Braşov Vineri l l (24) Iulie 1914. Anul LXXVII.'Nr-151

ABONAMENTULPe iui an . .2 4 CorPa o jnm. de an 12 „ Pe trei lnnl. . . 6 „

Pantru Romftnla şl străinătate:

Pe an an . . . 40 lei. Pé o jorn. de an 20 „

r e d a c ţ i aŞl A D M IN ISTR A ŢIA

Târgul Inului Nr. 80

INSERATELE ■e prlmeae la admlnli* traţie. Preţul după tarii

şi tnvolali*

* IL irO S 226 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Man aa or ifiele na ie In- napoiaai.

»S-a umplut păharul!«Consulul general al Franţei la Budapesta despre vexaţiunile

cetăţenilor francezi în Ungaria.

Salvatorii Patriei.— Doi articol!. —

> ' îl.

In articolul nostru premergător am ilustrat cu o samă de exemple tipul mărunţeilor salvatori de patrie, cari mişună în toate colturile în ju­rul nostru.

Şi a rămas să ne dăm sama de înţelesul, de noima acestei boale ce a cuprins pe o samă mare a compatrioţilor noştri de descendenţă arpadino-mozaică.

In toată lumea cultă sunt anu­mite organe ale siguranţei publice, cari veghează ca cetăţenii , să-şi poată vedea neturburaţi şi în linişte de afacerile lo r ; şi aceste organe îşi trag de zeceori samă până să jic­nească pe cetăţenii pacinici cu cum­plita bănuială a trădării de patrie.

La noi tot nevoiaşul, care face umbră pământului cu nimicinicia fi­in ţa sale, crede că trebue să salveze patria faţă cu duşmanii, ca cari o impopulează propria ini fantazie bol­navă.

Dela’ sine ni se impune între­barea: cum se face, că epidemia a- ceast.a, contagioasă ca toate boalele epidemice, nu ne-a molipsit şi pe noi Homânii din patria aceasta ? Cam, a- decă, noi nu avem niciun interes să ne ştim patria noastră salvată faţă cu orice duşman? Părinţii, moşii şi stră­moşii noştri par’că au vărsat şiroaie de sânge pe toate câmpiile, pe cari s «au răsboit duşmanii ca împăratul şi regele nostru. Iar noi stăm şi azi neclintiţi ostaşi ai .ţăru contra tuturor duşmanilor ei. Şi totuş la noi nu face. nimeni afaceri cu „salvările de patrie“. Sportul acesta nu-1 cultivă nici un strănepot de-a lui Traian. Să fie asta o boală specifică ugo- ric&semitâ f

Cum se explică acest fenomen dttdat?

Explicarea este pe cât de sim­plă, pe atât de firească.

Cei molipsiţi se tem şi de frunză şi de iarbă, fiindcă se simt cu musca pe căciulă. Conştiinţa nu le este cu­rată, de aceea sunt chinuiţi de alu- cinaţiuni Înspăimântătoare. Acum Când s’a cam alterat siguranţa cea dulce de odinioară, ce ne-o oferiau faţă cu eterna primejdie rusească

l a vai myrshla.T e S ty x f Plutonicul triden t N u răscoleşte aşa fu rtu n a,Ca a m in tirea unui vas Ce Vai ş tirb it p e totdeauna .

Ş i tim p îndelungat, am ice,Seninul tr a i prietenesc .A fost u n vas m yrrh in , pe care M ii în tin d ea i ca s ă i golesc .

D ar, e i cu ei, o p e rlă cade,Se şterge fn u z o în cru sta re — Frum osul v a s m yrrh in răm ân e In m âni o tr is tă a ră ta re .

B tn fu n du l in im ii, de unde Se oue p a tim a spre soare ,Un trem u r egudue u rcân d F ăptura ta n eştiu toare .

iş id e p e lespezile albe,De pe penthblicele dale,Culegi în cioburile a rse Recolta prieten iei tale .

Ion AI-George

cele 5 corpuri de armată ale alia­tului nostru regele Carol I al Ro­mâniei, a Intrat groaza în sufletele compatrioţilor noştri. Şi frica>i rea povăţuitoare; ea zugrăveşte draci pe păreţi, cum zice Neamţul.

Iar frica aceasta este fătul con­ştiinţei rele. Fantasme dela Vácz şi dela Seghedin, strâmbătăţile de para­graf! din legea şcolară a lui Ap- ponyi, anii de temniţă ce-am îndu­rat, sutele de mii de ameude ce-am plătit se ridică azi în sufletele lor, ca nişte întruchipări negre şi îngro­zitoare. Aceste vedenii, cari nu există decât în creerii lor înfriguraţi de conştiinţa greşelilor din trecut, le tulbură minţile compatrioţilor noş­tri. Spionii văzuţi de ei pe toate potecile sunt proiecţiunile exteriori­zate ale imaginilor sufleteşti ce le joacă în cugetul alterat de mustrările conştiinţei.

Numai aşa se poate esplicâ, faptul ciudat, că pe noi Românii nu ne-a molipsit boala ce s’a năpustit asupra lor.

Noi suntem liniştiţi. Pe noi nu ne tulbură vedenii înspăimântătoare. Noi nu suntem cuprinşi de năbădă­ile fricii; căci noi ne ştim cu sufle­tul curat. Noi nu am căutat nici­odată râul altora, ci totdeauna am reclamat dreptate egală pentru toţi; noi nu am cerut privilegii pe sama noastră, ci parte egală la bine şi la rău cu celelalte neamuri conlo­cuitoare... Nimic mai firesc, decât să fim liniştiţi şi netorturaţi de ve­denii urâte.

li compătimim pe compatrioţii noştri, cari s’au lipsit ei înşişi de liniştea senină a sufletului şi dârdăe acum de frica diavolilor, pe cari mâna lor proprie i-a zugrăvit pe păretele casei lor.

Dar am vrea să fim tn sfârşit cruţaţi de năbădăile lor ridicule. Dacă sunt păcătoşi, să-şi pună ce- nuşe pe cap, şi să se căiască dé greşelile lor din trecut şi noi ne vom rugă alăturea cu ei, câ D-zeu să-i ierte şi să le schimbe cărările vieţii spre dreptate şi adevăr şi să-i slobozeascâ din chinurile fricii, care le tulbură mintea.

Insă şicanele vecinice ale sal­vatorilor de patrie ne-am săturat să le mai râbdâm.

Ar trebui să apelăm — mái spre apus aşa se face — la onorata

La Vălenii de Mante.— Urmare. —

Toată lumea ştie cine e Dl lorga. In Văleni se vorbeşte de dânsul ca deun om care ar fi cel mai vechi şi cel mai bătrân gospodar al comunei. Până şi cel mai mic copil ştie unde şade Dl lorga. Micuţul desemnează în ochii lui isteţi o barbă lungă, o sta­tură înaltă, subţire, doi ochi cari să­geată şi Dl lorga se prezintă în fiinţă. Îmi închipui că to t aşa trebue să fi fost Tolstoi în lasnaia Poli ana. Şi unul şi altul reprezintă total; In Văleni se pare că locuieşte un singur om N. lorga, îu lasnaia Poliana se ştia numai de Tolstoi. Uriaşi cari Înghit totul.

După câteva cotituri iată-ne în sfârşit la casa diui lorga. O învăluim Intr’o privire repede, scrutătoare. E o casă de, vechi boer român în stil perfect românesc. Jur Împrejur e în- cunjurată de o grădină, în care se văd flori şi diferiţi pomi: piuni, m<ri, caişi, zarzări.

Intrebalu dacă Di lorga e acasă, o fetiţă ne răspunde afirmativ. Ne urcăm pe nişte trepţi spre camera de lucru a Diui lorga. O femeie cu ochi albaştri, din cari răspund nişte pri­viri blânde ne întâmpină. E Dna lorga. Dânsa ne conduce in camera de lucru a aceluia. In momentul când să intrăm, apare in pragul uşii de-ală-

poliţie şi la Domnii gendarmi, cari au datorinţa să vegheze, ca toţi ce­tăţenii să aibă liniştea şi pacea ce o merită în schimbul jertfelor de sânge şi de bani ce aduc pe al­tarul patriei, şi să-i somăm să-şi facă datorinţa faţă cil rîâbădăioşii intraţi în toate răcorite fricii.

Datorinţa dumnealor ar fi să pornească câte-o razzie în contra ticăiţilor noştri vizionari de şpioni şi să-i trezească la cap ca duşari reci, ori să-i trimită la biserică pentru li­niştirea conştiinţei lor păcătoase, — ori — dacă sunt cu desăvârşire in­curabili — să-i bage — la bala­muc !...

Iu sfârşit să facă ceva cu ei... câ ni s’a lehamitit şi nouă de atâta hărţuialâ cu toţi nebunii. . . . Ce dracu ?!. . .

Da... aşa ar fi să fie...Dar la cine să faci tu apel,

creştine, când cel care ar trebui să facă ordine şi să pună la locul lor pe cei ce şi-au pierdut săritele — e cuprins singur de aceeaşi boală ca şi clienţii săi?!....

Aşadară?...Nu-i alt chip! Trebue să le dai

bună pace; — şi dacă eşti cuminte — râzi de ei; iar dacă eşti mai milos de fire: compătimeşte-i!

