Ziarul de

Anul IX, Nr. 50216 pagini, PREŢ: 2,99 lei,ŢŢ 15 - 21 mai 2012

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

INFORMAŢIA CARE DĂ PUTEREwww.ziaruldemures.rowww.zms.ro

Nagy: ”Continuăm modernizarea străzilor din municipiu”

Start la campania electorală

Dăneşan vrea Sighişoara “Perlă a Transilvaniei”

pag. 5 pag. 8-9

pag. 6

Ziarul de

2 www.zms.ro

Liviu Timar. Ce ne-o fi venit să scriem despre profesionistul Timar?! Şi de ce nu e interesant să aflăm cine va fi prefect, Cristian Ţucă sau Dragoş Popa, Felicia Pop sau Cristian Chirteş, că doar schimbare politică se numeşte că a fost în Parlament şi la Cotroceni.

În primul rând că venind la putere, Ciprian Dobre şi

Alexandru Frătean deja nu mai sunt aşa de uşor de

găsit pentru a răspunde cititorilor. Iar de răspunsuri

diplomatice: „Am venit la guvernare nu ca să

schimbăm politicii lor cu ai noştri!” sau „Profesioniştii

vor continua munca de administraţie pe posturi!”,

nu avem spaţiu. Declaraţia premierului USL, Victor

Ponta, că după prefecţi vor fi schimbaţi doar şefii de

deconcentrate implicaţi politic nu spune chiar totul

despre noua putere de la Palatul Victoria. Adică un

şef de companie naţională sau de direcţie judeţeană

poate candida în voie pentru opoziţie fără a-şi pierde

scaunul?! Până la urmă e problema lor...

Să revenim la Mureş cu cele 91 de comune şi cu

specificul de judeţ agricol. Liviu Timar şi importanţa

funcţiei pe care o deţine în ceea ce înseamnă tradiţia

de şef al agriculturii mureşene, chiar dacă mai mari

competenţe are azi APIA, DSVSA etc. În mentalul

colectiv al investitorilor în agricultură şi al electora-

tului din mediul rural, Timar este reprezentantul mi-

nistrului Agriculturii. Ascensiunea politică a lui Timar

a cunoscut halte diverse şi multiple. La ţărănişti, a

trecut prin PUNR şi PDSR, fiind mereu apropiat de

PDL şi UDMR în ultima perioadă. Fost deputat şi

membru al Comisiei de Agricultură din Cameră, are

largi conexiuni în lumea fermierilor şi influenţă în cea

a lucrătorilor din mediul rural.

Aparent fără nicio importanţă, cred că votul din 10

iunie 2012 depinde mult şi dacă Liviu Timar va fi sau

nu schimbat de la şefia Direcţiei Agricole. Dincolo de

aparenţe sunt mai ales calcule simple. Va fi schimbare

sau nu la judeţ şi la municipiu. Asta se va vedea şi

din dislocarea sau apărarea lui Timar. Sunt multiple

interese mai ales economice în joc.

Un exerciţiu de memorie se impune. Timar a făcut

mai mereu rocadă cu Naznan Jeno la Agricultură.

Relaţiile cu UDMR sunt extrem de apropiate în

condiţiile în care preşedintele UDMR Mureş a fost un

sprijinitor în calitate de şef al Comisiei de Agricultură

din Camera Deputaţilor al directoratului Timar. Şi

viceversa. Şi nu numai. Evident şi interesele reputatu-

lui medic veterinar au fost răsplătite, conform legii. Fi-

del epocii Ovidiu Natea din PDSR şi PSD, şi perioadei

în care Natea a fost secretar de stat, Timar, aşa cum

am văzut - prieten de nădejde al UDMR - a luptat

alături de consilierul Pop Ionică şi de fostul senator

Cristian Georgescu împotriva candidaturii lui Ciprian

Dobre din 2008 la şefia CJ, atât cât a trebuit încât

preşedintele CJ, Lokodi Edita, să îşi adjudece al doi-

lea mandat. Trocul politic a fost pe cât de simplu, pe

cât de eficient. Şi victorios. Florea a defilat. PDL a fost

sprijinit de PSD la Primărie, iar la CJ, candidatul PSD,

Liviu Timar, a primit voturile democrat liberalilor. PSD

era atunci aliat cu PC condus de Marian Cornaciu.

Nu conta că sondajele indică altceva. Interesul per-

sonal şi de grup primează. Aşa s-a sudat şi echipa

Dorin Florea – Ovidiu Natea, de multe ori victorioasă

în luptele politice naţionale. Român la Primărie, maghiar

la CJ. Echitabil. Ca răsplată, Dorin Florea, ca lider

PDL, l-a păstrat pe social democratul Liviu Timar la

Agricultură şi după ieşirea PSD din guvernul Boc în

octombrie 2009.

Vor fi vehemente argumente deontologice despre in-

utilitatea demersului jurnalistic. Şi totuşi acum când

se joacă soarta întregii ţări, pentru că unii oameni şi

nu alţii decid pentru toţi, nu putem ignora câteva

întrebări.

Marian Cornaciu, liderul PC, cu competenţe şi

investiţii serioase în industria alimentară şi zootehnie

ş.a.m.d, la putere cu ministrul de resort, Daniel Con-

stantin ar putea decide printr-un simplu telefon so-

arta şefiei de la Direcţia Agricolă. Are om nou la PC

sau va merge pe vechile amiciţii sub mantaua celor

şase luni de continuitate a profesioniştilor. Dacă nu

pui directori tineri chiar şi 6 luni, nu ai cum să ai cadre

pe viitor.

Are Ovidiu Natea încă influenţă în PSD-ul curăţat de

Frătean şi Brişcaru?!

Reales preşedinte pe judeţ, Kelemen Attila, va alege

noncombatul sau va juca pentru viitorul preşedintei

Lokodi?!

Contează poziţia unui jucător mai degrabă nevăzut,

dar extrem de activ precum Ionuţ Şandru în această

ecuaţie, ştiut fiind că multe decizii economico-

financiare şi evident politice se iau la vânătoare, iar

lideri precum Ilie Sârbu, Adrian Năstase şi alţi social

democraţi de frunte sunt degrabă ochitori de urşi şi

căprioare prin codrii Mureşului?!

Radu Roatiş de la UNPR, din poziţia sa de preşedinte

al ANSVSA va merge pe linia Corneliu Grosu - Florea

- Natea - Georgescu, aşa cum e în judeţ cu Alianţa

pentru Mureş, sau va fi ca la Bucureşti cu cei din USL?!

Ciprian Dobre are ocazia de a-i răspunde lui Timar

pentru prima lui înfrângere la mustaţă, o va face sau

va negocia ceva ce ştie că nu poate fi cuantificat?!

Consilierul liberal Akos Mora va putea fi obiectiv

ştiute fiind interesele sale majore în zona hameiului

şi a politicii la vârf?!

Marii fermieri recunoscuţi ca fiind înscrişi în partidul

agricultorilor, PSD Mureş, au crescut un om care să

preia mitica Direcţie de la Timar, care a jucat cu PDL,

orice tip de motive s-ar invoca despre coabitarea

necesară?

Până şi candidatul PCM – Benedek Imre, proprietar

de fermă, are un interes la Direcţia Agricolă.

Are Marius Paşcan un model în Liviu Timar, şi un spri-

jin electoral, şi vrea să-l întreacă în ceea ce înseamnă

candidatura la şefia CJ?!

Actorii principali sunt aceeaşi.

Spectatorii, mereu alţii.

Scena, o dată la patru ani.

Piesa cu final aşteptat e doar pentru cei aleşi...

Nu şi pentru alegători...

Ei au doar dreptul de a alege.

Dintre cine?!

Doar dintre cei aleşi...

Aşa că

Ce rost are să-l schimbăm pe Liviu Timar?!

Aurelian GRAMA

Votul unui judeţ agricol

Ce rost are să-l schimbăm pe Liviu Timar?!

Aparent fără nicio importanţă, cred că votul din 10 iunie 2012 depinde mult şi dacă Liviu Timar va fi sau nu schimbat de la şefia Direcţiei Agricole.

Marii fermieri recunoscuţi ca fiind înscrişi în partidul agricultorilor, PSD Mureş, au crescut un om care să preia mitica Direcţie de la Timar, care a jucat cu PDL, orice tip de motive s-ar invoca despre coabitarea necesară?

3

Competiţia cu cele mai mari şanse de

surpriză este cu siguranţă bătălia pen-

tru fotoliul de preşedinte de Consiliu

Judeţean. Aici se bat pentru această

funcţie doar patru candidaţi (nu 6-7

aşa cum am fost obişnuiţi până acum),

doi maghiari şi doi români. Tandemul

Lokodi-Biro se luptă pentru voturile

maghiarilor din judeţ în timp ce Dobre

şi Paşcan doresc cu ardoare sufragiile

etnicilor români. Întrebarea este, în

condiţiile unui raport etnic de aproxi-

mativ 60-40% în favoarea românilor,

cine va avea câştig de cauză şi ce fel de

preşedinte vom avea în următorii 4 ani,

român sau maghiar?

Dacă gândim logic, la o prezenţă la

vot egală, candidatul român care va

lua cele mai multe voturi va avea

şansa cea mai mare de câştig. Cum

Lokodi nu poate lua mai mult de 35

la sută din preferinţele mureşenilor

(asta dacă nu cumva românii îşi uită

peste noapte apartenenţa etnică),

unul dintre cei doi candidaţi neaoşi

români trebuie doar să depăşească

acest barem.Conform surselor noastre,

în acest moment Dobre stă mai bine

decât Paşcan în sondaje şi are cele

mai mari şanse să-l învingă pe actualul

preşedinte. Nu ştim încă dacă Paşcan

va ”fura” destule voturi ca să-l încurce

pe liberal şi astfel Dobre să nu treacă

de pragul menţionat mai sus. Dacă Do-

bre va obţine 70 la sută din preferinţele

românilor mureşeni se poate considera

şef peste judeţ. În schimb, dacă fostul

prefect al lui Boc va reuşi trecerea de 30

de procente din preferinţele românilor,

Dobre va avea şanse doar dacă Biro îi

va da o mână de ajutor şi să obţină pes-

te 5 la sută din preferinţele votanţilor

din judeţ. Fapt care nu poate să-l facă

fără ajutorul celor de la USL, care au

cel mai mare număr de reprezentanţi

în circumscripţiile şi secţiile de votare

şi care vor trebui să-i protejeze votu-

rile presarului-candidat de lupii din

UDMR, dornici să se înfrupte din suf-

ragiile rebelului PCM-ist.

Să nu uităm aici de retragerea can-

didatului PPDD, profesorul de la

Cantemir, Augustin Fărcaş, care nu

a rezistat în cursa pentru fotoliul de

preşedinte decât o săptămână. Sub

scuza românismului, reprezentantul lui

Diaconescu în teritoriu a decis de unul

singur să se retragă din cursă, riscând

acum excluderea din partid. Spre cine

se vor duce voturile oteviştilor, cine va

beneficia de retragerea în cauză? O fi

Dobre, o fi Paşcan.. ne întrebăm şi care

dintre ei l-au „stimulat” pe candidatul

PPDD să plece la fix.

Comparativ cu 2008, atunci când pe

lângă Timar, liberalul mai avea 3-4

candidaţi mici care i-au ”furat” zeci de

mii de voturi, de data aceasta se luptă

doar cu Paşcan&Co. Tot pe surse am

aflat că ecologistul (după cum ştiţi

Paşcan candidează din partea PER

sub sigla Alianţei pentru Mureş), nu a

reuşit să obţină binecuvântarea de la

Alba Iulia, pentru că noul şef eclezias-

tic din oraşul Marii Uniri nu a preluat

dorinţele predecesorului său care l-a

sprijinit atât de activ. Cum ştie toată

lumea, părerea preoţilor de după slujba

din duminica alegerilor este destul de

relevantă în ceea ce priveşte înclinaţiile

electorale ale votantului ortodox. Vom

vedea dacă lăsarea la liber va înclina

balanţa spre Dobre sau poate va fi în

folosul omului lui Florea?!

