ANUL XIX 4681 IN BUCURESC1 SI VINERI, 12 FEBRUARIE

:un an

.

tretDistricte :

. . . . 30

. . . . 15

. .8

:

an . . . In aur lei 40. . 20

tie . . 12

se fac 15 ale

NUMR 25

se

2412

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pag. 25

1.

IPentru reclame, Redactia

enefrancate se

nepnblicateIn Streinfitate a :

& C-nie,la

Wien2, Wien.

Ungaria, Moritz Wiest, in -Buda-PestServitenplatz.

EDITIA ele

20.

BUCURESCI, FEBRUARIE

Unul dillcestiune : Ac-

tuala a corpurilor legiuitóreea ?

analisa puse,: Mesagiul ne vorbeste de

multe importante, cer o

luare .

S situatiunea care seactualele

cautam la .nostru un rs-puns cestiunea

Inainte de decomparativ cu care pus

tiunea opositie.Este facealusiune la .trecuta.

bine, a fost nu se-siunea resultatul

s6le ? A rspuns 'ea nuduielilor date de trecut ?

aceste dou.dem :

-N'a fost resultate bunepentru sesiunea a Cor-purilor ;'n'a Corespuns me-

séle, despre vorbit me-regal.

este asa, de sine sepune Intrebarea : a e Vina, lu-

Corpurilor legiuitóre fostparalisate ? Cine a pus bete rótela carul ?

Pentru a réspunde la aceste Intre-este destul aduce a-

minte sirul lung de caresesiunea de

tre minoritate. Obiectul in-fost ces-

pérsonale, unor soco-Intro inspirate de

alte tnjositóre.Am asistat la acésteau consumat timp al

am parasiteinteresele

fost unorde enervat facut

perdeMliberalé ar

putut fie. acusat de nepasareinteresele daca. n'ar depus

pe biuroul corpurilor legiuit6rede proiecte de importante,

cari sunt de cerute de opinia

de ne a-minte despre legea pu-

aceea a magi-pentru a pe

guvern a'l declara nevinovat ste-rilitatea trecute. Bunerele sunt proiecte de lege,respund ele espri-mate de opinia -cestiune ; guvernul a emis parereasa corpurile legiuit6repuntul de plecare

privitáre la

Ce a minoritateaaceste importante,

o luare anlinte(?; ea le-a nesocotit,

obstructionismul nesocotitdrept conduita

Acestea stabilite, trecem la cc-stiunea privitke esiuneaa legiuit6re.

Pentru a respunde la ce-

stiune culegem simptome,

pe temeiul am drepta pune diagnosa

Chiar prima zi, des-

chis corpurile legiuitóre fost

la un scandal baroc, orga-nisat de minoritate. Era vorba

DIRECTOR POLITIC

cest s'a compus dupes'a ridicat

mod de procedare, eaa ca arate actele

de a se puteaprovisorl, cand

vezu majoritatea nu tine dela asemenea dinminoritate au fost de a faceparte biuroul a urmat

se strige, biuroul alese ilegal prin urmare se opunela preliminare alelegiuitor.

dar simptomele per-a minori-

tate parlamentara a ,mostenit modulde din sesiu-

trecuta. minoritate a sideja la obstructio-

nismul eel seandalos, ea s'apentru impedicarea corn-

a activitatiea e a nu ma-

represintatiunei deindeplini menirea la care a fost

de imensa majoritate aalegitorilor.

Este deci vödit actuala se-siune a Corpurilor legiuit6re nu va fi

daca majoritatea vanea de de do-

cu minoritatea care abu-de mandatul care este

a mi-noritate nu pentru a faceseandaluri, nu a batepacele pupitrelor, ci pentru a lucra

a se pronunta,séle, to mai multe impor-

o luareaminte.

dar cestiunea de a se dacaoctuala sesiune a Corpurilor

va fi mai depindedirect de Majoritatea parlamentara,care mM presus de e

responsabila fata mi-noritatea va parali-seze activitatea legiferat6re,tatea e acreate trecônd peste

datoria sade representatiune

.112100...61P

particular al

Constantinopol, 20Dupe nisce informatiuni sigure, de

va face un de-mers decisiv, pe langa

; acest fi

mod pe langa cele-alteRiza-Bey sosit la 16 Februarie la

Beyrut, dar suferind o'1 de a inerge.la Darnasc

de cate-vaCircula scirea ca Aarifi-Pasa ar deveni

mare-vizir.Viena, 20 Februarie

Cabinetele din Viena Roma sunttinute curent, cele ame-

de intrevorbirile ce la Ber-lin principele Bismarck cornitele

Nu sunt propunerIdin partea Rusiel, tóte facut

cOnversatiuni. nouile in-n'ar

vorbi de armaterusesci Bulgaria dupa caderea princi-

Ferdinand, de cat o eventuali-tale care ar veni in discutiune

ar demonstranecesitatea rnarginindu-se a

cere caderea Ferdinand, se

crede la Viena s'ar intemeia pe a-act ar consi-

derabil Bulgaria, fortaa opositiei ar fi de cat re-sistenta puterei actuale n'ar putea duramult.

spera ca din evenimente-intervenirea s'ar de la

ea ce cas,nu pare a fi pusa de comitele

ca o sine qua non anegocierilor. nu

Administratiunea, Strada 20

mod expressiuni de exercitat ao invita sa considera a-césta o de In-

fara a resultate.La afacerilor straine din

Viena, pe nemultamirea de adea pe cabinetul din Petersburg anga-giandu-se din Berlin, sepôte constata o resolutiune dea ceda imediat asupraoficiale ce s'ar putea de catresia, chiar daca acésta s'ar margini acere principelül Ferdi-nand. Judecând dupa acesteintelegerea ar departe asuprapunct din urma. S'ar suleva numeróse

imininte de a se ajunge la pro-clamarea Se va insista,

la Viena la Roma, pentrucestiunea principelui, va trebui sasuccedeze principelui Ferdinand, sa fieregulata In mod prealabil. Cu unse prevede negocierile vor fiborióse.

