Ad Astra 13

20
decembrie 2005 anul al VI-lea REVISTA SEMESTRIALA EDITATA DE LICEUL CU PROGRAM SPORTIV piatra neamt

description

 

Transcript of Ad Astra 13

Page 1: Ad Astra 13

decembrie 2005

LICEUL

anul al VI-lea

REVISTA SEMESTRIALA EDITATA DE CU PROGRAM SPORTIV – piatra neamt

Page 2: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

II

Data şi loStudii: LProfesia: Activitate

-

-

-

-

- - - - -

- -

A D A S T R A

Demarat în martie 2001, ca un mijloc de informare/prevenţie HIV/SIDA, site-ul www.sexdex.ro s-a constituit într-un

instrument de adresare directă a unor întrebări şi de consultare a unor articole pe tema sexualităţii. Trei consilieri cu specializări diferite- psihiatrie, psihologie şi ginecologie- au oferit răspunsuri la întrebările sutelor de mii de adolescenţi din întreaga ţară, atât în paginile site-ului cât şi în emisiunile de radio, televiziune sau prin întâlnirile directe din licee, tabere şcolare, universităţi, ori în timpul şedinţelor de consiliere prin chat. În cadrul acestui proiect, s-au elaborat mai multe materiale informative precum broşura şi CD-ROM-ul multimedia „Dragoste şi Sex- Adevăr şi Provocare”. De asemenea, a fost derulată caravana SEXDEX, a cărei gazdă (în punctul terminus al desfăşurării programului) a fost liceul nostru, în ziua de 14 decembrie 2005. Nu doresc să vorbesc despre reuşita acestei activităţi deosebite, inedită nu numai pentru şcoala noastră ci şi pentru întregul judeţ Neamţ, lăsându-i pe elevi să-şi exprime părerile în acest sens. Doctorul Cristian Andrei, medic specialist în neuropsihiatria copilului şi adolescentului, a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări, înaintea discuţiilor purtate după-amiază cu elevii. Îi mulţumesc, în numele tuturor cititorilor revistei AD ASTRA.

***

Ana Vîrlan: Domnule Doctor Cristian Andrei, deşi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine aceste detalii autobiografice, daţi-mi voie să le prezint, pentru cititorii revistei AD ASTRA: sunteţi editor-corespondent al publicaţiei „The British Journal of Psychiatry”, fondator al Institutului de Relaţii Umane din Bucureşti, coordonator al Forumului de Asistenţă a copiilor şi familiilor afectate de sindromul imuno-deficienţei dobândite (HIV/SIDA), iniţiatorul unor proiecte din cadrul Asociaţiei „Salvaţi Copiii”, realizator al unor programe la Radio 21, KissFM şi Antena 1. Doresc să vă întreb, pentru început, care au fost iniţial obiectivele acestui proiect- elaborat în cadrul Societăţii de Educaţie Sexuală şi Contraceptivă- şi care sunt finalităţile care s-au simţit între timp? Dr. Cristian Andrei: Proiectul pentru care lucrez în acest moment este un proiect finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care vizează prevenirea infecţiei cu HIV/SIDA în rândul tinerilor. În ultima vreme, s-a schimbat atitudinea faţă de această problemă, încercându-se abordarea comportamentală a ideii de „sexualitate”. Trebuie schimbată atitudinea tinerilor faţă de riscurile pe care le implică viaţa sexuală. Trebuie să vorbeşti, să fii interactiv în abordarea tinerilor, în felul acesta te gândeşti că s-ar putea ca acel comportament să fie schimbat în bine, nu doar pe parcursul vizitei tale ci şi după ce pleci. Ştiţi că există în acest moment în derulare şi Programul Naţional de Educaţie pentru Sănătate în Şcoala românească. Eu acolo mă străduiesc şi repet obsesiv poate ideea că, în munca aceasta pentru sănătate cu tinerii, este important să schimbăm limbajul şi modalităţile de comunicare, dinspre afişele care sunt puse în faţa biroului directorului, pliantele şi toate lecţiile formale, spre canalele de comunicare multimedia (pe care le preferă adolescenţii, de obicei). Astfel de lecţii educative oferă aceste CD-uri multimedia pe care le-am adus cu noi sau discuţiile de pe internet. Chiar avem momente destul de frumoase când, intrând pe chat cu elevii, aflăm o sumedenie de secrete de-ale lor pentru că, fiind sub anonimat, ei au curajul să spună adevărul, intră în camere private de conversaţie şi-şi rezolvă dileme. Ei sunt foarte mulţumiţi de astfel de canale, nu ar pune mâna prea mult pe un pliant şi nu cred că şi-ar schimba comportamentul prea uşor, după citirea unui pliant... Internetul e un limbaj mai tineresc... (continuare în paginile 10-11)

1

Prof. ana vîrlan

Dr. Cristian Andrei

cul naşterii: 4 noiembrie 1961 - Târgovişte iceul Sanitar, Facultatea de Medicină medic-neuropsihiatria copilului şi adolescentului : editor corespondent „The British Journal of Psychiatry” coordonator al Forumului pentru copii şi familii afectate de HIV/SIDA (1996/1998) fondator al Institutului de Relaţii Umane Bucureşti consultaţii saptămânale gratuite pentru persoane abuzate sexual, în cadrul organizaţiei „Salvaţi Copiii”

consiliere şi terapie pentru tinerii dependenţi de droguri, în cadrul organizaţiei „Salvaţi Copiii” realizator al emisiunii pe teme de educaţie sexuală "Lecţii Particulare" la Radio 21 realizator al emisiunii "Dialog întredeschis" la KISS FM realizator al emisiunii TV „9595” la Antena 1 consilier medical al site-ului www.sexdex.ro, iniţiator al proiectului „Totul despre HIV/SIDA” (proiect finanţatde Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi elaborat în cadrul Societăţii de Educaţie Sexuală şiContraceptivă) vizite lunare în liceele bucureştene, pe teme de dezvoltare sexuală a adolescenţilor autor al cărţii "Lecţii particulare", în 2 volume, pe teme de sexualitate a adolescentului – (Editura Humanitas,2001, ISBN: 973-50-0152-7, ISBN: 973-50-0153-5)

Page 3: Ad Astra 13

2005 decembrie

3 Seria jocu

Prima reuniune a Jo1896 la Atena, ca un omacţiune. Vechiul stadion marmură. Astfel, marele e1500 de ani înainte, s-a ţin15 aprilie 1896, cu partic s-au întrecut în 42 de proclasice, tir, nataţie, cansatisfacţie ca dificila cuamintirea celebrei victoriipe drumul dintre MarathoLuis în 2 ore 58 de minute

UnJoa m 19n-Dogrpa

catir daţărna spali

Prof. Ili

A D A S T R A

III

e Popescu

1

Olimpismul (VI) rilor olimpice moderne

curilor Olimpice moderne a fost fixată pentru anul

agiu adus vechiului spirit elen ce a determinat această al lui Herodes Atticus din Atena a fost renovat cu veniment sportiv care trebuia să înnoade firul rupt cu ut sub acelaşi cer al clasicei Elade şi a durat de la 5 la

iparea a 285 de sportivi bărbaţi, din 12 ţări. Sportivii be din 10 sporturi: atletism, gimnastică, scrimă, lupte otaj, tenis, ciclism, haltere. Grecii au avut marea rsă a Marathonului (instituită la aceste jocuri, în a grecilor în războiul contra perşilor şi disputată chiar n şi Atena) să fie câştigată de ciobanul grec Spiros şi 50 de secunde.

A doua ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Paris, în timpul şi în cadrul Marii Expoziţii iversale din anul 1900. Din cauza numeroaselor festivităţi cuprinse în programul expoziţiei, activitatea

curilor Olimpice a trecut pe planul al doilea al atenţiei, iar desfăşurarea programului s-a realizat de-a lungul ai mult de trei luni. Au participat 1066 de sportivi din 19 ţări.

O slabă participare a înregistrat a treia ediţie a Jocurilor Olimpice de la Saint Louis (Statele Unite), din 04. Din cauza depărtării mari dintre Saint Louis şi ţările europene, a costului ridicat al deplasării şi cazării, au participat decât 11 ţări, cu precădere americane. În cadrul acestei ediţii, apare ca probă olimpică boxul. i ani mai târziu, în 1906, s-a organizat la Atena o ediţie suplimentară a J.O.- neoficială, acordată ca o consolare

ecilor, care ar fi vrut o permanentizare a jocurilor pe pământul Eladei, în locul variantei internaţionale. Au rticipat 20 de ţări cu 903 sportivi. Printre probele de atletism, a apărut pentru prima dată aruncarea suliţei.

Întreruperea pricinuită de primul război mondial a făcut ca cea de-a şasea ediţie a J.O. (proiectată să se desfăşoare la Berlin în 1916) să nu mai aibă loc, încât seria a fost reluată, după încheierea păcii, cu a şaptea ediţie ţinută la Anvers (Belgia) în 1920. La aceste jocuri s-a ridicat pentru prima dată drapelul olimpic, cu cele cinci cercuri colorate diferit, simbolizând colaborarea celor cinci continente şi s-a rostit jurământul olimpic. Participarea a urmat linia ascendentă a ediţiilor precedente: 2606 concurenţi (63 femei), din 29 ţări, reprezentând 22 de ramuri sportive. La întrecerile atletice, finlandezii au continuat să se menţină pe poziţia câştigată la Stockholm, cucerind 9 titluri, la fel ca americanii. Finlandezul Paavo Nurmi, câştigătorul cursei de 10.000 metri, a fost proclamat „cel mai mare alergător din toate timpurile”. S-au distins la scrimă italienii, la nataţie suedezii iar la ciclism belgienii. SUA îşi menţine intâietatea în clasamentul general. Cea de-a opta ediţie a J.O. s-a ţinut la Paris în 1924, cu participarea a 3092 de concurenţi (din care 136 femei) aparţinând unui număr de 44 de naţiuni. S-a amenajat stadionul de la Colombes şi s-a construit pentru prima dată un rudimentar sat olimpic. Finlanda îşi confirmă, prin rezultate strălucite, succesele repurtate în ediţia precedentă: Nurmi este figura proeminentă a întrecerilor atletice, apoi Ritola. Supremaţia americanilor a fost serios ameninţată. Ei şi-o menţin totuşi la atletism, aproape de limită, cu 12 premii, faţă de 10 ale finlandezilor, dar şi-o păstrează cu autoritate la rezultatul general cu 46 premii faţă de 17 ale finlandezilor, din totalul de 143 medalii de aur, câştigate de 23 de naţiuni. Americanii îşi păstrează supremaţia şi la înot, unde se afirmă ca un mare campion Johnny Weissmuller (născut la Timişoara), pe care rolul cinematografic al lui Tarzan îl va face celebru. La fotbal, victoria a fost obţinută de Uruguay. Pentru prima dată, participă şi două echipe româneşti (îşi suportă toate cheltuielile de transport, cazare, masă) obţinând şi medalia de bronz- într-adevăr un mare succes. Din acest moment, sporturile de iarnă se organizează separat, în regiuni cu multă zăpadă- astfel că prima ediţie a J.O. de iarnă s-a desfăşurat la Chamonix, în Franţa. (va urma)

`

A patra ediţie a J.O. din 1908, de la Londra, a fost bine organizată şi a avut un succes deosebit, chiar dacă s-a desfăşurat tot în drul unei expoziţii. Au participat 2666 de sportivi din 22 de ţări, concurând în cadrul a 21 de sporturi. La aceste J.O. s-a introdus ul cu arcul, în amintirea eroului naţional Robin Hood. Progresele continue ale ideii olimpice au făcut ca cea de-a cincea ediţie a J.O. de la Stockholm, din 1912, să fie un mare succes, torat în mare măsură organizatorilor suedezi cât şi interesului popoarelor pentru sport. Au participat 2541 de sportivi din 28 de i, care s-au întrecut în 14 sporturi, printre care şi pentatlonul modern. Au participat 57 de femei care au concurat la tenis şi taţie. Întrecerile sportive s-au organizat pe baza unor regulamente precise, puse la punct în congrese internaţionale. Clasamentele făcute în urma J.O. până la primul război mondial, ne arată să SUA şi-a menţinut întâietatea în privinţa numărului ortivilor participanţi, cât şi în privinţa recordurilor atinse la diferite ramuri sportive, în special la atletism. După americani se niază englezii, francezii, finlandezii şi suedezii.

Page 4: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

IV

Visuri şi realitati

A trecut şi anul şcolar 2004-2005 cu multe acumulări cantitative în pregătirea noastră handbalistică. Aşa cum ne aşteptam, nu a fost întotdeauna uşor şi nici plăcut, dar în mod deliberat ne-am chinuit aproape zilnic pentru a fi bine pregătiţi la data debutului în competiţiile oficiale. La începutul lunii august 2005, am demarat pregătirile pentru anul competiţional 2005-2006 în tabăra de la Năvodari, cu multe exerciţii fizice pe nisip, în apă şi cu pregătire tehnico-tactică individuală şi de grup. Jocurile cu temă şi cele două jocuri de verificare cu echipa din Bucureşti s-au încadrat armonios în activitatea desfăşurată. În plus, serile de dans la discotecă au fost socotite un bun prilej de a încheia foarte plăcut zilele obositoare. Reveniţi la Piatra Neamţ, am continuat într-un ritm şi mai susţinut pregătirile pe toate planurile: fizic, tehnico-tactic şi psihic. Lotul de jucători de la început s-a completat şi cu cei care, din cauza unor motive diverse, nu au putut să meargă în tabără.