Ceea ce este sigur în acest moment

este faptul că şansele românilor de

a-şi impune un preşedinte de aceeaşi

etnie au crescut în 2012 în comparaţie

de scrutinul din 2008. Cu doar doi

candidaţi români şi cu un ghimpe

maghiar în coasta ”doamnei de fier” a

judeţului, zarurile mai pot arăta încă

orice rezultat. În acest moment oricare

dintre cei trei candidaţi principali, Do-

bre, Lokodi şi Paşcan au şanse reale de

a obţine majoritatea. Totul va depinde

de modul şi investiţiile făcute în cam-

panie şi bineînţeles de ajutorul divin.

Ionel ALBU

Se joacă tare la CJ...etnicitatea atacantul principal

Mă simt privilegiat pentru că, conducerea pe ţară a

Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi o

parte a conducătorilor locali au susţinut ideile mele şi

mă consideră candidatul la Primăria Târgu Mureş din

partea Uniunii.

Ştiu că am susţinerea şi Partidului Popular Maghiar

din Transilvania (PPMT).

Ultimele luni au fost pline de învăţăminte pentru mine

şi mi-au întărit convingerea, că acest oraş dispune de

calităţi spirituale deosebite, în sfârşit nu mai are nevoie

decât de o şansă pentru cei mai buni ai săi.

În ceea ce mă priveşte am obţinut acea şansă, dar, tre-

buie să recunosc că mă încearcă sentimente ameste-

cate, pentru că adesea am simţit această şansă ireală.

Ceea spuneam de câteva luni, în calitate de candidat

al maghiarilor, a fost autentic şi adevărat. Pentru că

exprimam ţelul comun al intelectualilor, al clericilor,

al oamenilor simpli, al politicienilor. Aceleaşi cuvinte,

acum, în această nefastă divizare, deşi sună la fel,

înseamnă altceva deja.

Nu pot explica oamenilor care mă opresc pe stradă,

prietenilor mei, sau chiar şi celor care sunt prieteni

ai prietenilor mei, de ce diferă interesul maghiarilor

din Târgu Mureş, adică numirea cu claritate a unui

candidat unic, de interesele politice, adică mai mulţi

candidaţi, mai puţini votanţi şi un eşec comun!

Nu-mi pot retrage cuvântul dat, potrivit căruia nu

pot accepta cu responsabilitate provocarea, decât

în situaţia în care vin în faţa târgumureşenilor cu

siguranţa politică a unui candidat comun, susţinut.

În interesul comunităţii, am făcut „joc de glezne” politic,

dar nu mă pot identifica nicidecum cu cel care stă cu

capul plecat necondiţionat, cu inerţia sezonului şi cu

rolul unui candidat al comunităţii divizate, cu atât mai

puţin cu cât asta sigur ar fi echivalentul inducerii mele

în eroare dar şi a alegătorilor mei târgumureşeni.

Apreciez şi cred în succesele şi experienţa formaţiunii

mele politice, UDMR, în străduinţa doritoare a Par-

tidului Popular Maghiar din Târgu Mureş. Împreună

cu dumneavoastră cred în şansele Târgu Mureşului,

în şansele noastre, care se pot realiza sub forma unei

coaliţii electorale, sau în orice altă formă manifestată

a colaborării. Ştiu, cer mult! Posibilitatea construirii

comunităţii, recunoaşterea reciprocă a muncii noastre, o

şansă reală lipsită de sentimente vă cer, şi din partea mea

pot veni cu acea satisfacţie în faţa târgumureşenilor, că

am contribuit, ca cineva, fie că sunt eu, fie că e altcineva,

ne va putea reprezenta unificat.

Cea mai mare verificare a credinţei şi speranţei no-

astre este Paştele. Eu cred în dovada Paştelui, cred în

şansa unui veşnic nou început, cred în viitorul Târgu

Mureşului.

Asta le urez tuturor târgumureşenilor!

Dr. Vass Levente

Dragii mei prieteni! Dragi târgumureşeni!

Cred că Târgu Mureş poate avea un primar, care să redea maghiarilor şi oraşului demnitatea meritată, care poate contribui la întărirea încre-derii reciproce a cetăţenilor. Pentru asta în schimb e nevoie de unitatea maghiarilor!

Ziarul de

4 www.zms.ro

La o privire sumară peste listele cu candidaţi,

remarcăm prezenţa în continuare a veteranilor în

ale administraţiei publice locale, cu două decenii la

activ pe funcţia de primar. Nu-i mai enumerăm aici,

votanţii din comunele lor îi cunosc prea bine şi vor

decide pe 10 iunie dacă mai merită să continue la

şefia primăriei.

Dacă la capitala judeţului se duc lupte grele şi se

discută aprins despre cine, ce şi cum stau şansele

candidaţilor, în alte zone contrastul e unul evident,

de linişte şi pace, unde competiţia electorală pare să

nu facă mult zgomot.

Printre comunele unde se anunţă o linişte plăcută

de vară, fără dispute între candidaţii la primărie se

numără Gurghiul, Ruşii Munţi, Grebenişu de Câmpie

şi Tăureni, unde din câte se pare există doar un singur

candidat pentru funcţia de edil şef.

Primari cu vechi state de serviciu în comunele lor şi-

au convins, probabil, contracandidaţii să nu mai intre

în competiţia electorală pentru a nu pierde eroic cu

un simplu act de prezenţă pe lista de vot.

Paradox, sau nu, prezenţa unui singur candidat pe

listă are şi beneficiul de a nu da mari bătăi de cap ce-

lor puşi să vegheze la desfăşurarea alegerilor. În plus,

nici numărarea voturilor nu va lua aşa mult timp.

Aşa că am pus mâna pe telefon şi am sunat la una din

primăriile cu pricina, mai exact la Tăureni să vedem

dacă aşa stau lucrurile. Ne-a răspuns Ovidiu Oltean,

primarul comunei, singurul candidat la primărie la

alegerile din 10 iunie: “Mi se pare o stare de normali-

tate atunci când demonstrezi capacitatea şi price-

perea şi faptele te scot în evidenţă. E normal să existe

o teamă pentru unii de a intra în competiţie. Eu nu

am nici o problemă şi de acum mai aştept trei, pa-

tru candidaţi”, a precizat actualul şi cel mai probabil

viitorul primar al Tăureniului. Vă putem felicita încă

de pe acum ? l-am întrebat. Ne-a răspuns, cu o voce

sigură: „Teoretic da”.

„Analiştii politici” de pe plaiurile mureşene pot sta

liniştiţi aşadar în ce priveşte calculele despre şansele

unui candidat sau altul la comunele cu un singur

candidat. Alegerile din aceste localităţi nu vor avea

istoric, vor marca doar începutul unui nou mandat

pentru actualii primari pe funcţie.

Alin ZAHARIE

Cronica unor victorii anunţatePe 10 iunie cetăţenii cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege primarii, consilierii locali şi judeţeni, care vor încălzi scaunele funcţiilor de conducere patru ani de acum înainte.

Agitaţie mare joi, 10 mai, în curtea Universităţii de

Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş, unde

o puzderie de reporteri, corespondenţi, cameramani

şi cadre didactice aşteptau, în ciuda căldurii de afară,

înfriguraţi, vizita de lucru a ministrului Educaţiei. Deşi

de obicei nu ratează niciun asemenea eveniment im-

portant pentru urbe, de data aceasta Homer Şomer

a cam clacat, făcând nişte escale prin câteva baruri

şi ajungând astfel mangă la întâlnirea cu Ioan Mang.

Toropit de soare, oboseală şi datorii, fidelul nostru co-

laborator a adormit ca un prunc pe una din băncile

din curtea Universităţii. Evident că pe când s-a trezit

din beţie, Mang plecase demult de la UMF iar re-

porterii predaseră ştirea la şefuleţii lor. Noroc că fiind

descurcăreţ din fire, Homer Şomer a făcut din nou apel

la fantezia sa debordantă întorcându-se la redacţie vic-

torios, cu un interviu imaginar, acordat în exclusivitate

pentru publicaţia noastră de ministrul Educaţiei.

Reporter: Ce faceţi la Târgu-Mureş dacă nu-s indiscret?Ioan Mang: Şefu’ Ponta în delegaţie m-a expediat,

Să văd situaţia de la UMF, concret...

Şi apropo, să ştiţi, pe nimeni n-am plagiat!

Reporter: Nici nu v-am acuzat, dar gura păcătosului...Ioan Mang: Lucrările suspecte nu sunt ale mele,

Sunt lupte politice, contra USL-ului...

Nu vă permit să-mi jigniţi capodoperele!

Reporter: Ok, ok, la UMF să revenim...Ioan Mang: Autonomia universitară trebuie respectată,

Români şi maghiari, e bine să ne iubim...

Hotărârea de Guvern va fi anulată!

Reporter: Ne întoarcem la acuzaţiile de plagiat?Ioan Mang: Domnu’ Homer Şomer, deveniţi ob-

raznic,

Din Israel în Japonia chiar nu am copiat...

Poate, recunosc, m-am mai inspirat un pic!

Reporter: Aţi fost la PSD... ce-aţi vorbit cu băieţii?Ioan Mang: Sunteţi puţin naiv, credeţi c-o să vă

răspund?!

Ce pot să vă spun... e luptă mare pentru funcţii...

Cine vor fi noii şefi, veţi afla cât de curând!

Reporter: Revin... ştiţi că vi se spune ministrul „copy - paste”?Ioan Mang: Fals! Aşa i se zicea, pe timpuri, lui Beuran,

Un maestru în a scrie carte după carte...

Vă rog, nu mă comparaţi cu el... eu sunt un titan!

Reporter: Cine va fi noul prefect: Popa sau Frătean?Ioan Mang: Greu de zis... ambii vor s-ajungă la putere,

Gustul funcţiilor e dulce, ca de marţipan...

Deşi - paradoxal - la Prefectură nu prea este miere!

Homer ŞOMER

Senzaţional!

Homer Şomer, interviu mangă cu ministrul Mang!

5

Reporter: La nivel de infrastructură ce faceţi acum şi ce intenţionaţi să mai faceţi în viitorul apropiat?Nagy András: Cu siguranţă vom continua proiectele

începute în anul precedent. Vom reabilita în continu-

are strada Sării. În momentul de faţă una dintre cele

mai mari probleme în trafic este dată de intersecţia

dintre Duzilor-Râului-Gării-Sării, mai ales în jurul ore-

lor de vârf. Acest lucru nu putem să-l lăsăm aşa, acolo

va fi un sens giratoriu, vom face şi câte trei benzi pe

anumite porţiuni, cu alte cuvinte vom fluidiza traficul

în zonă pentru a se putea circula în condiţii normale.

O altă investiţie a noastră va fi şi modernizarea străzii

Vânătorilor. Aici vor fi amenajate parcări, vor fi regu-

larizate şanţurile laterale, va fi lărgit drumul tocmai

pentru a se evita aceste ambuteiaje existente acum.

După ce vom finaliza aceste drumuri sper ca lumea

să înţeleagă că este mai eficient să foloseşti drumurile

ocolitoare ale oraşului. De exemplu, la ora 8 este mult

mai simplu să treci dinspre Suseni în partea dinspre

Cluj pe următorul traseu: Vânătorilor-Viorelelor-

Eminescu-Stejarilor şi coborârea pe Grigorescu.

Decât să traversezi centrul cu stopurile lui care pare

mai scurt, acest traseu este mult mai rapid. Eu am

făcut o încercare, şoferul meu a mers prin centru iar

eu am mers pe acest traseu. Am ajuns cu aproximativ

2 minute mai repede decât el, fără să mă grăbesc.

Intersecţia dintre Duzilor-Râului-Gării-Sării este în curs de moder-nizare iar traficul din municipiu se va fluidiza considerabil

Rep.: Sunt prevăzuţi bani în bugetul de anul acesta pentru aceste proiecte?N.A.: Sigur că da. Noi anul trecut am contractat un

credit în condiţii avantajoase din care se vor finanţa

aceste lucrări. La fel ca şi la contractarea primului

credit pe care aproape l-am dat achitat deja, şi la aces-

ta credit am avut în vedere posibilitatea rambursării

fără a fi necesară mărirea taxelor şi impozitelor locale.

Pot să vă zic că nici în anul acesta nu am mărit im-

pozitele şi taxele, existând doar indexarea lor cu rata

inflaţiei aşa cum ne obligă legea.

