanei Lupeni: „(…) Vă rugăm binevoiţi a ne înaintape numiţii Hummel Francisc şi Strama Ludovic careurmează a fi reţinuţi la Poliţie”.

O notă telefonică valabilă şi în… ’89

Dacă nota telefonică din 29 august 1944 a PoliţieiDeva s-ar fi aplicat şi 21-22 decembrie 1989, cu siguranţănumărul celor împuşcaţi inutil ar fi fost mai mic: „(…) luaţimăsuri de a nu se da nici un fel armament sau muniţii niciunei formaţiuni civile (front naţional, front patriotic) sauoricum ar fi denumită”.

Page 16: Ziarul Vaii Jiului - nr. 1030 - 31 august 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 31 august 2012

9 septembrie. Din 595 de germani,reţinuţi 3: Hummel, Wentzel şi Stramma

La 31 august Comisariatul de Poliţie Lupeniraportează numărul germanilor supuşi străini (unul singur) şial germanilor cetăţeni români care s-au prezentat la triereadin 28 august: 595. Dintre aceştia, doar unul singur a fostreţinut pentru lagăr, Francisc Hummel.

Din nota telefonică 123 din 5 septembrie aComisariatului de Poliţie Lupeni către Poliţia ReşedinţăDeva aflăm câteva amănunte biografice ale reţinutuluiFrancisc Hummel: „(…) Născut în 1899 - 14 iulie, la Anina,jud. Caraş. Fiul lui Hummel Fr. şi Parucs Maria, de religieRom. Cat., de profesie topograf, la Soc. Lupeni. Armatasatisfăcută. (…) Hunedoara. Ctg. 1921.Gr. serg. Livretmilitar No. 632. Nu a părăsit ţara. Căsătorit în 1925 cuIejabec Luiza Maria, fiica lui Iejabec Iuliu şi Fruzel Maria,născută în 1900 la Lupeni. 2 băieţi: H. Francisc, născut în1928, 15 VII; Hummel Alfred, născut în 1933, 11 VI.Locuieşte la Lupeni în Colonia 80 de Case, No. 333”.

La 9 septembrie1944, Comisariatul de Poli-ţie Lupeni. Biroul Siguran-ţei raportează Poliţiei deReşedinţă Deva: „La ordi-nul D-voastră Nr. 11849 din4 XI ac avem onoare a Văraporta că din acest sector afost înaintat Subsectorului6 Pază Jandarmi Petroşaninumitul Hummel Francisc,preşedintel G.E.G. local”

Alţi doi membrii aiGrupului Etnic GermanLupeni sunt reţinuţi la 13septembrie la Comisariatulde Poliţie Lupeni: StrammaLudovic - şeful organizaţieimuncitoreşti din G.E.G. şiSeidel Wentzel, curier alG.E.G. Ambii urmau a fiinternaţi în lagărul din Tg.Jiu.

Chiar dacă nu au fostreţinuţi, câtorva dintreconducătorii comunităţii maghiare lupenene li s-a fixatdomiciliu forţat: Emil Pischel, Ioan Fabian, Marosan Gavril,Oliver Kovordany, Gheorghe Tusz, Bela Benedek şi CarolVizi.

Nemţi reţinuţi, blocaţi, supravegheaţi, scăpaţi…

La 20 septembrie 1944, Comisariatul de PoliţieLupeni întocmeşte o nouă situaţie numerică minorităţilor.Din cei 598 de germani supuşi români, 3 au fost reţinuţipentru internarea lagăr, 3 au fost blocaţi la domiciliu şi restul,adică 592, au fost „lăsaţi liberi sub supraveghere”. Nu ştimcum au putut poliţiştii lupeneni să supravegheze atâta puhoide oameni, probabil prin celebrele „metode specifice”… Totîn Lupeni se mai aflau şi germani supuşi germani. Ambii aufost reţinuţi pentru internarea în lagăr.

Tragem linia şi adunăm. În total, 600 de germani, dincare 5 au fost reţinuţi în vederea internării în lagăr, 3 au fostblocaţi la domiciliu, iar 592 lăsaţi liberi sub supraveghere.

Cei 3 cetăţeni români de origine etnică germană,blocaţi la domiciliile lor din Lupeni, au fost: Felix Elias(funcţionar), Ioan Ernst (funcţionar) şi Francisc Nedbal(comerciant).

Stramma Ludovic şi Seidel Wentzel, cetăţeni români,de origine etnică germană, au fost reţinuţi pentru internare înlagăr.

Supuşii germani, paşaportari, reţinuţi pentruinternarea în lagăr au fost Nivelt Iosif şi Ştefan Frantz.