DESBINA R EAne tntelegem :

Era vorba tabradesbinata ;

siguranta cea absoluta ma-ioritatea se va desface

nu din membritrece la opositie.

chiar unele diare, Epoca deasigurare formala

din candidatii nostri vor deserta dra-pelul liberal

schimbat adi nuse mai de (colectivitate,, cide ar fi ;

ni se spune minoritatea e ame-de se arunca, prin

anticipare, anatema asupra deserto-

Ce vra asta ?Am aratat, acum cate-,va care

e unui importantdin minoritate ce seimpune opositiei E vorbade d. Panu, care spune s'a

de (declarnatiuni desarte,de 4lupte opositia tre-buie vie de 'reformeeconomice sociale,.

treí Epocapublic numr arti-cole pesimiste, cari nu se vor-besce de cat intrigi, de conruperi,de

Pe de parte, se scievrea s scie

de program, idel, de reforme.Nu cum-va cele doug ale

erau adresateNoi suntem inclinatl a oDar, chiar n'ar fi

un asemenea orn, rmane faptul

nu s'ar cum armai esprima de intrigi ce.nevoie ar fi anatimiseze

desertori ?mai e ceva :

Drept ajunul alegerilor, Epocaprintre candidatii oposi-

tiunei sunt n'au altvedere de cat parvie

suntla un loe denun-

acósta temerile ceopositiei, ce conclusie

alta putem trage, deopositiel. e de pe acum ?

desbinarea a intrat deacum, cand adev'erata n'atnceput, ce va ?

ce s'a ales din laudeledin t6te

=Siner

LIMBAGIU DE MAHALA

Citind opositiunei amobicinuit la stilul surugiesc inaugu-rat acéstä prosa, care, lipsind de

a credut nemerit s le In-injurii, ocari triviale

; cand s'a desehis sesiu-Corpurilor legiuit6re, suntem su-la - aceea

a asculta tribuna parlamen-un limbagiti de sacagii, adop-

tat de de frunte oposi-

Ca bine educati ne ene e decare permite nepedepsitaudul nostru fel de fel de

obscenev'ati educat, d-le

diateanu ? In societate d-leCaton Lacca e tuti Voit-ati

transformati parlamentul In-de mahala, precum seribii

de la Epoca au trans-format prearat lupanar ?

tnvtat öre de la ora-nostri fost

pre-pentru a

frumósA a vorbi .?tuv!at ocara

calomnia nu se face bun, nuse untindeti misiunea de a In-drepta ceva tri ?

Am avut o presa morala,lumina stimata de su-

Acésta a fostde neuitatul Rosetti,

care a combiitut de 27

dusmanii

din Calomniat-a,scriitor politic

de frunte al peror le a

?

su-ferintele mizeria nu

calomnia ocara caarme de ca de

Acestia fost dascalii

am fi urmat aceeasicale, presa

momentul de ar fi pastratdemnitatea Asemenea

tribunade elocinta Petre

teanu, Leca e tutti

Considerandu-ne derecti rnartirilor pentru

avnd a respunde fatatinere,

ne-am educatia sub di-rectiunea unor ámeni Rosetti,Negri, fratii Golesti, datori suntema indignare armele mur-dare se. servesc caritintese a presa

a tnjosi tribuna parlamen-tului a transforma

de

anu dar inarnicilorla ocari, la insulte

insulte, la cu calomnii.d3 menire pe

care o avem, s nu admiterncuinamicii noatri de lupta

S fim siguri Invinge, cacidreptatea sunt eu iar

adeverul dreptateaa Invinge de eat de

Informatiuni ExterióreDin Serbia.-Preparative

Se Belgrad de 8 (20)bruarie

.

Intrunirea partidului radical a fostnumerósa; peste 1000 alegetori

asistaft la cestint conforme eu programul pe careexpus guvernul la Oratorulprincipal, Tauchanovitch, a constatat

bucurie raporturiAustro-Ungaria (viue aplause).

Bankovitch Milenkoviteh 'sf-a puscandidatura pentru Belgrad, fara a fitocmal prea sigurl de succes,

opreste presiune.va publica

un articol inspirat de rusescprofetisand Bulgarilor ca curônd

el se vor reintórce InRusiel, muma tutulor Slavilor, careia

Austria esteSe discuta cercurile

pisub Domnia lui Milan

Englitera face o propuneretanta

Correspondanee de l'Estc primeste dela corespendentul el din Constantinopoleurmatórea telegrama data de 15 Fe-bruarie pe care o o expresareserva :

La Constantinopole sgomotulca Englitera arrea privitóre la ocupa-rea Dardanelelor. Flota engleza care segasesce Genuel ar des-tinata pentru acésta

Fierbere In RusiaSe anunta din Varsovia dupa

private sosite de din provinciilebaltice, acolo domneste o mare ferberecontra guvernulul care, sprijinindu-seun edict senatorial; a ordonatse dea Inaintea59 preoll inculpatl de a ficautat sa deturneze populatia

de la religia

Din BulgariaDin scrie data de 15 februarie

Correspondance de Est :Scrisorile particulare ce se primesc aci

din diferitele puncte ale Rumelielpe deplin ce

spus, anume primireaFerdinand In cursul ealtoriel sale laSlivno Burgas n'a fost de entu-siastica precum o depesileale. Guvernul nu e asigurat despre sen-timentele populatiunilor pefrontiera Turciel inspira neincredereatitudinea ostila a populatiunilorVratu, Plevna A trimis ofi-ceri pentru a Varna, dar se

de a spune contra culindreptata

Acum timp a ola Dranova strigatele de : Coburg,

Rusia ! Mai multe persóne fostarestate.

La studentii gimnasiuluIrevoltat contra profesorilorséma contra acelora carica zelosi at guvernulul.Populatia a luat parte studentilor aorganisat un meeting pe piata publicaspre a cere guvernului destituirea profe-

In districtul Jamboli unul din eel maipartisani al guvernului, Vido

Mueff, membru nationale, ade revoltati de abu-

ce se sub influenta

Printul -birea qiarist acest

despot unmuntenegrean.

politice

Corespondentul din Belgrad al vienezCorrespondance de Est trirnite

convorbiri ce a un deScrisérea data din Agram,

15 Februatie, dim traducereae pentru cititorii noltri de

Am vorbit eri unul din principaliide stat Muntenegru care, mer-

gönd la Paris, s'a oprit aciAgram. intrebat ce

www.dacoromanica.ro

Serbia, mai ales Rusiaacest moment de putin interes pen-tru Muntenegru, cum o indi-ferenta care primit Inaceste emise In vedere dea se Intemeia o Societate muntenegrénade Navigatiune.