îna

încpeBo de 32 faţsig

6 pgogoHe renandis

VoleUnic Piatrmentalitat Fetevizita locu În acNeamţ (Ro În prnoastre, padversă. Nicifost o zi nprintre deg

Ba

Am rea ne înd uş

A D A S T R A

i Club Unic este singura echipă nemţe a Neamţ a participat la o competiţie e e occidentală. le au avut ocazia să vadă şi sistemul de ri încărcate de istorie şi oraşe în care îmest turneu, echipele participante au fos mânia), VC Kanti Schaffhausen (Elveţima zi a competiţiei, echipa noastră a în recum şi atacurile în forţă ale Alinei I

nu au savurat prea bine gustul victoriei efastă, plină de ghinion. Voleibalistele ete: VC Kanti Schaffhausen- VC Unic

Cazacu Georgiana şi Ca

fin

rmen Crişan (cl. a XII-a A)

1

La finalul turneului, deşi obosiţi, am răsuflat uşuraţi căci în clasamentul grupei ne situam pe poziţia secundă, după LPS Suceava şiintea LPS Botoşani, LPS Iaşi şi LPS Vaslui, ceea ce ne menţinea „în cărţi” pentru calificarea la turneul semifinal. După câteva zile de refacere, am reluat antrenamentele pentru a pregăti turneul al II-lea de la Suceava, din perioada 18-20 octombrie,

ercând să eliminăm greşelile din jocurile disputate până atunci. Între timp, pericolul gripei aviare a dus la amânarea respectivului turneuntru luna decembrie. În aceste condiţii, am continuat să ne antrenăm în aşteptarea turneului al III-lea din perioada 18-20 noiembrie de latoşani. Aveam mari speranţe de la acesta. Doream foarte mult să câştigăm jocul de debut cu LPS Suceava, pentru a ne demonstra progresele realizate. Deşi ne-am străduit în modosebit, n-am reuşit decât să pierdem la un scor mai strâns decât în jocul anterior: 26-30. Ne-am menţinut concentraţi şi, deşi jucam în meciul următor cu echipa locală LPS Botoşani, am reuşit o victorie frumoasă şi muncită cu-31. Eforturile depuse în cele două jocuri, dar şi o tratare superficială a adversarilor, au dus la o înfrângere neaşteptată, cu scorul de 22 la 23 îna echipei LPS Iaşi. Această înfrângere ne-a marcat profund, realizând că mai aveam foarte mult de muncit pentru a avea o evoluţie maiură. Nu era timp de plâns...În ultimul joc, cel cu LPS Vaslui, ne-am adunat forţele şi am câştigat fără probleme, cu scorul de 30-16. După două turnee, situaţia în grupă arată astfel: LPS Suceava- 16 puncte, LPS Piatra Neamţ-10 puncte, LPS Botoşani-8 puncte, LPS Iaşi-

uncte, LPS Vaslui- 0 puncte. La obţinerea acestui loc în clasamentul grupei au contribuit: Cozma Severian (portar), Ţiganaşu Cosmin (65luri), Abalaşei Andrei (47 goluri), Creţu Florin (38 goluri), Gheorghiu Ionuţ (37 goluri), Săvescu Dragoş (17 goluri), Bârliba Ionuţ (6luri), Ionel Ştefan (4 goluri), Apetrei Sorin (3 goluri), Ivănescu Claudiu (3 goluri), Bursuc Petru, Coşmagă George, Macovei Alexandru şirlea Radu. Acum ne pregătim pentru turneul din decembrie, de la Suceava. Victoriile şi mai ales înfrângerile ne-au făcut să înţelegem cuvinteleumitului antrenor de gimnastică, Octavian Belu. După părerea acestuia, pentru a forma o mare echipă, trebuie să fim ca un „comando”

trenaţi să ne descurcăm în orice situaţie şi în orice condiţii. Aşa că ne-am analizat evoluţiile şi sperăm ca în zilele ce le mai avem lapoziţie să putem elimina deficienţele din jocul nostru, pentru a putea obţine cât mai multe victorii.

Prof. Doru Şerpe

UNIC ÎN ELVetIA

ană care ne-a reprezentat în Europa în acest an. La Schaffausen, formaţiauropeană, unde a acumulat nu numai experienţă ci a câştigat şi un plus de

organizare a cluburilor din Europa şi, de asemenea, nu au ratat ocazia de abinarea dintre vechi şi nou a fost realizată cu mare artă. t: OK Kastella (Croaţia), ASPTT Mulhouse (Franţa), Volei Club Unic Piatraia). tâlnit echipa Kastella, şi a învins-o cu scorul de 3-0. Serviciul bun al echipei

ordache, Florentinei Nedelcu şi Alexandrei Sobo au „îngenuncheat” echipa

, căci o zi neagră s-a abătut asupra echipei noastre. Ziua a doua a turneului a românce au avut meciul în mână, victoria în palmă, însă aceasta s-a risipitPiatra Neamţ 3-2. (continuare în pagina 7)

După trecerea probelor de control ale FRH şi susţinerea unor partide de verificare foarte utile cu echipele dincău, Roman şi Adjud, aşteptam cu nerăbdare şi multă speranţă debutul în Campionatul Naţional de juniori III. Primul turneu de la Vaslui din 30.09-02.10 a constituit botezul focului pentru aproape toţi componenţii echipei. avut emoţii foarte mari, astfel că nu toate ne-au mers după cum visam noi. Meciul cu LPS Suceava ne-a trezit la

litate, aducându-ne cu picioarele pe pământ. Ne-am precipitat şi am greşit mult aşa că, la sfârşitul jocului, scorul nu-a fost favorabil: 20-27. Înfrângerea nu ne-a căzut prea bine, dar nu puteam să ne lăsăm doborâţi căci venea jocul cu LPS Botoşani. Ne-amârjit şi forţa colectivului ne-a adus o victorie muncită cu… 30-26.

Această victorie ne-a redat încrederea în noi şi ne-am mobilizat exemplar şi cu LPS Iaşi, reuşind să câştigăm relativor cu 32-21. Ultimul joc, cu LPS Vaslui, a fost un „galop de sănătate”, toţi jucătorii echipei contribuind la scorulal: 28-13.

Page 5: Ad Astra 13

Evolutia si raspandirea voleiului in lume Voleiul a apărut în ultimul deceniu al secolului trecut, din necesitatea de diversificare a exerciţiului fizic sub forma unui joc sportiv, care să devină mai atractiv, accesibil, dinamic, cu reguli

2005 decembrie

A D A S T R A

13

V

simple, puţin costisitor, practicat pe timpul iernii în sală, angrenând un număr sporit de competitori. Este un joc sportiv inventat, la fel ca şi baschetul, într-un colegiu american. Datele referitoare la istoricul, evoluţia şi răspândirea voleiului sunt destul de restrânse, dar precise. Jocul a fost inventat în anul 1895 de către profesorul de educaţie fizică William G. Morgan de la colegiul Holyoke din Statele Unite ale Americii. Jocurile şi sporturile cunoscute şi practicate în colegii până la acea dată erau jocurile de rugby, fotbal, tenis, baschet, atletism, toate obligând organismul la un efort mare şi unele neputând fi practicare în sală. Tenisul şi baschetul au constituit izvorul de inspiraţie pentru crearea noului joc, căruia inventatorul i-a dat din motive necunoscute numele de „La Minonette”, nume pe care nu-l va purta decât un an. În ce consta acest „La Minonette”? Plasa terenului de tenis a fost suspendată pe doi stâlpi, la un nivel mult mai înalt, echipele au fost împărţite în efective egale pe cele două terenuri, rachetele au dispărut, mingea de baschet a luat locul celei de tenis, urmând ca prin lovire cu palmele de către jucători să fie trecută în terenul advers, fără să atingă pământul. Nu s-a precizat din câte lovituri să treacă mingea plasa, dar nu s-a renunţat la serviciu pentru repunerea mingii în joc, cu deosebirea că aceasta se va executa cu pumnul.

Primele încercări s-au izbit de neajunsul greutăţii prea mari a mingii de baschet,recurs la folosirea camerei acestei mingi, fără rezultate prea grozave deoarece, fiind pprea voluminoasă, mingea avea un zbor lent şi imprecis, reducând dinamismul joccurând, s-a ajuns la o minge asemănătoare celei de astăzi, care a oferit satisf

astfel că s-a rea uşoară şi ului. Foarte

acţie deplină. practicat, aşa de la partea a la tenis, nu gea se trimite ea va fi pusă

ători...”

Jocul care a fost repede acceptat avea nevoie de un regulament pentru a putea fi că profesorul Morgan a scris primele reguli: „fileul va fi ridicat în aşa fel încât, superioară şi până la pământ să măsoare 240-245 de centimetri, tuşele vor fi trase cexistă limită de timp, câştigătoarea de seturi se va face prin adiţionarea de puncte, minprin lovire peste fileu, va fi greşeală dacă mingea iese afară sau atinge pământul, mingîn joc prin serviciu care se poate repeta de trei ori, într-o echipă sunt admişi 9 juc

În mod firesc, ţările limitrofe SUA au preluat jocul încă de la începutul secolului al XX-lea, Canada fiind prima (1900) şi Uruguaiul devenind prima ţară din lume care înfiinţează federaţie de specialitate. Brazilia, Argentina, Peru şi Cuba sunt forţe de netăgăduit ale acestei discipline sportive. Răspândirea voleiului în lume, crearea federaţiilor naţionale şi competiţiile sportive internaţionale care au început să apară au făcut să se simtă nevoia unificării regulilor de joc, precum şi înfiinţarea unui organism internaţional care să coordoneze competiţiile de anvergură. Astfel, în 1934, în capitala Suediei, cu ocazia Conferinţei Federaţiei Internaţionale de Handbal, la propunerea delegatului polonez I. Ruchar de a lua fiinţă pe lângă această federaţie şi o „comisie pentru jocuri peste sfoară şi plasă”, este admisă în cele din urmă o „comisie tehnică internaţională pentru volei” care a însemnat un mare pas înainte. În 1936, la Berlin, cu ocazia Jocurilor Olimpice, se readuce în discuţie necesitatea înfiinţării unei federaţii de specialitate, lucru care se va înfăptui mult timp mai târziu, după război. Federaţia Internaţională de Voley-ball a luat fiinţă la Paris, la data de 18 aprilie 1947, în prezenţa reprezentanţilor a 14 federaţii naţionale, printre care şi cea a României. Vor mai trece însă 17 ani până când acest joc sportiv va fi primit în mod oficial în programul celei mai prestigioase competiţii sportive mondiale, Jocurile Olimpice (Tokyo, 1964). În 1948 s-a organizat primul Campionat European pentru echipele masculine iar după un an au avut loc primul Campionat Mondial masculin şi primul Campionat European feminin. Regulile în teren au suferit mai multe modificări, în acord cu evoluţia rapidă a jocului. Una dintre acestea a revoluţionat cu adevărat jocul de volei şi constă în introducerea mâinilor peste fileu la blocaj, regulă venită în sprijinul apărării. Pentru o mai bună coordonare a jocului de volei pe cele cinci continente, au luat naştere şi Confederaţiile Continentale, cu organizare identică celei a Federaţiei Internaţionale şi în absolută concordanţă cu aceasta.

Prof. Carmen Asmarandei

După numai un an de la apariţia sa, jocul începe să capete contur şi este prezentat la conferinţa sportivă a colegiului din Springfield, unde a fost primit favorabil, cu rezerva denumirii care se pare că nu prea exprima exact conţinutul jocului. Cel care i-a dat numele de voley-ball, nume păstrat şi astăzi, a fost doctorul A.T.Halsted din Colegiul Springfield. În timp, regulile- la alcătuirea cărora au contribuit mai multe naţiuni- s-au schimbat odată cu evoluţia jocului, pe măsură ce experienţa furniza noi elemente ce trebuiau luate în seamă. Astfel, numărul jucătorilor variază de la 14 la 9 şi apoi la 6, fixându-se în final la 6, în anul 1918. Numărul de lovituri, la început nelimitate, ajunge la trei într-un teren (1923), prin contribuţia filipinezilor care introduc şi primele lovituri de atac executate din linia a II-a. Fileul coboară puţin, ajungând la înălţimea de 243 cm. pentru bărbaţi şi 224 cm. pentru femei (1917), iar terenul de joc părăseşte dimensiunile celui de tenis, limitându-se la o lăţime de 9 metri şi o lungime de 18 metri. În servirea mingii, se renunţă cu timpul la repetarea celor greşite sau care erau ajutate de coechipieri să treacă plasa, ajungându-se la executarea unui singur serviciu pentru punerea mingii în joc. Numărul de puncte necesare câştigării setului se fixează la 15, cu diferenţa de 2 puncte între echipe (1917). Ruşii introduc linia de 3 metri, pentru a delimita zonele de atac de cele de apărare, iar ceva mai târziu apare şi spaţiul ce limitează şi zona de serviciu. Se renunţă la posturile fixe din teren şi apare rotarea obligatorie, la câştigarea serviciului. Din nevoia de obiectivitate în arbitraj, apar benzile laterale ale fileului, iar mai târziu tijele din fibră de sticlă, care limitează spaţiul de pătrundere a mingii spre terenul advers, precum şi alte reguli de mai mică importanţă. În felul acesta, influenţa tenisului dispare în timp, voleiul devenind un joc sportiv cu personalitate proprie, ale cărui tehnică, tactică şi regulament continuă să evolueze de la un an la altul. În scurt timp de la apariţie, voleiul se depărtează de la locul de baştină, trecând pe alte meridiane, la răspândirea sa contribuind în mod substanţial militarii americani, care îşi mutau activitatea de la o bază la alta în lume, având contacte sportive cu localnicii. Astfel, prin 1900 voleiul apare în India, prin 1910 în Filipine, în 1913 în China, în 1917 în Japonia. În Europa, ţara care îl primeşte prima dată este Anglia (1914) apoi Franţa (1917), însă nu de aici se va răspândi pe continent ci din ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania), de unde trece în Polonia şi mai departe în Cehoslovacia. Rusia devine centrul cel mai puternic în volei din întreaga Europă.

Page 6: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

VI

Ne paceeaşi s Jocupracticanîntocmai, A exiorganizata competsportivi vconsidera Creşt

- - - -

În uconsumade activitexcesivă publiculu Acessuprafaţăne convin

De ce canotajul? Iată o întrebare pe care mi-au adresat-o mulţi prieteni şi cunoscuţi, precum şi unii colegi de breaslă: „Ce ai avut sau ce ai tu în comun cu acest sport?” Şi acum...mă voi explica... Primul meu contact cu canotajul a avut loc prin intermediul ilustrului poet al anticei Rome, Vergilius. A fost primul „cronicar” ce a descris în termeni elogioşi frumuseţea întrecerilor de canotaj. Iată un fragment din nemuritoarea sa „Eneida”:

„Zdraveni, cu umerii goi şi unşi cu uleiul cel neted, Şiruri pe laviţe stau şi cu braţele-ncordate pe vâsle Nerăbdători să pornească mai iute, ei n-aşteaptă,

Pieptul li-e zbucium de teamă, li-e zbucium de-a laudei poftă, Limpede sunet de trâmbiţi răsună şi pleacă năvalnic!...”

