Xxx pag. xx Xxx pag. xxXxx pag. xx

Veste bună pentru admi -nis trația județeană. Ofi -ciali ai Guvernului auanun țat că la rectificareadin octombrie vor alocapentru județul Brașov16 milioane de lei.

Bineînțeles, unul dintre dru-murile prioritare rămânevestitul „Drum al rușinii” –Șercaia – Hoghiz, undeConsiliul Județean Brașov aalocat deja 6,42 milioane delei, dintr-un credit contractatde către administrația ju -dețeană pentru reparațiile dedrumuri. Practic, cu aceștibani se va repara drumul in-travilan pe raza comunelorHoghiz, Comăna și Părău,unde se vor face reparații capitale, pornind de la te -rasament și până la covorulasfaltic. Licitația a fost dejaanunțată prin ServiciulElectronic de Achiziții Pu-blice (SEAP).

„Avem în vedere drumu-rile care au nevoie urgentăde intervenție. DJ 112C,Satu Nou – Dumbrăvița –Vlădeni. Este vorba despremodernizare, având o por -țiune de aproximativ 5 kilo-metri care nu este asfaltată,costurile fiind estimate la

4,81 milioane de lei. Deasemenea, DJ 730, Șirnea –limita de județ cu Argeșul,la DN 73. Vecinii din Argeșau modernizat partea lor,vom face reparațiile și se vaturna covor asfaltic nou.Pentru lucrările la DJ 104C,Consiliul Județean s-a aso ciat cu municipiul Făgăraș.Edilii făgărășeni s-au anga-jat că vor plăti ei partea deproiectare, iar administrațiajudețeană va acoperi nece-sarul pentru executarea lu-crărilor, care vor costa 1,757milioane de lei, licitareaacestora fiind scoasă pe

SEAP. La fel, pe DJ 103G,Brașov – Sânpetru – Bod, seva face rea bilitarea drumuluiși repararea podului – 1,3 mi -lioane de lei. Mai avem învedere Apața – Augustin.Există discuții pentru oporțiune de 20-25 de kilo-metri care, dacă va fi rea -bilitată, va scurta distanțacătre Brașov pentru lo cui -torii din Racoș, care nu vormai fi nevoiți să ajungă laDN13 și să străbată ValeaBogății pen tru a ajunge cătreBrașov. Un alt sector impor-tant atât pentru locuitorii dinzonă, cât și pentru dezvolta-

rea turismului este DC 81,Victoria – Viștișoara –Com plexul Sâmbăta, care laaceastă oră este pietruit șivrem să-l asfaltăm”, a pre -cizat vicepreședintele Con -si liului Județean Bra șov,Mihai Popa.

La această oră specialiștiilucrează la întocmirea docu -mentațiilor pentru scoatereala licitație a execuției lucră-rilor.

Un alt obiectiv importanteste drumul rapid dintreBrașov și Sibiu. „Împreunăcu domnul p re șed in teAristotel Căncescu și dom -nul ministru Constantin Nițăam făcut lobby-ul necesarpentru realizarea acestuiobiectiv. Pentru Făgărașeste foarte important, maiales că va fi la mijloculdrumului între două ca-pitale de regiune, dupăcum se prefigurează laaceastă oră. Avempromisiune de la Mi-nistrul delegat pen-tru Proiecte deInfrastructură deInteres Național șiInvestiții Străine,Dan Șova, că deanul viitor se vorface procedurile

p e n t r ua c e a s t ăinvestiție”,s u s ț i n eM i h a iPopa.

Grupurile de Acțiune Loca-lă (GAL) au un rol decisivpentru finanțarea nerambur-sabilă, cu fonduri din par-

tea Uniunii Europene. Înacest mo ment, la niveluljudețului nostru există pa-tru astfel de grupuri. pag. 2

Inspectorul şcolar general alInspectoratului Şcolar Jude-ţean Braşov, prof. ArianaBucur a declarat că unităţile

de învăţământ sunt pregătitepentru noul an şcolar. Peste90% din unităţile şcolare suntautorizate sanitar. pag. 5

La inițiativa Instituției Pre -fec tului – Județul Brașov,Înlunile iulie și august, înjudețul Brașov s-a des fășurat

un amplu control asupracalității serviciilor dinturism. Comisia a efectuat57 acțiuni de control. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 10 1–15 septembrie 2013

GAL-urile pot rezolva problemele comunității Peste 90% din școli sunt autorizateCalitatea serviciilor din turism, în vizor

Vin fondurilepentru drumuri!

Vicepreședintele Consi-liului Județean Brașov,Mihai Popa, spune că oatenție deosebită în pe -rioada următoare va fidată și rezolvării proble-mei transportului publicîn zonele rurale, fiind pri-oritară extinderea unortrasee spre satele dinRupea și Țara Făgărașului.

„Împreună cu domnulvicepreședinte Mihai Pas-cu, am discutat să de-

punem proiecte pentrufinanțare de către Con si - liul Județean, prin Agențiade Dezvoltare Durabilă ajudețului Brașov. Este vor-ba despre traseele care faclegătura între Brașov –Rupea, Hoghiz – Șercaia,Rupea – Racoș – Augustin,Homorod – Jimbor,Homo rod – Beia, Făgăraș– Cincu – Șona – Dacia –Rupea – Jibert”, a precizatMihai Popa.

Transportul public în mediulrural este deficitar

Vicepreședintele CJ, Mihai Popa, spune că banii vor fi alocați pentru reparațiile de drumuri

2

Prin programul de gran -turi Raiffeisen Comu nitățipot fi achiziționate echipa-mente medicale în valoarede 5000 de euro, bani ne-rambursabili.

Proiectul depus de Pri măriaorașului Zărnești, prin Fun -dația „Villa Zernesis”, a trecutdeja de două etape de evaluareși selecție din partea spe -cialiștilor Raiffeisen Bank, iaracum totul depinde de votultău. Procedura de vot dureazăpuțin și nu te costă nimic.

Iată ce trebuie să faci:

1. Intră pe https://raiffei-sencomunitati.ro/program-de-granturi/

2. Crează-ți un cont acce-sând „Înregistrează-te”. Aiciva trebui să introduci datelesolicitate și să dai click pe„Creează cont”.

3. Un email va fi trimisde platforma RaiffeisenComu-nități către adresafurnizată în etapa deînscriere. Deschide acest

email și activează contul fă-când click în locul indicat.

4. click pe „Log In” undereintroduceți numele deutilizator și parola în pagi-na nou deschisă;

5. click pe „Proiecte pro-puse”;

6. se va deschide o hartăunde se face click pejudețul Brașov;

7. selectează proiectul„Sănătate cu prioritate!”;

8. apasă click pe „Votea-ză!”.

GAL-urile pot rezolvaproblemele comunitățiiGrupurile de Acțiune Lo-cală (GAL) au un roldecisiv pentru finanțareanerambursabilă, cu fon-duri din partea UniuniiEuropene, pentru proiectede interes zonal, atât pepartea de afaceri, cât și deadministrație publică.

Vicepreședintele ConsiliuluiJudețean Brașov, Mihai Popa,spune că la nivelul conduceriiadministrației județene existăo susținere și o implicaredirectă pentru funcționareaGAL-urilor. „În acest mo -ment, la nivelul județului nos-tru există patru astfel de gru-puri. Ultimul apărut este celde pe Valea Sâmbetei”, pre-cizează Mihai Popa.

Asociaţia Grupul de Ac-ţiune Locală (G.A.L.) – Mi-croregiunea Valea Sâmbetei,cuprinde parteneri publici,privaţi, asociaţii nonguver-namentale şi grupuri profe-sionale fără personalitate ju-ridică din toate sectoarele deactivitate.

„Asociaţia are ca scop dez-voltarea rurală durabilă a ce-lor nouă comune din compo-nenţa sa, adică: Beclean, Cin-cu, Drăguş, Lisa, Sâmbăta deSus, Şoarş, Ucea, Viştea,Voila, situate de o parte şi dealta a râului Olt. Microregiu-nea Valea Sâmbetei este unspaţiu rural, situat în vestuljudeţului Brașov, respectivîn centrul Ţării Făgăraşului,una dintre cele mai mari şimai bine individualizate de-presiuni ale Transilvaniei. Laaceastă oră putem precizadeja că există proiecte con-sistente pe fiecare comună înparte”, a declarat Vasile

Grecu, președintele GAL-ului. Iată ce proiecte pot fifinanțate la această oră.

Măsura 322: Dezvoltareaserviciilor sociale

Pe această măsură sunt dis-ponibili 550.000 de euro.Suma maximă alocată pe pro-iect este de 50.000 de euro.Beneficiari sunt primăriile.

Obiective ale măsurii:îmbunătăţirea infrastructuriifizice publice şi de patrimo-niu în spaţiul rural; îmbunătă-ţirea accesului la serviciile pu-blice sociale şi culturale pen-tru populaţie; îmbunătăţireamediului social; îmbunătăţi-rea accesului la serviciile so-ciale pentru copii, persoane învârstă, persoane cu nevoi spe-ciale, rromi (centre sociale).

Măsura 313: Dezvoltareaturismului ruralşi agroturismului

Pe această măsură sunt dis-ponibili 600.000 de euro.Suma maximă alocată pe pro-iect este de 200.000 de euro.

Pot beneficia de finanțaremicroîntreprinderile (socie-tăţi comerciale cu capital so-cial privat: SNC, SCS, SRL,SA), dar și persoane fizice.