respuns el,din diferite motive. Nu e un

cret pentru nimenl, cercurile deputin informate, Ca nu de Societatea deNavigaPune a fost vorba In dea subscri, ci totul de alt-ceva. Seatie ca fondatorit acestel suntPetru Caragheorghevici printul Nico-lae al Muntenegrului. elluat patru sute de Dar ceinconjóra acum pe print, pierdut cutotul simpatiile Slavilor de Sud, alesde cand printul Nicolae maritat fata

Caragheorghevica Resulta de caMuntenegrul perdutasemenea simpatiile

alt motiv al de carevorbip este faptul bine cunoscut ca

tóte raporturile publicate inasupra progreselor politice materialeale Muntenegrulul sunt din nenorocire

frase fara Constitutia din1868, care puterile printuluaindependenta magistraturel, responsabi-litatea budgetul, lista civila,

acestea nu exista de pe hartie.este adevérat, el

lista sa civila scadênd-o la 6000 de; dar ori-ce Muntenegrén ajuns

la virsta de El singurpentru cheltuelile curtei séle doué

treimi din veniturile Statulula ultimatreime se cheltueste absolut dupa capri-

dupa fantasiileNikita fond este un auto-

crat, duaman jurat al tutulor adunariloralese de popor. e suveran tot atat deabsolut Muntenegru, liber, caSultanul In imperiul otoman.tul e dominat, la de eel ce'1 In capul carora figurézanerele Caragheorghevica Asemeneatrebue numeram acest partid pe

Vukoviteh, Plemenac,Stancu Rodonici, Gravro Vukovitch, ma-rele maestru In intrigi Pavlovica peBozo Petrovitch. Tot Muntenegrui caacestor trebue sa le imputammetea ce a silit sa

dinCum ? veti intreba. Fórte simplu.

Printul a modul eel mal ar-bitraria teritoriile dobandite dePe cand rudele séle favorilit pri-

1000 de hectare de pamént ba chiarmult, familiile

negreni capatara abia 2 3 hectare.Nenorocirea Muntenegrulut sunt favori-tismul impinse la exces.

In ceea ce privesce politicaasth-zi principatul

orbesce de Muntenegrul aprovincie De aci

nicele contraOrganele puternicilor sunt

din Zara , Hrvatska (organulStarcevici), In sfäraitWarszawski Dnewknik.

,Fie-care Inca aminte de a-titudinea neleala a acestor ziare fatade Serbia In timpul din Zaicar

in timpul ultimului resbel sérbo-bulgar.Nu trebue dar sa ne ca nimeninu vrea sa se intereseze de Societatea de

aburi. Nuntenegrul a pier-dut simpatiele tutulor poparelor chiarstima rus."

OURIERUL ORIENTULUI

TELEGRAFUL - 12 FEBRUARTE 1888

- coresp. partlenlare.

Citim in Wiestnik urmatorularticol privitor la situatiunea In Rusia :

nu va tagadui ca Rusia aretrebuinta prima linie de vindecarea

sale din ca, in acéstaprivint, situatiunea In care netualminte, este asemenea aceea pecare o aveam urma resbelulut dinCrimeea. De alta parte aceste douéepoci nu corespund cum una eu alta.

Rusia fusese Invinsa d'otiune a puterilor europene, pe cand1878, multamita diplomatice acipelui Gorceakoff, am avut a face

Turcia'; Rusiadobéndi resultate, care, de parurasimtiméntulut nostru patriotic, totuaigrijara pe Statul vecin despre Sud-Vest. Atunci, dupa resbelul din Crimeea,Germania era slaba ; acumavem aci o unita, puternica,care nu se preocupa de alt-ceva, de cat

radica starea sa economica, depaguba vecintlor si. Atunci

europeana se sfarama,inamicul comun fusese trantit laactualminte se forméza o coalitiune,care - acésta nu mal e un mister -este indreptata contra

Diarele ca alianta repre-sinta pas spre o noua grupare aputerilor ; eel d'al douilea pas cuse va putea face fara nouéni se pare ca, la acest al doilea pas, nuva vorba despre aliante, a-

vor cuventalDin acest de vedere ni se pareo asteptare pasiva ar o politica d'o va-

Rusia declarat chi-pul eel solemn, pacea ;dar acésta tot nu este de ajuns : Rusiatrebue dea este detare spre a

acest scop ea trebuie sa seléga puterile doresc since-

pacea. Sunt multe de asemeneaIn Europa. De luata In

parte, pare slaba fata puternica In-treita alianta, luaterepresinta o forta destul de respectabila.

SOANDALUL DIN PARIS

Afacerea decoratiilor.-Wil son C-nia(Urmarea de la 17)

martorilorCel chemat e Carol

blicist. Acesta In perchiziti-facuta la el a declarat : daca voiti

sa asupra decora-pe Dubreiul.

Pentru ce facut acésta declara-? preaedintele.- Pentru ca Dubreiul spus e

cunósce pe Wilson, ca el se ducea laWilson a decorat pe multe

Chiar mie propus sa médecoreze (flaritate).

Pentru ce ?Pentru ca invenlasem o masina de

calculat (risete). cerut 15,000ca sé mé decoreze, urma a lasat

la 3,000.- Cine ? Dubrciul ?- Nu Dubreiul, Ribaudeau caruia mé

presentasa. N'am fost cand pro-curorul a facut perchizitie la mine,luat maaina de calculat ;

Depositia Crespin- Cum al facut cunoscinta Du-

?

PIARULUI (TELEGRAFUL,

(19)

UN AMOR MISTERIOSDB

C.

Noroeul IonCu aceste, ducele de far

mecul fete, de mila ca

o va iubi tóta viata.Cand erau Impreuna, ducele nu

atia ce cuvinte adreseze pentru a oconvinge de iubirea Cand a

se in camera dupa ata-tea de neodihna, se perdu

totul pentru acésta lume.De multe Ivona se dusese la duce .

Cand nu putea veni la el, duceledea alte : la crucea

albastra In padure.Doue dupa ce Rebec

morala Ivonel, acésta din castelce dejuna.

Fara dea merge,Ivona apuca pe o ce

padurel.aprópe ore, cand Ivona mer-

gand p'acea carare ajunse pe creastaacoperita de muschiü

cate-va buruiene.Timpul nu era frumos

ca era In luna August nu toc-récóre. Ivona era cam sub-

tire : pe cap avea o palarie paieAjungönd pe creasta de

unde se vedea o parte buna din cam-de primprejur, Ivona se mira mult

acele locurice o facuse ea o punea pe

gan

Ea ca ducele de Vaudry n'areo iubésca mult ; ducele o nu-mal ca sa petréca, ca tréca decat va sta la tara.