In clipele hotărâtoare. Seanunţă din sursă absolut compe­tentă, că demarche ul monarhiei fa ţă de Serbia va avea loc la finea săptămânei acesteia. Mâine ori Sâmbătă va fi înaintat la Belgrad protocolul, care cuprinde fixate toate datele positive ale instruc­ţiunii de când cu atentatul odios dela Serafevo.

Acest însemnat act diplomatic ţine aţântite asupra sa toate p ri virile m arilor diplom aţi, deoarece dela modul, cum se va duce la în ­deplinire depinde raportul relaţii­lor monarhiei cu regatul Serbiei. Demarche ul acesta ne poate asi­gura pacea, dar tot el e în stare să provoace şi râsboiuh

A l e g e r e a d e l a A g n i ta . Eria fost ales de deputat în cameră, Dr. Guido Qăndisch, în cercul Agnitei. Ale­gerea s’a făcut cu unanimitate.

turea figura espresivă a d-iui lorga: barba lungă, nasul care se desprinde ca un protest Împotriva neorânduelilor de azi, ochii mari cari taie, fruntea largă sub care ard atâtea gânduri şi se frământă atâtea idei mari, revo­luţionare !

— Gândea că cine ştie cine-o fi şi s’a retras, observă Dna lorga. Obser­varea rămase fără răspuns, căci în momentul aceia dl lorga se îndreaptă spre no). Ne primi cu o vădită bucurie. Aşa cum primeşte totdeauna dl lorga pe Ardeleni. Poate nici nu a un alt om în ţara românească, care să le poarte Românilor de peste hotare atâta grije ca acest încercat apostol al neamului românesc. El a contribuit de sigur mai mult decât oricine la luminarea şl cunoaşterea chestiuni româneşti şi la răspândirea interesului ce trebue să-l poarte statul român fraţilor de peste hotare. De unde înainte de Dl lorga nu arareori se petreceau scene, cari te umpleau de îngrijorare şi revoltă, scene al cărui subiect era batjocura şi acuzele cele mai urâte la adresa în deosebi a ardelenilor, — dela intrarea Diui lorga pe tărâmul 'vieţii publice acele scene au început să dispară pe încetul. Înainte până şi presa avea cuvinte grele pentru noi, dela lorga însă se vorbeşte pretu- tindenea cu simpatie şi entuziasm despre noi.

— Ce mai e pela d| voastră Dior? Aţi venit mulţi, câţi mai vin? De ce

Nu e zi, în care să un înre­gistrăm acte de volnicfe, şicanări şi vexaţiuni, la care sunt supuşi de câtră autorităţile ungare cetă­ţenii statelor străine, pe cari ne­norocul i-a adus în ţara noastră sau i a făcut să treacă prin a- ceasta „vale a plângerilor!“

Dintr’un capăt până in celă­lalt al ţării s’a înstăpânit de un timp Încoace un adevărat statariu, căruia îi cad zilnic jertfă oameni nevinovaţi, cari au avat impruden­ţa să creadă un moment câ aceas­tă ţară, care se laudă cu o con­stituţie „milenară“, face parte din ţările, în care se acordă ospitali­tate şi se respectă libertatea indi­viduală. Perchiziţiuni domiciliare şi trupeşti, lovituri cu patul puş­tilor şi arestări se operează în ziua mare cu o sete aproape ne­bună şi cu o bucurie diabolică, iar cei din fruntea stâpânirei escelea- ză prin tăcere şi cinism revoltă­tor, în loc să intervină da urgen­ţă ca să se pană capăt unei situa- ţiuni perverse, care ne ameninţă să perdem şi ultima licărire de res­pect în ochii străinilor.

Streinii încep să ne înconjoa­re ţara, în care groaza de pretinşi şpioni serbează adevărate orgii.

Dar să dăm onvântul consu­lului general al Franţei la Buda­pesta, d’Apchier le M augin, care întrun interviev acordat ziarului „Eşti Uisâg* şi reprodus de ma­rele ziare ale străinătăţii se plânge astfel asupra perzecuţinnilor, căro­ra sunt supuşi cetăţenii pacinici ai Franţei în Ungaria:

Fiecare ţară — zice consulul Franţei — are dreptul şi datorinţa să se apere cu toate mijloacele In contra spionilor stând în serviciul altor state. Aceasta o poate face Franţa ca şi ori­care alt stat. Eu am însă datorinţa, să apăr interesele supuşilor francezi şi să le port grije, ca să nu fie molestaţi pe nedrept, Iar dacă au fost molestaţi, să li se dea satisfacţie.

Astfel ia Începutul lunei Apr lie a fost arestat de poliţia din Cluj un su­pus francez cu numele Baffer, desena­torul unei reviste ilustrate, şi cu toate

nu vin mai mulţi? Ar trebui să fiţi mai entuziaşti *•••

întrebările sburau unele după al­tele cu o repeziciune necunoscută şi răspunsurile le da tot d l lorga. Cine i cunoaşte pe D-l lorga, ştie câ aşa e. Nu prea ajungi la cuvânt.

Când totuş prinserăm un moment liber, îi întrebarăm, dacă s’a ficsat programul cursurilor. Nu, s’a ficsat... şi continuarea se frânse pe un mo­ment. Am înţeles imediat. N’avea să mai fie un program ca altădată. Nu se ştia cine va verii, cine şi câţi vor fi îndeosebi ascultătorii, ş’apoi cine şl câţi aveau să fie prelegătorii. — Va vorbi profesorul Moisif, Paşcanu, la deschidere va veni probabil şi Duca, deschiderea o va face Dr. Istrati... Vorba ar fi mers mai departe, căci creerul îşi avea Încă rezervele sale, dar ea se frânse din nou. înţelegeam totul. Cursurile dela Văleni nu mai aveau să fia la înălţimea de altădată şi mai ales n’o să aibă căldura şi inte­resul de-acum doi ani, când au luat parte la deschidere şi prinţul Carol cu priucipesa Ellsaveta. Nepăsarea se ri­dicase atot stăpânitoare. Tradiţionalul foc de paie al Românului ţinea să-şi facă din nou ravagiile şi să robbească cultura românească. De unde, din ce iad poate să pornească atâta nepăsare şi cum se esplică că Românul se lasă mai uşor înfluinţat şi condus de pa­timi şi prejudecăţi urâte — nu se ştie.

intervenţimile mele, se află şl acum a- restat.

In luna Ianuarie *a fost arestat şi cetăţeanul francez Boulanger, membrul unei trupe de circ. A fost ţinut închis zile întreg! şi îi s’au luat documentele. In cele din urmă a fost eliberat, dar actele nu-i s'au estradat,

Inginerul francez Vogt se află în trecere din Siracusa spre Rusia. Sosind

. tn Miskolcz a fost arestat^ fiind învinuit de spionagiu. In cele din urmă s'a do­vedit, că la mijloc a fo st o eroare . . .

Vinerea trecută a fost oprit în Komárom medicul francez Pierre Fiii- bilin, care plecase în automobil spre Bu­cureşti, însoţit fiind de cei doi fii ai săi şi de o guvernantă. In cetatea din Komárom au fost supuşi toţi patru unei perchiziţiuni penibile trupeşti. jOonsta- tându se nevinovăţia lor au fost^lăsaţi liberi, cerânduli-se scuze. Filibilin s’a prezentat Ia consulat şi ml s’a plâns..

Păharul s’a umplut — încheie consulul general — astăzi am făcut raport despre cele petrecute amba­sadorului Dumaine la Viena şi mi­nistrului de externe al Franţei. Astfel de lucruri nu e permis să se în­tâmple ! Când Francezii sunt arestaţi şi perchiziţionaţi în Ungaria fără motiv sau numai pentru a-i vexa, cine va mai avea chef, să vină în Un­garia sau să călătorească prin a- ceastă ţară?

Singur în Paris trăiesc 8000 de Maghiari, cari acolo îşi câştigă pâ- nea de toate zilele. Ce-ar zice gu­vernul ungar, dacă în Paris s’ar pro­ceda la fel cu Ungurii, cum se pro­cedează în Ungaria cu cetăţenii că­lători ai Franţei. .

Dar ce să zicem noi Românii din Ungaria, cari avem aproape zil­nic victimele noastre, căzute jertfă furiei gendarmereşti? In Cluj tânjeşte arestat tenorul Rădulescu, în Deva e luat la ochi căpitanul Craiovean, bi­rourile fraţilor Hossu sunt perchizi- ţionate ceasuri de-arândul, tn Sibiiu sunt deţinuţi SI studenţi români uni­versitari din Ţară. etc. Ce să zicem?!

Am dori cel puţin, ca şi repre­zentanţii României în Ungaria sau guvernul român, să se folosească de acelaş limbaj şi să facă cel puţin aceleaş demersuri, ca şi consulul Franţei. Noi, cei de-aici nu putem face nimic ci trebuie să stăm cu pumnii încleştaţi. România Insă poate să reageze şi, In caz de nevoie,

Ori să fie acest neam totuş >ex toto orbe romano» ceeace pe româneşte se zice adunătură?!