Obiectivele acestei măsurivizează dezvoltarea activită-ţilor turistice în zonă, care săcontribuie la creşterea numă-rului de locuri de muncă şi aveniturilor alternative, pre-cum şi la creşterea atractivi-tăţii spaţiului rural, crearea şimenţinerea locurilor de mun-că prin activităţi de turism,în special pentru tineri şi fe-

mei; creşterea valorii adău-gate în activităţi de turism;crearea, îmbunătăţirea şi di-versificarea infrastructurii şiserviciilor turistice; creştereanumărului de turişti şi aduratei vizitelor; crește-rea şiîmbunătăţirea structurilor deprimire turistică la scarămică; crearea facilităţilor re-creaţionale în vederea asigu-rării accesului la zonele na-turale de interes turistic.

Măsura 312: Sprijin la crearea şi dezvoltareade microîntreprinderi

Pe această măsură sunt dis-ponibili 528.000 de euro. Sumamaximă alocată pe proiect estede 200.000 de euro. Data limi-tă pentru depunerea proiecte-lor este 5 octombrie 2013.

Obiectivele măsurii: dez-voltarea durabilă a economieirurale prin încurajarea activi-tăţilor non-agricole, în scopulcreşterii numărului de locuride muncă şi a veniturilor adi-ţionale; creşterea sprijinuluifinanciar pentru stimulareaspiritului antreprenorial şi di-versificarea activităţii şi creş-terea veniturilor; crearea şimenţinerea locurilor de mun-că în spaţiul rural; creştereavalorii adăugate în activităţinon-agricole, crearea şi diver-sificarea serviciilor pentrupopulaţia rurală prestate decătre microîntreprinderi;crearea de microîntreprinderiprecum şi dezvoltarea celorexistente în sectorul non-agri-col în special de către tinerişi femei; încurajarea activită-ţilor meşteşugăreşti şi a altoractivităţi tradiţionale; redu-cerea gradului de dependen-ţă faţă de agricultură.

Măsura 112: Instalareatinerilor fermieri

Pe această măsură suntdisponibili 810.000 de euro.Suma maximă alocată peproiect este de 40.000 deeuro. Sesiunea este în cursde deschidere.

Obiective ale măsurii: creş-terea competitivităţii agricul-turii prin încurajarea instală-rii tinerilor fermieri; mo-dernizarea fermelor; îmbună-tăţirea managementului fer-melor (o nouă generaţie de li-deri fermieri); creşterea veni-turilor exploataţiilor condusede tinerii fermieri; creştereasprijinului financiar pentru sti-mularea spiritului antrepreno-rial şi diversificarea activită-ţii şi creşterea veniturilor.

Grupul de lucru de la grupul de acţiune locală GAL „Microregiunea Valea Sâmbetei”

Lobby pentru finanțarea spitaluluiorășenesc de la Zărnești

În prima parte a acesteiluni, comisia CNADNR tre-buia să desemneze partenerulcare va proiecta, construi şifinanţa tronsonul de autostra-dă Comarnic-Braşov (58 km).Se pare însă că au existatunele probleme, așa cum a de-clarat Narcis Nea ga, noul di-rector general al CNADNR.

„Am pus la dispoziție stu-diul de fezabilitate, numai căs-a schimbat traseul în zonaorașelor Sinaia, Bușteni și Pre-deal. Studiul de fezabilitate

presupunea ca autostrada sătreacă prin mijlocul orașuluiBușteni, un oraş turistic recentrenovat. Aşa că am decis săfacem tunel de 10 kilometri,pe porţiuni – va fi o parte detunel la Sinaia, alta la Bușteniși alta la Predeal, iar acest noutraseu scade timpul de parcur-gere a autostrăzii cu 12-15 mi-nute”, a declarat Nea ga, în in-terviul acordat sursazilei.ro

În acest moment există doartrei constructori în luptapentru desemnarea câști -

gătorului: Vinci-Strabag-Ak-tor, Impregilo-Salini şi UMB-Tehnostrade.

Narcis Neaga a declaratrecent pentru Capital că ter-menul pentru depunereaofertelor finale este 15 oc-tombrie. „Până la finele luniivom stabili câștigătorul șisperăm să putem semna con-tractul”, a declarat directorulgeneral al Companiei Națio -nale de Autostrăzi și Dru -muri Națio nale din România(CNADNR).

Modificări ale traseului viitoareiautostrăzi Comarnic – Brașov

Se caută custodepentru „Aninișurilede pe Târlung”

A.P.M. Braşov anunţă des-chiderea celei de-a 5-a se-siuni de depunere a dosare-lor pentru preluarea în admi-nistrare, respectiv custodie aariilor naturale protejate deinteres naţional și comunitar.

Dosarele se depun până ladata de 16.10.2013 la re -gistratura sediului autoritățiiresponsabile din regiunea dedezvoltare – APM Sibiu șivor fi întocmite în conformi-tate cu prevederile Ordinuluiministrului mediului și schim-bărilor climatice nr. 1470/2013 privind aprobarea Me-todologiei de atribuire a ad-ministrării şi custodiei ariilornaturale protejate.

La depunere, dosarele decandidatură trebuie să fiecomplete, cele incomplete fi-ind respinse fără a fi evaluatede comisiile de evaluare. Arianaturală protejată care faceobiectul prezentei metodolo-gii este ROSCI 0001 ANINI-ŞURILE DE PE TÂRLUNG.

Etapele procedurii de atri-buire în administrare/custo-die sunt următoarele:

• depunerea dosarelor decandidatură în format hârtieşi electronic la sediul auto-rităţii responsabile şi evalua-rea acestora;

• întocmirea raportului deevaluare de către comisie;

• afişarea pe site-ul auto-rităţii responsabile a puncta-jelor acordate dosarelor;

• depunerea contestaţiilor;• analizarea şi soluţiona-

rea contestaţiilor, întocmirearaportului comisiei de con-testaţii şi afişarea pe site-ulautorităţii responsabile a re-zultatelor comisiei de con-testaţii;

• aprobarea de către condu-cătorul autorităţii responsa-bile a raportului final de eva-luare, care include şi raportulcomisiei de contestaţii;

• semnarea convenţiei decustodie.

Ziarul Astra

Infrastructura și comunitatearomă, problemele AugustinuluiCa orice comună mică, darși nou înființată prindesprinderea de Ormeniș,Augustinul se confruntăatât cu probleme financiare,cât și cu probleme sociale,având în vedere faptul cămajoritatea populației estede etnie romă.

Primarul Mircea Garcea, laun an și jumătate de mandat,spune că a reușit să rezolvemare parte din problemelestringente ale comunitățiilocale.

„Una dintre principaleleprobleme cu care ne-am con-fruntat este starea drumurilor.Din această cauză, am alocat500.000 de lei pentru as -faltarea străzilor laterale. Alți40.000 de lei au fost cheltuițicu pietruirea altor drumuri dincomună. Apoi, am reabilitatsediul Primăriei și dispensa-rul (32.000 de lei). Practic, amdecis să mutăm dispensarulde la etaj la parter, iar birourilefunc ționarilor la etaj. Am luataceastă decizie pentru că, ladispensar, vin foarte multepersoane în vârstă, iaroamenii să nu mai fie nevoițisă urce scările”, spuneprimarul din Augustin.

Școala nouă a rămasfără finanțare

Una dintre supărările edi-lului este faptul că s-au opritlucrările la construcția noiișcoli, din cauză că s-a blocatfinanțarea. „Noi, Primăria, nuavem contract cu cons -tructorul. Banii vin de la Ban-ca Mondială, prin Ministerul

Educației și Cercetării, cucare are contractul încheiatconstructorul. În schimb, amintervenit la vechea școală,unde am schimbat acoperișulîn totalitate, am efectuatlucrări de igienizare șizugrăveli în școală. Urmea-ză să cons truim un grupsanitar în incinta imobilului,așa cum prevăd normele le-gale în vigoare”, spune Mir-cea Garcea.

Augustinul nu areprobleme cu apa

Pentru că asigurarea apeipotabile este o chestiune im-portantă pentru comunitatealocală, printre primele lucrăriefectuate de primarul Gar-cea a fost decolmatarea,repararea și igienizarea cap-tărilor de apă ale comunei.

„Mai mult, la această orăam executat un foraj demare adâncime, pentru su-plimentarea debitului deapă. Acum se lucrează lastația de pompare și clorina-re automată. Dacă în prezentdebitul de apă este 300ml/secundă, după finalizareaacestei investiții se va ajun-ge la un debit de 2,3 litri/se-cundă, suficient pentrulocalitate chiar și în perioa-da secetoasă”, ne-a declaratprimarul co munei.

În ceea ce privește canali-zarea, problemele sunt maimari. Primăria are un studiude fezabilitate care a fostprezentat pentru finanțare laMinisterul Dezvoltării, dar afost respins. Acum se cautăalte căi de finanțare.

Pășunea comunală, în litigiu

Una dintre problemele ri-dicate de săteni, după alege-rile locale de anul trecut afost pășunea comunală, carea fost concesionată în ve -chiul mandat. Oamenii suntnemulțumiți că nu au undesă-și pască animalele, iar labugetul local intră o nimicatoată.

