ŞEDINŢA DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ

î r Ieri, în conformitate cu prevederile legale, s-a desfăşurat şedinţa de validare a consilierilor judeţeni, aleşi în urma votului de la 2 iunie a.c.' Au fost validaţi toţi cei 45 de

consilieri, ce urmează să constituie

I n v e s t i t ' î n funcţia de prim ar al municipiului Cluj-Napoca ( în locul domnului Funar a fost validat domnul

Tionsilier Teodor Roşea). Consilierii validaţi au depus jurămîntul.'

Pentru funcţia de p reşedinte al

J Lnoul Consiliu judeţean Cluj, excepţie - Consiliului judeţean Cluj au fost propuşi făcind domnul Gheorghe Funar, deja domnii Victor Romulus Constantinescu.

(PUNR) şi Vasile Sălcudeanu (CDR). în urma votului, secret, preşedinte al Consiliului judeţean Cluj a fost ales domnul prof. univ. dr. Victor Romulus Constantinescu (27 voturi), domnul Sălcudeanu obţinînd 18 voturi.

Propunerile pentru cele 2 funcţii de vicepreşedinte s-au o rien tat spre

consilierii : Petm Litan (PUNR), Şeitan Gratian (PDSR), Vasile Sălcudeanu (CDR).

Rezultatul vo tu lu i: Petru Litan (26 voturi) , Şerban Graţian (25 voturi), Vasile Sălcudeanu (21). Au fost aleşi în funcţie primii doi.

Nu au fost voturi anulate.Flavia SERGHIE

u m a r W1u.tgenda/2. .( Royt vînturilor/3 I fol'iică/4 I Artă -cultură/S

Omul şi societatea/6 Publictiale/7-11 Sport/12 Femeia/13 Economia/l 4 Eveniment/l 5 Ultima oră/l 6

z ia r in depen den tAIMUL VII NR. 1697 ISSN 1220-3203

MIERCURI 19 IUNIE 1996

16 PAGINI 300 LEI

Vremea va continua sâ se Încălzească, cerul ya fi variabil. Izolat, la munte vor cădea averse de ploaie însoţite şi de descărcări electrice. Vînt slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse Intre 22 şi 25°.Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau 21° iar presiunea atmosferică 737,7 mmllg. Meteorolog de serviciu Constanţa NACYJ. _

In pagina a 16-a: harta privind starea probabila a vremii, valabilii pentru azi 19 iunie.

Al cincelea val - a cincea 1 (dez)iluzie ?

ILIE CĂLIAN

D iupă 23 decembrie 1989 s-au succedat la conducerea României guverne şi formaţiuni politice pe care nu e

. ^ cazu l să le numesc, fiind ştiute de toată lumea. Românii* sînt mai degrabă deziluzionaţi decît fericiţi. Explicaţiile sînt

două- Mai întîi, sfinta şi normala iluzie că peste noapte se schimbă ţoiul, iar mîine va curge lapte şi miere - fără să mai munceşti. Pe de altă parte, ticăloşia unor oameni din conducerea unor partide, care s-au comportat ( în manifestările politice publice) mai rău decît comuniştii. După al doilea război, mulţi, dintre cei care au votat cu comuniştii au crezut sincer în ceea ce spuneau liderii lor - mulţi dintre aceştia fiind, la rîndul lor, absolut sinceri, mai ales după cc se făcuse reforma agrară, pentru care cei reveniţi de pe front şi-ar fi dat viaţa pentru a doua oară. Palavragiii \ca re vorbesc despre instituirea comunismului y^clusiv sub ameninţarea tancurilor sovietice vor să elimiîK?cu orice preţ adevărul că existau, atunci, cîteva^ milioane de amărîţi care aşteptau ceva nou, o şansă dc a-şi tace un viitor mai bun. ; s

Există şi azi cîteva milioane de ăinărîţi care aşteaptă ccva nou, ceva care să Ie dea o şansă. Fireşte, „amărîţii” de azi nu.sînt la acelaşi nivel ca „amărîţii” de atunci: trăiesc în condiţii net superioare. (Sînt curios să aflu cine mă va contrazicc). Dar nu aceasta c important. Important este că omul vrea ceva mai mult.

Or, de la primul prim-ministru pînă azi, nici unul, nici picat cu ceară, nu a vrut să schimbe nimic dinr povara fiscală a omului de rînd. Şi azi, veniturile din impozitele pe salarii continuă să fie cea mai importantă sursă de venituri a statului. Şi astăzi, sistemul de taxe şi impozite pe activităţile de producţie şi comerţ este o batjocură naţională - o . sursă de venituri infernale'pentru şmecherii bine plasaţi, favorizaţi de voturile Parlamentului, din care au profitat, fără diferenţă de culoare politică, toţi ticăloşii care au ştiut ce legi şi cum se vor face.

Avem un bun exemplu în situaţia ţigărilor. După ce primul ministru, el însuşi fumător, a ajuns la concluzia că trebuie făcut ceva în domeniu şi s-a introdus timbrul, iar apoi preţul maxim fixat de guvern pentru producţia internă, iată că preţul ţigărilor se stabilizează. Vă imaginaţi ce cîştiguri s-au făcut prin comerţul cu ţigări ? Mergînd mai departe, vă imaginaţi ce cîştiguri s-au obţinut prin comerţul cu băuturi ? cu gumă de mestecat? cu tot sortimentul de răcoritoare, ajunse azi la 600- 700 lei sticla de apă colorată şi sifonată ? cu alte nimicuri, de la sare de import la seminţe de floarea-soarelui împachetate nu ştiu unde; cu săpunele şi detergenţi de trei parale, ca eficienţă? şi cu cîte alte fleacuri la care se reped copiii şi femeile (din păcate şi aproape toată generaţia de tineri „occidentalizaţi”) ?

După alegerile din acest an, apa% un ăl cincelea val de conducători. Se gîndesc cu adevărat la ei cei care au fost la vot - şi, mai ales, cci care nu s-au obosit să voteze, dar vor înccpe să protesteze ? Se vor desfăşura, oare, în acelaşi fel şi alegerile pentru Parlament şi Preşe'dintc ?

D e a z i, î i avem peS-a sfîrşit! Am scăpat de

jcampanii e lec to ra le , de alegeri, de obligaţia de a merge duminica la vot. Am scăpat de candidaţi, de promisiuni, de tot... De azi, în schimb, îi avem pe aleşi.

PDSR-ul a "tras” tare ş i'a cîştigat cele mai multe primării în judeţul Cluj: 21. Au primar PDSR^ist urm ătoarele localităţi: Baciu, Călăţele, Cămăraşu, Ciucea, Cojocna, Geaca, Mociu, Ploscoş, Rîşca, Sîmpaul, Turda, Aghireşu, Chinteni, Chiuieşti, Floreşti, Călăraşi, Săcuieu, Tritenii de Jos, C uzdrioara , F rata, Mărişel. Această cifră, 21, din totalul' de 80 (de localităţi)' parcă spiine ceva... \

Al doilea partid, ca număr ; de prim ării c îş tiga te este PUNR. Este interesant, de . remarcat faptul că după primul tur de scrutin, acest partid avea doar trei primari aleşi - la Clilj, Bonţida şi Recea C ristu r -, reuşind o "recuperare” spectaculoasă, odată cu al doilea scrutin: Cîmpia Turzii, Gherla, Ciurila, - Coriieşli, Dăbîea, Beliş, Borşa,; Gîrbău, Iclod,. Jucu. Măguri- Răcătău, Bobîlna, Căşeiu, Corneşti, Vad - 18 localităţi."

"Surpriza” acestor alegeri răm îne - pentru u n iix - USD-ul, alianţa care s-a ”ales” din recentele alegeri cu 13 primari, la Aluniş, Apahida, Buza,^ S înm ărtin, A iton, Feleacu, Panticeu, Mărgău, Căian,, T ureni, B ăişoara, Sănduleşti, Ceanu Mare.

CDR are 9 primari, foarte puţini pentru cei care s-au obişnuit să vadă în această alianţă politică un exponent principal al Opoziţiei. CDR a cîştigat la Dej, Jichişu de Jos, Mintiu Gherlii, Petreştii de Jos, V ultureni, A şchileu, Fizeşu Gherlii, Cîţcău.

Urmează în: "clasament" UDMR, cti primari în Sic, S av ăd is la .V /. Sîncrai, M oldoveneşti, Unguraş, Izvorul Crişului, Suatu.

■ PDAR, un partid cu'o priză ceva mai slabă în Ardeal, are, totuşi, două primării: Mihai Viteazu şi Cătina. Şi nu-i. deloc puţin!

PSM şi PRM s-au impus la Ţaga, respectiv Iară.

O serie de localităţi vor avea primări proveniţi din

■ candidaţii independenţi: Mănăstireni, Palatca, Viişoara, Căpuşu Mare, Gilău, Valea lerii, Poieni, Luna.

Dan BRIE

"Noi, chirurgii din România, operăm la fel de bine ca americanii”

• i n t e r v i u c u d l d r . I o a n P ă r ă ia n , d i r e c t o r u l S p i t a l u l u i C l in ic d e A d u l ţ i C lu j •

; în aprilie - mai a.c,, dl dr.Ioan Părăian, director al Spitalului Clinic Judeţean, a fost invitat de departam entul de chirurgi şi specia lişti condus de dr. Lawrence;Robertson, la Colegiul medical din Albany (SUA) pentru un training la secţia de chirurgie^ a Centrului medical Albany.

- Cum au fost cele cinci săpfăraîni petrecute în State?

- Am fost inclus în programul • departam entului respec tiv , participînd la consultaţii şi la activitatea operatorie. Experienţa acestui stagiu mi-a demonstrat că avem în ţară chirurgi de valoare. Cu toate g reu tă ţile materiale-cu care ne confruntăm, operăm la fe l de b ine .'Sa. americanii, uneori chiar mai bine.

- C ond iţia c h iru rg u lu i american este superioară a lto r profesii?

' - :N-am*>raportat cond iţia chirurgului din State lâ alte profesii, dar am reţinut faptul că chirurgul cu care am lucrat încasa 250.000 de dolari pe an, iar spitalul îi plătea asigurarea medicală lui şi familiei, precum şi asigurarea pentru “nevoile, practice” ' -

- V -aţi in te re sa t şi de a s ig u ră r i le de s ă n ă ta te , în general?

- Da, şi mi s-a părut foarte eficient sistemul lor de asigurare

medicală. Acolo s-au organizat case de asigurare, unde taxa este de 2000 de dolari pe an, de persoană. Casa de asigurare are

- contract cu' un anumit spital, unde vor fi trataţi bolnavii şi au în proprietatea lor policlinici unde se asigură in tervenţii chirurgicale mici şi m ijlocii pentru pacienţi de o zi;

- Cadrele medicale medii au posibilitatea schim burilor de experienţă cu Occidentul?

- în luna aprilie a.c., un grup de asisten te m edicale de la “G ood. Hope H ospita l” din 1 B irm ingham ' au fost în tr-un schimb de experienţă la Clinica de Ortopedie (componentă ăS.C.A.), care, graţie.d-lui prof., dr. N icu GheorgUlescu, s-a

< desfăşurat în condiţii foarte bune.- Dacă to t am reven it la .

problemele locale, spuneţi-ne în ce stadiu se află lucrările de la Clinica “Stanca”. '

- în aprilie ne-am decontat toate plăţile cu constructorul -S.C.Napoca Construcţii Cluj. Lucrările sînt la jumătate. Mai avem de făcut tavanul suspendat, pardoselile, finisajele interioare

^ ş i acoperişul. Sperăm că vom termina totul la sfîrşitul lunii septembrie 1996.

Maria SÂNGEORZANcontinuare în pagina a 16 a

Timp d e^pa tru zile , în perioada 18-21 iunie, la Staţiunea de C ercetări A gricole se desfăşoară lucrările unei m anifestări ş tiin ţifice trad iţionale , "Consfătuirea Naţională de Agrofitotehnie” , ajunsă la a32-a ediţie. în acest an au fost invitaţi la Consfătuire peste 150 dc cercetători din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice, de la Institutul de

î n o r g a n i z a r e a S .C .A . T u r d a :

A XXXII-a Consfătuire Naţională de Agrofitotehnie

Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, de la cele 13 staţiuni de cercetare de profil zonale, participă de asemenea, cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, precum şi specialişti din producţia agricolă

a judeţelor din Transilvania.De altfel, tema generală a

Conslătuirii, "Probleme specifice ale lucră rilo r so lu lu i în agricultura Transilvaniei”, o temă generoasă, de mare actualitate, a stirnit interesul multora dintre cei

im plicaţi în realizarea , p roducţiilo r agricole în

această parte de ţară.Programul manifestării de

la~ Turda cuprinde, pe lîngă sesiunea de referate, o vizită în cîmpurile experimentale ale staţiunii, precum şi o vizită de documentare în mai multe unităţi reprezentative din agricultura judeţelor Cluj,

. Alba si Mureş.' ' ' E. LUCA

LÂSZL0 KOVACS îl RĂSPUNDE LUI LASZLO TOKESI Ministrul de externe Laszlo | Kovacs considcră regretabil | faptul că episcopul Laszlo

Tokes foloseşte prestigiul I moral dobîndit în cursul ) Revoluţiei Române pentru aţ ataca fără motiv şi în repetate

!" rînduri politica externă aI guvernului ungar, reiese -| dintr-o declaraţie făcută■ cotidianului „Nepszabadsa^”' dc şeful diplomaţiei ungare.I Kovacs găseşte de neînţeles| acea aserţiune din cuvîntarea, lui Tokes la ccl de-al IV-lea• Congres al Uniunii Mondiale

a Ungurilor - UMU - prin care episcopul susţine că diplomaţia ungară este dispusă să sacrifice

accentuînd Că unii politicieni al opoziţie i sau reprezentanţi importanţi a î m inorităţilor’ de

C C o re s p o n d e n ţă d in B u d a p e s t ^

în treaga naţiune pentru prezumtivele interese ale statului ungar.-.„Cred că integrarea euro­a tlan tică a ţă rii nu este un presupus interes al statului ungar­ei in te resu l'rea l; al întregii naţiuni, folosirea unei ocazii is to rice” , a p rec iza t Laszlo Kovacs, Agenţiei Ungare de Ştiri,

peste graniţe sînt cci care, prin argumentaţii zgomotoase dar false, încercînd să frîneze proccsul dc integrare, periclitează- şansele naţiunii. -

Ministrul de externe, ungar a apreciat drept consternant modul lipsit de cea mai elementară

au reacţionat la cuvîntarea primului-ministru Gyubj Horn.■ Cel de-alTV-lea Congres al UMU a adoptat un document final oficia l a cărui idee principală este că Ungaria şi întreaga maghiarime au-ncvoie de o nouă strategie, care să le scoată din acea stare în care au fost aruncatc, fără voia lor; la începutul secolului.

în rîndurile participanţilor a circulat şi un alt document,

Dorin SUCIU-politeţe în care unii participanţi. . cSntinuareîn pagina a 3-a

— - - —

i A M i e SRLIM P O R T A T O R Şl D IS T R IB U IT O R A U T O R IZ A T

P H IL IP S şi W h ir lp o o la n g a j e a z a :

Agenţi com erciali pentru relaţii interne şi externe

C o n d iţii: studii superioare

cunoaşterea limbii engleze perm is d e conducere categoria B

Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr.16 Telefon:064-193300

ADEVARUL d e OBajj A G E N D A miercuri, 1 9 iunie 1996

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Ap.Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare; Calendarul greco- catolic: Sf.Iuda Tadeul, ap. (s.I); Calendarul romano-catolic: Sf.

Romuald, abale; Sf.Iuliana Falconieri.• Mîine:'Calendarul ortodox: Sf.Sfinţit Mc. Melodie; Cuv.Calist, patriarhul; Calendarul greco-catolic: Ss. Mctodiu, cp. m. (+311), Paul şi ceilalţi m.dinTomis (+304); Calendarul romano-catolic: Sf.Sever, Pp.m.îi felicităm pc toţi cci care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• I’RKFEC’IURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA aUJ-NAPC)CA:19-60.30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA 1URDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA 1URZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIAGHER1A 24-19-26• PO[,niACUJJ-NAI’OCA-955si

43-27-27• POLniA FEROVIARĂ aUJ-NAIXX:A

1349-76• POUTIA DEJ: 21-21-21• POI.lilA'IURDA31-2I-21• POLl'ilA CÎMP! A TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

PR0TK11A CI VILĂCLUJ-NAPOCA: 19-50-29

GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23 si 19-16-70, int. 158 'SALVAREA: 961 /

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONALEI

IHIERURBAN: 991 . . ,• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

REGIA AUTONOMÂDE TERMOFICARE -DISI’ECERAT: 19-87-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• REGA AUTONOMĂ ADOMEMULUI PUBIJC DISPECERAT: 1544-78

• S.C. "SALPREST' SA DISPECERAT: . 19-55-22 ' ~

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 ' int. 132 •

• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ' ' î -REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

ORARUL CURSELORTAROM ■ De luni pînă vineri.' Plecări <lin Cluj-Napoca

8,20 şi 18,50 'Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 De luni pînă sîmbătă. Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ.bilei: români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi si vineri la' ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîllibătă la ora 11,00. ‘• Cluj-Napoca-, Oradea - Debrecen Miskolc, cu plecare din cluj Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

o IN FO R M A Ţ II Autogara I; 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

PLECĂRI,DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate; rapide şi intercity• BAIA" MARE,SATU MARE (prin Dej): 11.57 ;•BISTRITA: 15,37. .•BRAŞOV: 1,48 " ;•BUCUREŞTI (priu Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,10; 23,33 V O'-. " '(priu Sibiu- Piatra Olt): 11,48 . •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; ...• GALAŢI (prinlaşi): 8,07(prin Ploieşti-Buzău): 11,40 • •IAS1:0,20; 13,17;-21,21 ;■ " î ■> •ORADEA: 135; 19,53? 21,07 :• SATU MARE: 4,08; 14,57• SIBIU: 11,48; 15,10 '• SIGIIETUMARMAŢIEI: 5,55 '■- •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 23,47• TÎRGU MURF.S: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49• INFORMAŢII GARĂ: 952AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern) •

19-24-75 (internaţional)

Programul Policlinicii fără plată “Familia Sfintă”

--V 1 7 - 2 1 iu n ie _Medicină generală: dr. I. Boilă 17,18, 20,14 (10-12), dr. G. Răfan 19 (12-14), dr. M. Suciu 19 (10-12), dr.C.Iovită 18 (12-14), dr. C. Popa 20 (12-14); dr. S. Loga 18 (14-16), dr.M.Marica 20 (15-17), dr.L. Barbăalbăîl (10-12), dr.D.Stănescu 18 (15-17), dr.L.Rasa 17 (16-18); Interne: dr. F. Gherman 17 (15,30- 17) si 19 (10-(2), dr.I.Patiu 20 (15- 17), dr. A.Iancu 18 (1 W3),- dr.Cs, Szakacs 19.(14-16), dr. C.Vad 19 (14- 16); Neurologie: dr.GhiBicher 17 (14-i5); Pediatrie: dr. R.Mitea 18 <i3-.i5), dr. M.: Fritea 18 (15-17), dr.D.L'upea 19 (12-14), dr.M. Bayradar 21' (15-17), dr.A. Tempeleanu . 17 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 19, 21 (15-17). dr.l.Alh 18 (12-14), dr.C.Zotta 17 (14-16); Ginecologie: dr.O.l-'odor 18. 20 (10-12); Chirurgie: dr. C. Cosma 18 (1012), dr.P.Pitea20 (10-11);'Dermatologie: dr. II. Radu 20 (12-14); Ortopedie; dr.Z.Popa 17 (11-12); O.R.L.: dr.C- tinRădulescu 17 (12-14), dr.I.Mihali 21(12-14).Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la nr. de telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuşnr. 3, bl.12, ap. 12.

BIBLIOTECI

B î e U R S F l ^ U T O

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis. '

■ Bibliotcca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: limi- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, ; Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Bibliotcca Acadcmici (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Bibliotcca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Bibliotcca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Bibliotcca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Bibliotcca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceăliu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. - V

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Ilermanii Obertli” (str. Memorandumului 18). _ Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram-Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis .

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C.'Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Iştoric a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2).,Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis.

B Muzeul Etnografic al Transilvaniei (stn Memorandumului nr.21) : deschis zilnic între orele 9-1(5, luni închis. , ;

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare, 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi. duminică: jnchis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia": orele 9-17. , .

F/A fftf» 7-M H z • ‘ •

▼M icrcu ri, 19 iunie

6 ,00-9 ,00 Cu noaptea-n cap (ş tir i, sport, m eteo, utilitare, muzică) (Georgeta Todoruţ). 9,00-11,00 Emisiunea în limba maghiară. 11,00-13,00 M usic Box (Călin S lăncscu ). 13 ,00-14 ,00 F iţi pc fază ("Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujcnc) (Lucia Radu). 14,00-15,00 Cîntă cctcraş, pe strune (m uzică populară) (C ălin S tăncscu ). 15 ,00-16,00 S uper Sonic (Dj Dreams). 16,00-17,00 c io p o tc tu b u la rc (m u z ică sp c c ia lă ) (M ariu s Aciu). 17,00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, u tilitare, m uzică) (M ircca Tătar). 20,00- 22,00 E m isiunea în lim ba m aghiară . 2 2 ,00 -23 ,30 T cchno - V ibe (m uzică tcchno) (Dj Morace Dan D.) 23,30-00,00 EU R O ’96 pe 68.7 M IIz (Sergiu Suciu). 00,00-6,00 Non Stop Dancing.

. Micrcuri, 19 iunie

6,00 Dună dim ineaţa (vă spune astăzi D an I lo rc a ) . 1 0 ,00 R a d io c irc u it - Emisiunea Departamentului Studiourilor T eritoriale R adio C onstanţa, A ntena B ucureştilo r, R adio Iaşi, R adio Tg. M ureş, Radio Tim işoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Duletin de ştiri; 11,05 Agenda culturală - realizată de

.C ornel Pop; 11,30 Rezonanţe corale - selecţia; Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan . 12,15 E xclusiv m agazin, ediţia de miercuri: moderator Delia Bob.13.00 R adiojurnal. 13,15 M icrofonul ascultătorului. Dum neavoastră întrebaţi la 064/187266. A stăzi vă răspunde: A nca M u reşan . 18 ,00 R ad io F ax , re d a c to r C r is t in a P â n z a ru . 19 ,00 R a d io ju rn a l. 19 ,15 La d is p o z iţ ia dum neavoastră, redactor Ana Huţanu.20.00 Portativul preferinţelor, M uzică uşoară Ia cerere: prezin tă: M ihaela Dîmbcanu. 21,50 Duletin dc ştiri.

Miercuri, 19 iunieProgramul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră ; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Videocaseta muzicala: microrecital Marian Nistor; 10,50 Videolexicon; 11,50 Serial: Iubiri amăgitoare (ultimul episod, reluare); 12,40 Desene animate; 13,40 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi ; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin internaţional;17.00 Viaţa spirituală; 17,45 De la lume adunate ...; 18,15 Desene animate: Aventurile şcrifilor.galactici; 18,45 Sensul schimbării; 19,15 Serial: Întîmplâri din Florida (SUA); 19,45 Actualităţi; 20,20 Serial: Cuceritoarele; 21,20 Fotbal CE ’96: |talia - Germania, Rusia-Cehia alternativ; 23,20 Actualităţi; 23,45 Serial: Frumoasa şi bestia; 0,25 Întîlnirea dc la miezul nopţii.Programul 2:7,00 La prima oră; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Oră de muzică; 10,05 Caieidoscop; 11,30 Desene animate; 12,00 Film: Ministerul groazei (r); 13,30 Ritmuri muzicale; 13,50 Serial: Sîngcle altora; 14,45 Gong (r); 15,15 Video-satelit; 15,45 Desene animate; 16,10 Serial: Dragostea mea ...; 17,05 Natura 2000; 1735 Serial: Andrea Celeste; 18,20 Fotbal CE ’96 : Croaţia - Portugalia; Turcia -Danemarca ; 20,30 Pro Memoria: acad. Al Zub; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema: K.IIepburn; 0,00 Jazz-Fan: Jan Garbareka). -TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.l (15,05 - 16,00): Jurnal. Observator: Ieftin ... dar de slabă calitate. Falsificarea unor produse alimentare. Agenda muzicală: Premiera de balet cu „Romeo .şi Julieta” de I’rokofiev. Onor la tricolor: emisiune de educaţie.şi informare ostăşească. Videoelipul emisiunii.CBN7,00 Bună dimineaţa Cluj!; 8,00 Film" artistic - Armă perfectă (r); 9,30 Film

serial - Sissi, tînără prinţesă, ep 5 (r);10.00 Huropenalty (r); 11,00 Ora Psi - emisiune de Dan Căprar (r); 12,00 închiderea programului; 18,00 Caleidoscop film documentar; 18,40- Deşene animate; 19,00 Film artistic -

Oferte arzătoare 21,00 Ora locală (ştiri + sport); 21,40 American music shop, partea I; 22,30 Film artistic - Nouă _ săptămîni şi jumătate; 0,30 Reluare Ora locală; 1,00 închiderea programului Pro TV7,00 Buna dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi

neliniştit (r); 9,45 Spori; 10,00 Paradise Beach (r); 10,30 Taxi (r); 11,00 Spitalul de urgenţă (s/r); 11,45 Secrete dc familie (r); 12,30 Portret sportiv; 13,00 Cheers {r); 13,30 Procesul Europenelor (r); 14,00 Tenis "Queen’s Championsbips" - finala (rez.); 14,30 Deşteaptă-te, române! (r); 15,30 Lecţia americană (r); 16,00 M A.S.II. (r); 16,30 Paradise Beach (s); 17,00 Tînăr şi neliniştit (s); 18,00 Taxi (s); 18,30 Bună seara, Bucureşti!; 19,00 Cheere(s); 19,30 Ştirile Pro IV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 20,00 Dragoste eternă (f. An glia 1991); 22,00 M.A.S.II. (s, ep. 114); 22,30 Lege şi ordine (s, ep. 29); 2,3,30, Procesul

u m m mEuropenelor; 0,05 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 0,35 Sport Ia minut: ştiri sportive; 0,30 Davey cel păcătos (f. SUA 1996); 3,20 Baschet. Finala NBA (d, meciul 4). . _Joi, 20 iunie 1996 Programul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Sailta Barbara (r); 10,05 Un secol de cinema (r); 11,20 Serial: Andrea Celest(ep. I şi II) (r); 12,55 Desene animate; 13,10 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-™ Napoca; 15,40.Tradiţii; 16,00 Actualităţi;16.10 Cuvinte potrivite; 16,35 Magazin, social; 17,25 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici; 17,50 Viaţa partidelor1 parlamentare; 18,15 Tragerile Super Loto 5/40 şi Simplă Expres; 18,25 Milenium;19.10 Serial: Tînărul Indiana Jones ; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Nord şi Sud; 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Studioul economic; 22,40 Jocuri periculoase. Algoritmul Puterii (II); 14, iulie ’47 - Tămădău; 23,10 Simpozizon ->.rcvistă de literatură şi arte; 23,55 Actualităţi; 0,10 Călătoriile Iui Oliver.

. rograI„«12:7,00UpriIMwU.yTVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica - toţi; 10,05 Magazin de călătorii, lO.i întîlnirea de la miezul nopţii (r)- IV-t Desene animate; 12,05 Curcubeu’ I î o * Serial: Frumoasa si bestia (r) ’lvv- Actualităţi; 14,10 Rep. '96; 14 45 Maria (ep, 1); 15,40 Desene 16,10 Senal: Dragostea mea, durerea aa.17.00 Ceaiul de la ora 5. Invitai pu™*„■ Mihai Leu; 19,00 Emisiune bliii germană; 20,00 Cultura în lume (r)- 2*y Enigma ; 21,00 TVR Mesager,’îtv Filmoteca de aur; 22,00 Film y. J (ultimul episod); 0,20 Jazz Alhe SW Jan Garbarek (II).TVK CLUJ-NAPOCA

-Programul 2 - 8,30 -9.K Documentar: Drumurile vacanţei dc >ci - reportaj în staţiuni ale vaci:.:' Anotimpuri muzicale: Dirijorul Eoi Simon la pupitrul Orchestrei simîoăt clujene. Repriza de inedit ... la Teii ,J>uck"..Programul 1 - 15,00 - 15,40: Jar-i Emisiunea în limba maghiara.PRO TV 7,00 Bună dimineaţa !; 9,00 Strai

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la BU3£.10.00 Serial: Paradise Beach (r); 10.1 Serial: Taxi (r); 11,00 Film: Diiîoî,: eteriţă(r); 13,00 Serial; Cheers(r);Serial: Lege şi ordine (r); 14,15 Proa»; Europenelor (r); 14,45 Gillette - hn** sportului; 15,15 Serial: Bcverly Hiltţr.16.00 Serial: M.A.S.H. (r); 16,30 Seni Paradise Beach; 17,00 Serial: Tkâr t 'neliniştit; 17,50 Ştiri; 18,00 Serial: Tm 18,30 Bună seara,. Bucureşti !; !$.[>; Serial: Cheers; 19,25 Vremea -bylct meteo; 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 o vorbă să-ţi mai spun ...; 20,00 Fîk Moştenirea lui Fletch (SUA); 21.50 S'iv; , Pro Tv; 22,00 Seriat M.A.S.U.; Procesul Europenelor; 23,00 Srâ'J Walker, poliţist texan; 0,05 Am mtilaiî şire fericiţi; 0,35 Sport la minut: ştiri sportive,Film: Submarinul X -1 (SUA).

Programul televiziunilorprincablu

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU %Miercuri, 19 iunic 1996 ^. 8,00 Desene animatc-ITÂLIA 1; 9,00 Seriale-RETE 4; 14,00 Desene animate- ITALIA 1;14,45 Seriale-CANALE 5, RETE 4; 16,30 Zi de zi - magazin-RETE 4; 18,30 Desene animate-CANALE 5; 19,30. Bill Cosby show-PRO 7; 20,00 Taff-PRO 7; 71,00 Shining Through- .PRO 7; 23,40 Dulci pacate-PRO 7; 0,30 Lnianuelle 3* PRO 7.

f iPORTALEXPORT - IMPORT S.R. L.