Maghiari blocaţi, maghiari reţinuţi

În Lupeni, la 20septembrie 1944, trăiau 1.066de cetăţeni români de originemaghiară. Dintre aceştia, 3 aufost reţinuţi la domiciliu, 6 aufost blocaţi la domiciliu, iar1.045 au fost lăsaţi liberi subsupraveghere. Tot la Lupeni semai aflau şi 4 maghiari supuşimaghiari, toţi fiind reţinuţi învederea internării în lagăr.

Cei 6 cetăţeni români deorigine etnică maghiară blo-caţi la domiciliile lor dinLupeni au fost: Bela Bene-dek (electrician); Koszta Geza(frizer); Molnar Francisc(tâmplar); Szabados P. (funcţi-onar); Balint Ioan (învăţător)

şi Galamboş Ioan (învăţător).Kovacs Ileana (casni-

că), Kovacs Elisabeta (casni-că), Cziryék Francisc (ucenicelev) şi Arpad Huszar, supuşimaghiari, paşaportari, au fostreţinuţii pentru internarea înlagăr. Cetăţenii români deorigine maghiară care au fostreţinuţi pentru lagăr au fost:Fabian Ioan (preot romano-catolic), Graf Iosif (preotreformat), Lörintz Francisc(învăţător), Kitrai Moise (pre-ot unitarian) şi Gavril Mure-şan.

Internaţi ba laSăcelu, ba la Tg. Jiu

O telegramă tranzitată recepţionată la 19 septembrie,ora 21 şi 17 minute, de Comisariatul de Poliţie Lupeni aratăpaşii care trebuie făcuţi de către autorităţi: „Conf. Ord. Insp.Reg. de Poliţie Alba Iulia nr. 2506 din 18 sept. 944, luaţimăsuri, arestaţi supuşii germani şi unguri paşaportari dinraza sect. dv. împreună cu familia să fie de îndată ridicaţi şitrimişi în lagărele de la Tg. Jiu. Stop. Fac excepţie de laaceastă dispoziţiune toţi supuşii germani şi unguri de origineetnică română şi evreii. Stop. (…)”.

Telegrama din 23 septembrie 1944 semnată de Şefulpoliţiei de reşedinţă Deva, Cornel Albu, adresată aceluiaşicomisariat este mai impera-tivă: „Predaţi până în ziua de24 Septembrie 1944 orele 8dimineaţa lagărului de inter-naţi al poliţiei Săcel jud.Hunedoara toţi germanii şimaghiarii cetăţeni români şisupuşi străini reţinuţi arestaţila acel comisariat careurmează a fi apoi transferaţi lalagărul Tg. Jiu. Înaintaţi oriraportaţi telefonic tabloulnominal al celor internaţi”.

Comisariatul de PoliţieLupeni - Biroul Siguranţei seconformează ordinului şi îiînaintează sub stare de arest pe11 reţinuţi politici, de origineetnică maghiară şi română,pentru a fi internaţi în Lagărul

de Internaţi Politici Săcel: Stramma Ludovic (cetăţeanromân, de origine etnicăgeman), Seidel Wentzel(cetăţean român, de ori-gine etnică german), Fabi-an Ioan (preot romano-catolic, cetăţean român deorigine etnică maghiar),Graff Iosif (preot refor-mat, cetăţean român deorigine etnică maghiar),Nistrai Moise (preot uni-tarian, cetăţean român deorigine etnică maghiar),Francisc Lörintz (învăţă-tor confesional, cetăţeanromân de origine etnicămaghiar), Gavril Mureşan(maistru minier, cetăţeanromân de origine etnicămaghiară), Ştefan Frantz(cetăţean german cu paşa-port), Francisc Cziryék(cetăţean maghiar cu pa-şaport), Arpad Huszar(cetăţean maghiar cu pa-şaport), Elisabeta Kovacs(cetăţeană maghiară cupaşaport).

La 25 septembrie comandantul Lagărului de InternaţiPolitici Săcel informează că nu poate să-i interneze pe ceide mai sus fără un ordin special al Legiunii de JandarmiHunedoara.