„Trei sute de hectare depășune au fost date, fărăredevență și închiriate pe6.000 de lei. Oamenii suntrevoltați pe bună dreptate, încontextul în care numaisubvenția încasată de laAPIA a fost aproximativ60.000 de euro! Am atacat

acest contract la instanța decontencios administrativ.Procesul este în derulare șiașteptăm sentința instanței”,a precizat primarul MirceaGarcea.

Pe de altă parte, nu suntprobleme cu pădurea comu-nală. Primăria Augustin aîncheiat un contract de pazăși administrare cu Ocolul Sil-vic „Bucegi – Piatra Craiu-lui”. 460 de hectare de pădu-re are comuna, iar alte 100 dehectare de pășune împădurităva fi predată aceluiași ocol înperioada următoare.

„Practic, pădurea esteprincipala sursă de venit labugetul local. Anul acestaam scos la licitație lemn pe

picior de circa 200.000 delei. Mai mult, nu trebuie ui-tat că ajutoarele pentru lem-ne de foc ni le asigurăm totde aici, dar și pentruinstituțiile publice – pri -mărie, dispensar, școală șigră diniță”, mai spune edilul.

Centru de zi contraabandonului școlar

Având în vedere că ma -joritatea populației este deetnie romă, în cadrul unuiprogram ambițios, primarulvrea să construiască un cen-tru de zi pentru copii.

„Scopul acestui centru esteprevenirea abandonului șco -lar. Mai mult, sub suprave-gherea cadrelor de spe -

cialitate, copii își vor face șilecțiile. Noi am pus ladispoziție un teren de 1.500de metri pătrați, iar în pre-zent se face studiul de feza-bilitate, iar centrul va firealizat prin co-finanțare dela Ministerul Muncii, Fa -miliei, Protecției Sociale șiPersoanelor Vârstnice. Con -tribuția noastră este de200.000 de lei și constă înasigurarea utilităților și ame-najarea căii de acces”, spu-ne Garcea.

Căminul cultural va fiextins și modernizat

Un alt proiect de viitor aledililor din Augustin estemodernizarea și extindereaCăminului Cultural.

Conform studiului de fe -zabilitate și proiectului teh-nic, clădirea va fi mansarda-tă, după ce plafonul va fiadus mai jos. „Se va turnaplacă, iar la mansardă va fiame najată o sală de con -ferințe, dar și trei aparta-mente de protocol, care vorfi folosite pentru oaspețiicare vin în comună, dar șipentru artiștii care vor venila spectacolele organizate încomună. Avem în proiect in-clusiv refacerea structuriifunc ționale a căminului, șidotarea bucăt ăriei și înnoireaveselei. Toată investiția vafi de aproximativ 100.000de euro, iar finan țareanerambursabilă o vom ob -ține în cadrul Gru pului deAcțiune Locală din care fa-cem parte”, a încheiat pri-marul din Augustin.

Primarul Mircea Garcea și-a stabilit prioritățile pentru perioada următoare

3

Primăria oraşului Întorsu-ra Buzăului a lansat un pro-gram de promovare turisticăa zonei Buzaielor, finanţatdin fonduri europene cu200.000 de euro.

Primarul oraşului, LecaBăncilă a declarat că a gânditstrategia în trei paşi – primulconstă în promovarea poten-ţialului natural, a obiectivelorturistice, istoriei şi tradiţiilorlocale, al doilea vizează înfi-inţarea unui centru de promo-vare la nivel naţional a turis-mului, iar al treilea, atragereade investitori care să constru-iască aici pensiuni, hoteluri,baze sportive şi de agrement.

Primul pas în acest proiecta fost deja făcut, prin reali-zarea paginii web www.ta-rabuzaielor.ro, prin editareaunui album cu fotografii, aunui CD, a mai multor hărţişi pliante cu trasee şi obiec-tive turistice.

Printre obiectivele turisti-ce promovate de autorităţilelocale prin proiectul „ŢaraBuzaielor – una dintre per-lele tradiţionalei Românii”se numără masivul Ciucaş,lacul de la Siriu, cascadelede la Urlătoare, Lacul Vul-turilor si Rezervaţia dezimbri de la Vama Buzăului.Leca Băncilă a amintit că la

graniţa dintre judeţele Co-vasna şi Braşov, mai exactla Teliu, se află cel mai lungtunel feroviar din ţară – mă-soară aproape 4 kilometri şijumătate, iar intenţia sa estesă cumpere un tren de epo-că pentru a-l pune la dispo-ziţia turiştilor.

„Purtăm deja negocieripentru cumpărarea unui trende epocă, am şi primit câte-va oferte. Vrem să luăm acesttren pentru turişti, care să cir-cule de la Braşov la Întorsu-ra Buzăului, iar pe traseu sătreacă şi prin acest tunel careeste cel mai mare din ţaranoastră”, a afirmat Băncilă.

Rezervația de zimbri și tunelul de la Teliu,promovate de Țara Buzaielor

Ajutoare pentru copiii instituționalizațiprin programul „Solidaritatea brașoveană”

Consiliul Județean Bra -șov, Agenția de DezvoltareDurabilă a Județului Brașovși Mitropolia Ardealului aucontinuat și în acest anproiectul inițiat în 2011.

Marţi, bunurile colectateîn cadrul proiectului vor fidonate Direcției Generalede Asistență Socială șiProtecția Copilului Brașov,pentru a fi împărțite asis -tenților maternali și copiilorde la 20 de centre din județ.Beneficiari vor fi 158 deadulți și 293 de copii.

„În cazul Direcției Ge -nerale de Asistență Socialăși Protecția Copilului Bra -

șov, este vorba de o donațiede patru laptopuri, cincicalculatoare, imprimante șicopiatoare donate de po -lițiștii din New Castle, Ma-rea Britanie.

În cazul a 158 de adulțiși 293 de copii, este vorbade diferite bunuri și pro -duse care provin din do -națiile făcute de per soanefizice și juridice în celeșase centre speciale carefuncționează în cadrul pro-topopiatelor”, a declarat Io-sif Ciurean, director-ad-junct al ADDJB.

Proiectul „SolidaritateaBrașoveană” a fost inițiat în

2011, dar a devenit func -țional în februarie 2012,după ce a fost pusă la punctrețeaua de donație.

„Proiectul se adresează îngeneral persoanelor defavo-rizate, nu neapărat celorfără venit, ci și celor cu ve-nituri mici sau copiilor dinfamilii cu posibilități mate-riale reduse. Am sprijinitcopiii pentru a preveniabandonul școlar sau per-soanele vârs tnice cu pensiifoarte mici”, a mai adăugatIosif Ciurean.

Donațiile vor ajunge lacopii cu vârste cuprinseîntre 1 și 15 ani.

Ziarul Astra

Calitatea serviciilor din turismeste în vizorul autoritățilorÎn lunile iulie și august, înjudețul Brașov s-a des -fășurat un amplu controlasupra calității serviciilordin turism.

Controlul a avut loc lainițiativa Instituției Prefec -tului – Județul Brașov, careprin ordinul de prefect nr.466/09.07.2013 a înființatComisia Mixtă pentru de -mararea acțiunilor de controla operatorilor economici dinturism.

Echipa de control a fostalcătuită din reprezentanți aiDirecției Sanitar Veterinareși Pentru Siguranța Ali -mentelor, Co mi sariatuluiJudețean pentru ProtecțiaConsumatorilor, Direcției deSănătate Publică și ai Găr-zii de Mediu, cu sprijinulServiciului de Investigare aFraudelor din cadrul Ins -pectoratului de Poliție Ju -dețean Brașov.

Echipa de control a verifi-cat serviciile de cazare dinunitățile de primire turistică

(legalitatea funcționării ope-ratorului economic prestatorde servicii de cazare, asi -gurarea conformității servi-ciilor de cazare prestate înstructurile de primire turisticăprin respectarea condițiilor

și  criteriilor prevăzute delegislația specifică) și calita-tea serviciilor prestate înunitățile de alimentație pu -blică (dotare saloane de con -sumație și bucătării, calitateaalimentelor și băuturilor ser-

vite consumatorilor, informa-rea consumatorilor).

Comisia Mixtă a efectuat57 acțiuni de control înurma cărora s-au aplicatsancțiuni în valoare de135.000 lei, au fost retrase

de la comercializare peste70 de kg de produse și aufost date 2 ordo nanțe deînchidere/ sus pendare aactivității. De asemenea,Serviciul de Investigare aFraudelor a aplicat 41 desancțiuni contra ven ționaleîn valoare de 42.000 lei și ademarat procedura de urmă-rire penală în 5 cazuri.

În urma controlului aufost descoperite numeroasedefi ciențe de la lipsa auto ri -za țiilor necesare, nerespec -tarea con dițiilor generale deigienă, depozitarea de fici -tară a pro duselor alimentareși a materiilor prime, neres -pec tarea condițiilor de trans -port, temperatură și igienă aproduselor alimentare pânăla produse alimentare cudata durabilității minimaleexpirată, brânzeturi depozi-tate necorespunzător la tem-peratura de +26 °C, lipsaana lizelor medicale perio -dice și personal neinstruitdin punct de vedere igieni-co-sanitar.