/%

* w

, PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU .Miercuri, 19 iunie 1996 10,00 Ştiri şi actualităţi localc; 10,10 Doar departe de coastă -film (r); 18,(X) Imagini din Elveţia - rtportaj DW; 18,30 Introspectivă britanică - doc.;19.00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate : Bibi şi prietenii lui ; 20,15 „Dincolo de nori”-.remember Alina Abrihan - rep.; 21,00 Americanul - film;23.00 Crimă pe Rio Grande - film.

S.C.TV CABLU SIPROGRAMUL CANALULUI

PROPRIUMiercuri, 19 iunic 1996 10,00 Un chip, două femei- RETE 4;11.00 Ţiganca -RETE 4; 11,30 Renzo şi Lucia -RETE 4; 12,45 Forja iubirii- RE'IE 4; 13,30 Casa (lin prccrie-RETE

4; 15,05 Soscsc Joc şi Margucrita-RAI UNO; 17,35 Ani minunaţi -RTL 2;18.00 Desene animate-PRO 7; 16,30,Toţi

Teatrul Naţionalprezintă joi, 20 iunie, ora-19: Cameristele de Jcan Genet.

ilillllV IE M14 - 20 iu n ie 1996

REPUBLICA - Get shorty - Un mafiot la Hollywood - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Simbâtâ ji duminică spectacolele încep la ora II. * VICTORIA - Dragonii gemeni - Hong-Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Strânge days - Zile ciudate - SUA (10; 13; 16; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Cu sania pe nisip - SUA (lD; 13; 16; 19); sala B -14-16 iunie: Liceenii în alertă - România (13,30; 15,30; 17,30); 17-20 iunie: Paradisul în direct - România (13,30; 15,30;

17,30) * FAVORIT - Frumoasă ;i răzbunătoare - SUA (II; 13; 15; 17; 19).„ TURDA: FOX - Cazino - SUA - premieră; TINERETULUI - Cybertech - Poliţistul electronic - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Dezmoşteniţii din Little Odessa - SUA - premieră; Tatăl miresei - SUA - premieră.

QtMPIA TURZII:MUNCITORESC - Judge Dredd - Judecătorul - SUA - premieră; Fair game - Atracţie explozivă - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Tatăl miresei - SUA - premieră; Orele disperării - SUA - premieră.

sub un acoperis-PRO 7; 19,00 Cmc-i şeful aici ?-PRO, 7; 19,30 Bill Cosby show-PRO 7; 20,10 Exploziv magazin- RTL; 21,30 Imaginile unei crimei .ITALIA 1; 23;30}Shining-ITALIA 1.

FA R M A C IIFarmadi cu serviciu permaneti

Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşe nr. 4, tel. 17-51 -05. ..■Garda de noapte: Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, tel. 1946-06, orar20-:;

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU Miercuri, 19 iunie 1996 î’ORTAi. i7,45 Buletin informaQv;-8,00Cartoon. Neţwork; 9,45 Buletin Infomiativ; 10,00 Videoclipuri-2 MAX; 10,50 Film: încrcdcrea în viajă -PRO 7; T2,45 Buletin informativ; 13,00 Documentar- 2 MAX; 1.3,30 Desene animate- 2 MAX; 14,00 Documentar- X’.MAX;' 14,30 Videoclipuri; 15,00 Iiulelin informativ; 15,15 Serial: „RobmSonii”-

CANALE 5;. 15,45 Show „Casa Caslagna’-CANALE 5; 17,00 Cartoon NetWork; .18,30 Magazin Bufevard' Germania- 2 MAX; 19,10 Film: Frankcstcin - 2 MAX; 20,25 Videoclipuri-2 MAX; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film: A trăit două vieţi -RTL; 23,00 Videoclipuri-2'MAX; 23,25 Film: Zborul vulturului negru- RTL 2 ■ , . 'PORTAL 221,00 Buletin informativ; 21,30 Film: Imaginile unui cîine”-ITALIÂ 1; 23,40 Film: Contabil Arturo dc Fanţi - RETE 4. m ■

Obs.: Traduccri simultane pe ambele canale. '

POLICLINICA 1 INTERSERVISAN

slr. I’asealy nr.5, caii ChcorjiitcINTERNE • CARDIOLOGIE NEIX , L0G1E * PSIHIATRIE • END0CE-

N0L0GIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE«ALERGOLOGIE • DS

MĂT0L0GIE*CHIRURGIE* v ORTOPEDIE • 0.RL. •

^ 'OFTALMOLOGIE* . GINECOLOGIE'ONCOLOGE

• PEDIATRIE •UR0L0GE -ACUPUNCTURA

1AB0RAT0R • '(Biochimie - Bacteriologie Immals;:- Parazitologie Determinare Rk - Tf de sarcină - Aiitigen HBS - Elisa To ■ Examinări citologice pentru depi>U~ i cancerului de col uterin - Inveiiis .. i pentru sterilitatea feminina şi ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21-7Rezervare, consultaţii

v la teL 41.41.63. j

ALIANŢA ANT1SU1CID

L I F E L I N ESufletul nostru la dispeve dumneavoastră. Tekfc de noapte, telefonul >ic2

4141 63Z iln ic în tre orele 20-2^

S.C. Dental R0VA- SOCOLOV

Calea Moţilor 10B. ap.5Tratam ente

stom atologice compluc> terapie> protetică [cersmicS]

. > chirurgie (rezeepi, fnf Program ări la tel.: 43002S

- Zilnic orar: 9-19 1 aîm băta 9-1^

Pentru studenţi, şom eri, reducere S-na- \

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂEî Dr. ANGELftCĂLUCAKO

S tr . Prahovei nr. 11

Td.:42.56.18;ţd/fa£l9Ji£L

miercuri, 19 iunie 1996 R O Z A V IN T U R IL O RADEVARULcfle C luj

l

TURNIRUL GENEROŞILOR FATĂ DE TIRASPOL"(l)

i

i ’ în perspectiva viitorului , scrutin p rez iden ţia l din ' Republica Moldova, a cărui

dată nu a fost încă stabilită, potenţialii cand idaţi ar desfăşura un veritabil „turnir” pentru a intra în graţiile Tiraspolului şi, implicit, ale Moscovei. De unde şi întrebarea: separa tiştii transnistreni asigură „integritatea” R epublicii Moldova şi dccid asupra viitorului ei preşedinte ?

Am admirat zilele, trecute eforturile potenţialilor de la Chişinău de a intra, pe usi separate, în graţiile Tiraspolului. Au demonstra­t-o, a tît v iz ita inopinată efectuată în „R .M .N .” (autoproclamată „republică transnistreană”) de premierul Sangheli şi sincronizată, se pare, cu cea a ex-primului- secretar al fostului partid comunist al RSSM, Ivan Bodiul ( la care presa s-a referit), cît şi unele declaraţii ce pot fi plasate, ca şi vizitele, tot în con tex t e lectoral. Preşedintele Snegur. declara publicaţiei „România liberă” că, în negocierile cu Smirnov, se va avansa, în cel mai scurt timp, spre găsirea unui numitor comun. Dacă, ceva

mai înainte, domnia sa părea să accelereze dialogul pentru ă infirma acuzaţia că nu ar dori partic iparea T ransnistriei la scrutin, acum o face fiindcă simte şi concurenţa celorlalţi doi lideri± care încearcă să-l devanseze. E de remarcai că siguranţa lui Mircca Snegur se manifestă în pofida sincopei destu l de

(Articol de Viialia Pavlîcenco in „Mesagerul")

„ap rec iab ile” apărute în negocierile Chişinău-Tiraspol, separatiştii formulînd pretenţii tot mai nesăbuite privind legiferarea s ta ta lită ţii „republiciitransnistrene”. Nici că se poate altfel, de vreme ce, „în etapa actuală - precum continuă să creadă dl Snegur - participarea R .M oldova la Uniunea Economică a CSI este o soluţie”, iar competiţia în direcţia ajustării noastre politico-militare la Rusia e şi ea în plină desfăşurare. A rămas să fie ratificat Tratatul m oldo-rus, cu p ro toco lu l adiţional, dacă vine la putere Elţin, sau să fie semnate alte tratate, de refacere a URSS, dacă vine,Ziuganov.

Promisiunile şefului statului urmează retipăririi, în presa de

la Chişinău, a unui articol semnat de politologul Andrei Safonov de la Tiraspol. El face estimări privind opinia publică de acolo faţă de cei trei eventuali candidaţi la funcţia de şef de stat, din unghiul puterii locale. Astfel, cl nota că preşedinţia lui Mircea Snegur se asociază cu confruntarea politică şi de forţă din J9 8 9 -1992, că peste Nistru e receptată cu prudenţă tendinţa multor oameni politici de dreapta de a-şi face loc în echipa Snegur - fapt pentru care ch ia r şi adepţii unei Moldove unitare (cu excepţia cîtorva unionişti) nu sînt gata să-l voteze, temîndu-se de ostilităţi. Avertismentul- şantaj, slab camuflat, se întrevede dintr-o „sugestie”. Pe M ircea Snegur „l-ar salva” semnarea „cu efect” a unui acord cu „RMN” înainte de alegeri. Aluzia că vizita de la 8 aprilie a fost legată indirect de aceasta ne confirmă, astfel, convingerea că deplasarea inopinată a lui M ircea Snegur la Igo r Smirnov (după vizita în zona baltică) a declanşat, de fapt, turnirul generoşilor faţă de Tiraspol.

LASZLO KOVACS îl RĂSPUNDE LUI LASZLO TOKES

'T TIIIIIIIIIIII

AIIIIIIIIIII

II

II

IIIIII

j i

urmare din pagina 1~ '■ s' . .neoficial, _ dar foarte interesant. în cl, un membru al conducerii UMU,' preocupat de v iito ru l organizaţiei, informa despre toate lipsurile şi neregulile care au împins uniunea spre criză. în material se deplînge birocratizarea UMU şi se reproşează conducerii că n-a învăţat nimic din faptul că o mulţime de persoane~cu importante responsabilităţi au părăsit-o. Printre altele, se recomandă reslrîngerea puterii discreţionare de care se bucură preşedintele Sandor Csoori şi, nu în ultimul rînd,

reducerea numărului călătoriilor făcute în diverse părţi ale lumii de membrii conducerii. '

Documentul polemic seamănă semnificativ dc mult cu un altul,

Corespondenţă din Budapesta

cu declaraţia comună a peste 50 de intelectuali de mare prestigiu din Ungaria sau trăind în diasporă în Europa, America şi Australia, trim isă în urm ă cu un an Parlamentului Ungariei. în ea se arată că UMU nu s-a transformat nici după 1990 în acea

' organizaţie reprezentativă, în

afara şi mai presus de partidele politice, care să strîngă în rîndurile ei

. reprezentanţii celor ^ m ilio a ­ne ale întregii maghiarimi şi că în uniune au renăscut cultul personalităţii, aranjarea, în prealabil', a a legerilo r, elim inarea preventivă a oricăror opinii divergente. în contrast cu numele său, ea a devenit „uniunea mondială” a unei singure orientări politice,

. cea conservator-najionalistă, reflectată şi în compoziţia conducerii sa le , ai cărei membri au făcut în numele

. uniunii declaraţii prin care au reuşit să discrediteze scopurile magbiarimii ... .

WILLIAM PERRY NU ÎNTREVEDE 0 DIMINUARE A COLABORĂRII MILITARE CU RUSIA

Colaborarea militară dintre Moscova şi O cciden t va co n tin u a în tre i dom enii cheie,indiferent cine va cîştiga alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat W illiam Perry, ministrul american al apărării. Acesta şi-a exprimat încrederea că noile legături ale

/R u s ie i cu N A TO şi c o la b o ra re a cu Washingtonul în ceea ce priveşte reducerea armamentului şi tehnologia nucleară nu vor în reg istra o d im inuare , ind ife ren t dacă preşedintele Boris Elţin sau un alt concurent, inclusiv c a n d id a tu l r co m u n is t

(Reuler)

problem e, nu vor fio p rite . -M inistrul am erican a afirm at că s-a oferit

chiar să viziteze Moscova, în această toamnă, şi să ia cuvîntul în faţa parlam entului rus în fa v o a re a -T ra ta tu lu i de l im i ta r e a armamentului strategic SALT-2, care trebuie - ratificat de către D um ă înainte de intrarea - sa în vigoare.

„Oricare va fi rezultatul alegerilor, chiar d acă v o r . e x is ta u n e le sc h im b ă ri la n iv e lu l '

G hennadi Z iuganov^ v o r - c îş t ig a cursa prezidenţială.

„ în n ic i un caz n u în tre v ă d n ic i o p o s ib ilita te ca ,a ce s te p ro g ram e să se încheie”, a declarat Perry, în timp ce ruşii se îndreptau către urnele de votare.„Există programe care, în mod sigur, sînt în interesul ambelor ţări şi cred că vor continua să fie privite în acest m od în cele două ţări”.

Graciov, Perry şi alţi m iniştri ai apărării ai NATO au căzut de acord, la o reuniune desfăşurată la B ru x e lle s , să se adm ită prezenţa cu titlu perm anent la birourile NATO a unor ofiţeri ruşi şi să se trim ită ofiţeri ai Alianţei.la M oscova pentru a lucra cu Statul M ajor ai Rusiei, în pofida opoziţiei Moscovei faţă de extinderea planificată a Alianţei în Europa Centrală şi de Est. Perry a afirmat că extinderea nu va fi stopată de alegeri şi că reducerile de arm ament nuclear efectuate de ruşi, ca şi eforturile de prevenire a oricărui transfer de tehnologie nucleară sau de arme către ţări susceptibile de a crea

perso an e lo r cu care am lu c ra t p în ă a c u m , de

exem plu la nivel de cabinet sau la nivel de şefi de stat m ajor-... ne aşteptăm ca toate cele trei programe să continue”, a declarat Perry reporterilor. - '

Perry a afirmat că este probabil ca unele acţiun i a le ru şilo r legate de ex tinderea colaborării m ilitare cu O ccidentul, să-şi fi pierdut întîietatea din cauza alegerilor.^ Atît Perry, cît şi şeful Statului M ajor Inter-'Ârme, generalul John Şalikaşvili, care a călătorit în drum ul spre casă îm preună cu ministrul am erican, au afirm at că se aşteaptă la o colaborare viitoare între Statele U nite şi R usia în dom en iu l de ce rce ta re şi de dezvoltare a apărării anti-rachete. Cei doi au declarat că ambele ţări sînt îngrijorate în legătură cu ameninţările pe care le reprezintă rachetele balistice cu rază scurtă-de acţiune şi şi-ar putea uni eforturile în vederea îm bunătăţirii rachetei americane anti-rachetă dc tip „Patriot” şi a sistemului rus de rachete antiaeriene de tip SA- 12.

Statele Unite se situează pe locul patru în ceea ce priveşte donaţiile avînd alte scopuri decît cele militare în anul 1995, după Japonia, Franţa şi Germania, a declarat, luni, Organizaţia pentru Cooperare Econom ică şi D ezvolta re (OECD), citată de REUTER. Naţiunile bogate au oferit cel mai mic procent din ultimii cel puţin 25 de ani din veniturile lor, statelor în curs de dezvoltare, m ajoritatea statelor donatoare alăturîndu- se poziţiei Statelor Unite şi reducînd* fondurile pen tru ajutoare. S tatele U nite, principalul stat donator timp de peste 40 de ani, s-a situat, anul trecut, pentru prima dată, nu numai după Japonia, ci şi. după Franţa şi Germania, a declarat James M ichel, preşedintele Comitetului de Asistenţă pentru Dezvoltare al OECD. Statisticile pentru anul 1995 indică faptul că Japonia se află pe primul loc, cu 14,5

~ miliarde de dolari, urmată de

SUA se situează pe locul patru privind donaţiile in alte scopuri decit cele militare

Franţa, cu 8,4 miliarde de dolari, Germania - 7,5 miliarde de dolari şi Statele Unite - 7,3 miliarde de dolari. Olanda s-a situat pe locul al cincilea,-oferind donaţii în valoare de 3,3 miliarde de dolari, urmată de Marea Britanic - 3,2 miliarde de dolari. Cifrele includ şi a ju toare le b ila te ra le şi ajutoarele acordatc organizaţiilor internaţionale, printre care se num ără B anca M ondială şi agen ţiile N aţiun ilo r U nite. Statisticile OECD nu includ, însă, ajutorul militar şi ajutorul acordat fostei U niuni Sovietice sau statelor din Europa de Est. Suma totală a ajutoarelor oferite de statele donatoare ţărilor în curs de dezvoltare s-a ridicat, în 1995, - la 59,0 miliarde dc dolari, faţă de 59,2 miliarde de dolari în 1994, reprezentînd 0,27% din produsul naţional brut combinat al statelor membre. OECD a

precizat că a fost înregistrată o creştere a capitalului privat către lumea a tre ia , suma

; totală a acestuia ridieîndu-se : la 170,5- miliarde de do lari ;

faţă de 132,6 miliarde de dolari în 1994f Preşedintele francez, Jacques Chirac, a cerut sta te lo r membre ale Grupului celor şapte, care sc vor întruni Ia Lyon la sfîrşitul acestei luni, să abordeze şi problema acordării de ajutoare că tre s ta te le în~ curs de dezvoltare . < Conform s ta tis tic ilo r publicate de OEGD; con tribuab ilii americani oferă mai puţin de 30 de dolari anual pentru ajutorarea statelor în curs de dezvoltare , în tim p ce europenii contribuie cu peste 100 de do la ri anual 'la ajutoarele acordate ţărilor în curs de dezvoltare.

(„Helt Vilaggazdasag” din 25 mai 1996)Potrivit indiciilor, Ia Bruxelles ş i în ţările membre

ale UE, întrebarea nu m ai este dacă să f ie primit cel puţin un grup de ţări est-europene, ci cum şi cînd. Deocamdată nu există nici un răspuns.

După prăbuşirea sistemelor la Essen din decembrie 1994,comuniste din Europa de Est, cînd UE a decis că a sositComunitatea Europeană m om entul să acţioneze,bazată pe d iv izarea de O rganizaţia şi-a elaboratodinioară a continentului s-a „strategia de preaderarc” cuconfruntat cu o nouă sfidare, ajutorul căreia se va efectuaStatele din Est au trebuit să arm onizarea econom ică şiaştepte pînă în decembrie legislativă a, ţărilor care doresc1990 ca sprijinul exprimat în să adere la UE, toate acestea fiindvorbe să fie urmat de primul' incluse apoi în aşa-numita Cartepas serios; atunci au început Albă. La reuniunea de la Madridnegocierile cu priv ire la din dcccmbric, „Cei 15” s-auprimele acorduri de asociere, referit în sfirşit la agendă, cîndsemnate peste un-'an cu „şi-au exprimat speranţa” că şase

< Polonia, U ngaria şi luni după încheierea Conferinţei■ Cehoslovacia. De atunci, Intcrguvernam entale, cel mai

Druxelles-ul a sem nat devreme la jumătatea lui 1997, o -acorduri similare cu România dată cu negocierile dc aderare aŞi cu Bulgaria, se aşteaptă Maltei şi a Ciprului, vor începeratificarea acordului cu ţările astfel dc negocieri şi cu alte ţăribaltice şi de cîtcva zile a asociate.” semnat docum entul cu Acceptarea îit acest moment aSlovenia. Primii paşi concreţi ţărilor asociate ar însemna o mareau fost făcuţi la reuniunea dc povară pentru „Cei 15”: cclc 10

state în cauză ar reprezenta creştere majoră a cheltuielilor, pentru Uniune 100 de milioane Din bugetul anual de 105 de noi „locuitori”, a căror putere miliarde de dolari ai UE, 80 lade cumpărare nu atinge nici sută îl reprezintă două dintre cele măcar 30 la sută din cea a clasei mai im portante fonduri, ce l

„EUROPA DE EST, LA COADĂ ÎN ANTICAMERA

UNIUNII EUROPENE”m ijlocii din UE. C hiar şi destinat finan ţării P o litic iieconomiile acestor ţări sînt cu Agricole Comune (PAC) şi celm ult mai slabe decît media destinat sprninirii regiunilor maiU niunii; în ansam blu, sărace din punct de vedereperform anţele economice ale economic. Luînd ca punct de„Cclor 10” reprezintă 4 la sută pornire primirea celor 10 ţări est-din cea a UE şi deoarece în cazul europene şi menţinerea sistemuluilor, atît în privinţa unui export, actual, suma destinată sprijiniriicît şi ca ocuparc a forţei d e . agriculturii ar trebui sporită anualmuncă agricultura joacă un rol cu 15 miliarde dc dolari, iarmai important decît media vest- fondurile regionale - cu 50europeană şi cu toţii sînt miliarde de dolari. Dar acestconsideraţi rămaşi mai In urmă lucru sc poate realiza doar prindccît ccl mai sărac membru al două m oduri: sau se reducUE, primirea lor ar duce la o fondurile de carc s-au bucurat

pînă acum beneficiarii- fermierii prin formarea unei categoriifrancezi, precum şi regiuni din de. ţări separate s-ar măriSpania, Portugalia, Irlanda şi dispersarea UE.G recia sau vor fi spo riter Vorbind de această ipoteză,vărsămintele la buget ale ţărilor analiştii pesimişti ai posibili-membre. Prima variantă este tăţii aderării pînă în anul 2000respinsă de cei afectaţi, cea de- a ţărilor est-europene maia doua aproape de toată lumea, adaugă că obţinerea calităţii

în vederea reducerii de membru în numai patruche ltu ie lilo r, precum şi a ani este aproape imposibilă şiriscurilor economice şi sociale au din m otive tchnice.fost elaborate mai multe proiccte. Negocierile ar începe cel maiLa nivel politic, formularea cea devreme în 1998, la şase lunimai, clară a fost făcu tă de după încheierea Conferinţeigermani. Helmut Kolil îşi imagina Interguvernamcntale. Ultimaextinderea astfel:„ în primul val” dată cînd UE, respectivsă fie acceptate doar Cehia, Comunitatea Europeană, aPolonia şi Ungaria. Pînă la urmă primit ţări europene relativsoluţia de compromis a devenit slalţ dezvoltate (Spania şimai nuanţată: can d id a ţii la Portugalia), negocierile deaderare vor fi analizaţi separat şi aderare au durat şase ani. întot aşa se va decide acceptarea plus, chiar dacă âr începelor. Mulţi sprijină ideea ca primul negocierile în 1998, dupăgrup al ţărilor est-europene să fie iniţierea lor, trebuie introduseprimit cît mai repede, dar să li se în 1999 ultimele clemente aleofere o perioadă de tranziţie structurii de la Maastricht,pentru a sc adapta mecanismelor uniunea monetară, care în sineUE şi în accastă etapă asupra lor este o sarcină destul de greasă se extindă treptat mecanismul pentru ca extinderea spre Estde sprijin; dar această propunere să fie lăsată pe p lanul aleste aproape imposibil de aplicat: doilea.

ADEVĂRULde O lul P O L I T I C Ă miercuri. 19 iunie 1996

® i

In s c r ip ţ ii le d in E v u l M e d iude pe clădirea Primăriei clujene

rIIII

III

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIb .

î n v ă ţ ă m i n t e p e n t r u c e t ă ţ e n i i o r a ş u l u i ş i p e n t r u a l e ş i i l o rDin portalul interior sc

intra chiar .în sala Primăriei pe o uşă deasupra căreia era una dintre cele mai frumoase inscripţii: CASA ACEASTA URĂŞTE TICĂLOŞIA, IUBEŞTE PACEA,PEDEPSEŞTE CRIMELE/ VINOVĂŢIILE, PĂZEŞTE DREPTURILE, STIMEAZĂ PE CEL BUN (Haec Domui odit N equ itiam / am at paccm / p lin it c rim a / conservat ju r a / hono ra t bonos).

în sala senatorilo r, la geamul din dreapta scria: “Numai dreptatea” (Justitia Tantum); pe m arginea ferestrei: “Nimic mT ridică mai mult un oraş ca şi legile bune”. (De m enţionat că oraşul Cluj era în Evul Mediu oraş liber regesc, ' cu constituţie şi legi proprii). Deasupra mesei judecătorului scria:-,“A scultă şi partea contrară”. Mai erau în sală inscripţiile: “Este bucurie - aici se face dreptate ccliii\ drept; tremure cei ce fac

mişelii”; “Datoria judecătorului este să pătrundă în secrete şi să

bătrînilor, urmărirea foloaselor personale, sfatu l 4 tinerilor

le judece cu maturitate; să nu, răstoarnă statul aducă judecată în pripă şi să nu sc grăbească, deoarece voinţa sa pripită va fi considerată ca fiu vitreg al dreptăţii”. Mai jos o altă inscripţie se-adresa, de asemenea cclui ce făcea dreptatea: “datoria judecătorului: A convinge pe cel mai bun, a apăra pe cel nevinovat. A părtini şi a ajuta pe cei neînvăţaţi. A mustra pe cei vinovaţi, a favoriza pe cei săraci.A tempera pe cei zgîrciţi, a înjosi pe cei îngînifaţi. Cu ce datorează dreptăţii să îndeplinească şi pe cel cc posedă pe nedrept să-l

, scoată din bun”. Tot împărţitorul d reptăţii este sfă tu it astfel prin tr-p a ltă inscripţie:“Judecătorul să fie drept îh judecată, drept în vorbe, uman în fapte, blînd la împărţirea dreptăţii şi îulru toate să se abţină de la primirea darurilor”. Mai erau şi alte inscripţii.

U rcînd la etaj, în sala centumvirilor (Consiliului celor o sută de bărbaţi), deasupra

■primei uşi"scria: “Pisma/vrajba

în sala strîngătorilor de dare erau două inscripţii: “Nu pretindeţi nimic altceva decît ceea ce vi se impune”; “Daţi.fiecăruia; stimă - cui i se cuvine'stimă, frică •- cui î se cuvine frică, dare - cui i se cuvine dare”. "

Deasupra ferestrelor Casei Sfatului, în afară de inscripţia enunţată la început mai era una, toi de interes general-uman, care spunea următoarele: “Dacă se poate numi ceva Fericire, între ' neajunsurile vieţii, numai despre acela putem spune că este fericit care a îndepărtat de la coliba (casa) sa, cu înţelepciune, întîmplările neplăcute şi exclusiv prin sîrguinţa sa s-a menţinut la înălţimea bunei stări".

Aceste inscripţii - obicei al oraşelor medievale germ ane,' după care s-au luat saşii clujeni - au avut o mare influenţă asupra funcţionarilor publici ai oraşului şi “au stîrnit încredere în popor faţă de ei şi faţă de autoritate, iar din punct de vedere moral au

supus oarecum supravegherii şi atenţiei publice funcţionarea conducătorilor, au disciplinat modul de cugetare şi sentimentele lor”, i-au dat. caracterului “putetea care a ajutat pe om să rămînă între lim itele dreptului şi ale- dreptăţii, iar sentimentele lui interioare şi faptele exterioare pe calea cinstei şi virtuţii”, l-au constrîns chiar la aceste norme morale - cum spunea un traducător al acestor inscrip ţii ‘ în perioada interbelică. Mai amendăm puţin aceste observaţii cînd ne gîndim că nu tot poporul de rînd clujean cunoaşte limba/ latină deşi era în Cluj şcoală exclusiv în această limbă în Evul Mediu. Principalul era că funcţionarii urbei de pe Som eşul Mic cunoşteau latina, pentru că lor le erau adresate, îndeosebi, mesajele inscripţiilor.

Vasile LECHINTAN

O p o z iţ ia d in C lu j , la b i la n ţLa C lu j, O p o z iţia a

p ie rd u t d in p r im u l tu r a legerile . A cum , la ora bilanţului se pun întrebări şi se caută răspunsuri. Noi, care am fo s t în fo cu l p rob lem elo r şi care am făcu t ce -am c re z u t m ai bine p e n tru re u ş ita O p o z iţie i n e . p u n em următoarele întrebări:

1. - A * ex is ta t- o c o o rd o n a re a - î n t r e g i i opoziţii? Era ea sau nu necesară? Se putea sau nu realiza?

2. Care au fost efectele d iferite lo r dem ersuri ale lid e r i lo r p a r t id e lo r d in opoziţie care au avut efecte m ajore, nedorite , asupra electoratului clujean?

Pe scu rt, u n ră sp u n s lucid la aceste în trebări s-ar putea formula astfel:

1. N u a e x is ta t o c o o rd o n a re a în tre g ii O p o z iţii. In i ţ ia t iv a şi încercările consecvente ale PAC în această privinţă, deşi au fost privite c a -o necesitate de m ajoritatea fo rm a ţiu n ilo r , au fo s t aproape respinse la începui dc CDR din cel puţin două m otive: p rim u l “ că noi sîntem cei mai puternici şi c îş tig ăm şi s in g u ri; nu p rim im s f a tu r i de la n im eni” c tc ., unii dintre liderii lo r co n tinu înd sâ co n fu n d e c a n ti ta te a cu calitatea. în al 2-lea rînd, lid e rii lo ca li nu a v e a u , . după spusele lor, libertatea dc a în c h c ia la n iv e l judeţean nici o înţelegere în turul I cu alte forţe de opoziţie. A ccsta a fost şi m a t iv u l p e n tru ca re în ţe leg e rea cv ad rip a rtită PA C - CDR - USP - PL93 s-a sem nat la B ucurcşti şi nu la C lu j,.in iţia tiva PAC - Cluj fiind preluată dc dl N. M anolescu.

R ă sp u n su l la în tre b a re a d a c ă " e ra .n e c e s a r ă o ' c o o rd o n a re ş i c o e re n ţă a eforturilor noastre vine de la s in e . . N u m a i , a p ă re a u desiricron izări şi dec la ra ţii contradictorii în conferinţele ■ de presă, atacuri nejustificate privite prin prism a scopului" final. Şi eforturile m ateriale puteau fi m ult m ai reduse.

R ă sp u n su l la ju s t i f ic a ta : în t r e b a re d a c ă a c e a s tă - , coordonare a întregii Opoziţii* era posibilă este, după părerea m ea, negativ. Cu siguranţă cel puţin U D M R -ul nu putea să fie subordonat unei strategii venite din afară)

2. P rincipale le dem ersuri ale liderilor opoziţiei cu efecte m ajore asupra elec toratu lu i clujean au fost urm ătoarele:

a) E fec tu l p ro to co a le lo r. E l a fost dublu: pe de o parte a pus cu insistenţă în centrul a ten ţie i e lec to ra tu lu i ideea necesităţii unui candidat unic ' al Opoziţiei (efect pozitiv), pe dc altă parte'incapacitatea (din m o tiv e o b ie c t iv e d a r şi su b ie c tiv e ) p u n e rii lu i în practică, fapt care a dezamăgit pc mulţi dintrj: clujeni.

b) E fectu l P ă c u ra r iu - dc re n u n ţa re la c a n d id a tu ra proprie (cu preţul încălcării a două pro tocoale), priv it cu m ultă sim patie de cci care su b o rd o n a u to tu l u n ită ţi i O poziţiei, dar privit cu mafi re z e rv e de o p a r te a electoratului propriu, carc a preferat să nu m eargă la vot sau chiar sâ lic dc partea lui F u n ar d cc ît să sp rijine pe candidatul CDR, formaţiune care cu c îteva luni înain te continua să critice vehem ent guvernarea R om an. Efcctul “Păcurariu” îl putem includc d a c ă nu ca o c a u z ă a n e re u ş i te i O p o z iţie i , cu siguranţă însă la neintrarea ci în turul II.