A D A S T R A

reo edrile ţi desta ori iţii or tă erelipînfinorltim tor ate a i ptea , d ge

Prof. Lored

ana Bulache

1

Vergilius a surprins în aceste versuri un moment din cadrul jocurilor istmice, cu participarea vâslaşilor troieni. Aşa a fost Cursa Dragonilor sau, la vechii egipteni, tradiţionala competiţie de bărci uşoare pe apa sacră aNilului...Cu mii de ani în urmă s-a descoperit mersul în stroc susţinut pe întinderi de apă... Dar, mai mult decât Vergilius, m-au apropiat de canotaj strălucitoarele izbânzi ale exponenţilor acestui„sport de luntrişoare”, care vieţuieşte pe meleagurile ţării noastre din 1864, începuturile purtând amprenta unortineri canotori din municipiul de pe Bega. Ce au însemnat strălucitoarele izbânzi ale canotajului românesc? Au însemnat medalii de toate culorile, încă din ediţia inaugurală a Campionatelor Mondiale, de la Lucerna-1962- argint 2+1 cu Ionel Petrov, Carol Vereş şi Oprea Păunescu, cei care au deschis prima „pârtie” sprepodium.

Momentele de vârf, de apoteoză ale canotajului românesc, aveau să se înregistreze odată cu Los Angeles- 1984 şi, de atunci,mereu...ediţie după ediţie, până la Atena 2004. Nădăjduiesc eu, şi după... Nu s-a scris încă o istorie a canotajului, deşi merită să fie consemnată avalanşa impresionantă de succese ale acestui sport. Poate se va încumeta cineva până la J.O. de la Beijing...căci canotajul ar putea fi definit ca un high-life al sportului... Într-adevăr, chiar dacă acest sport a căpătat- sub impulsul Olimpiadei mai ales- o dezvoltare spectaculoasă, totuşi a rămas peundeva un fel de „club închis” (aceasta, mai ales în planul atitudinii faţă de întrecerea sportivă propriu-zisă). Apropiindu-mă de canotaj, m-am convins tot mai mult că este un sport foarte greu, chiar şi pentru un bărbat, deoareceantrenamentele sunt extrem de dure. Pistele pe care se trage la pregătire sunt aproape nesfârşite. Un adevărat canotor este atât deconcentrat, încât aproape că nici nu înregistrează vizual peisajul, natura înconjurătoare aparţinând de fapt numai spectatorului. Canotorul rămâne doar o piesă de decor...Dar munca lui stăruitoare învinge totul... Acesta e un motiv în plus de admiraţie şi de preţuire, alături de convingerea că, aplicând principii de viaţă similare şi încontinuare, izbânzile, reuşitele nu îl vor ocoli... Chiar şi în afara sportului...

Prof. Valentin Gavril

Factori limitativi în activitatea sportiva de performanta (I)

cupă pe toţi întrebarea: „de ce jocurile sportive, care au atras aşa de mulţi tineri de-a lungul anilor, nu mai prezintăucţie?”...Care sunt motivele care au dus la scăderea volumului şi a valorii jocurilor sportive în România? sportive au cunoscut, după cel de-al doilea război mondial, o evoluţie cantitativă în dublu sens: creşterea numărului deşi creşterea numărului de competiţii. Dacă celelalte domenii ale socialului au mimat democratizarea, sportul a realizat-oschizând porţile pentru „consumatorii” lui. t o perioadă (anii ’50/60) când cererea pentru handbal, volei, baschet, fotbal era mai mare decât capacitatea de primire alor, iar structura categoriilor sociale participante era mozaicată. Procesul de pregătire a sportivilor şi modul de desfăşurarelor estompau stratificarea socială, iar sportul era privit ca un mijloc de omogenizare socială şi o sursă de afirmare. Foştiibesc astăzi cu nostalgie despre această perioadă caracterizată prin emulaţie, numeroase competiţii şi sărbători. Echipa eraca o a doua familie. a numerică şi valorică a consumatorilor de jocuri sportive s-a datorat în principal: sei sau insuficienţei mijloacelor alternative de distracţie oferite populaţiei- televiziunea, cinematografele, discotecile;

perioada de avânt, sportul a fost considerat un mare serviciu social şi nu unul economic; anţarea de la buget a întregii activităţi sportive;

ganizarea a numeroase competiţii la nivel local, regional şi naţional; ii ani, se observă o stagnare a evoluţiei jocurilor sportive. Scade interesul tinerilor pentru sport, scade numărul

ilor de fenomene sportive. Se comasează cluburile universitare, se desfiinţează LPS-urile iar CSS-urile îşi reduc volumul şi se reorganizează. Considerăm că aspectul determinant, cu urmări negative asupra evoluţiei sportului a fost politizarea

factorilor decizionali, la nivel naţional, judeţean şi local. În paralel cu aceste transformări, a scăzut foarte mult interesulentru sport, competiţiile începând să se desfăşoare cu tribunele aproape goale. sunt principalele aspecte de ordin social ale stagnării sportului. Această criză s-a manifestat la început ca un fenomen deatorat schimbului de generaţii, apoi a fost catalogată ca o criză de structură a sistemului organizatoric, pentru ca în final săm că este o criză fundamentală. (va urma)

Page 7: Ad Astra 13

UNIC ÎN ELVetIA (continuare din pagina 4)

2005 decembrie

A D A S T R A

13

VII

Surasul din...inima... Au trecut mulţi ani de când am făcut primii paşi pe poarta şcolii şi a clubului sportiv...şi multă vreme de când am privit primul zâmbet al dumneavoastră, domnişoară profesoară... Cu un suflet cald, cu o voce blândă, ne-aţi apropiat de dumneavoastră...Aţi stat mai mult de vorbă cu mine şi m-aţi încurajat...M-aţi îndrumat cu blândeţe, învăţându-mă regulile vieţii de şcolar şi...legile handbalului. Surâsul şi căldura dumneavoastră m-au ajutat să devin curajoasă şi să păşesc hotărâtă pe drumul vieţii. Aţi fost mereu corectă în aprecieri, răsplătindu-mă după munca mea. Pentru toate acestea, domnişoară profesoară, ştiu că nu vă voi uita niciodată şi... acum nu pot decât să vă mulţumesc din suflet pentru modul în care aţi început să mă formaţi ca om... Vă doresc din inimă sănătate, pentru a mai putea forma şi alte generaţii de copii dornici să se afirme în lumea sportului...pentru a mai putea dărui prinosul dragostei şi înţelegerii dumneavoastră... mulţi ani de acum înainte...

Cu multă dragoste şi respect,

Marian Bianca- cl. a VIII-a B

Handbalul- o pasiune...

Niciodată nu m-am gândit că o sa practic un sport de performanţă...Aleasă în timpul unei „selecţii” la şcoala unde învăţam, am simţit că mi se taie respiraţia...Era prima mea joacă cu mingea de handbal... Mi-a rămas în minte ca un vis frumos primul antrenament...Şi visul continuă încă, ascunzând în el dorinţa de a avea în handbal...”un viitor”... Tatăl meu a fost handbalist opt ani...Cuvintele lui îmi staruie şi acum, după ani, în auz: „Dacă îţi place, tu vei avea de câştigat”... Sportivii sunt nişte norocoşi...Pe lângă armonia fizică, cunosc armonia psihică şi sufletească... sunt mult mai echilibraţi decât ceilalţi... „Bătutul” mingii nu e o joacă de copii. Îţi trebuie muncă, voinţă, ambiţie, rezistenţă şi forţă ca să ajungi departe şi să te menţii acolo. Câteodată, simţi că nu mai rezişti şi trebuie să faci „lecţii” cu psihicul tău, să-l determini să te asculte...Oricum, niciodată nu ţi se cere imposibilul...Şi freamătul sălii, alături de energia colegilor de echipă, te determină să poţi... Implicarea afectivă a profesorului-antrenor (prof. Ovidiu Ţoc) este elementul-cheie al reuşitei noastre, al omogenităţii în gândire, al acţiunii sinergice...Toate momentele grele au soluţii de rezolvare...Trebuie să ne conştientizăm valoarea... În timp, am ajuns să ne modelăm caracterele şi să ne respectăm, pentru că ideea de echipă nu există înafara noastră ci ...în noi. Dumnezeu, părinţii şi profesorul-antrenor: pentru ei voi merge până la capăt...

Dascalu Alexandra-Elena cl.a X-a B

Folosind sextet-ul Chirilov - Encică, Nedelcu (cpt.), Iordache, Zaharia, Sobo - Mastahac, antrenorii Viorel Roşioru şi Berthold Văsuică s-au impus graţie serviciului foarte sigur şi atacurilor devastatoare. În celălalt meci al grupei, echipa locală Kanti Schaffhausen a întrecut cu 3:1 pe ASPTT Mulhouse. După meci, antrenorul croat Marijo Baselovic a recunoscut superioritatea echipei noastre: “Cu serviciul staţi OK, mai aveţi unele probleme la construcţie. O ştiam pe Florentina Nedelcu, o voleibalistă de valoare, dar acum mi-au plăcut Alexandra Sobo şi Alina Iordache”. Demonstrând o bună pregătire, un potenţial real şi o puternică dorinţă de a învinge, fetele s-au întors acasă cu gândul la campionatul intern, unde speră să obţină un loc rezonabil.

Cazacu Georgiana şi Carmen Crişan (cl. a XII-a A)

A fost un meci greu, în care fetele noastre au avut de luptat, atât împotriva echipei adverse cât şi împotriva publicului, care a asigurat o galerie...infernală. Meciul dintre ASPTT Mulhouse şi VC Unic Piatra Neamţ s-a încheiat cu scorul de 3-0, pe fondul unei lipse de concentrare şi atenţie a fetelor noastre, clasamentul final fiind: 1. VC Kanti Schaffhausen (Elveţia) 2. ASPTT Mulhouse (Franţa) 3. Volei Club Unic Piatra Neamţ (România) 4. OK Kastella (Croaţia)

În publicaţia ProSport din 28 nov. 2005 se scria: „În Elveţia, Unic Piatra Neamţ a depăşit fără mari probleme - 3:0 (16,22,16) -formaţia croată OK Kastella.

Page 8: Ad Astra 13

decembrie 2005

A D A S T R A

13

VIII

AGRESIVITATEA ÎN SPORT Cele mai multe comportamente agresive sunt comportamentele antisociale. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că, în unele cazuri, agresiunea este valorizată de societate, devenind un comportament prosocial (ex: individul trebuie să lupte pentru a-şi apăra ţara). Comportamentul agresiv este comportamentul desfăşurat cu intenţia de a face rău altei persoane. Anumite roluri sociale, cum ar fi cel de poliţist, impun persoanei comportamente agresive. Cercetarea factorilor ce determina agresivitatea se face abordând două laturi: sunt fie de factură biologică, fie de factură socială. Psihologii se interesează în mod prioritar de factorii sociali ai agresiunii şi construiesc teorii bazate pe învăţarea acestui comportament. Dar nici teoriile biologice nu pot fi ignorate, violenţa fiind în fond o reacţie ce ţine mai mult de corp decât de psihic.

Din perspectivă biologică, agresivitatea e considerată o tendinţă înnăscută de acţiune. Omul se naşte cu porniri agresive. Agresivitatea ar fi, în aceste condiţii, un INSTINCT, adică un model predeterminat de răspunsuri la stimulii din mediu, răspunsuri ce sunt controlate genetic. Orice instinct are anumite caracteristici: este îndreptat spre un scop, sfârşeşte într-o consecinţă specifică, este benefic pentru individ şi pentru specie, este adaptat la mediul normal, este prezent la toţi indivizii speciei (deşi diferă ca manifestare de la individ la individ), nu este învăţat pe baza experienţelor individuale, se dezvoltă în timp ce individul se maturizează.

Una din teoriile biologice care studiază agresivitatea este teoria etologică, ce studiază instinctele sau modelele fixe de acţiune. Conform etologilor, comportamentul animal trebuie cercetat atât în mediul fizic în care evoluează specia, cât şi in mediul social. Comportamentul este determinat genetic şi controlat de selecţia naturală. Instinctul agresiv se află la baza unor funcţii vitale, ca protejarea teritoriului împotriva inamicilor, adversarilor (sport), apărarea progeniturilor şi competitia sexuală în care se selectează cele mai puternice exemplare pentru reproducere. În anumite culturi sau mai ales medii, instinctul agresiv este reprimat, de fapt orice formă de agresivitate este reprimată. Şi atunci impulsul este refulat până ce răbufneşte puternic şi deosebit de nociv. La multe specii animale, agresivitatea este limitată de anumite semnale de capitulare şi supunere din partea învinsului (posturi de supunere), ceea ce face ca învingătorul să renunţe să-şi ucidă inamicul. În cazul speciei umane, această inhibiţie s-a pierdut. De multe ori, oamenii luptă la distanţă de inamicii lor, însă cei mai puternici nu pot percepe semnalele de supunere ale inamicilor lor. Frustrarea este iarăşi o cauză ce determină comportamentul agresiv. Daca vrem să cumparăm ceva, dar nu avem destui bani, vom resimţi acest fenomen ca frustrant. Dacă suntem obişnuiţi să luăm cina la orele 19.00, dar în schimb o vom lua la orele 20.00, ne vom simţi frustraţi. Toate aceste surse de frustrare pot produce furie, ostilitate şi comportament agresiv. Furia este emoţia ce apare atunci când individul apreciază anumite evenimente ca ilegitime sau nejustificate. Când frustrarea este justificată, persoana nu devine furioasă. Rolul direct în educarea tinerilor revine familiei şi profesorilor şi indirect celorlalti factori, cum sunt prietenii, străinii, mass-media (deoarece şi ceilalţi trec mai devreme tot prin influenţa educativă a familiei şi profesorilor), care ar trebui să abordeze educaţia în trei procese : achiziţionarea unui comportament sau a unei secvenţe de comportament, iniţierea comportamentelor, menţinerea modelelor de comportament. Prin socializare, copilul învaţă comportamentul agresiv, întrucât este recompensat direct (învăţarea directă) ori observă că ceilalţi sunt recompensaţi pentru conduite agresive (învăţare indirectă). Dacă o fetiţă, de exemplu, îi ia alteia o floare şi nimeni nu intervine, prima este recompensată indirect pentru conduita agresivă, căci va avea floarea. S-a arătat că oamenii nu imită decât comportamente ce au fost recompensate. Copiii au tendinţa de a-i imita pe părinţi, pe fraţi, pe colegii lor de la grădiniţă, de la şcoală sau liceu. În plus, ei imită – şi nu doar ei, ci şi adulţii – comportamentele “văzute” pe ecranul televizorului. Adulţii sunt modele agresive prin excelenţă pentru copii, dat fiind faptul că sunt percepuţi ca responsabili şi autoritari. Tipul de personalitate şi sexul persoanei influenţează comportamentul agresiv. De asemenea, unii factori de mediu (zgomot puternic, căldură, aglomeraţie, muzică) au impact asupra comportamentului agresiv. În sport, agresivitatea poate semnifica: acţiunea în forţă, în cadrul regulilor specifice, pentru atingerea scopului propus sau acţiunea cu intenţia de a răni un jucator. Toţi sportivii sunt agresivi, şi aici mă refer la agresiviatea legitimă, în primul rând pentru cei implicaţi în activităţile de performanţă şi înaltă performanţă. Nu întotdeauna acest comportament agresiv este evident dar, cu cât există mai mult contact fizic între jucători, cu atât agresivitatea devine mai evidentă. Comportamentul agresiv poate duce la leziuni, chiar dacă se respectă regulile jocului. Cu cât contactul fizic este mai strâns, cu atât este mai mare riscul leziunilor (de exemplu în box). În jocul de echipă, este greu să spui când leziunile sunt cauzate accidental şi când intenţionat, singurul abilitat să judece fiind arbitrul, şi acesta supus de multe ori aprecierii subiective şi, evident, greşelilor. Pentru a reduce riscul leziunilor, antrenorii trebuie să încurajeze jucătorii să-şi respecte regulile şi să joace corect, lucru din ce în ce mai puţin pus în practică de unii ce ar trebui să educe în spiritul fair-play-ului şi al respectului pentru partenerul de joc (exemplu: meciul de handbal dintre CSS Tg.Neamt şi LPS Piatra-Neamt din noiembrie 2005).