Rep.: Aţi început lucrările de modernizare a car-tierelor. Cum staţi şi ce veţi face anul acesta?N.A.: Am început lucrările în cartierul Unirii, iar din

primăvara acestui an am intrat cu vreo 40 de munci-

tori şi în cartierul Rodnei. Eu sper ca până în toamna

acestui an aceste lucrări să fie terminate, aşa încât

aceste cartiere să arate cum trebuie. Este dorinţa

normală a locuitorilor din aceste zone ale oraşului,

mai ales că în alte cartiere lucrările de modernizare

au fost finalizate.

”Nu am mărit taxele şi impozitele nici în acest an deşi au fost şi vor fi investiţii importante în infrastruc-tura oraşului”

Rep.: Ce fel de buget aveţi pentru anul acesta. Reghinul a fost afectat de criză şi recesiune?N.A.: Trebuie să vă spun câteva cifre. Dacă în urmă cu

3 ani veniturile realizate au fosta aproape de 60 milio-

ane lei, anul trecut partea de venituri realizate au fost

de 43 milioane lei, deşi prevăzut a fost 49 de milioane.

Acest lucru înseamnă că această criză naţională şi

internaţională îi atinge şi pe reghineni. S-au închis fabrici

şi societăţi comerciale, s-au pierdut locuri de muncă,

puterea de cumpărare a populaţiei nu mai este aşa ca

în trecut, oamenii cu greu îşi plătesc impozitele şi ta-

xele. Noi trebuie să ţinem cont de aceste aspecte atunci

când facem acest buget. Problemele actuale ne arată

că am făcut bine când am optat pentru credite, pentru

că din veniturile noastre nu puteam să facem mare lu-

cru. Nu-i totuna atunci când ai deodată 10 de milioane

acum sau când le aduni în 20 de ani. Nicio primărie

din ţară nu face mare lucru din fonduri proprii fără a

apela la credite. Din banii proprii facem investiţii mai

mici, de exemplu în primăvara acestui an o să asfaltăm

toată zona Pieţei Mari.

Rep.: Dacă tot aţi adus vorba de Piaţa Mare. Când o veţi moderniza având în vedere situaţia actuală?N.A.: Aici am dori să avem o hală agroalimentară

modernă în care vom asigura protecţia producătorilor

autohtoni, care vor putea să-şi vândă produsele în

condiţii europene. Vorbesc aici de regândirea în totali-

tate a întregii zone din Piaţă. Nu mai merge aşa cum

a fost până acum, cu tarabe sau mese improvizate,

trebuie să ne adaptăm epocii în care trăim. Vom face

proiectul, îl vom prezenta într-o dezbatere publică

pentru ca oamenii să poată vedea ce vrem să facem.

A consemnat Ionel ALBU

Primarul Nagy András a înţeles că a conduce un municipiu ca Reghinul implică şi o mare responsabilitate faţă de cetăţenii săi. Şi în anul acesta se continuă lucrările de modernizare a infrastructurii stradale din oraş, deşi bugetul local a fost afectat de criza economică. Oraşul continuă cursa de înnoire şi înfrumuseţare, iar administraţia locală se obligă să-i mulţumească pe reghineni. Mai multe amănunte în interviului luat edilului local din Reghin, ing. Nagy András.

Nagy: ”Continuăm modernizarea străzilor din municipiu”

Reabilitare căi de acces trotuare cartierul Unirii Intersecţia Sării-Gării-Unirii

Ziarul de

6 www.zms.ro

Reporter: Cu ce gânduri aţi intrat în bătalia pen-tru Primăria Sighişoara?Ioan Dorin Dăneşan: După cum ştiţi, sunt de peste

zece ani primarul Sighişoarei şi, fiind om al locului,

m-am identificat mereu cu oraşul meu, motiv pentru

care realizările mele din această perioadă au fost în-

totdeauna legate de proiecte profesionale. Aceşti ani

au însemnat în primul rând bucuria de a munci pen-

tru îndeplinirea proiectelor propuse sighişorenilor.

Au fost perioade în care satisfacţiile au fost mari e

vorba de aici de anii în care aceste proiecte au avut

susţinerea autorităţilor centrale dar au fost şi perioade

în care această susţinere a lipsit cu desăvârşire. Evi-

dent că vorbim de perioada 2008-2012, ani în care

am fost obstrucţionaţi sistematic în derularea proiec-

telor de dezvoltare ale Sighişoarei, inclusiv în ceea ce

priveşte restaurarea şi conservarea Cetăţii, un monu-

ment istoric de grad zero care a primit din partea

guvernanţilor actuali mai puţină atenţie decât Ce-

tatea Rupea sau Cetatea Târgu-Mureş, obiective care,

cu tot respectul, înseamnă mult mai puţin pentru

cultura naţională, respectiv cea universală.

Rep.: Care e motivul pentru care Sighişoara a fost mereu pe “lista de rezervă” a guvernanţilor?I.D.D.: Avem proiecte în valoare de peste 10 mil-

ioane de euro care au fost aprobate, dar „se află pe

lista de rezervă din lipsă de fonduri”. E strigătoare

la cer o asemenea lipsă de viziune din partea celor

care ar trebui să se preocupe de conservarea patri-

moniului naţional, cu atât mai mult cu cât aceasta

e dublată de o evidentă circumscriere a priorităţilor

reale la apartenenţa politică a primarilor… Lipsa de

susţinere, ba ca chiar ostilitatea faţă de municipalitate

şi de proiectele promovate nu mai trebuie probate,

ele fiind de notorietate şi au avut drept consecinţă

întârzierea sau chiar obstrucţionarea acestora. Par-

lamentarii sighişoreni nu numai că nu au sprijinit

interesele locuitorilor ci, din păcate, au acţionat îm-

potriva acestora. Sighişoara a fost mereu „pe lista de

rezervă din lipsă de fonduri”. Excluzând desigur acele

firimituri aruncate din când în când, dar amintite

cu emfază în diferite ocazii. În toţi aceşti ani, pentru

proiectele despre care se susţine că s-ar fi obţinut

finanţări guvernamentale, acestea au însemnat, cel

mult, alocarea de sume modice, mult sub valoarea

prevăzută de acestea. În plus ele au ajuns, în majori-

tatea cazurilor, pe filiere întortocheate şi mult prea

târziu pentru a fi utile.

Rep.: Și totuşi, Sighişoara se bucură de apreciere pe plan internaţional…I.D.D.: Cu toate acestea, am făcut eforturi pentru ca

Sighişoara să meargă mai departe pentru a fi, acum, la

început de mileniul trei, „ceea ce a fost dar mai mult

decât atât”, acea „Perlă a Transilvaniei” cum îi spu-

neau admirativ oaspeţii din vestul Europei. Şi dacă

elveţienii au văzut dincolo de praful uitării care a

încetinit evoluţia în ultimii ani a oraşului şi au acordat

Sighişoarei distincţia „Bijuteria medievală a României”,

iar Consiliul Europei a clasat-o pe locul întâi în

competiţia autorităţilor locale, era timpul ca Soarele

care răsare la Bucureşti să încălzească şi acest colţ din

inima ţării... Până la urmă de rezultate ne vom bucura

noi, cei care trăim şi muncim aici, şi toţi care, într-un

fel sau altul, contribuim la „şlefuirea mărgăritarului

Transilvaniei”... Iată că acum, prin revenirea la nor-

malitate a vieţii politice româneşti, „a venit Soarele

pe strada noastră”. Acum este şansa Sighişoarei de a

avea pe aceeaşi parte a baricadei toţi factorii de care

depinde dezvoltarea sa. Dacă e să vorbim metaforic

de o bătălie, eu aş spune că miza ei este ocazia de a

continua şi finaliza proiectele începute şi blocate de

PDL, în noul context care îmi dă certitudinea că vom

avea susţinere. O garanţie pentru aceasta este faptul

că partidul al cărui membru sunt - şi în care am rămas

indiferent de presiunile la care am fost supus - face

parte din Uniunea Social Democrată.

Rep.: Punctaţi vă rog câteva din realizările dum-neavoastră din acest mandat de primar.I.D.D.: În strategia de dezvoltare a localităţii,

elaborată de municipalitate printr-un proiect cu

finanţare europeană, la începutul anilor 2000, tu-

rismul figurează ca principalul vector de creştere

economică. Potenţialul Sighişoarei este, încă, insufi-

cient valorificat, cu toate eforturile autorităţii locale

care, pe deoparte a structurat în proiecte punctuale

necesităţile de dezvoltare a infrastructurii: reabilitare

străzi, iluminat arhitectural, reabilitare sisteme de apă

şi canalizare, restaurare şi conservare Zona Unesco

etc., iar, pe de altă parte, s-a preocupat intens de pro-

movarea Sighişoarei ca destinaţie turistică. În Cetatea

medievală Sighişoara au fost efectuate, începând din

anul 2007, ample lucrări de infrastructură prin care

au fost reabilitate reţele de apă şi canalizare precum

şi reţeaua electrică.

(Continuarea, în ediţia viitoare a săptămânalului nostru)

A consemnat Alex TOTH

Dăneşan vrea Sighişoara “Perlă a Transilvaniei”Candidatul Uniunii Social Liberale la funcţia de primar al Sighişoarei, social-democratul Ioan Dorin Dăneşan, a mărturisit că unul din obiectivele sale de viitor constă în menţinerea municipiului pe care îl administrează de zece ani la statutul de „Perlă a Transilvaniei”.

Avem proiecte în valoare de peste 10 milioane de euro care au fost aprobate, dar „se află pe lista de rezervă din lipsă de fonduri”. E strigătoare la cer o asemenea lipsă de viziune din partea celor care ar trebui să se preocupe de conservarea patrimoniului naţional.

Am făcut eforturi pentru ca Sighişoara să meargă mai departe pentru a fi, acum, la început de mileniul trei, „ceea ce a fost dar mai mult decât atât”, acea „Perlă a Transilvaniei” cum îi spuneau admirativ oaspeţii din vestul Europei.

În strategia de dezvoltare a localităţii, elaborată de municipalitate printr-un proiect cu finanţare europeană, la începutul anilor 2000, turismul figurează ca principalul vector de creştere economică.

În cele trei zile scurse din această campanie, Cipri-

an Dobre a fost prezent în mai multe localităţi din

judeţul nostru. Joi a poposit în comuna Răstoliţa,

unde împreună cu primarul Mogilă Gheorghe au

discutat despre problemele reale din localitate. Fie că

este vorba despre canalizare, alimentare cu apă, baza

sportivă sau reabilitare Cămin Cultural, toate acestea

au fost îngreunate din lipsa alocării banilor necesari

finalizării lor. ”Localităţile de pe Valea Mureşului au

nevoie de fonduri pentru modernizarea infrastruc-

turii şi a utilităţilor. Nu trebuie ca în anul 2012 asfal-

tul, apa curentă sau canalizarea să reprezinte un lux.

Primarul nu poate să facă nimic fără un preşedinte

de Consiliu Judeţean şi un guvern care să fie deschis

către problemele comunităţii pe care o reprezintă. Eu

am fost şi voi fi mereu cu urechea aplecată la pro-

blemele comunităţii din Răstoliţa”, a declarat Ciprian

Dobre. Aici s-a intâlnit cu peste 150 persoane, care

i-au prezentat problemele şi dorinţele pe care le-ar

putea îndeplini din poziţia de preşedinte al Consili-

ului Judeţean Mureş. A urmat vizita la fabrica de apa

minerală Apemin şi discuţiile din comuna Stânceni,

care au fost un alt punct pe agenda lui Ciprian Do-

bre. Aici, trebuie continuate şi finalizate lucrările prin

programul 3.2.2., trebuie rezolvate problemele de

fond funciar şi s-a menţionat necesitatea unei săli de

sport pentru copiii din Stânceni. ”Toate solicitările

dumneavoastră sunt normale şi vor fi îndeplinite cu

o conducere la judeţ în concordanţă cu necesităţile

comunităţii. USL a ajuns acum la guvernare iar peste

o lună vom avea un preşedinte român la condu-

cerea Consiliului Judeţean, un preşedinte care să fie

aproape de dumneavoastră”, a declarat Dobre în faţa

celor peste 100 persoane prezente la eveniment.