C) E f c c tu l U D M R , de

a n u n ţa re p u b lic ă a su s ţ in e r i i c a n d id a tu lu i CD R R adu Sârbii, ) chiar, d a c ă a1 fo s t pe d e p lin j u s t i f i c a t d in .p iinc t de vedere civic, a fost total ne justifica t din punct de vedere tactic. Se ştia că acum 4 ani, din aceleaşi ; m otive se spusese că CDR este vîndută ungurilor, se ştam pilaseră cu inscripţia U DM R toate afişele CDR şi c ă în f in a l O po z iţia

• p ie rd u s e a le g e rile ] A vertizaţi de acest efect o b ţ in u t a c u m 4 an i; UDM R a continuat să facă aceeaşi greşeală.

E fec tu l U D M R a fost după părerea mea cel mai nociv şi el s-a suprapus peste un absenteism m ult mai m are ca acum 4 ani, care n-a putut fi prevăzut de n im e n i. V rem ea f ru m o a s ă ,-d e e x c u rs ie , d e z a m ă g ire a - şineîncrederea în schimbare a unei părţi a clujcnilor, s-a suprapus peste dorinţa

-şi am biţia fanilor lui Gh. Funar de a se prezenta pînă la ultim ul la vot şi a dejuca “planurile UDMR-ului şi a aliaţilor lor” .

E ste o lec ţie carc nu trebuie uitată, dacă sîntem dispuşi să învăţăm ceva. U nii nu au uitat lecţia dc acum 4 ani şi au încercat ceea cc au crezut că este m ai b ine . P ersonal sîn t co n v in s că ’se pu tea şi altfel. O vină a situaţiei ac tua le o poartă însă şi clasa politică a Opoziţiei, c a rc n u a re u ş it să -i c o n v in g ă pe c lu jen i că ex istă şi alternativă mai bună la cca prezentă.

Nicolae VLASIE vicepreşedintele

Organizaţiei Regionale Cluj a

PAC

Covasna a pierdui cinci

■ S primăriiConform rezu lta te lo r

'c en tra liza te de către D irecţia- Judeţeană de Statistică Covasna la BEC Judeţean Covasna, organizaţia judeţeană Covasna a UDMR a pierdut cinci primării la ,cele două tururi de scrutin ale alegerilor locale din 2 şi 16 iunie.

Candidaţii înscrişi ;pe _ listele UDMR au obţinut un număr mai mic de voturi

. decît candidaţiiindependenţi m aghiari pentru primăriile din oraşul Tîrgu Secuiesc şi comunele Aita Mare, Belin, Breţcu şi Lemnia,

România şi Ungaria reiau negocierile r pe marginea Tratatului de bază -

O delegaţie ungară a sosit, luni după-am iază, la Bucureşti, pentru o nouă rundă de negocieri pe marginea Tratatului de bază româno- ungar, şi a , docum entelor privind reconcilierea istorică dintre cele două ţări, negocieri care vor avea loc miercuri şi jo i, informează M inisterul român al Afacerilor Externe.

Ca şi la runda anterioară, deslâşurată în luna martie a.c., se va lucra în două grupe de negocieri paralele - una pentru Tratatul politic bilateral şi D eclaraţia • com ună, iar

cealaltă pentru Acordul de reconciliere şi Codul de conduită privind minorităţile naţionale. Cele două delegaţii vor fi conduse de directori din Ministerele de Externe de la Bucureşti şi Budapesta.

Cei doi miniştri de externe, Teodor Meleşcanu şi Laszlo Kovacs, s-au întîlnit, la sfîrş itu l lunii trecute, la Salzburg (Austria), la un sem inar internaţional. Meleşcanu a declarat că a avansat, cu acel prilej, “două- trei propuneri de compromis’ în această problemă.’

D u m itru P â s la ru :

‘Cea mai surprinzătoare infringere PDSR a fost rezullalul alegerilor dio Moldova”

Deputatul Dumitru Pâslaru, purtătorul de cuvînt al PDSR, a recunoscut, într-o declaraţie acordată, postului dc radio Nord Est din Iaşi, că rezultatele ob ţinu te de partidul său la alegerile locale sînt sub aşteptări, informează corespondentul MEDIAFAX.

“Nu ascund nici un moment faptul că rezultatele PDSR în alegerile locale s în t-su b aşteptări. Nu pentru că rezultatele n-ar fi notabile, ci pentru că aşteptările noastre au fost disproporţionate”, a afirmat Dumitru Pâslaru. Cele mai surprinzătoare înfrîngeri

pentru PDSR la actualele alegeri locale sînt rezultatele obţinute în Moldova,

, considerată, din 1992, fieful acestei formaţiuni politice. “în Moldova’ am fost siguri de electorat, l-am considerat deja aprobat, dar iată că USD, prin campania electorală intensă, ne-a produs cîteva “surprize. Trebuie dat un semnal destul de sever filialelor, pentru câ, în toamnă, dacă vom continua aşa, vom avea aceeaşi situaţie şi repercusiunile politice arii mult mai grave”, a conchis purtătorul de cuvînt al PDSR, Dumitru^ Pâslaru.

r_ La Iclod, primarul ales este optimist

Imediat dupâ . aflarea rezultatelor finale ale cclui dc al doilea tur dc scrutin , din comuna Iclod, l-am abordat pe noul primar ales, Nicolae Inoan (PUNR), care nu este altul decît... fostul primar, căruia i, s-a acordat şi în continuare credit pentru capacitatea sa organizatorică dovedită îu ultimii ani şi care s-a reflectat în mai multe realizări edilitâr- gospodăreşti. Una din ele este introducerea apei potabile în satele Iclod şi Fundătura. Jh prezent se fac demersurile necesare pentru indroducerea gazului metan în toate satele componente ale coniunei.

După aflarea “victoriei” în urma voturilor exprimate de

cetăţenii comunei Iclod, domnul primar Nicolae Inoan ne-a spus

> că prioritatea priorităţilor în perioada imediat următoare este rezolvarea gazului metan.\- Cum il cunoaştem pe fostul

. şi actualul primar al comuuci Iclod, Nicolae Inoan nu.va

: înşela încrederea • locuitorilor care J-au ales şi va continua cu aceeaşi perseverenţă rezolvarea tuturor problemelor edilitare a care se va confrunta in timpul noului mandat. De fapt, la Iclod alegătorii au ales continuitatea, comuna din vecinătatea oraşului Gherla fiind printre puţinele localităţi din judeţ care şi-a l“menţinut fostul primar.

SZ. Cs.

0@mmb6 9QGT9®, A M o P8STSMTIS BS M

'Q PQ ZlfiA \* 0 »

l i

v.'

'

ADEVARULde C lujW

miercuri, 1 9 iunie 1 9 9 6 A R T Â - C U L T U R Ă

•.............. :

VIRGIL TOMULET la 60 de anii

I Astăzi, desenatoru l | (portretistul), caricaturistul* | ilustratorul de carte şi autor . ii grafică satirică, de benzi i desenate, afişe, pliante etc., I colaboratorul nostru VIRGIL | TOMULEŢ împlineşte 60 de | mi. îl definesc înţelepciunea . de a iubi şi cîntări alternativa, I dorinţa de a decanta umorul | de grotesc, satira de gluma de | circumstanţă, dc a nuanţa | ironia în linii potrivite, ce se

desăvîrşesc pc măsură ce sînt I aşternute pe hîrtie. Juştiţia şi

m oralitatea, frum useţea analizată în sensul dcscopcririi im perfecţiunilor sufleteşti, bucuria cu care descoperă adincul din om şi realitatea înconjurătoare - concentrate în forţa virtuală a creionului sau peniţei - sînt numai cîteva sugestii tem atice cu care TOMULEŢ s-a făcut remarcat din 1959 încoace'.

S-a născut în 1936, la Cluj, studii superioare de arte plastice; debutează în 1959 cu stripuri în revista locală "Napsugar” ; în 1969 publică stripuri în revista "Bucuria copiilor” din Iugoslavia; în 1974 - ^stripuri în revistele "Jobaratf, "Arici Pogonici” şi "C u te z ă to rii” ; 1983 . - "Aventurile lui Sabin" (benzi desenate) în alm anahul"C u teză to rii" ; 1987 "Pinocchio” (benzi.descnate),

ţr-,* \ - •I

P * '

t v« t

*• ' j ■" /

' S -

■ i i

<#•

după Walt Disney, în r Şoimii Patriei”; 1990-1994 - stripuri şi caricaturi în "Panoramic Radio- TV”; 1990 - ”Cu barca spre Troia", serial de benzi desenate, pe un text de Sabin Tomuleţ, în revista "Start 2001” ; în 1991 ' realizează prezentarea grafică a revistei clujene intitulate "Revista copiilor” (rămasă, din păcate,Ta un singur număr), în care publică cîteva benzi desenate comice şi realiste, dintre care pot fi amintite "Misiunea Victoria Venus" şi "Făt Frum os 2000", pe un scenariu de H oria Aramă; debutează, în acelaşi an, în paginile revistei "Start 2001”, s e r ia .d e stripu ri ”D -ale lui

Cosmonică”, Sc. Sabin Tomuleţ, serial care continuă ri în prezent; publică, în 1992, "Întîmplări din

-e x p e d iţia _ rom ânească transafricană”, benzi desenate pe un^text de Sabin Tomuleţ, în suplim entul timişorean "Strip Top”; în 1994 - "D-ale Iui Niţă Clujeniţă”, stripuri de actualitate în "Adevărul de Cluj”; 1995 - " În tîm p lă r i ' din expediţia românească transafricană”, în revista ”Mini Azi”, nr. 117-118- 119 etc., etc., .: Şi-a făcut, cunoscută arta prin

cele 19 expoziţii personale’ o rganizate în ţară (lă Cluj- Napoca, m ajoritatea la Casa Universitarilor, la Bucureşti, Iaşi,

Bistriţa) sau prin participări la expoziţii internaţionale în Cuba, Belgia, Ita lia (cu o prezenţă remarcată, şi lucrări selecţionate în cadrul Bienalei Internaţionale a Umorului în Artă de la Tolentino, ediţiile 1991,1993 şi 1995), Bulgaria; numărul premiilor pe care şi le-a ■ adjudecat este im presionant, de aceea selectăm: premii ! la Brăila şi Ploieşti; premiu obţinut la Timişoara pentru ilustrarea primei expediţii româneşti transafricane, premii acordate de revistele "Amfiteatru” şi "Rebus”, Marele Premiu al revistei "Sănătatea”; o etapă importantă a creaţiei sale o ' reprezintă Colaborarea şi corespondenţa, pe durata cîtorva ani, cu revista francezi "Pif”; în "această toamnă va partic ipa cu o expoziţie- personală - din care prezentăm, în premieră, cîteva lucrări la SalonulIn te rn a ţio n a l al Benzii Desenate de la Braşov, Unde va susţine grafic tema: "Un secol de BD (benzi desenate) • în România".

Alăturăm urările noastre de LA MULŢI .ANI şi pe cele de succes la apropiata manifestare de gen de la Braşov.

Michaela BOCU |

<TP© / V O R V I L L O i

_ L e c tu r i c o tid ie n e [_

O ltenii restu l lum ii

Volumul a fost editat dc Centrul de creaţie al judeţului Olt, ca urmare a primei _ ediţii a- Festivalului concurs cu acelaşi titlu (bineînţeles dc umor!), desfăşurat în zilele dc 2-4 noiembrie 1995 la Slatina, iar autorul antologiei este poetul Nicolae Fulga, laureat anul trecut al Festivalului dc creaţie literară "Octavian Goga” dc la’Ciucea.

Au fost selectate creaţiile a 26 de autori, la... restul lumii figurînd arădeni, braşoveni, gălâţcni, ieşeni, ’ploieşlcni şi clujeni, majoritatea epigramişti consacraţi. , - -

Catrenele, incluse sînt structurate tematic în nouă capitole: De la Nistru pîn-la Tjsa, Privind în sus cu mîn(dr)ie| Piaţa, viaţa ţi buzunarul, Cu adrisantul cunoscut, Biata conştiinţă, Viaţa în <l0i, Dccolteuri, Vîrsla a treia,

Diverse şi sînt urmate de Fabule şi cronici rimate. ,

În loc de prefaţă, cunoscutul _ caricaturist şi epigramist Alexandru Clenciu ne asigură: ”01ten‘ii-avîiid în sînge hazul,/ Cultivă, cum li-i datina,/ în loturi personale prazul/ Şi glumele la Slatina”, iar dintre clujcnii prezenţi cităm cîte un catren: Ruşii - ”Cu Basarabia atît/ De mult ne-am păcălit, îneît/ Acum nc răzbunăm şi noi:/ Lc-o dăm cu

- forţa înapoi” ("Mihai Teognostc, p. 12); Guvernului - Tredc-mă că nu-i uşor,/ Om sărac,' la vîrstă- gropii!/ Apropo! .lot am să mor,/ Cît mai costă... ortul popii?!” (Marian Popescu, p. 50); Războiul troian - "Cumplit sc declanşa năpasta/ Cînd îndrăzneai să-i furi nevasta,/ Dar astăzi soţii, mai maturi,/ Te lasă liniştiţi... s-o furi” (Teofil Voincscu, p. 73) şi Fabulă - ”La cîţiva ani dc lă eveniment,/ în ţara mea nu s-a schimbai nimica,/ acciaşi 'greieri cîntâ-n Parlament,/ suspectă dc corupţie... furnica!” (Ioan Pop, p. 133). .

Ca ilustraţii sînt prezente caricaturi premiate cu ocazia aceluiaşi concurs, copcrta fiind chiar afişul Festivalului. . ,

Ioan POP

Programul ECUMESTUn comunicat de presă primit

din partea Institutului Francez din B ucureşti inform ează că Program ul ECUMEST - Curs postuniversitar de management cultural primeşte înscrieri pentru anul de învăţămînt 1996/1997 pînă la data de 15 iulie a.c. Cursul se va desfăşura pe durata unui an, începînd cu 1 octombrie 1996, după cum urmează: cursuri teoretice (octombrie - martie); rezidenţe în două ţări europene; stagiu practic dc două luni; p rezen tarea unei - teze profesionale. Cursurile vor fi sustinutc în limbile franceză si

engleză. Cursul se adresează tuturor candidaţilor din ţările Europei Centrale şi de Est, care au absolvit o facultate de 4-5 ani şi doresc să devină manageri culturali de nivel european.

Diploma acordată este recunoscută de m inisterele învăţăm întului din F ran ţa-şi România. Pentru informaţii, cei in teresaţi sînt in v i ta ţ i; să contactcze Biroul "ECUMEST/ Institutul Franccz din Bucureşti, Bd. Dacia nr. 77, tel/fax: 211 28 53. ’ ■■:

M.B.

Universitatea PopularăOin program ul zilei de astăzi, 19 iunie: la ora

-17 ,30 expunerea:. "Capitale europene: Paris (II); vin eri, 21 iunie, în tre o re le 15 -1 8 : C e n tru l "Phoenix"; la ora 16 cursul: "Din tainele bucătăriei naturiste". Prezintă: S tela Potra.

Expoziţie de trandafiriReamintim invitaţia de ’a participa, timp dc două zile, (19 şi 20

iunie), la fantezia florală oraganizată de Asociaţia “Amicii rozelor” din România la Cercul Militar din Cluj-Napoca. Vernisajul expoziţiei dc trandafiri, literatură legată dc roze şi diapozitive color este anunţat pentru astăzi, la ora 11, în Sala Armelor de la Cercul Militar. Expoziţia poate fi vizitată astăzi şi mîine, întrp orele 11-18.

♦ A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă *

A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă *

S i m p o z i o n " G h e o r g h e B i l a ş c u "La împlinirea a şapte decenii de la trcccrea în nefiinţă a celui care

a fost prof. dr. Gheorghe Bilaşcu,'întemeietorul învăţămîntului stomatologic universitar clujean, discipolii săi organizează vineri, 21 iunie a.c.* o amplă manifestare de aducere-âminte, menită să cinstească memoria ilustrului înaintaş. Manifestarea se va desfăşura, începînd cu ora 10, în amfiteatrul "Gheorghe Bilaşcu”, str. V. Babeş nr. 1, fiind organizată de Dispensarul Policlinic Judeţean de Stomatologie- secţia copii. La lucrările simpozionului, alături de distinşi invitaţi din partea Direcţiei Sanitare a judeţului, a Universităţii de Medicină şi Farmacie ’Tuliu Haţicganu” şi a Facultăţii de Stomatologie, vor lua parte numeroşi medici stomatologi şi cadre medii din" serviciile de stomatologie. -- Dr. Eleodor DEATCU, medic primar stomatolog

* * *

L a n s ă r i d e c ă r ţ i

Astăzi, la ora 12, la Clubul Casei Universitarilor va avea loc lansarea urm ătoarelor x ă r ţ i , apărute la Editura Mesagerul: ”0 s in g u ră v ia ţă , o s in g u ră m o a r te ” de Dorin Almăşan.

- * *

Prezintă: T.D. Savu; ”C arte cu- an im alc” de Dorin Almăşan, ilustraţii Virgil Tomuleţ. Prezintă: C. Ciibleşan; "Cîntec depăpădie" de Ioan Negru. Prezintă Rodica Bucurescu şi Vasile Sav; recită actriţa Ileana Negru, de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. -

D o c t o r H o n o r i s C a u s aCeremonia de acordare a titlului de

D octor H onoris Causa ilustru lu i matematician MAXWELL O. READIi, dc Ia Universitatea Michigan (S.U.A.) va avea loc vineri, 21 iunie a.C. , cu începere de la ora 11, în Aula Magna a Universităţii "Babeş-Bolyai” . . .

■ • * s*: * ' >

C o n f e r i n ţ ă A m basadorul Franţei laR ectora tu l U n ivers ită ţii Bucureşti, cu titlul: "Franţa şi

"Babeş-Bolyai" şi Facultatea de i n s t r u c ţ i a e u ro p e a n a ’’.Studii Europene invită publicul Conferinţa va fi susţinută luni,interesat la conferinţa Excelentei 24 iunie a.c,, la ora 12, în AulaSale BERNARD liO Y E R , Magna'a Universităţii.

sie îfc * , V ■

Z iu a U n iv e r s i t ă ţ i iDupă cum am mai anunţat, Universitatea "Babeş-Bolyai" şi

Asociaţia Absolvenţilor Universităţii "Babeş-Bolyai” organizează sîmbătă, 22 iunie a.c., în Parcul "Iuliu Haţieganu", între orele 17-22, manifestarea intitulată "Ziua Universităţii”. Din cuprinsul programului care ne-a fost pus Ia dispoziţie spicuim: un cuvînt de deschidcre, ce Vă fi rostit de dnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii; activităţi cultu'ral-artistice şi sportive, susţinutele formaţiile Corala Universităţii, Fanfara CFR, "Formaţia de jazz a Cercului Militar, Formaţia de teatru a Universităţii, Grupul Compact. La manifestările ocazionate de prima ediţie a Zilelor Universităţii şi-au anunţau participarea: cadre didactice şi studenţi, absolvenţi ai Universităţii "Babeş-Bolyai” conducerile academice ale universităţilor clujene,- membrii Senatului şi ai Marelui Senat, reprezentanţi ai Ministerului Învăţămîntului, ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean, ai Inspectoratului Şcolar'Judeţean Cluj, ai Armatei a IV-a "Transilvania”, ai Poliţiei judeţene şi municipale, ai altor instituţii şi organizaţii cu care colaborează Universitatea. -<■ .

Grupaj realizat de M. BOCU

"Olarul". Emblemăîn Iuta unei vechi îndeletr>: căreia Daniel Leş, din Baia Mare - p r remarcată în cadrul Tîrgului olarilor de Napoca - îi sporeşte valenţele printr-o pir o expresivitate a formelor absolut remarc

. <r Foto l . t

O M U L S l S O C IE T A T E A miercuri, 19 iunie 1996

t y t y i c u l a r t i s t

Vesel, mereu cu zîmbetul pe buze, pus pc şotii, oricînd gala să spună o poezie sau să interpreteze un cuplet, să cînte o melodie, să apară pe sccnă: acesta este Horea Chintoan, mica vedetă a Radioului şi a Televiziunii clujene, laureat, încă din 1994, al concursului Mini Top P rich in d e l (organizat de Casa Municipală dc Cultură din Cluj-Napoca)/ cîştigător al Premiului II la concursul “ 1 m ilion de p rie te n i” (organ izai de Studioul de Radio Cluj) şi al Premiului I_la Concursul Naţional de interpretare artistică “Şcoala m icilo r artişti”, desfăşurat în martie ’96 la Bucureşti, sub egida Societăţii -Rom âne de Radiodifuziune. Atunci, eroul rînduriior de faţă a impresionat prin candoarea, seriozitatea şi talentul său, puse în valoare în confruntarea cu alţi copii din ţară, şi ei dăruiţi frumosului

şi valorilor autentice ale acestuia. Mai recent, cu ocazia întîlnirii de la Cluj-Napoca a studiourilor teritoriale şi locale de radio, lui Horea Chintoan i-a fost acordat premiul “N eghiriiţâ” , pentru evoluţiile individuale şi în cadrul corului de copii VIP Junior.

Universul copilăriei devine copleşitor cînd ia chipul unui mic artist, aşa cum este H orea Chintoan. Iar cl, precum toţi copiii, ştie să fie arbitrul propriului său noroc şi stăpînul propriei sale fericiri. Tot Horică este cel care, cu observaţii de mic înţelept, sincer şi spontan, a descreţit frunţile telespectatorilor în cadrul transmisiunii directe a postului clujean de televiziune, din 1 iunie a.c.

Cu, toate acestea, Horică nu e pc deplin fericit, căci ceva îl împiedică să fie în rînd cu toţi copiii de vîrsta lui (nu peste ■ multă vreme, el va împlini 8 ani): cl suferă dc nanism hipofizar.

'Ar dori să înveţe să cînte la pian sau la vioară, să practice un sport, dar cum să le facă pe toate acestea, cînd e prea mic? ■

Apelul nostru adresat tuturor celor .care ne citesc este să

p r

V

cumpărare depăşeşte cu mult posib ilită ţile fam iliei Qhintoan. După ultim ul tratament, Horică a crescut 4 cm! Avînd în vedere faptul că medicamentul costă cîteva milioane bune, orice donaţii în conturile: Chintoan Radu 141.203.904.000.7. Bancorex AG Cluj, Banca Română de Comerţ Exterior SA Cluj (în lei) sau Chintoan Radu, Sucursala Cluj - Agenţia “LIBERTĂŢII”, Banca Română de Comerţ Exterior, adresa beneficiarului: str. Tăşnad nr. 24, Bloc J 'l , scaraîncercăm să-l ajutăm pe Horică

pentru că, ppste cîţiva ani, el va». IV, etaj III, ap. 74 Cluj, nr. şti cum să ne mulţumească. Acum cont GT nr. 358980 (în valută) însă, el are nevoie, pentru o nouă cură de tra tam ent, de medicam entul danezNORDITROPIN 12 IU. Hurnan Som atrop 'in , B io syn the tic human growth hormone for s.c. or i.m. injectîon, preparat a cărui

- sînt bine venite. Familia poate fi contactată la numărul de telefon: 17-21-51. Mîna în tinsă lui H orică nu va rămîne fară răspuns.

" Michaela BOCU Foto: I. PETCV

Peste ani, în aceste locuri vor foşni pădurile

Aria de ac tiv ita te a lucrătorilor din cadrul Ocolului Silvic Turda, începe din Cîmpia Transilvană şi se continuă pînă în zona M unţilor T rascău şi a Muntelui Mare. Pădurile ce sînt gospodărite cu grijă ocupăo suprafaţă de 25.000 ha în

'fondul forestier, din căre12.000 în z o n a :de munte,12.000 ha în zona de deal şi 1000 km în zona de cîmpie.; In urma aplicării Legii 18/ 91, din fondul forestier ă fost scoasă o suprafaţă de 1200 h a : pădure, pentru a fi predată proprietarilor de drept.

Continuăm această discuţie cu domnul ing. Dorel Coldea, şeful Ocolului silvic, fară să... ocolim şi alte probleme de

interes general. Le consemnăm şi pe acestea.

- în cadru l ac ţiun ilo r de regenerare naturală a pădurilor, lucrătorii acestei unităţi au plantat cu 227.000 bucătLpuieţi diferiţio suprafaţă de 53 ha. întregul material, începînd de la seminţe şi pînă la puieţi, a fost obţinută prin strădaniile acestor oameni.

Ocolul silvic dispune de o suprafaţă de 166 ha arborete ca sursă de seminţe, iar ca sursă pentru producerea puietului, 40 ha de pepiniere, cum sînt cele de la Mihai Viteazu, Roşala, Solunu. Anul acesta a fost propice unor acţiuni de împădurire cu puieţi de molid, brad, gorun, paltin de munte, salcîm, a 18 ha în zona de deal şi 30 ha în zona de munte.

Lucrările de împăduriri s-au

făcut şi în terenurile degradate care sînt improprii culturilor agricolc, cum sînt cele situate în localităţile: Luna, Viişoara, C. Turzii, Livada, Cheia, suprafeţe ce au fost preluate de la primărie sau de la alţi deţinători.

în’ executarea acestor lucrări, ne mărturisea ing. Coldea, ne-am confruntat cu' mari probleme pentru o reuşită deplină a acţiunii: eforturi fizice mari, alegerea soluţiilor şi a speciilor de puieţi care se pretează a fi plantaţi în aceste terenuri sărăcăcioase şi accidentale,

Elena VAIDA Subredactia Turda

B â o lo g r a l v ă ş g ă t ia ie ş t e :Deoarece în articolul precedent am discutat despre

bolile care se instalează mai ales pe frunzele legumelor (castraveţi, roşii, fasole, ceapă, varză) în condiţii de umiditate şi căldură, care sînt produse de diferite bacterii şi ciuperci patogene şi am indicat fungicidele cu carc aceste infecţii pot fi stopate şi prevenite, cred că este indicat să descriem şi dăunătorii legumelor, deoarece şi ei produc pagube importante dacă nu Sînt distruşi. Păduchii de frunze, insecte mici aripate sau nearipate de diferite'culori: negri pe fasole, cenuşii pe varză, veizi pe castraveţi şi roşii, înţeapă plantele sugîndu-le seva, îngălbe- nindu-le şi răsucindu-le. Ei au multe generaţii pe an, de aceea atacul lor este masiv. Se combat prin stropiri cu Carbetox 0,4 % sau Decis 0,03 % sau Fastac 0,01 % sau Fury 0,01 % etc. O atenţie deosebită la stropirile în legumicultura trebuie acordată perioadei de remanentă a insecticidului folosit. De regulă se recoltează fasolea, roşiile, vinetele şi pe urmă se execută tratamentul de combatere a dăunătorilor. Decisul are remanenţă 4- 5 zile; Fastacul 14 zile; Carbetoxul 21 de zile etc., timpul de pauză în care nu se indică consumarea legumelor. îndeosebi la castraveţi şi vinete se observă următoarea formă de atac: îngălbenirea frunzelor, etiolarea treptată pînă la uscarea tor. Este vorba de păienjenii de frunze care se găsesc pe partea inferioară a lor, nu se prea văd cu ochiul liber, fiind foarte mici. Combaterea lor se poate efectua "cu Ekalux 0,1 % sau Karate 0,04 sau Meotrin 0,06 %.

In cultura cepei o problemă deosebită o ridică atacul de musca cepei. Acest dăunător iernează în sol; primăvara devreme ies muştele (luna aprilie) care depun ouă pe ceapă. Atacul acestui dăunător se manifestă prin îngălbenirea frunzei din mijloc iar dacă aceasta este desfăcută se observă viermi mici

albi. Se va combate prin" stropiri cu Sinoratox 2,5 l/ha, sau Carbetox 3,5 litri la ha primăvara prin luna aprilie, la 10 zile se repetă tratamentul. Dăunătorii polifagi care atacă toate culturile: vacă, salată, fasole etc. sînt melcii fără cochilic (Limax). Ei preferă umezeala, locurile umbroase, ziua sînt retraşi în sol, iar noaptea ies şi se hrănesc, producînd găuri sau rozînd pe margini frunzele. Prezenţa lor poate fi determinată doar prin vătămările produse şi prin urmele de mucus lăsate pe sol şi plante care, întărindu-se, lucesc în razele soarelui. Pentru a-i combate există granule (Excartox) care se presată pe sol, în jurul plantelor. Din păcate, deşi produsul este foarte solicitat şi eficace în judeţul Cluj în accst an firmele importatoare de pesticide nu au mai adus spre vînzare acest produs. Explicaţia este simplă: deoarece nu se fabrică la noi în ţară şi trebuie importat, are volum mare, preţul pe kg. este mic încît transportul csţc mai costisitor deci, firmele nu au beneficii mari. Dată fiind lipsa acestui produs vă recomand pentru a combate melcii fără cochilie, care in anii ploioşi pot produce mari pagube, să presăraţi pc sol, printre plante,' sau să încercuiţi stratul de legume cu fîşii de var stins: în momentul în care dăunătorul trece peste porţiunea de var moare prin dezhidratare, uscîndu-i-se mucusul care il protejează. O altă problemă acută a legumicultura o constituie dăunătorii din sol care retează rădăcinile, sau le mănîncă parţial: viermii sîrraă, viermii albi, coropişniţe. In acest an fabrica “Sinteza” - Oradea care produce pesticide a fabricat un produs nou eficace împotriva acestor dăunători, care există şi în judeţul Cluj în comerţ, sub denumirea de Sintegrill. Se foloseşte în combaterea dăunătorilor de sol şi a coropoşniţebr, prin prăfuiţi ale solului cu 30 kg. la hectar.

Biolog, G.D.