— Gazeta o faceţi bine, observă d-l lorga. N’am reflectat nimic. Era un cuvânt spus de un om care are curajul să 'ţi spună In faţă bine e ca şi răul. Şi totuş... o asemănare mă chihuia. E ş’acolo la Gazetă şi’n ţara Gazetei multă nepăsare, se lucrează mult şl într’o parte şi ’ntralta, dar ecoul, dar sprijinu!, dar rezultatul? Câţi oameni s’au văzut cari să ia crucea şi să urce calvarul aşa cum se urcă Îndeosebi la aceşti Văleni?

D-l lorga ne în vită să ne arate casa, casa sa boierească, zidită de cu­rând, de o înfăţişare evocativă. Mai a- runcai odată ochii peste camera de lucru a D-lui lorga, mai adorai o clipă chipul lui Mihai Viteazul, unul dintre cele mai râuşite, ficsat în faţa scaunu­lui, lucrat româneşte, pe Care stă D-l lorga. M’ai privi odată maldărul de cărţi şi gazete cari stau desordonate pe masa de lucru, lucrată în stil ro­mânesc, a scriitorului şi încă odată mai trecui în revistă diferitele tablouri şi documente vechi cari împodobiau camera de lucru a D-lui lorga. Apoi trecurăm ca să vedem şi altele.

(Va urma.)

Pagina 3. Nr. 151—1914.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . '

/Ii- 1

i

‘íí

!■

It

I

11t

Hí

f.

i H

s

poate să răspundă cu represalii. 0 | ţară, In care unii slujbaşi grando- j mani îşi fac de cap, nu m ai merită să fie tratată cu mânuşi." România are datorinţâ să intervină cu aplom­bul necesar, dacă vrea ca să înce­teze odată aceste vexaţiuni.

C h e m a r e a s u b d r a p e l a r e z e r v i ş t i l o r s â r b i . - Seninele de „pace“ se a ra tă to t mai dese. Chiar acum în ajunul demarche-ului Serbia îşi chiamă cea mai mare parte de rezervişti sub arme. E sem­nificativă înfrigurarea, cu care gu­vernul s&rb procedează la strângerea rândurilor arm atei. Astfel nu s a mai întrebuinţat modul obişnuit de în- manuare a foilor de chemare pentru rezerviştii din ţări străine prin con­sulatul sârb din respectivele ţări, ci chemările au fost înm anuate direct celor vizaţi.

După cum ni se anunţă din mai multe centre, rezervişti sârbi, cari sunt în Ungaria, sunt ga ta de plecare la datorie.

Faptul acesta a d a t anză la mari mişcări diplomatice din partea am belor ţă ri înduşmânite. Chiar şi în cercurile cele mai optimiste se iveşte cftte-un nour de team ă, că luptele surde, dar îndârjite date pe terenul diplomaţiei vor fi urm ate, nu peste mult de fatalele bubuituri de tun vestitoare de vremuri grele.

Atacurile dela frontieră.Un comunicat al Agenţiei române. — Acţiunea diplomatică a României.

Bucureşti, 22 Aprilie n.

Agitaţia produsă în opinia publi­că de atacurile cornitagiilor bulgari pa­re a se calma. De câte-va zile nu s’au mai produs incideote mai de seamă. Noaptea se mai schimbă unele locuri de armă, dar aceasta mai mult spre a intimida pe acei cari ar voi să treacă neobservaţi graniţa.

Agenţia Komână a publicat eri ur­mătorul comunicat;

Un ziar de seară anunţă că, de oarece trupele bulgare au tre ­cu t g ran iţa lângă Dobrici, câteva regitnente rom âneşti de artilerie şi de infanterie an plecat spre gra­n iţa rom âno-bulgară.

Suntem autorizaţi a da cea m ai form ală desm inţire acestor in- form aţiuni, cari trec peste fantezia unui tira j de presă.

Nici nn incident de g ran iţă no s ’a mai produs din fericire de­la 4 Iulie.

A r fi de dorit ca p resa am be­lor naţiuni să uu împedioe bună­voinţa reciprocă de a se regu la în m od definitiv aceste incidente prin- t r ’un com nn şi leal acord.

Despre demersurile guvernului român făcute la Solia (aflu din sursă semioficioasă următoarele:

După audienţa prim-mir tstrului Brătlanu la regele Oarol ministrul ţării la Sofia Derussi a primit instrucţiile de lipsă, plecând Luni seara la Sofia.

Marţi dl Derussi a avut o intre« vedere mai lungă cu prim-ministrul bulgar, in decursul căreia i-a prezen­ta t următoarele propuneri:

1. R om ânia şi B ulgaria să or­done im ediata re tragere a tra p e ­lor dela frontiera dobrogeană, m en­ţinând num ai postările de pază obişnuite.

2. Lucrările' topografice pen­tru fixarea definitivă a frontierei să fie re lua te im ediat.

. 3. G uvernai bulgar să g ră­bească darea satisfacţiei cuvenite pen tru îm puşcarea soldatului Zin­că şi răn irea cam aradului său Is- tra te .

4. Guvernul bulgar să n u ­m ească o comisiune, care îm preu­nă cn cea rom ână să ancheteze asupra incidentului de laT urksm il, stabfiându-se astfel principiul că asupra unor asem enea incidente num ai statele in teresate trebue să ancheteze.

Guvernul român e in aşteptarea rezultatului demersurilor făcute prin dl Derussi la Sofia.

în cercurile autorizate româneşti se crede că în 2—3 zile diferendul va fi terminat şi totul va reintra în linişte.

C.

Reîntoarcerea contelui | Czernln la Rucureştl. Ştiri din | Viena pun în vedere apropiata reîn­toarcere la Bucureşti a ambasadorului Czernln. Deşi la plecarea sa din Bucu­reşti contele Czernln declarase că nu se va întoarce decât după espirarea concediului său, dânsul a fost nevoit să-şi schimbe planul după audienţa sa la Ischl.

Acest fapt este viu comentat în cercurile diplomatice, cari pun în legătură întoarcerea neaşteptată a contelui la Bucureşti cu evenimen­tele ce se pregătesc în Balcani.

Autonomia irlandei.Legea autonomiei Irlandei, deşi

votată definitiv de Camera Comunelor, este departe de a fi pusă în aplicare şl situaţia generală este de o gravitate acută.

Legea fiind votată ar putea flpre- zentată regelui spre sancţionare şi apoi promulgată. Guvernul întârziazâ efec­tuarea acestor ultime foamalităţl pentru a evita revolta provinciei Ulster. In ul­timul timp primul ministru englez As- quit, voind a da oarecare satisfacţiune protestanţilor din Ulster şi a ie iricşora intransigenţa, a prezentat parlamentu­lui un proect de amendament pentru excluderea pe timp de 6 ani a provin­ciei Ulster din noua organizaţie auto­nomă a Irlandei.

Ulsterienii şi întreg partidul con­servator, care este adversarul Înverşu­nat al reparărel marei nedreptăţi făcută cu atâtea veacuri In urmă poporului Irlandez, se opun "proectului primului ministru şi în Camera Comunelor vor fi iarăş discuţiuni furtunoase.

Ulsterienii şi partidul conservator cer pentru provincia protestantă din Irlanda acelaş regim ca şi până acum. Irlanda căp&tându şi autonomia, voesc ca provincia Ulster să rămâe pentru totdeauna separată de noul stat. Aceasta ar fi o imposibilitate practică deoareoe s’ar ingreuia cu totul organizaţia uni­tară a statului, iar pe de alta s’ar creia un centru "revoluţionar care ar fi un pericol pentru autonomia naţională — spun irlandezii.

Dacă în parlament Se pot pune la cale ţranzacţii iar câte odată discu­ţiile devin violente, situaţia a devenit mult mai gravă în ultimele zile în Ir­landa, unde cele două populaţii faţă In faţă, majoritatea catolică şi minoritatea protestantă, nu renunţă nici una la in- transingenţă.

Irlandezii catolici văzând că gu­vernul din Londra nu îndrăsneşte a lua nici o măsură contra populaţiei din Ulster, care în contra legei s’a înarmat, şi-au organizat şi ei o armată de vo­luntari, tot atât de bine echipaţi ca şi cei din Ulster. Aceasta însemnează că şi ulsterienii ca şi irlandezii nesocotesc cu totul legile votate de reprezentanţii ţărei, şi vor fiecare să impuie prin forţa armată punctul său de vedere părţei potrivnice.

In Irlanda fel de fel de svonuiri alarmante circulă, împrăştiind teroare în populaţie. Când In desfiderea legilor ţărei o populaţie s’a înarmat pentru a-şi apăra un drept, iar guvernul a în­găduit această pregătire de rezistenţă violentă, isbucnireâ de evenimente grave nu este exclusă.

Am spus-o şi repetăm, Anglia trece prin momente foarte grave, ale căror urmări pot avea adânci repercu- tări In viaţa politică a tuturor statelor.

Acum câte va luai la deschiderea parlamentului regele făcea apel prin mesajul său ca toţi oamenii politici să găsească o formulă fericită, şt prin concesiuni reciproce să se rezolve ches­tiunea Irlandei. Zadarnic ape). Cuvân­tul regelui, ca şi iubirea de pace a primului ministru n’au putut opri des- lănţuirea patimelor şi a încordărei re­laţiilor Intre populaţiile catolice şi cele protestante din Irlanda.