În Lunca Bradului problemele sunt puţin mai

complexe, fie că este vorba de lucrări de reabili-

tare drumuri, racordarea la reţeaua de apă sau baza

sportivă nefinalizată, toate trebuie să găsească

rezolvare şi reprezintă priorităţi atât pentru Bogat

Leon, candidat la primăria comunei Lunca Bradu-

lui, cât si pentru Ciprian Dobre. ”Candidatul nostru

pentru funcţia de primar şi lista sa de consilieri locali

reprezinta soluţia pentru viitorul comunei. Împreună

cu un preşedinte român la conducerea CJ Mureş,

cu siguranţă această echipă va face treaba necesară

modernizării localităţii”,a explicat candidatul USL

pentru preşedinţia Consiliului Judeţean.

Ciprian Dobre a mai fost prezent in comunele Band,

Şăulia şi Miheşu de Câmpie, iar discuţiile cu oamenii

locului au condus la aceleaşi probleme, completate

doar de cele specifice fiecărei zone. ”Zona de câmpie

a judeţului are un potenţial enorm în ceea ce priveşte

activităţile agricole. Fermierii trebuie să fie ajutaţi să

se dezvolte şi să îşi modernizeze activitatea. Prin toate

gesturile mele politice am sprijinit şi voi sprijini, tot

ce înseamnă agricultura mureşeană. Primarii la rândul

lor trebuie ajutaţi de autorităţile judeţene şi naţionale

să creeze infrastructura necesară unei activităţi agri-

cole europene”, a declarat Ciprian Dobre. În cadrul

vizitei din aceste comune candidatul USL s-a întâlnit

cu peste 300 persoane.

De asemenea, vineri şi sâmbătă au avut loc două

lansări de candidaturi foarte importante pentru

USL ţn două oraşe importante din judeţul nostru,

Târnăveni şi Luduş, unde şi-a declarat susţinerea faţă

de Sorin Megheşan respectiv Cristi Moldovan.

Sandu TUDOR

Ciprian Dobre din nou în mijlocul mureşenilor

Startul campaniei electorale l-a găsit pe Ciprian Dobre, candidatul la preşedinţia Consiliului Judeţean Mureş, în mijlocul cetăţenilor. Acest fapt nu este o noutate pentru el, deoarece face ce a făcut încă de când era prefect al judeţului nostru. Aplecat către comunitatea locală şi preocupat în permanenţă de problemele cotidiene ale cetăţenilor, Ciprian Dobre străbate judeţul şi discută cu fiecare om care îi iese în cale.

7

De vorbă cu cetăţenii din Band

Oamenii din Şăulia l-au primit călduros pe Ciprian DobreLocuitorii din Miheşul de Câmpie şi-au spus păsurile

Ziarul de

8 www.zms.ro

În cursa electorală pentru cele aproape 2000 de man-

date de aleşi – judeţeni şi locali – mureşeni s-au înscris

peste 6500 de candidaţi. După ce în 8 mai a expirat

termenul până la care candidaturile puteau fi retrase,

cele mai multe, potrivit centralizării Biroului Electoral

Judeţean, le-a depus Uniunea Social Liberală (USL) care

va avea în competiţia electorală 1447 candidaţi. UDMR

porneşte cu 1305 candidaţi, Alianţa pentru Mureş

(APM) cu 913 candidaţi, Partidul Poporului-Dan Dia-

conescu (PP-DD) cu 869 de candidaţi, Partidul Româ-

nia Mare (PRM) - 625 candidaţi, Partidul Civic Maghiar

(PCM) cu 569 candidaţi, Partidul Popular al Maghiarilor

din România (PPM) cu 255 de candidaţi, Uniunea pen-

tru Progresul României (UNPR) cu 248 de candidaţi,

Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat (PNG) cu

194 de candidaţi, iar Partidul Naţional Ţărănesc Creştin

Democrat (PNTCD) cu 69 de candidaţi. De menţionat

că Tribunalul Mureş a respins candidaturile lui Csurcui

Kalman, candidat la Consiliul Local Glodeni, Barabas

Lorinc la CL Pănet, şi a lui Vasile Pop, candidat USL la

Primăria comunei Şincai. Contestaţiile formulate de

conservatorul Ion Scrieciu faţă de lista de consilieri

a USL în comuna Sângeorgiu de Mureş, respectiv a

USL Sântana de Mureş au fost respinse. De asemenea,

candidaţii PP-DD la Primăria Tîrgu Mureş, respectiv

Consiliul Judeţean Mureş, Sabin Pop şi Augustin Vasile

Fărcaş au renunţat la candidatură fără ştiinţa conduce-

rii partidului şi au fost excluşi din formaţiunea al cărei

mentor este OTV-istul Dan Diaconescu. Nici liderul PSD

Mureş, Alexandru Petru Frătean, nu se vai mai regăsi pe

poziţia a doua a listei USL la Consiliul Judeţean Mureş,

acesta retrăgându-se, în 8 mai, de pe liste deoarece va

accepta o funcţie în aparatul central administrativ,

probabil în Ministerul Muncii – secretar de stat. Frătean

a fost vehiculat şi ca posibil prefect după ce premierul

Victor Ponta a decis săptămâna trecută schimbarea

prefecţilor şi subprefecţilor. În locul preşedintelui social-

democraţilor mureşeni a urcat conf. univ. dr Horaţiu

Suciu, binecunoscutul medic al inimilor mici.

Birourile electorale, constituite

În 9, respectiv 10 mai au fost completate birourile

electorale care vor avea cea mai dificilă sarcină în

derularea campaniei electorale şi a scrutinului din 10

iunie 2012 – Biroul Electoral Municipal Tîrgu-Mureş

(BEM) şi Biroul Electoral Judeţean Mureş (BEM).

Partidele politice, alianţele electorale şi alianţele poli-

tice vor avea în BEJ următorii reprezentanţi: Adriana

Bândilă şi Lucian Iacob din partea Uniunii Social-

Liberale (USL), Mircea Moldovan şi Aurelian Păcurar

– Alianţa pentru Mureş, Toth Andrea şi Toth Szabolcs

– UDMR, Traian Daniel Rus – PP-DD, Ioan Neamţu

– PRM, Kulcsar Erno Csaba – PCM, Jakab Ist-

van – PPMT, Nicolae Aurel Adam – UNPR, Silviu

Ovidiu Milăşan – PNG-CD şi Dimitrie Poptămaş

– PNŢCD. Potrivit Hotărârii Nr. 14 a Biroului

Electoral Central, în birourile electorale munici-

pale, orăşeneşti şi comunale sunt reprezentate

doar formaţiunile politice şi alianţele care au

depus liste complete de candidaţi la consiliile

locale. La fel se întâmplă şi în BEM Tîrgu-Mureş,

propunerile partidelor fiind: Andrei Mureşan

– APM, Simko Janos – UDMR, Horea Hădărău

– USL, Suchiachi Szabolcs Arpad – PCM, Be-

niamin Lupei – PRM, Grigore Nicuşan – PP-DD,

Janosi Gyorgy – PPMT.

Laleaua deschide buletinul

În 10 mai, preşedintele BEJ a condus şedinţa de

tragere la sorţi a ordinii partidelor pe buletinele

de vot, începând cu cele parlamentare. Norocul

i-a surâs UDMR, care va ocupa prima poziţie pe

buletinele de vot în toate birourile electorale

din judeţ, următoarele, în ordine, fiind: UNPR,

USL şi PDL. La preşedinţia Consiliului Judeţean

vor fi astfel pe buletinul de vot: Lokodi Edita

Emoke, actualul preşedinte al CJ, Marius Paşcan,

candidatul APM, deputatul liberal Ciprian Do-

bre, reprezentând USL, şi jurnalistul Biro Zsolt,

din partea PCM. Tot BEJ a extras apoi ordinea

pe buletinele de vot a partidelor parlamentare

pentru Consiliul Judeţean. Astfel, după UDMR,

APM, USL, alegătorii vor găsi Partidul Poporului

(Legea Cojocaru), PP-DD, PRM, PPMT, Alianţa

Civică Democrată a Romilor (ACDR), PNG-CD

şi PCM. Până în 31 mai, prefectura trebuie să se

ocupe de tipărirea buletinelor de vot, iar apoi le

vor distribui către secţiile de votare.

În campanie

Vineri a început campania electorală în judeţ. UDMR,

cu tandemul Lokodi Edita Emoke, candidatul la şefia

judeţului, şi senatorul Frunda György, candidatul la

fotoliul de primar al municipiului reşedinţă de judeţ,

a organizat o conferinţă de presă pentru a saluta

adoptarea Legii privind amnistia fiscală a bugetarilor

datori la stat, lege iniţiată de către parlamentarii uni-

unii, pentru a critica situaţia de la UMF Târgu-Mureş

şi a îndemna la o campanie decentă. Luni, UDMR va

avea loc lansarea candidaţilor la Teatrul Naţional din

Târgu-Mureş, de la ora 16.

Candidatul USL Mureş la preşedinţia Consiliului

Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, împreună cu liderii

USL Mureş a participat la evenimentul de lansare

a candidaturii viceprimarului Sorin Megheşan la

Primăria Târnăveni şi a candidaţilor USL la Consiliul

Local. Sâmbătă, 12 mai 2012, Ciprian Dobre a par-

ticipat la tradiţionalul târg de sâmbătă de la Band, la

întâlniri cu cetăţenii din comunele Şăulia, Miheşu de

Câmpie şi Pogăceaua, iar seara liderii USL Mureş au

luat parte la evenimentul de lansare a candidaturii lui

Cristian Moldovan la Primăria Luduş, şi a candidaţilor

la Consiliul Local. Dacă vor avea confirmări din partea

liderilor naţionali ai USL, Victor Ponta şi Crin An-

tonescu, candidaţii uniunii vor avea un eveniment de

lansare judeţean, probabil pe 18 mai.

Potrivit purtătorului de cuvânt al PDL, consilierul local

târgumureşean, Ioana Roman, Alianţa pentru Mureş

nu avea niciun eveniment de lansare a candidaţilor,

cu toate că în 6 iunie, Neoton va cânta pentru Dorin

Florea, primarul PDL al municipiului Tîrgu-Mureş, care

candidează pentru cel de-al patrulea mandat, probabil

la închiderea campaniei electorale.

PCM ne-a declarat prin intermediul preşedintelui László

György că nu au prea mulţi bani pentru organizarea de

lansări de candidaţi, dar fiecare candidat la primărie şi

Consiliul Local vor avea parte de un eveniment de

prezentare. De asemenea, probabil, PCM va avea un

eveniment major de închidere a campaniei electorale.

PRM nu se va baza pe astfel de evenimente, prefe-

rând întâlnirile cu alegătorii pe teren.

Reprezentanţii PP-DD şi ai PPMT nu ne-au răspuns la

telefon pentru a-i chestiona cum vor decurge propri-

Start la campania electoralăPeste 6500 de mureşeni sunt angajaţi direct în competiţia electorală ce va avea finişul în 10 iunie 2012, când alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7 şi 21. Candidaţii la cele 102 primării şi consilii locale, la preşedinţia Consiliului Judeţean Mureş şi pentru cele 34 de mandate de consilieri judeţeni au intrat în campania electorală la relanti pentru că cele 30 de zile sunt lungi, iar din experienţa celorlalte curse de alegeri, politicienii au învăţat că e bine să îşi păstreze energia pentru ultima perioadă. De menţionat este că, pentru prima dată, primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin, fără să conteze dacă are sau nu 50% + 1 din voturi. Sistemul a fost aplicat în 2008 pentru alegerea preşedinţilor de consilii judeţene.

9

ile lor campanii electorale.