Leeea a fe s t re s p e c ta ta , d a r p a tim ile n u s -a u s tin s

; Stările de conflict generate de' aplicarea Legii nr. 18 nu • dispar odată cu punerea în practică a dispoziţiilor acesteia! Relaţiile dintre cei în cauză se deteriorează, se transformă în duşm ănie care cu greu şe stinge. Un astfel de* caz am întîlnit în Suceag. S.R: din această localitate ne aduce la cunoştinţă următoarele: “în 1986, am primit 20 ari de grădină, lîngă casă, de la fostul CAP Mera. In ziua de 24 mai, M.I. şi M.F. m-au.atacat pe mine şi pe copilul meu în vîrstă de 16 ani lovindu-ne. Pe mine au vrut să mă omoare. Acest conflict durează de 6 ani şi nu ştiu unde vom ajunge.”

în concluziile certificatului medico-legal se specifică căS.R. prezintă leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, corpuri tăietoare-înţepătoare. Leziunile necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale.

De la această stare de fapt drumul pînă la judecătorie este foarte scurt. Iar procesele durează mult şi sînt costisitoare. Este posibil, fireşte, să nu se ajungă aici. Este o cale de înţelegere,' mai ales că, în cc priveşte pămîntul, lucrurile sînt clare. în Legea fondului funciar, art. 23 se referă la cetăţenii-membrii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, cărora li s-a atribuit de către cooperativa agricolă, lot de casă în intravilan pentru construcţia dc casă de locuit, curte şi anexe gospodăreşti în suprafaţă de 800j mp, 500 mp şi 250 mp, după caz, corespunzător actelor normative în vigoare din perioada cînd s-a făcut atribuirea. Terenurile atribuite legal, în acest mod, rămîn şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători care şi-au edificat casa şi anexele gospodăreşti şi şi-au întemeiat o gospodărie, chiar dacă terenurile respective au aparţinut altor proprietari. în cazurile cînd

" construcţiile,' curtea şi anexele g o sp o d ăreş ti, precum şi grădina, ocupa o suprafaţă mai m ăre decît cea atribuită, comisia comunală va analiza şi propune spre validare comisiei jude ţene atjibuirea in proprietatea deţinătorului casei de locuit respectiv o suprafaţă mai mare dar strict necesară pentru desfăşurarea activităţii în gospodăria acestuia - înjurai a 1000 mp.

în virtutea acestor prevederi, lucrurile sînt clare: S.R. a primit 1000 mp de grădină, iar restul de grădină asupra căreia are pretenţii nu o poate obţine decît prin cumpărare de la M.I. căruia îi aparţine. însă faptul că s-a ajuns la provocarea unor leziuni corporale nu constituie un mod de rezolvare acceptabil a u n e ia s e m e n e a stări conflictuale. Dacă se va ajunge sau nu în instanţă de judecată, depinde numai de cei în cauză.

Y. . ^ R. Ion

“Sigo” avea nevoie dc o faţadă frumos ornam entată dc firmă solidă şi serioasă pentru a cîştiga încrederea depunătorilor. A ob ţinu t acest lucru p rin majorarea nclcgală a capitalului so­cial. Legea a fost încălcată, dar scopul a fost realizat. Cu toată aura de relativ m ister care a încon ju ra t firma, leii si valuta au curs ne înce ta t însăşi planifica­rea strictă a depunerilor a fost o m om eală psiho lo ­g ică pc c a re m u lţi au înghiţit-o ncm cstecată.

La începuturi, “Sigo” a avu t un vo lum m arc dc activitate, mai ales com erţ cu ob iecte san itare . Din vara anului 1994, S.I.A. a in i ţ ia t un n o u g en dc activitate prin care atrăgea depuneri dc bani în. adm inistrare de la anum ite p e rs o a n e f iz ic e în schimbul niiei dobînzi carc or- , orda p rocen tual. Se^

-încheiau con trac te tip izate . O bicctul contractu lu i consta u) încredinţarea tem porară în adm inistrarea “Sigo” a sumei de 5 m ilioane lei de către in v e s ti to r (su m a m in im ă).' T e rm e n u l c o n tr a c tu lu i se stab ilea în tre p ărţi, fără a d ep ăşi un an . In v es tito ru l p a r t ic ip ă la b e n e f ic i i le ' societăţii fiind îndreptăţit să primească o cotă fixă stabilită exact în fiecare caz în parte. Aceasta varia între 10-20 la su tă . S o c ie ta te a , g a ra n ta depunerile cu Capitalul său social şi cu tot patrim oniul 1 existent. Se mai stipulau în c o n tra c t c a z u r i le . . .ş i consecinţele retragerii sumei ' depuse, co n d iţiile rez ilie rii a c e s tu ia şi d is p o z iţ i i le aplicabile în cazuri dc forţă majoră sau ivirii unor litigii, în baza a c e s to r co n trac te , “ S ig o ” a d e s f ă ş u ra t în perioada aprilie 1994 - martie 1996 activităţi com ercialc de n a tu ra c e lo r p rev ăzu te în ,im"wm m * mm-mm ~mm

Codul Com ercial sau în alte legi, fară a avea declarat şi autorizat anterior obiectul de activitate preponderent. Dar,

. conform Codului Comercial ca re ' re g le m e n te a z ă “asociaţiunea în participare”, c o n tr a c te le • co re sp u n d e a u

a v în d ca sco p te rm in a rea afacerilor în curs în momentul încetării asocierii. Apoi, din această asociere nu rezultă o persoană jurid ică distinctă de persoana asociaţiilor, nefiind vorba de firmă, sediu, capital social şi sem nătură în bancă,

Paradisul escrocilor (Bl)p re v e d e r ilo r . O b ie c tu l asocierii, cota de participare la beneficii, pentru persoanele fiz ice , garan tarea asocierii e rau s ta b il ite co rec t. D in modul cum este redactat art.13 al contractului (partea de beneficii se calculează numai pentru cîte o lună întreagă şi sc acordă numai pentru timpul cît investiţia a fost efectiv în adm inistrarea socictăţii) se p o a te d ed u ce m odu l dc lichidare a societăţii'şi anume efec tu a rea unei opera ţiun i

terţele persoane neavînd nici un drept faţă de asociaţie, ci d o a r 'fa ţă dc cel cu care a c o n tr a c ta t . A v în d to a te elem entele unui contract de a so c ie re în p a rtic ip a ţiu n e , după cum apreciază organele financiare, veniturile rezultate din accastă asociere trebuiau im pozitate. în cazul dc faţă, deşi la “ Sigo” s-au efectuat' d e p u n e r i ( in v e s t i ţ i i ) ce d e p ă ş e s c sum a dc 30.0o6.000.00<riei,’ iar această so c ic ta tc a p lă tit c îş tig u ri

(benefic ii) in v es tito rilo r ce depăşesc sum a to ta lă de 7 miliarde lei, nu a fost calculat şi n ic i v ă rs a t la b u g e tu l s ta tu lu i im p o z itu l a fe re n t acestor beneficii.

Toate depunerile şi -plăţile în lei au fost înregistrate în re g is tre le de ca să a le SC “Sigo” în ordinea cronologică a efectuării lor, încep înd cu luna ianuarie 1995 şi pînă în m a r tie 1 996 . P e b a z a acestora, organele financiare au întocmit situaţia încasărilor şi plăţilor în. lei efectuate de către “Sigo” . în 1995 au fost depuse de Către investito ri suma totală de 20.552.284 mii le i. C o re sp u n ză to r a c e s te i sum e d e p u se s -a u p lă t i i in v e s ti to r i lo r b e n e f ic ii în V aloare to ta lă dc 4 .266.932.200.Ici. în 1996 a fo s t d e p u să -V-suma de10 .869 .300 .000 le i, şi s-au p lătit beneficii în sum ă dc2 .9 2 7 .5 1 4 .0 0 0 le i. Peritru depunerile în valută, care nu

sînt înregistrate în registrul d e c a s ă , s-au plătit b e n e f ic i i în sumă de1 8 9 .9 8 9 .1 7 8 Iei, în e c h iv a le n t . Organele f in a n c ia r e au cumulat aceste beneficii acordatc investitorilor, astfel că pe a n u l * .1995 totalul' | cîştigurilor acordate în lei şi v a lu tă sc ridică la4 .456.921.178 Ici care a fost luată ca bază de calcul

'a im pozitului pe profit cc t r e b u ie p lă t i t de către societate, care sc cifrează la 1 .693 .630 .120 lei calcu lîndu-sc şi majorări de în tîrz iere în sumă de 6 9 1 .5 4 4 .3 3 4 Ici. Pentru 1996 “ S ig o ” datorează stalului 112.455.320 lei şi 16.347.664 lei majorări dc întîrziere. Prejudiciul l«tol adus statului nu este deloc n e g li ja b i l . D in păcate, accsta nu este rccnpcral.

(Va urma)rea unei opera ţiun i so c ic ta tc a p lă tit c îş t ig u r i depunerile în valută, care nu Ion

~ ■*■ * * ia-.* T * ? *** *** ***

m'lArniri f o <nn/ n f 9 m S 9 Cluj-Napoca: luni-\inm 8-16; «îmbată 9-14; <cl/fax 1‘>-7.V04*. Subrcdacţia Turda: ADEVARULţ 1 9 iunie 1 996 PUD Li Ct! mJMLmC luni* inert JM6; M/fax 31-43-2.1; Subrcdacţia Dej: ]uni>vincri #-16; tel/fax 21-6<K75. d e C i u l

sc E S T C O M F A N T R O M I M P E X s r l

; Cluj-Napoca,B-dul Muncii nr. 1 4

angajează- m u n c i t o r i c a l i f i c a ţ i ( f e m e i ) î n m e s e r i a d e c o n f e c ţ i o n e r

/ î m b r ă c ă m i n t e .Condiţii dc m uncă si retribuire deosebite.• * r

Informaţii la telefon 415428; 415008 • zilnic între orele 8-16. 96 «7j

Ş C B R IS S ACluj-Napoca,

s c o a t e l a l i c i t a ţ i e p e n t r u î n c h i r i e r e

spaţiu comercial dc 116,63 mp

situat în P-ţa Cipariu n r 15, BLIII A,proprietatea firmei. L icitaţia va avea Ioc la sediul S C I R I S S A , str.Oaşului

nr.86-90 Cluj-Napoca,în data de 4.07.1996,orele 10.

Ofertele de preţ se vor depune la secretariatul firmei,în plicuri

sigilate,pînă la data de 2.07.1996,orele 14,30.

Pentru informaţii suplimentare şi " vizitarea spaţiului vă puteţi adresa

la tel. 134577/145 sau 222.(29676)

A N U N Ţ - - - - - - - - — —F i l i a l a d e R e ţ e l e

E l e c t r i c e C l u jorganizează lic ita ţie (concurs de

oferte) pentru lucrări în in sta la ţiile de 20 KV ş i 110 KV.

D a ta l ic i t a ţ ie i: 2 7 .0 6 .1 9 9 7 L ocul: F .R .E . C luj, s tr .

M e m o r a n d u m u lu i nr. 2 7 Caietele de sarcini se pot prelua

contra cost de la F.R.E. Cluj Serv. Exploatare, cam. 46.

(SE ACCEPTĂ NUMAI FIRME AUDIATE DE CĂTRE RENEL BUCUREŞTI) .

- . ________ , ’ (761274)

SC SARES SA CLUJSocietate comercială cu capital

privat,specializată în reparaţii: -auto £-utilaje de construcţii 2-subansamble (inclusiv hidraulice) Cl -automacarale "Coulâ osocioli (parteneri) pentru

desfăşurarea In comun a unor activităţi. Relaţii la telefon 43-25-63 sau

141188/127

SC AGROCOM SA CLUI,Slr.Fagului nr. 15 ■

organizează licitaţie publicăpentru vînzarea a

2 autocamioane izoterme de 10 to

pentru ziua de luni, 1 iulie 1996; ora 10 la sediul unităţii. în cazul neadjudecării,

licitatia se repetă In fiecare luni laaceeaşi ora. (29686)

A D M IN IS T R A Ţ IA FIN A N C IA R A A M UNICIPIULUI C L U J-N A PO C A

s. ORGANIZEAZĂ:

C on cu rsîn data de 3.07.1996, ora 10 în vederea

ocupării unui post de inspector de specialitate cu sarcini dc exploatare a unei aplicaţii pc calculator. £ *

CONDIŢII:-studii economice superioare -cunoştinţc dc programare în FOXTematica şi bibliografia pot fi consultate zilnic, la camera 77, între orele 13-15, pînă la data dc 2.07.1996, ultima zi de

înscriere la concurs.

anunţă vînzarea prin licitaţie

a două, a u to b a s c u la n te ROM AN 1 9 2 1 5 în stare perfectă de funcţionare la preţul de pornire de

33.040.000 lei, inclusiv TVA. Licitaţia va avea loc în fiecare zi de joi,,1a

sediul S.C. ATLAS S.A. din Cluj-Napoca,: str. Aurel Vlaicu nr. 182. 5

Informaţii suplimentare la gj telefon 142788 interior 125.

opera ro m a nA teatrul naţionalCLUJ-NAPOCA

, organizează LICITAŢIE . în vederea executării reparaţiei la podul scenei mari în data de 25 iunie 1996. Caietul de sarcini se poate ridica^

de la secretariatul instituţiei, ;achitîndu-se sum a de 10 .000 lei.O f e r t e l e s e p r im e s c p î n ă

; l a d a t a d.c 2 4 . 0 6 . 1 9 9 6 .Informaţii la secretariat,telefon

192976,192826.(29683)

P o l i c l in ic ă c u p l a t a A R D E A L U L

din Cluj, str.Măloasă nr.l9, tel.432557; 130330

oferă

C O N S U L T A Ţ I I Z I L N I C E

(luni-vineri) între orele 7-19 la toate specialităţile inclusiv reluarea activităţii serviciului de radiologie.

________ (29680)

SC H IP P A R IO N S R Langajează pentru departamentul presă: R E PR EZ E N T A N ŢI ZONALIV ă o fer im ş a n s a u n e i c a r ie r e în c a d r u l

u n e i e c h ip e d in a m ic e ş i u n s a la r iu a tra c tiv .

CERINŢE: .- d is p o n ib i l i ta te p e n t r u d ese

deplasări în te r ito r iu- carnet de conducere şi au to tu rism '

p rop riu- excelenta capacitate de com unicare

şl negociere.Experienţa în dom eniul com ercial

şi (sau ) s tu d iile s u p e r io a re p o t constitu i un avantaj.

r ~ b â n ^ " r o m a ? ^ 1

I DEZVOLTARE CLUJ SjI ; . - . c | l

J anunţă vînzarea la licitaţie a: J I - 1 c a s ă t i p ” c a b a n ă ” d i n l e m n , |

I a c o p e r i t ă c u ţ i g l e C c u e t a j ) . P r e ţ I

J s t r i g a r e 1 5 *0 0 0 . 0 0 0 l e i J

I - 3 2 0 p a c h e t e l a m e p a r c h e t ş i j

I Z 5 m c m a t e r i a l l e m n o s p e n t r u |

I c o n f e c ţ i o n a t p a r c h e t p r e ţ J

J s t r i g a r e 1 0 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i |

I Licitaţia va avea loc în data de 2 4 | I iunie 1 9 9 6 ; în localitatea Huedin, 1

J str.Vlădeasa nr.4 3 /A ora 1 2 . Jl In fo rm a ţii te l. 1 9 2 6 2 1 / 4 0 7 . i

SC ROVA AGRO PROD SRLfirmă, de tra n sp ortu ri in ternaţionale

organizează interviu în data de25.06.1996 pentru angajarea

- unui inginer,absolvent al Facultăţii dc Autovehicule,cunoscător al limbii germană şi engleză, vîrstă maximă 35 ani; ;

- inginer său cconom ist pentru dispcccrizarc în transporturi, cunoscător al limbii germană sau engleză, vîrstă max.35 ani.

Condiţiile de salarizare sînt deosebite. -

Amănunte puteţi obţine la telefoanele 414577,415331, 190790.

V ' - (29679)

SC A M G 0S S Acu sediul in Cluj-Napoca, str.Galaţi nr.20- organizează în data de 2 iulie 1996

concurs pentru ocuparea postului de C.F.I -ist;

-angajează prin transfer sau Oficiul Forţei de Muncă:

- lăcătuşi mecanici (de preferinţă în specialitatea maşini de confecţii sau mecanică fină);

- personal feminin, calificat sau necalificat în meseria de confecţioner îmbrăcăminte. "

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u I K u n i t ă ţ i i s a u l a t e l e f o a n e l e :

1 9 . 5 2 . 9 2 ; 1 9 . 5 2 . 9 3 i n t . 1 1 8 , 1 1 4 .

D I ! B t I/^M TA TIZ Cluj-Napota: luni-vineri »-lfi; sîmbâla 9-14; (cl/las 19-73-04; Submlacţia Tunta: m îe r C l l r î , 1 9 iu n ie 1 9 9 6 ( X a LI D L ! \*a L r \ t mZ luni-vineri «-16; Icl/fa* 31-43-23; Subrc<lai|ia Dej: luni-vineri X-16; tel/fax 21-60-75. _______________________

ADEVARULd e O l u l

S K O D A F E L I C I A

G aranţie : I an, fă ră lim ita de kilom etriVolkswagen Group

(include T.VIA,, taxe vam ale)

■ » !

V i n d e m

H ÎR T IE A M B A LA Jîn role.

-* v

J I

Inform aţii - telefon 192127, orele 9°°-T400.

' m .

i *

W i l lW

\

■ oK0.40şi

SK O D A F E L IC IA prin COMPEXIT TRADING Cluj-Napoca, importator direct, Calea Floresti nr. 42, tel./fax: 064/194256, 194503.

&

£O

• Netajele I şi II

Practică în perioada iunie - iulie

MflRkR€DUC€ftl* D€^PR€TURIla:

MOBILĂ FRIGID€R€T€L€VIZOflR€ MAŞINI D€ SPĂLAT

F O T O S PR IN Ţ ®EXPRESS STUDIO

F O T O G R A F I IPENTRU NOILE

PERMISE DE CONDUCERE

jN DOAR yş DE SECUNDE

E-Mail brine!@rexplvsat.r* i

Calitate la cele mai bune preţuri! Alpls COMPAQ.

Fiecare fotografie este ' . unică. '

Imaginea dumneavoastră devine realitate datorităcelei mai moderne- tehnici video.

Dc r*a nji buna fâlitJtc MITSUBISHI

EPSON I I I IPACKARD

S B B B W B P I I

A mITSUBISHIELECTRONIC VISUAL SYSTEMS /**w

UNICAT IN GHERLA ]Societatea Comercială S C IIIT IIIS S S R L

vinde prin magazinul propriu din Gherla, sîf.Frasinului nr. i , telefon 243277; 243194 (în cartierul MR-1 din spatele fabricii de spirt)

'NOBILĂ ÎN RATE’ fără dobîndă Vinde Tn rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de

mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mese pliante, mobilă de bucătărie, colţare, canapele, fotolii.

V izitaţi-ne ş i n u v e ţi regreta!

FARKAŞ FOTO . Str. Albac, nr. 15, Cluj Napoca

_______ (763307)

M O D E N AAnunţ senzaţional

Pînă la "MAREA TOMBOLĂ MODENA"

din 15 iulie, acordămMARI REDUCERI DE PRET LA

- pentru TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an - 1 0 %- pentru ACHITĂRI INTEGRALE -10%- pentru PENSIONARI - 5% Asigurăm

TRANSPORT GRATUIT.

Organizaţie Umanitară Internaţională caută, pentru biroul său din Cluj, un asistent de direcţiune cu cunoftiin{e solide de informatică pentru activităţi de gestiune de resurse umane, finanţe şi contabilitate. Este obligatorie cunoaşterea limbii franceze. Trimiteţi C.V. şi scrisoare de motivaţie pe adresa Cluj-Napoca, str.GalaxIel nr.9 pentru Titus Crişan până

:s Vă a ştep tă m în m a g a z in u l de d esfa cere d e îm b r ă c ă m in te unde

vă o fer im :

¥ îm b r ă c ă m in te d e s e z o n # p e r n e d in p u f

NOU! NOU! NOU!

JU C Ă R II! Vă aşteptăm cu|un sortim ent bogat şi variat!

Magazinul nostru de pe str.Bolyai este deschis de

luni pînă vineri orele 9-17.

MAI GĂSIŢI:• parchet- 23.500 Ici/mp. • Palux - 33.500 lci/5 kg. ^

• aracet - 4.600 Ici/kg., prccum şi alte produse. $

ADRESA: STR.OAŞULUt NR.42A, oTEUFAX 136822; 433555.

OFERTA TRANZIŢIEI!486-80 MHz, 256 K, 4MB, HDD 545 MB,

Monitor 14”, SVGA color LR, NI, I m p r i m a n t a f o r m a t A 3 , 9 a c e ,

* (emulare EPSON, IBM) |

PRET 2.990.000 Lei 8(cttT.VA. inclus)

POLICOM COMPUTERS s^ . TelTFaxî 064 - 414434,064 - 413492 OPŢIONAL ŞI ÎN 12 RATE LUNARE!

iw,i«r®,w

S.C. LYVARY S.R.L.

OFERĂ LA CELE MAI MICI PRETURIo gama larga de mobilier ce va satisface toate gusturile

si parchet stratificat.Im p o r ta n t:

î n c e p â n d c u l u n a m a i® v a o fer im p r o d u se le noastre

s i c u p la ta în ra te fara dobândaNu ezitat», cautati-ne, la adresa str. DONATH 90 (langa complex STUDIO, pe strada ULIULUI 2)

sau la unul din telefoanele noastre: 064/187677,180446

9 ) miercuri, 19 iunie 1996 P U B L IC IT A T E Cluj-Napoca: lnni-\incri 8-16; simbala 9-14; lcl.'fa\ 19-7.1-04; Siilimlar|ia l'iirila: Imii-'incri K-16; IrLTax M-4.?-2.l; Nubmiaclia lli-j: luni-Miicri fel.Ta\ 21-Wt-75.

ADEVARULde C iul

f r REGIA AUTONOMĂ DE TERM OFICARE

Cluj-Napoc-a !informează: i

Şi în decursul acestei veri, instalaţiile jde producere ş i distribuţie a energiei termice de pe raza municipiului Cluj- Napoca, s în t su p u se unui amplu program de revizii şi-reparaţii. In aceste c o n d iţ i i e s t e p o s ib ilă restrîngerea, pe intervale scurte de [timp, a furnizării apei calde menajere.S itu a ţ i i le în ca re , d a to r ită

complexităţii ridicate a lucrărilor, se impune sistarea furnizării pentru una sau mai m ulte zile, vor fi anunţate din timp asociaţiile de locatari interesate.Contăm pe înţelegerea clienţilor şi le

recomandăm totodată efectuarea unei revizii ş i pe instalaţiile de utilizare ce le aparţin. In acest mod, putem asigura împreună, o creştere a performanţelor şi f ia b i l i t ă ţ i i in s ta la ţ i i lo r ş i o îmbunătăţire â calităţii serviciilor.

. • V înd teren agricol în capătul str. Donath. Tel. 13-82-90.(010668) Y

• Vînd apartam ent 2 camcre, pivniţă în Aghireş Fabrici nr. 227 et. 1 ap. 6. Tel. 034/32-41-56 Oneşti. (010187)

; AGENŢIE IMOBILIARAV în z ă r i , c u m p ă r â r i^

I schim buri, înch irieri la : cele m ai av a n ta jo a se

p re tu r i. ^T e I . 1 8 - 0 3 - 0 9 , |

o r e l e 9 * 2 2 . |

—CASA L Y CL

ARÂAGENŢIE IH 0B 1VStr. I.C. Brătianu nr. 17, ap. 104 3 .0 0 .6 5 1 4 3 .1 7 .5 6

V in z â r l - c u m p â r â r l.■■■■ s - .........- ■.,<.■■■•.- .r ’■ s,

upartam ente-case, terenuri prm

PRIMORDIALstr.Braşov nr.44, ;

tel 147897, orele 10-17. \

MATRIMONIALE• Intelectuală, 49 ani, iără

obligaţii, suplă, cu' domiciliul la ţară, doresc să cunosc domn cu situaţie asemănătoare pînă la 57\ ani. CP 1169 o fic iu l Cluj I. (010660)

VfNZARI CUMPĂRĂRI• Vindem bolţari beton,

dale stîlpi gard şi stîlpi ornamentali. Informaţii tel.13-07-77. (010657)

- « Vînd au tou tilitară Renault 2, 5 t înmatriculată. Tel. 17-46-72 (010694)

• Firmă, vinde dozatoare suc Siemens noi, cu garanţie. T el. 17*31-16(016525)

• Vînd teren arabil la 25 km de C luj, chioşc alim entar amplasai în,Grigorescu, balanţă romană 10 kg cu tas. Tel. 18-07-56. (0104 26) "

• Vînd stivuitor 3, 5t. Tel.13-44-79 (010439)

• Vînd SRL fără activitate înfiinţată 1994 martie. Tel. 15- 36-20 după ora 17. (010539)

• Vînd maşină îngheţală stradală RFG, preţ 2500 DM. Td. 16-18-10. (010546)

• Vînd maşină îngheţată RFG preţ 3800 DM ncgociabil. Tel.16-18-10 (010547)

• Vînd camion SR 113 basculabil eu motor DM0 cu sau fărâ motor înm atriculat. Str. Tinerelului nr. 59 ap. I 1 sau 5 fam. Pop. (010620)

AGENŢIE IMOBILIARA 1 A M B I E N T

vînzări, cumpărări, închirieri^ apartamente, case, terenuri. £ T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 . |

^ S tr.M un cito rilor 8 /7 .^

• Vînd betonieră 110 l nouă.' Tel. 13-53-66; 43-76-01..(010561)

• Vînd refractometre 0-85 grade. Tel. 062/43-35-27 după ora 16. (010596)

- • V înd SRL 1994 fără activitate. Orele 9-16 tel. 43-81- 62.(010600)

• Cumpăr instalaţie sifon cu răcitor. Tel. 43-14-59. (016660)

. • Vînd cîntar electronic, raftu ri com erciale, v itrine frigorifice si ladă frigorifică. Tel.16-50-82 (016664)

• De vînzare un set de utilaj pentru brutărie. Informaţii la tel.13-15-20 întfe orele 18-20(016668)

• V înd 3 camere Pata, ultrafinisat, mobilat lux, ideal sediu + cazare firmă străină. Tel.14-78-24 (016706) .

• Vînd dubă Peugeot 2, 8 t amenajată pentru comerţ. Tel.41-43-16 (016717)

• Vînd Saviem, 7 tone. Tel.43-09-03 orele 8-16. (016736)

• Vînd aparat de îngheţată şi apartament. Str. Simion Bămuţiu nr. 8, Floreşti. (016737)

• Vînd teren intravilan Mănăştur si 10 casete de bere cu sticle.’Tel.' 16-02-14. (010366)

• V înd teren în Făget. Informaţii tel. 18-09-93 după ora16. (010458)

\ Vînd Peugeot 305 D 1986, dubă Renault Maşter 1987, teren pentru cabane zona Făget. Tel.42-50-61 (010641)

• Vînd urgent garsonieră confort 1 preţ 24 milioane negociabil. Str. Cojocnei nr. 21 bl/C8 et. 4 ap: 34 (010424)

• Vînd apartament e camere finisat Tel. 13-06-33 orele 10-19 şi 17-67-62 dupâ ora 20. (010351)

• Vînd vilă ullrafinisată construcţie 1995-96 Gheorgheni. Tel. 14-04-69; 19-06-77.(010457).

• Vînd casă str. M aram ureş nr. 153 (010481)

• Vînd urgent 2 camere confort 2 etaj 4 parchetat, ocupabil im ediat. Str. Brâncoveanu nr. 60 ap. 42 (010593) ,

• Vînd urgent 2 camere confort 2 ' etaj 1 cu balcon,* ocupabil. imediat, Mănăştur. Tel 42-56-46. (010594)

• Vînd urgent apartam ent 2 camere p a rte r , -ocupabil imediat, parchet, telefon, TV Cablu, 51 mp zonă verde str. Bucium nr. 27 bl. E2 ap. 22 preţ 37 milioane negociabil. Tel. 16-96-05 orele 7, 30-10 şi 17-22. (010624) _

• Vînd apartam ent 4 camere şi garaj 8x4, 5 m str. Aiirel Vlaicu nr. 19 bl. V9 ap. 23 et. 5 orele 13-21. (010649) ■ 1

• Casă cu; grădină de vînzare Dîmbul Rotund str. Soarelui 4 tel. 13-30-67.(010697)

• Vînd casă, curte , grădină, str. Piatra Craiului n r. 20 tel. 13-13-75. (010709)

• Vînd avantajos casă. TeL 13-55-59(016223)

• Vînd urgent 3 camere cu garaj, (schimb). TeL 17- 54-08. (016418)

• Vînd apartam ent 3 cam ere im ediat ocupabil, în Gheorgbeni str. Pascaly nr. 13 ap. 12. TeL 018-623- 761 P re ţ negociabil. (016423)

• Vînd apartament două camere ultrafinisat, la preţ avan ta jo s, pe str. D orobanţilor nr. 102 ap. 112 (016554)

• Vînd teren în Beliş. -TeL 19-14-06 (016585)

• Vînd apartam ent 2 cam ere fin isa t cen tru - Zorilor. Tel. 43-84-12 orele18-22. (016596) -

• V înd u rgent garsonieră confort I mărit. Str. Parîng nr. 39 ap. 34 ct.2. Tel. 16-70-44. Vizibilă între orele 16-22. (016611)

• Vînd apartam ent 4 cam crc, confort I m ărit. TeL 17-87-77 (016758)

• Vînd garsonieră confort unu pe B-dul Muncii nr. 87A et.2 ap. 78 (010346).

• Vînd sau schimb apartam ent 3 camcre fin isat, garaj sub bloc, cartier Zorilor. Tel. 12-46-30 după ora 17. (010348)

• Vînd urgent şi foarte convenabil garsonieră confort 1 în Mănăştur etaj 10. Telefon 41-08-06 în tre orele 16-18. (010440) .