Dacă democraţia europeană şi toate popoarele oprimate privesc cu bu­curie separarea crimei istorice prin care Aoglia a răpit libertatea unui po­por, acelaş simpatie trebuie acordată şl micei provincii Ulster, care, recla­mând cu bună credinţă şi fără scop ascuns, ceea-ce însaş Irlanda a recla­mat secole, trebuie să i-se acorde.

Londra, Iulie 1914,S. G.

Camera.Şedinţa de eri a camerei a fost

sgomotoasă. A vorbit baronul Raiaşlch despre Bosnia şi despre Sârbi. A urmat ordinea de zi, cu mare nelinişte, cu invective şi sgomot. De la finea şedin­ţei sunt interesante declaraţiile lui Tisza, cu privire la externe.

Raiaşich.înainte de ordinea zilei a luat

cuvântul deputatul sârb bar. Iosif Ra­iaşich, răspunzând la î tacurile ce le-a făcut în o şedinţă anterioară contra Sârbilor deputatul Szmrecsânyi. El por neşte dela cazul jalnic din Seraievo, apără pe Sârbi, nu numai pe cei din Un­garia ci şi pe Sârbii Bosnia. Ei sunt cu toţii fideli patriei şi dinastiei. E o gre- şală a face resporzabil pe regele din Belgrad şi guvernul sârb pentru rezul­tatele mârei propagande sârbe şi apără pe fraţii Pribicevlci de Învinuirea că ar fi luat part ia Agitaţiile sârbeşti. In general Raiaşich a respins în vorbirea sa atacurile ce s’au îndreptat contra Sârbilor. i

La ordine.După âceasta s’a trecut la ordinea

zilei discutându-se proiectul pentru ur­carea preţului timbrelor.

A luat cuvântul dep. Ioan Iusth. Partea cea mai mare a partidului mun­cii a părăsit sala de şedinţe.

Dep. Fraier Lor and, (strigă după ei): Să muncim, să ieşim afară.»

După Iusth mai vorbesc Szalay, Săghy, etc. Polonyi şl alţi deputaţi vin In conflict cu prezidiul şi sunt extră­daţi comisiunii de imunitate. Comisi- unea pronunţă numai decât sentinţa, exchizând de la mai multe şedinţe pe Polonyi Gdza, Polonyi Dezsfi şi pe Pa- lugyai Morlţ.

Şedinţa s’a continuat mai departe cu sgomot şi nelinişte până seara la oarele 7 când s’a trecut la interpelaţii.

Declaraţiile lui Tisza.La ordinea zilei erau puse 5 in­

terpelaţii, pe cari le-am amintit şi noi. E<e se refereau mai ales la stările din Bosnia şi ia situaţia politică externă.

înainte de a-şi începe interpelanţii discursurile, s’a ridicat Tisza şi a re­comandat oratorilor să-şi amâne inter­pelaţiile, nefiind acum potrivit timpul pentru răspunsuri asupra chestiilor de­licate ale politicei externe.

Nu e în interesul ţării, ca să ră­sune în cameră jstfe l de întrebări şl răspunsuri.

Mezăsşi luând cuvântul, reproşează lui Tisza, că nu caută a lucra în sen­sul de a întări Ungaria în interne, ca viforele externe să nu afle ţara neor­ganizată. Be ocupă apoi cu Bosnia.

A mai adresat Întrebări lui Tisza referitoare la externe, contele Andrâssy. Tisza s’a provocat ia răspunsul, ce l-a dat mai înainte.

Organizarea partidului ra ­dical* Partidul radical a ţinut Dumi­necă io 19 1. c. o adunare poporală, în Vârşeţ, la care au luat parte între alţii şi reprezentanţii organizaţiilor partidu­lui din Panel ova, Timişoara şi Szabadka. Din centru au venit d-nii Idszi Oszkdr şi Zigdny, cari în înţelegere cu frun­taşii partidului adunaţi la Vârşeţ, au hotărât, să aranjeze ,1a toamnă mari meetinguri prin oraşele şi orăşelele Bănatului.

Se va pune mare pond cu deose­bire pe luminarea ţăranilor.

Fruntaşii veniţi la adunare au ra­portat, că programul agrar al partidu­lui a produs o mare însufleţire in şiru­rile poporaţiunii dela sate.

Dintre vorbţrj este de remarcat cea rostită de lâszi. După atentatul de la Seraievo, politica de naţionalitate a partidului a fodt atacată din o parte anumită. La acestatac răspunde lăszi şi accentuiază că partidul radical, toc­mai sub impresia catastrofei din Bosnia, susţine cu mai mare putere programul său de naţionalitate.

Cauza finală a evenimentului a fost dominaţiunea claselor feudale, care fac imposibilă libera şl naturala desvoltare a statelor Balcanice. întoc­mai aşa se procede şi faţă de naţiona­lităţi la noi. Acest tratament provoacă agitaţii necontenite. Chestiunea nu se poate rezolvi decât prin democraţia consecventă. începutul reviziunii poli ticei de naţionalităţi are să se facă îc direcţia politicei Deak-Eotvds.

lăszi promite, că partidul radical va desvăll lumei toate păcatele politi­cei actuale de naţionalitate şi va lupta pentru nimicirea acestor păcate şi a- buzuri.

{Un cuvânt eâtră ziarişti.— Articol din afară. —

Puterea presei nu este a se cău­ta iu acte oficioase judecătoreşti. Pa terea şi influenţa ei nu este încadrată în condicile tribunalelor sau sugruma­tă în paragrafl. Presa — respective pu­terea el — deşi nu este recunoscută cum ar trebui de legile unor ţări, ea s’a impus totuşi în decursul timpului ca o necesitate imperativă, care astăzi domineaz'i întreaga mişcare socială, po­litică, culturală, economică etc., cu for­ţă deosebită în stat. Până bine de cu­rând presa era considerată ca o Uenu- şotcă, se zicea că e un copil care ştie vorbi, dar nu are puterea a convinge pe ascultători. A trebuit să treacă mult timp — mai cu seamă la noi Ro­mânii — până când această instituţiu- ne culturală de mare putere, ,s’a putut încadra în tabloul luminos al aşeză­mintelor de progres. In trecut mulţi considerau presa numai ca un »Monitor« aducător de veşti din pa­trie ş! străinătate. Astăzi presa are ou totul altă directivă. Presa a devenit o catedră, catedră vie, distribuitoare de adevăruri şi lumină, menită a ţinea in conţinu aprins focul entuziasmului na­ţional. Rolul ei în ocârmuirea statelor este mult decisiv.

Popoarăle culte îşi îndreaptă tot mai mult privirea spre acest sanctuar de cultură socială, îşi apleacă tot mai mult urechea spre şopoţul presei cin­stite menit a cristaliza opinia publică. O presă conştie de chemarea şi scopul ei, tinde zi de zi pentru Întărirea sen­timentelor nobile ale celor ce o îmbră­ţişează şi o aderă. Ou cât rolul pre­sei devine mai important şi mai de­cisiv în viaţa de stat, eu atât grljea şi răspunderea ziariştilor este mai ma­re şi drumul pe care’J percurg e mai anevoios. Este grea munca pe care o desfăşură muncitorul cu braţele, dar este înzecit de grea munca In propo- veduirea adevărului, când ştiu, că a t­mosfera este înăbuşită de corupţia minciunii omeneşti. In lupta pentru întruchiparea de idealuri, se opune fă­ţiş invidia şi făţărnicia omenească.

Eminentul ziarist francez Emile Zola, consacră o pagină de cugetări şi esperienţe, când adresâudu-se cătră zia­rişti le zice: »Aruncaţi-vă în presă din toată inima, cum vă aruncaţi în apă ca să înotaţi Aceasta este singura şcoală virilă a vremurilor noastre. Intr’ânsa învăţăm să cunoaştem pe oameni şi să ne facem sufletele de bronz. Ştiu, că se reproşează ziaristicei, că goleşte şi sâcătueşte energiile, că ne abate dela studiile serioase şi dela ambiţiunile li­terare mai înalte. Dar presa nu goleş­te de cât pe acel cari n’au nimic în* trânşii. Intraţi fără teamă în ziaristică. Vă veţi întoarce după ani de luptă aseme­nea soldaţilor, cari se întorc din răz­boaie, oţăiiţi plini de răni, dar stăpâni pe meşteşugul lor şi ţc oameni. Mâ­nia şi disgustul vor trece, atotputer­nicia presei va rămânea. Ea este viaţa, acţiunea care triumfă«.

Aşa e. Mai cu seamă ziaristul ro­mân are mult de luptat şi înfruntat Ancora cugetării Iui trebue îndreptată spre ţinte bine definite, rămânând dea- pururea consecvent principiilor ce le propovedueşte. Năcazurile mici nu tre­bue să-l înspăimânte, căci atunci nu poate diice la îndeplinire lucruri mari. O mentalitate chibzuită totdeauna va găsi paiul salvator. Representanţii opi­niei publice — ziariştii — vor trebui să readucă la alvia adevărului pe cei decăzuţi şi ignoranţi. Ziariştii ca re­prezentanţi al opiniei publice, In cadrul datoriei ce le-o impune profesiunea, nu au a cerşi după drepturile lor, ci ale acelora pe cari 1 represintă, convinşi fiind că ef reprezintă sentimentele a milioane de oameni, că ei reprezintă o imensă forţă socială. Numai cei mă­runţi să pot perde in valurile ispititoare aduse de diferite curente sociale. Sol­datul brav stă totdeauna la postul său nelăsându-se intimidat de duşmanii a- devărului. Pentru un popor care vrea să-şi manifesteze aptitudinile sale In Întregime, pentru un popor care şi-a fixat idealurile sale ducătoare spre un anumit scop, numai o cale poate fi mântuitoare şi aceea este a străduinţei continue, perseverenţei In anumite di­recţiuni. Filele istoriei sunt largi şi ele ne ar putea servi cu o mulţime de exemple in privinţa aceasta.