După refuzul Lagărului de Internaţi Politici Săcel,Comisariatul de Poliţie Lupeni - Biroul Siguranţei pare căintră în… ceaţă, aşteptând noi ordine de la Poliţia deReşedinţă Deva: „(…) Vă rugăm binevoiţi a dispune dacăurmează a mai fi înaintaţi Dvs. sau să binevoiţi a ordonaînaintarea lor de către acest Comisariat de Poliţie directLagărului de internaţi politici Tg. Jiu, împreună cu arestaţiide la Comisariatul de Poliţie Petroşani, întrucât nu posedămmijloace de transport până la Deva, iar în cazul în careurmează a fi înaintaţi Poliţiei de Reşedinţă, Vă rugăm a neînainta foi de drum pentru numiţii (…)”. La adresă esteataşat un certificat medical, din rezultă că „Graf Iosif, în etatede 44 de ani, de profesiune preot, cu domiciliul în Lupeni,str. Mihai Viteazu, nr. 32 (…) este grav bolnav, suferind deşoc nervos grav”. Şi după război e tot ca la război: scapă cinepoate.

Povestea continuă…

Deşi spaţiul Prăvăliei… alocat acestui subiect sesfârşeşte aici, povestea germanilor şi ungurilor lupeneni,după 23 august 1944, continuă. Continuă în volumul„Minorităţile Văii Jiului”, din care vom mai publicafragmente în Prăvălia cu istorii…

Negustorul Nievelt sauCând neamţul e… ceh

Multe zone ale Lupeniului au purtat şi încă mai poartă nume, care acum celor maitineri nu le spun mare lucru: Hager, Cucu, Tora ori Nivelt. Ei bine, aceştia eraucomercianţi de diverse etnii ai Lupeniului interbelic şi postbelic, care aveau prăvălii înzonele care au purtat sau mai poartă numele lor. De exemplu, Hager era evreu, Cucu -român, iar Nivelt… Ei bine, în cele de mai jos vom afla şi naţionalitatea lui Nivelt…

Pentru că în situaţiile întocmite de Comisariatul de Poliţie Iosif Nivelt apare ca fiindetnic german, acesta este reţinut, la 20 septembrie 1944, pentru a fi internat într-un lagăr. Văzândcă nu-i de glumit, Nivelt se adresează Primăriei Lupeni.

În aceeaşi zi Oreste Braha, primarul Lupeniului, semnează un certificat de origine etnică:„Se certifică oficios de primăria comunei Lupeni că, potrivit constatărilor făcute de noi pe bazăde acte de stare civilă, Domnul Nivelt Josif, născut la 11 iunie 1905 în comuna Derne-Germania,fiul lui Nicolae şi Maria, de profesiune comerciant, cu domiciliul stabil în comuna Lupeni, satulBărbătenii de Sus, are origine etnică cehă. Se eliberează prezentul certificat la cererea propriea d-lui Nivelt Josif (…), pentru a-i servi la necesitate”. Şi în afară de asta, Nivelt era căsătoritcu o româncă. Însă, „aventura” identităţii etnice a lui Nievelt avea să continue…


HD - Cronica Vaii Jiului 24.07.2015

HD - Cronica Vaii Jiului 24.07.2015

GAZETA VAII JIULUI 2011-9-7

GAZETA VAII JIULUI 2011-9-7

Curierul Vaii Jiului-Nr_745

Curierul Vaii Jiului-Nr_745

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1083zvj , ziarul vaii jiului - 12 noiembrie 2012

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1083zvj , ziarul vaii jiului - 12 noiembrie 2012

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1189 - 25aprilie 2013

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1189 - 25aprilie 2013

HD - Cronica Vaii Jiului 21.07.2015

HD - Cronica Vaii Jiului 21.07.2015

GAZETA VAII JIULUI 2011-9-15

GAZETA VAII JIULUI 2011-9-15

HD - Cronica Vaii Jiului 13.08.2015

HD - Cronica Vaii Jiului 13.08.2015

Gazeta Vaii Jiului 2011-11-1

Gazeta Vaii Jiului 2011-11-1

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1190 - 26aprilie 2013

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1190 - 26aprilie 2013

HD - Cronica Vaii Jiului 09.04.2015.pdf

HD - Cronica Vaii Jiului 09.04.2015.pdf

GAZETA VAII JIULUI 2011-8-22

GAZETA VAII JIULUI 2011-8-22

HD - Cronica Vaii Jiului 29.07.2015

HD - Cronica Vaii Jiului 29.07.2015

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1051 - octombrie 2012

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1051 - octombrie 2012

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1011 - 6august 2012

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1011 - 6august 2012

Ziarul Vaii Jiului - 3 noiembrie 2011

Ziarul Vaii Jiului - 3 noiembrie 2011

Curierul Vaii Jiului Nr_743 R

Curierul Vaii Jiului Nr_743 R

Cronica Vaii Jiului

Cronica Vaii Jiului

HD - Cronica Vaii Jiului 12.08.2015

HD - Cronica Vaii Jiului 12.08.2015

Gazeta Vaii Jiului 2011-10-13

Gazeta Vaii Jiului 2011-10-13