Prefectul, Mihai Mohaci,susține că „scopul principalal acestui control a fost edu -carea operatorilor economiciși pre venirea situațiilor carepot afecta sănătatea consu-matorilor. Mai mult decât atâtam urmărit eliminarea concu -renței neloiale și alinierea ser-viciilor din turism la stan -darde înalte de calitate. Nuputem tolera nerespectareacon di țiilor mi nimale de igie -nă și lipsa de respect față decon sumator. Suntem un județpreponderent turistic și vreauca județul Brașov să devinăprimul județ din țară în ceeace privește siguranța ce -tățeanului din punct de ve -dere al alimentației publice șial serviciilor oferite. Ope -ratorii economici trebuie săînțeleagă că vor fi controlațişi sanc ționați până când vorrespecta toate normele. Insti -tuțiile statului vin în întâmpi-narea nevoilor opera toriloreconomici prin consiliere șisolicită din partea acestorarespectarea legii”.

Într-o zi de august s-astins din viață ConstantinMatran, consilierul onorifical prefectului Mihai Mohaci,un om de o calitate moralădeo sebită care a știut cel maibine să definească noțiuneade implicare civică. Ingine-rul Constantin Matran s-aremarcat în cadrul comuni-tăţii braşovene mai ales prinimplicarea extrem de activăîn cadrul activităţilor legatede ajutorarea persoanelorvârs t nice.

Constantin Matran s-anăscut în data de 10 august1932 în comuna Albești,județul Vaslui din părințiiIoan și Maria. A absolvitLiceul la Huși conti -nuându-și studiile la Bucu -rești – Facultatea de Horti-cultură-Viticultură din ca-drul Institutului Agronomic,pe care a absolvit-o în 1954.A fost repartizat la Stațiuneade Cercetări Horti-ViticoleBlaj, unde a lucrat înperioada 1954 – 1970. Și-aînceput activitatea în funcțiade cercetător științific, iar înultimii 10 ani a ocupatfuncția de director. Din 1970s-a transferat la Între -

prinderea Viei și VinuluiBrașov, unde, până în 1989a fost și director. În 1990 s-apensionat, dar și-a continuatmunca pe tărâm social.

În luna ianuarie 1957 s-acăsătorit cu Angela Vișoiu,absolventă a Facultății deAgronomie București cu careare un fiu: Alin-Claudiu.

Un om pentrucomunitate

Activ din fire, ConstantinMatran și-a consacrat, dupăpensionare, tot timpul im -plicării în activitățile co -munității. Din 1992 a fostmembru în Biroul Executival Sindicatului Liber alPensionarilor Județului Bra -șov.

Din 1998 a fost secretar alComitetului Consultativ deDialog Civic pentru Proble-mele Persoanelor Vârstniceal Instituției Prefectului –Județul Brașov, în cadrul că-ruia ridica numeroasele pro-blemele care îi preocupă pevârstnici – sistemul de sănă-tate publică, drepturile pen-sionarilor, transportul în co-mun, spri jinul acordat decătre au torități vârstnicilor,evenimente culturale adre-sate vârst nicilor.

În 1999 devine reprezen-tantul Sindicatului Liber alPensionarilor Brașov înConsiliul de Administrațieal Casei Județene de PensiiBrașov. Din 2006 a fostsecretarul Consiliului Ju -dețean al Persoanelor Vârst -nice și din 2008 membru în

Consiliul de Administrațieal Casei Județene de Asi -gurări de Sănătate Brașov. Afost membru în Comitetul deConducere al FundațieiMedical Creștine Christiana.

Un aport deosebit a adusdin postura de consilier ono-rific al prefectului OtilianNeagoe și al prefectului Mi-hai Mohaci. „Prin activităţi-le sale şi modul său de a fi,Constantin Matran a fost şirămâne un exemplu şi mo-del de conduită pentru socie-tatea braşoveană.

Era nelipsit de la activită-ţile asociaţiilor de vârstnici,de la comemorările momen-telor istorice şi depunea toa-te eforturile necesare pentrua contribui la îmbunătăţireavieţii culturale şi sociale acomunităţii.

A militat întotdeauna pen-tru sprijinirea celor aflaţi înnevoie şi nu renunţa până nuoferea soluţii celor care auapelat la dumnealui. Ne-aînvăţat pe mulţi dintre noice înseamnă respectul pen-tru istorie, respectul pentruvalori, dar mai ales respec-tul pentru oameni. Constan-tin Matran ne-a oferit în fie-

care zi o lecţie despre res-pect, punctualitate, pragma-tism şi implicare civică.Dintotdeauna i-am admiratforţa cu care reuşea, în fie-care zi, să depăşească pro-blemele personale şi să lup-te pentru problemele comu-nităţii. Îi mulţumim pentrutot ceea ce a făcut pentru noişi îi suntem recunoscătoripentru lecţiile de viaţă pecare ni le-a dat. Va rămâneveşnic viu în amintireanoastră”, apreciază prefec -tul Mihai Mohaci.

Cu o educație aleasă,Cons tantin Matran era carac-terizat, în mod deosebit, defelul distins, blând și elegantîn relațiile cu semenii.

Deși era un om importantdin punct de vedere social,se purta atât de firesc,manierat și modest cu toatălumea, indiferent de rang,căutând să ajute la rezolva-rea problemelor. În ultimiiani ai vieții a fost afectat deboli, care i-au ruinat încet,încet sănătatea. A dus boalacu discreție și demnitate mi-litând pentru sprijinirea celoraflați în nevoie chiar și înultima lună de viață.

Ziarul Astra4

Constantin Matran – o viață închinată comunității

În judeţul Braşov, sunt au-torizate sanitar peste 90%din cele 431 de unităţi şco-lare, în care sunt înscrişipeste 81.000 de elevi.

Inspectorul şcolar general alInspectoratului Şcolar Jude-ţean Braşov, prof. ArianaBucur (foto) a declarat căunităţile de învăţământ suntpregătite pentru a începe noulan şcolar, singura problemăfiind cea a cadrelor didactice.

„Mai avem aproape 120de posturi în învăţământulpreşcolar şi primar neocupa-te pentru care, conform me-todologiei în vigoare susţi-nem concurs şi săptămânaviitoare. Cu siguranţă acestlucru se va rezolva în zilele

următoare începutului de anşcolar. În rest nu avem pro-bleme deosebite (…) Nu auautorizaţie sanitară câtevaunităţi din mediul rural undenu există sistem de canaliza-re şi alimentare cu apă pota-bilă”, a spus prof. ArianaBucur.

Referitor la şcoli noucons truite în judeţ, inspecto-rul şcolar general a spus cădin fonduri europene au fostreabilitate Şcoala nr. 2 dinRâşnov, un corp de clădire aşcolii din Ghimbav şi a şco-lilor din Poiana Mărului,Sânpetru şi Perşani şi au fostconstruite grădiniţe noi cufonduri de la bugetul local înlocalităţile Ghimbav, Şoarş,Moeciu de Jos.

Situaţia s-a îmbunătăţitsimţitor şi în cazul învăţă-mântului în limba germanăpentru care există o cerere încreştere. Inspectorul de spe-cialitate prof. GabrielaAdam a declarat, într-o con-ferinţă de presă susţinută laForumul Democrat al Ger-manilor filiala Braşov, căfaţă de anul şcolar 2012-2013 s-a reuşit rezolvareaproblemei acoperirii tuturorposturilor de cadre didacti-ce necesare.

Pe lângă Braşov, clase cupredare în limba germanămai există la Râşnov, Cod-lea, Rupea, Făgăraş şi Vic-toria.

Potrivit unui ordin al mi-nistrului Educaţiei, noul an

şcolar totalizează 36 de săp-tămâni de cursuri, însumând176 de zile lucrătoare. Cla-sele terminale din învăţă-mântul liceal vor avea 37 desăptămâni, din care duratacursurilor este de 33 de săp-tămâni, patru săptămâni fi-ind dedicate desfăşurăriiexamenului naţional de Ba-calaureat, cursurile claselorterminale încheindu-se îndata de 30 mai 2014.

Clasa a VIII-a va avea 36de săptămâni, din care dura-ta cursurilor este de 35 desăptămâni, o săptămână fi-ind dedicată desfăşurăriievaluării naţionale, cursuri-le încheindu-se în data de 13iunie 2014.

Pentru clasele din învăţă-mântul liceal – filiera tehno-logică, cu excepţia claselorterminale, durata cursuriloreste cea stabilită prin planu-rile-cadru de învăţământ învigoare şi la fel şi pentru cla-sele din învăţământul profe-sional cu durata de doi ani.

Pentru învăţământul spe-cial – clasele a IX-a – a XI-a,ciclul inferior al liceului, fi-liera tehnologică, durata cur-surilor este de 37 de săptă-mâni, însumând 181 de zile.Stagiile de pregătire practicăpentru care au optat absol-venţii ciclului inferior al li-ceului, filiera tehnologică, cu-prind 720 de ore, care se des-făşoară în perioada propusăde unitatea de învăţământ or-ganizatoare şi aprobată de in-spectoratul şcolar, conformstructurii anului şcolar, curespectarea vacanţelor.

Ministrul Mediului, Rova-na Plumb, a vizitat localita-tea Viscri, în care prinţulCharles al Marii Britanii a in-augurat o staţie de epurare aapelor uzate, vorbind de po-sibilitatea de a extinde astfelde staţii şi în alte localităţi.