Stand ast-fel uitandu-se imprejur.d'odata tresari.

Ce se ?

Nu departe de ea se auzi un sgomotde Cine-va umbla acolo.

D'odata ea crezu e ducele de Vau-dry, ca la el se .

Nu ea un altulumbla p'acele locurl.

- Am la Grenelle o usina unde seaccesoril. Dubreiul un

inventator cauta un fabrica.Am pus usina la dispositia Du-breuil m'a facut cheltuiese ode banl el. Intr'o propus

decoreze. ca e legaturacu puse sus. n'am cre-

; m'a presentat lui Ribau-deau, care duse la Wilson, Acesta

spus ca merit sa decorat. EsindWilson ml-a :

la jurnalul I-am respuns da,a despre ce e vorba.

Eaind In am pedeau ce Insemnéza acele cuvinte. data ca sa te abonezi laExpositiei, respunse Ribaudeau.

Dupa am primit o

de la Dubreiul In caretrebue 150 la 200 deM'am dus 1-am spus nu

voia purta o decoratieparata.

- Nu e vorba a cumpara decora-a el acésta

suma numal ca favorit. unmilion nu decoratia daca unsprijin.

In Herbert Dubreiul mé sfa-tuira s ajut jurnalele Wilson. Pentruacésta cerura 25.000 Am con-

sé iscalesc o trata pentru 20.000nu fusesern decorat la

nuarie, am refusat sé restul.Am ca am fost m'am

dus la d. Wilson, care 'ml a spus seva interesa de mine 'ml va drep-tate.

nu primesc decoratia, prinluna Septembre am cerut lui Ribaudeausé dea 5.000 lei ce dadusemca Prin luna Ribaudeaua spus ca n'am fost decorat pentru nuam dat de un acont de 5.000

In Octombre am amenintat pe d. Ri-baudeu '1 pe parchetulul.El a spus n'are a :s vedem daca d. Wilson va voi 'mldea inapol banil. Daca ar la mine

daA douadi Herbert Ribaudeau

dura eel 5.000 schimbul unorcare era vorba de decorarea mea.

Aparatorul Wilson se sé de-monstreze ca 5.000 lei fostde Crispin ExposiOel pentruca el s'a publicat portretul o

biografica.Wilson explica cum a primit de

la Eliseu pe Crispin '1 a fagaduit'1 va recomanda ministerulut de co-

pentru a decorat merita.Apol intorcéndu-se catre Crispin :- Din convorbirile reese ca

ram interesat ca decorat ?Réspunde categoric.

- Nu interesat de dupacele spus d-tale...

- Nu e vorba de amploiatiiDepositia Fourtoul

D-na Fourtoul este sora femeei lui Le-grand.

Preaedintele Mama d-tale a statd-ta ?- Da.- In acest d-na Michaux, care

deveni in urma d-na Legrand n'a primitde la d-na care era

vorba de decorarea Legrand ?-- Nu nimic despre acésta.- Cu tóte acestea comisaru-

din Anvers declarat caacele era cestiunea de deco-

rarea d-lui Legrand, platita 100.000facut declaratie ?- !- procesul-verbal comisarul

ca facut declaratia de sus.

Dupa cate-va minute un cap

Era Corentin care dupa cum am spusumbla ratacind in padure .

Cum Ivonaa tremura. nu se astepta ca sa se

acel retras, misterios,iubitul ei d'alta data.

Corentin se apropia de eadu-se pe o piatra zise :

- Ce stai ganditóre In aceste locurl..pe cine-va.

Ivona réspunseCorentin gandindu-se ca Ivona astépta

pe duce, nu ce sa faca de- Raspunde, ce aci ? el.

Ce ganditóre, de ce nuca alta-data, fa-

gaduial ca a mea anu Inca fericirile

De ce nu sa temine. De ce ?...

Timpul viata e

Trebue sa gustam fericirea suntem!...

Corentin se imprejur.Ivona nu respunse niel un A-

tunci Corentin urma.- spun pentru ce nusa te mine ? Ai

memoria talerunt al

Preaedintele citire procesului-verbal.- N'am declarat acésta !In urma preaedintele citeste scrisorile

despre d-na dice nu are

- facutarulul, ea, am dupa cele ceam aflat din jurnale.- esistenta acelor ? saü

nu aduci aminte de ele?- Nu aduc aminte de !

- Dupa al declarat co-misarulul de polilie d. Legrand a pia-tit decoratia banil d-sale.

- Nu ; am spus ca am védut acésta.in jurnale.

se ridica.

(Sedinta de la 18

Depositia: Al fost decorat ?

- Da, la 31 Decembre 85.- declarat Dulac d-na Ra-tazzi nu fagaduit te va decora ?

- Da.- séra acelel zile al fast la d-nulWilson ?

- Da.-A doua zi al vézut d-na

la Dulac ai fata lui caurma interventiel ei fost decorat

de Wilson ?- Nu.- jurat cu aceste ca fost

influentat de Dulac depositiunile cela instructie.

- Da. D-nul Dulac m'a sa ajutpe d-na Ratazzi.

D-na Ratazzi : D-nul Dulac nu te-a silitde

: La Dulac d-na Ratazzite-a rugat sa adevarul.zis : ,Recunosc

Ratazzi pe langa Wilson am fostdecorat." ce te-al dus la Wilson ?- temeam sa nu acusat In

afacere.- scris Ratazzi ca alcomunicare grava in privinta

- Am Ratazziinformatiuni, pentru ea avea

cu Se an-cheta asupra titlurilor pentru de-corare. Generalul Boulanger mé recoman-dase ca sa decorat.

- Generalul Boulangerdat pentru te cunoatea din Tunisiaunde furnisor. d-na Ratazzise interesa de decorarea d-tale ?

Legrand Indoiala.- Pentru ce scrisóre

Ratazzi vorbesci de 6000 cei-al la Expositiel ded. W.-. ; de ce nu serial numeleal Wilson ?

- Ah ! ar prea lung esplicaceasta ! (Risete).- ca d-na Ratazsi te-a presentat

Wilson ?- Da.D-na Ratazzi : Protestez !Wilson : o data Legrand n'a

veint impreuna d-na Ratazzi la mine.D-na Ratazzi nu facea mine.Nu mi-a presentat o data

sa le recomand pentru a decorate.Ea a venit cu d. Legrandla pórta Eliseului, ea n'a cu el

Am servicil Legrandfara cer resplata. El a fostdecorat pentru lucrurile expuse la expo-sitia din Anvers. InMonitor acest titlu.