Lăsându-ne amăgiţi de gândul ca noi prin forţele noastre proprii nu ne-am putea crea împrejurări mai prielnice şi stări mai mulţămltoare în viitor — în­semnează a ne tăia înşi-ne creanga de sub picior. Ziariştii români prin ascen­dentul lor ce*l au faţă de societate, prin energia lor intelectuală au putinţa a păzi altarele nisuinţelor noastre po- litice-culturale. Io resortul concepţiuni- lor lor, nu vor îngădui a se furişa idei bolnăvicioase şi contradictorii aspfra- ţiunilor noastre ca neam. Voi gazetari români ţ'neţl deapururea aprins focul entuziasmului, ţineţi sus sceptrul cre­dinţei noastre naţionale, cu glasul vos­tru neînfricat, împrăştiaţi minciuna şi dărâmaţi cetăţuia urâtă a Invidiei şi răutăţii, care contaminează sufletele omeneşti. QhimbăşanuL

Volnici* delaTurnu-roşu.

Teologii bucureşteni acuzaţi pentru demonstraţii contra statului şi pentru opunere

în contra autorităţilor.

Autorităţile sibiiene vreau să facă o chestie europeană din arestarea ce­lor 31 studenţi din regat. Pe baza fa- siunilor gendarmilor — aceşti martori clasici ai justiţiei maghiare — vieau să-i scoată vinovaţi pentru demonstra- ţiune, prin purtarea cocardelor trico­lore româneşti, în contra statului un­gar şi pentru opunerea contra autori­tăţilor.

Avem prin urmare de-a face cu vechia apucătură a satrapilor noştri pro­vinciali, care culminează în zicala : »Turcul te bate, Turcul te judecă t< K

Informaţiunile, ce urmează, le luăm din nrul de azi al ziarului si- biian »Sieb. D. Tagblatt«.

Student!! din Bucureşti — rela­tează >S. D. T.< — au părăsit Sibilul Marţi dim. la 4 ore şl 6 minute pentru a se reîntoarce prin Turnu-roşu în România. In drum spre Porceşti ei au provocat primele incideote neplăoute. Cftjd conductorul le-a cerut biletele, studenţii l-au provocat să vorbească cu ei româneşte, iar când conductorul le-a satisfăcut cererea, au început să-l batjocurească (?!) Văzând tn drumul lor prin geamurile vagonului ţărani români lucrând în câmpul liber,, stu­denţii au fluturat panglici tricolore strigându-le mJos cu Ungaria l Trăiască ţara noastră t Sosiţi In staţiunea Por­ceşti studenţii lărmuiau, iar câod tre­nul s’a pus din nou în mişcare, ei au început să cânte „DeşteaptăAe Ro­mâne* şi sâ fluture din nou panglici tricolore.

Repeţindu-se aceste demostraţii poliţia de graniţă a cerut prin telefon, ca studenţii să A opriţi la staţiunea graniţei: «Contumaţ.» Gendarmul, care a însoţit pe studenţi In vagon, i-a pro­vocat să se dea jos din tren. Nevoind să satisfacă provocării gendarmuiui, a- ceata a cerut ajutor, care a şi venit în persoana mai multor gendarmi şl fl- nanţi. Cu ajutorul acestora studenţii au fost coborâţi din vagon, a cărui uşi au fost apoi ocupate de geodarmL

Când trenul se puse d in nou în mişcare studenţii a u asaltat uşile vagonului, pentru a se urca. Urmarea a fost u n m are tumult.I n student voia să lovească cu bastonul pe gendarm f acesta a parau însă lovitura cu puşca. A - celaşi student Va îm pins apoi pe gendarm td cu piciorul, iar gen­darm ul drept răspuns a prins puşca ca să-l străpungă pe stu­dent.

Din fericire însă gendar­mul a fost oprit de un alt gendarm dela fapta sa. Stu­dentul atacat, chemând pe colegii săi în ajutor, aceştia au înaintat cu bastoanele ridi­cate spre gendarmi, încât şe­ful gendarmilor s’a văzut ne­voit să dea comanda sâ se puşte...

Comanda aceasta a avut ehet, căci studenţii s’au liniştit şi trenul a putut să plece. După aceste studenţii au fost conduşi la staţiunea Turnu- roşu.

Cele întâmplate s’au relatat ime­diat proouraturei din Sibiiu, iar cu trenul de amiazi au sosit la Turnu-roşu procurorul Csáki şi judele de instrucţie Dr. Lakner, cari au dispus arestarea celor 31 studenţi şi transportarea lor la Sibiiu, unde au sosit Marţi seara şl au .<• fost internaţi în închisoarea tribunalului* Eri, Mercuri, au fost interogaţi 15 din­tre studenţi. Ei sunt acuzaţi de crima opunerii în contra autorităţilor şi pen­tru transgresiune iu contra oprelişte!, de-a demonstra cu colorile unui stat strein.

Până aici informaţiunile ziaru­lui local sibiian, luate desigur din sorginte oficială pe baza fasiunilor gendarmilor şi finanţilor interesaţi şi preocupaţi. Că studenţii din Ţară au cântat „Deşteaptă-te Române“, un cântec admis, că au aclamat România, că au fluturat în vânt co­cardele ţărilor, pe cari şi le-au a- ninat de pept când se apropiau de graniţă, credem. Aceste sunt fapte, cari nu pot fi considerate de de- monstraţiuni. Că ar fi strigat insă „Jos Ungaria* şi că şi-ar fi bătut joc de conductor, aceasta nu o pu­tem crede. Studenţii arestaţi sunt doar teologi în cursul ultim, prin

G A Z É T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.Nr. 151—1914.

urm are oameni destul de m aturi ca să nu se facă vinovaţi de-o astfel de demonstraţie.

Deasemenea credem, că studen­ţii au protestat şi s ’au opus gen- darmilor, căci aceştia iau luat la bătăi cu patul puştilor. Nimic mai natural, decât ca să te opui când te crezi pe nedrept deţinut şi încă pe dèasupra şi bătut şi ameninţat cu moartea.

Aşteptăm cu nerăbdare rezul­tatu l anchetei şi sperăm, câ fru n - ta ş ii n o ş tr i sib iien i var â a fra r ţ%lor d in rega tu l liber tot a ju to ru l m o ra l m ateria l \n calvarul lor

că vor informa zilnic pressa noastră despre diferitele faze ale acestui act monstruos de volnicie.

Intervenţia României iiiBoleau!. Iarăşi se discută de pressa franceză posibililatea unei intervenţii armate à României in Balcani» deşi în momentele actuale ne pare şi mai es« élus un «mestec oficial al României In stările anarhice din Albania. »Echo de Paris« află din sursă diplomatică bine informată, că guvernul român ar fi dispus să trimită un număr oare­care de trupe iu Albania cu condiţi- unea Insă ea toate Puterile să-l auto­rizase să facă acest demers şl să pună României la dispoziţie câte-o companie de trupe internaţionale din Scuturi, cari să opereze Împreună cu armata română. Aceasta pentru a asigura un caracter internaţional expediţiunei.

Sârbii boicotează. Secreta­rul societăţii »Narodna Ochrana« din Belgrad publică un apel cătră popula­ţia din Serbia şi Sârbii din Austro-Un- garia să se boicoteze mărfurile austriaco şi ungare. Boicotul se va estinde şi asupra vapoarelor de pe Dunăre.

Frum oase perspective pentru co- merciul zdruncinat al ţării!

Aplanarea diferendului greoo-turc. Din Atena se anunţă, că primul ministru ai Greciei, Venizelos a plecat la Bruxelles unde se va În­tâlni cu marele Vizir pentru tranşarea diferendului greco-turc. Venizoios va fi însoţit in călătoria sa de şeful protoco­lului delà ministerul de externe şi de doi ataşaţi de legaţie.

RaportC ătră şedinţa secţiei şcolare a „Asociaţiunii“, ţinute In Sibiiu la

30 Iunie r , 1914— Urmare. —

4. Şcoala civilă de fe te din Arad.Referitor la unificarea planului

de Învăţământ In şcoalele noastre de aceeaş categorie, putem spune că În­trucât ne priveşte pe noi, am adoptat planul de Învăţământ al şcoalei civ. de fêté din Şibiiu, cu mic! modificări la religie, limba română şl cântări. Uni­ficarea planului de Învăţământ e dorită mai alea când ne cugetăm că manua­le bune se vor putea scrie abia după ce avem un plan stabilit şi uniform. Ar 8 o mare înlesnire să avem cu toţii aceleaş cărţi şi aceiaş plan. Dar de dragul acestei Înlesniri, nu ne putem sacrifica avantajele ce le avem, şi ni-le garantează autonomia bisericei gr.-or. Până când unele planuri de Învăţământ Introduc şl material, de care ne putem lipsi, noi nu ne putem decreta c& ne identificăm intru toate cu planul altor şcoale. Ar fi însă de dorit ca planurile de Învăţământ să fie cel puţin astfel Întocmite,. încât unul şi aceiaş manual aă poată fi întrebuinţat In toate şcoa­lele de aceaş categorie, dar fără să abzicem de libertatea unei schimbări spre mai bine.