• Vînd apartam ent trei camere fin isat, garaj, beci, parcare str. A. Vlaicu, nr. 48. bl.. A et. 5 ap. 49 vizibil după ora17.(010450); •. Vînd apartament 3 camere

confort 1 str. Mehedinţi nr. 47-49 bl. C il ap. 115 după ora 17. (0104.51)

• Vînd apartament 2 camere . Zorilor str. Lunii. Tel. 12-75-37;12-73-68 (010463) ,

• Vînd 3 camere finisate, etaj2 str. Scorţarilor nr. 15 ap. 81 (010483)

• Vînd 3 camere confort mărit pe str. Plopilor nr. 60 ap.27 (010487)

• Vînd apartament 3 camere confort 2 cu balcon parter str. Gîrbău nr. 2 bl. K7 ap. 3 (010491)

^ Vînd apartam ent trei camere urgent str. Oaşului nr. 159 ap. 15; preţ negociabil. (010517) - >

• Vînd apartament patru camere etaj 1 Zorilor. Tel. 12- 47-65. (010521)

• Vînd apartament 2 camere zona Calvaria. Tel. 17-93-82 seara. (010551)

• Cumpăr, apartam ent o cameră sau două în orice cartier. Tel. 19-60-54 orele 17-21.(010558) ; ;

• Vînd urgent apartament cuo cameră str. B ucureşti şi garsonieră în M ănăştur, str. •Parîng. Telefon 16-07-70; 12-11- 67. (010567) ' . ,

• Vînd convenabil apartament 2 camere confort,2 (transform at din 3- cam ere), parchet, parcare, Gheorgheni. Relaţii tel. 41-38-20. (010603)

• Vînd apartament cu» 3 camere în Floreşti. Str. Gh. Doja bl. N sc. IV ap, 31 (010605)

• Vînd două cam ere ultracentral şi teren în Beliş. Tel.13-26-39,(010607)

• Vînd ap artam en t,două camere Mărăşti. Tel. 14-61-37. (010612)‘ • Vînd apartam ent două camere în Baciu şi garsonieră. Informaţii Calea Baciului nr. 47 et. 2 ap. 91 (010613)■ • Vînd apartam ent cu 2 camere confort 1 cartie r Grigorescu. Tel. 13-16-40 după ora 16. (010615) , ,

• Vînd/schimb casă, grădină mare plus diferenţă. Tel. 13-47-01.(010616)

‘ • Vînd. casă modestă str. Sălciilor nr. 10(010623)

• Vînd garsonieră str. Cemei nr. 5sc . 2. ap, 119 (010636) ,

• Vînd casă în Dîmbu Rotund şi convertor cu receiver. Tel. 16- 34-68. (010639)

• Vînd urgent garsonieră confort 1 zona A urel V laicu Nord, 18 milioane. Tel. 16-70- 13. (010647) •

• Vînd casă particulară 2 camere cu dependinţe str. Moţilor-nr, 17 telefon 16-02-83 după ora 19. (010663)

• Vînd apartament 4 camere superfinisăt str. Mănăştur nr. 107 ap. 21 tel. 42-66-92. (010666)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 parter, p reţ 32 milioane. Sir. Mehedinţi nr. 42-44 ap. 70 (010675)

• Vînd urgent apartament 3 camcre str. Oltului nr. 38 ap. 1, Mărăşti, (010686)

• Vînd apartament 3 camere confort 2 cu telefon Mănăştur43-87-23. (010692)' . '

• Vînd urgent casă 2 corpuri 2+3 camere, renovate exterior, in terio r, ocupabile im ediat (garaj), 700 mp, curte, grădină, 7 focuri gaz/Tel.. 17-32-21 Str. Ion Viteazu nr. 14 vizibil orele 17-21. (010695)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Mănăştur str. Vidraru. Tel. 14-46-12 după ora 20(010698)

• Vînd apartament 3 camere Titulescu tel. 15-32-75 si 15-67- 19. (010704)

• Vînd garsonieră confort 1 str. Tazlău nr. 9 ăp. 70 sau schimb cu garsonieră confort 1 cu telefon. (010708) ...

• Vînd garsonieră, zona Pata cu telefon, confort 1. Tel. 13-60-09. (010714)

• Vînd apartament 3 camere decomandate, confort 1, etaj 4, ultrafinisat, pivniţă, boxe, garaj tablă în zona centrală localitatea Arad, jud. Arad. Relaţii “la tel 057/ 28-63-24 Arad după ora 16 ' sau 41-37-25 Cluj după ora 16 (029011)

• Vînd casă cu 2 camere, dependinţe , teren , pe- str. Iugoslaviei. Preţ negociabil 50.000 DM. Informaţii la tel 19-73- 81, zilnic numai între orele 15-17. (029219)

• Vînd casă str. Artelor nr. 12/A. Tel. 15-74-25. (016289)

• Vînd apartament 2 camere, finisat în cartierul Gheorgheni (telefon parchet, gresie). Tel. 14- 17-56. (016468)

, Vînd urgent garsonieră confort I m ărit str. Gr. A lexandrescu nr. 28 ap. 104(016486) ’

; • V înd urgen t casă în comuna Baciu str. Viilor nr. 206 (gaz metan, tv cablu, grădină, apă în curte). (016489)

• Vînd 3 camere str. Pata nr.28 sc. 3 bl. P 13 ap. 22 parter. Zilnic. (016497)

... • Vînd 4 camere sau schimb cu două plus d iferen ţă , în Mănăştur str. Primăverii. Tel. 16-77-45 (016507)

, • Vînd urgent apartament una cameră, în Gruia. Tel. 43- 26-38 (016523)

• Vînd urgent apartament cu3 camere, în str. Aurel Vlaicu nr.,11, bl. V I, sc. I et. 4 ap. 15(016526) :

Vînd apartam ent tre i carnete, în Aghireş Fabrici. Tel. 17-92-17 (016544)'

• Vînd apartam ent una cameră str. Brâncuşi nr. 153 et,2 ap. 47. (016546)’

• Vînd urgent apartament 2 camere Mănăştur, str. Retezat nr.1 ap. 2. în tre o rele 18-21. (016564)

• Vînd urgent apartament 3 camere, Mănăştur str. Mogoşoaia nr. 4 ap. 8, între orele 18-21 (016566)

• Vînd urgent garsonieră confort I zona Pata. Tel. 15-70- 87; 41-46-03 (016592)

: • Vînd apartament 2 camere, etaj I, finisat, cu telefon şi tv cablu. Informaţii str. Bucegi nr.9 ap. 5. Tel. 17-23-47, după ora16. (016595) ,

• Vînd apartam ent două camere Zorilor. Tel. 12-32-51 ora 15-19 (016614) '

' Vînd casă 51 mp preţ avantajos. Str, Vrăbiilor nr. 5-7. Ocupabilă. Orele 10-22. FamiliaDoghi (016616)

' Vînd garsoniera pe Calea Baciului nr. 47. Tel. 18-75-38 (016646) .

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, finisat, ocupabil imediat, Calea Dorobanţilor. Tel.41-15-87 (016647)

PRINŢIt q - i a j f a l B » b 432680_ AMD/l 33

5x864 MB RAM = 40 USD.P E fl I I U I MONITOR

HDD 630

3 . 0 4 9 . 0 0 0 lei + tva

• Vînd vilă în curs de execuţie, în G rigorescu, preţ informativ 500 milioane. Tel. 42-07-59 orele 18-21. Nu sunaţi fără rost. (016625)

• Vînd apartament 3 camcre, 87 mp, ultrafinisat, et. 2. Relaţii Calea Mănăştur nr. 107 bl. G7 ap, 7, între orele 17-21 (016631)

. Vînd/închiiicz apartament ultracentral, cu garaj. Tel. 13-89-45 (016652)

•. Vînd apartament 2 camere Mărăşti central. Tel. 15-35-22 (016655)

. Vînd teren Zorilor. Tel, 12- 19-28 (016658)

. . . Vînd apartament cu două camere. Informaţii la tel. 15-00- - 54 sau 060/63-40-84 (016666)

• V înd apartam ent în ; G heorgheni. Tel. 14-93-09(016674) V ; ,

Vînd apartament 2 camere, confort mărit, casă cu grădină 600 mp, în ca rtie ru l Andrei Mureşanu.; Ţel. 43-75-41'(016675) - ,.:v --■■■.-rr r

. Vînd garsonieră. Tel. 15- 98-17 (016678) ■ \

• De vînzare casă familială, cu grădină. Str, Maramureş nr. ■94 (016686)

Vind casă cu liv ad ă ; comuna Călăţele, sat Călata nr. 186. Preţ convenabil. (016688)- :. • Vînd apartament 3 camere şi patru fotolii. Tel. 17-15-73 (016689)

. Vînd loc pentru cabană în zona lacului Fîntînele, localitatea.., Dealu-Boti. Informaţii ta tel'06-92 (016693)

• Vînd. apartament 4 camcre finisat cu îmbunătăţiri. Tel. 17- 26-78 (016703) ,

> Vînd casă cu 3 camere în cartie r G ruia. Tel. 13-20-00 (016709) '

• Vînd apartament finisat, cu garaj în Grigorescu. Tel. 18-97-96 (016712)

• Vînd urgent apartament 2 camere str. A. Vlaicu nr. 54 ap. ■28 Preţ 37 milioane negociabil. O cupab il'im ed ia t. Inform aţii orele 10-20 (016714) . . .

• Vînd garaj cu încălzire, apă, iluminat electric cartierul Zorilor Tel. 12-22-31 (016718)

• Vînd garsonieră confort 2.C alea B aciulu i nr. 47 ap. 7 vizibilă între orele 17-19. Preţ convenabil. (016719)

• Vînd teren construcţie .400 mp. Tel. 18-60-62 (016724)

• Vînd casă nouă p+1, 6 cam ere. Tel. 15-69-56 seara (016729)

t* De v înzare o casă cu - grădină şi pămînt lh , 40 ari, la Tiocul de Jos. Inform aţii str, , Traian nr. 54 între orele 10-20 zilnic. (016732)

• Vînd garsonieră cartierul Zorilor str. Pasteur nr. 67 ap. 30. R elaţii în tre orele . .18-20 (016734)

• Vînd. garsonieră confort 1 eu îmbunătăţiri. Str. Răsăritului nr. 109 .bl. M6 et. 1 ap. 15. Vizibil zilnic. (016738)

• Vînd garsonieră confort 3, Gheorgheni. Tel. 16-40-07 orele

'18-20 (016744) ••

ADEVARULde OBul P U B L I C I T A T E

(JIuj-Napoca: luni-vineri 8-16; sîmhafa 9-14; (el/fax 19-73-04; Siibrc<laf|ia 1 iihIj luni-vineri 8-16; tel/fax 31-4.V23; Subrcdacţia Dej: intri «-16; tel/fax 21-60-75.

miercuri, 1 9 iunie 1 9 9 6 10

• Vînd 2 camerc în Gheorgheni cu 37 milioane. Tel. 19-47-75 (016747) -

• Vînd casă. S tr llaşdeu nr. 82 (016748)

• Vînd apartament 3 camere. Preţ 42 milioane negociabil. Str.

* Vînd Ford Escort 1; 6 din 1986, nerulat în România. Tel. 18-34-16 (010507)

• Vînd Volvo 242. Tel. 18- 76"-28 (010343)

» Vînd I’iatUno an fabricaţie 1983 stare excelentă,

2600 DM 15-36-46.

Mehedinţi bl. D4 ap.'2. Tel. 17- înmatriculabil pe 12 CJ cu carte79-80 (016756) . : identitate, preţ

• Cumpăr urgent garsonieră negociabil. Tel.(1 cameră). Ofer 30000000. Tel. (010465)19-49-59 (016760)

. • Vînd 2 camcrc confort 2,Gheorgheni. Tel. 15-89-25 orele. (010533)

• Vînd VW Golf diesel 1979. Tel. 41-04-69 dim ineaţa.

16-19 (016^61)• Vînd garsonieră confort I,

parter finisată, str. Oaşului nr.

VîndDalsun Stanza Nissan omologat, vama plătită, 1981, convenabil Tel. 15-36-20 după

3 ap. 7 Tel; 43-35-55 sau 13-68-, ora 17. (010540) 22 (Q16764)

Vînd apartament 2 camerc,Vînd VW Jetta 1600 stare

foarte bună, 71400 DMparter, str, Gorunului nr. 2 bl. C6 negociabil. Tel. 16-42-73.ap. 70 (016765)

• Vînd apartament 2 camere str. Primăverii nr. 6. Mănăştur. Tel. 17-77-01'(016766) 1* ‘ Vînd casă cu teren. Tel. 18-

92-65 >016767)-..• Vînd apartament 3 camcre.

Tel. 15-79-14 (016772) :V'

(010563)• Vînd Opel Vectra an 1990

1, 7 D. Tel. 14-73-60 seara.(010564) ■ _

• Vînd canapea c a două fotolii şi Dacia break nouă. Tel. 17-90-39 după ora 16. (010571)

• Vînd Ford Sierra 2, 3 diesel

• Vînd Peugeot 405,1990ivama p lă tită , deosebit. Tcl.l4-42-42.(A)

• Vînd Opel Kadett ECC soow 1. 3 cmc an fabricaţie 1988, 3 uşi, s ta re excepţională, 64. 000 km prc( 6900 DM. Inform aţii tel. 15-63-83 după ora 16. (010464)

• Vînd BMW ,320 an fabricaţie 1989 şi remorcă străină^ Tel. 18-49-03. (010467)

• Vînd Dacia an 1989, (arc bună, p re ţ 7, 4

m ilioane. Tel. 12-87-18. (010680) : '

• V înd/schim b F iat Argenta diesel, înmatriculat. Tel. 12-87-18. (010681)

• Vînd-apartament 2 camere neînscris 2500 DM s a ir înscris confort I- Mărăşti-ccnlru, Str. 2800 DM. Str. Fabricii de Zahăr Lacuf Roşu nr. 13 bl. AP3 ap. 5 n r 44 (010575) et. 1. Pentru pretenţioşi (016776) . -* Vînd Mercedes 240D 1979

neînscris 2900 DM. Str. Fabricii : de Zahăr nr. 44 tel. 14-58-91. (010576) , ; . ' >

• Vînd Mercedes 230 E 1987 înmatriculat, preţ 13. 000 DM. Tel. 018-62-37-23 sau 41-24-92. (010585) ' .

• Vînd Dacia break 1993, 35. 000 km. Tel. 42-06-36 în tre orele 19-21. (010601)

• Vînd VW broscuţă 1300, preţ informativ 1800 DM. Tel.

<41-40-41. (010602). • Vînd Peugeot 405 GR 1989

1500 cmc benzină, 7500 DM. Tel 18-42-72 (010610)

• Vînd Dacia 1310 breăk an 1989' convenabil. Tel. 43-12-31 după ora 16. (010611)

. Vînd VW Transporter an1981 la‘preţ avantajos. Tel. 18- 91-93. (010614) .

Vînd urgent Ford Escort 1,3 înmatriculat an fabricaţie 1982 stare’ foarte bună, negociabil 4000 DM. Tel. 42-07-49. (010618) - ■

; • Vînd Audi 80 an 1977, verificare an. 1997, preţ 2, 8 milioane. Tel. 13-76-31.(010625)

• Vînd Fiat Uno D fabricat 1987 stare perfectă 1200 DM sau cumpăr talon. Tel. 13-61-93.(010626) . .

• Vînd Skoda 120L excepţională. Str. V. Babeş nr. 3 (010632) _ ^

• Vînd Opel Kadett sport 1, 6 benzină 1983, înmatriculat 12 CJ.' Informaţii str. Rţpublicii nr. 86 A (010648)

• , Vînd urgent Opel Senator(1982) 1800 DM, Haşdeu cămin I camcra 68. (010655)

• Vînd Dacia 1310 an 1985 preţ 6, 6 milioane negociabil. T el 18-17-35 (010659)

• Vînd Dacia 1310 ncînnialriculatâ fabricaţie 1983. Tel. 13-85-33. (010667)

• Vînd VW Passat 1, 6 ăn1982 stare impecabilă cu carte.

'T e l . 14-85-91 după ora 18.(010670) . -

Vînd VW Golf 2 în stare

• Vînd Oltcit, an 1993. Tel. 12-87-07 (010682)

• Vînd Renault ,5, 1988, 3300 DM + vama. Tel. 43- 20-15 sau 19-47-37. (016488)

• Vînd urgent VW Golf, an 1§80, vam a a c h ita tă , 2600 DM. Tel. 42-50-29 (016504)

• Vînd Opel Ascona 1300 an 1988, în m atr icu la t cu carte identitate pre( 3900 DM negociabil. Urgent. Str. D orobanţilor n r. 102 ap. 112.(016553)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane lei. Tel. 13-51-64 (016572)

• Vînd Audi 80 diesel, din 1981, 1600 cmc, în m a tr icu la t cu c a r te id en tita te . Tel. 17-16-42 (016710) ,

• Vînd Ford Sierra an 1984, s ta re excep ţiona lă , neînm atricu lat. P re( 3000 DM. Tel. 14-77-19 (016773)

• Vînd motocicletă Kawasaki 250 KLR Enduro model California, preţ informativ 2350 DM negociabil. Tel. 064/15-69- 16.(010683)

• Vînd Dacia 1300, 1986 stare foarte bună şi ambreiaj cu placă presiune noi, VW broască. Tel 34-87-23. (010693)

: • Vînd BMW 520. Tel. 14- 45-40. (010700)

v Vîrid Opel Ascona 1600 cmc, benzină, 1983, în perfectă stare de funcţionare, 1800 DM. Tel. 059/3409-05 Alejd-Bihor. (016480)

Vînd urgent Dacia, 0 km. Tel. 41-41 -99 cu Cosma saunei. 19-21-06 (016514)

" ' • Vînd VW Golf 1600 D, înm atricu lat 4 uşi, genţi magneziu, an 1987. Tel 13-57- 55, .după ora,20. (016552)

• Vînd Dacia TLX, fabricaţie 1989, culoare alb 13, cu carte de identitate, preţ foarte avantajos. Comuna G îrbâu nr. 236 A. (016602)

Vînd Opel Ascona 1, 6 benzină, 12 CJ, stare bună, 1983. Tel. 18-86-02 (016607)

• Vînd Ford Scorpio benzină, injecţie, înmatriculat. Tel. 17-971- 52. (016618)

• Vînd VW Bus., Tel. 13-09- 56 (016636)

• Cumpăr caroserie Dacia 1300; în stare bună, Tel. 16-20- 05, seara. (016677)

• Vînd Dacia 1310 TLX,1989, alb 13, preţ negociabil, ■ţel. 17-07-56 (016690)

• Vînd Dacia 1300 şi aparat foto Polaroid. Tel. 16-93-34 (016691)

• Vînd Dacia 1310,-TLX,1990.; Tel, 19-16-71 .(016696) <

Vînd Dacia 1310 -an 1986,cu carte şi verificare. Str. Gruia nr. 58 bl. B3 ap. 8. (016701)

• Vînd Mercedes Bot de Cal, înmatriculat. Tel. 23-13-13 după

• Vînd aparat foto Fuji SUA, Zoom blitz, automatizat. Tel. 14- 19-41. (010703)

• Vînd maşină electronică de scris Sharp. Tel. 14-17-56. (016467)

• Vînd canapea 2 fotolii şi combină muzicală. Tel. 18-64-26 (016680)

• Vînd sac karate,.aparat multifuncţionabil, 500 DM. Tel. 19-72-14 (016741)

• Vînd 386 DX/25 40MB, 4MB RÂM şi imprimantă A4. Preţ informativ 1, 5 milioane lei. Tel. 16-71-83 (016743)

• Vînd .frigider Fram modern, ieftin Str. Haşdeu cămin A3/58 (016746)

• Vînd urgent-tractor U650. Informaţii la telefon 14-36-18 după ora 19 zilnic. (010449)

• Vînd combină Claas Europa. Informaţii după ora 17 tel. 23-21-93. (010466)

• Vînd combină Claas. Tel. 12-88-59 (010541)

• Vînd tractor U 6 5 0 / remorcă, semănătoare, disc, plug1 stare foarte bună. Informaţii tel! 15-16-53. (016643)

• Vînd telefon Panasonic , fă ră f ir , cu robot inclus,

nou. Tel. 43-77-19 (016683)

• C um păr u rgen t re p a tr ie re . Tel. 43-83-32; 12-22-43 orele 9-18 (016687)

• V înd convenabil bicicletă germană. Tel. 15- 26-82. Preţ 80 DM. (016716)

• Vînd dulap, v itrină, noptieră, masă Tel. 13-16-52 (016774)

• ,Vînd mobilă dc dormitor, masă extensibilă şi cuier. Tel. 18-15-91 (016768) . ~

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartam ent 2 camcre confort 2 cu confort 1. Ofer diferenţă sau o maşină/ Variante. Str. Bucegi nr. 8 bl. E2 sc! 3 ap. 44 (010425)

• Schimb casă central 2 camere dependinţe ICRAL cu apartament 1-2 camerc ICRAL zonă bună (B-dul N. Titulcscu, Calea Dorobanţilor)Variante,. Tel. 43-10-87 după ora 17. (010515)

• Schimb Mcrcedcs 300D cu auto pe benzină dc fabricaţie germană. Informaţii str. Suceava nr. 11 după ora 17. (010617) -

• Schimb apartament Icral 2 camere bucătărie, baie, TV Cablu telefon internaţional'în centru cu0 cameră bucătărie sim ilar în centru tel. 19-59-20. (010706)

• Schimb apartam ent 3 camere, 87 mp ultrafinisat, Calea M ănăştur, cu apartam ent 2 camere prefer Calea Mănăştur, plus diferenţă. R elaţii Calea Mănăştur nr. 107 bl. G7 ap. 7 et. 2, între orele 17-21. (016632)

• Schimb garsonieră confort1 str. Bucegi nr. 15~bl. A3 et. 1, Mănăştur Union cu apartament 2 camcre, maxim et. 2. Ofer diferenţă. Relaţii tel, 31-29-20 int. 101 orele 7-15 (016745) ,

..... ............ .......... .... ^

ÎNCHIRIERI

• închiriez cameră iu' perioada iulie-august. Tel 18- 08-40. (010650)

, • Primesc două fete (muncitoare) în gazdă. Tel 16- 75-94 (016659)

• Ofer.chirie. Telefon 19-92- ' 72 (016752)

• Dau în chirie apartament 3 camcre, garaj, ţa Cipariu, telefon internaţional. Plata anticipat pe 6 luni. Tel. 19-02-50 (016757)

• Caut urgent chirie. Tel: 19-85-65 orele 9-20. (010712)

• C au t'ch irie urgent. Tel. 15-49-47 (016641)

• Caut .chirie urgent. Tel. 15-49-47 (016769)

' • Caut chirie. Tel. 13-03- 81 (016771)

’ • Vînd pui dog german. Tel. 42-05-06 (010431) ^

• ■ Vînd pui ciobănesc german 160. 000 lei. Str. Cîmpului nr. 101 (010565)

• V înd' mobilă Belvedere stare bună Informaţii după ora

• Ofer chiric. Tel. 14-98- 86 (016622)

• Dau chirie locuinţă. Tel. *43-00-81 (016770)

°ra 16-(016705) : 16 telefon 15-41-36. (010598). Vînd Renault 11 fabricaţiev - . Cumpăr discuri muzică cu

1986 benzină, închidere fj rock românesti. TcL 13.centralizata, geamuri electrice, 73,^0 (010621) ' ' *cu piese de rezervă. înmatriculat, - 1 .

f • r cnnn tmv/ 'r i ' ‘ * Vind sufragerie nouaDM- TC| . Rococo. Tel. 13-25-30, (010637)

• Căutăm chirii. Oferim chirii. Tel. 14-08-97, (009905)

• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28 (010359)

• Caut chirie. Tel. 14-98- , 86 (016621)

41-20-96 (016720)• Vînd Aro 243 D, motor

B raşov, 1987 , perne mari, oglindă cristal. Tel. 15-14-91 (016725) . -

• Vînd Ford Escort CLX cu multe extra, an 1991. Tel. 061/ 76-16-46 (016730)

• Vînd motoretă Hoinar, 1988, stare perfectă. Tel. 19-72- 14 (016739)

• Vînd Alfa Romeo Sud, 1982, model sport, înmatriculat pe 12 CJ, Tel. 19-44-18 (016742) '

• Vînd Audi 100, stare foarte bună, înm atriculat, 2500DM. Tel. 14-25-15 (016762)

• 'Vînd BMW 520, înm atricu lat cu carte de

■>' .Vînd mobilă bucătăric preţ foarte convenabil. Tel. 18-84-68. (010646) ;

• Vînd 12>tnc seîndură.. Tel. 18-39-76 (010661) , ;

• -Vînd 2 ferestre noi cu 4 ochiuri şi 2 ochiuri, preţ 150. 000 şi 100. 000. Str. Donath nr. 80 (casă) (010669)

• Vînd mobilă antică, aragaz nou 4 ochiuri mixer Sunet Souncrăft la preţuri avantajoase. Tel 16-70-20 (010707)

• Vînd 2 repatrieri. Tel. 19- 38-88 (016563)

• Vînd ieftin mobile. Tel. 41- 14-36 (016587)

• Vînd telefon celular. Tel. 18-8602 sau mobi 1 *018-623-149

• înch iriez m aşină de îngheţată. Tel. 16-18-10 seara. (010548) ; -

• Caut spaţiu comercial. Tel. 43-73-59. (010679) ' .

• Dau în chirie spaţiu format d in '2 camere, hol, grup social, pentru birouri sau depozit. Informaţii str. Cîmpului nr. 124. (016509)

• închiriez atelier pentru reparaţii auto, loc pentru 3 maşini. Tel 14-82-82 str. Dîmboviţei nr. 33. (016753)

• Dau în chiric apartament 2 camere str. Primăverii nr. 2-4, parter, pentru birou firmă sau locuit. Informaţii tel.' 17-03-33; 16-37-20 (016775)

'. . • ; Caut de închiriat apartament 2-3 camere. Tel. 14- 46-83. (010361) . „

* Caut de închiriat garsonieră sau gazdă., Tel. 41 -45-58. (010363)

• Familie, cu copil dorim casă chirie. Oferim anticipai 80^ , dolari/ an. Tel. 43-81-62 între orele 9-16 (010599)

; Cauţ- de închiriat apartament 3 camcre.. Ofer 120 DM Tel. 17-70-32 (010653)

: Ingi ner tînăr caut de "închiriat garsonieră. Tel. 16-91 -

48. (010664) - ..•;! • Tineri căsătoriţi căutăm chiric. Tel 18-16-90 după ora 16. (010705), • Student grec, serios, cant

de în'chirfat apartament 2 camerc cu telefon, mobilat, frigider, în Zorilpr, Grigorescu, Plopilor, str. Gheorgheni. Tel.. 18-10-20; 12- 31-08 orele 18-22. (016511)

. . • Ţ inere, căutăm chirie apartament. Oferim 150. 000 Iei. Tel. 15-68-65 (016651)

• Intelectual, caut o cameră de închiriat. Tel. 13-01-15 ora 8- 16 (016667)

• . • Caut dc închiriat apartam ent cu 2 camere,

. nemobilat, cu telefon. Informaţii la teL 12-09-31 (016673)

• Caut de închiriat casă cu telefon, pe 1 an plata anticipat. Te. 41-20-96 (016721)

DIVERSE

identitate, 2300 DM si piese (0.16606)Audi 100. . Tel.’ 13-93-03 * Vînd cort Dunărea patru(016763) , persoane stare bună şi mini

• Vînd televizor color, fax , e '' 1^'46-14 ieftine negociabil. Tel. 14-94-10seara (010588) • ’ Vînd sufragerie nuc, 2

. . Vînd două saltele Relaxa, Paturi donnitor> 150 mP Parchet

Vînd Renault 25. pe rfCctă înm atricu lată cuInformaţii Ia tel. ,13-89-66 dupâ jnSpCCţia tehnică RAR din 11ora 18, (010429) iunie 1996, preţ informativ 6600

• Vînd Oltcit 1989 şi Talbot DM. Tel. 18-13-91 după ora 16 din 1985: înmatriculat cu 1500 str. Ţcbei nr. 9 (010677)DM. Calea Floreşti nr. 4 bl. Bl • Vînd Opel Senator pentruap. 15 orele 8-20. (010461) piese; Tel. 43-73-59. (010678)

• Vînd M ercedes Cobra • Vînd motoretă Mobra şi pat 300D str. Dîmboviţei nr. 49 ap. supraetajat. Tel 15-11-97 zilnic.

n io ;_____ m in a m

chiuvetă inox, bicicletă Mountain Bike copii, aspirator, maşină dc scris electrică. Tel. 13-78-60. (010622)

• Vînd televizor color şi am plituner;-2xl 25 W ambele Nordmendc. Tel. 16-23-68. (010634) ■ „

fag uscat, calorifere încălzire centrală Tel. 18-06-39 (016662)

• Vînd pui ciobănesc german cu pedigree. Calea Turzii nr. 207 (016663)

• Vînd pui doberman. Tel. 14-56-46(016681)

- • Vînd covor persan nou, lucrat manual. Tel. 14-99-21

• Dau în ch irie casă am ena ja tă - p e n tru firm e . Tel. 13-13-75. (010710).