Presedintele la interogatorulLegrand o multime dece le adresase Ratazzi.

- In una din aceste :

?Erain in acel moment,

alusiune la alt-ceva.urma ce a facut visita

luidus la el, Legrand,

o Expo-

Presedintele : La dincontradicere pentru a nu

din in- contraçliceam decare inter-

preta cuvintele mele.Depositiunile

INFORMATIUNIColonelit de-

Maican, care a fostestras din arestul militar.

Se vorbeste ca d. general Pilat vanumit comandant al 3-lea de ar-

actualmente garnisona la

a avut la Unirea, In-temeiat de d. George

Intreluate la ptrunire s'a luat

aceea de a uza In viitor modtemeinic de capacele pupitrelor,

eel intiunile

Frumos de tot.

de de pot dis-pune uncle state de

Rusia 21,570,000 cal.9,500,0004,000,006

Austro-Ungaria . W0,000Germania 2,350,000

2,880,0003o,000 de

2,79o,000

Canada 2 024 0001,600,000

Spania 68o,000

2,3oo,000Norvegia. 695,000

BelgiaDanemarcaAustralia 301,000

Holanda 125,000

P

Citim Economiste roumain:Banca Nationala nefiind dispusa a

convePunea guvernul pentruacestuia strainatate, d. ministru de

a pe ban-din piata pentru

daca In ce se potaceste plata

a titlurilor amortisatetibile stranatate.

Nu cunóscem Inca resultatulavute; ca bancheria nu vorputea platile eu

le efectua acum Banca Natio-sarcinele pentru

publice se vor. mari

Asilul bucataria soci-de bine-facere din Bo-a adapostit, cursul

1457 1174a hranit un total de 1596

de 25 pe Inde 1 6 Ianuarie, arnbele

functionat gratuit.

- Corentin- De, ce nu voiam

sa eu tine. Daca din In-te-am nu e vina mea...

Ah ! miserabilul ! Nu mai e de exactce da... Daca de pe a-

cuma nu se de dar pe

Ivona, nebuna de gróza, se voi

sa- sa ! ea.Corentin a dispret.- Ah ! acum de mine ! stri-

ga el... e... sunt unselbatic... eral a mea te apa-ram daca cine-va ar voit sa te in-

Acuma te vedem cine arete ajute... striga savina ajutor... Striga ca sa vina malrepede... Ah ! daca ar veni atunci aldea cc s'ar amandol... Locul ce ales e bun pentru

pentru bataie.Corentin era turbat de

acel moment s'ar ducele deVaudry nu ce se Intampla.

Ivona facu un pas sa fuga. seclatina pe cadu jos.

Corentin o apuca o dedoué

drept

la mine !... Nu mise-

Ivona se uite la el,un

Corentin era de schimbat lain nu'l mai

e m'am schimbat la ?

relua el. Asta e din cauza ta, Ivona: Nucredeam mé parasi. Demulte daca nu cum-va amnebunit de tu m'ai tradat ! mi-al ; tu ml-al facut

niel sa suferesufer Trebue sa te despretu-

ese. E cam sa fac acésta, dar nusunt vinovat...

de depe fruntea Cu o repede, Co-rentin terse fruntea.

- Da, relua te despretuiviata mea, cred in stare

fégaduiala.Corentin ! Ivona ; mila

de mine !

- Sa fie de malnu acuma. daca chiar

- ! pentru numele D-de,!- mai pronunti acest

nume, esti, striga Co-rentin. (Va

www.dacoromanica.ro

Dunärea, SiretulIn puncte.

La arestul de Apel dinstrada descoperit

facute de arestanp, scop

se evada. Planul trebuia ese-cute In nóptea de spre

Procesul pentru averel de-cedatului Momulo va tri-bunalului din la 10 Martie.

Citim din : Peste 700din acest oras,

sunt pana acurna la Societateapentru ernigrare, spre a transportati InAmerica prima-vara acésta.

Re-gele are intentiune de a gratia pe d. G.Panu.

tot-d'a-una este un lau-dabil.

Este cum ca d. generalAnghelescu ar fost citat co-misiunel de privitóre la afacerea

Maican.

L'Indépendance publicade false pri-

vitóre la afacerea Maican. In nu-de acest a dat chiar corn-

punerea consiliulut de resbel. Acésta in-e cu eronata.

Zisu Siderie, macedonén, carea contribuit mult ca destepte intere-sul nostru pentru a In-cetat din viata.

De mal mult timp abateremorala. Mórtea a fost pentru el intrarea

liman.Fie'l

(XLa 15 Noembre 1888, se va tine

curs pentru ocuparea de zoolo-gie botanica medicala de la facultateade medicina din

Consiliul comunal al capitalei Indinta de a discutat tóte contesta-

privitóre la rectificarea listelor e-lectorale provisorie.

Lucrarea pentru liste enous se va tine

Resultatul balotajulut pentru alegereasenator al colegiulut al II-lea de

Muscel : alegetori 147 luatparte la vot ; d. D. Sturza a fostles cu 74 D-1 N. atrunit 47 voturl.

Buletin statistic de miscareacontagióse ce existat animale Indiferite din tara, dupaprimite de la 1 pana la 8 Februarie 1888 :

Versat la In,, Roman

Suceava, Tulcea

Raie la cal in judetul, Suceava

Turbare la chini

Curtea de Apel din Iasi sectiunea aa judecat procesul privitor la

Dimitrie Stefano Gheorghia, camartorl procesul Mochi Fiserdepus mincinoase In zioa cands'a desbatut Curtel dinlocalitate procesul de mai sus.

Curtea a reformat sentintadin Dorohoia, prin care eraa condam-la duol de

pedeapsa la un an.

Efraim Halpern a sustinutsucces facultatei de me-dicina din tesa de doctorat in medi-

chirurgie. Subiectul tesel e :tratamentul prin lucrare

basata pe observatiunile téneruluidoctor. 'I dorim noua greuacariera.

1144g0"`

Curierul de8 Februarie 1888

Cu tóta criza ba.ntuie piatanostru, lumea pe petrece, Inca

de bine ; dupa marele bal dat desocietatea Crucea Rosie despre care v'am

la 6 (18) a. a avutIn sala Teatrulut un bal dat del,societa-tea Functionarilor pentru ma-rirea fondulut. Balul era pus sub patro-nagiul prefectul judetulmnostru, al d-lui Hentescudinte de la Curtea de Apel.