(continuare în pagina 9)

Page 9: Ad Astra 13

2005 decembrie

A D A S T R A

13

IX Prof. Ovi

În înot şi gimnastică nu există contact fizic întmingea este lovită cu forţă, dar spre următoarea ţintă, În agresiunea indirectă nu există contact fizic, ddirectă se aplică o forţă direcţionată spre corpul opone O atitudine agresivă semnifică atitudinea de a recompetiţiile implică foarte multă muncă. Intimidarea înseamnă a acţiona într-o manieră crapidă a unei mingi direct spre jucătorul la bătaie pometoda de intimidare. În ceea ce priveşte comportamentul jucătorilor un cod nescris al comportamentului jucătorilor. De exîncălcat-o. El nu aşteaptă să fie atenţionat. Când un acordarea asistenţei medicale. Când partida se reia, m Violenţa între jucători este rar întâlnită în sportcontact fizic, cum este rugby-ul sau fotbalul, violenţaabilitate, prin excluderea sau suspendarea jucătorului. Unele persoane consideră că violenţa dintre spornenumărate (exemplu: meciul din noiembrie dintre H. Spectatorii şi jucătorii depind unii de alţii. Spsprijină şi financiar, cumpărând bilete şi bunurile com Jucătorii oferă în schimb spectatorilor emoţie şi m Huliganiii sunt spectatorii care se comportă necoponente sau în teren. Tulbură ordinea şi liniştea străeste foarte important în controlul maselor care particişi gări. Cluburile trebuie să plătească poliţiei pentru se Avem ca exemple două tragedii fotbalistice de lagresat susţinătorii echipei Juventus. Un perete s-a pcompetiţiile europene pentru o perioadă de cinci ani. În 1989, la Hillsborough, o mulţime de fani ai edeschise pentru a se permite intrarea, suporterii au fovreme a cerut eliminarea spaţiilor îngrădite, specificânlocurile în picioare în tribune. În timp, s-au făcut chelt

Pentru gală, Ronaldinho a luat cu el 4 costume, toate marca Hugo Boss, hotărîndu-se pentru unul dintre ele cu câteva minute înaintea galei. A asortat o cămaşă albă şi cravată în dungi de aceeaşi marcă şi a optat pentru un parfum Dolce & Gabbana. Dintre foştii deţinători ai Balonului au lipsit Gullit, Van Basten, Ronaldo, Owen şi Rivaldo. Doar doi dintre ziariştii solicitaţi de France Football să voteze nu l-au inclus pe Ronaldinho între primii cinci: cel din Ţara Galilor şi cel din Insulele Feroe. Iniţial, premiul trebuia să fie înmânat de Alfredo di Stefano, cel mai vechi deţinător încă în viaţă. Ştiută fiind apartenenţa acestuia la Real Madrid, organizatorii au decis să evite un moment delicat. Show-ul a fost prezentat de Adriana Sklenarikova, soţia lui Karembeu, modelul cu cele mai lungi picioare din lume, care a strâns tot atâtea priviri admirative ca şi Ronaldinho.

Popa Tudor şi Nicolau Toma cl. a X-a C

mre Bprscdipe foîmcuco

diu toc jr.

Ronaldihno - Cel mai bun fotbalist al anului 2005

Fotbal cu zîmbetul pe buze. Aşa sună, de regulă, caracterizarea lui Ronaldinho în presa ondială. Dar iată că de curând, "în cea mai fericită zi a vieţii mele", după cum el însuşi cunoştea, cel mai faimos zîmbet din fotbalul mondial a fost înecat de lacrimi. S-a întâmplat la sala Pierre Cardin din Paris, acolo unde brazilianul Barcelonei a primit alonul de Aur în ediţia sa jubiliară, cu numărul 50. A ridicat trofeul şi l-a arătat celor ezenţi, care-l ovaţionau în picioare. Serios, parcă nici nu era el, a spus, încercînd să-şi uze evidentul nod din gât: "Sunt extrem de emoţionat să văd cum cei mai mari fotbalişti n toate timpurile mă aplaudă pe mine". Între zîmbet şi lacrimi se ducea o cruntă bătălie chipul său. Şi atunci s-a produs momentul culminant al serii. Aflată în primul rând al sălii, mama tbalistului, Miguelina, a sesizat că fiul ei e în dificultate. S-a ridicat de pe scaun, l-a brăţişat şi l-a sărutat. Iar Ronaldinho, temutul Ronaldinho, a redevenit copil şi s-a ibărit la pieptul ei, căutînd ocrotirea maternă. N-a mai putut, pentru câteva clipe, să-şi ntroleze lacrimile ce deveniseră vizibile.

A fost momentul culminant al unei seri de gală care explică, iată, de ce este Ronaldinho atât de iubit în lumea întreagă. Pentru că Ronaldinho înseamnă pur şi simplu viaţă. Cu zîmbete şi lacrimi.Familia i-a fost alături. Cel mai bun fotbalist din lume a ales să fie acompaniat la gală de mama sa, Miguelina, de sora sa, Deisy şi de vărul său, Valdemir. De asemenea, brazilianul şi-a invitat la Paris cei mai buni prieteni din copilărie, Tiago, de care e nedespărţit şi la Barcelona, Evando şi Fabian. Alături de Ronaldinho, au călătorit Joan Laporta, probabil cel mai fericit preşedinte de club din lume, Txiki Beguiristain, directorul sportiv al catalanilor, Ramon Pujol, şeful protocolului şi Juanjo Castillo, adjunctul acestuia, omul desemnat de Laporta să fie zi şi noapte alături de Ronaldinho. A lipsit însă tocmai omul cel mai important pentru cariera "dinţosului", fratele lui, Roberto, rămas în Brazilia alături de soţia care aşteaptă să nască.

AGRESIVITATEA ÎN SPORT (continuare)

re sportivi, dar este totuşi nevoie de o atitudine agresivă pentru a dobândi succesul. În golf, nu spre oponent (avem şi aici cazuri în care se aruncă crosa -de nervi- spre public). ar este aruncat un obiect spre oponent, în speranţa că acesta va pierde jocul. În agresiunea ntului. Se întâlneşte în rugby, dar şi mai mult în box. uşi. Doar persoanele foarte hotărâte pot să devină sportivi de performanţă. Antrenamentele şi

are îl face pe oponent să se simtă ameninţat. Face parte din jocul agresiv. Aruncarea foarte ate să-l intimideze pe acesta. Insultele adresate unui alt boxer, înainte de luptă, reprezintă o

şi al spectatorilor, vorbim de eticheta sportivă; sporturile au reguli, dar au şi o etichetă, adică emplu, un jucator de cricket se indepărtează de linia de demarcaţie imediat ce a remarcat că a fotbalist suferă o accidentare, mingea este trimisă în afara terenului, în scopul de a permite ingea este repusă în joc de către echipa care a trimis-o în afara terenului. urile care nu implică contact fizic, precum înotul sau gimnastica. În sporturile care implică este frecventă. Comportamentul violent este pedepsit de către club sau de către organizaţiile Pentru incidente grave, se apeleaza la poliţie. tivi încurajează comportamentul violent în rândul spectatorilor şi reciproc, dar exemplele sunt C.F. Piatra-Neamt – Univ. Jolidon Cluj, H.C.M. Piatra-Neamţ şi Ştiinţa Bacău). ectatorii ajută echipele, încurajându-le. Aceasta creşte tensiunea psihică a jucătorilor. Ei îi ercializate de către cluburi. omente de delectare.

ivilizat în timpul unui meci. Ei aruncă cu pietre, sticle sau alte obiecte în suporterii echipei zilor sau a localurilor din apropierea zonelor în care se desfaşoară competiţia. Rolul poliţiei

pă la un eveniment sportiv. Echipele de poliţie patrulează prin stadion, străzile înconjurătoare rviciile prestate. a Heysel-Bruxelles din 1985 când, la finala Cupei Europene, suporterii echipei Liverpool au răbuşit, ucigând 39 de fani ai lui Juventus. Cluburilor engleze li s-a interzis participarea în

chipei Liverpool era la intrarea în stadion înainte de lovitura de începere. Când porţile au fost st prinsi într-un perimetru îngrădit şi 99 dintre ei au fost zdrobiţi. Raportul Taylor de la acea d, de asemenea, că toate stadioanele trebuie să aibă scaune pentru spectatori, intrerzicându-se uieli imense pentru sporirea siguranţei în incinta arenelor sportive.

Page 10: Ad Astra 13

decembrie 2005

A D A S T R A

13

X

(continuare din pagina 2) Ana Vîrlan: Ca specialist în neuropsihiatria copilului şi ca tată, care credeţi că

este pericolul cel mai puternic în calea educaţiei tinerei generaţii şi care era pericolul cu care se confruntau tinerii în anii ’70? Dr. Cristian Andrei: Dintotdeauna, pericolul a fost educarea de dragul adultului care „face educaţie” şi nu de dragul copilului. Sunt, cred eu, mulţi părinţi care îşi educă copiii pentru propriul prestigiu, pentru liniştea în casă ori pentru propriile satisfacţii, cum sunt şi cadre didactice care fac „disciplină” sau îşi îndeplinesc îndatoririle, pentru ei înşişi şi mai puţin pentru copiii cu care lucrează. Cred că aceleaşi probleme erau şi pe vremea în care eram noi adolescenţi, plus că ni se făcea educaţie nu numai pentru părinţi şi profesori ci şi pentru întreg statul socialist, în interesul lui şi nu al tinerilor. Astăzi se adaugă, spre deosebire de atunci, interese comerciale în educarea copiilor...Se observă acest lucru şi în sponsorizări sau în diferite tipuri de publicitate, în diversele forme de participare a copiilor la viaţa socială, forme care sunt exploatate pentru interesul adultului. Iar în sport sunt şi mai evidente aceste manifestări. Există mai mulţi copii, adolescenţi

care, pentru că au abilităţi fizice la apogeu (începând cu pubertatea), se mişcă bine, le place activitatea lor (este chiar un fel de a fi pentru ei)... fac să fie exploatat acest lucru de foarte multe ori pentru satisfacţii ale adulţilor şi nu pentru dezvoltarea lor...

Ana Vîrlan: Cum simţiţi intruziunea virtualului în existenţa cotidiană? Aţi spus la un moment-dat că vă vedeţi peste zece ani scriind „Psihologia teritoriului virtual” şi „Psihologia fractală”... Dr. Cristian Andrei: Am început deja să le scriu...De când funcţionează calculatorul într-o manieră aproape cotidiană pentru fiecare persoană din mediul urban şi din ce în ce mai mult şi din mediul rural, virtualul este un fel de a fi. El oferă satisfacţii imediate, adolescenţilor le oferă multă libertate, le oferă- în sfârşit- un teritoriu personal, infinit, un teritoriu care pare al iluziei dar care până la urmă se concretizează...

Tinerii capătă informaţii şi iau decizii, în baza acestei lumi virtuale, impactul virtualului nu mai este virtual, este unul în viaţa reală. Mi se pare extrem de important ca diriginţii, profesorii şi, în general, cei care fac educaţie să fie prezenţi fiindcă, altfel, elevii devin nişte autodidacţi în domeniul IT. Sunt trei domenii în care adolescenţii se pricep mai bine decât adulţii: sexualitate, abuz de substanţe şi internet, IT în general.

Ana Vîrlan: Deviza dumneavoastră este „ Toate lucrurile au un rost şi, dacă nu-l au, poţi să le dai unul.” Nu vi se pare această afirmaţie prea... voluntară sau o ilustrare a unei tendinţe oarecum...demiurgice? Vă vedeţi un creator de microunivers? Dr. Cristian Andrei: Eu?...Eu am „creat” trei copii până acum...dar nici nu ştiu dacă i-am creat...mai e de „lucru” la ei... Ana Vîrlan: Nu vi se pare mai potrivit să spunem „Toate lucrurile au un rost şi, dacă nu-l au, poţi să le găseşti unul”? Dr. Cristian Andrei: Cred că aceasta era o afirmaţie a unui anume moment, nu cred că este deviza mea, m-am surprins de multe ori contrazicându-mă peste ani, nu mai sunt de acord cu tot ce făceam... nu ştiu, mi se pare normal asta...deşi lumea probabil că ar vrea să fii algoritmic, să te păstrezi aşa...Este totuşi ceva aici care-mi place...E vorba de obiecte...şi asta le spuneam şi elevilor din Târgu-Mureş: atunci când un băiat îi oferă unei fete un lucru...poate să-i ofere un lucru foarte mic dar care trebuie să aibă o poveste în spatele lui...Şi povestea aceea dă o aură acelui obiect şi îl transformă în amintire, chiar în talisman...Pentru mine, asta înseamnă să le dai tu sens lucrurilor, făcându-le istorie şi oferindu-le celorlalţi. Ana Vîrlan: ”Trăiesc şi astăzi”- această afirmaţie o priveaţi ca pe cea mai buna „veste” pe care aţi primit-o vreodata...Care e cea mai dureroasă „veste” pe care a trebuit, totuşi, să o acceptaţi...de la viaţă? Dr.Cristian Andrei: Veste?...Dacă deschizi televizorul, numai veşti proaste primeşti...în fiecare zi...