MAI, atentă la infracţiunile electorale

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a lan-

sat în 10 mai campania „Mita şi votul ilegal înseamnă

închisoare!”. Ioan Rus a menţionat faptul că măsurile

pe care ministerul le pune în aplicare pe durata

alegerilor locale sunt pe de o parte, măsuri operative,

respectiv de constatare şi contracarare a infracţiunilor

şi a faptelor care contravin legii, iar pe de altă parte,

de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire

la riscurile la care se impun în situaţia nerespectării

legii. În acest scop, mureşenii trebuie să ştie ce riscă

dacă încalcă legea electorală, nr. 67 din 2004. Astfel:

neluarea de către organizatori a măsurilor necesare

desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum

şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi

alcoolice în timpul adunărilor constituie contravenţie

şi se sancţionează cu amendă de la 2.200 de lei la

3.000 de lei. Promisiunea, oferirea sau darea de bani,

bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electo-

rale, precum şi în scopul determinării alegătorului să

voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi

ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, de

consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean,

precum şi primirea acestora de către alegători con-

stituie infracţiuni şi se pedepsesc, potrivit legii, cu

închisoare de la 6 luni la 5 ani. Continuarea propa-

gandei electorale după încheierea campaniei electorale

prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor elec-

torale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua

votării, la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu

voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe

electorale ori candidaţi independenţi se sancţionează

cu amendă de la 1400 la 2000 de lei. Constatarea şi apli-

carea sancţiunii se realizează de către poliţişti.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu

al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie

infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni

la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Persoana care

votează fără a avea drept de vot ori alegătorul care

votează de mai multe ori în ziua alegerilor consti-

tuie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la

6 luni la 5 ani. Violarea prin orice mijloace a secre-

tului votului de către membrii biroului electoral al

secţiei de votare ori de către alte persoane constituie

infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni

la 3 ani. Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false,

introducerea în urnă a unui număr suplimentar de

buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea

prin orice mijloace a documentelor de la birourile

electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate

nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu

închisoare de la 2 la 7 ani. Atacul prin orice mijloace

asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al

documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie

infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7

ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

În vederea realizării unui proces electoral corect şi

echidistant, Ministerul Administraţiei şi Internelor

va angrena peste 45.500 de angajaţi. De aseme-

nea, la nivel teritorial, s-au constituit comanda-

mentele operaţionale formate din reprezentanţii

structurilor M.A.I.. Aceste Centre Operaţionale

Judeţene vor avea misiunea de a asigura, în sistem

integrat, activităţile de coordonare, monitorizare,

centralizare şi comunicare a datelor de interes

operativ referitoare la misiunile şi activităţile

din competenţă. Toate Centrele Judeţene de

Comandă sunt coordonate, la nivel central, de

Centrul Operaţional de Comandă al Ministerului

Administraţiei şi Internelor.

Calendar de alegeri

Dacă am văzut cât de ocupaţi vor fi candidaţii, până

la alegerile din 10 iunie, nici autorităţile implicate în

procesul electoral nu vor avea timp de respiro.

Astfel, până în 5 iunie, primarul trebuie să comunice BEJ

numărul definitiv de alegători pe baza datelor cuprinse

în copiile de pe listele electorale permanente, copiile de

pe listele complementare şi în lista suplimentară. Copi-

ile de pe listele electorale vor fi comunicate şi birourilor

electorale ale secţiilor de votare până în 7 iunie. Până în

30 mai, prefectul la propunerea primarilor întocmeşte

lista cu jurişti şi alte persoane care au cel puţin studii me-

dii şi care nu au carnet de membru de partid pentru a

fi desemnaţi preşedinţii şi locţiitorii în cele 541 de secţii

de votare, prin tragere la sorţi. Până cel târziu în 31 mai,

preşedintele Tribunalului Mureş, Sonia Diaconescu, tre-

buie să procedeze la tragerea la sorţi a acestora. Până în 1

iunie, partidele politice, alianţele politice şi alianţele elec-

torale îşi desemnează reprezentanţii în birourile electo-

rale ale secţiilor de votare. În 9 iunie, până la ora 18.00,

toţi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare

participă la o şedinţă de instruire în privinţa asigurării

măsurilor de ordine şi corectitudinii operaţiunilor de

votare şi a pazei în jurul localului de vot.

În ziua votului, la ora 6.00, preşedinţii secţiilor de votare

se vor asigura că sunt prezenţi toţi membrii, că există

toate materialele necesare votării, sigilează urna de vot

şi aplică ştampila de control a secţiei de votare pe toate

buletinele de vot (pe ultima pagină, albă).

Campania electorală se încheie în 9 iunie, la ora 7.

Campania în mediul audiovizual se încheie în ziua de

joi, 7 iunie, la ora 24. Votarea începe în 10 iunie, la ora

7, şi se încheie la ora 21.

Lavinia Muntean

Barczi, mobilizat

Vineri, 11 mai a ajuns în redacţie şi comunicatul de presă al Guvernului privind emiterea Hotărârii privind aplicarea mobilităţii pentru Bárczi Gyözö István din funcţia publică de subprefect al judeţului Mureş în funcţia publică de inspector guvernamental. Despre prefect însă nimic.

Ziarul deiarul de

10 www.zms.ro

Reporter: De ce candidaţi pentru funcţia de con-silier judeţean? Ce v-a determinat?Ioan Vasu: Nu cred, eu, că poate cineva să ştie mai

bine ce se întâmplă în judeţ decât administratorii de

comune, de oraşe mici sau chiar şi din oraşe mai mari.

Nu cred, eu, că poate unul din Târgu-Mureş care nu

şi-a purtat paşii niciodată pe câmpie, numai dacă a

venit la părinţi după struguri sau după peşte, să ştie

mai multe ce se întâmplă decât cum ştim noi, pri-

marii din zonă. Am cerut prin Asociaţia Comunelor

modificarea legii electorale, ca primarii de comune

şi de oraşe să poată să fie şi consilieri judeţeni. Este

un lucru corect, care este peste tot în ţările cu un

pic de judecată politică. Corect ar fi ca fiecare par-

tid, alianţă care se gândeşte la dezvoltarea judeţului,

în Consiliul Judeţean să trimită şi reprezentanţi ai

primăriilor pe zone. Şi atunci nu mai poate să devină

Consiliul Judeţean un troc: îţi dau şi ţie, îţi dau şi ţie.

Facem o strategie de dezvoltare judeţeană prin care

trebuie să-i ajutăm pe toţi: şi cei de pe câmpie, de pe

Târnave de pe Niraj şi discutăm. Care sunt priorităţile

pe Niraj? Nu este apă? Ajutăm să fie apă. Care sunt

priorităţile pe câmpie?

Drumurile judeţene. Transformarea lor, dacă se poate,

în drumuri naţionale şi dezvoltarea zonei, cum ar fi

drumul de la Luduş spre Sărmaş. La Râciu. Am reuşit

să îl transform, eu am făcut drumul naţional 15, dar

din păcate nu am reuşit să îl reabilitez. Am început

reabilitarea în 2008 şi din cauză că nu am aderat poli-

tic la un alt partid domnii de atunci de la putere mi

l-au tăiat. Nu aşa se face politică, prin şantaj polititic

şi prin anumite interese personale. Sunt bărbaţi, să

candideze pe liste, să candideze uninominal, să arate

ce valoare au în fiecare partid şi pe urmă să aibă

pretenţia să candideze. Încă nu am văzut un con-

silier judeţean să vină pe câmpie să întrebe care este

situaţia. Acei consilieri judeţeni care nu văd realitatea

judeţului şi nu vor să uite de confruntările politice,

în favoarea unui partid sau unor oameni, nu au ce

căuta acolo. Sunt convins că nu se va schimba le-

gea în aceste şase luni sau poate chiar mai repede,

până când îmi dă mie dreptul să aleg între Consiliul

Judeţean şi Primărie. Eu vreau să rămân primar, pen-

tru că de asta m-a votat lumea şi eu iubesc câmpia

asta. Dar eu pot cu proiectele mele zonale să discut

despre dezvoltarea unei zone.

Rep.: Să presupunem că veţi fi ales consilier jude-ţean, cu ce planuri veniţi dumneavoastră în faţa cetăţenilor?I.V.: Am un proiect de dezvoltare pentru toată zona

de câmpie, care prinde. De la Târgu-Mureş, Sâncrai,

Band, Zau de Câmpie, Şăulia, Sărmaş şi de la Târgu-

Mureş, Râciu, Ceuaşu, partea de la Băla spre Crăieşti

şi încolo spre Sărmaşu, care va cuprinde şi două sau

chiar trei comune din judeţul Bistriţa Năsăud: Milaş,

Silivaş şi Urmeniş, care economic pot să vină la noi.

În primul rând încerc să dezvolt patru, cinci centre:

Band, Zau, Şăulia, Râciu şi Sărmaşu care se pot dez-

volta în învăţământ, ceea ce este necesar în agricul-

tura modernă. Inclusiv am un proiect şi-l voi susţine

în toamnă la Camera Deputaţilor cu acel partid şi

acei oameni care vor vrea să facă pe câmpie Bancă

Agricolă. Astea sunt ideile mele de dezvoltare. Şi mai

am o surpriză la toamnă, pentru ca noi primarii de pe

câmpie să nu ne mai lăsăm păcăliţi de un om care se

duce la Bucureşti şi spune că ne reprezintă pe noi şi

practic se reprezintă pe el.

Rep.: Credeţi că viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean va sprijini aceste proiecte?I.V.: Eu am lucrat bine cu toţi preşedinţii de Consiliu

Judeţean, pentru că eu nu sunt un milog. Pe mine

nu mă conduce preşedintele Consiliului Judeţean sau

prefectul. Eu respect legile acestei comune şi ale ţării.

Şi eu mă duc de pe poziţie de bărbat. Nu mă duc

să cer aeroportul la Râciu. Eu voi cere dezvoltarea

zonei, în funcţie de aportul acestor comune către

bugetul judeţean, de populaţie. Dacă toţi se duc pe

Valea Mureşului să îşi facă cabane, e bine, dar toţi

mănâncă de pe câmpie. Câmpia produce. Ne vom

axa pe agricultură şi cine va vrea să facă o industrie

performantă, legată de industria alimentară îl ajutăm

cu tot ce vrea.

Rep.: Care este prognosticul dumneavoastră pen-tru cine ar putea câştiga funcţia de preşedinte al CJ Mureş?I.V.: Eu îl susţin pe Marius Paşcan. El trebuie să câştige.

Totul trebuie să meargă pe valoare. Doamna (n.r. - Lo-

kodi Edita) şi-a făcut treaba. A fost pusă de UDMR şi

şi-a făcut treaba din toate părţile. Mă duc pe mâna

lui Marius Paşcan. Mi-a plăcut, trei ani cât a stat pe

scaun a fost independent, chiar dacă a fost susţinut

de PDL. Întrebaţi de fiecare primar, cât a stat de pre-

fect, dacă a avut vreo problemă cu el. Nici unul nu a

avut, pentru că Marius este un băiat cu scaun la cap,

şcolit, un băiat de care nu ne e ruşine nouă să meargă

oriunde: şi în lumea academică, şi între medici, peste

tot. Noi vrem o altă politică: nu pe ură, discriminări,

ci pe valoare.

A consemnat Arina MOLDOVAN

Ioan Vasu:„Mă duc pe mâna lui Marius Paşcan la CJ”

Primarul comunei Râciu, Ioan Vasu, se află pe loculpatru pe lista de candidaţi la funcţia de consilier judeţeandin partea „Alianţei pentru Mureş”. Edilul comunei Râciususţine că problemele din teritoriu pot fi soluţionate de lanivel de Consiliu Judeţean Mureş doar de oamenii carecunosc acele probleme şi trăiesc în mijlocul comunităţii.

Eu vreau să rămân primar, pentru că de asta m-a votat lumea şi eu iubesc câmpia asta. Dar eu pot cu proiectele mele zonale să discut despre dezvoltarea unei zone

Eu îl susţin pe Marius Paşcan. El trebuie să câştige. Totul trebuie să meargă pe valoare.

Ioan Vasu, primarul comunei Râciu

11

Vineri, 11 mai, la Casa de Cultură “Mihai Eminescu” din Târnăveni a avut loc lansarea candidaturii lui Sorin Megheşan la Primăria municipiului Târnăveni şi a echipei USL la Consiliul local.

Peste 500 de târnăveneni au venit, cu 30 de minute

înainte de ora anunţată pentru începerea evenimen-

tului, ca să-i întâmpine pe cei în care îşi pun speranţele

pentru următorii patru ani. Thunderstruck. AC/DC. A

fost coloana sonoră pe care candidaţii USL, însoţiţi

de conducerile judeţene ale PSD şi PNL au intrat în

sală. Strângeri de mâini şi saluturi cordiale, alături de

urări sincere de succes, însoţitoare ale celor câţiva

metri până în primele rânduri. Toată lumea se aştepta

la o clasică derulare a unui eveniment politic. A fost,

însă, mai mult decât atât, pentru că întâlnirea s-a

dorit începutul împlinirii unui vis.