Sala era literalmente plina de lumeacea mal eleganta ce poseda orasul nos-tru aranjarea decorarea eradida, eraa animate,durat pana cand indiscrete ale só-relui venira pe dan-

satori. In numerósa asistenta am remar-cat pe d-na V. Macri frumósa frumóse-

eleganta toaleta de d-naE. Chrisoveloni incantatóre plina dedistinctiune, d-na colonel Murgescu val-satóre incomparabila, d-na V. Poenarublonda ca un de din luna

rochie profusiune de dan-tele, d-na Foscolo de gratie, d-na

D-na d-na Mavrogheni,d-na Radu Alexandrescu, d-na de Bo-naki, d-na Nebunely, d-na Capitanovict

costurn national, d-na Vartejeanu, d-naEmil Vulpe, d-na Wladicoglu, d-na P.

d-na P. Nica,:etc., apoi urma unbatalion de d-sóre unele Incantatórede cat altele, : Doiciufrumusete angelica rochie albastra, d-sóraDracopolo o andaluza fermecatóre rochiealba, d-sóra Klimi un boboc trandafir,d-sóra Hanuto personificata, d-naMavrogheni, d-sóra Lieberstoaleta eleganta, d-sóra Fontana defarmec roche négra.

Intémpläri din

Foc la Palat.-In odaia dela Palat s'a facut un mare foc laDin negligenta nu s'a luat vederecosul trebuia de mult. Prin urmares'a aprins. Focul a fost stins pe data.

Mórte s'a adus la sectia Iun nenorocit, care Rind de bóla acadut pe calea Mosilor. a fosttransportat Brancovenesc, unde

nu s'a gasit In acest momentun pat liber. S'a ordonat deci irnediattransportarea sea la un alt spital.rocitul a incetat din viata tocmal pedrum.

Sidoli. In nenorocita baracaa d-lui Sidoli, care nurnele pomposde Cire, s'a ieri un mare scan-dal. Promotorul scandalului a fost unóre-care $tefan care s'a arestat.

Fart.- Autorul furtului comis In str.Manea-Brutaru Nr. 2 la d. Vasile Stanescu,despre care am vorbit deja, s'a cons-tatat a femeia Ana la care s'a

gasit suma de 345 dinfurt.

Epileptic.- scena jalnica ni s'ape calea Victoriet. Un domn,

G. G., cuprins de un atac de epilepsie ape trotuar dreptul palatulut.

public numeros s'a adunat In jurulnorocitulul. Atacul a fost de o scurta du-rata, bolnavul s'a ridicatluand o birja a plecat acasa.

D-1 judecator de la tribu-nalul de comercia a sigilatert pravaliamagasinul de mobile ale d-lui Weiss-

din strada Smardan No. 23. Acéstafirma a dat falirnent.

Perchisitie.- comisar Gardescudescins locuinta

d-lui Haisenberg din calea Mosilor No.39. Perchisitia a avut de scop descope-rirea unor furate.

Foc la otelul Adi-nóptepe la ora 3 s'a aprins un la oteluld-lui Gilet. s'a transmisIn care portarul care corespunde

scara principala. lncendiul a fostdiat stans.

Caprice.

Ziarul Paris Le Main dice la balul dinde la ambasadorii ministiul

presintat d-lui presedinte al Republiceiprintul Trubetskoi, general in armatad. Ion Kalinderu, ale

iubire de tara nóstr fórte apreciatenoscute E'ranta.

D. a asistat qi la primirea dea d-lui Floquet, presedintele depu-

tatilor, care i-a fácut o

FERATE ROMANEestras din Monitorul No. 245 de

la 7 (19)

Directiunea generala a ferateromane aduce la cunostinta publica celece :

Casa Appel C-nia din Bucureci, str.No. 7, intrebuintéza ne-

corecte afacerile sale lumeaciala ; ast-fel, cauta sa mai

comerciantitdin streinatate caile ferate roma-ne sunt relatiuni de se adre-sésa spunandu-le prin persó-ne influente pot sa facaofertele ce cailor ferate ;sa casa cere ca plata a acestor intervenirto comisiune de 3 la din valóreafurniturilor, comisiune ce buna parte

va servi, ea, a indemnisa persónecointeresate.

Fata aceste se dove-desc acte, reprobate de mo-rala pedepsite de directia cailorferate romane, pe de o parte, a cerut par-

sa intenteze urmarirl contra easelAppel C-nia, iar pe de alta aduce fap-tele la cunoscinta publica pentru ca sase ferésca comerciul onest din Romania

din strainatate deale easel Appel C-nia.

ULTIMA ORAparticular al

Berlin, 22 Februar ie.D-nu de Busch, ministrul Germaniei

la va curand Inin calitate la Stockholm.

Londra, 22 Februarie.In camera comunelor, sir J. Firgusson

d-lui Labouchéreexistenta ori-carui angagiament ce s'ar

Incheiat strainatatea ar impiedicaactiunea viitóre a Engliterei. El constataca corespondenta schinabata diferiteleputeri n'are de scop de cat mentinerea

dar refusa de a o comunica.D-nu Gladstone ca respunsul

lui sir J. Fergusson este satisfacator.Constantinopol, 22 Februarie

Seatras atentia guvernelor asupra situa-

D-nul de n'a facut o re-presentatiune aci.

22 Februarie.provincia fac pregatiri

pentru a serba aniversariul prin-de Coburg, care va avea la 14

(26) corent.Roma, 22 Februarie.

Un incident s'a produs la grara-fron-tiera Modane. cérta a isbucnitcafenea veterinarul italian Girolami

francez Favre. D-nulintorcendu-se fran-

cezi venira pentru a'l sili sa sela cafenea spre face scuze. D. Girolamise supuse ; apoi el fu In inchisóretóta nóptea.

Guvernul italian a ordonat Giro-larni sa viia la Susa sa acolonuol ordine.

óre-care fierbere domninddane, guvernul, ca de

a ordonat gendarmilor italieni casa nu din gara.

D-nu Crispi a propus guvernului fran-ces ca, pentru a evita incident,schimbe personalul italianpersonalul frances de servicia la garadin Modane.