• Dau chiric apartam ent. Tel. 19-85-65 o re le 9-20. (010713)

• Dau în ch irie a p a rta m e n t 3 c am e re , m obilat, cu te le fon , zona Flora. Tel. 41-07-66, după ora 16. (016759)

• Vînd aparat de fotografiat Espio Pentax 35-70mm sofisticat ora J (016698) şi şah com puter Kasparov ' Vînd convenabil una portabil 64 de nivcle.Tel 16-74- canapea şi un dulap. Tel. 17-15-

orcic R .n fflinf'Om_________ 54. (016711)

Dau în chirie apartament mobilat în G heorgheni, plata anticipat în valută pe un an. Tel.18-34-16 (010508) -

• Dau în chirie apartament 2 camere m obilat,cu telefon în- Mănăştur. Tel. 17-08-94 orele19-22. (010528)

• închiriez apartament cu două camere mobilat în carlier Zorilor. Tel. 12-34-79 între orele 18-21 ro in67n

" - : • Ţin contabilitate. TcL 17-20-67 (010131)

- • ' Nou! Firma M acrogroup vă pune la dispoziţie o nouă casă dc schim b v a lu tar în Piaţa Unirii nr. 15 (Bar Diesel). (010243)

. • Substanţe contra d ău n ă to rilo r găsiţi la chioşcul din str. E. G rigorcscu nr. 138. Executăm dezinsccţii- d e ra tiză ri. Tei. 18-34-16 (010509)

• Angajăm strungari ji lăcătuşi. Informaţii teL 13- 07-77. (010656)

• Geamuri, rame oglinzi la p re ţ avantajos în str. Pata nr. 4 (010702)

• Angajez personal spă lă to rie auto carlier Zorilor str. Lunii nr. 6-8 (010711) '

• Efectuăm servicii de transport marfă pînă la 5 tone. Telefon 15-77-66 sao 15-54-07. (029047)

2

j7 ) miercuri, 1 9 iunie 1 9 9 6 P U B L I C I T A T ECluj-Napoca: luni-\ incri 8-16; simhătâ 9-.14j tcl/l'ax 19-73-04*. Snbrcdaclia Turda:

luni-vlncri ft-16; tel/fax 31-45-25; Subrcdacţia Dej: lunl-vincrl #-16» tel/fax 21-60-75.AOEVi RflJflL

I • Repar maşiui spălat. 4 J TeL 17-95-06 (016548)

• .Executăm deratizări. TeL 17-11-88 (016600)

• Reînnoirea vănii, cu smalţ german alb şi color. Tel. 13-07-02 (016589)

• Execut jaluzele lemn lei şi PVC im port. G aranţie. Tel. 41-02-79. (016620)

• în co n fo rm ita te cu legea nr. 137/ 1995, SC Ursus SA anunţă începerea demersurilor p e n tru obţinerea a c o rd u lu i de mediu pentru m odernizarea secţiei filtrare şi hala anexă tancuri cilindro-conice, în Cluj-Napoca, C aleaM ănăştur n r . 2-6. Eventualele s e s iz ă r i şi sugestii se pot depune la APM C lu j, C alea D orobanţilo r n r., 99.(016669)

• Angajăm croitorese. închiriem spaţiu am enajat pentru c ro i to r ie S tr. Constanţa nr. 3, tel. 19-38-

\67 (016671) - .

• Angajăm m uncitori necalifîcaţi. Slr. Someşului nr. 19. (016672)

• Angajăm magazioner ' şi barmani (băieţi). Cererile se depun la m agaz inu l Dorna, Pţa U nirii nr. 26 (016685) .

.• Angajăm 2 barmane. Tel. 13-42-76 (016694)

• SC Ccncan-Trans SRL Cluj, an g a jează su d o r- tinichigiu auto p recum şi mecanic auto cu vechime în domeniu, bun cunoscător al au tocam ioanelo r deprovenienţă Vest. Relaţii şi informaţii la tel. 41-40-35;41-46-19 sau la sediul din str. A. V laicu n r . 48 (016695)

* în con fo rm ita te cu legea nr. 137/ 1995, unitatea SC Romcim SA -Bucureşti, sucursala A ghireş, anunţă începerea d e m e rsu r ilo r pentru obţinerea autorizaţie de mediu, pentru obiectivul “Sucursala Aghireş” situat în Aghireş-Fabrici nr. 281. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Calea Dorobanţilor nr. 99, C lu j-N ap o ca . (016731)

• Societate de confecţii angajează personal pen tru activitate de p ro d u c ţie , confecţii în serie , export. Str. Cîmpina nr. 88, telefon41-55-16 (016733)

* Cedez spaţiu comercial20 mp, M ănăştur pe 10 Tel. 19-72-14 (016740)

ani.

• S. C. Pancgrano S. A. Cluj- Napoca Calea Baciului nr. 2-4, anunţă intenţia de majorare a p re ţu rilo r la specia lită ţi /le pan ifica ţie şi produse de patiserie cu 30% începînd cu 01.08. 1996. (010687)

• Angajez tinichigiu auto şi vopsitor auto particular. Tel.' 13-72-81 după ora 16. (010684)

• Discoteca Apollo angajează ospătare , barm ane, p icoliţe . Informaţii zilnic str. Sindicatelor7.(010689)

• SC Lam brisan SRL angajează cu carte de muncă: 4 gaterişti, 6 dulgheri, 6 tîmplari, punct de lucru satul Răscruci nr. 485. (transportul va fi asigurat, după angajare). Interviul, vineri21 iunie 1996, ora 10, sat Răscruci nr. 485 (016559) %

• SC de construcţii angajează muncitori necalificaţi. Relaţii zilnic ora 9-14 str, Plevnei nr. 168 (016626).

• A ngajăm v înzătoare. Interviul la chioşcul din faţa com plexului : Hermes (Gheorgheni) (016656)

• SC Cici.Impex SRL anunţă majorarea adaosului comercial de la 30-60% începînd cu 19 iunie 1996 (016657)

• SC Servicii Popasul Popică, anunţă m ajorarea adaosului comercial îucepînd cu data de 19. 06. 1996. (016665)

• Angajăm berar-fîltrator, absolvent de liceu de specialitate. Interviul va avea loc v ineri, oră 9 la cantina Tehnofrig. Informaţii la tel. 16- 85-77 după ora 20. (016676) '

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Societatea Comercială “GS Procar “ SRL, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţie de mediu pentru obiectivul Atelier de Preparate din Carne, situat în Cluj-Napoca Bdul Muncii nr. 83. Eventuale sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr: 99 (016700)

• Firma Coralis angajează agenţi Comerciali cu experienţă şi maşină; şofer cu experienţă în mecanică. Salarizare deosebită. Trim iteţi curicullum vitae pe adresa str. Fabricii de Chibrituri nr. 1 sau tel. 43-53-25. (016727)

• Angajez vopsitor auto. Telefon 41-51-66. (016735)

• Efectuăm transporturi 1-20 t. La tarife avantajoase. Tel. 14- 21-94 (016749) ,

* D istribu ito r produse alim entare angajează agenţi comerciali. Informaţii la tel. 14- 21-94 (016750)

- • SC Zoofruct SA Baciu, organizează lic ita ţie pentru înch irierea spa ţiilo r pentru depozitare, spaţii de producţie, abatoare şi grajduri. Licitaţia are loc în fiecare săptăm înă miercurea , la ora 10. Tel. 13-06-92; 13-42-47 (016692)

• Am 4 locuri libere în microbus- nou confo rtab il p e n tru v in e ri sp re G erm an ia . Tel 14-46-39 după ora 15. (010701)

• Caut zidari şi dulgheri pentru construcţie 1 casă. Plata foarte bună. Tel. 43-80-28, 43- 83-85. (010469) •

• Promoţia anului 1959 a Liceului M. Eminescu este invitată în 29 iunic ora 9 la întîlnirea de 37 ani. Relaţii te l 16-25-22 Zincuţa şi 15- 60-52 Irina. (010654)

• Numiţii Morar Ianos; lui L azăr O rosz V asile, Orosz M ihai, O rosz M aria, Orosz Ioan(Ianos) Oros Adolfina, Oros V asile sen io r, O rosz V asile junior, Orosz Emanoil, Vamosi M aria(născu tă M orar) M orar Lazăr, M orar Ioan, dr. Morar Ioan sînt chemaţi să se prezinte luni, 24 .iunie 1996, la Judecăto ria Turda unde au calitatea de pîrîţi în procesul prom ovat de Chem ical Independent Group SA pentru recunoaşterea dreptulu i de proprieta te în Dos. C ivil nr. 3403/1996. (010633) , - :

PIERDERI• Pierdut legitim aţie de

scrv ic iu pe numele Prunean Simion. O declar nulă. (010608)

• P ierdut cod fiscal nr. 8020186 SC Matemona SRL. Se declară nul. (010635)

• SC Davinci Comexim SRL pierdut cod fiscaLnr. 6099800. Se declară nul. (010638)

• Pierdut cîine ciobănesc german în zona Moţilor., O fer recom pensă. Tel. 19-01-14- (010645), -

• Pierdut carte identitate seria. A nr. 0040785 pe numele Kerekes Iosiph Joseph. O declar nulă. (010658)

• Pierdut camet de-student eliberat de Universitatea Dimitrie Cantem ir pe numele Rogozan A dina' Liana. ÎI declar nul. (010688) .

£ • Pierdut camet student pe numele Oltean Dana. 'îl declar nul (016697)

• Pierdut legitim aţie, de că lă to rie R atuc, pe num ele P in tea Ioan. O declar nulă. (016707) ' •

• Pierdut cupoane călătorie CFR^pe numele Pintea Ioan. Le declar nule. (016708)

• SC Ciobanu-Gheorghiţă SNC pierdut cod fiscal nr. 4127. Se declară nul. (016722)

• Pierdut carnet de student pe numele Popa Emil. îl declar nul (016723)

DECESE COMEMORĂRI

• Executăm fin isaje interioare şi exterioare. Tel. 1£- 63-85 orc 9-17 (010498)

• Angajăm zidari şi zugravi.; Tel. 14-63-85 • o rele 9-17. (010500) . . . . . . . . . .

• Transport marfă intern- ioicmaţional 1, 5 tone.. Tel. 36-

x 80-84. (010652)• Organizăm excursii în

Turcia pe ruta Cluj-Islanbul şi rciur în fiecare joi cu autocar turccsc. Informaţii telefon 43-84- «■(010672) . . „ / :

• Predau engleză. Tel. 13-89-02. (010674) . . . •

• Angajăm barmană. Tel. 19- 98-26 (010685) .

• Solicit u rgen t îm prum ut Iei. G aran ţii im obiliare. Tel. 14-73-71 (016540)

• Ofer, împrumut. Tel. 15-53-39 orele 10-14 (016679) .

• Ofer împrumut. Tel 15-71r24.(010699) •

• In g in e r m ecanic cu vechim e cau t firm ă serioasă pentru angajare. Tel. 18-78-11. orele 9-10. (010549) -

• C u n o scă to r ' A utocad , World, l-’xccl, îmi ofer serviciile unei lirme serioase. Tel. 16-79-00 (016728) ' .......... , ,

( ’ s.h’i \l' i v i !

• Cu adîncă durere anunţăm încctarea din viaţă a iubitei noastre soţii, mamă şi bunică LUPŞA OTILIA, în vîrstă dc 74 de , ani. Înmormîntarea va avea. Ioc la Cimitirul central Cluj azi, 19 iunie 1996, la orele 13i Familia îndurerată. (010631)

• Sîntem alături dc colega noastră Mariana în marea durere pricinuită de pierderea prematură a soţului. Colectivul Cadrelor, medii şi auxiliare Clinica Chirurgie I (010643)

• Destinul nemilos a răpit pc unicul meu fiu, în floarea tinereţii ISAC EM IL, de 34 ani, în urma unei grele şi scurte suferinţe. Cu inima plină de durere anunţ câ înmormîntarea va avea loc joi, 20 iunie, ora 13, la C im itirul central. Dormi în pace! Mama îndoliată, dr. lulia Rus. (010651)

• Cu sufletele îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici, SUCIU SUSANA, la vîrsta de 85 ani dupăo lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc azi, 19 iunie 1996, ora 14, în comuna Feleac nr. 598. Copiii Ioan, Gavrilă, Gheorghe, Ştefan, Maria, Victoria, Rozalia, Ană, A urel- cu fam iliile.(016650)

• Cu lacrimi în ochi şi adîncă durere pentru totdeauna anunţăm moartea scumpei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică, RUS ANA. Chipul ei bun şi drag va rămîne în sufletele noastre ' pentru totdeauna. Odihnească-se în pace! Cerem onia înhumării va avea loc azi, 19 iunie 1996, ora 13, în localitatea Gherla str. Mintiului nr. 91. Nu te vom uita niciodată. Soţul Ioan şi copiii cu familiile. (016713)

• A sociaţia dc locatari din str. Primăverii nr. 22 bl. D22 este alături de fam ilia Crişan în marea lor durere pricinuită de m oartea lui CRIŞAN M ARTIN, care a fost soţ, tată, socru, bunic şi un bun vecin şi transm item sinccre condoleanţe. (010604)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la iubitul nostru frate, cum nat şi unchi dr. POPESCU NICO LAE. Dumnezeu ,să-lodihnească în pace. Angela, Augustin, Dan, Luci şi copiii. (010628)

• Sîntem alături de colegul nostru lt. col. Rus Petru la trecerea în nefiinţă a mamei dragi, RUS ANA. Sincere condoleanţe. C adrele Grupului dc pom pieri Cluj. (010640)

• Cu aceeaşi durere în su flet, anunţăm trecerea unui an de cînd inima iubitoare şi generoasă a celui care şi- a închinat întreaga viaţă fam iliei şi profesiei, a încetat să mai bată, procuror GOGA C R I S T I A N . Comemorarea va avea loc joi, 20 iunic 1996, ora17, la biscrica dc pc str. Bisericii O rtodoxe. Familia. (016570)

• Sîntem alături de colega noastră doamna profesoară Liana Moraru în marea durere pricinuită dc trecerea spre cele veşn ice a mamei dragi, AURELIA NECH ITI. C adrele didactice L icculEconomic. (010644)

• In accste îm prejurări dureroase transmitem d-nei Pcrşa Rodica com pasiune şi sincere condoleanţe, iar Dumnezeu să odihnească sufletu l iubitei sale mame. Colegii dc la UM 02446, colegii de serviciu. (010665)

• Sîntem alături de colegul nostru Suciu Aurel în marca durere pricinuită dc decesul mamei. Colegii de grupă secţia II Motor Remarul 16 Februarie.Condoleanţe fam iliei. (010673)

• La încetarea din viaţă a dragului nostru VASILE CÂM PAN, sîntem alături de toţi membrii familiei îndure­rate. Familia profesor dr. Câmpeanu V irgil. (010676)

• A bsolvenţii Facultăţii de M cdicinâ din C luj-N apoca, promoţia 1961, exprimă profundul regret pentru dispariţia colegului lor drag, - C Ă TĂ N IC I VIOREL şi transm it sincere condoleanţe familiei. (016670)

• Cu, durere în suflet rie luăm rămas bun de Ia draga noastră bunică, BIRTAR ANA.Amintirea ci va rămîne veşnic v ie 1 în sufletele noastre. N epoatele Mâriuţa, Viorica, Corina cu familiile. (016702)

• C lipă de clipă prezent în inim ile şi gîndurile noastre, comemorăm azi, 4 ani de la trecerea în eternitate a scumpului nostru soţ şi tată VASILE COSTIN. Nimeni şi nimic nu poate şterge amintirea ta. Soţia Doina şi fiul C ristian. (010499)

• Pios şi dureros omagiu dragului nostru soţ, tată şi bunic MARZA AUREL, dc Ia a cărei trecere în eternitate se împlinesc 11 ani. Fie ca preţuirea şi dragostea noastră să-i vegheze liniştea veşnică. Doamne odihncştc-1 în pacc. Familia. (010583)

• Sc împlinesc şase luni dc la trcccrca în nefiinţă a scum pului nostru tată şi bunic CLUJAN TEODOR. Nu- I vom uita n iciodată. Soţia Ana, copiii Vasile şi Elena nepoţii Ju lic la , L iviu , V ictor, nora V ictoriţa şi ginerele Lcontin. (010629)

• A trecut un an de la trecerea în eternitate a celei care a fost cea mai m inunată fiin ţă ,IONESCU M A R IA . Timpul nu-i va şterge amintirea, noi o vom iubi m ereu. Fam ilianemîngîiată. (010619)

• în data de 19 iunie anul curent se împlinesc doi ani dc cînd a plccat dintre noi în continuare cu simbolul vieţii ei de nobleţe ş i ' strădan ii, PRIPON O TILIA MARIANA. Fiul ei Râul de numai 10 ani a rămas ncmîngîiat de mama lui. Nu te vom uita niciodată. Fiul R âul şi mama Viorica. (010627)

• Un pios omagiu celu i care a fost CLUJAN TEODOR cu ocazia împlinirii a şase luni de la trecerea în eternitate. Fratele Ioan cu soţia P olixcnia. (010630)

• Cu aceiaşi durere în suflete anunţămîmplinirea a 6 luni dc la despărţirea de scumpul nostru soţ şi tată, LUNG ONIŞOR, din Vultureni. Nu te vom uita niciodată. Soţia V ictoriţa , copiii Ioana şi Ovidiu. (016682)

• Azi se împlinesc 6 luni' de adîncă suferinţă şi tr isteţe , de cînd a plccat dintre noi scumpul nostru tată , socru şi bunic, PRODANGHEORGHE. GICU. în urma ta ai lă sa t un imens gol şi lacrimi carc nu vor seca niciodată. Dumnezeu să le odihnească în pace. Parastasul va avea loc în23 iunie 1996, ora, 12, la Biserica O rtodoxă din cartierul G rigorescu. Fiul Ghiţă cu fam ilia. (016726)

♦ Mulţumim tuturor celor care au fost.alături de noi la cerem onia înm orm întârii scumpei noastre so ţii, mame, soacre, bunici şi străbunici MIFF M ARIA. C oroanele, jerbele şi florile depuse ne-au mîngîiat sufletele îndurerate. Să-i fie ţărîna uşoară! Fam iliaîndoliată. (016653)

• M ulţum im celor care l-au condus pc ultimul drum pc scumpul nostru prof. VEGII L U D O V IC .' Fam ilia îndoliată. (016684)

♦ înm ărm uriţi de durere, anunţăm înceta­rea din viaţă ,după o lungă suferinţă,a iubitu­lui nostru-soţ,tată,socru şi bunic, cel carc a fost d r . P O 1» E S C U NICOLAE, în etate de 73 ani. Înmormîntarea - joi, 20 iunie ,orele 14 la Capela Nouă a Cimiti­rului Mănăştur. Aurelia, Rodica, Mihaela, Nicu şi Vlad. (A)

ADEVARUL d e C B a j j S P O R T miercuri, 1 9 iunie 19 9 6 ( 1 2

UtFA

e a ir o 9 6E n a la r u l

Scurte notalii• în cele 1 6 ^partide

disputate în grupe în primele două etape au fost marcate 30 dc goluri (revenind o medie de 1,875 goluri dc meci). Cele mai multe goluri, 11, au-fost marcate în grupa C; urmează 7 goluri în grupa D şi cîte 6 în grupele A şi

• Scorurile înregistrate cel mai des au fost de 1-0 şi 1-1 de cîte patru ori, 2-0 dc trei ori, 2-1 şi 3-0 dc cîtc două ori şi 0-0 o singură dată. Cu scorurile dc,3-0 au cîştigat Germania împotriva Rusiei, respectiv Croaţia în partida cu Danemarca. \

• Golgcteri cu cîte două goluri marcate sînt: Casiraghi (Ita lia ),' Klinsmann (Germania), Shearer (Anglia), Stoicikov. (Bulgaria) şi Suker (Croaţia). Deci un total de 10 goluri din cele 30 înscrise în două etape în grupe. Iată şi autorii celorlalte 20 de goluri •marcate; Ziege,-Moeller şi Sammer (Germania), Alfonso şi Caminero (^pan ia), Dugarry şi Djorkaeff (Franţa), Vlaovici şi Boban (Croaţia), Cruit'f şi Bergkamp (Olanda), Sa Pinto şi Couto (Portugalia), N edved 'şi Bejbl (Cehia), Turkyilmaz' (Turcia), B. Laudrup (Danemarca), Chicsa (Italia), Ţimbalar (Rusia) 'şi Gascoigne (Anglia, cel niai frumos gol pînă acum înscris" la EURO’96).

• Asprimea arbitrajelor, fără acoperire, exagerate, trecînd de la o extremă ta alta (fermi de la început pentru ca apoi, speriaţi parcă, să devină iertători, trecînd cu vederea sancţiuni pentru care anterior au scos la iuţeală cartonaşul) s-a oglindit, în marele număr dc. “galbene” şi “ ro ş ii” vînturate _ ; - îm potriva jucătorilor. “Recordul” în materie de indisciplină este deţinut de Spania cu 4 “galbene” şi un “ roşu,” . Urmează în “c lasam en t” Bulgaria cu 3 “galbene” şi un “ roşu”, Germania cil 6 “galbene”, Portugalia cu 5, Elveţia şi Cehia cu cîte 4, Rusia, Croaţia, Danemarca şi România cu cîtc 3, ş.a.m.d.

• Cci mai mulţi spectatori au fost înregistraţi pe Wembley la partidele Anglia - Elveţia şi Anglia - Scoţia (stadionul arhiplin la ambele mcciuri, peste 165.000). Cci mai mulţi spectatori la.partida Spania - Bulgaria, disputată la Leeds (în ju rjle 20.000)..

• în contextul datelor prezentate sîntem curioşi cc alte “îm bunătăţiri” vor fi aduse cifrelor e ta la te în partidele ultimei etape din grupe (patru disputate- ieri, marţi 18 iunie, A nglia - Olanda şi Scoţia - Elveţia în grupa A, rcspcctiv Franţa - Bulgaria şi România - Spania în grupa B, celelalte patru urmînd să aibă loc azi, miercuri 19 iunie, Germania - Italia şi Cehia - Rusia în grupa C, rcspcctiv- C roaţia - Portugalia şi Danemarca -’urcia în grupa D).

Romeo V. CÎRTAN

Puncte de vedere S p ic u iri d in tr -o sc risoa rePatima pentru fotbal este mare. La fe l de mare este şi

obida împătimiţilor, apropo de evoluţia tricolorilor la EURO’96, legată direct de prima prestaţie a echipei României în partida cu Franţa. Pe această temă am primit, la redacţie, o scrisoare semnată JV. POP. Expeditorul, pe un ton foarte civilizat, dincolo de aprecierile asupra celor ce se scriu în cronicile apărute în “ADEVARUL DE CLUJ”, semnate de mine sau colegi, şi-a exprimat dezamăgirea pentru faptul că nu am analizat în profunzime cauzele acelui prim eşec. într-o simplă cronică nu te poţi aventura într-o analiză temeinică şi largă. Vom reveni asupra temei comportării tricolorilor la EURO’96 după sosirea lor acasă.S i o vor face fără patimă şi ranchiună, ci la modul obiectiv.In scrisoarea domnului N. Pop am descoperit însă şi unele puncte de vedere ale domniei sale, pe care am considerat că merită a f i date publicităţii, cu sublinierea că ele se referă la meciul România - Franţa, în sprijinul afirmaţiilor fiind aduse exemple din alte partide, respectiv comportarea jucătorilor altor echipe. :.. i

- “Care a fost angajamentul la fotbalului nostru. Şi o stranie efort al întregii echipe de-a coincidenţă: la Campionatul lungul celor 90 de m inute, european din Franţa (1984 - n.n,), comparativ cu angajamentul la - sul? conducerea lui M ircea efort al echipelor care au evoluat Lucescu echipa României şi-a în partidele disputate sîmbătă şi cucerit titlul- de neinvidiat de duminică,(8 şi 9 iunie - n.n») şi campioană a antijocului, fapt pe care jucătorii noştri le-au . relatat de presa franceză a acelor vizionat pc micul ecran (lucru ani, care reproducea pe carc mi-I ştim cu siguranţă recomandările date de antrenor dacă s-a întîmplât sau nu - n.n.), să dea mingea înapoi şi apărarea Concluzia acestei comportări este să păstreze cît mai mult mingea una singură: învingători sau (coincidenţa a fost în urmă cU 12 învinşi, jucătorii au aruncat în ani şi între timp au fost multe luptă toate resursele lor fizice şi alte evenimente: calificările pentru morale pînă în ultimul minut de joc (Elveţia - Anglia, Cehia - G erm ania, D anem arca ,- Portugalia şi Spania - Bulgaria).Apoi marţi 14 iunie alte exemple:Italia - Rusia, Croaţia - Turcia (o su b lin ie re : d in cele şase exemple date, trei partide s-au încheiat cu v ic to rii, tre i cu „ rem ize , ~ deei sin tagm a “învingători şi învinşi” nu are acoperire - n.n.). /

Vă întreb şi mă între: oare ar fi rezistat echipa noastră iureşului dezlănţuit de cdmpetitoarelc .de mai sus sau pentru a nu generaliza, iureşul Elveţiei în faţa Angliei, al Portugaliei în fa ţa 'Danemarcei sau al Turciei în faţa Croaţiei, pentru a nu vorbi despre replica Rusiei în faţa Italiei sau aScoţiei în fata Olandei? . . _ , — . . . .

, I Ca actor, daca e sa te, iei behipa .noastra s-a complăcut i , . ., r , .„ . • , , • . dupa gurile rele, a fost unul

m postura de partener de ' de duzină , La pRQ TV si.aantrenam ent pen tru Franţa, d rU 0 nouâ... vocSitie de

; temporizind jocul de parca no. | prezen'tâ to r matinal' alam fi condus, vechc meteahnă a | cmisiunii “Ora 7”. S-a infiltrat

i apoi şi în em isiunile dincampania electorală pentru“locale”, iar mai nou, seară

I de seară, cu borcanul “cuîntrebări de un milion” la ;em isiunea “ProcesulEuropenelor”. Numai că, în

1 conformitate cu vechea zicală| “că la fotbal toată lumea se| pricepe”, a început să debiteze, judecăţi de valoare ce-i' depăşesc... cunoştinţele.I Emisiunea de luni seara a| fost deplorabilă, cu vocalizc| ca la uşa cortului încît nu te

"mai în ţelegeai om cuI persoană, dc-asupra tuturor| celor prezenţi la emisiune| tronînd, autoritar, Călinescu., Subiectul la ordinea zileiI comportarea tricolorilor Şi...| Puiu lordănescu. Călinescu a .

Coppa del Mondo şi World Cup la care naţionala României a participat, respectiv calificările pentru campionatele europene din 1988 şi 1992, ratate - n.n:).

Pentru pregătirea fizică şi morală a echipei naţionale a fost

.sacrificat un întreg campionat intern (referire la turul pfelungit în plină iarnă şi restul returului înghesuit la maximum şi în condiţii tot de iarnă în cea mai mare parte - n.n.). A meritat oare, sacrificiul?

S-a spus că echipa nu a avut partide de antrenam ent corespunzătoare, idee la care nu pot să nu subscriu. Mai mult înclin să cred că ritmul de joc în , dulcea legănare mioritică a fost\ accentuat de o stare de supra- antrenam ent care a făcut să lipsească plăcerea şi dorinţa de a juca mingea. Tăria morală a echipei ă atins cota zero, jucătorii noştri nu Ştiu să se înfurie sau cum se mai spune în fotbal să fie răi, în sensul pozitiv, bineînţeles.

Acestea sînt cîteva aspecte din viziunea personală a unui împătimit al fotbalului, aspecte pe care le supun atenţiei ziarului”.

V-am prezentat aceste puncte de vedere, scrise cu obidă de un om care iubeşte fotbalul şi naţionala României. Am intervenit doar de cîteva okj în rîndurile trimise redacţiei şi mie personal, nu cu intenţia de a demola afirmaţiile ci pentru a clarifica unele mici şubrezenii din'cuprinsul lor. Aşteptăm puncte de vedere şi din partea altor cititori asupra comportamentului echipei României, la EURO’96. Nu de alta dar ne aşteaptă o nouă şi grea campanie - calificarea pentru turneul fina l al Campionatului Mondial de Fotbal - FRANŢA 1998,. în fond echipa naţională nu este a federaţiei, a lui Puiu lordănescu, a ziariştilor ci a noastră, a tuturor celor ce iubim fotbalul şi modul de exprimare al tricolorilor. Aşteptăm, deci, alte intervenţii din partea dumneavoastră, stimaţi cititori iubitori ai fotbalului. '

Victor MOREAP.S. Fireşte că ne-ar interesa şi părerile oamenilor de

fotbal, antrenori, arbitri,-preşedinţi de cluburi, jucători. î i aşteptăm pe toţi să-şi spună părerile.

G enera lu l Puiu lo rd ă n e sc u , m u lt c o n tro v e rsa t la ora ac tu a lă d u p ă c e le tre i n e re u ş ite a le tr ico lo rilo r în p a rtid e le cu F ran ţa , B ulgaria şi 1-2 cu S p an ia

1

Jurgen. Klinsmann (sus) şi Davor Suker (jos), doi din tunarii cu cîte două reuşite la EURO'96, jucători de talie interna­ţională cu impresio­nante cărţi de vizită

întins coarda la maximum, inclusiv în dialogul telefonic cu Ovidiu Ioaniţoaia, încît cel interpelat nu reuşea să ţiriă piept “savantelor” intervenţii ca “nuca-n perete” intercalate violent de Călinescu. ,

Un a lt invitat, ca “bom boana pe co livă” , cunoscutul Ion Gyuri Pascu de la... “Divertis”. Toată stima pentru ceea ce poate şi etalează în cadrul cunoscutei şi apreciatei formaţii dar să o lase mai moale cu fotbalul, că prea j ş i schimbă părerile precum oamenii o anumită lenjerie intimă.

încă o emisiune tip cclci de luni şi PRO TV o să-şi piardă privitorii. Cît despre tricolori şi Puiu Iordăncscu avem timp berechct ca să puricăm participarea lor la EURO’96. Acuzcle trebuie aduse cu ,cci împricinaţi de contumacie!

Vfaţă şi nu în j

(v. m.) |

G ică P o p e sc u , o m u l fo r te al F.C. B arce lona , c a re , din p ă c a te , a ju c a t s u b v a lo a r e a s a in te rn a ţ io n a lă re c u n o s c u tă şi a p re c ia tă , s u b cu lo rile R o m â n ie i în p a rtid e le cu F ran ţa şi B ulgaria . , •

V l a i c u

l a E l c o n d Z a l a u

întărire serioasă a divizionarei A Elcond Zalău, pentru sezonul următor, cu două achiziţii de marcă: profesorul Mircea Spătăceanu antrenor principal şi Aurel Vlaicu (ex - “U” ARDAF). De numele prof., Spătăceanu sc leagă primul titlu cîştigat de o echipă din provincie după pproape 50 de ani de volei masculin,. în 1993 prin “U” Explorări Baia Mare. Din 1996, Mircea Spătăceanu este şi antrenorul principal al naţionalei Românief la seniori. La Elcond el va fi ajutat dc Vasile Streng (ex-principal)9 ’

Astăzi, la Dej: semifinale şi finaleC.N. de volei plajă, etapa Dej, se află în faţa semifinalelor şi

finalelor, care încep astăzi în jurul orei 10,30. înscrise sînt 16 cchipe din Bucureşti, Cluj; Zalău, Baia Mare, Dej. Reţin atenţia cuplurile Drăguşin-Văsuică (Paconi/Rifil), Arbuzov-Pop (Explorări Baia Mare), Pescariuc-Maşid (Euro-Asia), Culda-Oancca (PolMax), Romcsik-Man (ISCT-ARDAF). Oficiază Constantin Slcriade, Szilagi Franz, Oana Sîrb (toţi din Bucureşti), Ion Bogcndorfer şi Nicolae Cristea (Cluj- Napoca). .