Din spatele sălii, mergând către scenă, trei percuţionişti

au creat imprevizibilul şi emoţia primelor acorduri

din imnul naţional. Apoi, s-a ridicat cortina. În spatele

ei 40 de tineri, membri ai fanfarei “Armonia” cântă

“Deşteaptă-te române!”. Alături de ei, tot pe scenă,

50 de tineri liberali şi social-democraţi poartă pe

tricourile roşii şi galbene, mesajul “TÂRNĂVENIm”

şi se ridică, în semn de respect, la primele acorduri

ale imnului. În acelaşi timp, sala. Apoi aplauzele, care

marchează revenirea la realitatea momentului, după

emoţia evidentă a primelor minute. În continuare,

Iulian Praja, moderatorul evenimentului, îi invită pe

rând, pe candidaţii la Consiliul local.

Urcă pe scenă Mohamed Barmou, prietenul lui So-

rin Megheşan, preşedintele PSD Târnăveni şi mem-

bru în biroul politic al PSD Mureş. Apoi, Alin Cim-

poca, Stanislav Piaskovski, Ovidiu Modorcea, Alin

Mihăilescu, Teofil Bunea, Florin Sim, Antonya Mihail,

Armina Mândroiu, Florin Cosma, Alexandru Țompi.

Și după ei, Florin Marcu, Paula Pop, Mariana Potoc,

Ovidiu Vinţeler, Costin Holom, Sebastian Lepinzan,

Nicolae Năstase, Mihai Chişer, Lucian Bunea, Con-

stantin Usuc, Costin Nicolae şi Cornel Popa. Ei sunt

cei cu care Sorin Megheşan face echipă pentru Con-

siliul Local.

PRM alături de MegheşanO prezenţă îndelung aplaudată a fost cea a lui

Ioan Coroş, preşedintele Partidului România Mare

Târnăveni. Domnia sa, împreună cu membrii filialei

partidului pe care o conduce s-au alăturat celor care îşi

pun încrederea şi speranţele în Sorin Megheşan. “Mulţi

m-au întrebat de ce nu candidez la Primărie. Cred

că a venit momentul să renunţăm la orgolii ieftine

şi să reuşim coagularea unei echipe care să readucă

Târnăveniul pe un drum al normalităţii. Partidul Româ-

nia Mare îl susţine, pentru funcţia de primar al oraşului

pe Sorin Megheşan”, a spus Ioan Coroş.

Au adunat apoi aplauzele târnăvenenilor reprezentanţii

conducerii USL, la nivel judeţean: Felicia Pop, fost

director al Direcţiei judeţene a Finanţelor Publice

Mureş, fost prefect al judeţului Mureş şi preşedinta

organizaţiei judeţene a femeilor liberale. Cristian

Chirteş, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş

şi secretar coordonator al PNL Mureş. Mircea Pop,

vicepreşedintele organizaţiei judetene PSD, candidatul

USL la Primăria Bahnea. Victor Socaciu, deputat PSD,

ales în 2008 în colegiul 4. “În primele zile ale manda-

tului, Guvernul Ponta a stabilit reîntregirea salariilor şi

a pensiilor. Este drumul pe care vom merge de-acum

înainte, cu gândul la oameni. USL trebuie să câştige

Primăria Târnăveni şi Consiliul Judeţean. Cu spriji-

nul dumneavoastră, vom fi principala forţă politică

a judeţului”, a declarat Alexandru Petru Frătean,

preşedintele PSD Mureş, prezent şi el la eveniment.

Mesajul lui Megheşan: ”De acum jocul e corect””Urmează Sorin Megheşan. Un discurs ferm,

tăios, apăsat: “Părinţii noştri se simt umiliţi, mici şi

neimportanţi. Intrăm în magazine şi ne uităm la raf-

turile pline, dar mâna ne îngheaţă pe portofel. E prea

gol ca să ne mai putem permite ce vrem şi câteodată

prea mic pentru a ne permite strictul necesar. Cine

ni l-a golit? Cine l-a croit pe alte măsuri? PDL-iştii şi

structurile care ne-au guvernat ţara timp de 4 ani. Ce

fac aceşti oameni acum? Precum lupul, îşi schimbă

blana! Nu se mai numesc PDL, se numesc Alianţa

pentru Mureş. Și încearcă să ne convingă că nu ei

sunt cei care de 4 ani ne sărăcesc, ne îngenunchează,

ne fac să ne pierdem speranţa.

Cine sunt eu?

Un om crescut şi educat în spiritul adevărului! Un om

pentru care, a fi neutru şi cinstit este nu doar o dato-

rie ci şi un stil de viaţă!

Am un copil. Are 4 ani şi m-a învăţat un lucru extraor-

dinar de important: să nu promiţi niciodată lucruri pe

care ştii că nu le poţi face. Din respect pentru voi, din

respect pentru viitorul copilului meu, din respect pen-

tru părinţii mei, vă promit un singur lucru: eu n-o să vă

mint niciodată. Să ieşim din zona în care domneşte în-

tunericul, sărăcia şi neputinţa şi să renunţăm la resem-

nare! Putem mai mult de-atât. Mult mai mult. Veniţi în

terenul meu! De-acum, jocul e corect!”

Dobre cel mai votat român al judeţuluiAplauze. Și invitarea la microfon a lui Ciprian Dobre,

preşedintele Partidului Naţional Liberal Mureş, membru

în Consiliul Naţional Executiv al PNL. Prezentarea este

iarăşi întreruptă de aplauze, atunci când târnăvenenilor

li se reaminteşte că Ciprian Dobre rămâne, cu cele

peste 90.000 de voturi obţinute în 2008 în cursa pentru

preşedinţia Consiliului Judeţean, cel mai votat român

din istoria judeţului Mureş. Dar şi unul dintre iniţiatorii

moţiunii de cenzură, care a dus la demiterea cabinetului

Ungureanu şi cel care a lecturat în Parlament documen-

tul care a dat o nouă şansă României.

“Sorin Megheşan este prietenul meu. L-am cunoscut

în urmă cu ani buni, iar prietenia noastră s-a clădit pe

cunoaştere şi încredere dobândită în timp. Am trecut

prin multe împreună. Cred, cu toată convingerea, că

este un gospodar desăvârşit şi că va fi primarul de

care Târnăveniul are nevoie. L-am apreciat, încă de la

început, pentru felul simplu şi integru în care şi-a clădit

cariera, în care familia a fost, mereu, pe primul plan.”

După care, Ciprian Dobre o invită pe scenă pe soţia

lui Sorin Megheşan, care, printr-o fericită coincidenţă,

îşi sărbătoreşte, chiar în ziua lansării, ziua de naştere.

Sorin Megheşan îi oferă un buchet de bujori. Și apare

Luca, fiul lor de 4 ani. Ciprian Dobre îl ţine de mână pe

Luca, atunci când le doreşte târnăvenenilor gândul cel

bun în 10 iunie. În sală răsună, în primă audiţie, imnul

de campanie al lui Sorin Megheşan şi al USL: “Câştigă,

câştigă, câştigă Târnăveniul...!”

Apoi, două superbe recitaluri: ansamblul “Junii Târ-

navei” şi fanfara “Armonia”. Și la final, în faţa Casei de

Cultură “Mihai Eminescu” oamenii, împreună cu So-

rin Megheşan lansează pe cerul Târnăveniului zeci

de lampioane. Purtătoare de credinţă şi speranţe. La

Târnăveni, oamenii au început să viseze frumos. Că

poate să le fie mai bine.

Sandu TUDOR

La Târnăveni, de-acum,

JOCUL E CORECT!

Cine sunt eu?Un om crescut şi educat în spiritul adevărului! Un om pentru care, a fi neutru şi cinstit este nu doar o datorie ci şi un stil de viaţă!

Ziarul de

12 www.zms.ro

Reporter: Vă rog faceţi o trecere în revistă a princi-palelor realizări din actualul mandat de primar al comunei Ideciu de Jos?Emanoil Cornea: Chiar dacă ne aflăm în opoziţie, am

reuşit să realizăm câteva obiective necesare pentru

populaţie. În primul rând, este vorba de cel mai mare

proiect ce vizează canalizarea pe Ordonanţa 7, la care

se lucrează şi în prezent. Am realizat un punct de co-

lectare a laptelui în Ideciu de Jos, acum definitivăm

drumul comunal Ideciu de Jos-Deleni, iar un alt obiectiv

foarte important, pentru care am fost foarte apreciat de

populaţie a fost capela mortuară din centrul comunei. În

acest moment se lucrează la capela morturară din Ideciu

de Sus, unde păstoreşte preotul paroh Fărcaş Vasile.

Rep.: Cum aţi gestionat problema retrocedării în ge-neral şi în special a băilor sărate? E.C.: Vestea bună este că săptămâna aceasta am câştigat

procesul cu ştrandul din cadrul băilor sărate, circa 50 de

arii au intrat astfel în patrimoniul primăriei.

Acolo, administraţia locală a făcut investiţii din fonduri

PHARE din anii 1990 până la începutul anilor 2000 de

peste un miliard de lei vechi. În speranţă că nu se vor

mai face alte recursuri, vom vedea cum ne organizăm

pentru a accesa proiecte pentru extinderea complexu-

lui. Vrem să folosim ştrandul în scop turistic şi pentru a

crea noi locuri de muncă. În urmă cu două săptămâni am

achiziţionat Căminul Cultural de la Ideciu de Sus, cu terenul

aferent, investiţie care ne-a costat aproape un miliard şi

pentru care am dus negocieri un an şi jumătate. Acum

reabilităm clădirea pentru a putea să dăm în folosinţă la

standarde europene şi ne bucurăm că avem promisiuni şi

din partea Consiliului Judeţean că ne vor sprijinii material

în limita sumelor disponibile pentru dezvoltarea comunală.

Rep.: Spuneţi-ne câteva proiecte în cazul în care veţi

câştiga cel de al-III-lea mandat la cârma comunei?E.C.: Prima urgenţă ar fi darea în exploatare a proiectului

de canalizare de apă meanajeră din Ideciu de Jos, care

o pompăm de la Uzina de Apă din Reghin, dar unde

mai avem de lucru. Valoarea proiectului de canalizare

este de 40 de miliarde de lei vechi, care se derulează

prin Ordonanţa 7 pe o durată de 3 ani şi care este

finalizată în proporţie de 50%. Vestea bună este că vrem

să dăm în folosinţă partea de reţea de alimentare cu

apă a locuinţelor unde s-a realizat deja recepţia finală.

Totodată am fost de mai multe ori la Bucureşti unde am

făcut lobby, pentru că avem strict nevoie de extinderea

reţelei de apă potabilă din Deleni din fonduri guverna-

mentale legal constituite. Este vorba de o investiţie de

21 de miliarde de lei vechi şi ne bucurăm că avem deja

proiectul depus pe SEAP de care se ocupă Bucureştiul.

Robert MATEI

Emanoil Cornea: “Am luptat ca şi primar pe toate fronturile pentru dezvoltarea comunei Ideciu de Jos”Emanoil Cornea este primarul comunei Ideciu de Jos de 8 ani, la alegerile din 2008, fiind desemnat din primul tur de scrutin, primar cu un procentaj de 76%. Acum, în 2012, se luptă cu alţi doi contracandidaţi pentru fotoliul de edil local al comunei.

Mihai Morar este primarul comunei Suseni de trei mandate. Este omul care, practic, a sfinţit locul în ultimii 12 ani în care a condus administraţia locală. Mihai Morar candidează a patra oară pentru a obţine funcţia de primar şi promite continuarea drumului bun pe care s-a înscris comuna în ultimii ani.

Reporter: Cum consideraţi experienţa acumulată în cele trei mandate de primar la Suseni ?Mihai Morar: Am venit la conducerea primăriei Suseni în

luna iunie a anului 2000, candidat din partea PSD susţinut

la nivel de comună şi de alte formaţiuni politice. La acea

vreme încă mai exista PUNR-ul şi inclusiv UDMR-ul,

care m-a sprijinit din cel de al doilea şi al treilea mandat.