II. Unificarea terminologiei şcolare.Liceul din Năaăud.

Corpul profesoral delà gimnaziul nostru găseşte unificarea terminologiei de necesară. Crede însă că nu e cu putinţă Îndeplinirea ei decât în cadrele unificării manualelor. Când deci »Aso- daţiunea» ori altcineva va fi ajuns să iacă să se Introducă acrieaşi manuale, cari in urma grijei unei comisiuni de redactare, ar cuprinde aceiaşi termini şi ar rămânea consecvente delà clasele cele mai de jos până la cele mai de bus, chestia unificării terminologiei ar fi de8legst&. Amintita comisiune care ar fi bine s& se recruteze din membrii corpurilor didactice, după putinţă, ale tuturor institutelor de acelaşi fel, ar trebui insă să ţină socoteală de ur­mătoarele:

1. Dupăce limba literară e aceeaşi Ia noi ca şi In ţară, se va lua In ve­

dere, pentru unitate, terminologia În­trebuinţată acolo.

2. Va avea grijă să se fixeze fără nici o îndoeală ortoepic terminilor (d. e. »adiectiv» ori »adjectiv» etc.)

2. Fiind fixată ortoepia se va ur­mări o reproducere ortografică a ei în­tocmai şi consecvenţă.

4. Se va cere rostirea exactă a terminului scris corect (d. e. »centru», nu »teatru», etc./

2. Şcoala normală din Oradea-mare.

Unificarea terminologiei şcolare. Aici sunt de convingerea că această unificare nu se poate face, decât în u- nitate cu România, şi anume în modul următor; In ceeace România are te r­minologie fixată, să preluăm termino­logia României, căci nu se poete ca noi aici să avem una, iar cei din Ro­mânie altă terminologie; ar fi cu totul cohtrar principiului unităţii noastre culturale, ce accentuăm în continuu şi la ce d e . fapt tindem. Sigur că cei din RomâaJa nu vor t bzice de termi­nologia ce o au deja, deci noi avem aceea să o împrumutăm dela ei. încât Insă în uu sau alt ram de ştiinţă şi lor le-ar lipsi terminologia bnnă, fixată să fie rugată »Academia Română», ca să pună premii pentru opuri de ter- miaologie şcolară, iar din cele mai bune opuri de acest fel să se compună şi să se edite dicţionare de termino­logie toate cărţile şcolare şi toate o- purile şttenţiflce. — După părerea mea modestă numai în acest chip vom pu­tea ajunge la o terminologie comună şl identică pretutindeni, ce este absolut de dorit.

3. Şcoala civilă de fe te din Arad.Unificarea terminologiei şcolare e

dorită de toţi şi ar fi bine să vie unul dintre profesorii noştri filologi făcând un conspect al terminologiei şcolare folosite azi in diferitele şcoale de aici la noi, eventual şi istoricul acestei terminologii (— In parte terminologia şcolară e o dovadă a schimbărilor prin cari a trecut şcoala noastră, şi poate fi în viitor valorizată la o istorie a şcos- leior de la noi —). Terminologia ştiin­ţifică o vor fixa manualele, cari vor trebui să ţină seama de terminologia fo­losită în Ţară. Dar, dupăce chiar şi în Ţară e o oare care deosebii e între cuvinte- )p cari esprimă aceeaş noţiune, autorii manualelor să se întrunească şi să o fi­xeze, ţinând cont de terminologia in- trebuiuţaiâ în Analele Academiei ro­mâne.

(Va urma).

Ş T I R I .— 10 Iulie 1914.

Doamna Caillaux pe banca acuzaţilor.

Senzaţiile zilei a doua din desfă­şurarea marelui proces sunt : Aprigul duel de discuţie dintre Labor! şi preti- nul lui Calmette academicianul Paul Bourget; apoi depoziţia lui Caillaux şi chestia „documentului verde“ {Do­cument vert)

Paul Bcurget este convins, că Cal­mette, primind pe acuzată, voia să spună că îuţelegea să rămâe pe tere­nul politic. Bourget afirmă că are con­vingerea că Calmette nu put' a să se gândească să publice scrisori private.

După depoziţiile îo linîamente ge­nerale ale lui Bourget, avocatul Labort provoacă o discuţie extrem de intere­santă cu academicianul martore. — Faimosul apărător a lui Dreyfus schi­ţează mai întâi acţiunea romanului po­litic-social a lui Bourget: -»Démon de midi*j roman, in care e&te vorba de un caz analog cu cel al d-nei Caillaux. Terese, eroina acestui roman procedează la fel pentru ca să-şi salveze situaţia. — Cu o logică schinteitoare, şi cu o politeţă estremă îi impută Labori lui Bourget, — care aprobase procedeul lui Calmette — lipsa de consecvenţă.

Bourget caută să scape prin tan­gentă, provocându-se la faptul, că un scriitor nu e îndatorat să trăiască aco- modându-se tabietului personagiilor sale.

Se provoacă la Molière şi la alţi scriitori. Labori ia defensiva respingând cu bravură ironia fin plasată. — Reia apoi atacul citându-i marelui scriitor paginile de un lirizm înduioşător, cari descriu viaţa intimă şi procesul psicho- logic prin care a trecut raţionamentul Téréséi pentru a se hotărî Ja faptă. Ţinteşte apoi direct la raportul dintre acest lirism intim şi sufletul inspirat al scriitorului. — Şi argumentele psicho- logice se strâng într’un cerc tot mai puternic In jurul academicianului, până ce acesta Într’un mic discurs, — tn care pledează ce e drept şi pentru vic­tima Calmette — e constrâns să recu­noască singura posibilitate a desnodă- mântului acestei tragedii; Cai mette, chiar şi dacă a avut In vedere numai datoriile conştiinţei sale procedând con­form acelora, a ajuns totuş în conflict eu universalul dată fiind ciocnirea pa­radoxală dintre deosebitele sale dato-

I rinţe ca om şi politician. A atins deci j punctul tragicului...

După depoziţiile lui Lazarus] re­dactor la „Figaro« urmează dl Joset Caillaux.

Aresta depune vorbind cu voce limpede şl puţin emoţiohată. Schiţează istoria primei sale căsnicii şi divorţul; arată cum a aflat că scrisorile intime pe cari prima sa soţie declarase că le arsese erau propuse spre a fi publica­te. Face un viu elogiu nevestii de al doilea, ceare provoacă suspinele aces­teia.

Dl Caillaux, vorbind In urmă des­pre campania presei, spune că ştia că va fi atacat în mod viu, dar că a fost uimit când »Figaro« a publicat scrisoa­rea semnată Ton-Jo. Caillaux justifică opera sa politcă; declară că mai ales ar lua ş* azi răspunderea amânării a- facerii Rochete şi că a avut tn nego­cierile frsnco-germane grija de a pune în mod definitiv pecetea Franţei peste marele imperiu marocap şi grija per­manentă de a asfgura i>acea iu demo­craţie. Sfârşeşte ridicâhdu-se cu cu vioiciune Iu contra campaniei îndrep­tate In contra unei femei.

Dl Caillaux în depoziţiile sale s,a referit şi la scandalul politic dela noi, de pe când prin mijlocirea agentului Leopold Lipscher ziarul „Figaro“, al cărei prim redactor era Calmette, primise din partea guvernanţilor de pe atunci douăsprezece mii de franci pentru ca să sprijinească în presa mon­dială politica de vederi înguste a ace- lora. |

In această chestie a fost citat ca martor şi deputatul ungur Lovdszy Mdrton, care a şi călătorit la Paris In acest scop.

Desfăşorarea discuţiei In jurul documentului verde« o vom da-o în numărul de mâine, când ne vom ocu­pa cu mersul procesului din ziua a treia.

Marile inundaţii din Dobrogsi. DinConstanţa ni se scrie :

Ploile torenţiale, ce au căzut Luni in tot cuprinsul judeţului, au inundat liniile ferate între staţiunile Valul lui Traian, Murfatlar şi Medgidia. Iu corn. Medgidia apa a pătruns In 40 case, cea mai mare parte din ele, fiind proprie­tatea veteraoilor, 20 din casele inun­date s-au surpat.

Torentele de apă au smuls holde întregi de grâu, ducându-i în bălţile Murfatlarului. Acelaşi dezastru l-a În­cercat şi comunele Hasanrîa şi Osman- cia. In părţile inundate a plecat d-nul prefect Luca Oancea însoţit de d l P. Dobrescu directorul prefecturei, spre a dispune asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru salvarea avutului locuito­rilor.

Pagubele sunt incalculabile. S a deschis o listă de subscripţie pentru ajutorarea familiilor veteranilor, ale că­ror case au fost distruse de ploi.