Berlin, 22 FebruarieGazeta generala a de Nord

declara absolut neadeverata publi-cata de Standard, cum ca Germania apropus de a un tratat

care Imperiul german ar acordaprotectiunea sa republicei helvetiane, Incas cand ea vedea violata fron-tiera sa de Franta.

Din editia de6

al

Petersburg, 20 Februarie.Se pare Rusia nu vrea sa lase a se

de Bismarckprivitóre la Bulgaria, se afirma dinisvor ca d. de Giers, dupe lungi

recente Tur-Austriet, Germaniet Engliteret, se

dispune a comunica puterilor vederile celeale privinta Bulgariet,

proclamareade Coburg de catre Sultan.

Acésta nu este noua, a fostdeja suggerata de Rusia ; dar lucruleste ca Rusia ar ce depedepsire, putin cat pentru acurn.

Cu tóte aceste, dispositinnileprivitóre la noul proiect al de Giersn'ar incurajatóre. Austria s'ar marginila apreciarile sale precedente, adeca caordinea domneste in Bu!garia actual-mente ar fi printul domnitor

ca ar periculos a face o lovi-turd ; afara d'acésta trebue sa seséma de poporul bulgar care ar pu-tea contra proiectulut de Giers,

sfirsit mésurile privitóre laria trebue fie de tóte puterile

nu numal de puterile interesate.ar fi, redeschiderea chestiunet

bulgare de Rusia pare iminenta.Moscova, 22 Februarie

Gazetct o arus

Nota in-vita Pe Germania Austria ea

pe declare peprintul de ea usurpator

Austria sustine mod franc propu-nerea sea, Rusia va tine de sus-

austriace.

CORPURILE LEGIUITOARE

de Februar)

se deschide la ora 1.provisorie a

Presenti 120 d. deputati.Se depune pe biuroul un pro-

test contra al II-leade

se din causa caa seciuni nil de-

raporturile ti-tlurilor.

publica maine.

de 10 Februare)

Presedintia d-lui C. Nanu, vice-prese-dinte, asistat de dd. I).

se la 2.Presenti 79 dd. senatort.Se comunica cererea de a

d-lui general Al. Anghelescu, bolnav.Senatul ia act.D. Ai. cite.ste raportul le-

gea pentru I. Tar-tescu.

Legea se admite con-tra 10.

Se admite prin 37 bile albe 5legea care se acorda calitatea deroman N. I. Enescu.

Legea pentru naturalisarea d-luiZahareanu neintrunind de bileregulamentar, votul este nul.

Legea pentru naturalisarea d-lui C. A.Pascalopulo, neintrunind asemenea mi-

de votul estenul.

*edinta se la

publica o multimede neexactitap privitóre le afacerea Mai-can, pe a le desminti ne ar

un special.nu patent lasa

din aceste neadeveruri publicateroumaine , Epoca

Lupta.Ast-fel dar afirmam inteun mod po-

sitiv :M. S. Regele n'a In

d. general Al. Anghelescu caruiaremis hartie pentru a

semna demisia sa din armata ;ca M. S. Regele n'a audientad. general Maican, care fi presen-

tat Suveranulut mal multe actela afacerea sa

capitanul din flotilä, nicinu s'a tara, urmare nua putut niel o destainuire parche-tului militar, in afacerea Maican.

Este totul inesacta scirea ca d.lonel Maican ar fi sa se sinu-cida inchisórca militara.

Se crede maine se va puteala publica, verificareanouilor de

deputati senatort, membripartidutmlnational-liberal, se vor intruni

din la 8 ore localuldin str.

INSEHTIUNI

UN PERICULOSDE INSURATORE

Valeriu Gavrilescu, domiciulcalea No. 75, transilvanean,

nóstra care studiazamedicina de 25 any, actualmente

inA, a pus candidatura deavénd de petitor pe o

care 13 seprin care ca nu-mitul de ape cade ghiare. Fac cunoscut

ca numitul loan Gavri-lescu, in anul 1869 s'a casatorit soramea dupa ce a tocat dota de

3.500i se dase pentru ter-

minarea studiulut medicinei la Berlin,unde caute a se folosi

acesti se pune pedesfrOnari, timpul

resbelulut franco-german a platit 800 depentru feréstra la un hotel de

unde a privit 4 ore o concubina a sala prisonierilor francezi,

pe la Berlin de modula se folosésca de

i se dase de tatal pentrua se pricopsi. Acest inima,in anul 1873, paraseste pe sora meapatra copia, dupa ce din

de aurmulte obiecte de lasand in ne-

norocire familie ;din acésta causa i se trase mórtea.

Ast-fel scie acest transilvanean ingratresplatésca facerea de bine.

Rugam pe d-nul director al cailor fe-

bine- departa din fune-pe Gavritesca are

patat iacésa dem-nitatea celor l'alti functionari

atatd-sa declarat, urma unei re-

clame ce am facut contra acestuinecinstit impegat ca in contra sa

Inca reclamatii.Sub-semnatul pune la dispositia fie-

acte prin care se pótestata cele sus dise

DimitrieStrada Spätaru No. 13,

LEGEA ELECTORALAde jurisprudenta In. Curti depe 1884, 85, 86 87,

anotata deD. Ticu-Stejánescu (avocat).

D-nu *tefanescu, advocat, a

de Casatie, pe tot timpul cand avemlege electorala.

acestel e védita subpunturl de vedere : a) ; b)

po litiCa tóte materiile In materie

lectorala In. de Casatie eprema, care are din urma.Este dupa principiile stabilite innoua lege electorala,s'ar naste cetatenii treeprintr'o derogatiune regulele dreptuluicomun-prin trei instante de fond : con-siliele comunale - care dupa lege, esteprima instanta judecatorésca electorala ;tribunalele ordinare Curte deCasatie, care acésta are caderea de ajudeca tot ce instanta de fond reformand,

nu casand tribunalelor or-dinare, ce se atac fata sea.

Curte e chemata nu numal or-aplicarea Inca s'o inter-

preteze, ori-ce eontroversastatueze asupra diverselor de

a fi ale ort-caror contestatiunt electorate-asupra legea,--care pótese ocupe de cat de ce se pótepla des, de nu

tóte speciile-pete vr'unviciu. dér brosura d-lui Stefanescuare importanta judeeatorésca dubla, a)ca doctrina ca practica !