„Studiem posibilitatea castaţia de epurare inauguratăde Prinţul Charles şi realiza-tă de Fundaţia Mihai Emi-nescu Trust, patronată de Al-teţa Sa Regală să fie replica-tă în alte comunităţi, în spe-cial în cele din siturile Natu-ra 2000”, a declarat Minis-trul Mediului şi Schimbări-lor Climatice, RovanaPlumb, în cursul primei vi-zite efectuate de un înalt

demnitar român în satuladoptat de moştenitorul co-roanei regale britanice.

„Pare un model foarte in-genios şi, în acelaşi timp,

foarte prietenos cu mediul,care ar putea deveni o solu-ţie pentru localităţile ruralecare nu au avut posibilitateasă acceseze fonduri europe-

ne sau să găseasca soluţiiconvenţionale pentru trata-rea apelor uzate”.

Ministrul Mediului, Rova-na Plumb a vizitat mai mul-

te obiective din situl Natura2000 aflate în judeţele Sibiu,Mureş şi Braşov, pentru aidentifica nevoile comunită-ţilor în problemele de mediuşi pentru a propune soluţiiunora dintre acestea.

Staţia de epurare dinViscri, inaugurată de AlteţaSa Regală Prinţul de Walesîn 2011 presupune tratareaapelor uzate produse de 120de gospodării din sat, dar şide stabilimentele sociale şifacilităţile turistice din loca-litate, printr-un procedeusută la sută ecologic. Maiexact, este vorba de o staţiede epurare în 3 trepte, cu la-gune, în care procesul de tra-tare a apelor uzate este rea-

lizat cu ajutorul bacteriilor,iar colectarea se face gravi-taţional, fără să fie nevoie depompe şi consum electric.Singura contribuţie financia-ră a cetăţenilor racordaţi lao astfel de staţie este taxa in-fimă de conectare.

Ministrul Rovana Plumb adiscutat cu reprezentantelefundaţiei Mihai EminescuTrust, Caroline Fernolend şiscriitoarea britanică JessicaDouglas-Home despre posi-bilitatea extinderii colaboră-rii pe proiectele care spriji-nă conservarea mediului in-clusiv prin creşterea respon-sabilităţii membrilor comu-nităţilor faţă de conservareaecosistemului rural.

Sportul este o ramurădezvoltată în județul Brașov,fapt ce reiese din evidențeleDirecției Județene pentruSport și Tineret. Astfel, înjudețul Brașov, sunt 5.632sportivi legitimați, 272 an -trenori, 279 arbitri și 160 in-structori. Avem 215 structurisportive în județ, 9 asociațiisportive județene pe ramuride sport și 79 de asociațiisportive fără personalitatejuridică. Până în momentulde față, în 2013, au fostorganizate 56 de competițiisportive finanțate de DirecțiaJudețeană pentru Tineret șiSport Brașov, 23 de com -petiții organizate în co -laborare cu federațiile spor -tive naționale și 36 de acțiuniorganizate în parteneriat cuInspectoratul Școlar Jude -țean Brașov.

Pentru încurajarea activi -tăților sportive au fost orga-

nizate evenimente adresatepublicului larg, precum Fes-tivalul cultural-sportiv „Varala Șirnea”, Ziua SportuluiBrașovean, Ziua Tineretului,Festivalul Copiilor, CupaȘcolilor Generale și CrosulAntidrog.

De asemenea, D.J.S.T.Brașov încurajează iniția -tivele tinerilor finanțânddiverse proiecte ale orga -nizațiilor neguvernamentale.În anul 2013 au fost fi -nanțate, până acum, pro -iectele „TOT Brașov”, „Ti-neri în aventură”, „OpenPark Festival”, „Învăț pentruviață”, „Aventuri în ȚaraBârsei” și „Tineret Volun -tariat Cetățenie”. O alter -nativă în domeniul educației,informării și petrecerii tim-pului liber pentru tineri esteCentrul de Tineret Brașov,proiect propriu al D.J.S.T.Brașov derulat din 2002.

Sportul și inițiativeletinerilor trebuie încurajate

În perioada 16-29 august2013 a avut loc tabăra educa-tivă „Mai aproape de Euro-pa” adresată elevilor dinRomânia și Republica Mol-dova. Tabăra a fost orga nizatăde Organizația Stu dențilorBasarabeni și Buco vineni dinBrașov, tabără la care au par-ticipat 18 elevi din RepublicaMoldova și 9 din România.

Obiectivul proiectului esteeducarea a 27 de tineri, cuvârste cuprinse între 15-17ani, din România și Repu -blica Moldova, în vedereaînțelegerii mecanismelor, va -lorilor și aspirațiilor UniuniiEuropene. În România, tine-rii au vizitat şi obiective careau fost cons truite cu fondurieuropene, cu scopul de a își

forma o viziune asupra valo-rilor europene.

În această perioadă a avutloc o întâlnire la InstituțiaPrefectului – Județul Brașov,unde s-a discutat despre modulde administrare al unui județ,despre importanța fonduriloreuropene și implicarea au -torităților locale și centrale înconstruirea unei bune relații custatele europene. „UniuneaEuropeană înseamnă în primulrând egalitate de șanse șioportunități pentru tineri. Esteimportant ca tinerii să fiereceptivi la șansele pe careUniunea Europeană le oferă,dar mai ales să se implice pen-tru ca fondurile europene sădevină accesibile tuturor” aspus prefectul Mihai Mohaci.

UE – pe înțelesul tinerilorromâni și moldoveni

Ziarul Astra 5

Staţia de epurare de la Viscri ar putea fi replicată şi în alte comunităţi locale

Peste 90% din școlisunt autorizate

6

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

În curtea din jurul fermeilegumicole a C.A.P. Hăr-man, A. Socaciu nu găsise,la ora 10 dimineaţa, nicio fi-inţă, lucru care-l îndreptăţeasă spună că acolo era „cur-tea nimănui”.

Prin toate ungherele am-balaje aruncate în neorându-ială, sute de lăzi cu ceapă us-cată, grămezi de ceapă ne-sortată, strivită, semiputre-zită, fasole verde călcată-npicioare, murdărie şi dezor-dine „exemplară”.

Şefa de fermă tov. ing.Magdalena Gereb, lipsea, dara apărut apoi, din câmp, eco-nomista fermei, tânăra tov.Mariana Ferencz, de la cares-au aflat amănunte despre:produse livrate şi legume...nevandabile. Cantitativ, legu-mele livrate până la sfârşitul

lui august 1979 pieţei dinHărman erau : 30 tone ceapăuscată, 4 tone ceapă verde, 15tone castraveţi, 20 tone var-ză, 20 tone fasole verde.

Delegata I.L.F.(Întreprin-derea de Legume şi Fructe)Eva Lukacs şi-a manifestatnemulţumirea faţă de calita-tea unor produse prelucrate,sau în curs de prelucrare.

Cantităţi însemnate de cas-traveţi, nerecoltaţi la timps-au metamorfozat haluci-nant în „bostani”; culeasăprea târziu, parte din fasolea îmbătrânit subit şi nu maiputea fi livrată... ca fasoleverde!

Suma tuturor acestor ne-ajunsuri şi anomalii se expri-ma în cuvântul pagubă.Desi gur, vinovate nu eraudoar tovărăşelele mai sus

menţionate, ci şi alte persoa-ne, nenominalizate aici, darConsiliul unic agroindustrialhărmanian şi consiliul deconducere al C.A.P. Hărman„trebuiau să ajute ferma înrezolvarea problemelor”.Recoltarea legumelor impu-nea o „mobilizare maximă aobştei, lărgirea echipelor din

grădină cu localnici, tineri şivârstnici, şi, la nevoie şi cuoameni din afara comunei”.Sau cu marţieni! Altfel, su-tele de tone de ceapă, varză,castraveţi, fasole, rădăcinoa-se, se vor deprecia dreaculuiîn continuare!

„Drum Nou” 1 septembrie 1979

Ferma C.A.P. Hărman să producălegume, nu... pagubă

În acest raid-anchetă dinsept. 1971, realizat de C.Merlău în colaborare cu ma-ior Ioan Dan de la Miliţiamunicipiului Braşov, eravorba despre unii tineri ve-niţi la muncă în Braşov, careapelau, în materie de cazare,la serviciile „anumitor per-soane particulare”, care, nuîntotdeauna se îngrijeau săle asigure condiţii conforta-bile, corespunzătoare sume-lor de bani ce le încasau.

Astfel de persoane erau„eroii” raidului, pe care Mer-lău i-a numit speculanţi. Rai -dul l-a dus, mai întâi, în casapensionarului C-tin Moldo-van, de pe str. Daciei nr.78,unde într-o încăpere joasă,„mobilată” cu 4 paturi înghe-suite... ingenios, o masă, unlighean şi cam atât, vieţuiaunu mai puţin de 8 tineri, ma-joritatea veniţi de prin jude-ţul Buzău şi care lucrau laUzina de autocamioane, Fa-brica de platforme auto sauUzina nr. 2.

Într-o altă cameră, „cu ni-mic mai prejos decât primavizitată”, în ceea ce privea

„confortul”, zăceau 7 tineri,toţi de aceeaşi vârstă (19 ani,incredibil!), toţi din aceeaşicomună (Văleni-Muscel, încăo dată incredibil!), muncitoriîn diferite uzine braşovene.

C-tin Moldovan, „gazdagrijulie”, le pretindea, fărăscrupule, pentru o jumătatede pat câte 200 de lei pelună!! De trei ori incredibil,dar în „acareturile” pensio-narului mai locuiau 3 fami-lii, 2 dintre ele având şi co-pii, în câte o cămăruţă, fieca-re dintre ele plătind câte 300de lei, sumă recunoscută de„apropitar”!