Moarte năpraznică. Din Râşnov ni se scrie: Astăzi tn 9 (22) Iulie 1914, locuitorul din Cristian Dumitru Rucă- rean, om de 68 ani, a fost căfcat cu carul propriu Încărcat cu lemne, rămâ­nând mort pe loc. Cazul s-a Întâmplat, după spusele oamenilor astfel:

Numitul venise la Râşnov, ca să cumpere lemne, având cuptor de cără­midă şi fiind şi de altcum un econom cu stare bună. Cu carul încărcat cu 1 stftnjiu de lemne de brad, mergea spre casă mânând caii In pas din vârful ca­rului de pe lemne. După ce a trecut podul din Ghiuli şi ajunsese In Fieaţă, un lemn a lunecat din car Înainte că­zând pe cai. Caii sau speriat şi au rupt-o la fugă spre casă. Omul a căzut pe oişte între cai. Lângă case osia s a lo­vit de Inchizătoarea unul tel dela mar­ginea pieţei. La isbiturs aceasta omul a căzut jos şi roata dinainte i-a sdro- b:t capul, iar cea dinapoi i-a trecut peste pept, rămânând mbrt pe loc. Că­ruţa cu caii s’au oprit la o distanţă de 1 m. dela el, după ce caii s-au Încurcat de un alt tei, cei ie sta înainte, trecând unul pe o parte, âltuf p£ alta a teiului. Pe răposatul îl jeleşte soţia şi numă- roasa-i familie, fiindu-1 toţi copii căsă­toriţi.

Din nou să adevereşte zisa veche, că »omul nu ştie în ce ceas a eşit din surte !< Datorie creştinească are fiecare om, ca ori unde pleacă, să imploare aju­torul puternicului D-zeu. — R.

Muntele Lovcen. Am scris zilele trecute despre acest munte al Munte- negrului, pe care ar voi să-l albă Aus- tro-Ungaria. Ziarul »Temps« din Pariz a dat mai întâiu în vileag aceasta ştire, iar acum vine »Fremdenblatt« şi o des- minte. Ziarul vienez scrie, că conform informaţiei, ce i s-a comunicat din sursă acreditată, ştirea referitoare la Lovcen, este neadev&rată.

»Economia Şcolară«. Publicăm cu plăcere următoarele rânduri, ce Je pri­mim din Bucureşti:

Iu rubrica »Şcolare« a ziarului »Minerva« din 2 Iulie a. c. au apărut aprobarea lucrării d nei Secula »Econo­mia de casă«.

| Ministerul cultelor şi instrucţiune! I publice a aprobat ca lucrarea doamnei

Iudita Secula »Economia de casă« să fie trecută în învăţământul public.

Lucrarea aceasta foarte interesantă despre care am vorbit mai pe larg în ziarul nostru, va apărea la toamnă în- tr-o nouă ediţie.

Aviz. Iu cancelaria advooaţială a subscrisului află momentan aplicare un candidat de advocat cu praxă sau înce­pător. Dr. Nicolae Boeriu, advocat Şer- caia (Sárkány, Fogaras m.) (3—3)

Anunţ Cu l Sep. 1914. st. n. află aplicare in cancelaria mea notarială din Şinca-nouă (comit. Făgăraş) un prac­ticant de notar pe lângă condiţiuni favorabile. Cei interesaţi se să adre­seze la subscrisul. Valéria Langa notar corn. 4—4.

Avls. Se caută un concipfent cu practică bună Doritorii să se adre­seze ia Dr. N. Şerban advocat Fă­găraş. 1—6.

Internatul cel noudin Braşov

pentru elevii şcoalelor româneşti (gim­naziu, reale, comerciale) din Braşov s’a deschis în 1 Septemvrie 1912.

Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi are :

a) sale spaţioase şi luminoase de durmit (cu paturi de fler, cu somieră şi saltea), b) sale luminoase de studiu.! c) sale separate de mâncare ţsofrageri),d) coridoare spaţioase, închise, lumi­noase. e) conduct de apă (din isvoare de munte), f) local propriu de baie cu duşuri, g) încălzire centrală (calorifer),b) infirmerie (spital) în grădină, i) gră­dină mare cu pomi. 1) cât mai curând: lumină electrică. Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică, b) sprijin la prepararea lecţiilor, c) baie.d) tratament medical.

e) supraveghere, lăsându-li-se însă peste zi şi libertatea cuvenită.

Internatul e proprietatea şcoalelor şl bucătăria se conduce îu regie proprie.

Taxa de 1 elev e 700 cor. pe an şi se plăteşte In 4 rate anticipative, eventual şi lunar.

Condiţiunile de primire. Cererea de primire se va da până în 15 Aug. n. şi va fi însoţită de următoa­rele acte;

1. ultimul testimoniu şcolar. 2. act de naştere. 3 act de revaccinare (numai pentru elevii claselor I—IV. gimn. şi reale.) 4, atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regulameotnl internatului şi admit în caz de proces competenţa judecătoriei din Braşov.

Flecare elev va aduce cu sine; 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pantaloni de baie. 6 ismene. 12 batiste 12 pSrechi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cearceafuri dc p a t 1 plapumă cu nasturi. 3 cearceafuri de piapomă cu găuri pentru nasturi. 1 pernă de cap.4 feţe de pernă, perie de cap, de dinţi, de haine, de ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 părechi de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf, chipiul şi uniforma obicinuită la şcoalele noastre din Braşov. (Aceste se pot comandă după înscriere, Chipiul e obligat dela c).III. în sus, iar uniforma dela cl, V.)

Toate aceste lucruri trebue con­semnate într’un intr’un inventar scris In 2 exemplare.

Părinţii vor însemna cu arniciu roşu rufele şi hainele, cosâod pe ele numărul ce se va da deodată cu răs­punsul de primire. Rufe defectuoase (sdrenţuite) nu se primesc.

Pentru asigurarea locului în in­ternat sa cere pl&tirea momentană a taxei pe una sau mai multe luni. Orice epistole precum şi banii se vor trimite la adresa: Ioan Petrovici profesor gim­nazial, Brassó (Braşov), s tr . . Prundului 39, care va da toate informaţ lunile şi desluşirile necesare.

Ca să nu fie nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e bine ca cererea de primire sau cel puţin de prenotare, s i se trimită cât mai cu­rând!

Direcţiunea internatului(Strada Prundului — Porond u.

(1—6) Nr. 39.)

Cărţi şi reviste.A apărut în editura librăriei C.

Sfetea: Eminesca în faţa justiţiei de Octav. Minar şi se află de vânzare la principalele librării din Ţară. Pre­ţul 1 leu.

Posta Redacţiei.Dlui O. ia Deal. Domnul, de care tn

trebl se afli la V&lenii-de-Mnnte in Ro­mânia. (B administratorul tipografiei „Neamul Românesj.)

I ULTIME ŞTIRI.Incidentele dela

graniţa româno-bulgară.Bucureşti, 23 Iulie. Pentru a nu

se publica ştiri eronate sau exagerate ministrul Morţun a dispus să se dea pressei comunicate oficiale asupra in­cidentelor dela graniţa româno-bulgară. Comunicatele oficiale, pe cari le pu­blică ziarele de azi conţin următoarele amănunte:

Marţi dimineaţa o sentinelă bul­gară a tras asupra unei patrule ro­mâne dela pichetul 50 două puşcă- turi, însă fără să-i rănească. Grăni­cerii români se aruncară la pământ şi începură să tragă şi ei asupra santinelei bulgare, precum şi asuprâ altor grăniceri bulgari, cari, la alarma dată de patrula lor, deschiseră UU viu foc. Grănicerii români ripostând, au rănit pe soldatul Ştefan Ştefa- nov, care a căzut la pământ. Ceilalţi grăniceri au dispărut.

Tot Marţi dimineaţa, la Ekrene, un grănicer bulgar a tras cu puşca un foc asupra găuicerului român, care a răspuns şi el cu un foc de puşcă. Iu acest timp, un alt grăni­cer bulgar a mai tras un foc asu­pra soldatului român, pe când celă­lalt grănicer bulgar se apropria ca să-l atace din nou, avansând chiar pe teritorul român. Grănicerul ro­mân mai descărcând un foc, glon- tele a rănit pe acest din urmă gră­nicer bulgar, care probabil a putut să treacă pe pământul bulgăresc. Santinelele bulgare, însă au tras mai multe salve asupra pichetului românesc.

Cazurile se anchetează.Sofia 28 Iulie. Intr’un inter-

view acordat unui ziarist de minis­trul Derussi, acesta a declarat câ ambele guverne se străduesc să creeze o stare de lucruri la graniţă, care pe viitor să zădărnicească ase­menea incidente de graniţă. Cele două guverne studiază posibilitatea împingerei posturilor de grăniceri cu câte 100 de metri mai înăuntru de linia de frontieră, spre a împie­dica o comunicare prea imediată între grăniceri.

Belgrad, 23 Iulie. Unul dintre frun­taşii politici sârbi a declarat unul zia­rist următoarele:

„Guvernui sârb, fie nota Monar­hiei pacinică sau cu caracter de ul- timat, va refuza orice satisfacţie. Nu avem nimic comun cu atentatul din Serajevo şi deci nu putem fi făcuţi responzabili. Noi însă avem dreptul a întreba Monarhia cum a putut permite ca fraţii noştri din Bosnia să fie asasinaţi şi jefuiţi“.