Clujeni în lotul naţional de senioriCalificările C.E. 1997 bat la uşă. în lotul antrenorilor Mircca

Spătăceanu şi Aurel Cazacu (secund) au fost cooptaţi şi clujcnii Stoian, Grozav, Piţigoi şi... cx-”U” ARDAF, Vlaicu. .

e Demostene SOFRON

* 1 * 1 ,/V ? < *

T !;

Atenţionare pe adresa pescarilor clujeni

Joi 20 iunie, ultima zi dc prohibiţie. Dc vineri 21 iunie liber ia ieşit la baltă. Fireşte câ un asemenea moment este aşteptat cu nerăbdare dc pescarii sportivi clujeni. Mulţi vor fi cci carc încă dc joi noaptea se vor îndrepta, cu. corturile, spre Chinteni, balta cu

abonament a A.J.P.S. Fiindcă cxact ca şi lungimea perioadei dc oprelişte a crescut nerăbdarea pescarilor de-a vedea tremurai bambinci sau plonjoanclc plutelor.

O rugăminte şi atenţionare, totodată, adresează A J.P.S.: după cum sc ştie, sîmbătă- 22 iunie, pc latura devenită de-acum “clasică” opusă şoselei, în aval spre baraj, va avea loc faza municipală a concursului dc pescuit staţionar. Tot dc joi noaptea se va deplasa, la “faţa locului”, pentru amenajarea standurilor dc concurs - operaţiune cc va fi finisată în cursul zilei dc vineri - membrii comisiei dc organizare a întrcccrii. în consccinţă,

în zona dc concuts, vineri şi sîmbătă, pînă la închcicrca întrcccrii, pescarii clujcni sînt rugaţi să nu campczc, rcspcctiv să-şi înccrcc şansa la pescuit, locul fiind rezervat cclor care îşi vor disputa întîictatca. Adevăraţii pescari sportivi sînt disciplinaţi.. în accst contcxt am dori să fie înţelese rîndurile de faţă. .

“LANSETA ” reatenţioncază!Este vorba dc Clubul pescarilor

sportivi “LANSETA”, constituit pc lîngă Casa Armatei din Cluj-Napoca. într-o scurtă ştire publicată săptămîna trccută aminteam că sc fac înscricri de noi membri. Ştirea sc parc că n-a

găsit ccoul cuvenit, drept pentra carc “LANSETA” rcatcnţioncază că pînă pc data de 25 iunie facc înscrieri de noi membri. Cci dornici de amănunte Ic pot primi la telefonul 197-424. Totuşi cîtcva detalii vi le oferim pentm a vă stîmi interesul: membrii clubului “LANSETA” vor avea ca bază dc pcscuit lacul Cînipcneşti (Apahida) şi achitarea cotizaţici sc facc pe . un an calcndaristic. Cît este cuantumul cotizaţici umcază să aflaţi fie la telefonul menţionat, fie mcrgînd la Club.

Victor PESCARU

i . , _ . m r r M : a d e v a r u l(13) miercuri, ! 9 iunie 1996 - FEMEIA ______________________ cfle O B iai [

ii I M - A U Z B U A C H tŞ U -

Ceea(impresionează în

creaţia AURELIEI ICHIŞU, - a cărei | expoziţie de | pictură a fost .deschisă recent în • Dubai - este o | proaspătă, plină de i vervă uimire în .faţa plenitudinii I naturii. în fiecare | imagine iscată J dintr-o autentică . trăire se resimte şi ' statornicia a două I decenii de travaliu.'| in atelier.

A U R E L I A CHIŞU se

I regăseşte pe sine în | efortul de a capta ■ bogăţia cromatică

a lum ii' văzută laolaltă cu I alcătuirea ei esenţială ascunsă,| Fapta sa artistică se află în

I

orizontul afirmaţiei, a putinţei unei stări dc 'comuniune fraternă cu natura. Artista creează un topos

liric sui generis, imaginile născute în atelier devin metafore plastice, documente'parcă ale spiritualităţii apolinice etern regeneratoare. Ea configurează un itinerariu în care motive -locuri, anotimpuri, ore ale zilei, aparţin unui spaţiu în care atotstăpînitoare este lumina.

Pictor matur, caligrafiază peisaje modulînd cînd exultant, cînd somptuos, cînd sever, cînd melancolic, clamînd nevoia de participare. Sub somptuozitatea şi risipa de culoare sau chiar sub aparenta spontaneitate a imaginilor se ascunde o construcţie fermă ce stabilizează imaginea. Grupată în serii de motive, creaţia AURELIEI CHIŞU este şi un memoriu împotriva singurătăţii, pentru participare, avînd curajul să fie stenică, să ne inculce sentimental plenitudinii. ‘. Peisajul se întemeiază pe o deplină stăpînirc a tuşei cromatice organizatoare de formă. Un alert

zbor de pensulă, augumentat de un dinamism parcă aleatoriu corespunde unui cromatism plin de forţă şi graţie - în acorduri cald - rece, arareori contrastant complementar, care-i permite relevarea calităţii luminii. Cu alte cuvinte atmosf 'ra. unitatea cromatică a imaginii, sensul ei este dat de variaţiunea muzicală a luminii. ' -

Pasta cromatică este preţioasă, pusă generos cu straturi

" lIIII

IIIIIIIII

succesive de culoare care prin' |transparenţă îi conferă nobleţe şi vibraţie.

Expoziţia se referă la toposul românesc, dar nu numai în sensul motivelor abordate de AURELIA CHIŞU, ci cu mult mai profund aderă_ la codul I cromatic românesc, fiind astfel un autentic mesager.

dr. ALEXANDRA RUS

I

IIIIIIIIIII

■ ‘JU ilc ■ ‘B litz ■ ‘.Blitz

CONFERINŢAAstăzi, ,Ia ora 1’8, la Laboratorul Judeţean

de Promovare' a Sănătăţii, dr. Dumitru Munteanu, medic primar chirurg, va susţine, în cadrul Şcolii familiei şi a adolescenţilor, conferinţa cu tem a,“Ce mîncăm? Cum mincăm? Care sînt consecinţele?” ..

CENTENAR AL CELUI MAI BÂTRÎN SUCEVEAN

Pensionanil Ioan Marcu este cel mai vîrstnic locuitor al Sucevei, ■ el sărbătorindu- şi, zilele acestea, împlinirea unui secol de viaţă, informează ROMPRES.

Născut diutr-o familie de ţărani, în urmă cu o sută de ani, el s-a dedicat profesiei de slujitor al şcolii, funcţibnînd ca învăţător în satele Clit şi Capu Codrului şi apoi ca director, pe parcursul a trei decenii, pînă în 1956, cînd s-a pensionat.

IN A T E N T IA T U T U R O R F E M E IL O R■ Direcţia Sanitară a Judeţului "Cluj anunţă“că

a fost organizată reţeaua judeţeană de planificare familială şi contracepţie, ale cărei cabinete oferă:

• sfaturi de planificare familială şi educaţie sexuală;, . . ; ■

• tratamente anticoncepţionale;• administrare de anticoncepţionale hormonale ’

orale şi injectabile; ,• montare de sterilete;• metode locale, naturale; _• sfaturi şi consultaţie în vederea sterilizării

chirurgicale voluntare;• depistarea cuplurilor sterile şi îndrumarea

lor spre serviciile de specialitate;

• diagnosticul clinic şi de laborator al sarcinii;. V V' ••• .' '■ • consultaţii prenupţiale ş i1 sfat genetic;

• eliberarea certificatelor prenupţiale;La aceste cabinete efectuează consultaţii

medici specialişti în probleme de planificare familială şi contracepţie, medici specialişti ginecologi şi psihologi, tptul în condiţii de, confidenţialitate absolută.

Sînteţi aşteptate la următoarele adrese: în Cluj-Napoca: Centrul de referinţă de

planificare familială - str. Victor Babeş nr. 1;' Policlinica I, cabinet 27 - str. Constanţa nr. 4- 5, Policlinica Studenţească - str. Republicii nr.

profilaxia şi depistarea bolilor cu transmitere'-' 8; Policlinica Spitalului Clinic de întreprinderi sexuală; . v “Clujana” - Piaţă 1 Mai nr. 5 precum şi în

• profilaxia şi depistarea leziunilor ambulatorul spitalelor din Dej, Gherla,Turda,, precanceroase genitale; . Huedin, Cîmpia Turzii.

SănătateRAPORT ONU PRIVIND RASPINDIREA

MALADIEI SIDA ÎN LUMEPeste 90 la sută din-adulţii purtători ai virusului HIV sau

bolnavi de SIDA trăiesc în ţările în curs de dezvoltare, cele mai mări concentrări de adulţi contaminaţi înregistrîndu-se în Africa subsahariană şi în Caraibe, potrivit ONUSIDA, programul comun al Naţiunilor Unite asupra SIDA, citat de AFP. fn 1994, incidenţa maladiei SIDA - numărul purtătorilor- HIV raportat la numărul locuitorilor între 15 şi 49 de ani - era de peste 10 la sută în unele ţări din Africa (Botswana, Zambia, Zimbabwe, Uganda, Malawi). Ea era de numai 0,001 la sută în republicile din Asia centrală şi Coreea de Nord,

Această disparitate în localizarea virusului HIV în lume se explică în parte prin vechimea acestei epidemii în unele regiuni din Africa, în timp ce în Asia centrală şi orientală apariţia acestei maladii este de dată relativ recentă. în Africa subsahariană, unde predomină transmiterea hetcrosexuală, aproximativ 90 la sută din cazurile semnalate afectează persoanele sub 40 de ani. Femeile reprezintă puţin peste jumătate din adulţii infectaţi. în această regiune 13,3 milioane de adulţi sînt purtători de HIV, ceea ce reprezintă peste 5 la sută din categoria de vîrstă 15-49 de ani. în Asia meridională şi de sud-est virusul a apărut abia la mijlocul ultimului deceniu şi se transmite mai ales prin raporturile heterosexuale. Au fost deja raportaţi 4,7 milioane de adulţi infectaţi, un purtător de virus din trei fiind femeie. Aproximativ 80 la sută din purtătorii de HIV trăiesc în India şi în Thailanda, unde se înregistrează cca mai mare incidenţă (peste 2 la sută din populaţia adultă fiind infectată). în Cambodgia şi Birmama procentul persoanelor contaminate se apropie de 2 lâ sută. în America Latină, unde contaminareacu virusul HIV a început să crească de la sfîrşitu} anilor ’70 sau începutul anilor ’80, se înregistrează 1,3 milioane de persoane bolnave de SIDA sau care prezintă şimptome ale acestei maladii. Peste 70 la sută dintre purtătorii de virus sînt concentraţi în Brazilia şi Mexic.

La început, infecţia a afectat în principal lumea homosexualilor şi a bisexualilor, dar în prezent transmiterea se [ace din ce în ce mai mult prin raporturile heterosexuale şi prin injecţiile de droguri. ‘ Procentul femeilor infectate, în prezent de aproximativ 18 la sută, creşte odată cu dezvoltarea transmiterii prin raporturile heterosexuale. . .. -

Insulele Caraibe, unde se înregistrează 250.000 de persoane infectate, se plasează pe locul al doilea, după Africa subsahariană, din punctul de vedere al ratei de incidenţă, cu 14 adulţi la 1000 de persoane purtătoare de virus HIV. Haiti este de'departe ţara cea mai afectată din regiune, cu o incidenţă de 4 la sută în rîndul adulţilor, urmată de Barbados. Haiti şi Republica Dominicană înregistrează peste 85 la sută din cazurile de contaminare din regiune, Cuba aflîndu-se Cu 0,02 la sută pe ultimul loc. Ţările industrializate din America de Nord, Europa occidentală şi Pacific numără 1,2 milioane de adulţi purtători de HIV. Proporţia adulţilor contaminaţi merge de la 0,5 Ia sută pentru America de Word Ia 0,12 la sulă pentru Australia. Incidenţa este de 0,2 la sută în Europa occidentală. ~

Potrivit AFP, epidemia, care a apărut în rîndul homosexualilor, se extinde rapid şi la heterosexuali şi.Ia toxicomâni. în unele ţări practicile periculoase de-injectare a drogurilor sînt răspunzătoare pentru peste 75. la sută din cazurile de SIDA înregistrate. în Africa de,nord şi în Orientul Mijlociu 192.000 persoane sînt contaminate cu virusul HIV sau cu SIDA, ceea ce reprezintă 0,12 la sută din populaţia adultă. în Europa de est şi centrală ponderea este de 0,0015 la suta, cu circa 29.000 de adulţi infectaţi. Virusul tinde să se' răsipîndească cu repeziciune,mai ales în Ucraina. în Asia orientală şi în Pacific, Unde virusul HIV a apărut recent, sub 50.000 de adulţi au SIDA. în aceăslă parte a lumii, carc-cuprinde şi China, incidenţa maladiei este doar de 0,004 la sută.

I k o v â k s I L D I K O : "//!/ TEATRUL DEPAPUSI MI-AM REGĂSIT TOATE VECHILE PASIUNI"

- Cînd şi cum aţi ajuns la| Teatrul de Păpuşi, doamnă■ Kovâks?. - H o poveste întreagă. Eram I un copil care desena, dar la | 14 ani am zis că... n-a existat■ nici o femeie pictoriţă ca J lumea, dcci n-o să fiu tocmai I cu pictoriţa cea mare. Mi-a | plăcut m işcarea, dansul.■ Literatura, bineînţeles. J Umorul, bineînţeles. La un I moment dat, după ce am | renunţat la deseri^am devenit• fotograf. Am părăsit şcoala şi J am făcut doi ani de ucenicie I intr-un atelier foto. Dar mi-am| dat seama că nici asta nu mă

satisface , că mă îm piedică tehnica, pentru că în fotografie nu se întîmplă totul direct, aşa cum e în deseu sau pictură. între timp, în 1947, am văzut un film al lui Jean Louis Barrault, în care. juca cel mai mare mim franccz din acea vreme. Şi mi-am zis că asta e, vreau să fac pantoniimă! Am venit la Cluj în ’48, la Institutul dc Artă, la Coregrafie, şi am zis că vreau să fac pantoniimă. Cci dc-acolo.au zis că nici \'orbă dc pantomimă, pot să fac balet. B alet? Nu? Pantoniimă! Dar nu m-au luat. Atunci i-am scris rectorului o scrisoare în care i-am ţinut o lecţic despre faptul că baletul este deja un gcu trccut, învcchit, şi pantomima va fi arta viitorului. Au rîs de mine şi ree(orul şi ceilalţi, dar pînă ia urmă m-au luat, to tu şi, şi am făcut gim nastică ritm ică şi dans popular, dacă tot nu voiam balet. Deci aşa am ajuns la Cluj. ,

- Dc unde?- Dc la Sf. Gheorghe. Acolo

m-am născut. Dar patru ani, din ’42 pînă în ’46, am locuit la B udapesta. Acolo am fost fotograf. Am fost şi la Braşov

doi ani şi acolo m-am întîlnit cu- Hansel, în “Hansel şi Gretel”.un prieten grafician care povestea Hansel pentru că aveam voce altocă a văzut un teatru de păpuşi şi din cauza asta întotdeauna amfără cuvinte, numai muzică şi ju ca t roluri de băieţi. M i-am işcare, făcut de o doamnă tremurat păpuşa pc mînă fiindcănemţoaică.’ Aşa de tare ţni-a plăcut ideea, că am zis imediat: “Hai să facem teatru de păpdşi!” Dar ce să facerh? Don Quijote! Prietenul ăsta era din Salonta şi s-a dus înapoi.- Eu am venit la Cluj, m-am interesat dacă aici este teatru de păpuşi şi am aflai că este o trupă mică pe lîngă Sindicalul Arta. M-am dus acolo, am spus că pc mine mă interesează acest gen de artă şi că am venit benevol să ajut Ia ...partea plastică. Aşa am pornit, deci. Numai că, deşi eu venisem să aju t la confecţionarea păpuşilor, la decor, mi-au spus: “Trebuie să şi joci!” Şi eu, care niciodată în viaţa mea n-am vrut să fac teatru, am spus că nu pot să joc, că n-am talent de actor, că am trac, că ... “Ba trebuie să joc i, pentru că sîntem foarte puţini, sîntcm doar patru şi aici toată lumea face.de toate!” Aşa că am început să joc.

- Vă mai amintiţi care a fost

aveam emoţii teribile. Dar trebuie să vă spun că este ceva nem aipom enit să te -joci cu păpuşa pe mînă. Este acelaşi îucru ca în jocul copiilor, ai aceeaşi bucurie, trăieşti prin faptul că dai viaţă, însufleţeşti. TeatruK de păpuşi a devenit pentru mine 'pasiune. Am jucat mai departe în limba română şi în limba maghiară. Noi toţi eram autodidacţi, că nu fusesem trimişi n icăieri să învăţăm această meserie, trebuia să descoperim' noi, pc pielea noastră şi prin munca noastră, toate regulile, toate farmecele şi posibilităţile şi, miracolele acestei arte.

- Şi aţi devenit regizor...- Asta poate şi pentru că aveam

idei mai multe decît ceilalţi în’ momentul acela, sau o concepţie m ai... altfel, o viziune, dacă vreţi. Dar şi jucam, şi regizam. Cam trei, patru ani. Pe urmă numai am regizat. Aşa cum v-am mai spus, mi-am fnvăţat meseria pe

important pentru mine a fost că în teatru l de păpuşi mi s-au adunat toate pasiun ile : arta plastică (fără artă plastică nu poţi face teatru de păpuşi), mişcarea (o m işcare stiliza tă , care se transmite din tine păpuşii, că acolo este ţinuta ta, mersul tău), literatura, fantezia, libertatea, jo aca , um orul. D eci o complexitate absolut fantastică şi pentru mine nu exişti} o altă formă teatrală mai interesantă. Eu

' şi la Teatrul Naţional am montat un Tennessce Williams, am pus şi la T eatru l M agh iar un Alecsandri, am pus şi la Sibiu, la nemţi, două sau trei spectacole la Teatrul Mare d a r ... nu e acelaşi lucru ca la teatrul dc păpuşi. Acesta e mult mai'complex, mujt mai liber, mult mai interesant,

■ mult mai amplu; deci ăsta e un teatru complet. Plus că are un spirit aparte. Şi necesită o anume puritate pe care dacă n-o ai... în teatru eşti puţin exhibiţionist,-te expui, dar aici paravanul tc obligă la o modestie fantastică. Nu tu trăieşti. Nu tu ai succes, ci păpuşa în care te transpui, chiar dacă joci şi cu corpul tău.

primul rol? ' propria-mi piele. Cel mai - V-aţi gîndit vreodată sa

număraţi cîte spectacole aţi regizat pînă acum?

- E foarte greu de numărat. Vă spun doar că în ultimiijyitru ani şfjum ătate am pus în scenă 12 spectacole, ceea

%ce, de fapt, e o nebunie. Dar din ’50 încoace am (acut anual patru | cinci şi ch iar şase spcctacole. Dcci multe. Foarte multe.

- Sigur, ficcarc artist sc leagă sufleteşte dc întreaga lui operă. E xistă însă

'spectacole, dintre, celc pecare le-aţi regizat, faţă dc carc să aveţi un sentiment mai aparte? Sau nu sc poate face o diferenţiere?

- Ba şe poate, sigur că se poate. îo ultim ul timp am înccrcat chiar eu să-mi fac un “b ilan ţ” , să-m i analizez spectacolelc şi să văd de cc! au reuşit atunci cînd au reuşit

.şi din cc cauză altele n-aureuşit. Şi e normal că pentru mine sînt spectacole foarte importante. Dintre cele pentru copii foarte important este ... (urmare în pagina Femeia” dc săptămînă viitoare)

Monica TRIPON

ADEVARULE C O N O M I A miercuri, 1 9 iunie 1 9 9 6 (14)

FIN A N Ţ E liA F A C E R I^B Ă N C l^F lN A N Ţ E S A F A C E R IÎ

E S T E L E U L T IN U T ÎN C H IN G I?

iBĂNCISFINÂNŢE a fa ceri;

• |IIIIIII

IIIIII

IIII

II

IL

De cîteva luni piaţa valutară este supusă unor mari presiuni din mai multe cauze: scandalurile în jurul fondurilor dc investiţii, situaţia de la Banca “Dacia Felix” şi menţinerea deficitului balanţei comerciale şi a celei de plăţi externe. Nu întîm plător preşedintele Ion Iliescu s-a înlîlnil, de două ori, în trei săptămîni, cu reprezentanţii băncilor. Şi tot nu întîmplător se află în ţara noastră, principalu l negociator al Fondului ' M onetarInternaţional, d-l Poul Thomscn. Ceva se pare că nu este în regulă pe piaţa valutară românească - în viziunea instituţiilor financiare internaţionale - chiar şi a unor oameni de afaceri şi instituţii din ţara noastră. •'•

Soliditatea pieţei valutare interne este esenţială pentru evoluţia unei economii. Teoretic, în condiţiile economici de piaţă, nu este firesc să intervină factori coercitivi pentru a rezulta un anumit nivel al cursului de schimb. Practica, de decenii, demonstrează că intervenţii ale statului prin intermediul băncii centrale reglează anumite conturi, determina, prin mecanismele specifice, mersul economiei, a comerţului intern

şi internaţional, a investiţiior ctc.Leul se zbate, evident, nu din

proprie in iţia tivă , să nu depăşească încă un prag psihologic cotat acum la 3.000 pentru un dolar. Fondul Monetar Internaţional ne sîcîie, solicitînd nedepăşirea unui anumit procent între cotaţia pe piaţa interbancară şi cea de pc piaţa caselor dc schimb.'Crcd că este o impunere nefirească, atît timp cît la casele dc schimb se derulează în jurul a 5% din valută. Ceea ce, într-un fel, este neesen ţial, în determinarea cursului de schimb a monedei naţionale. Aşa este, dar la-casele de schimb apelează, conform legii, persoane fizice, pentru a-şi face rost de valută pentru diferite trebuinţe, nu pentru derularea dc importuri; cum s-a practicat destul de des, contrar legii. P robabil că impunerea, de către BNR, caselor

de schimb să activeze conform legfi, a condus la falimentul m ultora, mai exact zis la renunţarea de către patronii în cauză la astfei de activităţi. Verificaţi, singuri, cîte case de schimb au mai rămas în Cluj- Napoca. Unele spaţii au devenit florării, altele vînzătoare de formulare tipizate sau te miri cc.

Cel puţin > în România, principalele afaceri valutare (la vedere) se fac priu bărci. y Sigur, dl Mugur Isărescu cunoaştc bine instituţia pe care o conduce şi întregul nostru sistem bancar. Altfel, n-ar fi rezistat sub trei guverne jiosldecembriste. Dar faptul că în martie a.c. BNR a suspendat licenţele de dealer pentru m ajoritatea băncilor comerciale a ridicat un anume semn de întrebare, deoarece, prin decizia m enţionată, a făcut, diferenţieri de clasificare în

sistemul bancar românesc. R ezulta, în baza. acestui c rite riu , că cele mai performante/credibile instituţii de profil sînt: Banca Română de -Com erţ , Exterior (BANCOREX), Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Comercială Română (toate acestea cu capital dc stat), şi Banca “Ion Tiriac”.

Sînt, cu adevărat, aceste instituţii pi!'.;iii dc bază ai sistemului bancar românesc? Probabil. Sau, mai mult ca sigur, dacă Banca Naţională a României a decis ce a decis ca stimulent şi în acelaşi timp, ca avertisment.!.

Ne întreabă mulţi citiţori ce se întîmplă în sistemul bancar, ce se întîmplă cu fondurile mutuale ctc. Ce se întîmplă nu reprezin tă o excepţie. Se întîmplă şi la “curţi” mai înalte. Informaţiile din această lume greu de pătruns ne înştiinţează despre falimente şi apoi reveniri, despre fuziuni şi despărţiri, despre jafuri şi sinucideri pentru te miri ce?... Pentru supremaţie, pentru mai m ulţi'bani pe care magneţii invizibili îi trag dintr-o parte în alta.

In încheiere, am zice că la noi încă e bine.

Ion GOIA

VLADIMIR SOARE: " 0 IMAGINE RUNĂ PENTRU ROMÂNIA"

'-B anca N aţională a României a lansat prima emisiune de euro-obligaţiuni pc piaţa internaţională de capital - Eurobonds - prin intermediul băncii americane de investiţii Merrill Lynch, se arată într-un comunicat al Merrill Lynch International.

Valoarea emisiunii de euro- obligaţiuni este de 225 milioane dolari, în creştere cu 50% faţă de valoarea iniţială anunţată de BNR, de 150 milioane dolari. ,

Rata cuponului este de 9,75%, iar randam entul obligaţiunii este aşteptat să ajungă la 2,75 puncte procentuale peste dobîndă LIBOR la 6 luni. Subscriitorii

sînt nouă instituţii financiare: ABN AMRO, Chase Manhattan, Citibank, Creditanstalt, Daiwa Securities, D eutsche Morgan Grenfell, JP Morgan, Nomura Securities şi U nion Bank of Switzerlarid. "

Cumpărătorii primari ai euro- obligaţiunilor sîn t nu numai fonduri mutuale specializate în pieţele în curs de dezvoltare, ci şi fonduri de pensii şi companii de asigilrări din Europa şi SUA - printre care unii cci mai'mari investitori din lume - care în mod obişnuit nu cumpără obligaţiuni de pe p ieţele în curs de dezvoltare. .

V ladim ir Soare,viceguvernatorul BNR, a declarat că Banca N aţională este satisfăcută de acest succes al euro-obligaţiunilor. “Nivelul preţului este important pentru noi, întrucît cererea crescîndă din partea investitorilor va conduce la condiţii mai bune pentru viitoarele emisiuni efectuate de BNR şi va crea o imagine bună pentru România în rîndul celor mai mari investitori instituţionali din lume”. Preţul acestei prime emisiuni reprezintă un etalon pentru viitoarele emisiuni de

obligaţiuni ale BNR, său âle unor companii private din Rbmânia, facilitîndu-le, în consecinţă, accesul pe pieţele internaţionale decapitai.

Emisiunea, cu scadenţă la trei ani, va fi folosită de BNR pentru creşterea rezervelor valutare ale ţării. ' .

Prin lansarea emisiunii de euro-obligaţiuni, România a realizat reintegrarea deplini pe piaţa internaţională dc capital, ai' cărei prim i paşi au fost contractarea dc împrumuturi sindicalizate, în 1995, respectiv obţinerea calificativului de risc de credit din partea marilor agenţii internaţionale dc rating şi emisiunea de obligaţiuni pe piaţa niponă de capital - Samurai bonds- în valoare de 52 miliarde dolari, în acest an.

BNR are în vedere, în următoarea perioadă, contractarca unui nou împrumut sindicalizat şi o nouă emisiune de obligaţiuni pe termen lung, pe piaţa americană (Yarfcee) sau cel mai probabil tot pe piaţa japoneză (Samurai). Pentru anul în curs, BNR arc aprobarea Parlamentului pentru împrumuturi externe în valoare dc 1,5 miliarde dolari.

Paul R afael, d irector executiv pentru pieţele. în curs de dezvoltare al Merrill Lynch In ternational, a d ec la ra t, agenţiei REUTER că euro-. obligaţiunile se vînd bine pe piaţa secundară. Rafael a explicat aprecierea

bună de care s-au bucurat euro-obligaţiunile din partea investito rilo r prin tr-o

<■ percepţie favorabilă a României, considerată “o viitoare Polonie, Ungarie sau Cehie”, Mai mult decît faptul că FMI a amînat tranşa de 70 m ilio a n e y dolari -d in îm prum utul stand-by din cauza problemelor de pe piaţa valu tară interbancară, investitorii au în vedere că România a redus inflaţia la circa 27% în 1995 faţă de 300% în 1993 şi că datoria sa externă este destul dc scăzută. “Investitorii văd în România următoarea piaţă din Est cu cel- mai rapid ritm dc dezvoltare şi care, în acelaşi timp, nu este atît de exotică precum Rusia sau Bulgaria”, a afirm at reprezentantul Merrill Lynch International.

r-Carlsberg Beer va investi în România—iSocietatca daneză Carlsberg

Beer va investi în România 52 milioane dolari, în comuna Pantelim on, în vederea construirii unei fabric i-de bere, a dcclarat agenţie i MEDIAFAX O ctavCobzărcanu, administratorul socictăţii mixte rom âno- daneze U nited Romania

Brewerics Bere Prod SRL.- La investiţie particîpă şi un grup dc investitori israelieni şi români.

Noua fabrică-de berc va fi construită pc un teren de 6,64 ha şi va produce sub licenţă, va îmbulclia şi va distribui produse dc berc marca Tuborg, urmînd ca pc viitor să fie fabricatc şi

produse de berc Carlsberg. 'Capacitatea dc producţie va fi

dc 500.000 hectolitri anual. Societatea va avea 400-500 de angajaţi.

Finalizarea construcţiei este preconizată pentru ultim ul, trimestru.al anului 1997, urmînd ca fabrica să-şi înccapă activitatea la începutul anului 1998.