Aceasta mi-a creat o responsabilitate mai mare pentru

că în momentul în care am devenit primar, în localitatea

Suseni, populaţia maghiară era de 50%, iar la nivel de

comună de 35%. Cum până la urmă nu contează etnia

ci să fi om, cetăţenii indiferent de etnie au votat calitatea

actului administrativ, şi nu pe criterii etnice. În această

perioadă, pot să afirm cu o mare satisfacţie, că am reuşit

chiar din primul mandat să realizăm proiecte care nu au

fost făcute niciodată până atunci în comună. În ceea ce

priveşte utilităţile şi mă refer aici la alimentarea cu apă, ga-

zul metan, la telefon şi televiziune prin cablu. Le-am luat

toate sistematic, începând cu alimentarea cu apă care a

fost realizată în anul 2002 şi care s-a finalizat în 2004. În

anul 2001 am început cu introducerea gazului metan în

comună lucrare care s-a finalizat în 2003 şi unde a fost

nevoie şi de contribuţia cetăţeniilor şi de contribuţia Con-

siliului Judeţean.

Rep.: Ce realizări aţi mai făcut în celălalte mandate?M.M.: Din păcate, fiind primar într-un partid 8 ani af-

lat în opoziţie, lucrarea cea mai importantă pentru

comună care viza canalizarea pe 18 km nu a fost încă

pusă în practică. În acest sens am făcut proiectele ne-

cesare care au fost depuse ani la rând pe măsura 3.2.2. ca

şi proiect integrat, care cuprindea şi asfaltarea drumului

de la Luieriul, drum comunal pe o lungime de 7,2 km,

aşezămintele culturale din Suseni şi Luieriul. Din păcate,

fie că au au fost depuse pe Măsura 3.2.2. sau depuse la

Ministerul Mediului proiectele noastre au fost declarate

eligibile dar nefinanţabile. Ne-am fi dorit să o realizăm

din bugetul local, dar era imposibil, deoarece valoarea

bugetului era de 20 de miliarde, iar valoarea lucrării la

canalizare, vorbind en-gros era de 100 de miliarde de

lei vechi, ceea ce însemna bugetul local pe cinci ani al

comunei. Din fericire am ajuns acum şi la guvernare şi

cred că lucrurile se vor schimba în bine pentru comună.

Rep.: Cum staţi la capitolul învăţământ? M.M.: Am investit în ambele şcoli din Luieriul şi Suseni, care

au fost reabilitate şi unde s-a introdus, încălzirea centrală.

Din păcate la Luieriul avem un mare regret, pentru că nu

prea mai avem copii şi şcoala funcţionează cu o singură

clasă de elevi comasaţi din clasele I-IV şi grădiniţa de la Lui-

eriul, deşi există condiţii optime de studiu.

Rep.: Spuneţi-ne trei proiecte de viitor, dacă veţi fi re-ales primar?M.M.: Dacă ar fi să spicuiesc trei proiecte din viitorul

meu mandat aş vrea neapărat să realizăm canalizarea în

comună pentru cei 2.200 de locuitori, să modernizăm

drumul comunal Luieriul 163 pe o lungime de 5 km. Al

treilea obiectiv, care ar reduce foarte mult şi cheltuielile

pentru bugetul local, ar fi modernizarea iluminatului

public care este un mare consumator de energie în for-

ma care funcţionează acum.

A consemnat Robert MATEI

Morar: ”Priorităţile noastre sunt canalizarea şi asfaltarea”

13

Reporter: Care au fost cele mai importante proiecte realizate în primul dvs. mandat?Alexandru Iurian: Am câştigat mai multe pro-

iecte în perioada mandatului meu. Cel mai im-

portant însă a fost pe Măsura 3.2.2. Aceste pro-

iecte pe fonduri europene se referă la asfaltări,

reparaţii drumuri, canalizări, reabilitare şcoli,

construcţia unei grădiniţe cu program prelun-

git. Cele mai multe lucrări am avut la extinderea

reţelei de apă şi canalizare. Avem 11 km de

reţele de apă, din care 6 km în Zau de Câmpie

plus extinderile în satele Botei şi Bărboşi.

Rep.: Cât la sută din aceste lucrări au fost re-alizate până acum?A.I.: Până acum am realizat 65%. Sunt lucrări în-

cepute încă din octombrie 2011 şi în funcţie de

cum vom primi finanţarea le vom termina Am

reabilitat drumurile, au fost pietruite, dar a venit

viitura, ploile şi au stricat ce am făcut. Acum au

mai rămas 6 km de drum ce mai trebuie asfaltaţi

în comună.

Rep.: Ce aţi mai reabilitat în cei patru ani?A.I.: Am reabilitat Dispensarul Uman, Căminul

Cultural. Am reabilitat atât exteriorul cât şi inte-

riorul, cu grup sanitar în interior.

Rep.: Aţi reabilitat biblioteca?A.I.: Nu doar că am reabilitat-o, dar am şi ex-

tins-o. Am zugrăvit-o. Avem peste 1000 de citi-

tori, dar cei mai mulţi sunt copii care vin din

comună, de când am introdus biblio-netul.

Rep.: Dacă veni vorba de copii, aveţi în proiect şi construirea grădiniţei cu program prelungit?A.I.: Avem o grădiniţă foarte veche în Zau de

Câmpie, în comună sunt mulţi copii şi este

nevoie de o nouă grădiniţă cu program pre-

lungit. Părinţii copiilor şi-au exprimat părerea

în legătură cu acesta. Comuna are nevoie de

grădiniţă cu program prelungit.

Rep.: Unde va fi construită grădiniţa?A.I.: Grădiniţa va fi construită în Zau de Câmpie

va trebui finalizată odată cu apa şi canalizarea.

Grădiniţa va fi dotată cu bucătărie şi tot ceea

ce este necesar: sală de mese, sala de joacă şi

de dormit, cu 90 de locuri, grup sanitar modern

şi tot ce trebuie ca să poată funcţiona la stan-

darde europene.

Rep.: Aţi reabilitat şcolile din comună?A.I.: În cadrul Şcolii Generale sunt înscrişi 470

de preşcolari şi şcolari, şi avem 30 de cadre di-

dactice. Am reabilitat două şcoli din Zau de

Câmpie, una pentru clasele unu-patru, alta pen-

tru clasele cinci-opt. Pentru şcoala cu clasele

cinci-opt, am început reabilitarea în 2008, dar

ne-ar mai trebui încă 100.000 de lei ca să putem

finaliza lucrările. Aşteptăm banii de la Ministerul

Educaţiei.

Rep.: Una din neîmpliniri?A.I.: Neîmpliniri ar fi legate de Baza Sportivă.

Pe Ordinul 7 din 2009 avem un proiect în acest

sens. Pe vechiul teren de sport avem un proiect

pentru realizarea unei gropi de sărituri şi a unei

piste de alergare. Am realizat doar 50% din pro-

iecte, din lipsă de fonduri.

Rep.: Şi acum o altă veste bună!A.I.: Avem în curs de finalizare un proiect ce a

fost aprobat pe Fondul de Mediu, pentru care

am organizat şi licitaţia. Este vorba de amenaja-

rea unui parc în centrul comunei. E o sumă mai

mică, dar ne ajută să realizăm parcul.

Rep.: Ce activităţi culturale organizaţi în comună?A.I.: Anul acesta pe 19 august va avea loc Târgu

Peştelui şi tot atunci vom organiza şi cea de a

patra ediţie a Festivalului de jocuri populare

pentru copii, intitulată „Peştişorul de argint.”

Rep.: V-aţi decis să mai candidaţi pentru un mandat. De ce?A.I.: Mai avem multe de făcut în comună şi

vreau să finalizez proiectele începute.

Rep.: Dacă veţi obţine un nou mandat, ce veţi face?A.I.: Eu cred în principiul că proiectele bune tre-

buie promovate şi finalizate. Voi continua pro-

iectele începute! Iar după eliberarea Centrului

de copii, ca să nu lăsăm clădirea nefolosită, vrem

să înfiinţăm un azil pentru bătrâni.

Rep.: Aveţi contracandidat?A.I.: În ultimul moment a apărut, Onişor Ioan Ilie!

Rep: Credeţi în şansa dumneavoastră?A.I.: Pornim cu şanse egale şi vom vedea care

va fi mai apreciat de către cetăţenii din comună.

Rep.: Un mesaj pentru alegători?A.I.: Să aibă încredere în mine, că voi face în

continuare tot ce-mi va sta în putinţă pentru

proiecte, pentru finanţări pe fonduri europene!

A consemnat Erika MĂRGINEAN

Alexandru Iurian vrea să continue modernizarea la Zau de CâmpieAflat la finele primului mandat, primarul Alexandru Iurian intră în luptă ştiind că proiectele realizate în cei patru ani au fost apreciate de cetăţenii comunei Zau de Câmpie. Despre realizările şi neîmplinirile mandatului de primar, citiţi în interviul de mai jos.

14 www.zms.ro

Iosif Dan Colceriu, candidatul Alianţei pentru Mureş la Primăria Sighişoara, s-a lansat în cursa electorală pentru fotoliul de edil şef vineri seara. Membrii şi simpatizanţii APM au fost invitaţi la o „Seară sighişoreană”, pigmentată cu alocuţiuni şi cu muzica lui Dinu Olăraşu și Adrian Ivaniţchi.

Candidatul Alianţei pentru Mureş la Primăria

Sighişoara şi-a lansat candidatura, în Sala de

Festivităţi „Del Conte”. Alături i-au fost, la acest eve-

niment, familia, prietenii şi mulţi sighişoreni care îl

susţin în drumul spre fotoliul de primar, care, după

cum a mărturisit candidatul, i-au dat încredere că

este pe drumul cel bun. Pe pagina de facebook,

candidatul a mai declarat că: „Mă cunoaşteţi ca pe

un OM DE CUVÂNT şi vă spun doar atât: sunt sigur

că împreună putem SCHIMBA SIGHIŞOARA! Am

alături de mine o echipă foarte bună, specialişti şi

performeri în domeniile lor de activitate, oameni

de încredere şi de cuvânt. Este echipa care poate

aduce SCHIMBAREA! Acordaţi-ne şansa să vă

dovedim acest lucru!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

(L.M.)

Dan Colceriu îşi doreşte schimbarea la Sighişoara

Dorin Florea, drumeţie de ziua sa

Primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, a

mulţumit pe pagina sa de Facebook tuturor celor

care sâmbătă, 12 mai, l-au felicitat cu ocazia îm-

plinirii vârstei de 56 de ani. “Vă mulţumesc tuturor

celor care mi-aţi urat “La mulţi ani” astăzi (sâmbătă

- n.r.). Aş fi vrut să răspund fiecăruia în parte dar

numărul de mesaje depăşeşte capacitatea mea

fizică de a vă scrie. Nimic nu mă bucură mai mult

decât să văd ca oamenii înţeleg ceea ce faci sau

încerci din răsputeri să faci pentru comunitate. Şi

eu vă doresc multă sănătate tuturor!”, a scris Dorin

Florea, care a organizat în aceeaşi zi o drumeţie şi o

degustare de gulaş la Platoul Corneşti. (S.T.)

Ziarul de

Peste 400 de luduşeni au participat sâmbătă seara la evenimentul de lansare a candidatu-lui Uniunii Social-Liberale la Primăria Luduş. Ioan Cristian Moldovan, 41 de ani, este un om de afaceri de succes, care a pornit în campania electorală sub sloganul „Prima-rul potrivit la momentul potrivit” care le promite localnicilor „Un nou început”, însemnând locuri de muncă, transparenţă în decizia publică, apropiere administrativă faţă de cetăţeni. De asemenea, în cadrul evenimentului au fost prezentaţi candidaţii USL pentru Consiliul Local Luduş.

În acordurile Odei Bucuriei a lui Ludwig van

Beethoven şi pe piesa „Simply the best” a Tinei

Turner, peste 400 de membri şi simpatizanţi ai Uni-

unii Social-Liberale s-au adunat în sala de spectacole

a Casei de Cultură „Pompei Hărăşteanu” din Luduş

pentru a-şi arăta susţinerea pentru candidatul pe care

alianţa politică formată din PNL, PSD şi PC îl propune

la Primăria oraşului. Liberalul Ioan Cristian Moldovan,

un om de afaceri de succes, de 41 de ani, le-a spus

concitadinilor săi că va candida pentru că „În Luduş,

oamenii aşteaptă de prea multă vreme o schimbare,

oamenii sunt sătui de lipsa de investiţii, locurile de

muncă puţine şi puţin atractive, lipsa de viziune şi

de priorităţi reale a acelora care au condus oraşul. Să

sperăm că ziua de astăzi este de bun augur, pentru că

luduşenii merită o echipă nouă la primărie, o echipă

orientată cu faţa către oameni, o echipă care să vă

redea mândria de a fi cetăţeni ai acestui oraş”. Pri-

oritatea zero a candidatului sunt locurile de muncă şi

investiţiile, inclusiv prin dezvoltarea unui parc indus-

trial şi a infrastructurii.