Ana Vîrlan:...Noi îl deschidem în pauze şi... îl vedem pe Dr. Cristian Andrei la „9595”... Dr. Cristian Andrei: Şi...nu vă apucă râsul, nu? Sunt şi veşti proaste acolo...Veştile şi în general lucrurile care primesc semnificaţie pozitivă sau negativă au de fapt aceste calităţi în amestec...Durerile sau necazurile ascund beneficii înăuntrul lor... Iar marile succese ascund înăuntrul lor ocazii de destabilizare, stresuri...Sunt situaţii cărora trebuie să te adaptezi neapărat...Aşa că...veste proastă...nu cred că a existat o veste proastă şi...atât...Probabil că m-am obişnuit să găsesc şi părţile celelalte...Dacă le afli, mai poţi şi să faci câte ceva...ori să încremeneşti...Nu-mi amintesc...O fi grav că nu-mi amintesc?...Trebuie să întreb un doctor...

Pentru consultatii online & forum, vizitati www.sexdex.ro

Page 11: Ad Astra 13

2005 decembrie

A D A S T R A

13

XI

Ana Vîrlan: Nu vi se pare că unele idei exprimate de psihologia şi psihiatria modernă se situează într-o contradicţie flagrantă cu principiile creştine şi, implicit, morale? Ce ar trebui să facă omul actual, pentru a nu nega menirea sa? Dr. Cristian Andrei: Ştiţi...când un om de ştiinţă ajunge să fie convins că 1+1=2, începe deja să spună că el crede că 1+1=2. Iar asta ilustrează natura omului, ca având primordial nevoia de „a crede” şi, după aceea de a înţelege, a cunoaşte şi a verifica. Copiii în primul stadiu, dacă este să-l credem pe Ericsson, trec printr-o fază de încredere nelimitată, ceea ce este aproape o credinţă...După aceea, încep să înveţe, să fie convinşi că 1+1=2. Asta înseamnă că cei mai buni oameni de ştiinţă sunt copiii şi poate că cel mai bun om de ştiinţă este cel care se poate îndoi...nu rămâne fixat într-o convingere proprie, pentru că are credinţa pe care să se sprijine... Există două curente mari în dezbatere şi ele se luptă teribil în ziua de astăzi: teoria evoluţionistă şi cea creaţionistă dar, nu întâmplător, eu m-am apucat de

„Psihologia fractală” pentru că sistemul acesta explicativ le reuneşte, le împacă, în sfârşit...şi arată şi lucruri mirifice care-ţi dau sigur senzaţia că este o creaţie undeva...şi totul este explicabil matematic...într-o continuitate perfectă.

Ana Vîrlan: Locul dumneavoastră de evadare, aş spune chiar de eliberare, este biserica din Densus...Dar cel de claustrare, pe care sunteţi obligat să-l acceptaţi?

Dr. Cristian Andrei: Uite...la emisiunea asta TV...pentru că, lucrând în mass-media, eşti obligat să faci tot felul de compromisuri de natură comercială sau care ţin de imagine...pe care producătorii sau cei care vând...le impun... E destul de greu să fac faţă acestor constrângeri, să-mi aleg oamenii, să fac aşa cum cred eu că-i mai bine, dar rămân să fac asta pentru că sunt convins că, dacă mass-media se foloseşte de oameni, s-ar putea un pic să te foloseşti şi tu de ea...să mai transmiţi un mesaj educativ...

Ana Vîrlan: Părerea invitaţilor- preoţi, chiromanţi, clarvăzători, psihologi sau psihiatri- vine să completeze opinia proprie sau oferă doar o alternativă pentru rezolvarea problemelor emoţionale ale subiecţilor? Dr. Cristian Andrei: Din câte am înţeles, aceşti oameni sunt chemaţi pentru că...”aşa este auditoriul”...educat în prezent să dea atenţie unor astfel de competenţe...Şi sunt de acord într-o oarecare măsură pentru că, la mine la terapie, de-a lungul anilor, au venit foarte mulţi oameni care au fost şi la yoga şi la ghicitoare şi la bioenergetician şi la preot şi la alt coleg de-al meu...Au fost... şi nu le-a mers bine. Poate au fost şi la mine şi nu le-a mers bine...Oamenii caută şi, în momentul de faţă, sunt multe „oferte”, ca şi servicii de a le vindeca vieţile...Din cauza aceasta, probabil că diversitatea se regăseşte şi acolo, la emisiune... Ana Vîrlan: Pentru că suntem la finalul anului 2005...ce eveniment credeţi că va rămâne ca marcant pentru existenţa proprie...şi ce aşteptaţi de la 2006? Dr. Cristian Andrei: Pentru existenţa proprie? Nu reuşesc să mă gândesc la existenţa proprie...Aştept în 2006 ca Şerban al meu, în sfârşit, să deseneze un...triunghi... Şerban e băiatul cel mic... Ana Vîrlan: Vă mulţumesc din suflet pentru amabilitate. Dr. Cristian Andrei: Şi eu vă mulţumesc...

Ana Vîrlan: Vă consideraţi un bun creştin? Dr. Cristian Andrei: Bun creştin? Mă consider creştin pentru că am fost botezat şi acesta nu e meritul meu...Bun? Nu ştiu...Depinde, de la un moment la altul este omul într-un fel sau altul...N-aţi văzut? Ai un prieten foarte bun, îl iubeşti ...dar este urât de altcineva...pe care tu...îl iubeşti... E un lucru foarte ciudat... Ana Vîrlan: A devenit 9595 un „număr de suflet”? Dr. Cristian Andrei: Numele asta e...groaznic... Mă cam indispune aşa ...să merg pe stradă şi să mă strige oamenii cu...un număr... Ana Vîrlan:Dacă a devenit un număr de suflet, nu vi se pare acest lucru...presant? Dr. Cristian Andrei: Ba da, mi se pare...Dar este o realitate în curs de schimbare probabil, în care trebuie să mă desfăşor, pentru că aşa trebuie să procedezi când faci lucruri nu doar pentru tine...Căci, dacă le-ai face pentru tine, ar începe să fie importante opţiunile...

Prof. ana vîrlan

Page 12: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

XII

Noapte de vis

E seară frumoasă ca în poveste, Ninsoarea împrăştie fumul...

Visele-s aprinse pe la ferestre, Şi lumina în cer vesteşte Crăciunul.

Ard focuri în sobe şi flacăra-i vie,

În ceasul de pace de-acum... Iar brazii s-aprind -verde făclie,

Căci e noaptea sfântă de Crăciun...

Pruncul cel Sfânt, cu cerul în palme, Iisus Preaiubitul iarăşi se naşte,

Tot răul din lume astăzi adoarme, Şi omul din nou nădejdea cunoaşte...

Iosub Maria Monica - cl. a IX-a B

E înNorii folentă, dcereştri Sus, ţărm storizontuun alb uriaşă. argint. sentimetotal decâteva ci-am încîn cercuagitate. fost şi ca Nisip Lumiun zid îfost înch

DoamZiua S

Mă închŞi din

Te-aD

ÎnD

Te-aDe

De N-o

TuCă,CăE

Muntea

Aş vrea...

Aş vrea să văd ce este viaţa, Cu ochii unui muritor...

Să calc prin rouă dimineaţa, Şi iarba să îmi cânte sub picior...

A D A S T R A

Su

PC

UÎn

D

Bu

tuneric...Lrmează o eschid din, stelele... Stotul e neau şi prilui despar

imaculat oCu cât se În sufletulnt ciudat. trup. Malipe, care his înainteri tot maiÎn spatelere nu mai

ul fuge de na stâlpulntre mine ipuire?”..

Ştefa

1

b clar deEu stau ş

drivind duare se du

n dor nebcerc să îl ar simt mÎn lacri

s

lai Dan

iniştepânză loc înunt o

clintitvesc, te pe patăaprop meu Înch întreîmi p. Acu

mici ei, pa e. sub mui se şi lum.

n Pet

SuntemŞi la T

FieBate-unTu ne ie

Nici c-o Însă-n Toţi co

”S-a năSol trim

Mihalac C

Şcoal

Dar m-am născut sub un blestem,

Acela de-a fi veşnic zeu... Deşi nu-s muritor, mereu mă tem... Şi trist mă simt, umil mereu...

De aş putea să-mi schimb destinul

Pe o secundă pământeană, N-aş cere aurul, nici vinul,

Ci dragostea ce-nvinge orice teamă...

Marc Ştefan- cl. a XI-a A

Dor

stea, în seara asta, i plâng pierdut, omol...

pă iubirea noastră ce-n vânt, uşor... un îmi dă târcoale alung, să îl desfid, işcările-i uşoare

mile mele cum e-nfig...

iel- cl. a XI-a A

Iubesc p apariţia flor înmugurirea păsărilor din la viaţă, în jur zile de primă stare despre vorbesc... Natura îmi fără ea, totu simţi primăva minunile lumi e aşteptată de într-un cotlon ne aşteaptă... N o întreagă st înnoit, purifica

Iorga Sa

Cuvântul din minte/ e cui/ al răstignirii sufletului

Anotimp

rimăvara. Mă-ncântăilor, încolţirea ierbii,copacilor, întoarcerea

ţările calde...Totul revine şi în mine...Peisajul unei

vară la asfinţit, devine ocare nici nu pot să

arată de fiecare dată că,l este pierdut...Nu poţira numai în tine, dacă

i nu te ajută... Primăvara toată lumea şi undeva,

al sufletului nostru, şi eau e numai un anotimp, e

are de spirit...Te simţit, fericit...

ndra - cl. a V-a A

Fantasmele nopţii

a îşi îndeasă greutatea asupra pământului. translucidă în jurul lumii. În mişcarea lor loc mici ferestre prin care poţi vedea soliile chi de îngeri, căptuşind gigantica boltă... . Dar jos, oglinda tristă a mării, pe al cărei mişcă lin imaginea palidă a lumii. Linia

rfid pământul de cer. Zăresc în depărtare de , care vine foarte încet. Pare a fi o lebădă ie, cu atât îmi dau seama că e acoperită în

, se împletesc emoţia şi spaima, născând un id ochii uimiţi iar gândul mi se desprinde b dacă ceea ce văd e real sau visez. După ar veacuri, deschid ochii la fel de încet cum m, pasărea se află foarte aproape. Se învârte şi pe unde trece ea, valurile mării devin mai rcă poartă sufletul trist al unei fiinţe care a

ine, proiectându-mă în univers... stinge...Trag perdeaua la fereastră, înălţând e...A adormit ecolul gândului şi-mi spun: „A

rina Mădălina – clasa a VI-a B

..

Nu te-ai întrebat

i întrebat vreodată, oare, e ce trăieşti aşa puţin,

viaţa asta aşa de scurtă e ce porţi ură şi venin?

i întrebat vreodată, oare, ce e lumea aşa de rea, ce pe tot cuprinsul vieţii leagă deloc dragostea?

sigur nu te-ai întrebat, de te-ai fi-ntrebat, ai şti -n viaţa asta, bunătatea mai presus de a trăi!...

nu Adrian - cl. a XI-a A

.(ave

Colind

ne, azi e ziua Ta, fântă de Crăciun, in spre ieslea Ta, inimă îţi spun:

răi, cu toţi greşim ine nu gândim,

care faptă rea, cui în crucea Ta... rţi, pe toţi ne ierţi, vorbă nu ne cerţi... seara asta sfântă, piii Ţie-ţi cântă:

scut pruncul Iisus, is din rai de sus!

he Elena-Ralucalasa a V-a a Grumăzeşti

)

Page 13: Ad Astra 13

2005 decembrie ``

A D A S T R A

13

XIII

Naşterea Sfântă

Ce noapte minunată E noaptea de Crăciun,

Colindătorii umblă Prin case şi pe drum... Cântând Naşterea Ta, Din Maica Preacurată,

Cea care te privea În ieslea luminată...

Venit-au magi să se închine

Îngenunchind jos, lângă Tine, Purtând prinos, ca o făclie,

Daruri de smirnă şi tămâie...

Ce noapte minunată E noaptea de Crăciun,

Colindătorii umblă Prin case şi pe drum...

Şi-n casa noastră, Doamne, Trimite daruri sfinte, În inimi şi pe buze

Sădind flori, nu cuvinte...

Ciorobâtcă Ana-Maria cl. a VI- a B

Creaţie

Sunetul nopţii aleargă nebun, Pătrunde în ora târzie,

Pădurea e plină de ceţuri şi fum, El fuge- nu vede, nu ştie...

Oprindu-se brusc în luminiş,

Priveşte în urmă, ‘nainte, Şi al său vaier, de sub frunziş

Răpeşte silabe să facă ...cuvinte. Iosub Maria Monica - cl. a IX-a B

Iarnă... Afară, sub lumina lunii, strălucesc paşii...parcă mai tare, în gerul aspru...Câmpie albă, copaci dezgoliţi... În casă, focul din sobă îndeamnă la amintiri... Parfumul de vanilie şi mere coapte umple odaia sufletului...Ghetuţe lustruite sunt potrivite într-un şir cuminte, la uşă... Pe negândite un foşnet împresoară grădina albă, curtea şi casa, îmbrăcându-le într-un fum lăptos... Somnul face loc bunătăţii nopţii şi viselor cu daruri... Nimeni nu aude scârţâitul înăbuşit al uşii şi paşii uşori pe podele... Sfântul Nicolae lasă daruri, sub ferestre şi lângă sobă... Nu uită pe nimeni...Nu uită...

Creţu Nicoleta - cl. a V-a B

Val beat de cântare/ e gândul/ ce sub pleoapă vibrează...(ave)

Podoabe pentru suflet... Mantaua albă, sclipitoare şi rece a iernii văruieşte pufos întinderile...Aşteaptă copiii zburdalnici să se facă de...”sanie”...Cu dorul verdelui în ei, copacii îşi întind braţele degerate, în cautare de soare, de lumină...