Profitul brut al companiei Carlsberg s-a cifrat, în primele şase luni ale anului financiar curent, la peste 741 milioane coroane daneze (126,1 milioane dolari). Compania are în derulare o scrie de proiecte de investiţii în China, Croaţia şi Polonia.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activilate

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- p e r s o a n e f iz ic e - %

Banca lavedere 1 lunâ 3 luni 6 (uni 9 luni 12 kini

BCR* 18 55 53 50 46 48BANCOREX 22 , 60 55 ' 55 55 55BRD* . 15 , 43 50,5 51 . 51,5 52BA* . 17 45 60 47 48 52Banc Post* 13 . - 42 48 - 51lori Ţiriac 25 55 50 . 45 42BANKCOOP’ 21 55 /, 60 53 ' 53 55Dacia "Felix* 20 . 57 60 52 , 51 50Credit Bank 2X 61 63 65 ' 65 66Bucureşti 17 53 50 - . -Transilvania ■ 20 53 55 55 ■ 50 50Românească 18 . 51 50 ■ - 49 '47 4*CEC 15 - - 40

- p e r s o a n e j u r i d i c e ■ %

Banca lavedere 1 lunâ - 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 18 46 48 46 46 46BANCOREX 22 60 55 '■ 56 55 55BRD 15 40 42 '43 44 45BA* 17 43 45 45 45 45Banc Post* . 17 - 30 32 35 >Ion Ţiriac 11 55 50 45 - . 40BANKCOOP* 21 55 50 50 50 51Dacia Felix* 20 48 51 - 46 45 40Credit Bank 20 61 63 > 65 ■' 65 66 .Bucureşti 17 53 .50 , ' ' . -Transilvania 20 ' 41 40 ■ - 38 .. , 35Româneascâ 18 48 ,‘47 44 • 40 " ; 40CEC x \K) ' > . - 18

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultînd o dobîndă efectivă mai Mare decît cea afişată.NotâkBugăoi^âacile/sucursalele sâ ne,comunice;j&tim

m m ■tU

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

19.06.1996DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

ECU 3738,00

DOLAR SUA ' ‘ 3006,00

LIRA STERLINĂ 4638,00

DOLAR AUSTRALIA 2379,00

SHILING AUSTRIA 281,00

FRANC BELGIA 96,00

DOLAR CANADA 2201 ,00/ COROANA '

DANEMARCA 513,00

FRANC ELVEŢIA. 2401,00

MARCA FINLANDEZĂ 644,00

FRANC FRANŢA 583,00

MARCA GERMANĂ 1978,00

LIRE ITALIA 1,95

YEN JAPONIA 27,56

COROANE NORVEGIA 461,00

GULDEN OLANDA 1766,00

PESETASSPANIA 23,39

COROANE SUEDIA 449,00

E SCUD OS PORTUGHEZ 19,19

DST 4345

Cursul la Casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

18.06.1996VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 3.360 3.420o marcă germană 2.210 2.269

ADEVARUfL€ § & CBuJmiercuri, 1 9 iunie 1 9 9 6 E V E N I M E N T

Lynn Harris - cel mai cunoscut scriitor din AmericaI

Cel de-al treilea roman:al său, “And This Too Shall

' Pass” (Va trece şi asia), se află I de cîteva sâptămîni în fruntea | clasamentului celor-mai bine I vîndute rom ane în SUA, j potrivit publicaţiilor “The I New York Times” şi “The | Wall S tree t Jou rna l” .| Hollywood-ul este interesat să . cumpere drepturile pentru a I (urna un film după el. în faţa | unui asem enea interes,, [editorul vrea o urmare, o ■ continuare, care, după cum a

promis autorul, va apărea I peste cîteva luni. în sfirşit,| Lynn H arris , 44 de ani,| american, de culoare şi “gay”,! este ceea ce poate fi numit I scriitorul zilei în Statele Unite.I Nu esle deloc rău pentru un | autor, care în urnjă cu doar . cinci ani distribuia grajjs■ primul său roman publicat pe | cheltuială proprie.| Pe a tunci, 'd e -acum .■ îndepărtatul an 1991,* Harris J vindea com putere pentru I IBM. C îştiga bine: peste | 90.000 de dolari pe an! Dar■ era n efe ric it. . Minţea" în * legătură cu propria lui f sexualitate, neavînd curajul să

m ărturisească că este homosexual. Bea mult, se simţea - singur şi, mai a lesese simţea frustrat în ceea ce considera el a fi. marea lui pasiune - de a deveni romancier. De fapt, romancier era deja. Scrisese o carte care fusese însă refuzată de 12 editori. Harris, pe atunci în vîrstă de 39 de ani, nu s-a dat bătut. Şi-a dat demisia,

Succesul a fost imediat, astfel încît editorul a dorit numaidecît o urm are. Aceasta a: sosit,

- punctuală: “Just As I Am”, roman vîndut în 200.000 de exemplare,

“Arid This Too Shall Pass”, mai puţin autobiografic decît cele

.două rom ane precedente, seam ănă cu o “soap opera” alternativă cu trei personaje

"L'Espresso", 17 mai i996iar cu ultimii 25.000 de dolari care i-au rămas a publicat 5.000 de exem plare din “Invisible L ife” , avcnturile-^jsem iauto-• biografice ale unui avocat de culoare bisexual.'A.vîndut doar 42 (ic exemplare. Celelalte a început să le ofere cadou din autom obil trecătorilo r.N em ulţum it, a început un ădevărşl turneu promoţional al operei sale de debut. Nu a- ales lib ră riile , ci- m agazinele de coafu ră .. După şapte luni de muncă extenuantă, Harris a fost remarcai de un agent literar de la Editura Doubleday care, după ce a făcut puţine re tu şu r i- la versiunea originală a cărţii, â, publicat în 1992 “Invisible Life” . ,

principale. Zurich Robinson, un , jucător de fotbal de culoare

acuzat că a violat o frumoasă ziaristă sportivă, la rîndul ei plină de problem e îh re la ţiile cu bărbaţii; Tamela Colem an, avocată, şi ea de culoare, care apără presupusul violator; şi Scan E llio t, un z ia ris t sportiv , homosexual şi de culoare, care se îndrăgosteşte de Zurich. Este vorba de personaje familiare cititorilor lui Harris, în căutarea marii iubiri şi într-un permanent conflict cu identitatea lor sexuală,

>fie ei homosexuali, bisexuali «au hetero. Seamănă destul de mult cu autorul însuşi care, deşi se declară homosexual, mărturiseşte că încearcă un fior ori de cîte ori

vede o femeie frumoasă. Forţa lui de povestitor rezidă tocmai în faptul că dezvăluie, povesteşte îh termeni cruzi lumea homosexuală. Totuşi, nu trebuie să se creadă prin aceasta că publicul său este în exclusivitate; gay. Harris ţine să precizeze că cititorii săi cei mai fideli sînt femeile' de culoare.

La ora actuală, acest scriitor, care s-a născut şi a crescut la Little Rock, iar azi se împarte între Atlanta, şi New York, a fost apreciat de poeta Maya Angelou drept “cel mai promiţător dintre tinerii scriitori de culoare”. Cititorii, literalmente, îl adoră, în faţa lui izbucnesc în lacrimi,<11 copleşesc cu flori, ciocolată şi telefoane. “Multe dintre persoanele care vin să le dau autograf pe cărţile mele nu ştiu nimic despre viaţa hom osexualilor. Dar se îndrăgostesc de personaje, de poveşti cu trădări, poveşti de

■dragoste sau de prietenie” , susţine Harris. Şi aşteaptă, ca şi cum ar fi urmarea unui serial de telev iziune, următorul său roman. ,

IIII

III

IIII

II

IIIII

III

II

II

I

II

■I- V------------- W--iwf---W* ‘ *4,

- i u î 1ii r * *„ *

im

* w

IFocar de infecţie N-ai unde să te aşezi prin preajmă

Vă amintiti? Noii locatari

Nostalgii de varăA fost odată,;că dc n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost un loc frumos Zilele trecute, fotoreporterul nostru Ion PETCU a aflat o veste

şi curat. In mijlocul Parcului, municipal, lum ea'se simţea' bine, senzaţională: o raţă cu boboci şi-a făcut culcuş în vechiul lăcaşurmărea bărcile în lunecarea lor paralelă cu săgetările libelulelor, de pe Insula lebcdejor. Curăţenie, bun gust, oază mirifică înAcum paragina s-a aşternut, uitarea abia dacă mai permite amintirea tumultul asurzitor al cotidianului? Unde sînteţi? Acum Iacul elebedelor cc înălbeau luciul apei. ' secat şi... pute... de la (o) poştă! - r .v .-

Greşim cu toţii cînd pc locatarii înch iso rilo r îi etichetăm după faptele şăvîrşite. Printre infractori mai găsim şi oameni muncitori, care, chiar dac^ se al'lă dincolo de gratii, efectuează munci utile societăţii. Să ne gindim doar la lucrările dc sezon din agricultură, cînd

D eţin u ţii c u le g c ir e ş efară aceste forţe “speciale”, nu ştim cum s-ar descurca cei care conduc destinele societăţilor agricole dc stat,

în livezile-Fermei rir. 1 din Ciceu-Mihăicşti, aparţinînd SC “Pom bis” SA B istriţa , de exemplu, îh accstc zile se află în plină desfăşurare recoltatu l circşclor pe cclc 30 dc hectare,

După cum ne spunea domnul ec. loan Mîrza, şeful fermei, pînă la mijlocul lunii iunie s-au livrat peste 20 de tone fructe la SC “Romeons" SA Dej, unde s-a declanşat industria lizarea cireşelor. Pe lîngă aceste mari cantităţi, zi dc zi se livrează unităţilor dc dcsfaccre din judeţul Cluj în jur dc 3-5 tone fructe de

.calitate, cireşele din Ciceu- M ihăieşti fiind renum ite pentru gustul lor. Fără aportul deţinuţi tyr de Ia Penitenciarul Gherla greu se mai descurcau angajaţii SC “Pombis” SA Bistriţa.

SZEKELY Csaba

T ira n ii în tr e t ir a n i ( li)în cinstea fiului mai mic, la Curte s-a organizat o serbare.

Regele' Filip a plecat pe jos şi fără garda personală spre amfiteatru, unde se organizase serbarea evenim entului, strecurîndu-se printre cetăţenii care îl ovaţionau. Ipslantaneu, lîngă el a apărut un bărbat mascat care, fulgerător i-a înfipt paloşul în burtă. Regele s-a prăbuşit. Populaţia l-a prins pe ucigaş şi. l-a omorît pe loc. El era vestitul Pausanias, unul dintre cei mai buni ofiţeri ai regelui, prieten cu Alexandru şi cu regina. Coritrolînd terenul pentru a-i prinde pe eventualii complici, cetăţenii au găsit doi cai înşcuaţi şi.la mică distanţă, un bărbat şi o femeie. Cînd au scos săbiile să-i aresteze au văzut că erau Alexandru şi regina, Cci doi asistaseră la scena. uciderii soţului şi tatălui lor, cu sînge-rece şi fără remuşcări. Apoi, cu mîna ei, regina l-a ucis pe fiul Cleopatrei, aceasta scăpînd cu fuga, iar mai tîrziu şi-a ucis toţi adversarii, chiar şi pe cei potenţiali.. Imediat, Alexandru a devenit marele rege şi între anii 336-323 î.e.n., a făurit unul dintre cele mai mari imperii ale,antichităţii, fiind mindru- de ambiţiile maladive ale mamei sale. Regina Olimpia deveni, la rîndul ei o puternică personalitate politică, iar complotul,pus la cale'de ea, a fost trecut sub tăcere. După marile victorii, la numai 33 de ani, Alexandru s-a îmbolnăvit de friguri şi a murit! Imperiul a fost împărţit între generalii săi, care s-au certat între ei, iar Olimpia a ajuns la discreţia lor. Dorind să scapc de ea cu orice preţ, . generalul Casandru â organizat răzbunarea poporului işi regina-

' mamă a fost ucisă cu pietre, fără judecată. Ulterior, generalul Casandru (cca. 335-297 î.e.n.) a cîştigat lupta pentru putere între'urmaşii lui Alexandru, cel Mare, a cucerit Grecia şi şi-a înteţit autoritatea asupra Macedoniei, proclamîndu-se rege al acesteia. Din ordinul lui au fost ucişi îh anul 309 î.e.n: Roxana, fosta soţie a lui Alexandru Macedon şi fiul acestuia, tot un Alexandru. -

Traian CORNEANU

Fiul lui Toto Riina a fost arestat In Sicilia

Giovanni R iina’ fiul lui - Toto Riina zis “bondocul” , şi considerat naş al naşilor în Mafia siciliană, a fost arestat la Corleone, ficf-ul familiei, la cîţiva kilometri de Palermo. ; Giovanni Riina face obiectul unei anchete a Parchetului din Palermo pentru un caz. de “lupara-albă”, o dispariţie în care caz victima nu a lăsat nici o urmă, în speţă este vorba

^despre dispariţia Iui Antonio di Caro, zis “doctorul” , el însuşi fiu al .unui “boss” din Canicatti. Nu se- mai ştie nimic despre eL de la sfîrşitul lui iunie 1995. C onform

anchetatorilor, Antonio di Caro, bănuit d e Mafia sic iliană de a f i/lu rm za t poliţiei indicaţii preţioase'care au dus la arestarea lui Leoluca B agarella , unul ■ din locotenenţii luî Toto Riina, ar fi fost- ridicăt; ucis şi corpul său dizolvat în acid La acest episod a participat Giovanni Riina, care este bănuit şi că ar fi pregătit şi asasinarea altor două persoane influente din cadrul aceleiaşi Organizaţii criminale.- .-. ; _.V

“Le Monde”, 15 iunie 1996 T r a d u c e r e s i a d a p ta r e

' Călin BECAN

. Trei ziarişti egipteni din cadrul presei de opoziţie au compărut, miercuri, în - faţa-

ju s ti ţie i, sub acuzaţia de calom niere a unui fost ministru. , • •

Jurnaliştii au fost aduşi în faţa justiţiei în conformitate cu legea nr. 93 , aprobată amil trecut de Parlamentul de la Cairo, lege ce p revede pedepse aspre pen tru calomniere şi dezinformare.

Redactorul-şcf al ziarului islam ist al-Sha’ab, M agdi Ahmed Hussein, editorul-şef al cotidianului al-A hrar şi Mahmoud B akri, care sem nează 'articole în Sout Helwan şi al-Sha’ab, au fost

acuzaţi de calom nierea . fostului ministru pentru Culte, Mohammed _al-Mahjoub. -.

în cazul în care vinovăţia cclor trei va 11 dovedită, ei riscă o pedeapsă maximă de- cinei ani închisoare şi plata unor amenzi de 6.000 de dolari. -

Controversata lege nr. 93 p riv ind ca lom nierile şi dezinform ările în presă a

" p rovocat reac ţia dură a jurnaliştilor egipteni, care au dec la ra t că guvernu l se fo loseşte de această lege pentru a elimina opoziţia şi a ascunde corupţia existentă la nivelul structurilor oficiale.

Pedeapsa cu moartea - «A rogaita ' y

Belgia a" ab o lit, jo i, pedeapsa cu moarlca, după ce, din 1950, în această ţară nimeni nu a mai fost executat.

g . Pedeapsa era , o ricum , anacronică, avînd în vedere faptul că ultim a execu ţie ordonată de o curte civilă a avut Ioc, în anul 1918. Dc atunci; condamnarea la moarte • a fost comutată, de fiecare dată, în p edeapsă cu închisoare pe viaţă. După prim ul război m ondial au ex ista t totuşi 15 execuţii

militare, iar după cel dc al do ilea , 2.42( dc execuţii;, ultima, în 1950. |' Legea de abrogare acceptă faptul că a aveţi pedeapsa cu moartea şi a ml o folosi esle la fel de inutil ca a o avea şi a o folosi. “în ceea ce priveşle prevenirea crim inalită ţii, pedeapsa cu moarlca este inutilă. Numeroase studii dc criminalistică au (Jovcdit acest fapt”, aprecia un'> purtător de cuvînt al Ministerului belgian dc Justitie. ‘ 1

I

ADEVĂRUL.Cfle CBflJp U L T IM A O R A miercuri, 19 iunie 1996 Mg)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Ularta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 19 iunie, a.c. în jurul orei 15.

_ Ioan Stoica declară:

"Adevăratul proces "Caritas" încă nu s-a judecat"A trecut o săptămînă, de

cînd Curtea Supremă de Justiţie a dispus punerea în libertate a “miliardarului sărac”, Ioan Stoica, fostul patron al firmei “Caritas”. Trimis în judecată pentnj înşelăciune în dauna avutului public cu consecinţe deosebit de grave, bancrută frauduloasă şi fals intelectual, I.S. risca o pedeapsă de 15- 20 ani sau închisoare pe viaţă.

După mai multe încadrări juridice, Tribunalul Cluj îl condamnă la 6 ani închisoare (5 ani pentru > bancrută frauduloasă şi la 3 ani pentru înşelăciune în dauna avutului

IIIIIIIIIIIIIIII

R e s ta b i l i r e aîn r e l a ţ i i l e d in t r e s i m in o r i t ă ţ i l e n a ţ io n a le (I)

Pe marginea Recomandării 1201 (III)Prin urmare, aşa cum

rezultă din teoria şi practica^ dreptului internaţional, nu există nici o prevedere care să impună' vreo solu ţie teritorială v is-a-vis de ■ problema minorităţilor şi nu există nici măcar o solicitare de principiu în sensul introducerii vreunei forme de descentralizare i ' pentru minorităţi. Tocmai pentru - aceasta, încercarea de. a introduce Recomandarea 1201 în tratate s-a dovedit falimentară. Cazul clasic îl constituie “Tratatul de bună vecinătate şi cooperare prietenească dintre Ungaria şi Slovacia” din 5 aprilie 1995.La art. 15 paragraful 4(b) se fac referiri la Recomandarea 1201 în formularea exprimată de Consiliul Europei, dar la ratificare, Guvernul Slovaciei face următoarea declaraţie:

“Guvernul R epublicii Slovace declară că niciodată nu a acceptat sau inclus în tratat vreo formulare bazată pe recunoaşterea principiului drepturilor colective pentru minorităţi sau perm iţînd crearea de structuri autonome pe bază etnică.”

Aşadar Guvernul slovac declară nule şi neavenite orice încercări de a răstălmăci prevederile Recomandării 1201, care a fost introdusă în tratatul bilateral ca parte integrantă a acestuia. în schimb G uvernul ungar atribuie Recomandării 1201 un caracter ob ligatoriu , încercînd impunerea unui atribut de . o b liga tiv ita te • indiscutabilă ■ acestei-' recom andări. A ceastă cxccdere a G uvernului maghiar, categoric arbitrară şi _ ncpermisă în ceea -cc priveşte

Recomandarea 1201, apare lipsită de orice temei legal, deoarece respectarea literei Recomandării 1201 vine în flagrantă contradicţie atît cu litera cît şi cu spiritul legilor internaţionale, iar legiuitorul a evitat să opună R ecom andarea 1201 leg ilo r internaţionale în vigoare.

Un alt aspect efe la prima examinare pare să fie trecut cu vederea , constă în implicaţiile. pe care această recomandare le are în cazuri reale cum ar fi în ţara noastră, în cele două judeţe Harghita şi Covasna. Judeţele în cauză au 80% secui şi 20% români. Aşadar în România, “minoritarii” români în această zonă ar trebui să beneficieze conform Recomandării 1201 de aceleaşi facilităţi ca şi minoritarii secui faţă de români. S-ar crea un efect de tip “Matrioşa”, acele păpuşi ruseşti în interiorul cărora se găsesc alte păpuşi mai mici, mergîndu-se pînă la cea mai mică posibilă.

în cazul nostru cea mai mică păpuşă posibilă ar corespunde ind iv idu lu i, ori “ autonom ia teritorială a individului” - ea însăşi o abera ţie - prin imposibilitatea realizării unei autorităţi individuale, a unui “parlament” individual etc., ar duce la desfiinţarea statelor, deci la modificări ale structurii politice europene pe care documentele de la Helsinki din start le declară inoperante şi imposibile.

Chiar făcînd abstracţie de rezultatele aberante la care ar duce o aplicare ”ad litleram” a Recomandării 1201, nu putein trece cu vederea un viciu congenital al accstui act ce se

' voia,extrem dc generos la adresa minorităţilor naţionale. E liriipul să ne ream intim că nici generozitatea, nici bunele intenţii şi. nici altceva ce ar ţinti spre

masuri nemaiîntîlnite pentru "am elio rarea” , situaţiei minorităţilor, nu poate duce la rezultatele dorite dacă se încalcă ech ilib ru l legii. Balanţa ju s t i ţ ie i 'e s te nu numai simbolul dreptăţii, ci poate mult mai mult, acela al echilibrului. Dezechilibrele sînt efemere, ele nu pot dura; o ri, noi avem nevoie de certitud in i şi stabilitate. Drepiul roman durează de peste 2000 de ani şi va mai dura. Ceea ce conferă legii s tab ilita te şi durată este tocmai acest echilibru intern fără de care orice lege este şchioapă. Or, Recomandarea 1201, în dorinţa excesivă de a proteja lă modul absolut m inorită ţile , uită \ de necesitatea echilibrului între drepturi şi îndatoriri, între protecţie şi restricţie, îneît punînd prea multe pe talerul drepturilor minoritare, nu

. numai că le transformă în cele mai autentice privilegii, dar, ce este mai grav, alterează echilibrul interior al acestei recomandări, transformînd-o din ceea ce se dorea, adică un element de stabilitate, într-un periculos element de turbulenţă, insecuritate, de destabilizare, într-un cuvînt -

< într-o perpetuă sursă de conflict.

Iată de ce această Recomandare 1201 nu numai că nu poate fi acceptată ca atare, dar trebuie amendată pînă la concurenta acelui echilibru care trebuie să fie propriu oricărei reglementări, dacă în , mod sincer dorim, linişte şi stabilitate,,.- -j >

-va urraa-Senator,

Adrian MOTIU

public, la care a mai primit un spor de un an). După declararea apelului la Curtea de Apel, instanţa de judecată îi schimbă din nou încadrarea juridică. Stoica este condamnat la 1 an pentru gestiune frauduloasă şi la- 2 ani pentru înşelăciune în dauna avutului privat, urm înd să execute pedeapsa cea mai mare, de 2 ani închisoare. Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj şi îoan Stoica au recuzat această hotărîre. Ambele părţi implicate în proces au înaintat recurs la Curtea Supremă de Justiţie. în 12 iunie a.c. instanţa de judecată îl condamnă la 1 an şi 6 luni închisoare, pentru fals intelectual, fiind achitat pentru infracţiunile- de gestiune frauduloasă şi bancrută frauduloasă.Constatîndu-se că a stat după gratii, 1 an şi 9 luni, Curtea Supremă de Justiţie a dispus punerea în libertate a lui Ioan Stoica. Procesul “Caritas” nu s-a încheiat. Un alt dosar este pe rol, I.S, urmează să mai apară în faţa instanţei pentru păgubirea a peste 600.000 de depunători l a . “Caritas” . Cînd se va judeca adevăratul proces “Caritas", care se va întinde în timp, vom trăi şi vom vedea!

Ioan Stoica ne-a declarat: • “Procesul Caritas încă nu a avut loc. în mai 1994, la cererea M inisterulu i de Interne, s-a constituit Un colectiv de experţi finantisti din cadrul Ministerului

de Finanţe care au controlat activitatea economico-fmanciară a firmei. Acţiunea a avut loc la agenţiile din Cluj şi Braşov şi s-a încheiat acum cîteva luni. Numai după fina lizarea procesului “Caritas”, jocu l de în traju torare poate să se sfîrşească. De fapt jo cu l continuă! A fost întrerupt datorită faptului că am fost privat de libertate. Declinul a început în urma unor articole apărute în presă, care, prin repetate atacuri la persoana mea şi a firmei “Caritas”, au reuşit să ştirbească încrederea deponenţilor. Jocul a lim entîndu-se singur din depuneri, ori scăzînd, sigur că plăţile nu au mai fost posibile. Dacă jocul depăşea “criza” lunii iulie 1994, nimeni nu ar fi pierdut, la “Caritas”. Aveam soluţia de a plăti pe toţi cei 9are nu au cîştigat nici o dată la Caritas. Am avut in tenţia de a în fiin ţa banca “C aritas” . La D irecţia de Cercetări Penale din cadrul I.G.P. Bucureşti se află prima parte a dosarului de constituire, cu partea. de informatică a program ului' băncii”.

_ Ioan Stoica speră în continuarea circuitului “Caritas”.. D ar reluarea lui p resupune restituirea de către Ministerul de Finanţe a peste 41 de miliarde de lei încasaţi ilegal din sumele deponenţilor sub form ă de im pozit, TVA şi a dobînzii aferente, pe timp de doi ani cît

aceşti bani au fost folosiţi de Guvern. întrebat dacă în perioada le glorie a jocului ' “Caritas” au existat la firmă un circuit “scurt” Ioan Stoica a spus: “Această problemă a fost şi obiectul discuţiei şi îa timpul anchetei. Susţin şi acum, nu a existat decît în viziunea unor oameni de rea credinţă, care au vehiculat acest lucru tot în scop destabilizator. Recunosc, an fost unele încercări “preferenţiale” pe care le-am stopat Ia timp”

Ioan Stoica va începe săptămînă viitoare să scrie o carte despre “Caritas” în patru volume. “Un pas înainte; Extaz şi agonie; , Doamne, unde ăm greşit? şi Preţul unei idei”. Despre care spune că tor apare în anul

' aCesta, lansarea cărţilor se va face la Cluj. în afara carierei literare, pe Ioan Stoica îl

• aşteaptă procesele . cu• păgubiţii la “Caritas”, despre .care afirmă: .“După: părerea mea, aceste procese nu se vor mai-desfăşura, pentru că nu~ ar avea nici o logică, iar dacă se vor desfăşura, vor avea loc probabil anul viitor”. Stoica a mai spus în final: “Curtea Supremă de Justiţie nu a declarat falimentul firmei “Caritas”. Şi nici eu nu-1 voi declara niciodată!”.

Vasile MOLDOVAN

> 1

‘Noi, chirurgii din România, operăm la fel de bine ca americanii'* interviu cu dl dr. Ioan Părăian, directorul Spitalului Clinic de Adulţi Cluj •

urmare din pagina 1

- Veţi “aborda” şi cealaltă parte a clădirii? - ,

- C onducerea sp ita lu lu i cerce tează posib ilită ţile de continuare a lucrărilor la cealaltă

. parte a c lăd irii, sub forma reparaţiilor curente, pentru a ne încadra în cele 60 procente din valoarea clădirii renovate, cum cere legea.

- în ce stadiu sînteţi cu secţia de urgenţa de la complexul Medicală III?

- Am început lucrările la această secţie, în fostul local al farmaciei din complex. Secţia este g îndită la standardele europene, urmînd a fi utilată de statul elveţian. Bolnavii ce vor fi aduşi la urgenţă a ici vor beneficia de toate facilităţile unui serviciu de-urgenţă de excepţie, pe m ăsura p res tig iu lu i complexului medico-chirurgical. Banii necesari, 130 de milioane

/ de lei, au fost aprobaţi de Primăria Cluj-Napoca. De altfel, sîntem sprijiniţi şi de Direcţia ;

sanitară, personal de directoarea instituţiei, domn^ Silvia Albu, a t î t ; la această secţie, cît şi la celelalte lucrări de la Stanca. /

- ' C onsideraţi eficient managementul S.C.A.?

- Fără discuţie. Am avut noroc să-l avem ca director economic pe dl Ştefan Ileă. N-am rezerve în a spune că a lucrat ex traord inar. Administraţia S.C.A. va fi intens solicitata spre a compensa golul lăsat prin pensionarea'dluillea.

^ Ţ e l e g r a m e f e x t e r n e ^ p T e l e g r a m e s e x t ^ r r r e

Alianţa Nord-Atlantică e îngrijorată de situaţia politică din Slovacia

Alianţa Nord-Atlantică, care urmează să accepte în rândurile ei noi membri, este îngrijorată de situaţia politkă din Slovacia, a declarat, luni, Karsten Voigt, preşedintele Adunării Atlanticului de Nord (AAN), citat de REUTER.

Voigt a precizat că aderarea Slovaciei la NATO nu va fi una simplă. “Există temeri faţă de modul de funcţionare a Parlamentului, de unele legi şi de ceca, ce se întîmpla în politica internă a Slovaciei. Acest stat are încă o şansă de a adera la NATO în viitorul apropiat, dar o decizie în accst sens se va dovedi destul de dificilă", a afirmat Voigt.

Oficialul NATO a declarat că, în cazul în care Slovacia nu va fi acceptată printre primele state în NATO, va exista o a doua rundă dc aderare, dar “nimeni nu ştie cînd va fi aceasta’’.

Voigt, care a avut întrevederi cu : preşedintele slovac Michal Kovac şi cu . premierul Vladimir Meciar, Ic-a cerut celor doi lideri sâ sc conccnlrczc asupra întăririi democraţiei în Slovacia.

Aderarea Slovaciei la Uniunea Europeană (UE) şi la NATO constituie două priorităţi ale politicii exteme a actualului regim dc la Bratislava.

Cari Bildt critică tendinţele separatiste ale croaţilor bosniaci1înaltul reprezentant al comunităţii

- internaţionale în Bosnia, Cari Bildt, i-a condamnat, luni, pe liderii croaţilor bosniaci pentru formarea unui cabinet separatist, sfidînd prevederile Acordului de pace de la Dayton, relatează REUTER.

“înaltul reprezentant consideră această decizie ilegală şi inacceptabilă din punct de vedere al acordului de la Dayton”, a declarat purtătorul de cuvînt al lui Cari Bildt, Colum Murphy.

Croaţii bosniaci l-au numit, sîmbătă, pc Pero Markovic în funcţia dc premier al republicii lor separatiste, Herzeg- Bosna, formaţiune statală carc ar fi trebuit să (lispară după semnarea acordului de la Dayton. Markovic este unuţ dintre “durii” naţionalişti.- Potrivit acordului dc la Dayton, croaţii şi musulmanii din Bosnia urmau

- să formeze o formaţiune statală comună, Federaţia Croato-Musulmahă, care, iasă, nu a reuşit sâ funcţioneze. Cele mai grave diferende s-au înregistrat la

Mostar, oraş divizat între cele dous etnii, unde reunificarea nu a fost posibilă.

Preşedintele rus }

i-a numit pe Aleksandr

Lebed într-o funcţie

ch eie a statuluiPreşedintele rus Boris Elţîn l-a numit

marţi, pe Aleksandr Lebed în funcţiile de consilier personal pe probleme de securitate şi secretar al Consiliului <fc Securitate al Federaţiei Ruse, şi l-< demis pe Pavel Graciov din funcţia de ministru al Apărării, anunţă REITIH.

In locul lui Graciov a fost numii Mihail Kolesnikov, şeful Stalului Maja al armatei ruse.

Modificările au fost anunţate dupâ întîlnirea dintre Elţîn şi Lebed, care i avut loc la Kremlin.

Lebed a obţinut locul trei în alegerile prezidenţiale de duminică, cu aproape 15% din voturi, după Elţîn şi lider»! comunist Ghcnadi Ziuganov, care se vor confrunta în turul doi. Sprijinul sâa pentru unul dintre cci doi candidaţi este considerat crucial de către analişti.

Ziarul nostru foloseşte servk% informotive-^ , > agenţiilor do pre$ârffompros'$i îViodiatax

ie

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria ICluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului [Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.199V coci fiscat 204469 " .

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T el. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRU Ş . Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16v Telefoane: Publiciţatd: lelrfax: 197,304; Contabilitate: 197,307

R cdactori-197.490, 192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Ţurda: tel/fax: 31,43.23; Subrcdacţia ])cj: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 ^• Tel. 40-(0)64-199898,154264

G a ra m o n d— Tipografie s.r.L —*

A