Care este importanta: noua nóstra lege`electorala mal

coprinde-intru contestatiu-ce de scop purificarea listelor e-

lectorale-un sistem, un mecanism, caast-fel, care ne

populare de lacetateanulul alt

este dat, dupa legea electorald,testeze céraInscrierea intre a concetalénulul

Pentru acei ce dér,acest drept ce la exercitarea lui,o cunóstere complecta a specielor adecisiilor este indispensa-bila-si brosura d-lui oferatocmai acest lucru, un de in-vestigatiuni. Mal trebue vorbim des-pre irnportaata acestel brosuri cepriveste administratiunea generemai ales administratiunei

insarcinata elaborarea listelorlectorate ; de importanta ce o arepentru consiliele comunale din tótacare dupa cum spuseram

tribunate electorale de prima instantamateria electorala ; de importanta

ce o are barourilortéra-cari sunt chemati de sus-

sé apere asemenea ?Neaparat ca nu. Sub puntal de vedere

brosura $tefanescu are o

importanta tot atat de mare subpuntul de vedere

Aflam ca s'a pus sub In tipografiad-lui Grigore Luis,o Teofil G.tulata : (Motl) 10

fotografie.Capitolal I descrie pe de la pó-

lele Muntilor Transilvaniel, peBaesi pe

Din aceste secompun locuitoril

Capit. elementetante relative la limba romana iacum necunoscute.

III trateaza despre comunaténa. Datine. Descantece.

Capit. IV muntenesci din-tre care unele in rotoacisnt, dialectal

Balade. Povesti pline degie romana.

se compune din arnintiririce politice sociale.

Fie-care capitol se Imparte Inmulte sub-capitole, ast-fel ca lucrareaintréga peste edle de tiparformat 8.

Theodoetract ca la Georgescudin la fugit lao tipografie din Galati.

D-ni Tipografi de anu primi acest carea luat raul obiceiu a tóte

e.

www.dacoromanica.ro

POLONESAS'a mutat in Regal

La 51,

grajdurilo Regal

descoperipagube, furturi, judec,

secrete sechie-va. a-

semne afla:

DAVID ADANIAAgent de

Str.

anunciuri, insertie reclarnpentru nostru, pentru or carealt din trainatate.

TELEGRAFUL 12 FEBRUARIE 1888

ACASIN

BAZAR DE ENGLITERA"

Spersignr va pe

semnatul, a Onor.mea din provincie, oca-

autonom, am

MARE HAINEPE

In care haine, Ultimelestofele cele bune ale

ori-ce Comande,timp de 24 ore mare depositstofe line

clieutela va visitele a de marfa acideplin Cu

CASA SCIIIMB

TOMAIn Palat

No. 4. - No. 4.

do 11Cump.

OCIO de6/ C.

p., Casa 300

Urban.

51/b delmpr. prime b.Los. Cruces Rosie italiane.

Nat. 500Comunale . .

Prevederea. . .

Aur contra Argint. . .

Bilete deFlorin AustrMarci

francese.Ruble de hartie

89-

95-102-

751/2

34-24-

5050

200-

100--210-

-

215-891/2

105-

103-

28-

17 -17 -202-126-101-215-

BANCA NATIONALI A

31 lanuarie ACTIV 23 lanuarie 29

33289949 (Monet& .

3258310172086971298861011974117

1994031153975

262473714488452852

24417471142704338534781

120000002004183167322

1017032902908154144075

24417471120500631371029

156765587

(Bilete ipotecarepredate la .

Portofolia, . . .

Imprnmntnl garantat. . . .

de

. . . .

Nlobiliar Machine deCheltueh deDeposite libere . . .

de . .

PASIVUCapital .. ;Fond de . .

ainortisareaBilete de banca in

ei . . . .pi diversede

. . .

de .

3209724925708120340658317861395

119999122575053

1969983146454

12759447827

29812317255355688997622

32261328125708490642376718171560

119999122575053196998

127594

313=22755001

17543715012000000

2580078 2580078229114 229114

101659970 1004184252942815 2942815

120110 15038529812314 31379817

242905011431898 1446015

1173170652 175437150

o DEPOUL FABRICEI DEo

oMARE DE

CURELE DEGarantate prima cualitate

CUSUT XTIJBURI DE CAUCIUC

Cu

TABLEDE

Tuburi de CANEPACURELE PENTIW

oSTICLEPEN:TRU NIVEL

BUCURESCI. - 1, Strada 1. - BUCURESCIAPROAPE_DE EPISCOPIEI

MANDREA Comp.- BUCURESCICarol No. 21, Un al acestel

va or ce de pecele favorabile.

o0

FABRICATIUNE NATIONALAASOCIATIUNEA VINI.COLÄ

L'Association La Marmora".DISTILERIE

DE

La

moderateSe Comande la urmatórele Case de

d. d. lsr. Singer.in

a Cacao, Chouva, Pipperment,

Is

..=aDE VENZARE

Prima Fabricá deDE SMOCHINA

produseie in calitate din calitate,ca col mai bun ce 'a produs in

rese de14,000 loeuitoTT)

de se gustul culóreca,rtóno a 1/5 neto 2 in

soprimele de coloniale,nóstrd pentru casei

, Carol No. 60 BucuresciALOIS Fil

Furnisorilde de smochina".

la

sub-scrisul :

I.M11.110

u

ferate i pentru

diversepontru

portative, Camioane, trasuri, etc., etc.

se D-na BOISGUERIN, Str. Apostoli, 42.

NATIONALAdo

p:in No. din Ianuario

CAPITAL SOCIAL 6,000,000Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vrsati 15,000

actiuni de lei 200 din care 1,000,000 leispecialmente afectati ca fond la garantie pentruasigurarilor asupraRo6erva de fond reserva S50,0001.

:1. contra daunelor do -11. Contra dau-

- III Contra daunelor deTransport - IV. Contrageamarilor, etc. - V. Face asigurare asu-pra

a), uri fixe de decesCu de 70 la din in combina-

tiunile : asigurari asupra adou temporale, asigurari mixtecapital dublu.

b). cas de: mutuale de

Asociatiuni in de 12 pentrude 2 ani jum. pana la 9 inclusiv.

eapitalur peatru Dote,rari rente diferite

la 1885, realisatdiferitele ramuri de asigurari ca aproximative10,500,000 1. n. a ca despagubiri aproxiinativ7,500,000

GENERALAStrada No. 12.

Hartie Maculatura1.1.,e

OCASIONE EXCEPTIONALADIN CAUSA LICHIDAREI

Stradawww.dacoromanica.ro