*** Singurul cald, bradul îşi ţine cetina vie... Podoabă de suflet, verdele lui se-ntinde peste întreaga fire... Bună veste şi curată veste, Naşterea Domnului... Taina aceasta...de-ar ţine...minune peste noi şi peste visele noastre... o veşnicie de-ar ţine...

Ivanov Ana - cl. a VI-a B

Prag

Azi simt ninsori de ură-n jur Şi-mi ţes cu tot ce am mai bun Un zid înalt din foi de gheaţă,

Un zid pierdut sub nori şi ceaţă.

Nu vreau s-adun păcate reci, Nu vreau să calc dalbe poteci,

Nu vreau să-mi intri-n suflet iar Şi ruga-n cer să-mi fie în zadar.

Iosub Maria Monica - cl. a IX-a B

Timpul

Ploaia care stă să cadă, E din lacrimi dulci de fată, Ce priveşte-ntr-o oglindă,

Gândind timpul cum să-l prindă.

A crescut, îşi dă ea seama, Dar îmbătrâneşte mama. Cum să facă ea nu ştie

Timpul într-un pumn să-l ţie?

Să-l deschidă-ncetişor, Cât mai creşte-un anişor.

Pentru mama, pumnu-nchis N-are voie nici în vis...

Mama să nu-mbătrânească, Numai fata ei să crească...

Mihalache Elena-Raluca Clasa a V-a

Şcoala Grumăzeşti

Risipire

Mi-e visul embrion În cosmosul gândirii. El imi ucide somnul

Cum vara, trandafirii, Cu-al lor parfum de stele În mai, trădeaza clipa...

Mă simt pierdută-n noapte, Sub nori, şi-mi pierd aripa.

Mi-e visul embrion În cosmosul gândirii.

Isac Alina – cl. A IX-a B

Page 14: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

XIV

caspta

CdIcmAscvdAIMŢcî

,pdo2

oc,(

r2

ol

e

2a

,cca

G Remarcat de doamna Neamţ pentru calităţile spocolegii mult în urmă la aleeste transferat la Liceul cuspecialist.

El este transferat în cîndrumarea profesorului şpregătire, participă la crosuşi ocupă locul I. Acesta a foIII-lea), crosul ,,Ziua Euriunie 2003 (locul I), cros,,Marii Uniri'' 1 decembri

A D A S T R A

Adumitroaie An

drei - cl. a XII-a A

1

SPORTIVI CARE PROMIT eorge-Aurelian Chiriac

profesoară Maria Ţăranu de la Şcoala generală Nr. 3 Piatra rtive pe care le promitea încă din clasa a V-a (când îşi lăsa

rgările din orele de educaţie fizică) George-Aurelian Chiriac Program Sportiv, pentru a se pregăti sub îndrumarea unui

lasa a VIII-a din septembrie 2001 şi începe pregătirea sub i antrenorului emerit Ilie Popescu. După numai 3 luni de l ,,Marii Uniri'' organizat pe 1 decembrie 2001 la Piatra Neamţ st primul cros câştigat. Apoi au urmat: crosul 2002 (locul al opei'' 10 mai 2003 (locul al II-lea), ,,Cupa Voinţa'' din 2 ul ,,Ziua Olimpică'' 1 iunie 2003 (locul al II-lea), crosul e 2003 (locul I).

Despre acest ultim cros, în presa locală se scria ,,Peste 500 de concurenţi s-au aliniat la start, iar primul din şalonul elevilor de liceu a fost George-Aurelian Chiriac (clasa a X-a la LPS Piatra Neamţ).” Dar adevăratele crosuri naţionale abia atunci urmau să înceapă. Primul dintre ele a avut loc la Sf. Gheoghe (1-2 mai

003), unde au participat concurenţi de la cele mai cunoscute secţii de profil din ţară dar şi invitaţi din Ungaria. La cest concurs, George Chiriac a ocupat un merituos loc IV, în proba de 1500 m. Anul următor, în aceeaşi localitate, s-a desfăşurat în perioada 23-24 aprilie Concursul Naţional de alergare pe şosea

,Gall Lajos'', unde au fost prezenţi peste 500 de concurenţi. În ziarul ,,Realitatea'' din 27 aprilie 2004 se scria ,,La oncursul juniorilor II, echipa de la L.P.S. Piatra Neamţ, condusă de către prof. Ilie Popescu şi având în omponenţă pe George Chiriac, Andrei Adumitroaie, Marian Diaconu şi Alexandru Vaşnic, s-a clasat pe locul l III-lea şi a obţinut medalia de bronz.”

Urmează alte concursuri pe care George vrea să le âştige, dar urmează şi examenul de bacalaureat. În rticolul dedicat lui în ziarul ,,Ceahlăul'' din 11-12 iunie e scria: ,,El nu neglijează nici şcoala, numărându-se rintre cei mai buni la învăţătură. Spre deosebire de alţi ineri de vârsta lui, el s-a hotărât asupra viitorului: tletism şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.” Faptul că în cei patru ani de liceu George-Aurelian hiriac a urcat pe podiumul de premiere de 28 de ori, se atorează priceperii şi experienţei antrenorului emerit lie Popescu care a ştiut cum să scoată din sportivi ampioni naţionali şi internaţionali, pe parcursul mai ultor decenii dedicate atletismului de performanţă. ceastă măiestrie a antrenorului şi contactul cu marii

portivi ai României prezenţi la startul diferitelor oncursuri i-au educat lui George ambiţia de a se antrena, oinţa de a câştiga, puterea de a se sacrifica, atitudini fără e care nu poţi reuşi în atletism şi, în general, în viaţă. ceste calităţi i-au fost insuflate de marile glorii sportive:

olanda Balas, Gabriela Szabo, Maricica Puică, Doina elinte, Ilie Floroiu, Iulia Ionescu (Negură), Bogdan ăruş, Alina Militaru, genii sportive pe care George le-a unoscut la diferite concursuri şi pe care o naţiune ntreagă le admiră şi le respectă.

Pe 9 mai 2004, s-a organizat la Piatra Neamţ crosul ,,Ziua Europei'' unde George a ocupat locul al II-lea, iar pe 29 mai 2004 la crosul ,Ziua Olimpică'' a ocupat locul I. Tot la Piatra Neamţ, în ziua de 19 iunie 2004, pe un traseu pe care s-au lansat în atletismul de mare erformanţă alergători precum Iulia Ionescu şi Costel Constantin, s-a organizat crosul ,,Cupa Voinţei'' unde George Chiriac a obţinut două iplome - pentru locul I şi pentru cel mai bun rezultat. Locul I l-a obţinut şi la Campionatul Naţional de cros (etapa judeţeană) din 16 ctombrie 2004. Au urmat apoi patru crosuri în ţară: la Târgu Jiu (24 octombrie 2004), Focşani (30 octombrie 2004), Buzău (6 noiembrie 004) şi din nou Focşani (13 noiembrie 2004) toate încheiate pe prima treaptă a podiumului de premiere. Dar cea mai puternică întrecere (organizată în Romania) la care George a luat parte este Concursul Naţional de alergare pe şosea,

rganizat în fiecare an la Sf. Gheorghe. Anul acesta, pe 23 aprilie, sportivul nostru s-a clasat pe locul al II-lea (din peste 500 de concurenţi), lasând şi echipa de la LPS Piatra Neamţ tot pe locul al II-lea. Au urmat alte cinci concursuri, toate încheiate pe locul I: Piatra Neamţ Crosul ,Ziua Europei'' (8 mai 2005), Roman - Campionatul Naţional etapa judeţeană (21 mai 2005), Piatra Neamţ - Crosul ,,Ziua Olimpică'' 4 iunie 2005), Piatra Neamţ – „Crosul Municipiului” (26 iunie 2005), Slănic Prahova „Grand Prix Romania” (25 septembrie 2005). La crosul organizat cu ocazia aniversării a 48 ani de la înfiinţarea Şcolii Sportive, George Chiriac a ocupat din nou locul I. Pentru aceste

ezultate, Conducerea LPS Piatra Neamţ l-a răsplătit cu trei diplome de merit şi cu două cupe (cu ocazia premierii sportivilor, în anii 2004 şi 005). Rezultate notabile au fost obţinute şi la concursurile de sală organizate la Bacău la fiecare început de an şi, deşi în Piatra Neamţ nu există

sală pentru atletism, George a fost de fiecare dată foarte aproape de o calificare în finala pe ţară. Cele mai bune rezultate au fost : 2.08’11” a 800 metri, 4.22’23” la 1500 metri şi 9.29’47” la 3000 metri.

Page 15: Ad Astra 13

2005 decembrie

A D A S T R A

13

XV

De ce

Oamenii consumă timp, posibil o dată sa un consum regulat şi c des... Aceşti oameni fo ajunge să trăiască cu s facă faţă unei noi zile droguri. Ei formează c Primul contact al de experienţe au loc de Cei care folosesc familiarizaţi cu ele de astfel de substanţe.

Insp. Prof. Ma

gda Morenciu

Marea pacaleala sau… consuma oamenii droguri?!

droguri în diferite moduri. Unii consumă pentru puţinu de două ori. Unii trec de la stadiul de experimentare laontrolat, având grijă ce consumă, în ce cantităţi şi cât dermează categoria consumatorilor recreaţionali. Alţii vor

entimentul că numai administrându-şi drogul vor reuşi să. Aceşti consumatori nu vor rezista prea mult timp fărăategoria toxicomanilor, a dependenţilor. tinerilor cu drogurile este, de obicei, experimental. Astfel cele mai multe ori în cadrul grupurilor de prieteni. pentru prima dată droguri sunt de obicei iniţiaţi şi către o persoană care are experienţă, care a mai folosit

Motivele declarate de către tinerii care au experimentat vreodată un drog ilegal au fost: o sunt la îndemână şi dacă le-au încercat şi alţi prieteni şi nu au păţit nimic rău, de ce să nu le încerce

şi ei măcar o dată? o e un motiv de bravadă, de „ieşire în faţă”; o din plictiseală- dacă nu au altceva mai bun de făcut, de ce să nu încerce, mai ales că „poate fi

distractiv”? o din curiozitate- pare interesant, e precum „fructul oprit”; o datorită presiunii venite din partea grupului- pentru a se păstra „apartenenţa” la grup, individul de

supune- nu se poate expune riscului de a fi exclus; o pentru a protesta- tânărul ştie că nu ar trebui să consume droguri, dar i se pare matur să se revolte din

când în când, mai ales când poate să facă lucruri dezaprobate de părinţi şi de profesori;

Nici unul dintre aceste motive nu justifică existenţa ca o scuză a unor probleme sociale sau psihologice majore. Motivele pentru care o persoană ar putea deveni „dependentă” de droguri sunt numeroase.

Iată doar câteva dintre ele:

℘ drogurile au făcut să dispară o durere fizică, determinată de o boală sau de un accident; ℘ drogurile au făcut să înceteze o suferinţă psihică, cum ar fi cea provocată de dispariţia unei fiinţe iubite; ℘ drogurile sunt folosite de unii ca un scut protector împotriva „lumii rele” care îi înconjoară; ℘ viaţa pare să fie plictisitoare şi goală, situaţia la învăţătură este rea, individul este şomer sau sărac ori trăieşte

într-o locuinţă mizeră; ℘ drogul te face să uiţi de grijile de zi cu zi; ℘ lupta continuă de a face „rost de bani”, obţinerea stupefiantelor pe căi ilicite, „păcălirea” poliţiei şi simplul fapt

de a aparţine acelei lumi a consumatorilor şi distribuitorilor de droguri, poate să dea senzaţia unora că fac ceva cu viaţa lor pentru a ieşi din „banal”;

Consumul de droguri este un fel de retragere într-o lume pe care unii o percep nesigură, ostilă şi trăirea a ceva nou, excitant şi interesant.

Mesaje-cheie pentru a evita MAREA PĂCĂLEALĂ

1. Când nu ştii cum să rezişti presiunilor negative ale prietenilor şi spui NU, scapi de multe necazuri! 2. Deşi legea nu o permite, drogurile pot ajunge în şcoala şi în comunitatea ta; fii pregătit, pentru a şti cum să le

eviţi! 3. Chiar şi consumul ocazional de droguri pune viaţa mea şi a celorlalţi în pericol! 4. Dependenţa se instalează discret. Fii conştient de semnele ei! 5. Viitorul este mai important pentru mine, decât să trăiesc o plăcere de moment cu consecinţe dintre cele mai

grave! 6. Ştiu ce se spune despre droguri dar ştiu şi adevărul ştiinţific despre ele! 7. Înţeleg şi accept de bunăvoie să respect legile morale şi juridice! 8. Motivele şi scuzele care determină consumul de droguri nu sunt reale- sunt laşităţi ale oamenilor slabi de

caracter! 9. Întreabă-te dacă drogurile aduc beneficii- vezi ce se află dincolo de ele! 10. Sunt multe locuri în care „drogul este la putere”; nu căuta un astfel de loc şi o astfel de putere, totul este o

păcăleală! 11. Drogul nu este nici pe departe frate cu sexul! 12. Cea mai frumoasă viaţă este cea fără drog!

Page 16: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

XVI

În seria Luni - 7norealitate a Sportive deantrenor alPiatra Neamhandbal). Printre idoamnele (

Obiectivele acestor manifestări organizate în cadrul Liceului cu Program Sportiv au fost: sensibilizarea instituţiilor educative şi a organizaţiilor sportive faţă de necesitatea colaborării

pentru dezvoltarea educaţiei prin sport, ţinând cont de interesul foarte mare al elevilor pentru toate modalităţile de practică sportivă;

promovarea valorilor vehiculate prin sport pentru dezvoltarea cunostinţelor şi competenţelor care permit elevilor să-şi dezvolte capacităţile fizice şi predispoziţia pentru efort personal, precum şi aptitudinile lor sociale cum ar fi munca în echipă, solidaritatea, toleranţa şi spiritul de fair-play;

cunoaşterea realizărilor în domeniul sportului de performanţă obţinute de Şcoala Sportivă de Elevi în cei 48 de ani de existenţă, accentul punându-se pe realizările ultimilor 10 ani (de la înfiinţarea LPS Piatra Neamt);

crearea unui echilibru între activităţile intelectuale şi fizice, desfăşurate la nivelul unităţilor şcolare;

către existeSporPrimăSport Peducaprom Edomeşi a c

A D A S T R A

manifeiembriesportu Elevi,

LPS Pţ şi el

nvitaţi foste sp

1

încurajarea valorii educative, a mobilităţii şi schimburilor la nivel şcolar, prin organizarea de întâlniri sportive locale; sensibilizarea faţă de contribuţia voluntariatului în educaţia nonformală; examinarea aspectelor legate de educaţia tinerilor sportivi în sportul de performanţă;

stărilor s-au înscris: 2005: Orele 09.30 - Deschiderea festivă şi masa rotundă cu tema: „Şcoala Sportivă de Elevi-CSS-LPS Piatra Neamţ- o lui şcolar nemţean”. Au prezentat referate prof. Ovidiu Ţoc- antrenor emerit al LPS Piatra Neamţ, fost elev al Şcolii prof. Ilie Popescu- antrenor emerit al LPS Piatra Neamţ, fost elev al Şcolii Sportive de Elevi, prof. Elena Ciocîrlan- iatra Neamţ, fostă elevă a Şcolii Sportive de Elevi, prof. Ţoc Ovidiu jr. - antrenor la LPS Piatra Neamţ, fost elev al LPS evii Miron Alexandru - clasa a XII-a A şi Condurat Larisa- clasa a X-a B (componentă a lotului de juniori II - sectia

s-au numărat inspectorul şcolar prof. Magda Morenciu, preşedintele DJTS Mircea Fleşeriu, domnul Gheorghe Paisa şi ortive) Elena Dabija, Teodora Azoiţei şi Georgeta Tănase.