Un alt pensionar, CabaIvanov, de pe str. Salcâmu-lui nr. 8, ţinea în chirie 16 ti-neri, cu câte 175 lei fiecare,înghesuiţi cu toţii în numai 2camere, mai ceva ca-n fave-lele din Rio de Janeiro (n.n.).

În încheiere, se dădea şi unapel către toţi cei în drept şi înmăsură „să curme” această si-tuaţiune: consiliul popularmunicipal, asociaţiile de loca-tari, lucrătorii de miliţie etc.

„Drum Nou” 4 septembrie 1971

„Micii” speculanţi de anvergură

La Tribunalul Municipiu-lui Bucureşti s-a desfăşuratprocesul odiosului şi oripi-lantului celebru asasin IonRîmaru, ale cărui crime co-mise în Capitală asupra unorfemei au indignat întreagaopinie publică din ţara noas-tră, inclusiv din Braşov.

„Cremenalul” şi-a recunos-cut în instanţă faptele – 3omoruri deosebit de grave, unomor calificat, 6 tentative deomor deosebit de grave, 5

violuri, o tentativă de viol, otâlhărie în dauna avutului ob-ştesc, 2 tâlhării în dauna avu-tului personal, un furt califi-cat în dauna avutului obştesc,3 furturi calificate în daunaavutului personal.

Bestialul asasin a fost con-damnat, la începutul lui sep-tembrie 1971, la pedeapsacapitală pentru crimele co-mise în Capitală.

„Drum Nou” 4 septembrie 1971

Criminalul Ion Rîmaru a fost condamnat la moarte

Juriul concursului interna-ţional de ceramică de laGualdo Todino (Italia) a co-municat zilele trecute opţiu-nile sale în cadrul celei de-aXVIII-a ediţii a „prestigioa-sei reuniuni a ceramiştilor”:medalia de aur pentru artis-tul braşovean Petre Matei,profesor la catedra de cera-mică a Şcolii populare deartă, informa criticul Ion Itu.

Distincţia venea să confir-me „valoarea unei experien-ţe plastice sistematice”, des-făşurate pe mai mulţi ani destudiu, cu o „insistenţă dem-

nă de toată stima”. Ea s-aexprimat de-a lungul timpu-lui, sub forma „unor căutăridiverse”, mai ales după1973, în majoritatea expozi-ţiilor personale organizatede artist (Bucureşti – 1973,Braşov – 1975 şi 1977), pre-cum şi în numeroasele ex-poziţii colective la care aparticipat, în Braşov şi înalte centre ale ţării.

Conţinutul acestei expe-rienţe plastice privea „con-figuraţia formelor în spa-ţiu”. Artistul a pornit de laprincipiul creşterii valorii

estetice a formelor prin„dezvoltarea calităţii lorpicturale”, un principiu „de-osebit de fertil” în cerami-ca lumii de atunci, din anii1970, validat de o îndelun-gată tradiţie în istoria cera-micii universale.

Artistul braşovean a des-coperit „fascinantele confi-guraţii structurale care închidforma în trasee ordonatoaredeosebit de armonioase”. Eibine, experienţa plasticii luiPetre Matei, mai spunea Itu,îşi avea izvorul în „geome-tria cristalelor, structurile

plantelor, configuraţia cons -trucţiilor lucrate de păsări şiinsecte etc., adică practicidintre cele mai diverse alemorfologiei naturii”.

Modelul sistemic privind„posibilităţile constructiveale dodecaedrului romboi-dal” a generat şi „suita decase solare” pe care artistula prezentat-o concursului in-ternaţional de la Gualdo To-dino, consacrat, în anul1978, unei teme la zi: „Omulşi oraşul”.

„Drum Nou” 3 septembrie 1978

Alin Drugă scria desprehidrocentrala (prima dintr-ocascadă de 5) de 14,2 MWde la Voila, unde se scriau,chipurile, semnificative pa-gini dintr-o nouă „Carte aOltului” de Geo Bogza.

„Va fi o hidrocentrală re-lativ mică, dar importanţa eieconomică şi nu numai eco-nomică va fi mare, acumcând fiecare kilowatt contea-ză”, se confesa toarşu’ Do-diţoiu Tudor, secretarul co-mitetului de partid din loca-litate, în timp ce-l conduceape Drugă printre vajnicii,robuş tii fierari-betonişti şidulgheri de pe şantier, „ne-

văzut de departe ci doar bă-nuit, aflat sub nivelul Oltu-lui deviat, supus omului”.

Ziaristul încerca din răs-puteri să vadă cu ochii min-ţii, chipurile, cum va arătapeste 2 ani viitorul lac deacumulare voilean, cu o lun-gime de peste 14 kilometri,cu digul stâng ridicându-setemerar în porţiunea lui ceamai înaltă până la 12 metri,realizat din beton, prin „teh-nologii în premieră”.

Dar pe şantier nu era loc devisare, idealisme ieftine, uto-pii tâmpite, reverii rousseau-iste etc., te sustrăgeau „chi-purile dârze de constructori

care au mai îmblânzit apeletumultoase ale Oltului înaval, acolo unde ele se stre-coară printre valurile de pia-tră ale Carpaţilor, Dunăreasau alte ape, a căror energieo sporesc acum pe a noastră.”

„Noi suntem cununaţi cuOltul”, mărturisea, din nou,toarşu’ Dodiţoiu. „Şi eu şi to-varăşul inginer GrigorceaGh. ne-am început activita-tea ca stagiari la Hidrocen-trala de la Rîureni, hidrocen-trala noastră de suflet. Pestenu prea mulţi ani vom ieşi lapensie, tot de pe Olt...” con-cluziona suav şi duios toar-şu’ Dodiţoiu. Gânduri de vii-

tor? În mod normal, „mai pu-ţine acum, toamna, căci, seştie, în construcţii, în sezo-nul rece, planul descreşte”.

Constructorii acestui „primedificiu de lumină al Oltului”în judeţul Braşov, „benefici-ind din plin de sprijinul orga-nelor locale, erau hotărâţi săfolosească condiţiile prielni-ce pentru ei din această toam-nă secetoasă”, pentru realiza-rea „canalului de fugă”, pen-tru a scrie cu un ceas mai de-vreme acest capitol din noua„Carte a Oltului”, care nu maiera a lui Geo Bogza.

„Drum Nou” 14 septembrie 1986

Plasticianul braşovean Petre Matei, medaliat cu aur în Italia

La Voila se scriu semnificative pagini dintr-o nouă „Carte a Oltului”La Întreprinderea de Ma-

teriale de Construcţii Braşov,o importantă cantitate de ma-noperă se consuma pentru„sudarea praznurilor de plă-cile de metal ce se înglobea-ză în betonul proaspăt al pre-fabricatelor de construcţii in-dustriale”, scria în septem-brie 1986 Şt. Banaru.

Pentru a reduce acest con-sum de manoperă, un „co-lectiv lărgit”, condus de ing.şef Constantin Rener, cusprijinul specialiştilor de laCabinetul Judeţean de Orga-nizare şi Întreprinderea deAutocamioane Braşov, a

conceput şi realizat o maşi-nă de sudat specială pentrupraznurile alea, pornind dela o maşină obişnuită de su-dat prin puncte. Genial!

„Sudura se realizează prinpresare”, eliminându-se com -plet utilizarea arhaicilor, pe-riculoşilor şi enervanţilorelectrozi. Dar principala ca-litate a „noii maşini de sudu-ră” o constituia creşterea in-credibilă cu aproape 160 lasută a productivităţii muncii.

„Drum Nou” 11 septembrie 1986

O originală maşină de sudat

Ziarul Astra

7

Brassói Lapok 1983

Noua stagiune muzicală – sub semnul aniversărilor

Publicul meloman braşo-vean participă de mulţi ani laconcertele susţinute de Filar-monica „Gheorghe Dima”.

Predecesorul Filarmoniciia fost Collegium Musicum,înfiinţat în anul 1767. Avea22 de membri, o parte din-tre ei fiind muzicieni, o par-te amatori, un cantor, coriştişi studenţi. Programul pre-zentat de Collegium Musi-cum cuprindea sinfonii,cvartete şi cantate.

În 1873 se înfiinţează So-cietatea Diletanţilor Amatorisub conducerea dirijoruluiAnton Bradner.

Primul concert al Societă-ţii a fost în 3 noiembrie 1878,

în program fiind opere deMozart, Goltermann, Beet-hoven şi Schubert, iar orches-tra purta numele SocietateaFilarmonică. În perioada1879 – 1880 Societatea a sus-

ţinut trei concerte la Braşov,şi două la Bucureşti. Concer-tele de la Bucureşti au fostapreciate în ziarul Resboiul,unde reporterul se întreabă dece nu are şi Bucureştiul o or-chestră aşa de bună.

Societatea FilarmonicăBraşoveană a sărbătorit în1928 cu o serie de concertememorabile, 50 de ani de laînfiinţare.

Wotsch Sándor. Elődök În: Brassói Lapok, nr.35

Predecesorii (Scurt istoric al Filarmonicii „Gheorghe Dima”)

Anul acesta se împlinesc100 de ani de la deschidereaprimei grădiniţe în limba ma-ghiară la Săcele. În noiem-brie 1882, inspectorul şcolarKoós Ferenc a înaintat con-ducerii localităţii propunereaprivind înfiinţarea unei gră-diniţe de vară la Săcele.