Sofia, 23 Iulie. Ploile toren­ţiale cari au căzut zilele trecute au pricinuit mari inundaţii în mai multe localităţi, mai ales la iamboli Som, Razgrad, Eskidiu, Maja, unde s ’a pescuit peste o sută de cadavre. Numărul victimelor pare a fi cu mult mai mare. Stricăciunile sunt considerabile şi sunt evaluate la mai multe zeci de milioane de franci. S’a organizat ajutoare pen­tru cei periclitaţi.

Proprietar;Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil:Ioan Brotea.

Restaurant-grădină»Sduelderzwinger“

lângă băile săseşti. — Târgul CailorBucătărie escelentd ardelenească.

Se pot face abonamente ia prânz săptă­mânal şi lunar. Prânz pe z i (supă, ra­sol şi friptură după listă) 1 COF. 20,

Bere proaspătă, vinuri bune.Serviciu prompt.

Rog, ca on. public şi ştim* oaspeţi din România să-mi sprijinească' între­prinderea mea.

Cu stimăTraian Surd,

21—100 restaurator.

Ambulatoriu Dr. Albuspecialist,

fu b o a le d e f e m e i i f a c e r i ş i ( 'y s to s k o p ie * boale de beşică.

Consult. Str. Porţii Nr. 14 d e la :11—12 ore a. m. şi 3—5 p. m.

— Telefon 595. - (5 -50)

B agi.» 4 Nr. 161—1914Or A Z É ' T A T R A N S I L V A N I E I

I

V ă rugăm să priviţi invitrinele

MNG,Târgul toilor Ur. 1. BRAŞ OV, Strada porţii Ur. 4 . <«-

•S PAHLMBRTşi Cafenea „M E T R 0 P 0 L”.

Am onoarea a adnce la cunoştinţa On. public din Braşov şi jur, şi On. oaspeţi din România că am luat în antreprisă.

Hotelul şi cafeneaua „Metropol”B raşov , S trad a N eagră Nr« 2«

renovat şi aranjat cu to t confortul necesar. 20 camere.Rog cu toată căldura Onor. Domni şi Dame din România a

cerceta Hotelul în seaonul de vară.Asigurând pe Onor. visitatori de un serviciu prompt şi cu aten­ţiune, sper că voi fi sprijinit în noua mea întreprindere cu de­

osebire din partea On. public românesc.Cu toată stima

Iancu Axente.

F r a ţ i l o r !A sosit Capela din Bratei la

S u c iufn grădina Restaurant Nr. 5

găsim bere proaspătă vinari şi mâncări bnne — peşte de Olt, odăi de durmit,

în toată seara muzică.

S p ecia lita te de apă m inerală.

Isvornl MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice.

A pă m inerală de prim ul rangoare amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Bentnra de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preteră din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshfibler.

■NT* Cel mai ban semncontra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma £. Q. & L- THEIL, strada garei Nr. 25. Telefon* 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi In restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, lOSQf Gyfirjjy,

7-200. Şepsibodok (Ardeal);

A v i aCu începere de azi se vinde în magazia de sub sfat

(lăngă Biroul de espediţie Aronsobn)

On vagon cn vase inimoase — de porcelan----- —

I V cu preţuri ieftine. V IVase frumoase de porcelan dela 6 bani în sus. In deposit se află vase colorate, aurite şi albe, farfurii, castroane, filigene de cafea şi ceai, tăviţe de sandrioh, ia v e co lo ­ra te ş l auritef servia com plet d e m asă , v a se

pentru ca fen ele ş i b irturi. i-3Servis frumos, colorat şi aurit pentru 12 persoane 30 cor.

Publicaţiune.Pentru zidirea unui edificiu

nou pe seama şcoalei comerciale gr. or. române din Braşov, Şirul B ser'cii Nr. 5, subsemnata Eforie şcolară publică din nou licitaţiune minuendă cu oferte închise.

Terminal pontra prezentarea ofertelor este ziua le 16/29 Iulie 1914, 5 oare p- m.

Să vor lua în considerare nu­mai astfel de oferte, ia cari vor fi alăturat un deviz cu preţurile de taiate pe mărimi şi per buca­tă, introduse în coroane şi fi ieri în formularele de deviz, cari se pot lua din cancelaria Eforiei şco­lare. Reducerea acordată se expri­mă în procente.

La ofert se va alătura vádiul de Cor. 15.000 în efecte publice, în libele de depunere uevinculate, sau în bani gata.

Ofertele vor fi timbrate şi vor conţine declaraţiunea, că ofe- rentul cunoaşte condiţiunile de contract, precum şi caietul de sarcini în toate amănuntele lor şi să supune necondiţionat acelora.

Planurile, caietul de sarcini şi condiţiunile de contract se pot vedea în cancelaria Eforiei şco­lare, în zilele de lucru dela 9 —12 şi dela 3—5 ore.

Formularele de deviz cu mă­surile date şi cu preţurile corăs- punzătoare ca bază, se pot lua din cancelar-a Eforiei şcolare, pe lângă preţul de 10 coroane bucata.

Eforia şcolară îşi rezervă drep­tul a hotărî liber asupra ofertelor, fără considerare la suma devizului

Braşov, din şedinţa Eforiei şcolare, ţinută la 2/15 Iulie 1914.Eforia şcoalelor centrale gr- or-

române din Braşov-Dr. Vasilie Saftn mp. prezident. Romnlus Dogariu, mp. secretar.

De vânzareCasele din S tr. Valea

Miorilor a) Nr. 3 (in Piaţa Prundului), sunt de vânzare din mână liberă.

Doritorii de a le cum­păra să se adreseze la; Traian Purcărea, tipografia Ciurcu & Comp. Str. Hir- scher Nr. 11. 2_4

Pătlăgele roşii(Paradaise)

bane cari se pot ţine, trimet ori şi ce cantitate cu 10— 12 fiier klgr. per staţia gărei, loco.

Mai puţin ca 30 klgr nu liferéz.Pachetarea o socotesc cât

costă.

Róbert Radó,3—6 Újvidék.

Anunţuriprimeşte Administraţi unea

T m i i l v a s i i icu preţurile cele mai 2 v £ 0 3D E B - A - T E

C e t i ţ i ş i

r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei”.

cude

Mărfuri şi tricotaj!,de toate sorturile*

Fabrica de îm pletituri şitricotage B raşov.

J. TEUTSCH & Cie13—60 STRADA PORŢII N r. 6.

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXJrXXXXXXXXXXX

8 „TRANSSYLVANIA“ 8Jţ b ancă g. ni. de a s ig u ra re9 Sibiiu (N agyezeben ^M recom andă încheierea de J t

x === A sig u r ă r i pe v ie a ţă = xy în cond iţiun ile cele m ai favorab ile .t t | p Pentru preoţi ş i învăţători rom âni gr.-or. dela şcoalele X

confesionale avantagii deosebite.Special de remarcat sunt combinaţiunile urm ătoare. X

Asigurări de pensiuni simpli- y combinate cu asigur, unui capta

Jg Asigurări mixte cu restituirea inte­r j raselor de 3% garantată.1«^ Asigurări simple şi mixte cu parti* $$ clpare la câştig de 40%.XXx n xX

Asigurări mixte cu plătire a necon dlţlonat de 2-orl a capitalului

A s i g u r ă r i de focdeasemenea foarte Ieftine.

5,7558,58 “ 5,635,32812

12,067.702*— 144,436,366*—

2,696.458**—

Dela existenţa „Transsylvaniei“ s’au plătit din partea ei;. Capitale asigurate pe vieaţă. . . . . Cor*

Q Pagube de fo e ........................................ „Sumele asigurate pe vieaţă erau eu fi­

nea anului 1913 ................. „Asigurări de foc . .............................. „Capital de fondare şi rezerve , • . . „

Informaţii şi prospecte se dau gratu it prin direcţiune in Sibiiu prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa, şi Cluj

cum şi prin toţi agenţii din comane.H Agentura principală pentru Braşov se află la d-1^ — — H- Herman, S trada Porţii Nr. 51. — —*

Persoane versate în achiziţii cu cerouri buna de cunoştinţă se X — primesc în oondiţii favorabile în serviciul institutului. — ^

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Cele mai frumoase şi practice

I O A . D O T T B Ipentru logodnă9 nunţi şi z ile on om astice se găseso Nr. 1. la

Victor PuriBRAŞOV, Strada Costiţa de jos Nr. 2.

Magazin de sticlărie, PorcelanuriS şi articole de menaj.O e e o e e e o o e o e o e oooooogoogooo

01-50 (J

Negoţ nou de văpseli de primul rangAduc la cunoştinţa Onor. public, a vapsitorilor de

odăi şi a comercianţilor că am deschis înB rsşo v ec h i, strad a lungă, No. 9.

Prăvălie de văpseli şi uleiuri,bogat asortată cu toate sorturile de văpseli.

Am şi un deposit de to t felul de scări. Preţuri moderate. 49-80) Serviri solid.

N. ARSU. Văpsltor de odM şl comersant de văpseli.TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU BRANIaOE & COMP BRAŞOV.