Marti – 8 noiembrie 2005: întreceri la handbal feminin - 08,30-10,00- Jun. II LPS-jun.III LPS; 11,30-13,00- HCF(senioare)-jun.I LPS; 15,00-17,00- Minihandbal (prof. Ciocîrlan Elena, prof. Ţoc Dorina, prof. Ţoc Ovidiu, prof. Bulache Loredana); Miercuri – 9 noiembrie 2005 - întreceri la handbal masculin - 08,00-09,30 – jun.II LPS-jun.IIB LPS, 09,30-11,00 –jun.II LPS-JUN.III LPS, 11,30-13,00- HCM(seniori)- jun.I LPS (prof.Bursuc Stelian, prof. Caba Răzvan); Joi – 10 noiembrie 2005 – întreceri la atletism – Ştrandul Piatra Neamţ –„Crosul aniversării”- 09,00 - cros (prof. Ilie Popescu, prof. Corneliu Popa); „Balul Bobocilor” –BLUE STAR - 17,00 (prof. Blaga Maria, diriginţi clasele a XII-a); masa rotundă cu tema „Prietenii sportului”- întâlnire cu reprezentanţii comunităţii locale (presă, sponsori, părinţi, cadre didactice- (prof. Maria Blaga, prof. Loredana Mitrea) Vineri – 11 noiembrie 2005 - volei – sala LPS Piatra Neamţ- 09,00-10,30 jun.I-jun. II fete, 10,30-13,00 jun.I - jun. II băieţi (prof. Carmen Asmarandei, prof. Aurel Cazacu, prof. Andrei Nica); lecţie demonstrativă- 16,00-18,00 - gimnastică ritmică - sala LPS Piatra Neamţ (prof.Georgeta Donici, prof. Mărioara Cazacu); Sâmbătă – 12 noiembrie 2005- baschet- sala de sport LPS Piatra Neamţ- 09,00-13,00 - Cupa Aniversării „Coşul de aur” (prof.Gheorghe Olteanu);fotbal - terenul şi sala LPS şi Ceahlăul -10,00-16,00 –Cupa Aniversării - invitati: CSS Tg.Neamt, LPS Roman, LPS Bacău, LPS Iaşi (prof.Cojocaru Neculai, prof. Pancu Constantin); Duminică – 13 noiembrie 2005 - baschet- sala de sport LPS Piatra Neamţ- 09,00-13,00 - Cupa Aniversării „Coşul de aur” (prof.Gheorghe Olteanu);fotbal - terenul şi sala LPS şi Ceahlăul -10,00-16,00 –Cupa Aniversării - invitati: CSS Tg.Neamt, LPS Roman, LPS Bacău, LPS Iaşi (prof.Cojocaru Neculai, prof. Pancu Constantin); Luni 14 noiembrie 2005 - 9,00-12,00- Cercul pedagogic al profesorilor şi antrenorilor din unităţile sportive şcolare de performanţă din judeţ – sediul LPS Piatra Neamţ - tema: ”Factori limitativi în activitatea sportivă de performanţă la copii şi juniori”- referate susţinute de prof. Loredana Bulache şi prof.Tudor Şoimaru (coordonatori prof. Magda Morenciu - insp.şcolar specialitate, prof.Ţoc Ovidiu - responsabil cerc pedagogic);12,00-14,00 - FESTIVITATE DE PREMIERE Profesorii Ovidiu Ţoc şi Ovidiu Ţoc jr. au realizat programul manifestărilor iar coordonatori au fost membrii echipei manageriale a LPS, profesorii Vasile Filimon, Viorel Roşioru, Neculai Cojocaru. Toate activităţile s-au bucurat de reuşită, atât prin calitatea organizării cât şi prin prezenţa numeroasă a elevilor şi cadrelor didactice ale LPS.

„saptamana SPORTULUI ŞI EDUCatiEI FIZICE” 07-14 noiembrie 2005

În „Săptămâna sportului şi educaţiei fizice”, cu ocazia declarării anului 2005 de ONU „An internaţional al sportului şi educaţiei fizice”, a împlinirii a 48 de ani de nţă a Şcolii Sportive de Elevi şi a 10 ani de la înfiinţarea Liceului cu Program

tiv, au fost organizate mai multe manifestări în cadrul liceului nostru, sub egida riei Municipiului Piatra Neamţ, a Inspectoratului Şcolar al Jud. Neamt, a Direcţiei de a Jud. Neamţ şi a Academiei Olimpice Române - filiala Neamţ. rogramul a fost motivat de faptul că anul 2005 –an internaţional al sportului şi ţiei fizice- a determinat o creştere a contribuţiei mişcării sportive în procesul educativ ovând ideea unei societăţi mai deschise şi mai tolerante. levii sportivi, părinţii, cadrele didactice, autorităţile publice şi oficialii din acest

niu trebuie să fie conştienţi de valoarea fenomenului sportiv în formarea caracterului onduitei sociale, în dezvoltarea condiţiei fizice şi întărirea sănătăţii.

Asandei Diana - clasa a XII-a B

Apetrei George - clasa a XII-a A

Page 17: Ad Astra 13

În tradiţia Lic

2005 decembrie

A D A 13

Ana Radu (Bobocilor de anul Andra Moisei (mgrele, pe urmă mle-am depăşit cu b Ana Radu (mAndra Moisei (mi Ana Radu (miMircea Cărbunardar m-au convins am avut timp să mcontră, m-am descpărut foarte bună..anul acesta mai reu Ana Radu (mrăspunzând la întreAndra Moisei (miînceput au dispărminte...Am fost înMircea Cărbunardegajat şi coerentîncercat să mă şi dAndra Moisei (mide miss şi mister n Ana Radu (mMister Boboc LPSAndra Moisei (mmulte colege că aminiţial că Alina IsaMircea Cărbunarjuriu...Eu am încergândit că Alexand Ana Radu (miAndra Moisei (miîn valoare de doufirmei... Mircea Cărbunarişi, împreună cu co Ana Radu (macordaţi balului deAndra Moisei (miMircea Cărbunarunei...trupe muzica

de la clasele a IX “bun venit”: Balu emoţii până la ner ale concurenţilor c elevilor din clasel Aceştia din urmă s MISS şi MISTER genereze “bună dis Dacă e să d organizat de liceul mai înseamnă că, multă muncă şi ma

Un eveniment- o atitudine…

eului cu Program Sportiv şi, de fapt, în tradiţia fiecărui liceu, elevilor-a li se pregăteşte cam pe la jumătatea semestrului I o petrecere del Bobocilor. E un eveniment care generează atitudini diferite, de laăbdare şi nelinişte. Emoţiile sunt, evident, ale “bobocilor”, în specialare candidează pentru titlurile de MISS şi MISTER, nerăbdarea este ae a X-a şi a XI-a, iar neliniştea este a elevilor din clasele a XII-a.unt… organizatorii. Balul trebuie sa fie unul reuşit, concursul pentru… atractiv, muzica adecvată şi, într-un cuvânt, totul trebuie săpoziţie”. ăm crezare participanţilor, elevi şi profesori, Balul Bobocilor 2005, nostru a fost un succes. Pentru organizatori, înseamnă o bilă albă, darpentru 2006, aşteptările sunt mai mari, astfel că va fi nevoie de maii multă concentrare.

S T R A

Nu voi povesti cum s-a desfăşurat balul- cei care au fost acolo ştiu- dar vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care m-au sprijinit în organizarea acestei acţiuni desfăşurate pe 10 noiembrie (în special d-nei prof. Loredana Mitrea) şi elevilor din clasele a XII-a A şi a XII-a B care mi-au transmis din entuziasmul şi puterea lor de a nu renunta în faţa greutăţilor. Îi felicit pe Andra Moisei şi pe Mircea Cărbunariu pentru obţinerea titlurilor de MISS şi MISTER LPS 2005 şi vreau să le spun tuturor celorlalţi concurenţi că au fost extraordinari, iar seara de 10 noiembrie 2005 a fost a lor, indiferent dacă au câştigat sau nu.

Consilier educativ Prof. Maria Blaga

XVII

miss LPS 2004): Ce părere ai despre probele de la Balul acesta şi despre organizare, în general? iss LPS 2005): La început am crezut că probele vor fi mai -am convins că nu a fost aşa...Am avut emoţii dar, spun eu, rio... iss LPS 2004): Cine ţi-a făcut costumaţia de la bal? ss LPS 2005): Eu mi-am ales-o de la Diva... ss LPS 2004): Mircea, ţie cum ţi s-a părut balul? iu (mister LPS 2005): La început, nici nu am vrut să particip... colegii...şi, în timpul balului, nu am avut emoţii...nici nu prea ă gândesc la aşa ceva...nu am avut dificultăţi la probe...ba din urcat foarte bine, zic eu...Organizarea, în linii generale, mi s-a .Am fost şi anul trecut la bal dar e normal să mi se pară cel de şit deoarece a fost...”balul meu”.... iss LPS 2004): Ce aţi simţit stând în faţa întregului liceu şi bările stabilite de juriu? ss LPS 2005): Pe parcursul concursului, reţinerile mele de la ut încet-încet... Proba de cultură generală mi-a rămas în

trebată câte stele ale steagul Uniunii Europene... iu (mister LPS 2005): Am încercat să fiu cât se poate de şi, chiar dacă am fost absorbit de ideea de „concurs”, am istrez. ss LPS 2005): E evident faptul că, după cucerirea „titlurilor” e-am distrat mai bine... iss LPS 2004): Credeţi că aţi meritat aceste titluri de Miss şi 2005? iss LPS 2005): Sincer? Da, zic că l-am meritat...Mi-au spus

şanse să câştig...şi asta mi-a dat încredere...Eu m-am gândit c are toate şansele să câştige... iu (mister LPS 2005): Nu pot să spun eu, nu am fost în cat să mă descurc la probe, juriul a decis că...merit...Eu m-am

ru Gălbează are mai multe şanse decât mine... ss LPS 2004): Ce premii vi s-au oferit? ss LPS 2005): Am primit cosmetice şi un bon de la SilverSport ă milioane de lei...cu care mi-am achiziţionat produse de-ale

u (mister LPS 2005): Am primit şi eu un bon de la SilverSport lega mea....”o cină romantică”... iss LPS 2004): Pe o scară valorică de la 1 la 10, câte puncte anul acesta? ss LPS 2005): Zece, fără discuţie... iu (mister LPS 2005): 9.99...Scad o sutime pentru lipsa le...care ar fi putut ...”încinge” atmosfera...

„Eros” adolescentin S-a spus deseori că adolescenţa este singurul „timp” în care se învaţă cu adevărat trăind, iubind, crezând...Chiar dacă vremea ceaiurilor dansante a cam trecut, romanticii şi nu numai ei îşi găsesc refugiu în starea de visare şi speranţă. La vârsta adolescenţei, dragostea constantă poate fi începutul, sensul şi finalitatea vieţii; totodată, e posibil ca viaţa sentimentală să fie minunată...dar să „lipsească cu desăvârşire”. Şi, cum excepţiile întăresc cele două reguli menţionate, adolescentinul nostru „microb”, provocator de boacăne şi probleme, pare să facă...popasul sentimental, încercând să ducă la...păstrarea iluziilor. Dar cum adolescenţa, şi ea în perioada de “tranziţie”, este o cale semănată şi cu gropi (printre altele), fiecare dintre noi îşi lasă câte ceva din inocenţa proprie, încet-încet...în urmă. Din perspectiva „folclorică” a termenului, adolescentul comun ilustrează perfect zicala „du-te-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă şi nu-mi da pace...” Urmând o traiectorie miraculoasă, patima adolescentină este pentru unii proba de foc ce solicită „virtuozităţi” necesare unei curse de rodeo. În urma acestei obositoare experienţe, majoritatea adolescenţilor rămân dezamăgiţi deşi... Dar să conchid: unii şi-au găsit fericirea, alţii încă o mai caută...într-o stare de levitaţie emoţională sau agitaţie senzorială, specifice unui vulcan, gata-gata să erupă... Cu siguranţă, există în fiecare dintre noi o umbră dintr-un „Eros adolescentin”, aşteptându-şi descoperirea totală. Miron Alexandru - clasa a XII-a A

“Caută să devii un om mai bun şi asigură-te că ştii cine eşti tu, înainte de a cunoaşte pe cineva şi aaştepta ca acea persoană să ştie cine eşti.” (Gabriel José García Márquez)

Page 18: Ad Astra 13

decembrie 2005

3

XVI

Lectia de pedagogie …aplicata Despre pedagogie se vorbeşte rareori la şcoală, deseori la cercuri pedagogice şi de foarte mai multe ori înaintea examenelor de definitivat sau de gradul al II-lea. Şi nu se vorbeşte oricum, ci de cele mai multe ori cu teamă, cu teama de a nu putea înţelege, reţine sau explica noţiuni la prima vedere atât de simple. Încercarea mea timidă are drept scop schimbarea opticii asupra unui domeniu în realitate extrem de facil, tocmai pentru că de fapt, zi de zi, ca oameni ai şcolii, nu facem altceva decât…pedagogie aplicată. Voi încerca din acest număr al revistei să aduc în discuţie câte o lucrare de specialitate, prezentând sumar conţinutul şi detaliind unele aspecte care mi-au reţinut atenţia. Încerc să dau culoare literară unei teorii care multora li se pare aridă.