Peste câteva luni, în fe-bruarie 1883 au fost angaja-te două educatoare şi au fosttrimise la şcolarizare la Târ-gu Secuiesc. Şcoala desculp tură în lemn din SatuLung a dotat grădiniţa cu ju-cării, iar mobilierul a fost lu-crat de meşterul PopovicsLászló, transportul fiind asi-

gurat de reprezen-tanţii locali.

Astfel în 7 mai1883 au fost des-chise simultan înjudeţul Braşov ze - ce grădiniţe în no -uă comune.

După deschide-re rapoartele pri-mite de la grădini-ţe erau ba descura-jatoare, ba încurajatoare.

În localităţile Purcăreni,Apaţa, Zizin lumea priveacu neîncredere grădiniţele,în schimb la Baciu şi Tur-cheş erau pline sălile de cla-să. O prezenţă oficială din

anul 1883 arată că în 10 co-mune au fost înscrişi 953 decopii, din care numărul ce-lor care au trecut pe la gră-diniţă este 747, 321 cu pre-zenţă permanentă, 422 cuprezenţă temporară, iar la

examen s-au prezentat 469de copii. Primele examenes-au ţinut în perioada 2 – 6septembrie 1883.

Ce învăţau copiii la grădi-niţă? Învăţau prin joacă, darîn special trei lucruri: să fieatenţi, să fie ascultători şi săvorbească frumos.

Condiţiile nu erau foartebune, încăperile erau micu-ţe. Cu toate acestea, acestegrădiniţe de vară aveau ofuncţie importantă: asigurauprotecţia copiilor pe perioa-da verii, când părinţii lucraupe câmp.Hochbauer Sára. Száz éve...

În: Brassói Lapok, nr.32

O sută de ani... (sau 130 de ani acum)

DINU Eva

Într-o scurtă pauză, la repe-tiţia generală pentru concer-tul de deschidere a noii sta-giuni muzicale a Filarmoni-cii, dirijorul Ilarion Ionescu-Galaţi (foto) vorbeşte despreproiectele Filarmonicii şi pro-gramul pregătitpentru noul sezon.

Concertul dedeschidere vaavea loc în 9 sep-tembrie şi va cu-prinde compoziţiiscurte şi fragmen-te din opere sin-fonice, cu partici-parea marelui ar-tist, Ion Voicu. În 12 septem-brie va fi debutul concerte-lor regulate pentru publiculabonat, tot în prezenţa şi par-ticiparea marelui violonist.În program vor fi: Simfoniapentru suflători de Oláh Ti-bor, Concertul nr.1 pentruvioară de Paganini şi o com-poziţie de Bizet.

În elaborarea repertoriuluipentru noua stagiune s-a pusaccentul pe compozitorii ani-versaţi. Concertul din 17 oc-tombrie va fi dedicat compo-zitorului Johannes Brahms(150 de ani de la naştere), în7 noiembrie va fi elogiat Ri-chard Wagner.

Tot în noiembrie va fi evo-cată personalitatea lui TudorCiortea, prin compoziţiilePassacaglia şi Toccata. Al

treilea concert din stagiuneva fi sub semnul Zilei Inter-naţionale a Muzicii (1 oc-tombrie), şi va cuprinde pie-se muzicale mai puţin cunos-cute, trei dintre ele fiind înpremieră.

Colaborarea Filarmoniciicontinuă cu Nicolae Bica şicorul de copii Camerata In-fantis, în decembrie prezen-tând împreună Sabin Pautza,Canti profani. Şi în aceastăstagiune Filarmonica vaavea ca invitaţi dirijori şi so-lişti renumiţi atât din ţară câtşi din străinătate.

Directorul Filarmoniciiatrage atenţia asupra faptuluică Editura Muzicală nu a maipublicat partituri nici ale cla-sicilor, nici ale compozitori-lor contemporani, iar Electre-cordul nu a mai acordat aten-ţie concertelor simfonice.Veress Gerzson. Zenei évad

– évfordulók jegyében. În:Brassói Lapok, nr. 35

Széchenyi István la BraşovPoate că puţini cunosc fap-

tul că marele reformator,contele Széchenyi István avizitat Braşovul şi împreju-rimile. În jurnalul lui de că-lătorie este semnalat că în 13iulie 1821 porneşte să vizi-teze Ardealul. Pe motivul denegoţ cu cai, a petrecut 3săptămâni pe aceste ţinuturi.

Până să ajungă la Braşov,a vizitat şi Sibiul unde a fă-cut cunoştinţă cu baronulSamuel von Bruckenthal, laPorumbacu s-a întâlnit cucăpitanul Carl von Brucken-thal. Vorbeşte cu admiraţiede castelul baronului de laSâmbăta (de Jos).

În 22 iulie 1821 ajunge laBraşov. Descrie peisajul cape unul romantic. Are cu-

vinte de laudă despre Cod-lea. Braşovul îl impresio-nează foarte mult. Scrie„Acest oraş nu se aseamănăcu celelalte vizitate pânăacum. Dacă marea ar fiaproape, l-aş putea asemă-na cu Corfu”.

La Braşov s-a întâlnit cuGrigore Filipescu, mare vor-nic şi mare ban al Ţării Ro-mâneşti, cu boierul MateiCantacuzino, cu MihalacheGhica, fratele domnitoruluiAlexandru Ghica, fiind plă-cut impresionat de persona-lităţile lor. În 25 iulie pără-seşte Braşovul şi se îndreap-tă spre Făgăraş.

Salló László. SzéchenyiIstván Brassóban. În:Brassói Lapok, nr.34

Cine ar fi crezut...Întreprinderea Electropre-

cizia Săcele este cea mai mareconsumatoare de metale ne-feroase din judeţul Braşov.Toate produsele fabricate aici(peste 1000) conţin staniu,plumb, cupru sau aluminiu.

Inginerul Boris Bandalacprezintă rezultatele impresio-nante obţinute în economisi-rea de materii prime şi refo-losirea deşeurilor feroase. Lamajoritatea produselor fabri-cate aici sunt folosite aliajeneferoase. Aceste aliaje con-ţin şi elemente (de ex. titansau magneziu) care pe piaţăau un preţ ridicat.

De aici s-a născut ideea dea refolosi deşeurile şi rebutu-rile obţinute la turnare. Pen-tru menţinerea parametriloraliajelor era nevoie de aditivi,ceea ce a dus la reproiectareacuptoarelor electrice.

Cuptorul nou a fost cons -truit, şi mulţumită noii tehno-logii, doar în primele 7 luni s-au recuperat 150 tone de aliaj.O cantitate semnificativă, eareprezentând o cincime dinconsumul anual de materieprimă a întreprinderii. Tot în

acest cuptor se obţine din re-ziduurile de staniu cu adău-gare de material numit flux şiîncălzire la 250 grade Celsius,staniu pentru lipire tip LP 20,respectiv LP30.

La Electroprecizia Săcelesunt produse şi demaroareelectrice şi generatoare CApentru tractoare. Două su-bansamble care cuprind înconstrucţia lor mai multeelemente.

Întreprinderea cumpără dela Ministerul Agriculturiiaceste subansamble de lamaşinile casate. Ele sunt des-făcute şi sunt recuperate păr-ţile funcţionale la orele depractică ale elevilor de la Li-ceul Electroprecizia. Celeuzate sunt recondiţionate.

Aceste procedee duc laeconomisirea de materie pri-mă, energie şi forţă de mun-că. La refolosirea a 1000 dedemaroare, respectiv gene-ratoare CA se economisescîn jur de 16000 de lei.Farkas Attila. Ki hitte volna...

În: Brassói Lapok, nr.35

Calea edificăriiDe doi ani

func ţionează la-boratorul Gale-nica, o mică „fa-brică de medica-mente” din Bra-şov. Produselelaboratorului seregăsesc pe raf-turile din spitaleşi farmacii, iarpărerile medici-lor şi farmacişti-lor despre elesunt edificatoare.

Conducătorul laboratoru-lui, farmacistul DietmarSelmiciu prezintă activita-tea acestuia. După doi anide cercetare şi producţie,aici sunt fabricate peste 20de tipuri de medicamente şisunt în curs diverse cerce-tări ştiinţifice.

Medicamentele produseaici se pot împărţi în trei ca-tegorii. În prima categorieintră produsele preparate pereţetele proprii: Sirop 1 – si-rop de tuse recomandat pen-tru bronşite cronice, faringi-te şi pneumonie; Sirop 2 –împotriva tusei tabagice,

Cremă pentru varice, Aspi-rină tamponată.

A doua categorie cuprindemedicamentele înlocuitoarea celor din import, cum ar fi:Sirop cu multivitamine – în-locuitor pentru Multisanos-tol, Anticolepatic – înlocui-tor pentru Rowachol, reco-mandat pentru bolile hepati-ce. În a treia categorie suntcele care nu se pretează pen-tru producţie industrială, darsunt necesare pacienţilor: Ex-traveral, Distonocalm, Eri-tromicină propionil.