Echipa şi susţinătorii La evenimentul de lansare, Cristian Moldovan a fost

susţinut de liderul local al PSD Luduş, Ovidiu Dancu, de

vicepreşedinţii PNL Mureş Ioan Cristian Chirteş şi Akos

Mora, de preşedintele Organizaţiei Femeilor Liberale, Fe-

licia Pop, de liderul PNL Tîrgu-Mureş, Ionela Ciotlăuş, de

primarii Ilie Şuta - Cuci, Ovidiu Oltean – Tăureni, dar şi

de candidaţii USL pentru Consiliul Local Luduş. Ovidiu

Dancu le-a transmis un mesaj alegătorilor tradiţionali ai

PSD, spunându-le că nu au fost abandonaţi. De aseme-

nea, acesta a precizat că se află pe un loc eligibil pentru

Consiliul Judeţean Mureş şi, dacă va fi ales, îşi va putea

ajuta concetăţenii din această poziţie.

Despre investiţii şi agricultură Una dintre cele mai aplaudate intervenţii a fost cea

a liderului PNL Mureş, deputatul Ciprian Dobre, care

şi-a început discursul după ce şi-a mutat microfonul

mai aproape de participanţi.

Candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean

Mureş le-a vorbit luduşenilor despre dezvoltarea

unor strategii pentru crearea de locuri de muncă, ast-

fel încât inclusiv mureşenii plecaţi în străinătate să se

întoarcă acasă şi să îşi găsească un rost alături de fa-

miliile lor. „Asta îşi doreşte Cristi Moldovan, să facă un

parc industrial unde să muncească cel puţin 2000 de

oameni şi, Cristi, te rog să îţi iei acest angajament de a

face un parc industrial aici, la Luduş, pentru oamenii

din Luduş”, a spus liderul liberalilor mureşeni.

Acesta a mai subliniat că trebuie dezvoltată agri-

cultura în judeţ, trebuie sprijinită industria laptelui.

„Trebuie să relansăm agricultura judeţului Mureş.

Agricultura judeţului Mureş era una din cele mai

mari mândrii. Cred că putem face acest lucru şi vă

cerem să fiţi alături de noi ca să relansăm agricultura

judeţului Mureş”, a mai spus deputatul.

Lavinia Muntean

Un nou început cu Cristian Moldovan

La Luduş

Cine crede la ora asta că în lupta pentru

Primăria Târgu-Mureş va fi blat e naiv,

credul sau inconştient. Florea şi Frunda nu

prea ştiu ce e înfrângerea. Deocamdată.

Brişcaru şi Enache nu au decât de câştigat.

Benedek e greu de înţeles.

Cei cinci sunt în formaţie de tragere, aşa

că şi eu doar voi aşterne câteva întrebări,

vreme, pentru dezbateri mai ample, este.

Cum vor vota oare ţiganii apăraţi de Sma-

randa Enache şi de Liga sa, fie ei de limbă

română sau maghiară, cu buletin pe

locuinţă stabilă sau doar pentru alocaţii, cu

bulibaşă cumpărată ori ba înainte de vot?!

Fidelii lui Florea mai depăşesc 40% din

votanţi în condiţiile uzurii celor 12 ani de

la prima înscaunare ca primar?!

Au sau nu impact masiv, candidatura lui

Benedek, deciziile fratricide, financiare,

clericale, sprijinite direct sau informal de

Viktor Orban, asupra felului în care vor

vota nemulţumiţii de felul în care UDMR

a aruncat toată criza pe spatele poporului,

evident şi a etniei maghiare?!

Câtă convingere pot induce outsiderii Frun-

da, Brişcaru, Benedek în rândul patronilor

şi angajaţilor lor ce nu s-au aflat niciodată

la împărţirea bugetului Primăriei, respectiv

600 -700 milioane euro până în 2016, şi de

câte mii de voturi reale vorbim?!

Care-i strategia lui Brişcaru, în afara clasicului

Parchet arhiprezent în discurs, de a rupe ne-

fasta tradiţie a contracandidaţilor români îm-

potriva lui Florea de a încasa doar firmiturile

votului ultranaţionalist sau a unicului care are

o şansă în faţa UDMR, şi de a trece de 10%?!

Cât adevăr e în zvonurile de care ne facem

că nu ştim, că Benedek este doar prietenul lui

Florea şi că Enache e un instrument al Buda-

pestei?!

Va repera Frunda onoarea lui Borbely, în-

frânt ca ministru de un dosar penal, cu ad-

judecarea celei mai prestigioase demnităţi

dorite de UDMR în statul român, aceea de

premier al ungurilor sau, mai pe înţelesul

tuturor, de primar la poarta de intrare în

Secuime?!

Pot fi speriate diviziile administrativ terito-

riale şi economico financiare ale lui Florea

de declaraţii politice de la Palatul Victoria

într-atât încât să-l abandoneze tacit pe cel

ce le-a creat statutul privilegiat de stăpâni

ai cercurilor puterii târgumureşene?!

Aurelian GRAMA

Simple întrebări... În Parlament a avut loc un schimb

de locuri istoric pentru democraţia

românească. UNPR a înlocuit UDMR.

Puterea a avut nevoie de un partid

mic pentru siguranţa majorităţii le-

gislative. A fost ales UNPR.

Şase luni partidul lui Diaconescu,

Onţanu, Gabi Oprea s-a aşezat prin

negocierea rapidă şi surprinzătoare

UNPR - USL în fotoliul confortabil

deţinut de UDMR de 16 ani. Cu o

întrerupere de 9 luni, cât a durat

mariajul PDL cu PSD.

UNPR dă voturile necesare pentru

trecerea guvernului Ponta. De la

tribuna plenului, Kelemen Hunor

acuza că în programul noii puteri nu

se spune nici o propoziţie de minori-

tatea maghiară. Au fost şi voturi de

la UDMR pentru Ponta. O curtoazie

tardivă. Hunor uită că la Congresul de

la Oradea i-a avut în sală pe artizanii

schimbării lui MRU, Antonescu şi

Ponta, care au făcut ultima cerere de

logodnă. Vorba unui senior, USL nu

şi-a mai permis să piardă 1,5 milioane

de voturi în Ardeal. Şi a negociat senin

cu partidul născut din plecări, demi-

sii, trădări, vinituri, pătaţi penal, cum

vrem să le zicem, dar cu un partid

ce nu a participat la alegeri, dar care

a luat fiinţă în timpul mandatului

parlamentar, fără vot direct exprimat

de cetăţeni. De ignorat la prima ve-

dere, protocolul UNPR – USL, chiar

susţinere punctuală să fie îşi arată

adevărata faţă politică. Parafrazându-

l pe Tăriceanu: guvernul Ponta este

sfârşitul mandatului de premier al

lui Băsescu. Sau la subiectul nostru.

UNPR aruncă UDMR în opoziţie

parlamentară şi în afara Palatului Vic-

toria. Cu un PCM şi PPMT cu liste

în multe localităţi, cu neiertătoarea

poziţie a lui Viktor Orban şi doar dacă

acced în Parlament în noiembrie, ro-

cada UDMR – UNPR poate deveni

una pe patru ani...

Un partid mic înlocuieşte alt par-

tid mic...

Votul lor e extrem de necesar...

Rocada la putere schimbă multe

destine...

Aurelian GRAMA

UNPR ia locul UDMR

Simon István este primarul comunei

Sînpaul din anul 2000, timp în care a

schimbat cu adevărat faţa localităţii.

”Când am ajuns primar acum 12 ani,

comuna noastră era una dintre cele

mai sărace din judeţ. Fără locuri de

muncă, fără infrastructură rutieră, fără

apă şi canalizare, cu şcoli şi grădiniţe

vechi, cu un sediu al primăriei în

care ploua. În acest moment toate

aceste lucruri s-au rezolvat iar co-

muna noastră are mai multe locuri de

muncă decât întreaga sa populaţie”, a

declarat primarul Simon István. Can-

didatul UDMR şi-a exprimat pe scena

Căminului Cultural din Sînpaul, opti-

mismul în ceea ce priveşte competiţia

electorală ce tocmai a început. ”Cred

şi sper, că acest drum pe care l-am

început împreună pentru moderniza-

rea comunei la startul mileniului trei îl

vom continua şi după 10 iunie 2012.

Am făcut în această perioadă mulţi

paşi pentru dezvoltatea localităţii

noastre, iar în acest moment comuna

noastră este invidiată de celelalte din

tot judeţul şi nu numai”, a mai adăugat

Simon. Dacă întreaga ţară şi tot judeţul

a fost cuprins în ultimii ani de criza

economică, în Sînpaul această ”plagă”

nu s-a simţit deloc. ”Din anul 2008

până astăzi s-au investit în comună

peste 450 de miliarde de lei vechi, în

timp ce în alte comune abia se găseau

bani de salarii pentru propriii angajaţi.

Azi dimineaţă (nr. sâmbătă 12 mai)

în Parcul Industrial o firmă americană

şi-a adus utilajele pentru a construi

lângă Hirschmann o nouă fabrică pe

raza comunei noastre. În plus o altă

firmă germană va face o altă unitate

de producţie care va aduce 500 de

locuri de muncă. Acestea sunt faptele

cu care vin în faţa voastră, pe ceilalţi îi

las să vă promită”, a mai adăugat edi-

lul local. În ceea ce priveşte fondurile

europene, comuna Sînpaul este pe lo-

curile fruntaşe în judeţ, chiar luând în

calcul şi mediul urban. ”Suntem singu-

rii din judeţ care au reuşit să câştige 8

proiecte europene mari a căror valoare

depăşeşte 10 milioane de euro. Fie

că vorbim de asfaltarea străzilor, de

introducerea apei curente sau de ca-

nalizare, construcţie de şcoli, grădiniţe

sau baze sportive, banii de la Uniunea

Europeană au ajutat la dezvoltarea co-

munei”, a mai adăugat Simon István.

În ceea ce priveşte investiţiile private,

comuna Sînpaul este pe departe prima

din judeţul Mureş dacă nu şi din ţară,

în mediul rural. ”Comuna noastră va

fi în continuare căutată de investitori

privaţi serioşi pe care noi îi vom spri-

jini întotdeauna să îşi deschidă noi

activităţi pe raza comunei. În viitorul

apropiat vor mai veni alte două mari

firme pe raza comunei care vor aduce

şi mai mulţi bani la bugetul local şi

bineînţeles locuri de muncă şi pros-

peritate pentru locuitorii din zonă.”, a

mai adăugat primarul.

Partida Romilor ”Pro Europa” alături de primar

La eveniment au fost prezenţi liderii

judeţeni şi locali ai formaţiunii Partida

Romilor ”Pro Europa” care îl sprijină pe

Simon István în cursa pentru câştigarea

unui nou mandat. ”Am venit la această

manifestaţie pentru a arăta susţinerea

noastră pentru primarul Simon Ist-

ván. Noi îl vom sprijini cu toate forţele

noastre pentru că este unul dintre cei

mai buni primari ai judeţului”, a de-

clarat preşedintele PP-PE Mureş, Petre

Zelariu. Și organizaţia locală a Partidei

Romilor, prin preşedintele ei Alex-

andru Bidi şi-a exprimat susţinerea şi

aprecierea faţă de edilul local.

Ionel ALBU

Simon István şi-a lansat sâmbătă candidatura

”Fapte nu vorbe pentru viitorul comunei”Sâmbătă seară într-o atmosferă festivă, candidatul UDMR pentru funcţia de primar al comunei Sînpaul, actualul edil localSimon István şi-a început cursa electorală pentru al patrulea mandat. Peste 100 de locuitori ai comunei au participat laevenimentul în care, Simon István împreună cu staff-ul său şi-au prezentat proiectele electorale şi au analizat realizările trecute.

La lansarea candidaturii au participat peste 100 de locuitori ai comunei

Simon Istvan printre susţinători

În timpul mandatelor s-au asfaltat aproape toate drumurile din comună Sediul primăriei un proiect drag primarului Simon István