Apoifizice pristatut a fdecretat c Apoicare nu scomplet c Dupăîncearcă comunicprofesoriPasiona٭când disoricând gSpecial٭domeniuşcolare şdispoziţieSimpati٭conţinutuIntrusu٭conţinutuaceasta. nimerit în Rămâconsidera☻Stilul evident comunica☻ Stilulîncrederecomunica☻ Stilulreprezende comurealizeaz Dragaceastă ,

Lucrarea Lilianei Ezechil, şefa catedrei de psihosociopedagogie şcolară din cadrul Universităţii din Piteşti– Comunicarea educaţională în context şcolar, apărută la Editura Didactică şi Pedagogică în anul 2002, pe lângă faptul că se ocupă doar de acest aspect al interacţiunii profesor-elev, oferă câteva puncte de vedere interesante şi utile pentru dascălul care consideră că apropierea afectivă de elev nu distruge respectul ci e un câştig reflectat direct în rezultatele învăţării. De exemplu, la pagina 65, autoarea enumeră în paralel acţiuni favorabile/nefavorabile contactului interpersonal, abordate din diferite perspective. O parte din acestea sunt cunoscute şi se impun în condiţiile învăţământului actual: este evident că, la nivel senzorial, este recomandat să existe un contact vizual şi auditiv direct, spre deosebire de efectele negative pe care le generează o ocolire a privirii sau a ascultării (de câte ori, elevi fiind, nu am avut impresia că un anumit profesor ne aude, dar nu ne ascultă?).

A D A S t R A

II

, deşi poaten plimbatulost câştigaa fiind prin

autoarea ame preocupăunoştinţe t alte câtevsă răspundare”, teorialor având dtul este pr

cută cu eleata să acor

istul este pl său, dar ei, dacă une, deoarece cul este acl şcolar cu l este omulri, cât şi dSe plânge m câmpul ednând în zote deja ,,claautoritar erolul interlrea unilate

democratica în posibre interact laissez-faitare), indifenicare aleaă întâmplătii mei citit,lecţie” are

1

Prof. Anca Baroi

că nu întotdeauna acordăm atenţia cuvenită, şi distanţele au rolul lor. E recomandabil să reducem distanţele printre bănci, prin renunţarea la poziţia ,,privilegiată şi dominatoare” pe care ne-o oferă catedra (deşi acest t prin ani de muncă şi renunţări), respectul nu se dobândeşte dacă vom sta doar în spatele acestui spaţiu excelenţă al dascălului. inteşte o afirmaţie a unui alt pedagog (Samuel Ball) care constata că, din păcate, ,,există mulţi profesori

de efectul pe care îl au asupra personalităţii elevilor. Ei se mândresc cu arta de a transforma şi transmite eoretice, nu de a transforma vieţi.” a aspecte abordate dintr-o perspectivă interesantă, originală şi uneori chiar ,,pigmentată” literar, după ce ă la probleme cu care noi ne confruntăm zi de zi, cum ar fi ,,de ce nu se implică elevii în procesul de fiind fericit îmbinată cu experimente efectuate în şcolile româneşti, autoarea ne oferă o tipologie a

rept criterii competenţa de a opera cu mesaje cu caracter informaţional şi interpersonal. Iată rezultatele: ofesorul implicat în tot ceea ce face. Este entuziast şi persuasiv în orice situaţie: când predă lecţia, dar şi vii despre ultimul film vizionat, de exemplu. Creează impresia că nu are probleme personale, de aceea e de sprijin, e un bun ascultător, e stimulativ şi prietenos. rofesorul precis, riguros, exigent în formularea sarcinilor şi în verificarea performanţelor. Este doct în ste în acelaşi timp distant, critic, gata de a sancţiona. Comunicarea sa se limitează doar la conţinuturile ori face aprecieri interpersonale, şi atunci e critic. Ştie să gestioneze la maximum timpul pe care îl are la nu pierde vremea cu ,,nimicuri”. el dascăl gata oricând să facă aprecieri interpersonale. Este interesat de problemele elevilor şi tratează o anumită detaşare, de aceea de multe ori se lansează în discuţii colaterale, amuzante pentru elevi. care nu şi-a găsit vocaţia. Se pierde în detalii, e ambiguu în exprimare, e detaşat şi distanţat atât de e elevi. Stângaci, creează disconfort în colectivul şcolar, fără a înţelege cine este răspunzător pentru ereu de lipsa de disciplină la clasele unde predă şi caută vinovaţii pentru această stare de lucruri. El a

ucaţional din întâmplare, prin forţa ...lucrurilor. na pedagogică a profilului educaţional al dascălului, vom încheia cu rememorarea celor trei stiluri didactice sice”:

ste bazat pe autocentrism (supradimensionează rolul şi puterea pe care le deţine profesorul, minimalizând ocutorului), pe egoism (manifestă neîncredere în interlocutor, atribuindu-i elevului un rol pasiv), pe rală (accentul cade pe transmiterea mesajului educaţional); este unul echilibrat (vede în elev un partener de discuţie, nu neapărat ca pe un egal), altruist (îşi manifestă

ilităţile elevului), bilateral (caută prilejuri de a dialoga cu elevii şi de a împărţi ci ei ideile, practică o ivă); re are ca protagonist un profesor opac (atât propriul rol, cât şi cel al elevului se ,,bucură” de o slabă rent (rolurile sale sunt incerte, se detaşează de rolurile pe care le atribuie întâmplător elevului), cu un stil toriu (maniera sa de comunicare este ambiguă, contradictorie, de aceea circuitul informaţional se

or, aşa cum se realizează şi feed-back-ul). ori, aştept de la voi sugestii pentru articolele următoare; spuneţi-mi ce v-ar interesa să aflaţi şi dacă vreo finalitate.

Page 19: Ad Astra 13

2005 decembrie

A D A S T R A

13

a cherché pour vous... sur l'internet, prof. Loredana Mitrea

Revista AD AST

înregBiblioteca NaţiCentrul Naţion

StandAd Astra /

ISSN 18

Docume-publicaţia re

111/1995 şi Leprivind promov

-toate dreptu

Chers lecteurs, vous êtes i

françaises et en même temps

♣Quel est le comble pour u♣Quel est le comble pour un mag♣Quel est le comble pour le peti♣Quel est le comble du comble?

en train de les espionn♣Qui est-ce qui pleure

♣Quel est le poisson qui ne fête j♣Quel est le féminin de „assis d♣Pourquoi dit-on que les carotte

vu♣Quel est le sandwich le plus éc

temp♣Que dit une fourmi lorsqu'elle

Aux termes du traité sur l’Union européenne (ou traité de Maastricht), l’Union est fondée sur les Communautés européennes, dont le siège est établi à Bruxelles : la Communauté européenne du charbon et de l’acier (CECA), créée en 1951, la Communauté économique européenne (CEE) et la Communauté européenne de l’énergie atomique (CEEA), toutes deux créées en 1957. Ces trois institutions ont fusionné en 1967. Depuis 1993, l’espace communautaire est devenu un marché unique, dans lequel les biens, les capitaux, les services et les personnes peuvent circuler librement, conformément à l’Acte unique signé en 1986. Le traité de Maastricht a instauré, par ailleurs, de nouvelles politiques et de nouvelles formes de coopération, ouvrant la voie à une future union politique.

***(cadre institution la coopération polit États membres)

L’Union européen 7 février 1992 — rati Communauté européen Grande-Bretagne, la G Portugal et l’Espagne. Finlande et l’Autriche Lettonie, la Lituanie, M Slovaquie.

RA este publicaţieistrată la onală a României- al de Numerotare ardizată Piatra Neamţ

41 – 673X

nt M-2005 spectă Legea nr. gea nr. 186/2003, area culturii scrise

rile rezervate-

Union européenne (UE)

nel organisant l’espace communautaire européen etique, économique et monétaire entre ses vingt-cinq

ne (UE) a été instituée par le traité signé à Maastricht lefié en 1992 et 1993 — par les douze pays membres de lane : la Belgique, le Danemark, la France, l’Allemagne, larèce, l’Irlande, l’Italie, le Luxembourg, les Pays-Bas, le

Ces pays ont été rejoints, le 1er janvier 1995, par la Suède, la et, le 1er mai 2004, par Chypre, l’Estonie, la Hongrie, la

alte, la Pologne, la République tchèque, la Slovénie et la

Il a prévu la réalisation d’une Union économique et monétaire (UEM) qui a abouti à la création d’une Banque centrale européenne et d’une monnaie unique : l’euro, entré en circulation le 1er janvier 2002. Le 17 juin 1997, au terme de la Conférence intergouvernementale (CIG) ouverte en 1996, un nouveau traité, révisant celui de Maastricht, a été adopté par les Quinze à Amsterdam. Le traité d’Amsterdam est entré en vigueur le 1er mai 1999, et le traité de Nice le 1er février 2003. Le traité établissant une Constitution pour l’Europe a été signé par les vingt-cinq chefs d’État et de gouvernement de l’Union européenne le 29 octobre 2004. Le Parlement européen est le seul organe de l’Union européenne dont les membres sont directement élus par les citoyens de ses États membres. Les sièges sont répartis en fonction de l’importance de la population de chaque État membre ; en 1994, l’Allemagne réunifiée a obtenu la représentation la plus importante avec 99 sièges, la France a disposé de 87 sièges, de même que l’Italie et le Royaume-Uni, et le reste des sièges a été attribué comme suit : 64 pour l’Espagne ; 31 pour les Pays-Bas ; pour la Belgique, la Grèce et le Portugal 25 chacun ; 22 pour la Suède ; 21 pour l’Autriche; pour le Danemark et la Finlande 16 chacun ; 15 pour l’Irlande et 6 pour le Luxembourg, soit 626 sièges. En 2004, le nombre de députés au Parlement européen a été porté à 732, se répartissant ainsi : 99 pour l’Allemagne ; pour la France, l’Italie et le Royaume-Uni 78 chacun ; pour l’Espagne et la Pologne 54 chacun ; 27 pour les Pays-Bas ; pour la Belgique, la Grèce, la Hongrie, le Portugal et la République tchèque 24 chacun ; 19 pour la Suède ; 18 pour l’Autriche ; pour le Danemark, la Finlande et la Slovaquie 14 chacun ; pour l’Irlande et la Lituanie 13 chacun ; 9 pour la Lettonie ; 7 pour la Slovénie ; pour Chypre, l’Estonie et le Luxembourg 6 chacun ; 5 pour Malte. Le Conseil européen de Copenhague du 13 décembre 2002 constitue une étape décisive sur la voie de l’élargissement de l’Union européenne à 25 États membres, au terme de longues discussions financières, liées notamment à la politique agricole commune. En ce jour qualifié d’« historique » par les chefs de gouvernement, il est annoncé que dix pays — la Pologne, la Hongrie, la République tchèque, la Lituanie, l’Estonie, la Slovaquie, la Slovénie, la Lettonie, Chypre et Malte — entreront au sein de l’Union européenne le 1er mai 2004. La Roumanie et la Bulgarie devraient rejoindre l’UE en 2007, tandis que les discussions avec la Turquie restent ouvertes. Le financement de l’élargissement est fixé à 40,8 milliards d’euros pour la période 2004-2006.

Prof. florica palamaru

AMUSONS-NOUS !!!

nvités à vous détendre avec quelques blagues et devinettes vous pouvez vérifier vos connaissances de langue. Cela

pourrait être drôle! ne couturière? - Réponse: De perdre le fil de la conversation. icien? - Réponse: De chercher sa baguette chez le boulanger. t chaperon rouge? - Réponse: C'est d'avoir une faim de loup. - Réponse: C'est un muet qui dit à un sourd qu'un aveugle est er en se cachant derrière les cheveux d'un chauve. quand on lui tourne la tête? - Réponse: Le robinet. amais son anniversaire? - Réponse: Le poisson pané (pas né). evant la télé”? - Réponse: „Debout dans la cuisine”, bien sûr. s sont bonnes pour la vue? - Réponse: Parce qu'on n'a jamais des lapins porter des lunettes. onomique? - Réponse: Le sandwich au cactus, car en même

s qu'on le mange, il cure les dents. rencontre une énorme fourmi? - Réponse: - Vous alors, vous

êtes fourmidouble!!!

XIX

Page 20: Ad Astra 13

COORDONATOR: PROF. ANA VÎRLAN

CORP REDACTIONAL :

PROFESORI: MARIA blaga, maria BOTEZ, Vasile filimon, ilie popescu ELEVI: CARBUNARIU MIRCEA, IOSUB MARIA-MONICA, isac alina, moisei

andra (CL. A IX-A B), marius mihaila (cl. A x-a a), galusca alexandru, gatej flavius, nicolau toma, popa ioan-tudor (cl. A x-a c), diaconu marian, gadioiu codrin (cl. A xi-a a),

pantiru ionut, podariu Ramona (cl. A xi-a B), adumitroaie andrei, miron alexandru, SAVA CODRIN (cl. A xIi-a a), asandei

Diana, cobuz cosmin, ilisei ovidiu (cl. A xiI-a b), EDITARE:”document m”

ADRESA REDACTIEI: str. Obor nr. 2, piatra neamt, tel. 233.605 Email: [email protected] sau [email protected]

Pret: 3,00 ron (30.000 lei)

ISSN 1841 – 673X

Steluţe gingaşe de-argint Cad valuri, valuri pe pământ...

Prin înserarea azurie, Cuprinsul tot i-o feerie.

Copiii sar, se veselesc,

Cu bulgări faţa şi-o roşesc Fac tumbe, râd, se iau la harţă Tot dealu-i alb şi plin de viaţă.

Un clinchet viu de clopoţel, O sanie, doi cai şi-un bătrânel

Îşi fac cu greu drum prin zăpadă, Venind din târg spre sat în mare grabă.

Încet, încet, seara se lasă,

Copiii toţi pleacă spre casă, În cojocele şi-opincuţe,

Ducând cu ei un şir de săniuţe.

De iarnă...

În noaptea albă, o umbră mai răzbate,

Un băieţaş cu mâinile-ngheţate... Având cu el un clopoţel şi-o dobă, Urcă la deal, gândindu-se la sobă.

George Aurelian Chiriac

cl. a XII-a A