Kiss Éva Mária. A bizonyításútján. În: Brassói Lapok, nr.34 DINU Eva

Ziarul Astra

Ziarul Astra8

Strada BrâncoveanuÎn registrele de dare din

veacul al XVI-lea strada esteconsemnată „Uliţa Furcoa-ie”, după numele unui cu-noscut negustor, Furcă, dupăcum afirmă Sextil Pușcariu.Chiar și sașii în registrele lorde dare o numeau uneori„Ulitza Furkoye”, pentru camai târziu să i se spună şi„Strada orfanilor”.

În zonă era și „Dealul Fur-cilor”, nume provenit de larăufăcătorii puși la stâlpulinfamiei și bătuți crunt înpiață sau sub Strajă și cei maimulți erau spânzurați și trașipe roată aici. Pentru ase -menea fapte în SocotelileBrașovului sunt notate chel -tuielile cu șase care de lem-ne pentru arderea pe rug.

Pe la anul 1658 sașiiîmpart strada în două părți:„Blesch Katheryngass” (stra -da românească a Cate rinei)și „Ober Katharyngasse”(strada Caterinei de Sus).

Cercetătorul Candid Muș -lea afla în documentele bra -șo vene că încă din 1494 lo-cuiau aici (în „Senct Kathe-ryngasse bey Berg” = StradaSfintei Caterina de la deal)familiile Dobroslav și Vlai -cul (vechi familii rămase înȘchei: Dobre și Vlaicu), iardupă 1537 pe Furcă (și nuîntâmplător strada se numea„Ulița Furcoaie”), SolomonSfran, preotul Mihai (de carenu avem cunoștință, întrucâtla acea dată singurul preotcunoscut era popa Pătru celBătrân, strămoșul protopo-pului Mihai, colaboratoruldiaconului Coresi și omul de

relație al lui Mihai Viteazul),Stanca Flotzonul, StanciulȘohan (strămoșul lui PetcuȘoanul, autorul primului ca-lendar almanah de la 1733),Brândușa, Dimitro Tempea(înaintașul cunoscutei familiide cărturari, protopopi brașo -veni Radu Tempea).

În 1545, în registrele decontribuabili apar Momme,Blasé (adică romanul), IacobSotir și Zisu Sotir. În 1688locuiau aici Stan Melițcoiul,Văsii Postăvarul, dar cu unan mai devreme, în partea desus a străzii locuia ȘerbanMuntean, Necula Lister, To-dor Croitorul, Iane (probabilunul din membrii cunoscu-tei familii a protopopuluiIane de la biserica dinȘchei), Petru Marcea, Bar-bul Darstarul, Săceleanca.

După 1712 era Ioan Puș -cășoiu, Ion Tampa, BucurȘușonica, Velicanin (soțialui Velican), Nedelcu Găi -tănar și Ion Lehul. După1714 aflăm pe Făgărășanul,Barbul Burbuzul, FloreaOancea, soția lui PătruBibosul și Anghelachi. Întrecontribuabili mai figurauParaschivul Răuț, Ienache șiDespa Răuț (urmași) și cum-natul lor Marco Duzzi, Iena-che Leca (la nr.159), Nico-lae Nenovici, Teodor Ivan,Dumitru Munteanu Ramnic,unul din membrii familieicunoscutului istoric al Bra -șovului, Nan, strămoșul fa-miliei Ciurcu.

La 1745 apar Zamfira șiDima Făgărășanu, NicaBucureștean, Gavrilă Lipo -

veanul, Leca Răuț, DumitruCiurcu și Nicolae Dumi -trașcul (lângă „casa voievo-dului”).

Maria Loga comunica cer -cetătorului Candid Mușleacă prin anii 1880–1890 lo-cuiau aici negustorii: Babo-ianu (manufactură), VasileBidu (pescărie), Mailat (încurtea școlii grecești), Muscăși Argir.

Prima instituţie care deschi-de strada este Spitalul de bolidermato-venerice, folosit caSpital Orăşenesc, amenajatprin 1839, după ce se cumpă-ră de la Samuel Abraham te-renul cu banii negustorilorbraşoveni Maria Ghenovici,văduva negustorului Hagi Ior-dan, (câte 21 florini anu al, to-tal 5000 galbeni, având feri-cirea de a trăi 90 ani), IoanJuga (4200 florini) şi Gheor-ghe Ioan (100 florini).

În 1843 Samuel Abraham,care dăruise până atuncidoar grădina, oferă în acelașiscop și casa sa. Această zonăîn documente apare și„Burger spital” (Spitalul ce -tățenesc civil).

Mai târziu, cand s-a clăditnoul spital „Gh. Mârzescu”,acesta rămâne „SpitalulMârzescu Vechi”, devenit„Spitalul Unificat nr.1 Secțiadermato-venerică” condusde priceputul doctor dr. EmilColbazi și apoi de dr. EmilBologa, unul din cei maimari colecționari de Ex.Libris din țară, a căruicolecție se află expusă înComplexul Muzeal dinȘcheii Brașovului.

La stânga începe stradaTraian Demetrescu (fostă Ro-chus), care duce tot spreDealul Spirii – Stejeriș. Pu-tem să urcăm în continuarespre Dealul Spirii, folosindaccesul străzii Axente Sever,toponim care amintește decunoscutul prefect al Revo -luției de la 1848, care locuiaîn casa de la nr. 10 și labătrânețe se ocupa cu trans -portul de vinuri aduse dinpărțile natale ale Târnavei.

Înainte străzii i se spunea„Postăvarului” (în documen-tele germane „Rahmengas-se”). Tot aici a locuit vestitulpălărier Vasile Meșotă, careavea prăvălia de desfacerepe strada Orfanilor (azi pri-mele case ale străzii Brân-coveanu).

Din documentele oficialeaflăm că pe această stradălocuiau între alții la 1745Necula Răuț și la 1787 RaduBoboiul (poate Baboie demai târziu). În strada parale-lă, Traian Demetrescu (fos-tă „Rochus”), care duce totpe Dealul Spirii, respectivspre Stejeriș, era sanatoriulvestitului doctor sas Fabri -tius, devenită apoi grădinițăde copii.

Înainte de a intra în stradaTraian Demetrescu, sprestânga se deschide în pantăabruptă Calea Stejerișului(Hangenstein Weg), ducândspre Belvedere. Pe la 1908șcheianul Nicolae Căpățânădeschide aici un bufet. Înprima casă pe colț era pe vre-muri sanatoriul mediculuiFabritius, apoi o grădiniță de

copii. Din această stradă,spre stânga este o altă stradăîn pantă, Elena Pavel (fostăAdele Zay). La nr. 8 era casanegustorului Dumitru Băr -bu ceanu și ceaprazaruluiIoan Moga.

Vizavi, la intrarea în stra-da Traian Demetrescu, ostradă cu câteva case în pan-tă, care trece prin spatelematernității este CaleaStejerișului (în doc. germa-ne „Hangenstein Weg), în -tor tocheată și pietroasă, careduce spre „Belvedere”. Prinanii 1908–1910 NicolaeCăpățână deschisese aici unbufet, mai puțin rentabil.

Strada Stejerișului are doarcâteva case cu grădini întinseși pomi roditori și masive tufede liliac. La nr.  8 fusese ame-najat „Sana toriul pentru co -pii – Secția T.B.C. – Tuber-culoză extrapulmonară”. În-ainte fusese aici o pensiune.De aici se ajunge la restau-rantul „Warte”.

În partea stângă, o potecălargă duce spre „După Iniș -te”. Aici era o cruce din lemn,despre care localnicii spun căera „Crucea lui Iancu Jianu”,dar între timp a dispărut. Dinspatele grădinii restaurantu-lui, un drum carosabil ducespre Livada Poștei. În dreap-ta grădinii sanatoriului(dinspre Dealul Spirii), peun loc deschis erau trei bănci

cu picioare din beton, numi-te „Băncile vulpilor” (îndoc. germane Fuchsbanke),căci aici ați neau vânătoriicalea vulpilor. Unii le maispuneau și „Băncile teo -logilor”. Și tot aici spunbătrânii că era și o cruce dinlemn, care a dispărut.

De aici se ajunge în Ste -jeriș, o frumoasă poieniță,unde din vremuri străvechielevii gimnaziului Șaguna,încă sub îndrumarea proto -popului Ioan Popazu, țineaumaialuri. Tot aici țineaumaialuri membrii societăților„Lumina”, ai sodalilorromâni, dar și Junii dinȘchei. Primăria clădise aiciun restaurant din lemn și ală-turi se afla o cruce tot dinlemn și la 1930, datorită unuiincendiu au dispărut. Înapropiere este o grotă căreiai se spunea „Peștera lui Ian-cu Jianu”.

Revenind spre stradaBrâncoveanu, câteva casepoartă numele „Șirul Dima”(în documente „Spitals -zeile”). La nr.3 era casa ase-sorului mecenat IordanMuntean. Acesta face partedin neamul vechi al Bră -tuleștilor, căreia îi aparțineauși familia preotului IoanPrișcu, Dumitru MunteanRamnic, Săcăroiu ș.a.

(va urma)Pr. prof.dr. Vasile Oltean

Este a treia arteră de pătrundere în Şchei, care pornește de la fosta Poartă din Târgul Cailor,cunoscută la 1494 drept strada Ecaterinei, după numele vechii mănăstiri aflate pe terenulactualei Maternităţi, numită o perioadă Spitalul unificat pentru adulți nr. 1 „Ilie Pintilie” (fostsediu al liceului Honterus). În timpul războiului a fost folosit de ruși ca spital de campanie.

Așteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro