Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi...

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 10 • Nr. 7932 pagini

Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Österreich,Switzerland, Deutschland und Niederlande

Dacã anul trecut am început seria "Incredibila Indie", iatã cã mã întorc din nouîn aceastã þarã minunatã pentru a trãi noi experienþe, a vedea alte locuri ºi nuîn ultimul rând pentru a le împãrþi cu voi! De data aceasta am ales sã merg cuo prietenã draga mie, Mihaela.

martie 2018

Pagina 4

ÎNVIEREA DOMNULUI(PAªTELE) - Sãrbãtoarea luminii ºi a iubirii divine

Andreas Huber, landlerul noilor orizonturi diplomaticeromâno-austriece

Proiecþia filmului “Pãdureaspânzuraþilor”, la Bruxelles

Balul Mãrþiºorului

Vizita în Olanda a delegaþieiAsociaþiei Municipiilor din România

Românii de pe Coasta de Azur,implicaþi în promovarea þãrii ºi încampanii umanitare

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 14

Pagina 18

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 21

Descoperã Ucraina pitoreascãPagina 9 Incredibila Indie -

seria a-2-a - partea 1

PENSIA! -MULÞI ªI-ODORESC,PUÞINI O AU!

Pagina 5

Incredibila Indie - seria a-2-a - partea 1

martie 2018Pagina 2 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia, Franþa ºi Olanda

”Primãvara” lung rãsunã prinvãzduhuri cadenþat,/Iar ecoul blândrãspunde: ”Adevãrat a înviat!”.../ªicând templele sfinþite deschid vechilelor porþi/E-ntr-un gând întregpãmântul:”A-nviat Hristos dinmorþi!”(C.Z.Buzdugan)

Primãvara, anotimpul cel maifrumos ºi mai plãcut, când toate înnaturã învie, ne întâmpinã cufrumuseþea ei trezindu-ne pe toþi laasumarea ºi mãrturisirea crucii ºiÎnvierii Domnului. Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului, cea mai mãritã,îmbucurãtoare ºi solemnã dintresãrbãtorile anului, este celebratã anulacesta de creºtinii ortodocºi, în data de8 aprilie, iar de cei catolici în data de 1aprilie.

Sãrbãtoarea Paºtelui aduce, mereu,în sufletele oamenilor credincioºi, obucurie de nedescris. PrazniculSfintelor Paºti este pentru creºtinulautentic prilej de bucurieduhovniceascã, de înnoire a sufletului,de luminare pe drumul vieþii înnemãrginitã armonie cu sine însuºi, culumea ºi cu Dumnezeu, de iertare ºi de

împãcare cu aproapele sãu. Învierea nutransformã lumea în rai, ci înalþãumanitatea prin credinþã ºi raþiune laraiul iubirii lui Dumnezeu,interiorizeazã raiul în suflete ºi apoi îlrevarsã prin iubire lumii.

Paºtele nu este un simplu ritualliturgic, nu este un mit, o viziune, opoveste sau un spectacol, ci realitatearevelatã de Iisus Hristos, ce a fostmãrturisitã, vãzutã ºi constatatã demulþi martori. Învierea Domnului a fost

descoperitã încã din vremeapatriarhilor, prorocilor ºi drepþilor dinLegea Veche, iar în timpul activitãþiiSale pe pãmânt Mântuitorul le-a vestitucenicilor despre patimile, moartea ºiÎnvierea Sa dupã trei zile (Marcu 8,31).

Indiferent cum este serbatã sau câtetentative de denigrare a celei maiimportante sãrbãtori a creºtinilor auexistat, Iisus Hristos a izbutit cea maistrãlucitã biruinþã ce nu i-a putut filuatã. Învierea din morþi a lui IisusHristos este semnul biruinþei Sale, iarcomemorarea acestei Învieri rãmâne demilenii una dintre cele mai importanteSãrbãtori ale creºtinãtãþii. Înviereafiind, dupã cum spunea ºi pãrinteleArsenie Boca, singura minune care searatã tuturor, credincioºi ºinecredincioºi.

Oamenii L-au condamnat peDumnezeu la moarte, Dumnezeu însã,prin învierea Lui, îi „condamnã” peoameni la nemurire; în locul loviturilorpe care I le-au dat oamenii, El îiîmbrãþiºeazã; în locul ocãrilor, El leîmpãrtãºeºte binecuvântãri; în loculmorþii, El le dã nemurirea. Nicicândoamenii n-au arãtat urã faþa deDumnezeu ca atunci când L-aurãstignit, ºi niciodatã Dumnezeu n-aarãtat iubire faþã de oameni ca atuncicând a înviat. Oamenii au vrut sã-Lfacã pe Dumnezeu muritor, El însã,prin învierea Lui, i-a fãcut pe oameninemuritori. (Sf. Iustin Popovici)

Înviind Iisus, ”toate s-au umplut deluminã ºi cerul, ºi pãmântul, ºi celededesubt”, dupã cum glãsuiesccântãrile de la praznicul Învierii,”sãrbãtoarea sãrbãtorilor”. LuminaÎnvierii este lumina Celui Care esteluminã (Ioan 1, 5), Celui Care este”Lumina lumii” (Ioan 8, 12).

În cântãrile Învierii ni se spune cumtrebuie sã fim: „Ziua Învierii sã neluminãm cu prãznuirea ºi unul pe altul

sã ne îmbrãþiºãm. Sã zicem, fraþilor, ºicelor ce ne urãsc pe noi, sã iertãm toatepentru înviere ºi aºa sã strigãm: Hristosa înviat din morþi, cu moartea pemoarte cãlcând ºi celor din morminteviaþã dãruindu-le”.

Lumina Învierii lui Hristos ni se dãîn mod gratuit, dar trebuie sã nestrãduim sã ne-o însuºim, fiindcã neîncredinþeazã cã sensul vieþii noastre,garanþia vieþii viitoare se aflã înÎnvierea Mântuitorului ºi în lucrareaDuhului Sfânt, care transformãtrupurile noastre opace în trupuritransparente, trupuri spirituale,luminoase, trupuri pline de Duh Sfânt.

Sã rugãm pe Domnul ºiMântuitorul nostru Iisus Hristos CelÎnviat sã ne facã pãrtaºi roadelorSfintei Sale Cruci ºi ale Sfintei SaleÎnvieri. Dragostea de Dumnezeu ºi deaproapele sã fie temelia vieþii noastre.Sã alungãm orice neînþelegere dintrenoi, îngãduindu-ne unii pe alþii cudragoste, silindu-ne sã pãstrãm unitateaDuhului întru legãtura pãcii (Efeseni 4,2-3); sã fim vestitori ai iubirii milostivea lui Hristos, ai pãcii ºi bucuriei, într-olume tot mai confuzã ºi tristã,confruntatã adesea cu dezbinarea ºiviolenþa, cu sãrãcia ºi suferinþa, cuboala ºi cu multe forme ale morþiifizice ºi spirituale. Sã aducem prinrugãciune, prin cuvânt ºi faptã bunã,lumina Învierii lui Hristos în sufletelecopiilor orfani, ale bãtrânilor singuri,ale bolnavilor neajutoraþi, ale familiilorîndoliate ºi întristate.

De Paºti, porþile Cerului se deschid;îngerii se bucurã împreunã ºipreamãresc pe Dumnezeu. Luminaharicã ne cuprinde pe toþi. Suntem înplin mister, în taina cea mai adâncã.Hristos ne bate la uºa inimii ºi aºteaptãsã-L poftim înãuntru. În aceastã sfântãzi sã redevenim purtãtori de luminã ºibucurie veºnicã, mãrturisind ºi vestindtuturor: ”Hristos a înviat!”

Dragi cititori, Sfintele SãrbãtoriPascale sã vã inunde sufletul de pace ºiLuminã, sã vã umple casa de veselie ºisã vã aducã mai aproape de cei dragi!Bucuraþi-vã ºi primiþi în suflet LuminaÎnvierii Domnului, Luminã care sã vãocroteascã veºnic ºi sã vã arate mereuCalea!

ªi precum spunea Valeriu Gafencu:”Sã creascã’n inimile noastre’nfrânte,/Un om nãscut din nou, armonios,/Pechipurile voastre sã se’mplânte,/Pecetea Domnului Iisus Hristos.”

HRISTOS A ÎNVIAT! SÃRBÃ-TORI BINECUVÂNTATE!

Adriana-Lucia Ciugudean

ÎNVIEREA DOMNULUI (PAªTELE) -Sãrbãtoarea luminii ºi a iubirii divine

Copii, pãrinþi ºi dascãldeopotrivã au avut parte,zilele trecute, de o experienþãineditã, o tabãrã organizatãaltfel decât în modul clasic,cu care toþi suntem obiºnuiþi:copiii au plecat în tabãrã, însãºi-au luat cu ei ºi pãrinþii ºichiar fraþii, pentru ceea ceurma sã fie o experienþãineditã.

Paul Dãrãºteanu, învãþã-tor la clasa pregãtitoare aªcolii Gimnaziale nr. 2 dinSibiu, este pentru primul andascãl la Sibiu, dupã ce aplecat din Bucureºti, atras deliniºtea ºi farmecul Sibiului ºial împrejurimilor sale. ªi de

dragul de a lucra alãturi decopii.

”Dacã existã armonieîntre pãrinþi, între grupul lor,între copii ºi învãþãtor, atuncilucrurile ar trebui sã meargã

mai bine. Acesta este motivulpentru care am decis sãorganizez o astfel de tabãrã”,spune Paul Dãrãºteanu.

75 de copii, pãrinþi ºifraþi, învãþãtorul clasei ºiAlex, un practicant venit dinGermania, au pornit la finalullunii ianuarie spre tabãraºcolarã din Râu Sadului.

”Eu am ajuns în tabãrã cuo zi înainte pentru a le pregãtisosirea ºi pentru a alege untraseu de drumeþie. Pe traseuam gãsit un soi de borneruginite, rãmase de la reþeaprobabil, iar provocareapentru copii, în timpuldrumeþiei, era sã gãseascãaceste borne. Am creat ºi opoveste, cea a lui Sadu, unprofesor de englezã în tabãraaceea, care nu a fost ascultatde copii ºi atunci era foartetrist, de aici venind ºi numelelui, de la trist - sad în englezã,ºi foarte supãrat fiind, a plânsla fiecare bornã. Bineînþelescã nu l-am gãsit pe Sadu îndrumeþie, dar acest lucru nune-a oprit sã îl strigãm cuputere peste vãile dinîmprejurimi ºi sã îl invitãm lapetrecerea noastrã din cursulserii”, povesteºte învãþãtorul.

În timpul taberei, copiiiau învãþat jocuri pe care apoiau trebuit sã le explicepãrinþilor ºi sã le joaceîmpreunã, pentru ca la finalpãrinþii sã facã dovadã cã le-au deprins ºi sã le joace doarei, fãrã copii. Au organizatconcursuri de dansuri, iar întimpul petrecerii din prima ziºi-a fãcut apariþia ºi Sadu, unrol bine jucat de practicantulAlex, spre deliciul celor mici.

Copiii au avut ºi o altãsarcinã la încheierea zilei,când dupã ce învãþãtorul le-acitit o poveste, s-au pregãtitsinguri, fãrã pãrinþi deculcare.

”Am încercat sã creez uncadru potrivit, în care copiii

sã prindã curaj cã se potdescurca singuri, sã se simtãca în tabãrã, iar pe de altãparte sã le ofer pãrinþilorprilejul de a socializa ºi de acrea legãturi între ei, pentruca astfel ºi copiii sã fie uniþi”,spune Paul Dãrãºteanu.

Tabãra de la Râu Saduluia însemnat ºi distracþiemaximã la derdeluº, unde s-au bucurat de zãpadã,deopotrivã ºi cei mici ceimari, au avut parte de obulgãrealã pe cinste, iar lafinal au primit ca ”temã” sãcutreiere satul, sã afle deunde vine denumirealocalitãþii, sã fotografieze unanimal domestic, o cascadã,un grajd ºi altele.

Toatã lumea eraobositã, dar fericitãVãzutã de pãrinþi, tabãra

de Râu Sadului este, la fel oexperienþã altfel.

”În acele zile, noi ne-am

putut bucura de o priveliºteminunarã de iarnã, amredescoperit ce frumos este înnaturã, ce frumoase suntlucurile simple, sã fim cucopiii noºtri, nu în faþacalculatorului sau a altordispozitive. Toatã lumea erafoarte obositã la finalul zilei,dar foarte fericitã. Copiii s-audistrat, noi am legat prietenii,a fost o ocazie foarte bunã sãne cunoaºtem foarte bine”,spune Cristina Oancea,mama uneia dintre fetiþeledin clasa pregãtitoare, caremãrturiseºte cã a fostimpresionatã de felul în careînvãþãtorul le-a pregãtit pro-gramul, de bucuria dascãluluide a se juca cu copiii, lucrupe care cei mici îl simt.

Spune cã este oexperienþã pe care ar repeta-oºi cã aceasta este ºi dorinþaaltor pãrinþi din clasã.

Învãþând în mijloculnaturii

Paul Dãrãºteanu a predattimp de ºase ani în Bucureºti,în special copiilor degrãdiniþã, de la secþiagermanã, ºi acolo a fost loculîn care a organizat pentruprima datã astfel de tabere încare sã strângã la un locpãrinþi ºi copii. L-a atras spreaceastã meserie bucuria de alucra cu cei mici ºi spune cãdorinþa lui este ca în viitor sãîºi deschidã o grãdiniþã înMãrginimea Sibiului, undevaîn mijlocul naturii, undecopiii sã îºi petreacã timpulîntr-un mediu sãnãtos ºi sãdeprindã cunoºtinþele într-unmod inedit.

de Sorana MAIERSursa:

http://www.tribuna.ro

martie 2018 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Altfel de ºcoalã, copii ºi pãrinþii, împreunã în tabãrã:”Am redescoperit ce frumos este în naturã, ce frumoasesunt lucrurile simple ºi sã stãm cu copiii noºtri”

Cabinet medical Dr. LiaWeber / Dr. med. BadiuBuzea, medic specialist

medicinã internã.

Adresa: Rothenburger Str. 170, Etajul 3, 90439 Nürnberg

Telefon: 0911. 61 38 65. Telefon mobil: 0159 05 15 73 71.

Noi ascultãm, noi consultãm, stabilim

diagnosticul corect ºi tratãm eficient! Pentru noi

fiecare pacient este important ºi nu uitãm nici o

clipã cã înainte de toate este om ºi are nevoie sã fie

tratat ca atare. Cabinetul nostru oferã o gamã

variatã de servicii medicale:

-consult medic specialist

-EKG, EKG de efort, Holter-EKG

-mãsurare tensiune arterialã, Holter-TA

-ecografie abdominalã inclusiv Doppler pentru

vasele intraabdominale

-ecografie Doppler a arterelor carotide, a vaselor

extremitãþilor superioare ºi inferioare

-ecografie a spaþiului pleural ºi pãrþi moi (ex:

muºchi, tendonul lui Ahile)

-adeverinþe medicale, bilete de trimitere pentru

consultaþii de specialitate interdisciplinare ºi

internare în spital sau REHA

-vaccinãri

-analize de laborator complexe care acoperã cea

mai mare parte a spectrului bolilor interne

-pansamente, îngrijirea localã a defectelor

cutanate ºi tratament antibiotic sistemic în cazul

infecþiilor


Dacã anul trecut am început seria"Incredibila Indie", iatã cã mã întorc dinnou în aceastã þarã minunatã pentru a trãinoi experienþe, a vedea alte locuri ºi nuîn ultimul rând pentru a le împãrþi cuvoi!

De data aceasta am ales sã merg cuo prietenã draga mie, Mihaela. Chiardacã nu ne ºtim de foarte multã vreme,în timpul pe care l-am petrecut de cândne-am cunoscut, am vãzut cã avemfoarte multe lucruri unde ne asemãnãm,chimia dintre noi funcþioneazã ºi neînþelegem bine. Ne-am pregãtit plecareacu douã luni înainte (de aceastã datã).

Dacã anul trecut am avut un an dezile la dispoziþie, de aceastã datã, nicidouã luni nu au fost! Hotãrâte, am plecatspre Frankfurt, de unde am avut zbordirect spre Delhi. Am preferat aºa pentrucã ajungi mai repede ºi este ºi mult maicomod.

Emoþiile începuserã sã punãstãpânire pe noi cu ceva timp înainte sãplecãm, dar parcã ultimele douã zile aufost cele mai intense, cele maiemoþionante. Se apropia momentul multaºteptat ºi parcã nu mai aveam rãbdare!

Iatã-ne ajunse în aeroportul dinFrankfurt. Am avut ceva mici palpitaþii,mai ales când trebuia sã ne îmbarcãmdeoarece am fost opritã chiar la intrareaîn avion. Nu înþelegeam care este

problema, dar câteva minute mai târziu,un domn ce a ieºit din avion mi-acomunicat cã pot urca, deoarece masaunde trebuia sã stau eu este reparatã…

Am respirat uºuratã ºi ne-amîmbarcat. Cele 9 ore de zbor s-au scursrepede, am putut "fura" ºi vreo douã orede somn ºi totul a decurs perfect. Lacoborâre ne aºtepta o lungã ºianevoioasã aºteptare în faþa organelor decontrol. Am aºteptat mai bine de o orã ºijumãtate sã fim amprentate (asta eprocedura de intrare în þarã), sã ni se facãfotografie ºi sã ni se punã ºtampila înpaºaport.

Dupã 9 ore de zbor, încã douã deaºteptare într-o salã care la un momentdat semãna cu o saunã imensã, iar acestlucru ºi datoritã hainelor groase, careacum nu se mai potriveau (plecaserãmde la -10 grade ºi erau aproape 30).

Am trecut cu brio ºi peste acestemomente, iar peste câteva minute buneeram deja în maºina taximetristului, carene aºtepta cuminte de câteva ore în faþaaeroportului. Direcþia hotel, unde ne-amcazat, schimbat ºi apoi am plecat sãîncepem marea aventurã.

Doar nu am aºteptat atât ca ajunseaici sã ne punem la somn. Folosim

fiecare orã pentru a vedea lucruri noi,obiceiuri ºi tradiþii care pentru noieuropenii sunt lucruri inedite.

Prima oprire, Parlamentul dinDelhi, urmatã de Poarta Indiei, este unmonument impunãtor aflat în NewDelhi, fiind structura care comemoreazãun eveniment marcant în istoria lumii.70 000 de soldaþi indieni ºi-au pierdutviaþa în timpului Primului RãzboiMondial, în luptele împotriva armateibritanice. În acele momente tragice,peste 13500 de oameni de diversenaþionalitãþi au murit în rãzboiul dinAfghanistan, ce a avut loc în anul 1919.

Piatra de temelie la Poarta Indiei afost pusã în anul 1921, fiind construitã lainiþiativa Ducelui de Connaught. PoartaIndiei are 42 de metri înãlþime ºi este

localizatã la intersecþia mai multordrumuri importante din capitala indianã.Regiunile din jurul porþii au devenitzone pietonale, locuri care devinarhipline mai ales în timpul serii.Noaptea, Poarta Indiei este frumosiluminatã, iar locuitorii ºi turiºtiideopotrivã adorã sã se plimbe în jurul ei.

Aici am avut ocazia de a vedea maimulte clase de elevi frumos îmbrãcaþi,majoritatea doritori de a face fotografiicu noi. La un moment dat, nu ºtiam carecu cine face fotografii. Noi cu ei sau eicu noi!? Important este faptul cã pânã laurmã, toatã lumea era împãcatã.

Am avut parte de o experienþa nouãaici. Un domn indian a vrut sã cumpereun cãþeluº de jucãrie. Eram atentã (de la

depãrtare) la toate detaliile vânzãtoruluiºi am vãzut stilul ºi metoda de negociere.Pânã la urmã au ajuns la preþul de 100rupie (cam 1,40 ). Eram curioasã sã vãddacã ºi eu ajung la acelaºi preþ. M-amapropiat de vânzãtor ºi l-am întrebat câtcostã. La început mi-a spus cã face 250rupie, apoi voia sã îmi dea 2 cãþei (unulmare ºi unul mic) la preþul de 300 rupie,iar în final l-am cumpãrat cu acelaºi preþce l-a luat ºi conaþionalul sãu!

Încã o datã mi s-a confirmat faptulcã nu întotdeauna preþurile pentru strãinisunt mai scumpe decât pentru bãºtinaºi.Apoi ne-am îndreptat spre ceea ce mieîmi place cel mai mult ºi unde aº puteasta ore întregi fãrã a mã plictisi: Piaþa decondimente ºi tot ceea ce existã sau nuexistã pe lumea asta!

Mii de culori, mii de nuanþe ºioameni. Multe maºini, tuk-tuk-uri,oameni care merg în toate direcþiile fãrão ordine anume, de zici cã în orice

secundã s-ar ciocni. Indicatoare rutiereîncãlcarte ca reguli, claxoane pentru a teface "vãzut" ºi foarte multe mirosuri

amestecate. De la condimente, lamâncãruri. De la arome, la tot felul debijuterii ºi lista poate continua. Am

negociat cu o riºcã (de la 500 rupie), la350 rupie, cu promisiunea cã dacã îºiface treaba bine ºi suntem mulþumiþi deel, primeºte chiar 400 rupie. Ca idee, 100rupie sunt cam 1,40 .

Nu mi-am imaginat cã este totuºi omuncã atât de grea pentru bietul bãiat.Iar când spun asta, nu mã refer la faptulcã a trebuit sã pedaleze pentru a cãradouã persoane (alte persoane cãrau câte4!?), ci faptul cã trebuia sã fie cu ochii întoate pãrþile, pentru a nu atinge un tuk-tuk, un copil, o persoanã sau o maºinã.

Oameni alergând pe stradã de colo-colo, gãlãgie mare, din cauza

clacsoanelor ºi agitaþie. Închipuiþi-vã unmuºuroi de furnici, care aleargã non stopde colo colo. Aici este ºi mai ºi. Oagitaþie ºi dezordine uneori ordonatã.Spun asta pentru ca în ciuda faptului cãsunt atât de mulþi ºi înghesuiþi, nu selovesc între ei. Au regulile lor binestabilite, cunoscute numai de ei. Nupuþine au fost momentele când amcrezut cã acum e momentul când nevom izbi în ceva sau cineva, iar peultima sutã de milimetri totul era aºacum trebuia sã fie.

Ne-am oprit în mai multe locuri,bãiatul care conducea ricºa noastrã era

bine instruit. ªtia perfect unde sã ne ducãpentru a-ºi primi comisionul. ªi trebuiesã recunosc cã nu ne-am lãsat cuprinºide mrejele vânzãtorilor care ne arãtaupreþuri de 2-3 ori mai mari decât celenormale. Am refuzat de fiecare datãspunând cã nu mã reprezintã ºi amplecat mai departe.

Aºa am ajuns sã iau doar o pungãplinã cu tot felul de condimente, dardupã o negociere la sânge cu omul carecicã era ºef acolo. ªtiam care suntpreþurile apropiate de realitate ºi amnegociat mereu ajungând la ele.

Trecusem bine de prima jumãtate azilei, dar datoritã adrenalinei aproape cãnici nu simþeam faptul cã astãzi nu am

mâncat nimic. Parcã ne simþeam slãbite,stomacul nostru protesta de zori, dar nubãgam în seama aºa de bine.

Am luat hotãrârea ca dupã orele deagitaþie sã mergem la masã, aºa cã l-amrugat pe ºoferul nostru sã ne ducã la unrestaurant normal unde putem mâncabine. Spun normal pentru cã dupãmagazinele unde ne-a dus bãiatul care afost cu ricºa, unde preþurile erau de lafoarte mari în sus, speram ca mãcaracum sã mergem undeva unde sã avemparte de preþurile reale.

Nici cã se putea mai bine, undevaaproape de poarta Indiei am luat masa

aºa cum se cuvine, mâncare extraodinarde bunã ºi preþuri pe mãsurã. Am plãtitpentru tot meniul de 2 persoane 1400rupie (cam 21 Euro). Seara s-a încheiatliniºtitã la hotel, unde dupã mai bine de24 de ore ne-am pus sã ne odihnim.Mâine este o zi interesantã. De la agitaþiade astãzi ºi diversitatea pe care am avut-o, ziua de mâine o voi petrece lareºedinþa unora din cei mai bogaþioameni ai Indiei - Abischek ºi AncaVerma, apoi seara vom fi la o primãRecepþie de acest gen, care esteorganizatã de fundaþia " Salvaþi tigri!"

Ionela van Rees Zota

Incredibila Indie - seria a-2-a - partea 1

În itinerariul meu ce l-am avut înIndia, m-am întrebat de ce sunt atât demulþi bãtrâni care nu au un ban pentrumâncareþ! De ce sunt atât de multepersoane trecute de vârsta a treia caretrebuie sã munceascã pentru a avea cemânca ºi nu în cele din urmã, bãtrânicare abia dacã mai pot merge, cerºindpe stradã. Rãspunsul: în India nu existãpensie. Oamenii muncesc ani de zile,fãrã a avea o pensie la bãtrâneþe. Noi, neputem bucura cã aveam acest privilegiuºi cã mai avem posibilitatea de aparticipa activ pentru o pensie privatã.Acelaºi lucru poate fi fãcut ºi acolo, daroare câte persoane au aceastãposibilitateþ Noi trãim într-o societateprivilegiatã, iar ceea ce putem facepentru noi, ne expune Klaus Gross înrândurile care urmeazã.

Despre pensia de stat în Germaniasunt probabil mai multe semne deîntrebare decât certitudini, pentru mulþidintre noi românii. ªtim cu toþii cã pensiade stat din Germania este mai mare decâtcea din România, însã pentru cei care audecis sã rãmânã în Germania definitiv,este un argument irelevant. Dinexperienþã mea de peste 20 de ani ca ºiconsilier financiar, relevante suntrãspunsurile la întrebãri precum: ce seîntâmplã cu mine, dacã nu contribuidecât, poate, 10 maxim 20 de ani (din cei45 de ani) la sistemul social de pensieþVa fi suficient de mare pensia încât sã-mipermitã cel puþin acelaºi nivel de trai dintimpul anilor de serviciþ

Asigurarea de pensie obligatorie(cea de stat) asigurã angajatului liniºte la

momentul pensionãrii (sau cel puþinacesta a fost scopul conceperii ei),siguranþã în caz de incapacitate de muncãºi siguranþã urmaºilor în caz de deces.Dar este cu adevãrat suficientã ca sãacopere aceste nevoiþ Trebuie cu toþii sãfim conºtienþi cã trãim într-o societateunde oamenii trãiesc mai mult, iarnatalitatea a scãzut considerabil. Cã noiacum muncim pentru a plãti pensiilebãtrânilor de astãzi, dar cine va muncipentru a ne plãþi nouã pensiileþ Ne vedemastfel puºi în faþa a douã variante: oricresc prestaþiile fiecãruia la sistemul depensie, ori scad pensiile. Statul vorbeºtede o scãdere a nivelului pensiei la 67% în2030, experþii independenþi se aºteaptã lao scãdere la 63,5%. Conform ultimelorschimbãri legislative ne putem aºtepta lascãderi mai drastice.

În faþa acestor probleme ºi gânduri,existã totuºi ºi o veste bunã! Vestea bunãse numeºte Pensia Privatã Riester, în carestatul intervine cu prime ºi suportfinanciar. Beneficiile acestei pensii suntmulte, iar eu ca ºi consultant financiar, vãpot explica în detaliu valorile pensieisuplimentare dându-vã rãspunsuriconcrete, conform situaþieidumneavoastrã financiare.

Doar câteva dintre beneficiileîncheierii unei astfel de pensii, vã prezintacum, acestea fiind valabile pentru toatãlumea. Cu alte cuvinte, toþi cei carecontribuie la sistemul de pensie de stat audreptul de a încheia o pensiesuplimentarã Riester. Aceastã pensieprivatã acoperã lipsurile financiarecauzate de valoarea pensiei standard fãrãmari eforturi finaciare prin intervenþia

statului german. Acesta oferã primelepentru pensiile suplimentare certificatede stat, de care puteþi beneficia atâtdumneavoastrã cât ºi copiiidumneavoastrã. Începând cu Ianuarie2018 pentru fiecare persoanã careîncheie o astfel de pensie se oferã 175 deeuro anual, iar pentru cei care au copii semai adaugã ceva pe lângã. Pentru copiiinãscuþi pânã în anul 2008 vor primi 185euro, iar pentru cei nãscuþi dupã 2008chiar 300 euro de copil.

Nu toatã lumea este directîndreptãþitã pentru a încheia asigurareade pensie suplimentarã. Angajaþii,mamele aflate în perioada de creºtere acopiilor, tinerii aflaþi în pregãtireprofesionalã ºi persoanele care au rãmasfãrã locuri de muncã fac parte dincategoria celor direct îndreptãþiþi pentruîncheierea acestei pensii. Dar haide-þi sãvã mai dau o veste bunã: chiar dacã dinpunct de vedere legal nu vã încadraþi încategoria celor îndreptãþiþi, puteþi primitotuºi undã verde prin soþul/soþia caresunt în categoria celor îndreptãþiþi. Acestprodus de pensie oferã avantajesuplimentare ºi pentru cei tineri, pânã lavârsta de 25 de ani, pentru stimulareaîncheierii acesteia, prin oferirea unuibonus suplimentar de 200 euro.

Ca ºi consultant finaciar, de-alungul anilor am întâlnit, vã daþi seama, omultitudine de oameni cu diferite idei ºiconcepþii. Astfel am reuºit sã fac un felde statisticã a gândirii oamenilor, înfuncþie de vârsta pe care o au lamomentul întâlnirii noastre.

Astfel, un tânãr de 20 de ani vaspune: „Inca nu mã gândesc la pensie,

sunt mult prea tânãr“, la 30 de ani: „Sunã interesant, dar

ºtiþi sunt cãsãtorit, am copil, acum îmitrebuiesc banii pentru familie, eu acumtrãiesc!“,

la 40 de ani: „aº pune cevadeoparte, dar nu sunt sigur dacã mai amserviciul ºi mâine. În ziua de astãzi numai poþi fi sigur de nimic“;

la 50 de ani: „Este un lucru foarteimportant, dar ca sã primesc acum opensie bunã, trebuie sã pun o sumã maredeoparte, fiind timpul scurt, ºi nu amatâþia bani“;

la 60 de ani: „Ce bine ar fi fost sã fipus deja de la 20 de ani ceva deoparte,acum aº fi avut pe ce sã pun mâna, aº fiavut o siguranþã.“

Dupã cum vedeþi, nevoile fiecãruiadiferã de la o vârstã la alta, ºi exact dincauza acestui aspect consider cã fiecaredintre noi are nevoie de un consultantfinanciar, exact ca ºi de un medic defamilie. Eu, ca ºi consultant financiar, potoferi fiecãrei persoane în parte un plan deeconomisire pentru asigurarea bãtrâneþiila fel de individual ca ºi persoana caatare. Spun asta pentru cã aici nu estevorba doar de pensia privatã Riester, ci

existã ºi alte modalitãþi de a beneficia depensie privatã. Vorbim aici de planuri deeconomii pe o perioadã lungã de timp,care nu trebuie sã însumeze neapãrat unsfert din salariul pe lunã, totul fiindindividual. Un exemplu demn de luat înconsideraþie este cel al pãrinþilor mei,care dupã 45 de ani de muncã primesc opensie minorã de la stat (tata: 750 deeuro, iar mama: 660 de euro). Ce ar fiînsemnat asta pentru ei, dacã ar fi trebuitsã trãiascã doar din aceºti bani lunari, vãlas pe voi sã vã închipuiþi, pentru cã poatefi chiar viitorul vostru. Ei bine, ce pãrerea-þi avea dacã v-aº spune cã existãdepozite de bani ce beneficiazã de efectultimpului îndelungat: dobândã la dobândã(dezvoltarea câºtigului), cã de faptfiecare dintre noi trebuie sã îºi facãgânduri despre ce viaþã va vrea sã ducã labãtrâneþe încã din anii tinereþiiþ Fiecaredintre noi trebuie sã fie conºtient cã ziuade astãzi este cea care îþi va garanta,financiar vorbind, ziua de mâine. Astfel,cei care au pus astãzi ceva deoparte, voravea mâine mai multã siguranþã, iareconomisirea lunarã devine la unmoment dat obiºnuinþã.

Klaus Gross

Pagina 5martie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

PENSIA! – MULÞI ªI-O DORESC, PUÞINI O AU!


Pãstrez încã scrisori de la buniculmeu. S-a nãscut la sfârºitul secolului 19în Banat, într-o familie de oamenigospodari, a trãit ºi a fost educat acoloîntr-o atmosfera de ordine, legi ºi reguliasumate ºi respectate ºi pãstrare atradiþiilor. A luptat în primul rãzboimondial, ajungând pânã în Austria ºiItalia, apoi, o perioadã, a fost ºi primarîn satul natal, Groºi, unde cu ani înurmã fusese primar ºi tatãl lui,strãbunicul meu. Fiecare scrisoare de lael respectã niºte reguli, fiind parcã olucrare literarã, cu introducere, cuprinscu descrieri graduale ºi încheiere.Scrisul i-a fost întotdeauna ordonat,frumos rotunjit, caligrafic. În fiecarescrisoare, se remarcã respectul pentruscris ca formã principalã de comunicarela distanþã în acea vreme. Pentru cã eraconsiderat om cu ºcoalã, numeroºisãteni veneau la el sã le compunã ºiscrie scrisori cãtre unii din cei dragicare se aflau departe, sau adrese cãtreoficialitãþi când rar aveau de rezolvat ºiprobleme administrative. Bunicul meua fost un om vertical, avea opiniiproprii, inclusiv politice raportate maiales la perioada interbelicã ºi nu acceptacompromisuri. Tatãl meu, nãscut laºase ani dupã Marea Unire, a fost la fel.Doar cã el, pentru a face mai multãºcoalã ºi a se realiza profesional, apãrãsit satul natal, ajungând în final laBraºov, unde a fãcut facultatea ºi aajuns la uzina de autocamioane înfuncþii de conducere destul de înalte.Scrisul lui a fost la fel de ordonat,

frumos ºi caligrafic ca al bunicului. Pelângã aceasta, ºi desena foarte frumos.Referitor la scris, mi-a spus cã aºa a fostînvãþat la ºcoalã, unde învãþãtorul, decâte ori greºea sau scria urât îi rupeafoaia ºi îl punea sã o ia de la capãt.Forma ºi corectitudinea scrisuluireflectã caracterul ºi personalitateaomului, dincolo de aspectul educativ.

Prin deducþie inversã, putemconcluziona cã învãþând sã scriemfrumos ºi corect ne formãm ca oameni,personalitãþi, caractere. Numai cã acestlucru devine evident doar la maturitate.

ªi eu, ca ºi predecesorii mei, înºcoala elementarã am fãcut caligrafie,am avut parte de aceleaºi foi rupte când

greºeam sau scriam urât, învãþând înfinal sã scriu frumos. Indirect ºi asta m-a ajutat sã mã formez ca om. Sunt dejamulþi ani în care scriu în principal lacalculator, scrisul de mânã folosindu-lrar, pentru notiþe scurte sau pentruînsemnãri operative la activitãþiinternaþionale. Constat cã, pierzându-mi antrenamentul, scrisul meu nu maieste atât de ordonat, nu mai este atât decaligrafic, folosesc multe prescurtãri ºisimplificãri ale literelor. Nu mai amtimp. Am ajuns la vârsta la care încãvreau sã fac foarte multe lucruri ºi simtcã timpul mã aleargã tare din urmã.Constat cã odatã cu scrisul mi-amschimbat ºi gândirea, sau poate odatã cu

gândirea mi-am schimbat scrisul.Desigur, aici nu numai scrisul areinfluenþa lui dar ºi tehnologiile noi pecare dacã nu le utilizãm nu mai þinempasul cu ritmul accelerat al vieþii de zicu zi, al civilizaþiei. Am ajuns sãgândesc raportându-mã la puncte dereferinþã majore, importante, definitoriipentru o situaþie datã, lãsând detaliilepentru analizã ulterioarã, sau pentru ceifãcuþi sã se ocupe de detalii. Asta spredisperarea unora din jurul meu care seraporteazã cu multã conºtiinciozitate ladetalii ºi considerã cã toatã lumeatrebuie sã facã la fel. Un grafolog arputea spune destul de precis cum mi s-a modificat scrisul în funcþie de gândiresau cum se reflectã personalitatea meaprin modul în care scriu acum de mâna.A existat, existã ºi va exista întotdeaunao legãturã directã între aceste elemente.Ce ne facem însã cu noile generaþii,nãscute cu computerul sau tableta înmânã, care aproape nu mai ºtiu sã scriede mânã, iar la ºcoalã nu se mai insistãpe acest lucruþ Ei probabil nu îºi vormai manifesta caracterul ºipersonalitatea prin scrisul de mânãdirect legat de anumiþi centri din creier.Probabil acei centri se vor atrofia,modifica, aºa cel puþin pare logic.Avem desigur ºi alte forme deexprimare graficã, dar consider totuºicã scrisul de mânã defineºte complexpersonalitatea umanã.

Dr.ing. Dumitru-Dorin PrunariuSursa:

https://www.scrisulfacebine.ro

Dumitru Prunariu: Scrisul face bine

Foarte interesantãdezbaterea pe care ammoderat-o astãzi în incintaComitetului Regiunilor de laBruxelles, despre legãturadintre politica de coeziune ºidezvoltarea teritorialã.

Preºedintele Karl HeinLambertz, prezent în salã, econvins cã politica decoeziune trebuie sã fie labaza bugetului european ºidupã 2020, arãtându-se foartemotivat de a deveni o voce ºimai puternicã în mecanismulinstituþional european.

Cu prilejul discuþiilor, amprezentat o idee nouã,referitor la dezbaterea despreviitorul instituþiilor europene.

Se discutã enorm desprereclãdirea Uniunii Europene,pentru a rãspunde mai binenevoilor cetãþenilor, dar ºipentru a coordona mai bine

continentul. Brexitul are unimpact în instituþiileeuropene, numãrul eurode-putaþilor fiind deja pe agendadecidenþilor europeni. Se

discutã despre listatransnaþionalã de deputaþieuropeni, cu un orizontpractic 2024.

Nu se discutã însã desprece se va întampla cu loculcomisarului european lãsatliber de Marea Britanie.Practic o reducere directã dela 28 la 27, cã ”deja avemdestui comisari europeni”.Poate nu e rãu sã fimcurajoºi. Mã gândesc înspecial la o instituþieeuropeanã care îºi cautãidentitatea, ComitetulRegiunilor. PreºedinteleComitetului Regiunilor, alesde douã ori democratic (laalegerile regionale unde a

câºtigat alegerile, dar ºi decolegii din ComitetulRegiunilor) sã devinã al 28-lea comisar european(”comisarul transnaþional”).

Iar dacã vrem sã rãmânemla doar 27 de comisari, de cenu o comasare a poziþiei decomisar european pentrupolitica regionalã cu cea apreºedintelui ComitetuluiRegiunilor? Avem unexemplu recent, pozitiv carezultat, în domeniul politiciiexterne a UE. Continuãmreforma europeanã?

Dan LUCA / BruxellesSursa:

http://casaeuropei.blogspot.ro

De la ”lista transnaþionalã” la”comisarul european transnaþional”?

martie 2018 Pagina 7Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia, Franþa ºi Olanda

Lesne de înþeles cã o comunitate (popor,naþiune) are douã mari componente: componentafizicã sau trupul (indivizii alcãtuitori) ºi ceaspiritualã sau specificul respectivei comunitãþi(totalitatea relaþiilor interumane prin care fiecaregrupare se aseamãnã în plan general uman cucelelalte ºi, în acelaºi timp, se deosebeºte de ele înplan cultural-identitar). De unde concluzia: Totceea ce constituie esenþial, iar prin aceastadefinitoriu pentru individ (lãcomia sau, dimpotrivã,generozitatea, necinstea sau onestitatea, cruzimeasau mila, perfidia sau sinceritatea etc.), la nivel decomunitate devine atât de nesemnificativ, încâtspecificul acesteia nu poate fi perceput de un strãindoar din gândirea ºi comportamentul mai mult saumai puþin schimbãtoare ale câtorva membri, fie eichiar ºi exponenþiali prin jocurile politice. Ba maimult, este cumplit de nedrept ca o pãdure sã fieredusã la nivelul uscãturilor din ea ºi ca sensul

existenþial al unui popor sã fie apreciat dupã spuseleºi faptele unor nevrednici cu funcþii politice.Bunãoarã, aºa ca pretinºii cârmuitori ai Românieipostdecembriste, cu toþii agramaþi, aproape toþitâlhari ºi trãdãtori ºi, pânã în clipa de faþã, doar uniidintre ei penali cu acte în regulã.

Da, cãci absorbite în modul comunitar de-a fiºi, deci, subordonate rostului istoric al fiecãreicomunitãþi distincte, excesele într-un sens sau altulale membrilor acesteia nu fac decât sã întãreascãmedia comportamentalã, respectiv fluxul moral-spiritual al tradiþiilor, culturii ºi ºtiinþei, toate acesteproduse purtând pecetea specificului naþional ºicontribuind într-o mãsurã mai mare sau mai micãla afirmarea lui, iar cele referenþiale intrând totodatãîn cultura universalã ºi îmbogãþind-o.

De pildã, ºi astfel revenim la oile noastre,îndelunga rãbdare a unui om cu fricã de Dumnezeueste pe bunã dreptate consideratã una dintre cele

ºapte virtuþi colaterale (eu le-aº spune fundamental-uzuale), alãturi de smerenie, milostenie, curãþenie,cumpãtare, blândeþe ºi hãrnicie. Atâta doar cã lanivel social, îndelunga rãbdare dobândeºte chipulneeroic al resemnãrii celor mulþi, care, prinneimplicare, nu numai cã aduc un mare deserviciuþãrii ºi diminueazã substanþial zestrea lãsatãgeneraþiilor urmãtoare, dar cautã sã-ºi justificeperspectivismul contraproductiv prin jalnice spusemioritice de felul urmãtor: „Ce þi-e scris în frunte þi-e pus”, „Numai mai rãu sã nu fie”, „Sã nu-i deaDumnezeu omului cât poate sã ducã (sã rabde)”...

Cum Dumnezeu le-a dat românilor cu ambelemâini, dar nu le bagã ºi în traistã, iatã motivulpentru care ei au ajuns faimoºi în UniuneaEuropeanã ºi mai departe în lume prin neghioabarãbdare ce-o au de-atâþia ani cu leprele cãþãrate laputere. ªi, aidoma struþului care-ºi bagã capul înnisip când este la ananghie, grosul românilor

postdecembriºti îºi vârã capetele plecate întreumerii gârboviþi de poveri ºi umilinþe, fãcându-ºicaraghioasa socotealã cã astfel nu vor mai auziîndemnul la deºteptare din imnul naþional. Pãi depomanã se zice cã nu existã surd mai mare ca ãlacare nu vrea sã audãþ!

George PETROVAI

Virtute-i pentru om lunga rãbdare,dar pentru naþie-i doar resemnare!

”Killerii” naturali pe care i-am prezentatreprezintã cea mai bunã alternativã de

vindecare a bolilor sezonului rece, fãrãmedicamente. Recomandãrile poartã girul unorspecialiºti în nutriþie. Sã vã fie de leac!

1. Laptele cu miere - Cine nu cunoaºte acestleac de pe vremea bunicii? Când te zgârie în gât, nute mai opreºti din tuºit ºi îþi curge nasul, tot ce ai defãcut este sã bei o canã de lapte fierbinte cu miere.Ce poate fi mai simplu de atât? Simplu o fi, dar nu ebine. Laptele ºi mierea sunt într-adevãr alimentebogate în nutrienþi, care ne pot ajuta în lupta cumicroorganismele ce provoacã viroza, însã înmomentul când vom încãlzi laptele prea tare,compromitem numeroase vitamine ºi o serie de altesubstanþe de care avem nevoie pentru a combateviruºii. Aºadar, este indicat ca temperatura lapteluisã nu depãºeascã 40°C. La rândul ei, ºi miereatrebuie sã respecte regula de a nu fi fost încãlzitã întimpul recoltãrii, depozitãrii ºi punerii în borcane. Încaz contrar, se pierde mult din proprietãþile ei deantidot contra rãcelii. Prin urmare, savuraþi cât maides câte un pahar din aceastã bãuturã dulce. Vã vaajuta la prevenirea rãcelii, la ameliorarea unorsimptome deja instalate - ba chiar ºi la tulburãrile desomn.

2. Propolisul - Este o substanþã rãºinoasã ºiaromatã, ce are ca ”materie primã” rãºinile vegetaleculese de albine, care apoi preparã din ele propolisul.Albinele îl întrebuinþeazã ca material de construcþie,întinzându-l sub forma unei pelicule pe pereþiiinteriori ai stupului, pentru a-i etanºa - dar, în primulrând, îl folosesc în scopuri de igienizare, valorificândîn diverse moduri acþiunea lui bactericidã, antiviralãºi antifungicã. De exemplu, protejeazã împotrivaunor eventuali germeni patogeni celulele din faguri,unde matca urmeazã sã depunã ouãle, cãptuºindu-lecu un strat subþire de propolis. Sau mumificã în elintruºii pe care i-au omorât, însã nu reuºesc sã-iscoatã din stup, cum sunt insectele mai mari, orichiar ºoarecii - ºi astfel îi împiedicã sã sedescompunã, devenind o sursã primejdioasã deinfecþii. Datoritã proprietãþilor sale antiseptice,propolisul este unul dintre cele mai puterniceantidoturi contra rãcelii. Cine îl ia cu regularitate îºireduce sensibil riscul de îmbolnãvire.

3. Cãtina albã - Fructele de cãtinã se recolteazãtoamna. Sunt relativ mici (6-8 mm în diametru),colorate într-un galben portocaliu, iar pulpa are oconsistenþã pãstoasã. Cãtina albã (numitã ºi cãtinã

ghimpoasã ori dracilã) ne furnizeazã multe principiiactive, mai ales vitamine ºi tananþi, care combateficient rãcelile. Ea conþine o cantitate foarte mare devitaminã C, cu o biodisponibilitate extrem deridicatã, ceea ce îi conferã o capacitate deosebitã deîntãrire a sistemului imunitar. La fel ca mãceºele,boabele de cãtinã ºi produsele obþinute din ele suntsuperioare suplimentelor nutriþionale care au la bazãextracte. Cei ce doresc sã se protejeze eficientîmpotriva rãcelii ar trebui sã consume zilnic ulei,suc, sirop, pulbere, nectar sau pastã de cãtinã. Toateacestea se pot procura din magazinele naturiste.

4. Scoarþa de salcie - Puþine remedii naturale auo tradiþie atât de îndelungatã. Oamenii folosesc dejade milenii potenþialul terapeutic al scoarþei de salcie.Ea conþine substanþe cu efect analgezic ºi antipiretic(de scãdere a febrei), una din cele mai importantefiind salicina. În secolul XIX, industria farmaceuticãa întrebuinþat salicina în producþia tabletelor de acidsalicilic, devenite celebre sub denumirea lorcomercialã de ”aspirinã”. Ponderea salicinei înextractele de scoarþã de salcie este de minimum 1%.Ceea ce înseamnã cã aspirina poate fi înlocuitãoricând cu scoarþa de salcie. Pe lângã salicinã,aceasta conþine ºi substanþe vegetale secundare,capabile sã acþioneze ca antidoturi contra rãcelii ºisã-i amelioreze simptomele. Gustul ei astringentprovine de la tananþi. Cine refuzã sã-ºi încarceorganismul cu analgezice poate bea în schimb ceaidin scoarþã de salcie. El va avea un efect similar sauchiar mai bun decât medicamentele de sintezã,deoarece oferã ºi alte substanþe cu valoareterapeuticã ºi, în acelaºi timp, asigurã ºi un consumsporit de lichide.

5. Irigatorul nazal - Aþi încercat vreodatãmetoda de curãþare a nasului prin lavaj nazal? Seintroduce în nãri o soluþie salinã cãlduþã, ºi vãasigurãm cã procedeul nu este nici pe departe atât deneplãcut cum poate pãrea la prima vedere. Efectuateconsecvent, lavajele contribuie la pãstrareaumiditãþii mucoasei nazale ºi susþin procesul ei deautopurificare. Aºa poate fi prevenit guturaiul,deoarece microorganismele patogene nu mai auposibilitatea sã pãtrundã atât de uºor în organism.Dacã nasul este deja plin de mucozitãþi vâscoasecare vã îngreuneazã respiraþia, lavajul le fluidizeazã

ºi le eliminã fãrã dificultate, ajutând la o vindecaremai rapidã a guturaiului. Pentru executarea corectã aacestei proceduri, puteþi achiziþiona de la farmacieun irigator nazal ºi o soluþie salinã izotonã, preparatãcu o sare specialã (ex. sare Emser). Instrucþiunile dedozare a sãrii trebuie respectate întocmai.

6. Somnul - Somnul are nu numai rolul de aînlãtura oboseala ºi de a da întregului organismºansa sã se regenereze. El este important ºi pentrudesfãºurarea normalã a metabolismului ºi reglareagreutãþii corporale. Totodatã, exercitã o influenþãdecisivã chiar ºi asupra funcþionãrii sistemuluiimunitar, fapt dovedit de studiile ºtiinþifice.

Sintagma ”un somn sãnãtos” reflectã tocmaiconstatarea, fãcutã de-a lungul a nenumãrategeneraþii succesive, cã în multe boli o bunã odihnãnocturnã poate ajuta la însãnãtoºire. Specialiºtii auexplicat mecanismele acestui fenomen: activitateasistemului imunitar este favorizatã de pauzele derelaxare, care vin sã întrerupã rutina stresantã a zilei,ºi mai ales de calitatea ºi durata satisfãcãtoare asomnului - corespunzãtoare vârstei, desigur. Încondiþiile în care organismul este suprasolicitat (ex.de pericolul unei contaminãri sau de o rãcealã),odihna îi permite sistemului imunitar sã-ºi aduneforþele, respectiv sã formeze anticorpii necesaripentru distrugerea agresorilor.

7. Activitatea fizicã ºi sportul - Practicateregulat, sportul ºi, în general, miºcarea aduc ocontribuþie importantã la sãnãtatea sistemuluicardiovascular, la desfãºurarea proceselormetabolice ºi dezvoltarea musculaturii, însã susþinde asemenea ºi capacitatea de autoapãrare aorganismului. Aºadar, ele reprezintã un antidotcontra rãcelii, demn de toatã atenþia. Cine vrea sãaibã un sistem imunitar activ, ar trebui sã facãdestulã miºcare, zi de zi. Ieºiþi la plimbare, folosiþibicicleta în locul maºinii, pentru drumurile prin oraº,ºi nu mai apelaþi la lift, ci obiºnuiþi-vã sã ajungeþi laetajul dvs. urcând voiniceºte pe scãri.Antrenamentul consecvent ºi totodatã moderatdeterminã sistemul imunitar sã se adapteze perfectnevoilor organismului. Celulele macrofage vorreacþiona mai prompt impotriva inamicilor, iarnumãrul, ca ºi forþa limfocitelor ucigaºe vor creºte.

Ca în multe alte domenii, ºi în sport exagerãrile

sunt dãunãtoare. Suprasolicitarea fizicã provoacãapariþia unor microleziuni în þesutul muscular, iaraceasta presupune eforturi suplimentare din parteasistemului imunitar, deoarece printre atribuþiile salese numãrã, pe lângã funcþia de pavãzã aorganismului împotriva bolilor, ºi aceea deînlãturare a celulelor îmbãtrânite sau distruse. Înconsecinþã, macrofagele se vor mobiliza imediat, casã ”debaraseze” celulele musculare lezate. Fiindocupate cu lucrãrile urgente de reparaþii din þesutulmuscular, capacitatea lor de luptã cu agenþii patogeniva fi diminuatã dramatic - ceea ce va creºte risculdeclanºãrii unei viroze. Dacã sunteþi deja rãciþi, artrebui sã evitaþi programele sportive ºi, în general,activitãþile solicitante. Efortul fizic poate da naºtereunor complicaþii, a cãror gravitate n-ar trebuisubestimatã. În locul unei ture de jogging, v-amsfãtui sã alegeþi o plimbare în pas de voie.

8. Reducerea stresului ºi relaxarea - Nu numaisubstanþele bioactive conþinute în alimente suntsocotite pe bunã dreptate antidoturi contra rãcelii. ªimãsurile care pot coborî nivelul stresului au darul dea spori potenþialul de autoapãrare al organismului.

În zilele noastre, stresul se aflã în continuãcreºtere. El apare în numeroase situaþii ºi în diferitegrade de intensitate. Nu avem în vedere în primulrând stresul provocat de noxele din mediu, ci maidegrabã, pe cel mental sau psihic, prezent înexistenþa cotidianã ºi în activitatea profesionalã. Eldeterminã adesea reacþii cum sunt respiraþiasuperficialã, încordarea involuntarã a muºchilor saumodificãrile hormonale. În esenþã, stresul reprezintãun comportament firesc al organismului, care îipermite sã rãspundã adecvat la influenþeleexterioare. Dar în prezent, avem de-a face cu atât demulþi factori stresori, încât organismului nostru îieste imposibil sã facã faþã acestui asalt. Consecinþava fi una singurã: boala. Hipertensiunea, supragreu-tatea, migrenele, durerile de spate, sindromulburnout ºi o multitudine de alte tulburãri acute ºicronice sunt cauzate, în parte - iar uneori, chiar înexclusivitate - de un stres ce depãºeºte pragul nostrude suportabilitate. Stresul ne secãtuieºte forþele ºi,bineînþeles, are o influenþã nefastã asupra sistemuluinostru imunitar, care devine ineficient în lupta cuagenþii patogeni ai virozelor.

Ucigaºii rãcelilor

Pagina 9martie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Invitaþie fãcutã de E.S.Oleksandr Bankov,

Ambasadorul Ucrainei laBucureºti

E.Ch. - Domnule Ambasador, v-aº ruga sã nerecomandaþi minimum cinci destinaþii pentruUcraina pitoreascã, Ucraina frumoasã în care meritãsã ne petrecem vacanþele ºi în care oameni de afacerisã fie motivaþi sã investeascã.

Ambasador O.B. - Ucraina este o þara atât defrumoasã, încât trebuie neapãrat vizitatã. Este þarañare beneficiazã de condiþii climaterice favorabile ºipeisaje pitoreºti. Numeroase regiuni din Ucraina sepot lauda cu originalitatea lor etnicã. 500 de oraºedin Ucraina au fost fondate in urmã cu peste 900 deani. Mai mult de 150.000 de monumete culturale,istorice ºi arheologice reflectã istoria remarcabilã apoporului ucrainian: 1) Oraºul Kyiv – capitalastatului ucrainean ºi leagãnul creºtinismului ortodox.Cu o deosebitã plãcere puteþi vizita Kyivo-

Pecerskaia Lavra, (Mãnãstire), Catedrala SfântaSofia, Catedrala Sfântul Volodymyr ºi multe altemonumente istorice, dar ºi sã admiraþi mãreþiaNiprului cu malurile ºi insulele lui verzi. 2) Lvivuleste bijuteria Ucrainei, capitala culturalã.Aproximativ 55% dintre monumentele depatrimoniu ale Ucrainei sunt concentrate în Lviv. 3)Oraºul Cernauþi are cea mai frumoasa Universitatedin toatã þara, iar în apropiere puteþi vizita cetãþile dela Hotin ºi Cameniþ-Podilsky. Aci, în zonã, vã puteþiodihni la pensiunile montane bine puse la punct ºi cuo infrastructurã modernã. 4) Oraºul Odesa cu multemonumente istorice – un exemplu de convieþuirepaºnicã ºi fãurire, vã poate oferi o vacanþã de neuitatcu multe distracþii pe plajele Mãrii Negre. 5) Oraºulmontan Truskaveþ cu apele sale vestite în toatãlumea v-ar putea oferi nu numai o relaxare plãcutãîn munþi, ci ºi tratament. 6) Bukovel este o staþiunede schi plasatã la o altitudine de 920 m. Cel mai înaltpunct al staþiunii, Vârful Dovha, are o altitudine de

1372 m. Staþiunea oferã toate condiþiile pentru sport,afaceri, agrement, recreere, vizitatori pot beneficiade servicii terapeutice diferite. 7) Sofiivka esteparcul ºi Institutul de Cercetãri al AcademieiNaþionale de ªtiinþe a Ucrainei. Astãzi parcul estelocul de odihnã minunat, obiectul fondului derezervã naturalã ºi patrimoniul istoric ºi cultural alUcrainei. Anual, parcul este vizitat de aproximativ150 de mii de oameni. Parcul beneficiazã de osuprafaþã de1.792.000 metri pãtraþi, pe teritoriulcãruia cresc peste 2.000 de specii de arbori ºi arbuºti.ªi acestea sunt doar câteva locuri minunate dintrecele foarte multe care meritã sã fie vizitate Vãinvitãm în Ucraina!

Ucraina, parte a Patrimoniului Mondial

Peisajul ucrainean este compus din podiºuri ºicâmpii fertile, traversate de fluvii cum ar fi Niprul,Doneþul, Nistrul ºi Bugul de Sud care se varsã în

Marea Neagrã ºi în Marea Azov. În vest sunt MunþiiCarpaþi cu vârful Hovârla la 2.061 m, ºi MunþiiCrimeii în Peninsula Crimeea, în sudul extrem.Staþiunea Bukovel este una dintre cele mai maristaþiuni de schi din Europa de Est. Situatã înapropierea localitãþii Poleanîþea, raionul Iaremce,.Staþiunea Bukovel candideazã pentru gãzduireaJocurilor Olimpice de Iarnã din anul. 2022. Parculdendrologic Sofievca este situat în nordul oraºuluiUmani. Capitala ucraineanã Kiev (Kyiv) esteunul dintre cele mai vechi oraºe ale Europei de Est.Dateaza inca din secolul al V-lea si a jucat un rolprincipal in expansiunea poporului slav din rasaritÎn secolul al XIII-lea, Kievul era considerat unuldintre cele mai mari oraºe ale lumii. Aºezat de-alungul fluviului Nipru, Kievul a fost fondat însecolul al VIII-lea d.Hr., iar spre sfârºitul secolului alIX-lea d.Hr., principii sãi au extins teritoriul, pentrua crea Rusia Kieveanã. În 1240 a fost distrus detãtarii Hoardei de Aur; dupã reconstrucþie, a intratsub controlul lituanienilor, polonezilor ºi cazacilor.

Oraºul Vechi din Kiev este plin de clãdiriistorice, cea mai renumitã fiind Catedrala Sf.Sofia, cu mozaicurile ºi frescele sale superbe.Catedrala are 13 domuri aurite ºi a fostconstruitã în secolul al XI-lea, fiind înscrisã înPatrimoniul Mondial UNESCO. Lavra Pecerska

sau Mãnãstirea Peºterilor este cel mai marecomplex monahal creºtin ortodox., înscrisã caansamblu pe lista Patrimoniului Mondial alUNESCO.. Lavra Pecerska din Kiev, in careodihnesc 120 de sfinþi, atrage pelerini dinîntreaga lume.

Printre moaºtele aflate în peºterile dinsubteranele ei, se aflã ºi cele ale unor sfinþiromani: Sfanta Teodora de la Sihla ºi cuviosulPahomie de la Gledin . Lavra Pecerska sauMãnãstirea Peºterilor este cel mai mare complexmonahal creºtin ortodox înscris ca ansamblu pelista Patrimoniului Mondial al UNESCO..

Liov (Lviv) este cel mai mare ºi cel maiimportant oraº din vestul Ucrainei, o reºedinþã aregiunii administrative cu acelaºi nume ºi cel maiimportant oraº din regiunea istoricã Galiþia, situatpe râul Poltva, la circa 80 km de frontiera cuPolonia Cu cele 20 de muzee cu profil istoric sauetnografic. Centrul istoric al oraºului, cunumeroase clãdiri medievale, precum ºi dinperioada habsburgicã, este inclus în listaUNESCO a locurilor de patrimoniu mondial.

Liov este unul dintre cele mai importante centreculturale din Ucraina, având ºi una dintre celemai vechi universitãþi din lume, aceasta fiindînfiinþatã în 1661, atunci când regele Ion Cazimiral II-lea al Poloniei a acordat Colegiului Iezuit,fondat în 1608, „onoarea de Academie ºi titululde Universitate“. Iezuiþii au încercat sã creezemai devreme o universitate aici, încã de la 1589,însã nu au reuºit.. Oraºul Cernauþi pãstreazãîncã aerul semeþ ºi aristocratic de fostã capitalãde provincie habsburgicã, de oraº central alfostului Ducat al Bucovinei

.Unul dintre numeroasele monumentearhitecturale ºi culturale din Cernãuþi esteUniversitatea Naþionalã (fostã reºedinþã a

Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei). Complexularhitectonic a fost ridicat pe vremea lui FranzJosef de un tânãr arhitect, ºi la început a fostsediul Mitropoliei Bucovinei ºi Dalmaþiei. În1918, în sala de marmurã a complexuluiMitropolitan, a fost votatã unirea cu România ºiregiunea Bucovinei a revenit în Regat.

Odesa sau Odessa este portul ucrainean celmai mare la Marea Neagrã. Cu aproximativ 1milion de locuitori, Odessa este un oraºcosmopolit. La începutul anului 1941, Odessa,

cu o populaþie de 650.000 de locuitori, îºi pãstraîncã renumele de „perlã” a Mãrii Negre. Muzeulde Arheologie, Treptele Potemkin, Teatru deOperã ºi Balet, Muzeul Literaturii, StatuiaDucelui Richelieu, Muzeul Maritim, Acvariul,

Parcul Shevchenko,sau Catedrala Schimbarea laFaþã captiveazã oricãrei persoane dornice sãdescopere misterioasa Ucraina, a cãrei denumire“ provine din termenul ukraina din slava vecherãsãriteanã ºi înseamnã “teritoriu de graniþã”

Surse bibliografice• Ambasada Ucrainei la Bucureºti• https://www.crestinortodox.ro/arta-

bizantina/ arta• https://www1.agerpres.ro/flux-docu-

mentare/ 2015/08/24/zile-nationale-ucraina-capitala-kiev-07-33-5

• http://ziarullumina.ro/liov-orasul-comoara-al-ucrainei-53890.html

• istoria.md/articol/132/Cetatea_Hotin_a_Moldovei

• https://www.infotour.ro/ghid-turistic/ucraina/ odessa/obiective-turistice/

• https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Pe%C8%99terilor_din_Kiev_(Ucraina)

• https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Pe%C8%99terilor_din_Kiev_(Ucraina)

• istoria.md/articol/132/Cetatea_Hotin_a_Moldovei

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Descoperã Ucraina pitoreascã

Staþiunea de schi Bukovel

Universitatea din Liov

Teatrul de Operã ºi Balet

Parcul Sofievka

Universitatea Naþionalã din Cernãuþi

Poarta de Aur

Cetatea Hotin

Catedrala Sf Sofia


Statistic vorbind, România adeclarat cã, în mod similar cuOccidentul, odatã cu deschidereaferestrelor spre acesta, a crescut ºicontinuã sã creascã vârsta la carefemeile au primul lor copil. În modcutemurãtor, paralel cu aceastãstatisticã se constatã cazuri în carese înregistreazã naºteri la vârstemult mai mici decât ar fi firesc ºisãnãtos. Intens mediatizat, cazulfetiþei de zece ani care a dat naºtereunui copil în Spania, nu este unulsingular. Periodic, apare câte uncaz în care aflãm cã 12, 13, 14 ºi 15ani sunt deja vârste la care fetiþeleºi-au înlocuit pãpuºile cu uneleveritabile, chiar dacã nu au cum sã

fie pregãtite pentru o astfel dejoacã.

Dacã ne oprim sã cercetãmevoluþia societãþii cu un secol –douã ºi chiar mai mult în urmã,constatãm cã de-a lungul istorieipãrea fireascã o cãsãtorie la vârstefragede, cu toate implicaþiile caredecurgeau din aceasta, respectiv ºinaºterea. Totuºi, pragul nu era chiaratât de coborât, condiþia fiindindiscutabil cea legatã de momentulafirmãrii funcþiei de reproducere,mult devansat în prezent decondiþiile de trai, dar ºi de condiþiafemeii ºi poziþia ei în societate.Emanciparea a adus multe beneficiiacestei categorii sociale, cãci, nu

numai cã i-a asigurat posibilitateaindependenþei financiare ºiexprimãrii opiniilor politice, ci aasigurat un salt uriaº cãtreîmbunãtãþirea calitãþii vieþii. Depildã, cercetãtorii afirmã cã osarcinã sub 16 ani vine la pachet curiscuri deosebit de ridicateinfluenþate de factori biologici, stilde viaþã ºi condiþii socio-economice.

Cunosc câteva cazuri de sarciniduse la bun sfârºit sub aceastãvârstã, în mod fericit fãrã a fisoldate cu abandon în spital sau altelocaþii, cum se întâmplã cel maifrecvent, însã acest merit nu poatefi atribuit mamelor-copil cifamiliilor care nu le-au abandonat.Acest fapt nu certificã decât cã nuse pot stabili cliºee de viaþã.Certitudinea ar putea însã decurgedin cercetãrile repetate, statisticileînregistrate de-a lungul anilor ºi,mai ales, din experienþa acumulatãgeneraþii la rândul de medicii despecialitate. Aceºtia afirmã înunanimitate cã vârsta fireascãpentru maternitate depãºeºte pragulde 20 de ani, un prag care ar asigura

reducerea riscului de boli atât lamamã cât ºi la copil. Ei atragatenþia cã sarcina este nu numai oprovocare, este acel moment careîþi schimbã definitiv viaþa, iaratunci când vârsta mamei este maimicã decât cea consideratãsãnãtoasã, nu existã maturitateemoþionalã, stabilitate socialã ºisusþinere, momentul naºterii poatereprezenta momentul în carefragilitatea structuralã a mamei îiafecteazã în mod definitiv procesulde maturizare.

Iatã deci cã, ºi prin aceastãprismã, rolul educaþiei în familie ºiîn ºcoli este nu numai unul deconsistenþã ci ºi unul de impactsocial major. Cu speranþa într-osocietate care sã gãseascã exactpârghiile prin care sã creascã ogeneraþie sãnãtoasã cu principiimorale bazate pe un suport valoricreal, lãsãm sã curgã pe obrazul þãriiîncã o lacrimã, de aceastã datãdestinatã copiilor cu copii, care ºi-au înlocuit jocul de timpuriu curesponsabilitãþi pentru care nu suntpregãtiþi.

Mihaela Raºcu

COPIII CU COPII

015730015166

Se poate vorbi mult despre corpuluman. Milioane de ani de evoluþie i-auconferit multe abilitãþi. Acestea pot fimentale ºi biologice, voluntare ºiinvoluntare.

Ele sunt folositoare atât pentru asupravieþui, cât ºi pentru a prospera.Existã multe alte forme de viaþã cuabilitãþi uimitoare pe aceastã planetã.

Totuºi, oamenii le-au depãºit înspecial mulþumitã capacitãþii lor de aconcepe idei ºi lucruri noi. Iatã niºtelucruri extraordinare despre corpuluman, pe care puþini le cunosc. Suntemsiguri cã lectura lor îþi va face plãcere.

1. Oamenii sunt cei mai bunialergãtori de anduranþã de pe planetã –Iatã un lucru uimitor despre corpuluman. Oamenii sunt atleþi slabi în ceea cepriveºte forþa ºi viteza. Dar suntemfenomenali în ceea ce priveºte alergatulîncet ºi susþinut.

Spre deosebire de alte specii demamifere, oamenii au devenit bipeziîntr-o perioadã cuprinsã între douã ºi treimilioane de ani în urmã. Oamenii aupracticat dintotdeauna vânatul.

Asta înseamnã cã ei alergau,mergeau ºi luau urma vânatului pedistanþe lungi. Astfel, aveau un avantajasupra celorlalte carnivore.

De asemenea, spre deosebire de alteanimale, oamenii participã voluntar lamaratoane. Oamenii sunt superiori chiarºi animalelor care sunt cele mai bune laalergatul de distanþã, cum ar fi caii saucâinii.

Oamenii sunt alergãtori deanduranþã mai buni datoritã centrului degreutate ºi a abilitãþii de a transpira.

Animalele patrupede au centrul degreutate în faþa membrelor posterioare.

La oameni, acesta este situatdeasupra picioarelor. Astfel, oasele ºimuºchii sunt diferite ca structurã.

Ele au ºi diferite cerinþe energetice.Alte animale îºi disipeazã cãldurametabolicã gâfâind pe nas sau pe gurã.Însã oamenii transpirã pe tot corpul.

Astfel, pe mãsurã ce transpiraþia seevaporã, corpul se rãceºte într-o mãsurãmult mai mare decât corpurile altoranimale.

2. În uter, un fetus dezvoltã unmilion de neuroni la fiecare 4 minute,timp de 9 luni – Iatã un lucru uimitordespre corpul uman aflat în creºtere.Creierul uman începe sã se dezvolte dinvârful unui tub neuronal.

Acesta are doar trei milimetrilungime. La trei sau patru sãptãmânidupã concepere, încep sã se formeze celetrei regiuni ale creierului: posterioarã,medie ºi anterioarã.

Timp de trei luni, creierul creºte decâteva ori în mãrime. Aceasta seîntâmplã mai ales cu creierul anterior. Elcreºte foarte repede ºi dominã celelalte

regiuni. Dupã 15 ºi pânã la 20 desãptãmâni, pe la mijlocul sarcinii,numãrul celulelor creierului începe sãcreascã rapid. Pânã la vârsta de 6 luni,cortexul cerebral începe sã se separe îndoi lobi. Pânã la finalul celor nouã luni,creierul continuã se creascã. Apoi el semãreºte în continuare, pânã când copilulatinge vârsta de 18 luni.

În tot acest timp, creierul creºte cu omedie de 250.000 de celule nervoase peminut. Când un copil se naºte, creierulare mai mult de 100 de miliarde deneuroni.

Aceºtia formeazã în curând 100 detrilioane de interconexiuni.

3. Corpul uman încearcã sãcompenseze dacã un vas sanguin esteblocat – Un alt lucru interesant desprecorpul uman este cã sistemul circulatorare multe ramuri redundante. Acesteadevin folositoare atunci când vasul dinapropiere este blocat.

Aceste ramuri redundante pot fipreexistente sau nou formate. Unexemplu de redundanþã vascularãpreexistentã este „cercul lui Willis” dincreier.

Acesta are o structurã circularã.Dacã o parte a cercului este blocatã sauîngustatã sau dacã una dintre arterele careîl irigã cu sânge este blocatã sauîngustatã, sângele va continua sã ajungãla creier.

Astfel se previne un accidentvascular. Formarea de ramuri noi în jurulunui vas cu probleme se numeºte„neovascularizare”.

Reþele de vase de sânge funcþionalese formeazã ca reacþie la circulaþiaproastã sau ischemie. Aceste reþeleservesc drept circulaþie colateralã.

Dupã un infarct, se formeazã noivase care sã ocoleascã blocajul de peartera principalã. Acest lucru s-a observatatât la animale, cât ºi la oameni.

Vasele noi aduc destul oxigenpentru refacerea þesutului cardiac. Acestproces are loc ºi la nivelul ochilor.

Dar aceste vase noi cauzeazãadeseori glaucom. Acest lucru sedatoreazã faptului cã blocheazã drenareaumorii apoase.

4. Când oamenii sunt electrocutaþi ºiaruncaþi la distanþe mari, acesta esterezultatul contracþiei muscular – Cândeste pericol, creierul declanºeazãhipotalamusul. Acesta este responsabilcu menþinerea echilibrului dintre stres ºirelaxare.

Hipotalamusul trimite un semnalglandelor adrenale sau suprarenale.Acestea elibereazã hormoni deadrenalinã ºi noradrenalinã. Astfel,ritmul cardiac se mãreºte, respiraþiacreºte, pupilele se dilatã, digestia seîncetineºte.

Dar cel cel mai important este cã

astfel este ajutatã contracþia muºchilor.Toþi aceºti factori la un loc ne fac corpulagil.

Când sunt confruntaþi cu stresextrem, muºchii se contractã. Contracþiaeste mult mai puternicã decât cea dintr-ostare neutrã sau decât cea care esteposibilã voluntar.

Ea poate fi observatã atunci când opersoanã este electrocutatã ºi aruncatã lao distanþã considerabilã de sursa ºocului.Aceasta nu se întâmplã din cauza ºoculuielectric în sine.

Cauza este contracþia involuntarã amuºchilor care are loc atunci cândsarcina electricã trece prin corp. Oameniide ºtiinþã cred cã aceasta demonstreazãcapacitãþi ale contracþiei musculare carenu sunt folosite în situaþii normale.

5. Despre corpul uman: Mãduvaoaselor produce 500 de miliarde decelule sanguine pe zi – Mãduva oaseloreste un þesut spongios situat în interioruloaselor. Ea este responsabilã cuproducerea de celule sanguine roºii,trombocite ºi celule sanguine albe.

Ea este ºi o parte importantã asistemului limfatic. De asemenea, easprijinã sistemul imunitar al corpuluinostru.

În cazul unui adult, mãduva esteprezentã în coloanã, în oasele ºoldurilor,ale umerilor, în stern ºi craniu. Un adultobiºnuit care cântãreºte 65 de kilogrameare 2.6 kilograme de mãduvã osoasã.

Aceasta produce 500 de miliarde decelule sanguine pe zi. Când celulelesanguine sunt mature, ele trec prinsistemul circulator al mãduvei.

Va urma


10 lucruri extraordinare despre corpul uman

De ce avem nevoie de o asigurare deprotecþie juridicã?

Aceastã asigurare este extrem deimportantã pentru orice persoanã care vrea sãlucreze ºi sã se stabileascã în Germania,datoritã faptului cã aici cheltuielile juridice suntfoarte ridicate. Una este sã ai dreptate, alta estesã þi se dea dreptate! De multe ori, renunþãm laun drept de al nostru de frica costurilor ridicatecu procesele, sau de ce sã nu recunoaºtem, defrica limbii germane. Asigurarea de protecþiejuridicã vã poate oferi siguranþã în aproapeorice domeniu de viaþã: privat, profesional, încirculaþia rutierã sau în legãturã cu situaþialocativã. Cele patru componente ale asigurãriipot fi combinate dupã bunul plac, sau dupãnevoile fiecãruia, însã de preferat ar fi sã sebeneficieze de tot pachetul, având astfel oprotecþie solidã de 360 de grade.

Indiferent dacã sunteþi implicat într-unaccident rutier, dacã aveþi probleme cuangajatorul pentru cã nu v-a plãtit salariul maimulte luni sau dacã un meseriaº ºi-a fãcuttreaba prost, pentru a vã putea face dreptateapelarea la un avocat sau la instanþã poate fiinevitabilã. Ce trebuie de asemenea sã ºtiþi estecã cel care pierde un proces, plãteºte dinpropriul buzunar facturi de avocat, taxe deexpert ºi taxe judiciare, toata acestea ajungând

rapid la sume foarte mari. Chiar ºi atunci cândaþi câºtigat procesul, existã posibilitatea sãrãmâneþi cu cheltuielile de avocat – atunci cândpartea adversã este insolventã, de exemplu.

De aceea este importantã o protecþiejuridicã solidã. Asiguratorul de protecþiejuridicã vã asigurã, prin cunoºtinþe despecialitate ºi prin sprijin financiar, cã veþibeneficia de dreptul dumneavoastrã, fãrã niciun risc financiar. În caz de litigiu, acestaplãteºte toate costurile, pânã la atingerea sumeiasigurate convenite.

Costuri preluate de Asigurarea deprotecþie juridicã:

1. avocat 2. costuri de judecatã ºi arbitraj

3. costuri de corespondenþã cu avocatul 4. costuri cu traducerea documentelor

necesare 5. martori ºi experþi 6. costuri pentru coreclamant ºi opozant,

în mãsura în care Tribunalul le impunepersoanei asigurate

7. costuri cu deplasãri în strãinãtate, înmãsura în care unele fapte sunt de competenþaunui Tribunal din strãinãtate

8. costuri cu Steuerberaterul ( contabil-consultant pe probleme de impozitare), încadrul protecþiei juridice pe domeniul deimpozitare

Alte puncte forte: 1. fãrã verificarea bonitãþii clientului 2. o reþea de avocaþi de TOP 3. reglarea necomplicatã a daunelor 4. reducerea primei de platã cu pânã la

10% în cazul neproducerii evenimentelorasigurate

5. fãrã timp de aºteptare în domeniulcirculaþiei rutiere

6. Internet- Rechtschutz în domeniulprivat

7. la dorinþa clientului, un avocat poateveni acasã

8. ADVOCARD este 7 zile din 7, 24 deore din 24 la dispoziþia dumneavoastrã. Mai

mult de atât, pentru probleme de circulaþierutierã în strãinãtate existã Notruf- Hotline (linie telefonicã de urgenþe).

Este recomandat tuturor persoanelor carelocuiesc în Germania, mai ales:

1. tuturor persoanelor participante la trafic( oricând pot apãrea probleme ce se pot rezolvadoar în instanþã)

2. tuturor angajaþilor ( în cazulproblemelor legate de relaþia cu Angajatorul)

3. tuturor celor care lucreazã caselbständig- persoanã fizicã autorizatã- saucare au firmã ( procesele în aceste domenii suntde duratã foarte mare, prin urmare ºi costurileaferente sunt uriaºe)

4. tuturor proprietarilor de case sauchiriaºilor ( în probleme legate de chirie, deexemplu).

Existã bonificaþii ce se aplicã Familiilor:sunt asiguraþi, pe lângã detinatorul asigurãrii, ºisoþia, copii, pãrinþii sau socrii. De asemenea, ºiîn cazul persoanelor singure existã anumitetarife. Pentru persoanele ce depãºesc 58 de aniºi nu au nici o activitate profesionalã, existãTariful pentru Seniori.

Raluca-Gabriela Kovacs01738391348

Iancu (Brebenica) Maria01602955882

Consilierul dumneavoastrã financiar vã informeazã:

Asigurarea de protecþie juridicã ºi importanþa ei (Rechtsschutzversicherung)

Potrivit vechilor file de arhivãprimele contacte diplomatice întreRomânia ºi Austria dateazã dinaugust 1920. Întrerupte în 1938 ele aufost restabilite dupã cel de-al DoileaRãzboi Mondial. În urma recunoaº-terii Republicii Austria reprezentan-þele politice deveneau legaþii.Ulterior, în 1963, reprezentareadiplomaticã a fost ridicatã la rang deambasadã. Acum aceste relaþiidiplomatice au un alt orizont, o altãextensie regionalã. Exemplul ne esteoferit în regiunea ºapte centru, undeîncepând cu luna iunie 2011,ambasadorul Michael Schwarzinger,numea un consul onorific alRepublicii Austria, în persoanadomnului Andreas Huber.

ªapte ani de misionariat : ”Euprovin dintr-o familie de landleri,stabiliþi în Cristian. În anul 1983 amplecat în Germania. În anul 1990,când am revenit în România, maiprecis în Sibiu, nu aº fi crezut cã o sãmã ocup de alte aspecte decât de celelegate de business, anume deconducerea firmelor: Limorom,Autohaus Huber-Dealer Opel ºi înprezent Suzuki pentru judeþele Sibiuºi Hunedoara. În urmã cu ºapte ani,Excelenþa Sa Michael Schwarzinger,Ambasadorul Republicii Austria înRomânia, inaugura la Sibiu al doileaConsulat în România, dupã cel de laTimiºoara. Pentru alegerea Sibiului -ca locaþie consularã - au fost avute învedere trei considerente. Primul vizaistoria landlerilor din zonã, al doileaera legat de faptul cã Sibiul se aflageografic în centrul României. Înfine, un alt considerent important vizadinamica economicã zonalã, faptul cãmulte firme austriece aveau aiciactivitãþi economice. ”Prerogativeconsulare: Practic asemenea oficiiconsulare conduse de consulionorifici se deschid pe bazã dereciprocitate între state, iar numirilese fac în baza normelor ºi principiilor

internaþionale. Candidaþii propuºitrebuie sã îºi asume aceastã demnitatepe duratã nedeterminatã. Persoanelecare exercitã asemenea prerogativeprovin din diferite domenii deactivitate. Chiar dacã consuliionorifici au independenþã financiarã(nefiind angajaþi) ei respectãcutumele acestui rang diplomatic. Înce mã priveºte, atribuþiile consulare leexercit în judeþele Sibiu, Braºov,Alba, Mureº, Covasna ºi Harghita.Prin activitatea noastrã cãutãm sãasigurãm consilierea nu numai ainvestitorilor austrieci ci ºi apersoanelor împuternicite de firmeleaustriece în zonã. Tot de la oficiileconsulare se pot obþine informaþii ºirelaþii cu privire la Austria ºi tot aiciprimesc sprijin sau îndrumãri turiºtiiaustrieci care se afla in zona noastrãde activitate sau cetãþenii austriecicare au rezidenþã provizorie în arianoastrã consularã.

Relevanþa economicã: Potrivitdatelor oficiale în România existã, înprezent, peste 5.990 de firme cucapital austriac. Statistica ne aratã untrend ascendent în mediul de afaceriromânesc, comerþul bilateral româno-austriac fiind destul de stabil în ciudacrizei economice globale. BancaNaþionalã a României apreciazã cãvolumul total al investiþiilor directeale firmelor austriece în România secifreazã la peste 9 miliarde de euro,reprezentând 18,1% din totalulinvestiþiilor directe. În perioadaimediat urmãtoare doresc sãorganizez o întrevedere de socializarecu reprezentanþii investitoriloraustrieci din zonã, pentru a abordateme diverse, de la cele legate deactivitatea oficiului consular pânã laaspecte legate de cadrul cultural-turistic ºi mediul de afaceri. Anultrecut am avut asemenea întâlniri încare am discutat nu numai problemeconsulare dar ºi aspecte legate desusþinerea învãþãmântului dual în

regiune, cu scopul de a avea o forþã demuncã performantã. În evidenþelenoastre regionale figureazã peste 80de investitori austrieci care suntinteresaþi de acest demers formativ ºiformator.

Corsetul timpului: Prerogativelediplomatice presupun mult, mult,timp alocat acestei misiuni. Ca atarenu este uºor sã armonizeziresponsabilitãþile consulare, cumanagementul afacerilor detinute ºicu timpul rezervat familiei. Poate aºavãzut din afarã totul pare simplu, darpentru noi -cei aflaþi în asemeneasituaþii- timpul este un adevãratcorset. Trebuie sã pendulez conformcalendarului între Sibiu, Braºov,Alba, Mureº, Covasna ºi Harghita.Cu siguranþã nu pot sã spun cã amalocat timp suficient familiei, înschimb pot sã le mulþumesc din sufletpentru înþelegerea ºi susþinereanecondiþionatã. În dreptulresponsabilitãþilor enumerate trebuiesã vã mãrturisesc cã mai sunt implicatºi în Uniunea Consulilor Onorifici dinRomânia, structurã din care fac parteconsuli onorifici reprezentând:Austria, Cehia, Italia, Islanda,Letonia, Lituania, Luxemburg,Macedonia, Malta, Monaco,Norvegia, Olanda, Slovacia, Spania,Turcia, Ungaria, Guineea Bissau,Peru ºi Yemen. Misiunea esteonorantã dar are un cadru statutar,obiective dar ºi aspecte strictadministrative, ca atare þin tot dedrãmuirea timpului. Practic U.C.O.R.promoveazã ºi întreþine contactelediplomatice între consulii onorificidin România, fiind un liant întremediul economic românesc ºi mediuldiplomatic acreditat în România. Defacto, aceasta structurã vine însprijinul consulatelor onorifice.Excelenþa Sa Isabel Rauscher: Laîncheierea misiunii diplomatice înRomânia Excelenþa Sa, Dl.Ambasador Mag. Gerhard Reiweger

a þinut sã mulþumeascã partenerilordin România pentru cadrul fructuosde cooperare româno-austriac. Pentrunoi a fost onorant cã în acest contextgeneral am primit aprecieri pentruactivitatea Consulatului de la Sibiu.Am fost mãgulit de frumoaselegânduri adresate. În acest an esteinvitatã a Sibiu E.S. Doamna IsabelRauscher, noul ambasador alRepublicii Austria în România, care aprezentat scrisoarea de acreditarepreºedintelui României. Am avutocazia sã o cunosc. Pot sã vãmãrturisesc cã este un om deschis,agreabil...are o bogatã carierãdiplomaticã. A fost ºef de misiune laAmbasada Austriei din Damasc, laAmbasada Austriei din Londra,ulterior din Praga ºi Varºovia. A maiactivat în Reprezentanþa Permanentã aAustriei de la Naþiunile Unite din NewYork. Vorbeºte curent germana,engleza, franceza, spaniola, polonezaºi aidoma oricãrui austriac îndrãgeºteschi-ul. În acest an, la competiþia“Cupa de schi a Consulatului Austrieila Sibiu-LIQUI MOLY!” , care vaavea loc în data de 17 Februarie 2018,pe Pârtia B a Domeniului Arena Platosdin Pãltinis, sperãm sã se numereprintre competitori. AmbasadoareaIsabel Rauscher schiazã la fel de bineprecum schiazã ºi PreºedinteleRomâniei, Excelenþa Sa KlausIohannis. Am adresat invitaþia de aparticipa la competiþie ºi membriiclubului de afaceri austrieci din zonã.Vom avea un cadru oportun pentru adiscuta ºi despre perspectivele anului2019 când România va preluaPreºedinþia Consiliului UniuniiEuropene în primul semestru din 2019de la Austria, un eveniment special ºipentru zona noastrã dacã þinem cont cãSibiul va gãzdui cu aceastã ocazie oreuniune informalã a lideriloreuropeni.

de Adrian POPESCUSursa: http://www.tribuna.ro

Pagina 12

Andreas Huber, landlerul noilor orizonturidiplomatice româno-austriece

Pagina 13martie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia, Franþa ºi Olanda

O fotografie a unui personajistoric pe care a descoperit-oîntâmplãtor pe net i-a produs unadevãrat ºoc. Este vorba despre obãimãreancã, mama unui bãiatde 15 ani. Femeia a gãsitfotografia unui tablou care îlînfãþiºeazã pe Împãratul FranzJoseph, la vârsta de 21 de ani.ªocul a fost dat de asemãnareaizbitoare a fiului ei cu personajulistoric.

Totul a pornit în toamnaanului trecut, când bãimãreancaLiana Opriº a descoperit,navigând pe inernet, imagineaunui tablou ce îl înfãþiºa peÎmpãratul Austriei Franz Joseph.A trãit un adevãrat ºoc înmomentul în care a vãzutasemãnarea izbitoare a fiului eicu acest personaj istoric, astfelcã s-a grãbit sã posteze imagineape Facebook, alãturi de

fotografia fiului ei. Reacþiile nuau întârziat sã aparã.

„Prietenii mi-ai scris cã efoarte frumos realizatã fotografiaºi ne întrebau dacã mergem labal mascat sau s-a costumat doarpentru pozã”, spune Liana. „Toþicei care îl cunosc au crezut cãeste el în ambele fotografii, maiales ºtiind despre pasiunea lui,

de mic, pentru uniforma militarãºi armatã. A fost chiar greu sã-iconving cã nu e el”, mai spuneea.

Bãimãreanca spune cã nu sepresc aici conincidenþele.Dincolo de asemãnarea fizicã, eaîºi aminteºte de pasiunile lui demic pentru armele de jucãrie.„Când era mic, Andrei era mereu

«blindat» cu sãbii, cu arme, cutot ce avea. Iar când mergeam laþarã, avea o trupã de copii cucare se juca, fãcând tot felul destrategii militare. Aveau toþidiferite roluri, evident, Andreiera liderul”, mai spune ea.

Cu toate cã pe mama lui auimit-o aceastã asemãnare,Andrei a rãmas impasibil. El afost doar puþin curios desprepersonajul istoric, fãrã, însã, sãse entuziasmeze prea mult. „Amvãzut imaginea, am fost curios sãaflu mai multe despre personajulistoric”, spune el. De altfel,acum pasiunile lui s-au mutatspre calculatoare, visând la unlaptop performant pentrugameri.

Cine a fost Franz Joseph Joseph s-a nãscut la 18

august 1830, la Viena ºi a trãit

pânã la la 21 noiembrie 1916.A fost un împãrat al Austrieidin Casa de Habsburg, rege alUngariei ºi Boemiei, rege alCroaþiei, mare duce alBucovinei, mare principe deTransilvania, marchiz deMoravia, mare voievod alVoievodatului Serbia, din1848 pânã în 1916. El adomnit timp de 68 de ani,domnia lui fiind consideratãuna din cele mai lungi, dupãcea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franþei ºi a principeluiJohann al II-lea al Lichtens-teinului.

În imaginea care a ºocat-ope bãimãreancã, împãratul esteînfãþiºat la vârsta de 21 de ani,într-un portret realizat de JohannRanzi, în 1851.

de Angela SabãuSursa: http://adevarul.ro

Un adolescent român seamãnã perfect cuun personaj istoric austriac. Mama: „Toþiau crezut cã este el în ambele fotografii“

Zeci de copii din Craiova,pasionaþi de dans, au mers la Viena,Austria, pentru a reprezentaRomânia într-o importantãcompetiþie de dans. Talentul ºidãruirea celor 77 de copii i-au fãcutsã se întoarcã de la „Vienna Fest InfoDance 2018“ cu numeroase premiicâºtigate atât la individual, cât ºi înformaþie.

Toþi cei 77 de elevi ai ºcolii„Dance Beat“, care au participat lacompetiþia de dans din Viena, au dattot ce au avut mai bun pe scenãpentru a demonstra cã meritã sãcâºtige cât mai multe premii. ªi aureuºit sã arate cã sunt printre cei maibuni, clasându-se de patru ori pelocul I, de patru ori pe locul aldoilea, o datã pe locul trei, de douãori pe locul cinci ºi o datã pe locul alºaptelea. Cele mai bune clasãri aufost obþinute de trupa Famous, cu undans country, trupa Style Dance, cuun dance hip-hop, trupa Dynamic,tot cu un dans hip-hop ºi de duoulformat din Adriana Economu ºiRamona Giuglea, care s-a fãcutremarcat cu un dans bollywood.Dansatorii craioveni au prezentat înfaþa juriilor diverse tipuri de dansuri,de la jazz, gipsy style, bollywood,pânã la fantezie coregraficã „HerryPotter“.

Competiþia din Viena a fost unade amploare, unde au participat

aproximativ 3.000 de dansatori din17 þãri, care au prezentat peste 300de dansuri. Pentru ei au fostamplasate trei scene, câte una pentrufiecare categorie de vârstã, iarprezentarea dansurilor a avut locconcomitent, pe toate cele trei scene.Cu toate emoþiile ºi haosul din jur,copiii din Craiova s-au descurcat deminune, iar pentru ei urmeazã altãcompetiþie internaþionalã pentru careau început sã se pregãteascã. Vormerge, între 27 ºi 29 aprilie, laSalonic, în Grecia, pentru a-ºi arãtaîncã o datã priceperea în artadansului. Însã, cel mai greu estepentru pãrinþii lor, care trebuie sãsusþinã toate cheltuielile pe care lepresupune un astfel de concurs. „Deobicei alegem sã mergem la douãcompetiþii internaþionale, în fiecarean. Ne-am dori sã mergem în mai

multe locuri, dar, din pãcate, totul seface pe banii pãrinþilor. De latransport, cazare, masã, costume,pânã la taxa de participare înconcurs. Este destul de greu, însãavem parte de susþinerea pãrinþilor,iar acest lucru nu poate decât sã nebucure. Copiii muncesc din greu ºiau înþeles cã orele suplimentare ºiantrenamentele serioase sunt cheiasuccesului. Pentru Viena ne-ampregãtit din luna septembrie, iarpremiile câºtigate ne motiveazã sãmergem mai departe cu ºi mai multãambiþie. La Viena, copiii au primitcupe, medalii ºi diplome. Ar fiextraordinar dacã am avea unsponsor care sã ne mai ajute cu celenecesare“, a declarat Ana-MariaTraºcã, una dintre profesoarele dedans.

Sursa: http://www.gds.ro

Zeci de copii din Craiova, premiaþila un concurs de dans în Viena

Austria va gãzdui un summit al UE privindmigraþia pe 20 septembrie, a anunþat marþi 13februarie a.c. cancelarul Sebastian Kurz dupã oîntrevedere la Viena cu preºedintele ConsiliuluiEuropean Donald Tusk, relateazã Reuters. Principalulobiectiv al summitului din capitala austriacã va fi‘lupta împotriva migraþiei ilegale’, a spus Kurz.Partidul Poporului (OeVP) al lui Sebastian Kurz ºi

Partidul Libertãþii (FPÖ, extrema dreaptã) au convenitîn agenda lor guvernamentalã cã protejareafrontierelor UE împotriva migranþilor ilegalireprezintã o ‘condiþie indispensabilã pentru o politicãde migraþie sustenabilã’ în Uniunea Europeanã,conform Agerpres.

În dezbaterea actualã dintre þãrile UE privindcotele obligatorii de refugiaþi, Kurz s-a alãturatpoziþiei preºedintelui Consiliului European DonaldTusk, care a calificat cotele ca fiind ‘extrem deconflictuale’ ºi ‘ineficiente’. Austria va prelua la 1iulie acest an preºedinþia semestrialã a ConsiliuluiUniunii Europene.

Cornel DumitrescuSursa: https://www.stiripesurse.ro

Summit al UE înAustria: Se va discutadespre migraþie

Institutul Cultural RomânBruxelles BOZAR ºi ULB auorganizat în 9 februarie a.c., laBOZAR, proiecþia filmului Pãdureaspânzuraþilor de Liviu Ciulei (1964),pelicula care a primit primadistincþie la Cannes pentru regie,pentru România (1965). Istoricul deartã Adrian Silvan-Ionescu, istoriculºi criticul de film Bujor T. Rîpeanu,istoricul de film Marian Þuþui ºiistoricul de film Dominique Nastaau susþinut dezbateri în cadrul meseirotunde cu titlul „Filmul Pãdureaspânzuraþilor r.: Liviu Ciulei, reperpentru filmografia românã încontextul modernitãþii europene“care au precedat proiecþia.

Prelegerile Pãdurea spânzuraþilor– oglinda marelui rãzboi, susþinutãde Adrian Silvan-Ionescu, Româniitransilvãneni în armata austro-ungarã din Primul RãzboiMondial, susþinutã de Bujor T.Rîpeanu ºi Primul mare succesromânesc la Cannes, susþinutãde Marian Þuþui au fost însoþite deproiecþii ale imaginilor din timpulfilmãrilor ºi ale celor care l-auinspirat pe Liviu Ciulei sã le redea pepeliculã. Dezbaterea a cuprins ºiprezentarea cãrþii Pãdurea

spânzuraþilor, oglindã a MareluiRãzboi: 50 de ani de la premierã,100 de ani de la subiect. DominiqueNasta a intervenit în cadruldiscuþiilor în calitate de specialist amoderat dezbaterea ºi sesiunea deîntrebãri-rãspunsuri.

Evenimentele a avut locîncadrul programului-cadru “1918European Dreams of Modernity. 100years on.“ – cea mai amplãmanifestare multidisciplinarã inter-naþionalã organizatã de BOZAR înparteneriat cu statele central ºi esteuropene în anul Centenarului.Proiectul este realizat cu suþinereaCentrului Naþional alCinematografiei Române (CNC), alArhivei Naþionale de Film aRomâniei (ANF) ºi a Institutului deIstoria Artei „G. Oprescu“ alAcademiei Române (IIA).

Este de menþionat cã : « Pãdureaspânzuraþilor poate sta, cu cinste,alãturi de alte filme din aceeaºifamilie, precum « Nimic nou pefrontul de vest »de: Lewis Milestone(1930), « Westfront1918 » de: GeorgWilhelm Pabst (1930), « Wings » de:William Wellman (1927),Þ Iluziacea mare » de Jean Renoir (1937)ºi « Cãrãrile gloriei » de: Stanley

Kubrick (1957) » dupã cum adeclarat Adrian-Silvan Ionescu.

„Deºi Ion Popescu-Gopo a primitPalme d`Or pentru scurtmetraj laCannes încã din 1957 pentru desenulsãu animat Scurtã istorie, cinemato-grafia româneascã a dobândit odeplinã recunoaºtere internaþionalãla jumãtatea anilor ºaizeci, într-operioadã de liberalizare care a urmatplecãrii trupelor sovietice (1958). Oastfel de liberalizare a avut punctulculminant în 1968, când NicolaeCeauºescu a condamnat intervenþiaîn Cehoslovacia, ºi a început sãstabileascã relaþii privilegiate cuOccidentul. Spre deosebire de alteþãri comuniste, în 1968, Ceauºescu aproclamat la conferinþa scriitorilordin acel an dreptul artiºtilor de aavea o «diversitate de stiluri», ceeace a însemnat, de fapt, renunþarea la«realismul socialist» ca unicãtendinþã artisticã acceptatã. Deplinaconsacrare a filmului românescavusese loc însã în 1965 datoritã luiLiviu Ciulei care obþinusecu Pãdurea spânzuraþilor premiulpentru regie la Cannes, adaptândpentru ecran romanul omonim al luiLiviu Rebreanu (1922). “, aargumentat Marian Þuþui pentru ICRBuxelles.

Una dintre capodoperelecinematografiei româneºti, desprecare mulþi au auzit, dar puþini îicunosc valoarea, Pãdurea Spân-zuraþilor (RO, 1964, 158’, O.V., st.EN), este o ecranizare a romanuluiomonim al scriitorulu LiviuRebreanu (1855-1944). Filmul a fostrealizat de reputatul regizor LiviuCiulei, acesta alegând în rolulprincipal, cel al locotenentuluiApostol Bologa, pe tânãrul (peatunci) actor Victor Rebengiuc, rolcare l-a consacrat pe acesta în lumeacinematografului. Distribuþia estecompletatã de însuºi regizorul LiviuCiulei (în rolul lui Klapka), actriþaAna Széles (Ilona) ºi ªtefan

Ciubotaraºu (Petre). Filmul spunepovestea dificilã a unui etnic româncare, ajuns în armata austro-ungarã,refuzã sã lupte împotrivaconaþionalilor sãi ºi se confruntã cupedeapsa cu moartea. Primul RãzboiMondial. Este 1916 ºi Transilvania,o regiune cu populaþie mixtã, în careromânii sunt majoritari, este încãparte a Imperiului Austro-Ungar.Statul independent român declarãrãzboi Austro-Ungariei, oconfruntare care se va încheia cupreluarea Transilvaniei de cãtreRomânia în 1918. AngajareaRomâniei în rãzboi ridicã o serie dedileme morale pentru ApostolBologa (Victor Rebengiuc), un tânãrlocotenent de etnie românã care afost de ceva timp înrolat în armataaustro-ungarã ºi care este transferatla luptã în regiunea populatãmajoritar de oameni de aceeaºi etnie.Torturile morale ale lui Bologa începodatã cu numirea sa într-o CurteMarþialã care condamnã un dezertorceh ºi trebuie sã supraveghezeexecutarea, o experienþã profundtulburatoare.

În 1965, regizorul Liviu Ciulei aprimit premiul pentru cel mai bunregizor la Festivalul Internaþional deFilm de la Cannes pentru adaptareascenicã a romanului lui LiviuRebreanu, în timp ce OvidiuGologan a fost premiat pentru ceamai bunã imagine de film laFestivalul de la Milano. S-aîntâmplat într-un context în careFranþa pãrea sã-ºi reia vechilelegãturi cu România, angajându-seîntr-o serie de coproducþii; Festivalulde la Cannes a fost doar unul dintrelocurile în care românii puteau sã sedistingã (în special Istoria Scurtã alui Ion Popescu-Gopo, care a primitPalm D’Or pentru cel mai bunscurtmetraj ºi premiul lui MirceaMureºan pentru Rãscoala, o adaptaredin 1965 a unui alt roman al lui LiviuRebreanu).

SURSA : http://icr.ro/bruxelles

Pagina 14

Proiecþia filmului “Pãdureaspânzuraþilor”, la Bruxelles

Institutul Cultural RomânBruxelles participã la «1918european Dreams of Modernity –100 years on », cel mai ampluprogram multidisciplinarinternaþional organizat în parteneriatcu Palatul Artelor Frumoase dinBruxelles dedicat semnificaþieianului 1918 - anul destrãmãriimarilor imperii ºi al apariþiei noilorstate, anul MARII UNIRI înRomânia - ºi al unui secol de istoriefrãmântatã, un veac al schimbãrilorpe harta Europei ºi al profundelortransformãri. Seria de manifestãri aînceput pe 3 ºi 4 februarie, laBOZAR ºi la Casa IstorieiEuropene. Inauguratã în mai 2017,Casa Istoriei Europene oferã operspectivã amplã asupra istorieieuropene a secolului al XX-leatrasând perioada celor douã RãzboieMondiale ºi procesul de reconstuirea unitãþii continentului, fãrã sãneglijeze ºi aspecte de actualitateprecum ieºirea Marii Britanii dinUniunea Europeanã.

Istoricul Adrian Cioroianu,Reprezentantul Permanent alRomâniei la UNESCO, profesor ºieseist, alãturi de jurnalistul Ion M.Ionitã, redactorul-ºef al revistei

HISTORIA au fost distinºii invitaþiai ICR Bruxelles la un fascinantmaraton de discuþii ºi dezbateriintitulat DAYDREAMINGNATIONS.

20 de personalitãþi, intelectualirafinaþi ºi renumiþi artiºti, istorici ºijurnaliºti, filozofi ºi scriitori din zeceþãri central ºi est europene, de laMarea Balticã la Marea Neagrã, auprezenta propria viziune despre1918, acest moment cu profundesemnificaþii în istoria naþionalã ºicea europeanã, au cãutat rãspunsurila întrebarea « de ce Istoria conteazãîn Europa de azi ? » ºi au reflectat,dintr-o perspectivã istoricã, laperioada interbelicã, privitã ca una

dintre cele mai complexe etape îndezvoltarea ºi modernizarea noilorstate europene.

Vocile invitaþilor, din Albania,Austria, Estonia, Finlanda, Letonia,Lituania, Polonia, Republica Cehã,România ºi Ungaria au fostascultate, opiniiile lor au fostanalizate ºi discutate cu publiculinternaþional prezent la dezbateri.

Adrian Cioroianu ºi-a prezentatviziunea pornind de la propriaafirmaþie „De la agonie la extaz îndoar douãsprezece luni - aceastaeste, succint, istoria anului 1918 înRomânia”, iar Ion M. Ioniþã acontextualizat declaraþia saprovocatoare „Naþiunile între vis ºi

coºmar- care este rolul istoriei?”« Consider, ca redactor-ºef al

revistei Historia, cã Istoria nu estedespre trecut, ci despre prezent ºiuneori despre viitor. Centenarulanului 1918 este, în aceastãperspectivã, Centenarul Europei înîntregimea ei, nu numai Centenarulþãrilor care s-au constituit ca statenaþionale la sfârºitul PrimuluiRãzboi Mondial sau au atinsobiective istorice cum a fost cazulUnirii provinciilor româneºti cuRegatul României. Este vorbadespre istoria comunã europeanã cumomentele ei tragice ºi cumomentele ei înãlþãtoare, cuînvingãtori ºi învinºi în douãRãzboaie Mondiale, dar este maipresus de toate istoria care ne-aînvãþat cã putem trãi în pace înEuropa numai dacã ne înþelegemistoria ºi reuºim sã trãim împreunã.De aceea, Centenarul 1918 este orememorare a trecutului, dar ºi unpas pentru viitor », a declarat pentruICR Bruxelles, jurnalistul Ion M.Ioniþã

Invitaþii români au cãutatrãspunsuri la întrebãrile « Ceînseamnã 1918, azi, dupã 100 deani, ANUL CENTENARULUI, în

România ºi în afara þãrii ? Cesemnificaþie are anul 1918 pentrutânãra generaþie?

Este important sã reþinem cãAdrian Coroianu este istoric ºieseist, fost ministru al afacerilorexterne, decan ºi reputat profesoruniversitar la Facultatea de Istorie aUniversitãþii Bucureºti. Autor anenumãrate cãrþi ºi manuale deistorie a României ºi realizator deemisiuni de televiziune pe temeistorice, profesorul AdrianCioroianu publicã frecvent studii ºiarticole în numeroase revistenaþionale ºi internaþionale.

De asemenea Ion M. Ioniþã esteredactor-ºef al revistei „Historia”,publicaþie apreciatã în spaþiul preseiscrise din România, care prezintãsubiecte de istorie naþionalã ºieuropeanã. În 2018 revista dedicãspaþii ample Centenarului istorieieuropene 1918-2018 ºi Anuluieuropean al patrimoniului cultural.În paralel cu activitatea de analist depoliticã internã ºi europeanã, Ion M.Ioniþã este prezentator la emisiuniradio ºi TV pe teme politice ºiafaceri externe.

SURSA :http://icr.ro/bruxelles


Institutul Cultural Român participã la «1918european Dreams of Modernity – 100 years on»

Coloana Infinitã este o operã a artistuluiConstantin Brâncuºi, parte a trilogiei AnsambluluiMonumental din Târgu Jiu, compus din: ”ColoanaInfinitã”, ”Poarta Sãrutului” ºi ”Masa Tãcerii”.Comanditara lucrãrii a fost ”Societatea Liga Naþionalãa Femeilor Gorjene”, iar preºedinta organizaþiei,Aretia Tãtãrescu, soþia primului ministru GheorgheTãtãrescu, i-a acordat lui Brâncuºi deplinã libertate deacþiune ºi l-a ajutat sã obþinã sprijinul financiarnecesar. Coloana are o înãlþime de 29,35 metri ºi estecompusã din 15 moduli octaedrici suprapuºi, având laextremitãþi câte o jumãtate de modul. Cei 15 modului(numiþi „mãrgele” de cãtre Brâncuºi) plus cele douãjumãtãþi dau 16, numãr ce face referire la anul în careRomânia a intrat în Primul Rãzboi Mondial.Jumãtãþile reprezintã jumãtatea anului, momentul încare România a intrat în conflagraþie. Monumentul, unstâlp funerar oltenesc stilizat, este cea mai cunoscutãoperã a lui Constantin Brâncuºi când românii suntpuºi sã enumere operele artistului gorjean.

În anul 1934, Constantin Brâncuºi a fost invitat sãridice un monument întru cinstirea faptelor eroice ale

gorjenilor ºi, cu deosebire, a rezistenþei populaþieioraºului Târgu-Jiu, din timpul primului rãzboimondial. Artistul dorise dintotdeauna “sã facã cevapentru þarã”, aºa încât a acceptat bucuros comanda,socotind-o un punct culminant în cariera sa. Înfebruarie 1935, Brâncuºi îi scrie Militei Petraºcu –fosta sã elevã, cea care o sfãtuise pe Aretia Tãtãrescu,

sã i se adreseze – cã este “ca un ucenic în ajun de adeveni calfã, aºa cã propunerea nu putea sã cadã maibine”. Brâncuºi a avut de multe ori intenþia sã ridicemonumente de for public, dar – cu excepþiaansamblului de la Târgu-Jiu - nici unul din proiectelesale nu s-a materializat. Brâncuºi a hotãrât cã la Târgu-Jiu o “Coloana Infinitã” de mari dimensiuni era celmai potrivit monument pentru comemorarea eroilorcãzuþi în rãzboi. Perioada în care s-a elaborat ºi realizatmonumentul coincide în mare cu durata guvernãriiliberale, o perioada de înflorire economicã,prosperitate ºi creativitate.

Brâncuºi a cerut ca de toate aspectele tehnice alerealizãrii monumentului sã se ocupe o persoanã încare avea deplinã încredere: tânãrul ªtefanGeorgescu-Gorjan. Acest tânãr era inginer-ºef ºiadjunct al directorului la Atelierele Centrale Petroºanidin cadrul Societãþii “Petroºani”. Conducea biroul deproiectare, turnãtoria ºi laboratoarele ºi cunoºtea foartebine forþa de muncã. Societatea “Petroºani” aveacapital liberal, iar directorul general, Ioan Bujoiu, eraun membru marcant al PNL ºi ministru în cabinetul

Tãtãrescu. La cererea premierului, societatea a fost deacord sã suporte costul execuþiei ºi montãriimonumentului, precum ºi sã asigure personalulcalificat.

Sculptorul a constatat cu plãcere cã tânãrulinginer îmbinã temeinica pregãtire profesionalã cubunã cunoaºtere a limbilor strãine fiind cu aplecarespre filosofie, istorie, literaturã ºi artã. ªtefanGeorgescu-Gorjan era conºtient de genialitateasculptorului ºi a reuºit sã-i intuiascã ideile cu privire la“Coloana Infinitã”. Alãmirea Coloanei s-a fãcut la faþalocului, aplicând prin pulverizare sârmã de alamã.Aceastã tehnologie a fost utilizatã la vremearespectivã pentru prima datã în România ºi a fostadusã special din Elveþia. Greutatea totalã a Coloanei(nucleu + “mãrgele”) este de 29.173 kg. Laconstrucþia ºi ridicarea monumentului nu au fostaccidente. Pe 27 octombrie 1938, coloana din oþel ºifontã fãcutã sã sprijine bolta cereascã este inauguratãîn prezenþa oficialitãþilor, oamenilor de culturã dar ºi apersoanelor în cinstea cãrora fusese ridicatã.

Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro

Pagina 16

Coloana infinitului - stâlp al cerului


Balul Mãrþiºorului este prilej de legatnoi prietenii ºi de a duce tradiþia maideparte în cadrul Centrului CulturalRomân din Neuchâtel (CCRN). Avembucuria de a afla mai multe despreeveniment ºi de a vi-l prezenta pe IonuþBãncilã, actualmente preºedinteleorganizaþiei, cunoscut românilor dinElveþia ºi pentru magazinul cu produsetradiþionale.

Casa-romanilor.ch (C.R.): - Cepresupune Balul Mãrþiºorului?

Ionuþ Bãncilã (I.B.): - O sãrbãtoarecu de toate: muzicã, mâncare tradiþionalã,dans ºi voie bunã. Anul acesta, fiindCentenarul Marii Uniri, am inclus specialîn program Hora Unirii. Este o ocazie dea ne reîntâlni între români, dar ºi de aaduce alãturi elveþieni ºi alte naþionalitãþi.Basarabenii nu se pun, ei oricum sunt de-ai noºtri.

Vin ºi elveþieni ºi italieni, parteneride-ai românilor, dar ºi oameni fãrã niciunfel de legãturã de sânge. Un exemplu esteLiliane Broillet, unul dintre membriifondatori CCRN din 2002, elveþiancãget-beget. Când am vorbit prima datã cu

ea mi-a zis: Mãi, tu eºti moldovean! Mise pare incredibil cã vorbeºte fluent ºi nerecunoaºte graiurile. Nici nu pot vorbifrancezã cu ea, româna ei este perfectã.De asemenea, an de an, ne onoreazãoficiali ai cantonului Neuchâtel.

C.R.: - Sãrbãtoarea Mãrþiºoruluieste de când Centrul. Cum a începuttotul?

I.B.: - Ideea unui centru culturalromânesc s-a nãscut ca urmare a uneiîntâlniri interculturale, organizatã decãtre asociaþia „Internos“ din Neuchâtelîn 2001. Prezenþa româneascã a avut unmare succes, iar un an mai târziu sepuneau deja bazele Centrului, având locmici întâlniri ºi petreceri. SãrbãtoareaMãrþiºorului din 2003 a fost însã primuleveniment de amploare. Ani la rând, s-auschimbat preºedinþi în CCRN, comitetul,membrii, dar pentru românii din Elveþia

romandã este de neimaginat sã nu avemaceastã serbare: ºi ce dovadã mai bunãdecât cei peste 80-100 de participanþicare vin la fiecare ediþie.

C.R.: - Ce alte evenimente mai auloc în cadrul CCRN?

I.B.: - De nelipsit din programulfiecãrui an sunt Ziua Iei ºi Seara deColinde - realizatã cu suportul BisericiiOrtodoxe. Apoi avem mereu conferinþe,expoziþii de picturã, lansãri de carte,comemorãri- pânã acum pentru MihaiEminescu, Dinu Lipatti, ConstantinBrâncuºi, spectacole- acum câþiva ani amavut-o pe regretata Stela Popescu alãturi,desigur, în pereche cu AlexandruArºinel.

C.R.: - Dar toate acesteevenimente presupun o logisticãserioasã...

I.B.: - Este greu, dar avem noroc sãgãsim mereu voluntari dornici sã seimplice în organizare, sã contribuie cu ceºtiu ºi cu ce e nevoie. CCRN are înprezent 75 de membri, iar din 2016, 8sunt în comitetul director- atât dintre cei

care au pus bazele- vechea gardã- cât ºimai tineri.

C.R.: - De ce merge tradiþia maideparte? Ce rol au aceste evenimenteîn comunitatea româneascã din

Neuchâtel ºi din Elveþia?I.B.: - Cred cã motivaþia cea mai

mare stã în dorinþa românilor ºi elveþilorde a continua ceea ce este frumos, de a-ºieduca ºi creºte copiii nãscuþi aici înspiritul tradiþiei. Toate aceste evenimentesunt un prilej de a lega prietenii cuoameni care iubesc România ºi ooportunitate de a vorbi limba dincolo decadrul familiei.

C.R.: - De ce aþi ales sã vãimplicaþi?

I.B.: - Am o legãturã strânsã cu toþicare iubesc România. ªi prin activitateaîn Clubul Cultural ºi prin ceea ce fac lamagazin am ocazia sã întâlnesc mulþiromâni. Aºa mã simt aici acasã. Chiar amavut o întâmplare conducând spreRomânia, fiind oprit într-un control derutinã de poliþia maghiarã: Unde vãduceþi? Eu, sigur pe mine: acasã! ªi deunde veniþi? De acasã! Poliþistul, cu totuldebusolat N-am înþeles... unde mergeþitotuºi? Mã duc la mama acasã! ªi deunde veniþi? De acasã de la mine!

ªi nu e bucurie mai mare decât sã audun puºtan de 6 ani cã-i zice mamei lui:Mama, hai la românu’!

Cât despre CCRN... aparþingeneraþiei mai tinere faþã de cea care aînfiinþat organizaþia. ªi cred cu tãrie cã ºitineretul ºi oamenii din generaþia mea pot

fi ajutaþi ºi susþinuþi de acest cadru ºi cãCCRN trebuie sã þinã pasul cu timpul.

C.R.: - Care este cea mai frumoasãamintire din aceºti ani în Elveþia?

I.B.: - Fiecare zi îmi oferã o amintirefrumoasã pentru cã în fiecare zi descopãrºi leg prietenii cu oameni deosebiþi. Trecpragul magazinului meu pentru a regãsifragmente de românism sau necunoaºtem spontan, ºi chiar dacã neîntâlnim apoi rar, când ne revedem, nerevedem cu drag ºi e o mare bucurie. Aºaºi-au gãsit loc în sufletul meu oameniprecum Cedric Monnin - care prin naiulsãu simte mai româneºte decât mulþiromâni, Constantin Tuleaºcã - chirurgulromân din Lausanne, Adrian Moraru -extrem de dedicat comunitãþii româneºtidin Elveþia prin fotografiile sale, GianniBrad ºi alþii.

C.R.: - Ce au aceºti oameni ºiromânii din Elveþia în comun?

I.B.: - Simplu: toþi sunt oameninormali, care iubesc România. Nu le esteruºine sã îºi exprime plãcerea ºi bucuriade a simþi româneºte.

C.R.: - Vã place în ?ara Cantoa-nelor? De ce aþi ales sã vã stabiliþi aici?

I.B.: - Eu gãsesc numai asemãnãriîntre România ºi Elveþia: pãdurea,verdeaþa, zona montanã. Neuchâtel îmiaduce aminte de împrejurimile Bacãuluiunde am crescut la bunici. Am ajuns aiciîn 2008, fãrã sã am ambiþii: dupã 8 anivoiam sã pãrãsesc cu soþia Italia, sã neîntoarcem în România, iar sora mea, careera deja în Elveþia, a zis cã ar merita sãîncercãm ºi traiul de aici. ªi ne-amadaptat. ªi a devenit acasã...

Activitatea Centrului CulturalRomân din Neuchâtel poate fi urmãritã ºipe Facebook.

Ionuþ Bãncilã vã aºteaptã cu drag ºila magazinul sãu, Neuengasse 32, Biel.

Interviu realizat de cãtre LiviaBãlãcescu

Balul Mãrþiºorului

Ambasadorul României laHaga a avut o întâlnire cu delegaþiaAsociaþiei Municipiilor dinRomânia condusã de Robert SorinNegoiþã, preºedinte al asociaþiei ºiprimar al sectorului 3 almunicipiului Bucureºti, încontextul vizitei acesteia în Olanda,în 8 ºi 9 martie a.c., la invitaþiaAsociaþiei MunicipalitãþilorOlandeze,VNG.

Din delegaþia românã fac parte

primarii oraºelor Arad, Buzãu,Galaþi, Slobozia, Oneºti, Roman,Brad, vice-primarii din Piteºti ºiSlobozia, consilieri ai primãriilordin Râmnicu Vâlcea ºi Bucureºti,experþi din administrate localã.

Prezenþa în Olanda a delegaþieiromâne are ca principale obiectivecunoaºterea experienþei AsociaþieiMunicipalitãþilor Olandeze îndigitalizarea serviciilor furnizatepopulaþiei, regenerarea urbanã,

încheierea de parteneriate care sãsprijine promovarea bunelorpractici ºi a schimbului despecialiºti în domenii de interescomun precum oraºe inteligente ºieconomie circularã, transformareurbanã, mobilitate inteligentã,transport public, management aldeºeurilor.

Pe agenda vizitei sunt inclusede asemenea întâlniri cu vice-primarul oraºului Haga ºi secretarul

general al Asociaþiei Municipali-tãþilor Olandeze, vizitarea Agenþieiolandeze de Antreprenoriat/RVO ºia Platformei 31, o organizaþieindependentã care faciliteazã

interconectarea cercetãrii cuaplicabilitatea practicã ºi politicileurbane.

În contextul marcãrii AnuluiCENTENAR ºi a împlinirii a 25 deani de la aderarea României laOrganizaþia Internaþionalã a

Francofoniei, Ambasada Românieila Haga organizeazã, în cadrulprogramului cultural “Seri muzicalela Ambasada României”, unconcert de pian ºi vioarã susþinut detinerii artiºti români AnamariaStamp ºi Florin Negreanu, la caredelegaþia Asociaþiei Municipiilordin România este prezentã încalitate de oaspete de onoare.

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Þãrilor de Jos

Pagina 18

Vizita în Olanda a delegaþieiASOCIAÞIEI MUNICIPIILOR DIN ROMÂNIA

Puterile binefãcãtoare ale apei limpezi, deizvor, sunt cunoscute din cele mai vechi

timpuri. În mitologia multor popoare, apa este unsimbol al regenerãrii, tinereþii ºi vigorii. ªi în atât defrumoasele basme româneºti, pline de înþelepciune,eroii beneficiazã mereu de proprietãþile miraculoaseale lichidului binefãcãtor, pe care ni-l dãruieºte cugenerozitate natura. Apa vie din poveºti conferãtinereþe veºnicã ºi putere, în timp ce apa moartãvindecã rãnile ºi chiar îi readuce la viaþã pe FeþiiFrumoºi învinºi pe cale miºeleascã. Iar ceea ce,veacuri la rând, a fost doar poveste, s-a demonstratºtiinþific în secolul trecut.

O sursã nesecatã de sãnãtatePe lângã faptul cã ne potoleºte setea, apa e un

excelent întãritor al sistemului imunitar ºi un foarteeficient detoxifiant: transportã în corp oxigen, nu-trienþi ºi asigurã eliminarea toxinelor ºi a celulelormoarte. Totodatã, îmbunãtãþeºte remarcabil funcþiilecognitive, creºte rezistenþa în faþa stresului, combatestãrile de anxietate, þine la distanþã depresiile ºi areefect energizant pentru suflet ºi trup. În plus, previneºi amelioreazã o mulþime de afecþiuni, despre care voivorbi pe-ndelete puþin mai târziu. ªi, nu în ultimulrând, apa contribuie la pãstrarea aspectului tineresc alchipului ºi corpului, chiar la vârste înaintate. Esteadevãrat, aºadar! Frumuseþea, sãnãtatea, tinereþea,inteligenþa, fericirea ºi viaþa lungã se regãsesc, toate,într-un pahar de apã!

Elixirul vitalitãþii: apa de ploaiePrintre primii care au observat beneficiile, aproa-

pe miraculoase, ale apei asupra trupului ºi sufletului,au fost japonezii ºi indienii. Aceºtia foloseau apa înscop terapeutic, pentru prevenirea sau chiar tratareaanumitor boli. Leacul bun la toate era administrat pestomacul gol, dimineaþa. Pe durata întregii zile sebeau 4 pahare a 160 de ml de apã proaspãtã. Unuldintre pionierii descoperirilor ce aveau sã se facãdespre proprietãþile apei a fost inginerul francezMarcel Violet. El a intuit existenþa a ceea ce senumeºte astãzi apã alcalinã. În 1939, a observatefectul uimitor al apei de ploaie asupra plantelor. ªi-a

dat seama cã, în zilele în care nu cãdea strop de ploaie,plantele sale îºi pierdeau vitalitatea, cu toate cã el leuda din belºug. Convins de calitãþile vindecãtoare ºienergizante ale apei de ploaie, Violet a mers pânã într-acolo încât ºi-a administrat apã de ploaie ca tratament,pentru a se pune pe picioare dupã un infarct. Maiexact, a bãut, în scop terapeutic, un litru de apã deploaie pe zi, timp de patru luni. Dacã apa este cea carei-a prelungit viaþa, nu putem ºti cu exactitate. Cert estecã Marcel Violet a trãit 87 de ani, într-o perioadã încare speranþa de viaþã la bãrbaþi era de 60 de ani.

Apa vie ºi apa moartãUn pas înainte în domeniu l-au fãcut chimiºtii,

care au descoperit cã existã, într-adevãr, douã tipuride apã, ce se pot obþine prin electrolizã (proces deseparare a ionilor pozitivi/negativi dintr-o substanþã).Mai exact, apa vie - alcalinã sau bazicã - cu efect pozi-tiv ºi stimulator, ce se obþine la polul negativ (catod),sau apa de ploaie a lui Violet, ºi apa moartã - acidã, cuefect negativ ºi distrugãtor, ce se obþine la polulpozitiv (anod). ªi aºa a apãrut noþiunea de pH(potenþialul de hidrogen) - mãrimea chimicã cemãsoarã caracterul acid (pH 0-7) sau bazic/alcalin(pH peste 9) sau neutru (pH 7) al apei. Vom vedeaimediat ºi cum se poate prepara aceastã apã vie, alca-linã, foarte simplu, acasã. Dar ºi apa acidã are be-neficiile ei, în anumite situaþii.

Ce boli se duc ca pe apã... cu apãApa cea bunã la toate, lichidul inodor, incolor ºi

insipid (fãrã gust), ce conþine doar doi atomi dehidrogen ºi unul de oxigen ºi se gãseºte pe toatedrumurile - desigur, dacã nu locuim în deºert -previne ºi chiar vindecã o mulþime de boli.

Iatã cum se pot ameliora cu apã doar câtevadintre cele mai frecvente ºi supãrãtoare afecþiuni.

Infecþii respiratorii* Amigdalitã, laringitã - se face gargarã de 5 ori

pe zi cu apã acidã, apoi se bea apã alcalinã din belºug.* Dureri în piept, cauzate de rãcealã - se maseazã

zona dureroasã cu apã acidã, timp de 10 minute, apoicu apã alcalinã.

* Gripã. Rãcealã - se beau 200 de ml de apã al-calinã seara, înainte de culcare, timp de câteva zile.

* Guturai de fân - se bea un litru de apã alcalinãpe zi, pânã ce efectele supãrãtoare dispar.

Dureri* Dureri ale încheieturilor - se beau 100 ml de

apã acidã, timp de douã zile, de 3 ori pe zi.* Dureri de cap - se beau 100 de ml de apã acidã.* Dureri de dinþi - se clãteºte cavitatea bucalã cu

apã acidã.* Dureri musculare - se bea apã alcalinã, de

câteva ori pe zi.* Dureri cauzate de hemoroizi - se beau 250 ml

de apã alcalinã, din 4 în 4 ore.Afecþiuni frecvente* Constipaþie - se bea apã alcalinã.* Arsuri la stomac - se bea apã alcalinã, câte 100

ml, de câteva ori pe zi.* Diaree - se beau 200 ml de apã acidã, de douã

ori pe zi.* Rãni ºi zgârieturi - se spalã zona afectatã cu

apã acidã.* Alergii - se consumã un litru de apã alcalinã pe

zi.* Arsuri - se pun comprese cu apã acidã ºi se lasã

10 minute pe locul afectat. Se spalã apoi zona cu apãbazicã.

* Prostatã mãritã - se beau 100 ml de apãalcalinã, de 4 ori pe zi, timp de una-douã sãptãmâni.

Afecþiuni mai graveÎn cazul în care suferiþi de una dintre urmãtoarele

boli, consumul regulat de apã alcalinã poate aduceameliorãri semnificative ale stãrii de sãnãtate. Se vabea în cantitãþi cât mai mari, de cel puþin 1-2 litri pezi. Desigur, consumul de apã nu exclude, în niciuncaz, tratamentul recomandat de medicul specialist!

Afecþiuni ale rinichilor, afecþiuni ale ficatului,artritã, hemoragii, hipertensiune, probleme circu-latorii, osteoporozã, psoriazis. Se spalã zona afectatãcu apã acidã ºi se bea apã alcalinã. Diabet, boli

degenerative (Alzheimer), cancer.Afecþiuni ce ºtirbesc frumuseþea* Acnee - se spalã faþa cu apã acidã, apoi se

clãteºte cu apã alcalinã.* Coºuri - se bea 1 litru de apã alcalinã pe zi.* Dermatitã, inflamaþii - se clãteºte zona afectatã

cu apã acidã, apoi cu apã alcalinã. În cazul infla-maþiilor, se pot pune comprese cu apã alcalinã pe zonaafectatã.

* Pierderea pãrului - se clãteºte timp de 10 minutecu apã acidã, apoi 5 minute cu apã alcalinã.

În plus, consumul regulat de apã menþine pieleaproaspãtã, elasticã, strãlucitoare ºi previne îngrãºarea.Totodatã, atenueazã retenþia de apã în organism, ceprovoacã, printre altele, neplãcutele pungi de sub ochi,vergeturile ºi celulita.

Cum prepari acasã apã vie (alcalinã)Apa alcalinã se poate prepara acasã, simplu ºi

rapid. Iatã de ce aveþi nevoie:* o bandã pentru mãsurarea pH-ului (se gãseºte în

farmacii)* 2 litri de apã. Dacã e de la robinet, trebuie în

prealabil fiartã ºi rãcitã* o jumãtate de linguriþã de bicarbonat de sodiu* o jumãtate de linguriþã de zeamã de lãmâie* o jumãtate de linguriþã de sare neiodatã sau sare

de Himalaya. Se gãsesc în orice supermarket.Mod de preparare: se amestecã ingredientele. Se

testeazã pH-ul cu banda special cumpãratã pentru acestlucru. Dacã nu ajungeþi de la început la pH 9, adãugaþibicarbonat de sodiu pânã când apa devine alcalinã.Apoi lãsaþi-o peste noapte la frigider. Se bea a doua zi,la temperatura camerei. Atenþie! Apa trebuie pãstratã însticlã, nu în recipiente din plastic!

În concluzie, apa nu þine locul tratamentului re-comandat de medic. Dar, consumatã zilnic în cantitãþisuficiente (1,5-2,5 litri pe zi), previne o serie de boli, nemenþine o stare de bunã-dispoziþie ºi un aspect tinerescpânã la adânci bãtrâneþi.

Ec. IVAN MONICA-ELENA

Apa vie leac sã-þi fie!


Dana le-a împãrtãºitfanilor din frumoasa aventurã:„Ne aflãm de o sãptãmânã în

Amsterdam, Dragoº filmeazãaici ºi am decis sã venim cutoþii pentru aproape douã luni,

atât cât dureazã filmãrile. Amplecat împreunã laAmsterdam sã experimentãmviaþa într-o nouã þarã în caresper sã nu fie nevoie doar sã

rezistãm. Pentru douã lunivom avea casã nouã, oameninoi, obiceiuri ciudate”, a scrisDana Nãlbaru, pe blogul ei.Solistei nu-i va fi greu nici în

ceea ce priveºte ºcolarizareafiicei sale mai mari, Sofia,cãci aceasta este în al doileaan de homeschooling.

realitatea.net

Dragoº Bucur, Dana Nãlbaru ºicopiii lor s-au mutat în Olanda

La început de an, el ºi-a luatîntreaga familie, soþia Dana

Nãlbaru (41 de ani) ºi cei treicopii ai lor, Sofia (11 ani), Kadri

(2 ani ºi jumãtate) ºi IndiaRoxana (5 ani), ºi au plecat cutoþii în Amsterdam, acolo unde

actorul va face parte dindistribuþia unei pelicule

importante. Luna aceasta, soþulDanei a avut probe de costum ºide machiaj, iar luna viitoare se

pregãteºte de filmãri.

De curând a avut loc lacentrul ROMANEUS din Neuss,Germania, un eveniment culturalde înaltã valoare realizatîmpreunã cu Biblioteca de Stat aoraºului. Spectacolul a fostdedicat scriitoarei Herta Müller(nãscutã în 1953 în localitateaNitchidorf, judeþul Timiº), nunumai pentru activitatea literarãindelungatã, dar mai cu seamãpentru Premiul Nobel obþinut în2009 pentru „Densitatea poezieiºi sinceritatea prozei cu care adescris plastic universuldezrãdãcinaþilor”.

Evenimentul a avut loc pe 24februarie. 2018 la orele 16:00

Centrul ROMANEUM Brückstr. 1, Neuss -

GermaniaCornelia Kaltenbacher a

prezentat douã carþi alescriitoarei Herta Müller:

„Niederungen” (Tinuturile joase)viaþa satului din Banat ºi dinvolumul de memorii „MeinVaterland war ein Apfelkern”(Patria mea e un sâmbure demãr).

Cunoscuta pianistã Corina

Ungureanu Kiss a asiguratmomentele muzicale cu piese deJ. S. Bach, J. Haydn, C. Mansell,L.V. Beethoven, VioletaDinescu, care au completatperfect încãrcãtura literarã!

Rexlibiris Media Group

Unora le placegerul! Olandezii auînlocuit bicicletelecu patine

Olandezii au gãsit imediat un moitv debucurie în valul de frig polar ce a mãturat þara.Pentru cã pe mai multe canale din Amsterdamapa a îngheþat, au devenit imediat piste depatinaj. Mai ales cã de ºase ani nu au mai avutocazia. Imaginile au devenit imediat virale ºi aufãcut înconjurul lumii.

realitatea.net

SPECTACOL EXTRAORDINARLITERAR-MUZICAL DEDICATSCRIITOAREI DE ORIGINEROMÂNÃ HERTA MÜLLER

Dupã 50 de ani de „revoluþie” în învãþãmânt, Franþapare gata sã revinã la valorile clasice ale educaþiei, iarliderul acestei miºcãri este chiar ministrul de resort, Jean-Michel Blanquer, informeazã RFI.

„Jean-Michel Blanquer a decis însã revenirea lavalorile fundamentale. El a reintrodus clasele bilingve ºisudiul limbilor clasice (greaca ºi latina), ca sã înþeleagãcopiii cum a fost construitã civilizaþia europeanã. Imnulnaþional a fost reintrodus în ºcoli ºi poate cã într-o zi vordeveni obligatorii ºi uniformele, este în orice caz dorinþaministrului. În numele unei “modernitãþi” discutabilemulte experienþe au însemnat doar pierdere de timp. Înultimii ani profesorii erau îndemnaþi sã renunþe latradiþionalele ore de “dictare” cotidianã ºi la exerciþiile dememorizare. Iar directorilor li s-a cerut sã abandonezeceremoniile de acordare a diplomelor”, scrie MateiViºniec pe siteul RFI România.

ªi asta nu este tot: noul ministru doreºte restaurareaautoritãþii profesorilor din ºcoli.

„Noul ministru a spus însã stop, ne întoarcem la ceeace era solid ºi eficient. Inclusiv la vechea metodã prin carecopiii învãþau sã citeascã, prin recunoaºterea silabelor.Pentru cã metoda “modernã”, numitã “globalã” (ºi uneorisemi-globalã) a fost o catastrofã.

Este aproape uluitor cum în Franþa întoarcerea lapractici care au fost simple, clare ºi eficiente apare ca onouã revoluþie în materie de educaþie. Ministrul mai vreasã interzicã telefoanele mobile în ºcoalã, sã reintroducãdisciplina ºi sã reabiliteze autoritatea profesorului. Unveritabil big-bang deci, care probabil cã va provoca multedezbateri ºi probabil ºi reacþii contestatare. Anul acesta seîmplinesc 50 de ani de la revoltele din 1968. Ori, exactacestei generaþii i se reproºeazã cã a distrus, în numele“egalitarismului”, autoritatea profesorilor în ºcoli. Poatecã era ºi timpul ca aceastã aberaþie sã fie îndreptatã”,conchide Viºniec.

În România, ultimã reformã a educaþiei propusã pevremea Guvernului Cioloº prevedea exact modelul invers:renunþarea la studiul limbii latine, reducerea numãrului deore de limba românã, precum ºi introducerea unor materiiprecum „Educaþie pentru drepturile copilului”, „Educaþieinterculturalã” sau „Educaþie pentru cetãþeniedemocraticã”.

Mãsurile, aspru criticate de corpul profesoral, dar ºi deo parte a opiniei publice, nu au fost pânã la urmã adoptate.

Sursa: https://www.activenews.ro

Franþa se întoarce laînvãþãmântul clasic, dupã50 de ani de „revoluþie”:Se reintroduce studiullimbilor clasice ºiintonarea imnuluinaþional în ºcoli. Noulministru doreºte sãreintroducã disciplina ºiautoritatea profesorului

Ambasadoarea Franþei înRomânia, Michele Ramis, atransmis, joi, 8 martie, cã aduceun omagiu femeilor care, de-alungul timpului, au creat undialog dinamic între culturãromâneascã ºi cea francezã.Astfel, potrivit AmbasadeiFranþei, scriitoarele MarthaBibescu, Anna de Noailles ºiElena Vacarescu, actriþa ElviraPopescu, psihanalistã ElizabethRoudinesco, creatoarea de modãSonia Rikyel sau sopraneleAngela Gheorghiu ºi LeontinaCiobanu Vãduva, prin creaþiilelor, au construit punþi de

legãturã între România ºi Franþa. “De 8 martie, Ziua

Internaþionalã a Femeii, dorescsã aduc un omagiu femeilor careau contribuit atât de mult ladialogul dintre culturãromâneascã ºi cea francezã.Scriitoarele Martha Bibescu,Anna de Noailles ºi ElenaVacarescu, actriþa ElviraPopescu, psihanalista ElizabethRoudinesco, creatoarea de modãSonia Rikyel sau sopraneleAngela Gheorghiu ºi LeontinaCiobanu Vãduva, prin creaþiilelor, au construit punþi de legãturãîntre România ºi Franþa. Tocmai

acest dialog al culturilor esteelementul care va fi pus învaloare de sezonul Franþa-România, care va debuta îndecembrie 2018. Acest dialog vapermite, de asemenea,consolidarea legãturilor deprietenie, care unesc cele douãþãri ale noastre de mai multesecole. Femeile artiºti, femeilede litere, femeile de acþiune îºivor aduce contribuþia ºi propriaviziune la acest sezon, în spiritulmiºcãrii #JamaisSansElles, caremiliteazã pentru reprezentareaegalã a sexelor în domeniulprofesional, la care am aderat cuplãcere”, a declarat Am-basadoarea Franþei în România.

#JamaisSansElles este omiºcare în favoarea diversitãþii,promovatã de peste o sutã deantreprenori, ºi personalitãþi dinIT, mass-media, educaþie ºipoliticã, care participã frecvent ladezbateri ºi evenimente publice.Aderarea lor la miºcarea#JamaisSansElles implicãrefuzul acestora de a participa laevenimente la care nu suntinvitate sau asociate ºi femei.

Printre personalitãþile caresusþin miºcarea #JamaisSansElles se numãrã PreºedinteleRepublicii franceze, domnulEmmanuel Macron, ºi Ministrulpentru Europa ºi AfaceriExterne, domnul Jean- Yves LeDrian.

hotnews.ro

Pagina 20

Ambasadoarea Michele Ramis leaduce omagiu, de 8 Martie, femeilorcare au construit punþi întreRomânia ºi Franþa, printre careMartha Bibescu, Elvira Popescu,Angela Gheorghiu ºi Leontina Vaduva


România este a cincea þarã dinEuropa ca numãr de emigranþi,foarte mulþi dintre cei din diasporãlocuind în Franþa.

Conform ro.m.wikipedia.org,în anul 2016, în Franþa erauînregistraþi 344.990 români,câteva mii locuind pe Coasta deAzur în oraºe precum Nisa,Cannes, Menton, Antibes.Conaþionalii noºtri care au ales sãtrãiascã definitiv, sau temporar, însudul Franþei, lucreazã în aproapetoate domeniile, iar timpul liberºi-l petrec fie mergând larestaurante, prieteni, fieparticipând la activitãþileorganizate pentru comunitatea deromâni din zonã de cãtreConsulatul României la Nisa saude cãtre alþi români.

Deºi sunt la 2000 kilometridepãrtare de þarã, ei nu au uitatfaptul cã în România existãfamilii întregi care au nevoie deajutorul semenilor ºi astfel, de

Crãciun, o parte dintre românii depe Coasta de Azur au donat haineºi jucãrii care au fost distribuitecopiilor defavorizaþi din judeþulVrancea.

Acþiunea umanitarã, s-anumit „ªi tu poþi fii MoºCrãciun“, ºi a fost organizatã decãtre administratorii Grupului

Românilor Care Locuiesc PeCoasta De Azur în colaborare cuFundaþia Culturalã Dacia ºiSmarttrans România, admi-nistratorii grupului mai susamintit dezvãluindu-ne cã ºi în2018 vor organiza astfel deacþiuni în care vor ajuta copiii maipuþin norocoºi din þarã, primele

cadouri ajungând la cei mici chiarde Ziua Copilului, de aceastã datãbeneficiari fiind copiii dinjudeþele Vrancea ºi Vâlcea.

Un alt eveniment a fostDuminica românilor depretutindeni, organizat ca înfiecare an la Nisa de cãtre parohiaromâneascã din sud-estul Franþeiºi preotul Radu Totelecan. Laaceastã manifestare au fostprezenþi atât conaþionalii noºtri,cât ºi prietenii lor de altenaþionalitãþi, sãrbãtoareadebutând cu oficierea SfinteiLiturghii, tot acum fiindmomentul în care Rãzvan Þtirbu afost hirotonit preot, apoi au urmatun program artistic ºi o cinãfestivã cu bucate tradiþionaleromâneºti, foarte apreciate atât decei prezenþi.

De menþionat este faptul cãZiua Românilor de Pretutindenieste sãrbãtoritã din anul 2015, înultima duminicã a lunii mai,

acesta nefiind singura acþiune încare preotul Radu Totelecan îºipune amprenta, de altfel el fiindcel care a fãcut toate demersurileca la Nisa sã se construiascã obisericã ortodoxã româneascã.

Tot în 2017, românii dinsudul Franþei au avut ocazia de ase delecta cu melodiilecunoscutului Pavel Stratan, într-un concert ce a avut loc pe scenaCap Cinema din Cagnes sur Mersau au participat în cadrulevenimentului Le cafe desentrepreneurs, unde au fostinvitaþi oameni de afaceri români,dar ºi francezi care au ales sãinvesteascã în România.

În ceea ce priveºte anul 2018,vã putem spune cã va fi la fel deplin de surprize pentru româniicare locuiesc în Franþa, surprizepe care vi le vom dezvãlui înediþiile urmãtoare ale ziaruluiVocea ta.

Elena Deju Bouhakak

Anul 2017 a fost unul destul de bogat înevenimente care au ajutat la promovareaimaginii þãrii noastre în Franþa, conaþionaliinoºtri, dar ºi cetãþeni de altã naþionalitate,putând viziona filme româneºti în cadrulcelor trei manifestãri dedicatecinematografiei din România.

Astfel, pe 1 ºi 2 aprilie 2017, laVilleneuve-Loubet, a fost organizat de cãtreprimarul oraºului Lionnel Luca, primulfestival de filme româneºti, la care a fostinvitat ºi Excelenþa Sa, Luca Niculescu,ambasadorul României în Franþa.

Sub egida festivalului ROMania, peparcursul a douã zile, au avut loc proiecþii aºase filme româneºti, spectacole ºi degustãride vinuri, aceasta fiind un prilej prin carecetãþenii francezi au putut cunoaste o partedin cinematografia, istoria ºi muzicanoastrã.

Un alt eveniment cinematografic, încare România a fost reprezentatã, a fostFestivalul de Film de la Cannes, desfãºuratîn perioada 17-28 mai ºi aflat la cea de-aºaptezecea ediþie.

În 2017, Cristian Mungiu a fost denumitpreºedintele juriului de Cinefondation ºi descurtmetraje, dupã ce, în anul 2013, a fãcutparte din juriul competiþiei oficiale. Dealtfel, el este singurul cineast român ce aobþinut trofeul Palme d?Or cu filmul 4 luni,3 sãptãmâni ºi 2 zile, iar în 2012, a primittrofeul pentru cel mai bun scenariu cu filmulDupã dealuri, în 2016 obþinând premiulpentru regie cu filmul Bacalaureat.

Trebuie precizat faptul cã biografia sapoate fi regãsitã pe pagina oficialã aFestivalului de Film de la Cannes (www.festival-cannes.com), iar pentru ceipasionaþi de cinematografie, anul acesta,

Festivalul de la Cannes se va desfãºura înperioada 8-19 mai.

Producþiile româneºti au putut fivizionate ºi la Nisa în cadrul SãptãmâniiFilmului Românesc, aflatã la a X-a ediþie ºidesfãºuratã în perioada 22-28 octombrie2017, la Cinema Mercury.

În prima searã a manifestãrii a rulatfilmul Douã lozuri în regia lui PaulNegoescu, iar dacã ne raportãm la hohotelede râs care s-au auzit pe toata durataproiecþiei, cu siguranþã, spectatorii auapreciat prestaþia celor trei actori: DragoºBucur, Alexandru Papadopol ºi DorianBoguþã, acesta din urmã fiind prezent însalã ºi rãspunzând întrebãrilor celorprezenþi.

Evenimentul a continuat culungmetrajele Dublu, La drum cu tata,Ursul, Portrete în pãdure, Live, Bacalaureat,

publicul având ocazia de a se întâlni cuactorii Maria Dinulescu, Magda Catone,Nicodim Ungureanu, dar ºi cu regizortulDan Chiºu.

Sãptãmâna Filmului Românesc s-amutat apoi la Paris, unde în perioada 6-12decembrie 2017, ºaisprezece filme au fostputut fi vizionate de cãtre iubitorii decinema, printre proiecþiile difuzate aicifiind Douã lozuri, Aniversarea, spectatoriibucurându-se în acelaºi timp ºi deîntâlnirea cu regizorii Serge IoanCelibidachi, Dan Chiºu, Paul Negoescu ºiNae Caranfil.

Sãptamâna Filmului Românesc va fiorganizatã, ºi în 2018, atât la Nisa, cât ºi laParis, perioadele în care se va desfãºuraurmând a fi stabilite de cãtre organizatori,intrarea fiind ºi de aceastã datã gratuitã.

Elena DEJU BOUHAKAK

Filme româneºti la cinematografele din Franþa

Românii de pe Coasta de Azur, implicaþi înpromovarea þãrii ºi în campanii umanitare


Printre poveºtile de dragoste care autrecut dincolo de timp ºi au dobândit un locbinemeritat pe scena celebritãþii, un loc aparteîl ocupã relaþiile de amor care au stat subsemnul poeziei ºi au luat naºtere într-omanierã delicatã, prin intermediul unorîndelungate ºi sensibile corespondenþe. Istorialiteraturii universale abundã în astfel depoveºti iar iubirile înfiripate între femeile ºibãrbaþii, care s-au îndeletnicit cu scrisul, vordãinui peste veacuri fiind exemple deafecþiune, sacrificiu ºi încredere pentrugeneraþiile actuale. Un astfel de model poatefi oferit de cuplul Robert ºi Elizabeth BarretBrowning, doi mari poeþi englezi din EpocaVictorianã. În anul 1845, când a aflat deexistenþa lui Robert Browning, ElizabethBarret, era o poetã cunoscutã deja ºi apreciatãde criticii vremii. Povestea lor de dragoste nuar fi existat, dacã Robert nu ºi-ar fi luat inimaîn dinþi ºi nu ar fi recunoscut, într-o primãscrisoare pe care i-a adresat-o, cã esteîndrãgostit nu doar de versurile poetei, ci chiarde autoarea însãºi. „Vã iubesc versurile dintoatã inima dragã domniºoarã Barret...ºi vãiubesc ºi pe dumneavoastrã” îi scria RobertBrowning, viitoarei sale soþii în primascrisoare pe care i-a adresat-o. Firesinguraticã, extrem de sensibilã,bolnãvicioasã ºi invalidã, Elizabeth a acceptatindirecta declaraþie de dragoste a poetului ºi s-a lãsat curatã de acesta timp de aproape 2 ani.Aºa a început lunga ºi neasemuit de frumoasacorespondenþã dintre cei doi autori de geniu.

Biografii ºi istoricii literaturii engleze audescoperit cã cei doi îndrãgostiþi ºi-a trimis,între 11 ianuarie 1845 ºi septembrie 1846,573 de scrisori. Pe mãsurã ce scrisorile seînmulþeau dragostea lor progresa, afecþiuneadintre cei doi devenea tot mai profundã ºiintenþiile lor de a forma o familie deveneau totmai evidente. Din nefericire, planurile

tinerilor îndrãgostiþi au fost obstrucþionate detatãl lui Elizabeth, care nu o vedea pe adoratalui fiicã în ipostaza de femeie mãritatã, cu atâtmai mult cu cât talentata poetã era cu 6 animai mare decât iubitul ei, fapt greu deacceptat de societatea englezã din perioadavictorianã. Cunoscându-ºi tatãl ºi mai alesºtiind care erau prejudecãþile pãrintelui ei înprivinþa cãsãtoriei, Elizabet a acceptat sã selogodeascã, în secret, cu tânãrul poet, apoidupã 38 de întâlniri, „face to face”, a luatdecizia sã se cãsãtoreascã cu el. Rãpind-o dinmijlocul familiei, Robert a dus-o pe proaspãtalui soþie, în luna de miere, la Paris, apoi s-austabilit în Italia unde au început viaþa defamilie. Nici în anul când s-a nãscut primul lorcopil, tatãl poetei nu a acceptat faptul cã fiicalui a fãcut o mezalianþã ºi a devenit soþia unuibãrbat mai tânãr decât ea. Din fericire surorileei, i-au respectat decizia, bucurându-se defiecare datã când tânãra poetã le scria cã estefericitã, cã starea de sãnãtate i s-a îmbunãtãþitºi cã, la trei ani de la celebrarea cãsãtoriei, ceidoi parteneri se simþeau ca în luna de miere.„Trãim inimã lângã inimã, cât e ziua de lungã

ºi aºa e în fiecare zi”1- le scria surorilor ei,tânãra soþie.

Debutând sub semnul poeziei, povestealor de iubire a continuat tot sub semnulcreaþiei lirice. Se spune cã înainte de nuntã,profund îndrãgostitã, Elizabeth Barret i-ar fidãruit viitorului soþ un manuscris cu 44 desonete, cu mesaj extrem de intim, cuprinzândpoeme pe care le-a scris înainte de nuntã.Extrem de impresionat, Robert Browning ar fideclarat - dupã cum se menþioneazã învolumul –„Romantism, pasiune,scandal :Viaþa amoroasã a scriitorilor celebri”- cãversurile iubitei lui ar fi chiar mai reuºite decâtcele ale lui Shakespeare ºi ar fi insistat caautoarea lor, respectiv Elizabeth, sã le publiceºi sã le facã cunoscute publicului cititor.Câþiva ani mai târziu, sonetele au fost într-adevãr publicate ºi reunite în volumul„Sonnets from the Portuguese” („Sonete de lao portughezã”), titlul referindu-se la faptul cãRobert Browning o alinta pe soþia lui numind-o „mica mea portughezã”. În acest volumpublicat în anul 1850, care a fost bine receptatde iubitorii de literaturã, este inclus ºi celebrul

sonet 43, cu ºi mai celebrele versuri : „Howdo I love theeþ Let me count the ways.” /“Cum te iubescþ Lasã-mã sã-ncerc oînºiruire”2. Cum era ºi firesc, RobertBrowning s-a lãsat inspirat de iubirea pe careo purta soþiei lui ºi a reuºit sã compunã o seriede poeme reunite în volumul “Men andWomen” / “Bãrbaþi ºi femei”, culegere deversuri care a rezistat în timp ºi a devenit unadintre cele mai apreciate lucrãri ale poetului ºidramaturgului englez.

Viaþa lor de familie a fost una extrem defericitã. Locuid în Italia, la Florenþa, în casaGuidi, transformatã acum în muzeu, lipsit degriji materiale, cuplul de scriitori a trãit înarmonie, inspiraþi fiind de valorile culturii ºicivilizaþiei italiene. Au avut un singur fiu, Pen,care s-a stabilit în Anglia, la vârsta de 12 ani,ºi s-a mutat la Londra împreunã cu tatãl, dupãdecesul lui Elizabeth Barret Browning. Dupãplecarea din Italia, Robert Browning a trãit, laLondra, timp de 28 de ani ºi nu s-a mai întorsniciodatã în Florenþa. Suferind de o gravãboalã la plãmâni, Elizabeth, ºi-a dat suflareaîn braþele lui, mãrturisind cu ultimele putericã a atins paradisul alãturi de bãrbatul iubit.

Chiar dacã s-a stins din viaþã la o vârstãfragedã, Elizabeth Browning a atins veºniciaprin opera sa poeticã nemuritoare dar maiales prin puternicele sentimente de dragosteºi de recunoºtinþã pe care le-a avut pentrusoþului ei ºi care au fãcut-o egalã cu îngerii.

Liliana Moldovan

1 Shannon McKena Schmidt þi JoniRendon -@Romantism, pasiune,scandal :Viaþa amoroasã a scriitorilor celebri@,Bucureþti: Humanitas, 2016, p. 252

2 Shannon McKena Schmidt þi JoniRendon -@Romantism, pasiune,scandal :Viaþa amoroasã a scriitorilor celebri@,Bucureþti: Humanitas, 2016, p. 252

Jeanne Louise Calment a avutcea mai lungã viaþã confirmatã înistorie: s-a nãscut în anul 1875 ºi amurit în 1997, la 122 de ani ºi 164de zile. Jeanne Louise s-a nãscut înFranþa ºi a trãit toatã viaþa în oraºulArles, fiind activã pânã în ultimelezile. La 85 de ani practica scrima,la 100 de ani încã mergea pebicicletã, la 114 ani a jucat în film.A trãit o viaþã liniºtitã: s-a cãsãtoritcu un bãrbat bogat ºi ºi-a petrecutmult timp jucând tenis, fãcândciclism ºi înotând. Înainte de amuri, Jeanne Louise a dezvãluitcâteva dintre secretele sale: râdeamult, îºi fãcea puþine griji, mâncaaproape un kilogram de ciocolatãpe sãptãmânã ºi îºi hidrata pielea cuulei de mãsline. Calment ºi-a

pãstrat claritatea minþii pânã înultimele zile ale vieþii. Când a fostîntrebatã, la cea de-a 120-aaniversare, cum vede viitorul,doamna a rãspuns: „Foarte scurt!“

Regulile de viaþã ale lui JeanneLouise Calment:

- Fiecare vârstã are propriafericire ºi propriile probleme.

- Zâmbesc ºi râd mereu. Aºaîmi explic motivul longevitãþiimele. Numai proºtii nu zâmbesc ºinu râd.

- M-am ferit de oameniiposaci, închiºi în ei, fãrã prieteni,care îþi stricã ziua numai când îivezi.

- Nu mi-e teamã de nimic;poate doar de prostia agresivã.

- Sunt interesatã de orice, dar

nu mã pasioneazã nimic.- Tinereþea este mai degrabã o

stare spiritualã decât fizicã. Dinacest motiv, sunt doar o fetiþã care,în ultimii 70 de ani, aratã ceva mairãu.

- Sunt îndrãgostitã de vin.Vinul stimuleazã umorul, stareabunã, altruismul, ideile nãstruºnice,adevãrul, iubirea ºi sexul.

- Dacã îþi propui ceva ºi nu poþiface nimic, nu-þi face griji din cauzaasta. Propune-þi altceva.

- Am o mare dorinþã de a trãi ºiun apetit bun, mai ales pentrudulciuri.

- Niciodatã nu folosesc rimel,pentru cã de multe ori râd pânã îmidau lacrimile.

- Vãd prost, aud prost ºi mã

simt prost, dar e o nimica toatã.Exist.

- Am impresia cã voi muri derâs. Ce poate fi mai grozavþ

- Am picioare de fier, dar, dacãe sã fiu sincerã, au început sã

rugineascã. ªi ce picioare aveam!- M-am bucurat de fiecare

ocazie, am respectat principiilemorale ºi nu regret nimic.

- Am avut noroc.Sursa: e.mail

Secretul longevitãþii

CELEBRE POVEªTI DE DRAGOSTE :

POEZIA IUBIRII ªI IUBIREA POEZIEI:Robert ºi Elizabeth Barret Browning

martie 2018 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Tot mai multe voci publice,exprimate pe Facebook sau pe bloguri,condamnã psihologii care cer bani înschimbul serviciilor pe care le oferã ºiconsiderã cã aceºtia, la fel ca ºi medicii,ar trebui sã presteze gratuit, deoarece sepun în slujba aproapelui.

De cealaltã parte, psihologiiconsiderã cã profesia lor implicã mulþiani de studii, de cercetare, multe vieþischimbate în bine, iar o meserieremuneratã îi conferã un mai mareprestigiu, o mai mare credibilitate ºi,implicit, îl va ajuta pe psiholog sãinvesteascã în formarea sa continuã.

“Am înþeles ambele pãrþi pentru cãam fost pusã în ambele situaþii. Am fost,pe rând, în ambele ipostaze. ªtiu ceînseamnã sã plãteºti o ºedinþã de terapie,sã scazi din banii de distracþie sau sãamâni o facturã pentru cã îþi doreºti sãmergi în continuare ca sã te descoperi, casã te vindeci. ªtiu ce înseamnã efortulcare poate apãrea în unele zile în care nuai bani suficienþi pentru a pleca unweekend însã te bucuri cã-þi ajung ca sãajungi la urmãtoarea ºedinþa, pentru cãºtii cã mai ai ceva de discutat, încã unstrat de dat jos care te duce mai aproapede vindecarea ta. ªtiu, pe de altã parte, ceînseamnã sã petreci fiecare zi ºiweekend, timp în care alþii sunt liberi sãse bucure de timpul lor, ca sã înveþi. Zileºi nopþi întregi, timp pe care nu îlrecuperezi dar te bucuri de tot ce aiînvãþat ºi poþi dormi noaptea liniºtitºtiind cã poþi ajuta o persoanã care tesunã sã îþi cearã ajutorul. Drumurineîncetate în þarã, poate uneori ºi în afaraþãrii, ca sã ajungi sã înveþi de la cei maibuni din domeniu. Ca sã devii tu bun,foarte bun, sã ai în permanenþã noi ºi noiunelte ºi abordãri cu care sã îi poþi ajutape cei din jurul tãu, pe cei care au nevoiede sprijinul tãu”, explicã psihologulAndra Tãnãsescu.

Psihoterapia nu este un actsocial, voluntariat sau caritate

În opinia specialistului, ambelesituaþii vin cu bune ºi cu rele, ambelepresupun un efort ºi ambele „tabere” audreptul de a-ºi exprima nemulþumirile.În timp ce persoanele care apeleazã laajutorul unui psiholog, condamnãpreþurile ºi ridicã întrebãri legate deintegritate acelor specialiºti,argumentând cã ºi-au ales aceastãmeserie ca sã ajute, cã este o menire ºi cãpoate ar trebui sã se gândeascã de maimulte ori înainte sã cearã bani, psihologiiºi alþii din domeniu stau la sfârºitul zileiºi se întreabã unde greºesc.

“Nu pot pretinde cã ºtiu ce seîntâmplã în mintea altora, pentru cã nuam învãþat încã o modalitate prin care sãcitesc minþile (contrar opiniei multorpersoane, psihologii nu citesc gândurileºi nici nu fac vrãji ca sã descopere careeste problema). ªtiu însã ce este înmintea mea ºi a câtorva persoaneapropiate mie, din acest domeniu. Dupãmultã muncã, drumuri lungi, weekenddupã weekend, bani pe care îi dãm ca sãºtim ce sã facem odatã ce omul ne trece

pragul, ajungem sã ne confruntãm cusituaþia în care munca noastrã esteconsideratã de mulþi a fi un fel de actsocial, voluntariat sau caritate. Da, nedorim sã fim alãturi de oameni, sãajutãm, sã sprijin, sã facem bine. Eu celpuþin, asta mi-am propus atunci când amales aceasta meserie în locul oricãrei altespecializãri. Ce vrem sã înþeleagã ceicare ne sunã, ºi risc sã spun cã vorbesc înnumele multor colegi din domeniu, estecã mi se pare firesc sã fie la fel de normalsã plãteºti pentru o ºedinþã de terapiecum este sã plãteºti o consultaþie lamedic”, declarã psihologul AndraTãnãsescu.

O parte din remuneraþie estereinvestitã în cercetare ºi formarecontinuã

Aºa cum medicul investeºte ani bunica sã ajungã unde este, la fel se întâmplãºi cu psihologul ºi psihoterapeutul:facultate, formare, cursuri despecializare, conferinþe, cercetãri, cãrþipeste cãrþi citite, seminarii ºi workshop-uri, toate acestea pentru a deveni maibun, pentru oameni, cei care beneficiazãde aceste servicii.

“Psihologii, psihoterapeuþii ºi alþii

din acest domeniu au acelaºi drept caorice specialist care are grijã de sãnãtateaomului, sã fie plãtiþi pentru munca ºitimpul pe care le-au petrecut ca sã devinãcine sunt. Pentru cã, în timp ce medicii ºidoctorii sunt specializaþi pe a vindecacorpul fizic, psihologii se specializeazãpe vindecarea sufletului ºi a psihicului.Iar cum spunea poetul roman Juvenal înSatire, sã ne pãstrãm o „minte sãnãtoasãîn corp sãnãtos” sau, spus îninterpretarea mea, pentru a avea minteasãnãtoasã este important sã ne îngrijimde corpul nostru, iar pentru a avea corpulsãnãtos ºi ferit de boli, este nevoie sã nevindecãm mintea ºi sufletul, sã lemenþinem sãnãtoase pe parcursul vieþiinoastre”, conchide psihologul AndraTãnãsescu.

Andra Tãnãsescu, vicepreºedinte alAsociaþiei ”Generaþia Iubire” ºi alInstitutului de Neuro-ProgramareLingvisticã INLPSI, este Psiholog,Trainer NLP ºi Consultant PanoramaSocialã. A urmat studiile în psihologie,având formarea în terapia de cuplu ºifamilie. Cu experienþa de instructor dedans, fiind atrasã de conexiunea dintreminte, emoþii ºi corp, urmeazã o formareîn terapia prin dans ºi miºcare. Dupã anide experienþã în training ºi susþinereaevenimentelor corporate, oferã prinîmbinarea psihologiei, cu NLP-ul ºitehnici de conºtientizare ºi conectarecorporalã, o experienþã completã deauto-cunoaºtere ºi evoluþie personalã.

Persoane de contactAndra Tãnãsescu

Psiholog ºi Trainer NLPTel. 0728075221

E-mail:[email protected]

Transmite,Dr. Tãnase Tasenþe

Director GeneralPlus Communication

Opinia psihologului Andra Tãnãsescu:Meseria de psiholog - caritate sau profesie?


A XXIII-a ediþie a JocurilorOlimpice de iarnã s-a desfãºurat înCoreea de Sud, între 9 ºi 25februarie 2018, la 30 de ani dupãJO de varã de la Seul, din 1988. Oraºul PyeongChang a obþinut, la 6iulie 2011, dreptul de organizare a“Olimpiadei albe” dupã ce ºi-adepus candidatura de trei oriconsecutiv, în 2010, 2014 ºi 2018. PyeongChang este un district aflatîn partea de nord-est a RepubliciiCoreea, din provincia Gangwon.Oraºul se aflã în preajma MunþilorTaebaek ºi se aflã la 180 dekilometri est de capitala þãrii, Seul.Localitatea se aflã la 700 metriînãlþime faþã de nivelul mãrii ºi esteun loc prielnic pentru pasionaþiisporturilor de iarnã.

Sloganul competiþiei a fost“Pasiune. Conectare”, iar mascota,Soohorang, a fost inspiratã de tigrulalb, mult timp considerat un animalde pazã coreean.

La Jocurile Olimpice dinCoreea de Sud au avut loc 102evenimente sportive la 15discipline din ºapte sporturi:patinaj (patinaj artistic, patinajvitezã ºi patinaj vitezã pe pistãscurtã), schi (schi alpin, schi fond,schi acrobatic, combinata nordicã,sãrituri cu schiurile ºi snowboard),bob (bob ºi scheleton), biatlon,curling, hochei pe gheaþã ºi sanie. Întrecerile sportive s-au desfãºuratîn 13 locaþii: PyeongChangOlympic Stadium (35.000 delocuri), Alpensia Ski JumpingCentre (8.500 de locuri), Alpensia

Biathlon Centre (7.500 de locuri),Alpensia Cross-Country SkiingCentre (7.500 de locuri), OlympicSliding Centre (6.000 de locuri),Yongpyong Alpine Centre (6.000de locuri), Jeongseon AlpineCentre (6.500 de locuri), PhoenixSnow Park (18.000 de locuri),Gangneung Hockey Centre (10.000de locuri), Gangneung Oval (8.000de locuri), Gangneung Ice Arena(12.000 de locuri), GangneungCurling Centre (3.000 de locuri) ºiKwandong Hockey Centre (6.000de locuri).

Un puternic mesaj de pace afost transmis cu ocazia ceremonieide deschidere a JO de iarnã de laPyeongChang, având simbolulunui porumbel alb gigant ºi pefondul sonor al melodiei‘’Imagine’’ al lui John Lennon.

Organizatorii au fãcut opromisiune: Jocurile Olimpice vorfi jocuri ale pãcii, într-o þarã care,tehnic, se aflã în stare de rãzboi cuvecinul sãu nordic, armistiþiul din1953 nefiind în fapt un tratat depace.

Un semn al apropierii, cel puþinpentru perioada olimpicã, a fostacela în care Kim Yo Jong, soradictatorului nord-coreean KimJong Un, a dat mâna cupreºedintele sud-coreean, MoonJae-in.

De asemenea, douã jucãtoare dehochei pe gheaþã din echipa unitã aCoreei, þinându-se de mânã, auparticipat la aprinderea flãcãriiolimpice pe soclul arenei olimpice.

Jong Su Hyon (Coreea de Nord) ºiPark Jong-ah (Coreea de Sud) aupredat împreunã torþa campioaneiolimpice din 2010 la patinajartistic, Kim Yu-na, care a aprinsflacãra olimpicã care va arde peperioada evenimentului sportiv.

Nu în ultimul rând, defilareasportivilor din Coreea de Nord ºiCoreea de Sud într-o delegaþiecomunã a fost primitã cu îndelungiovaþii de cei 35.000 de spectatoriprezenþi în tribune.

De remarcat cã, româncaRaluca Stramaturaru (32 de ani) aadus delegatiei României o foartebunã clasare la Jocurile Olimpicede iarna de la PyeongChang(Coreea de Sud). Sportivalegitimata la CSA SteauaBucureºti, antrenatã de TeodorRadu, a încheiat pe locul 7 probaindividuala de sanie, la finele uneireuniuni care a þinut cu sufletul lagura toþi spectatorii. O puternicãgalerie tricolorã, formatã dinmembrii delegaþiei olimpice aRomâniei, a încurajat-o pe Ralucaîn timpul celor doua manºedisputate, iar Olympic SlidingCenter, baza unde s-a desfãºuratîntrecerile de sanie ºi bob, a rãsunatde scandarea “România, România,ole, ole ole!”.

“A fost supergreu, mã bucur cãam reuºit sã mã concentrez ºi sã-mistãpânesc emoþiile. Am fãcut patrumanºe curate, ceea ce mi-am ºipropus. Acest loc 7 reprezintãîncununarea muncii mele, mi-amdorit foarte mult sã fac un rezultatbun, s-a întâmplat acum ºi nu potdecât sã fiu foarte fericitã ºimulþumitã. Pista este una dificilã ºis-a vãzut cã nu iartã. Sunt convinsãcã acum lumea a vãzut ce înseamnãsanie, ce înseamnã sporturile deiarnã ºi poate vom fi sprijiniþi maimult. Este un rezultat care mã facesã merg mai departe”, a declaratRaluca Stramaturaru imediat dupaîncheierea probei.

În galeria care a sustinut-o peRaluca Stramaturaru s-au aflatMihai Covaliu, presedintele COSRºi Octavian Morariu, membru CIOpentru România. (Sursa: Agerpresºi BZI)

SPORT

Jocurile Olimpice deiarnã au fost gãzduitede Coreea de Sud

Naþionala de fotbal a Româniase va confrunta cu Israel ºi

SuediaSub conducerea selecþionerului

Cosmin Contra, naþionala României defotbal va disputa în luna martie 2018douã partide amicale.

Prima întâlnire este programatã pe24 martie, contra naþionalei Israelului, îndeplasare, meci care va începe la ora20:30 ºi va fi transmis în direct de ProTV.

A doua partidã va fi contra Suediei,echipã calificatã la CampionatulMondial din Rusia 2018 ºi va avea loc laCraiova, pe noul stadion “IonOblemenco”. Partida de la Craiova se vadisputa pe 27 martie, începând cu ora21:30 ºi va fi de asemenea transmisã îndirect de postul de televiziune Pro TV.

DAN TEODORESCU

La FRH: Dedu - Lecuºanu 100-99!

Alexandru Dedu a fost realespreºedinte al Federaþiei Române deHandbal, cu un mandat pânã în 2022,dupã ce a câºtigat alegerile cu un singurvot diferenþã, 100 faþã de cele 99 primitede contracandidata lui, NarcisaLecuºanu, cu prilejul Adunãrii Generalede alegeri de la FR Handbal, desfãºuratãpe 14 februarie 2018 la Rin Grand Hotel,din Bucureºti.

La Adunarea Generalã de alegeri s-aînregistrat o prezenþã masivã, cu 199reprezentanþi ai celor 202 structuriafiliate. În primul tur al votului, Dedu aobþinut 99 de voturi, Narcisa Lecuºanu -94, iar Robert Licu - 6. Al doilea tur descrutin a consemnat poate cea maiechilibratã luptã din istoria alegerilorpentru preºedinþia FRH, în care Dedu s-a impus cu un singur vor diferenþã (100-99).

În lupta pentru postul devicepreºedinte al sectorului feminin,Steluþa Luca a întrecut-o pe MarianaTîrcã cu 125 la 72 voturi. În cursa pentrupostul de vicepreºedinte la masculin,fostul arbitru Sorin Dinu s-a impus cu108 voturi, devansându-i pe RudiStãnescu (49) ºi Daniel Georgescu (42).

Pentru cele 14 locuri de membru înConsiliul de administraþie au candidat 42de persoane, dintre care în urma votuluiau fost aleºi urmãtorii: Gheorghe Tadici,Mihail Bocan, Claudiu Evi, FlaviuSãsaeac, Petru Ghervan, Jean Mateescu,Gheorghe Bejinariu, RemusDrãgãnescu, Vasile Pavel, Ali Nurhan,Daniel Kotecz, Alexandru Teuþan,Veniamin Lupan ºi Doru Manea.Vladimir Ujicã a fost reconfirmat înpostul de preºedinte al Comisiei decenzori. (Sursa: Agerpres)

TELEX SPORTIV

În ciuda percepþiei generale cã inteligenþaeste o calitate înnãscutã, trebuie sã ºtiþi cãacestea sunt doar niºte idei preconcepute.Studiile aratã cã o parte din hobby-urilenoastre, pe lângã faptul cã sunt revigorante ºidistractive, au ºi o mare influenþã asuprainteligenþei noastre. Sã exemplificãm zecedintre ele:

1. Învaþã sã cânþi la un instrument Legendarul filozof chinez Confucius a

spus cu mult timp în urmã: „Muzica produceun fel de plãcere pe care care natura umanã nuo poate produce fãrã aceasta“. Muzicã îþistimuleazã creierul, iar acest lucru a fostdovedit ºtiinþific. Muzica are puterea de ainvoca emoþii complexe ºi stãri psihologice.Diferiþi cercetãtori au arãtat cã atât ascultareamuzicii, cât ºi stãpânirea unui instrumentmuzical îmbunãtãþesc memoria ºi capacitateade concentrare. Totodatã, acest hobby te învaþãsã ai rãbdare ºi sã fii perseverent, pentru cãpentru a învãþa sã cânþi la un instrumentmuzical este nevoie de timp ºi efort, aratãLifeHack.

2. Devoreazã cãrþile Cititul reprezintã lungul drum spre

creºterea nivelului de inteligenþã, iar acest lucruse întâmplã mai ales dacã citeºti cu poftã despremulte subiecte diferite, de la ficþiune ºibiografii, la antologii. Lectura reduce stresul, teajutã sã experimentezi multiple emoþii ºi teînvaþã lucruri despre multe subiecte. Toþi aceºtifactori te ajutã sã te simþi mai bine cu tine, iarsã fii împãcat cu tine este unul dintre maiimportante lucruri care stau la baza stãrii debine. Lectura este foarte importantã pentru adobândi cunoºtinþe despre un subiect, tepregãteºte pentru tot soiul de situaþii ºi te ajutãsã fii mai productiv în demersurile tale pentruatingerea obiectivelor.

3. Mediteazã regulat Cel mai importante beneficii al meditaþiei

sunt concentrarea asupra propriei persoane ºiautocunoaºterea. Atunci când sunt absorbiþi de

meditaþie, oamenii ating un alt nivel alexistenþei. Meditaþia te ajutã sã reduci nivelulde stres ºi sã scapi de tot felul de griji. Cu o starede calm ºi o stare de spirit netulburatã obþinuteprin meditaþie, poþi învãþa, gândi ºi plãnuilucrurile într-o manierã mult mai eficientã.Meditaþia regulatã te ajutã sã ai un controldeplin asupra ta, iar sã cunoºti lucrurile care îþidistrag atenþia ºi metodele eficiente de auto-control reprezinintã punctul suprem atuncicând lucrezi la îmbunãtãþirea inteligenþei.

4. Pune-þi mintea la contribuþie La fel cum ai nevoie sã faci exerciþii fizice

pentru a te menþine în formã, la fel ºi creierultãu are nevoie sã fie în formã. Dacã îþi provocicreierul în mod regulat sã facã lucruri noi, acestlucru îi îmbunãtãþeºte abilitãþile ºi te ajutã sã aio minte mai ascuþitã. Poþi sã-þi antrenezicreierul în mai multe feluri, cum ar fi: Sudoku,puzzle-uri, jocuri de societate sau ghicitori.Toate aceste activitãþi ajutã creierul sã formezenoi conexiuni. Totodatã, prin aceste activitãþiînveþi sã faci faþã diferitelor situaþii în moduricreative, îþi dezvolþi abilitatea de a vedealucrurile din mai multe perspective ºi sã deviimult mai productiv.

5. Exerciþii fizice în mod frecvent O minte sãnãtoasã într-un corp sãnãtos!

Pânã la urma urmei, creierul tãu este ca un altmuºchi din corpul tãu. Exerciþiile regulate îþiajutã mintea ºi corpul sã funcþioneze cumtrebuie. Sportul reduce tensiunea ºi te ajutã sã

dormi mai bine. Medicii sunt de acord cã o maibunã circulaþie a sângelui la nivelul creieruluiînseamnã o funcþionare cerebralã crescutã. Maimulte experimente realizate pe ºoareci ºi peoameni au arãtat cã exerciþiile cardiovascularepot da naºtere la noi celule ale creierului, lucrucare îmbunãtãþeºte performanþele creierului.

6. Învaþã o limbã nouã Sã înveþi o limbã nouã nu este întotdeauna

uºor, dar cu siguranþã are multe avantaje, iarunul dintre ele este cã te face mai inteligent.Procesul de învãþare a unei limbi noi presupunesarcini precum analiza strusturilor gramaticaleºi învãþarea de noi cuvinte, lucruri careîmbunãtãþesc inteligenþa ºi sãnãtatea creierului.De asemenea, s-a dovedit prin diferiteexperimente cã persoanele cu un nivel ridicatde inteligenþã verbal-lingvisticã sunt foartebune la planificare, luarea deciziilor ºirezolvarea problemelor.

7. Pune-þi gândurile pe hârtie! Scrisul îmbunãtãþeºte abilitãþile lingvistice,

dar te ajutã ºi la concentrare, creativitate,imaginaþie ºi capacitatea de înþelegere.Scriitorii sunt adesea consideraþi ca având unnivel înalt de inteligenþã. Poþi scrie în diferitemoduri: pe hârtie sau sã-þi faci un blog. Oricumar fi, punând în cuvinte imaginile din mintea taînveþi sã te exprimi cât mai bine, iar acest lucrueste o modalitate excelentã de stimulare ainteligenþei.

8. Cãlãtoreºte în locuri noi Eforturile fizice ºi mentale pe care le faci în

timpul cãlãtoriilor, te scapã de stres, iar cu câtscapi de stress, cu atât te poþi concentra maibine pe ce ai de fãcut. Fiecare loc no pe care îlvizitezi îþi oferã lucruri noi de învãþat: întâlneºticu oameni noi, încerci mâncãruri diferite, aicontact cu culturi ºi stiluri de viaþã diferite, ceeace te pune în contact cu idei la care nu te-ai figândit înainte.

9. Gãteºte Mulþi dintre noi sunt de pãrere cã gãtitul

este o simplã pierdere de timp ºi cã este cevapreferabil de evitat. Ceea ce trebuie sã ºtii estecã cei care gãtesc regulat ºi încearcã diferitereþete, au un nivel crescut de creativitate. Îiintereseazã calitatea, nu se tem sã încercelucruri noi ºi acordã multã atenþie detaliilor. Defiecare datã când gãteºti ceva, înveþi sã aiatenþie distributivã, sã faci mai multe lucrurideodatã, sã mãsori cu precizie ºi sã iei deciziirapide. Cu toate aceste abilitãþi pe care ledobândeºti, devii cu siguranþã mai intelligent.

10. Implicã-te în activitãþi sportive Pe lângã faptul cã îþi întãreºte muºchii,

sportul are ºi alte beneficii. Urmãrirea meciuri-lor sportive a fost a fost asociatã cu îmbunãtã-þirea funcþiilor creierului, iar implicarea în acti-vitãþi sportive ajutã la îmbunãtãþirea capacitãþiide reacþie, coordonare ºi încrederea în sine. (Sursa: Alexandra Cheroiu - Adevãrul.ro)

Zece hobby-uri care te fac mai inteligent Pagina 25martie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

FOTOGRAFIA LUNII

Jaipur- oraºul roz - IndiaFotograf: Ionela van Rees-Zota

Aºteptãm fotografiile pe adresa:[email protected], însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.


SONETUL LEULUI LA PÂNDÃ Perfid ca leul stând sub sicomorPândesc atent la dulcea-mi cãprioarãªi simþurile mi-s întinse, sfoarã,De trupul tânãr, frumos aromitor...

Zglobie-i, cu ochi blânzi ca de mioarã,Iarã eu ce-n Kama-Sutra-s profesor,Fierbinte sunt acum ºi totu-i fiorIar gândurile parcã-n ceruri zboarã.

Mental transmit idei de acþiuneFiltrez priviri adânci ºi reci, d-agatãEa vine-ncet ºi toatã-i pasiune...

Surâsu-i este o promisiune,Iar vorba-i caldã inima-mi desfatã...- Bunelu’, astãzi iar ai tensiune!

SONETUL PRAFULUI Cu mine, chiar universul a-nceput.Sori sau planete din praf s-au întrupatIar Ziditorul pe mine m-a chemat,Când vieþii, în lut suflând, îi dã debut.

Iarã pe Tera, din Asii adunatªi adus pe copite, amarnic tribut,Printre voi am ajuns atribut.Cã praful coroane ºi regi a-nhãþat.

Eu strãlucesc în mii de nestemateCând totul este-acoperit de brumã,Dar ºi-n vorba de ocarã, cam ades...

Deci, vã feriþi de gânduri blestemate,Cãci eu voi fi conceptul de pe urmãCând se va spune cã praful s-a ales!

SONETUL IUBIRII Pe unde trec se nasc noi universuriEu primãverilor le dau culoareªi sub privirea mea tristeþea moareIar poeþii mã desfatã-n versuri.

Copile ºi copii zâmbesc în soare;O ºoaptã are alte înþelesuriSchimbând o clipã-a vremurilor mersuriDar ºi a morþii sumbrã-nfiorare…

Când deseori aflaþi-n umbra cruciiSpurcate vorbe-aruncã hãbãucii,Simt cum amar de iascã-mi este gura

ªi va veni în locu-mi sora, ura,C-aplaudã frenetic mameluciiCând voluptuos mã vând toþi politrucii!

SONETUL VÂNTULUI Speranþe-adie-n vânt de primãvarãCã s-or ivi, timid, iar ghioceii,Cã-n piaþã se vor ieftini ºi mieii,Iar ciorile-au plecat în altã þarã.

Vedea-vom vaci bãlþate cu viþeiiIeºiþi din grajduri pe tãpºan, afarã,Sã pascã iarbã crudã, vag amarã,ªi veseli sã îºi sune clopoþeii...

Femei visând o dulce-abandonare,Ce numai din priviri pot sã te tuneªi de infarct rapid provocatoare...

Dar cred cã voi vedea ºi lãcrãmioareDisearã când iubitei îi voi spuneCe tare-mi bate vântu-n buzunare!

SONETUL CRONICÃ Stã Vodã la Cotnari cu fruntea-n palmã;El trage vin, cu spor, dintr-o bãrdacã…E silã multã-n þara lui sãracãªi printre dinþi îi scapã o sudalmã!

Venit e turcul pe moºie, iacã,Prea tulburându-i a sa fire calmãDe-i vine a-i spune lui Mehmet de mamãCa-n viaþa lui prostii sã nu mai facã.

Însã chemã la cramã pe toþi turcii,Gãsise-n vin ideea de scãpare; Iar ei venirã cu buluc ºi falã…

Mâncat-au ºi-au bãut precum nãuciiDa-n zori zbierau, smeriþi în gura mare,Bre, ne-au snopit ghiaurii la pilealã!

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume ______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiuneaANUNÞ FIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizicedoar vor bifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

79

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

Volumul de eseuri sugestiv intitulat “Puþine lacrimi, multã

bucurie” este o capodoperã literarã adresatã sufletului fiind construitã

dintr-o suitã de eseuri despre iubire, despre frumuseþea sufleteascã a

omului, despre poticniri ºi înãlþãri, despre rãbare, bun-simþ, speranþã

ºi credinþã, prietenie ºi înþelegere. Scrise de Ieromonahul Hrisostom

Filipescu eseurile au apãrut la Editura PIM, din Iaºi, în anul 2014, ca o

continuare a volumului anterior “Puþine cuvinte multã iubire”(2013).

Bijuteriile de prozã scurtã cuprinse în aceste douã cãrþi frapeazã prin

caracterul lor “extrem” de lumesc, prin tematica actualã, prin limbajul

firesc îmbrãcat în straiele specifice gândirii filosofice, prin concluziile

de bun simþ datorate experienþei de psiholog al autorului.

Deºi a îmbrãcat haina monahalã, Ieromonahul Hrisostom

Filipescu, priveºte lumea ºi oamenii într-o manierã nefiresc de lucidã.

Este vorba de o formã de luciditate încãrcatã de iubire, este vorba

despre acea înþelepciune care mustrã fãrã sã rãneascã, pe care autorul

o foloseºte pentru a pãtrunde în sufletele cititorilor, pentru a se

strecura în inimile lor ºi a le îndrepta gândurile spre rostul tãmãduitãr

al iubirii ºi ºi al iertãrii fiindcã “iubirea ºi iertarea – dupã cum scrie

Hrisostom Filipescu – sunt cele douã aripi cu care zburãm spre cer ».

(p. 134). Se vorbeºte în aceastã carte despre nevoia contemporanilor

de a se reîntoarce la valorile culturale tradiþionale dublatã de

necesitatea redescoperiri ºi aplicãrii a perceptelor moralei creºtine.

Accesul societãþii actuale la lumea celor prea înalte, la libertatea

spiritualã iniþialã este îngrãdit de câteva obstacole pe care omul ºi le

stabileºte singur, de temeri ºi prejudecãþi care nu-ºi au rostul, de

probleme ºi zbateri fãrã sens, de traiectorii existenþiale eronat trasate,

de suferinþe mai mult sau mai puþin justificate. “Criteriile subiective

sunt cele care ne dãrâmã” stabileºte autorul. Acestea trebuie lãsate în

urmã. Nimeni nu este scutit de griji, de probleme sau suferinþe.

Important este sã trecem peste ele, sã scãpãm de cicatricile sufletului,

optând pentru o nouã perspectivã asupra vieþii, înlocuind întunericul

cu lumina, suferinþa cu iubirea ºi invidia cu iertarea. E bine sã nu ne

poticnim ºi sã înþelegem cã : “orice greutate din viaþa noastrã are

dreptul sã vinã dar nu are dreptul sã rãmânã” (p. 156) Singurele care

au dreptul sã rãmânã în vieþile noastre sunt credinþa, bucuria ºi

recunoºtinþa. Doar aºa vom reuºi “sã rezonãm în iubire”, numai aºa

vom învãþa cã “deºi suntem diferiþi, ca degetele de la o mânã” în iubire

ºi în suferinþã, în tristeþe ºi în bucurie, în vulnerabilitate ºi putere

suntem la fel. “Pe spinarea fiecãrui suflet se carã mereu crucea vieþii”

dupã cum “atunci când vibreazã un colþiºor de lume, vibreazã lumea

întreagã”. Doar oamenii care înþeleg valoarea neºtirbitã a

umanismului, puterea lui vindecãtoare vor înþelege cã numai prin

iubire se deschis porþile spre libertatea deplinã ºi doar trecând prin

poarta iubirii putem pãºi pe calea mãntuirii cu ceaslovul faptelor bune

în mânã. “Iubirea este cheia cu care deschid orice fereastrã a vieþii

mele ºi tot iubirea este zãvorul pe care îl pun la uºa nopþii�”

mãrturiseºte atât de frumos Hrisostom Filipescu. Urmând sfaturile

Ieromonahului ar trebui sã ieºim în lume cu “bucãþele de iubire în

buzunare”. Atunci inimele împovãrate de iubire ar deschide ºi alte

inimi, atunci prietenii s-ar transforma în “ambasadori ai iubirii”, atunci

ar pune oamenii preþ pe pacea sufleteascã, pe privilegiul de a trãi cu

tinereþea în suflet, cu grija pentru copilul nostru interior, cu respect

pentru cei din jur ºi penrtu viaþa însãºi, care nu mai poate fi trãitã

oricum, ci doar cu “puþine lacrimi ºi multã bucurie”.

Dacã sunteþi pregãtiþi sã vã revigoraþi sufletele, dacã aºteptaþi o

schimbare esenþialã ºi doriþi sã vã schimbaþi perspectiva asupra

semenilor ºi a modului în care vã raportaþi la lume, deschideþi aceastã

carte. Ieromonahul Hrisostom Filipescu ne pune în traista sufletului

cuvinte potrivite ºi ne invitã sã ne analizãm pe noi înºine descoperind

în adâncul inimilor candela iubirii aºezatã pe un sfeºnic cu mai multe

braþe : al bucuriei, al sinceritãþii, al credinþei, al înþelegerii , al iertãrii, al

toleranþei ºi al faptelor bune. Mereu avem nevoie de schimbare ºi de

primenire sufleteascã. Iatã de ce, vã propun sã începeþi luna iubirii cu

o lecturã potrivitã rãsfoind paginile acestei cãrþi trecutã de autor prin

matricea iubirii ºi oferitã tuturor cu bucurie ºi îngãduinþã.

Liliana Moldovan

Rãtãcitor printre meridianeStrãbat, plin de elan, MERIDIANULLãsând în urmã zeci de PARALELEAºa cum îmi trasasem, vesel, planul;

Drept ghizi am foarte fanteziste stele: LUCEAFÃRUL vestit ºi-ALDEBARANUL, Sau SIRIUS ºi alte nume grele;

Deci urmãresc mereu atent ecranul Ceresc, condus de visuri cam rebele, Sperând cã pot sã-mi þin în frâu elanul;

Prin Spania descoper noi castele, La Istanbul gãsesc cu greu firmanulCitând bravi moldoveni cu citadele;

Din Londra iau drept þintã Caraimanul, ªi, cum îmi simt aripile cam grele, Mã reîntorc, zburând cu deltaplanul...

ªi-acum mai simt cã-n gândurile mele - Cam fanteziste, dar mereu fidele - Lãsând în urmã zeci de PARALELE,

Strãbat, plin de elan MERIDIANUL!EUGEN DEUTSCH

Membru senior al Asociaþiei Literare

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ(Directorul ALPI)

Bucuria lecturii cu “Puþine lacrimi, multã bucurie” de Ieromonah Hrisostom Filipescu


În temeiul - art. 10 alin. (4) din Hotãrârea

Guvernului nr. 34/2009 privindorganizarea ºi funcþionarea Minis-terului Finanþelor Publice, cu modifi-cãrile ºi completãrile ulterioare;

– Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 64/2007 privind datoriapublicã, aprobatã cu modificãri ºicompletãri prin Legea nr. 109/2008, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,al Normelor metodologice de aplicare aprevederilor Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 64/2007 privind datoriapublicã, aprobate prin HotãrâreaGuvernului nr. 1.470/2007, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare;

– Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 156/2007 privinddespãgubirea persoanelor fizice care auconstituit depozite la Casa de Economiiºi Consemnaþiuni C.E.C. - S.A. învederea achiziþionãrii de autoturisme,aprobatã cu modificãri ºi completãriprin Legea nr. 232/2008, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare;

– Hotãrârii Guvernului nr.950/2017 pentru aprobarea elementelortehnice necesare aplicãrii art. 3^2 dinOrdonanþa de urgenþã a Guvernului nr.156/2007 privind despãgubireapersoanelor fizice care au constituitdepozite la Casa de Economii ºiConsemnaþiuni C.E.C. - S.A. în vedereaachiziþionãrii de autoturisme;

– Convenþiei nr. 572.240/675 din

5.02.2018 încheiate între MinisterulFinanþelor Publice ºi B.R.D. GroupeSociété Générale - S.A., ministrulfinanþelor publice emite urmãtorulordin:

ART. 1În vederea despãgubirii

persoanelor fizice care au constituitdepozite la Casa de Economii ºiConsemnaþiuni C.E.C. - S.A. învederea achiziþionãrii de autoturismese aprobã prospectul de emisiune atitlurilor de stat seria BRD 2018/1emis pe numele B.R.D. GroupeSociété Générale - S.A., în valoarenominalã totalã de 327.910,58 lei,prevãzut în anexa care face parteintegrantã din prezentul ordin.

ART. 2Direcþia generalã de trezorerie ºi

datorie publicã va duce la îndeplinireprevederile prezentului ordin.

ART. 3Prezentul ordin se publicã în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

PROSPECT DE EMISIUNE atitlurilor de stat seria BRD 2018/1

1. În vederea despãgubiriipersoanelor fizice care au constituitdepozite la Casa de Economii ºi

Consemnaþiuni C.E.C. - S.A. în vedereaachiziþionãrii de autoturisme,Ministerul Finanþelor Publice va lansala o emisiune de titluri de stat penumele B.R.D. Groupe SociétéGénérale - S.A., care se identificã prinseria BRD 2018/1.

2. Titlurile de stat se emit în formãdematerializatã.

3. Titlurile de stat sunt denominateîn lei, sunt nepurtãtoare de dobândã,nenegociabile ºi au scadenþa în data de22 martie 2018.

4. Data emisiunii este 22 februarie2018.

5. Valoarea nominalã totalã aemisiunii titlurilor de stat este de327.910,58 lei ºi reprezintãdespãgubirea calculatã pentru un numãrde 18 persoane care, în termenulprevãzut la art. 3^2 din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 156/2007privind despãgubirea persoanelor fizicecare au constituit depozite la Casa deEconomii ºi Consemnaþiuni C.E.C. -S.A. în vederea achiziþionãrii deautoturisme, aprobatã cu modificãri ºicompletãri prin Legea nr. 232/2008, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,denumitã în continuare ordonanþã, aufãcut dovada datei constituiriidepozitului la Casa de Economii ºiConsemnaþiuni C.E.C. - S.A. dupã ceau beneficiat de prevederile art. 1^3 ºiale art. 3^1 din ordonanþã.

6. Emisiunea este formatã dintr-un

numãr de 18 titluri de stat, iar valoareanominalã individualã a fiecãrui titlu destat este egalã cu valoarea individualã adespãgubirii.

7. Valoarea nominalã individualã afiecãrui titlu de stat este egalã cuvaloarea individualã a despãgubirii,calculatã de B.R.D. Groupe SociétéGénérale - S.A. pe numele fiecãruiadintre cei 18 deponenþi.

8. Rãscumpãrarea titlurilor de statse efectueazã la data scadenþei,respectiv la data de 22 martie 2018, princreditarea contului B.R.D. GroupeSociété Générale - S.A. cu sumareprezentând valoarea nominalã totalã aemisiunii.

9. Plata la scadenþã a valoriinominale totale a titlurilor de stat seefectueazã de cãtre MinisterulFinanþelor Publice prin ordin de platãpe numele B.R.D. Groupe SociétéGénérale - S.A. Centrala, CUI/CIFRO361579, cont IBANRO29BRDE421DD01157954210.

10. Dacã data la care trebuieefectuatã una dintre plãþile aferenteserviciului datoriei publice este o zi desãrbãtoare sau o zi nelucrãtoare, platava fi efectuatã în prima zi lucrãtoaredupã data scadenþei plãþii, dacã înacordul/contractul/convenþia deîmprumut sau în prospectul deemisiune pentru titlurile de stat nu seprevede altfel, fãrã obligarea la dobânzipenalizatoare.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEDespãgubirea persoanelor care au depus

bani la CEC înainte de 1990Titluri de stat în loc de autoturism

Extras din ORDINUL nr. 1.298 din 6 februarie 2018 privind prospectul de emisiune atitlurilor de stat emise în vederea despãgubirii persoanelor fizice care au constituit depozitela Casa de Economii ºi Consemnaþiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziþionãrii de autoturisme

EMITENT: Ministerul Finanþelor Publice PUBLICAT : Monitorul Oficial nr. 128 din 9 februarie 2018

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social,

dreptul de asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptulcomercial etc

Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756E-Mail [email protected] sau [email protected]

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

martie 2018Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

SUDOKU


Un bãrbat beat, auzind despre eutanasiereacâinilor, întorcându-se acasã, ia un cãþel cu el.Sunã la uºã, deschide nevasta. El:

- Iar asta este o maimuþã din junglã.- Care maimuþã? Acesta-i un cãþel – spune

soþia zâmbind.Bãrbatul încruntându-se:- Nu mã deranja atunci când eu vorbesc cu

câinele.*****

- De ce nu-l daþi afarã pe beþivul ãla cãzutsub masã? Vã stricã imaginea!

- Este cel mai bun client al nostru, de câte orise trezeºte, achitã iar nota de platã.

***** Un tip, la braþ cu o domniþã super model,

intrã în unul din cele mai scumpe magazine deblãnuri.

- Arãtaþi-mi cea mai scumpã hainã de blanãpe care o aveþi în vânzare..

Vânzãtorul bucuros, pleacã ºi se întoarce cuo hainã extraordinarã din blanã de tigrusiberian.

- Acesta este cel mai scump articol al nostruºi costã 20 de mii de euro – spune vânzãtorul.

- Nici o problemã! Imediat vã scriu un cec.- Foarte bine, dar deoarece azi este sâmbãtã

ºi nu putem confirma cec-ul la bancã, o sãveniþi luni sã ridicaþi haina.

Pleacã ei, iar luni bãrbatul vine la magazin.Vãzându-l, vânzãtorul a izbucnit:

- Ar trebui sã vã fie ruºine sã mai veniþi peaici! Contul dvs. este gol!

Tipul zâmbind, îi întinde 20 de euro ºi zice:- Am venit doar sã-þi mulþumesc pentru una

din cele mai frumoase seri din viaþa mea.*****

Alinuþa întrebându-l pe amicul ei:- Ionuþ, spune-mi sincer, care ar fi cadoul

perfect pentru un bãrbat de treizeci de ani?Apropo, nu suntem în relaþii intime.

- Simplu, relaþii intime.*****

Un om de afaceri din Europa de Est intrãîntr-o bancã elveþianã:

- Vreau sã depun niºte bani în cont.- Ce sumã?Omul în ºoaptã:- Trei milioane de euro.

- Puteti vorbi cu voce tare. La noi sãrãcia nuse considerã un defect.

***** Ea: – “Dragã, s-a defectat maºina. Cred cã

are apã în carburator.”El: – “E ridicol! Tu nici mãcar nu ºtii ce e

ãla carburator. Unde e maºina?”Ea: – “Pãi în piscinã…

***** Judecãtorul cãtre martor:- Ai vãzut cã vecinul tãu îºi bate soacra?- Da, domnule judecãtor.- ªi de ce n-ai intervenit?- Pãi, sã vedeþi, la început am vrut sã

intervin, dar când am vãzut cã se descurcãsingur…

***** Doctorul cãtre pacient:- Nu-mi pot da seama care este cauza bolii

dumneavoastrã. Cred cã pentru a ne edifica vatrebui sã aºteptãm autopsia…

***** O frumuseþe de femeie este judecatã.

Avocatul ei þine pledoaria finalã:- Domnule judecãtor! Uitaþi-va la ea! Ce

ochi albaºtri, ce gât minunat, ce pãr uimitor!Dar ce sâni frumoºi! Ce fund! Iar picioarele…Acestea fiind spuse am terminat, domnulejudecãtor.

- ªi eu!*****

Pe pachetul de þigãri al soþiei mele scria:- “Fumatul în timpul sarcinii pune în

primejdie viaþa copilului tãu”.Iar pe al meu scria:- “Fumatul cauzeazã impotenþã”.Aºa cã,… am facut schimb!

***** - Dragule, ce cautã chiloþii tãi la vecinii

noºtri de la etajul unu? Aºtept o explicaþie!- Dar tu ce ai cãutat la ei?- Am fost sã-mi iau halatul.

***** Copilul cãtre tânãra lui mãmicã:- Mami, vreau un frãþior.- Bine puiule, ai sã ai un frãþior.Pleacã în camera lui ºi îºi sunã tatãl:- Alo, tatã, ne-am înþeles, da?! Desearã ai sã

ai parte de sex, eºti dator cu o bicicletã.

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce þarã a fost vizitatã de Ionela ºi Mihaela în luna februarie?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

79

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

MIHAELA MARIAPOPA- NÜRNBERG

BERBECEºti capabil sã îþi direcþionezi energia spre obþinereapremiilor. Profitã de orice avantaj al norocului care teînsoþeºte ºi al fluxului pozitiv. ªtii cum sã te descurci

cu mulþimile ºi nu vei avea nicio problemã ca sã îi atragi pe ceilalþispre ceea ce vrei ºi ai nevoie tu.

TAURÎn aceastã sãptãmânã eºti foarte sensibil la emoþiilecelorlalþi ºi reuºeºti sã îi ajuþi sã vadã lucrurile dintr-operspectiva diferitã. Eºti creativ, mai ales în societate

ºi vei fi apreciat pentru aceasta. Cea mai mare inspiraþie a ta vaveni din faptul cã iei totul la modul personal.

GEMENIAi din ce în ce mai mare nevoie de siguranþã. Nuexistã riscul ca cineva sã te împingã sã faci ceva cenu vrei sã faci. ªtii cã trebuie sã înfrunþi problemele,

mai degrabã decât sã te ascunzi. Ai o voinþã de fier ºi vei fiadmirat.

RACAi o sãpatãmânã bunã, în care iei lucrurile uºor ºitreptat. Ai grijã, chiar dacã nu te gândeºti, totul are unanumit sens ºi trebuie sã ai o viziune de ansamblu.

Poþi obþine aproape tot ce vrei în aceastã sãptãmânã, atât timp câtnu forþezi lucrurile. Norocul va fi de partea ta atât timp cât îþi creezio imagine bunã.

LEUPerioada urmãtoare este caracterizatã deoportunitãþile profesionale care îþi apar în cale.Respirã adânc ºi dupã, ia cea mai bunã decizie.

Încearcã sã nu pui prea multã energie în probleme emoþionale. Înacelaºi timp, nu amesteca viaþa profesionalã cu cea personalã.Mãnâncã sãnãtos, altfel riºti niºte indigestii.

FECIOARÃVei reuºi sã faci ceva folositor nu doar pentru tine, ciºi pentru cei apropiaþi. Eºti foarte sensibil la lumeadin jur ºi la relaþiile cu ceilalþi ºi te simþi pregãtit sã îþi

aperi credinþele. Reuºeºti sã te mobilizezi pentru a-þi terminatreburile la timp.

BALANÞÃDupã oboseala ºi delãsarea de sãptãmâna trecutã,reuºeºti sã te mobilizezi ºi sã îþi atingi scopurile. Veiavea succese la unele teste sau examene pe care

trebuie sã le susþii ºi vei reuºi sã duci la capãt o obligaþie maiveche, care îþi dãdea de furcã.

SCORPIONVei reacþiona la orice situaþie, pur ºi simplu nu te poþiabþine sã nu comentezi sau sã dai o replicã acidã.Rutina nu îþi va da pace, însã vei reuºi cãtre mijlocul

sãptãmânii, sã îþi gãseºti noi ocupaþii, care te vor antrena ºi îþi vorda de lucru îndeajuns încât sã nu te mai simþi afectat de tot ceea cese întâmplã în jurul tãu.

SÃGETÃTORIei atitudine în aceastã sãptãmânã, vei trage linia cuprivire la comportamentul celor din jur. Te veidistanþa de orice sau oricine ar putea sã te rãneascã ºi

te vei închide în tine. Mai bine sã vinã pe ceilalþi decât sã îþi maicreezi complexe.

CAPRICORNSimþi cã ai multe de oferit, mai ales dacã stai drept ºiîþi prezinþi ideile doar cui meritã efortul. Viziunea tapozitivã despre viaþã te va conduce cãtre direcþii

interesante. Vei fi curios, inventiv ºi cu o capacitate deosebitã deexprimare.

VÃRSÃTORNu ai o sãptãmânã foarte bunã, deºi cei din jur îþi vorinvidia energia pe care o risipeºti pentru atingereaþelurilor. Eºti ºarmant ºi inteligent ºi te manifeºti ca

atare, dar o supãrare mai veche te macinã ºi nu reuºeºti sã trecipeste.

PEªTIEºti curios ºi vrei sã afli cât mai multe lucruri cuprivire la lumea care te înconjoarã ºi la persoaneleapropiate. În aceastã sãptãmânã preferi aventura ºi îþi

place sã o povesteºti ºi celor apropiaþi.

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii. Mamaare servici Contact la numarul de telefon:091138477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgent apartamentde închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4 camere (de la 70mp) cu preþul între 700-800 euro. Tel de contact: +49157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþii deosebiteîn zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta de gaz,care este nouã ºi trece pe la poartã. Este racordatã lacurent electric, apã potabilã, telefon, internet. Curteaare pomi fructiferi, pe rod. Beciul unde se poateamenaja o cramã are aproape 100 m.p. Parterul are ocamerã mare de cca 30 m.p ºi un living de peste 60 m.p. cu bucãtãrie stil bar þi baia destul de mare. La etajsunt 3 dormitoare, o salã închisã ºi o cabinã de duº,Spre râul Olãneºti are o terasã supraetajatã de 60 m.pfiecare (parter ºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro.Relaþii despre casã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 -07200 09884.

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru2/3 persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile (baieºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinãcu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin.Preþ: 33000 Euro. Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºa felîncât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarie separatä.Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 09116588352

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã,gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomifructiferi, dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini )gard cu fundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-alungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Dacã ai un eveniment, cã este mare ori mic ºi ainevoie de cineva ca DJ, ori conferinþã ºi este o salã deexemplu ºi trebuie neapãrat microfon, mixer ºimicrofon, sunã-mã ºi facem un termen. Am douãsisteme, unul pentru 5000 de persoane garantat ºi unulpentru 350 de persoane. Nu conteazã cã este încãpere,ori în spaþiul liber. Telefon: 0176 71213214

Centrul Cultural Austro Român Graz vãaºteaptã din 15 Septembrie 2017 cu proiecte noi. Deasemenea dacã aveþi idei sau propuneri nu ezitaþi sã nescrieþi pe email romaniidingraz@ yahoo.com. Pe lângãcursurile ºi Worksopurile diversificate vã oferimCursuri de limba germanã cu predare în limbaromânã. Vã aºteptãm cu drag!

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece, 42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: [email protected]

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi ex-perienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza_make_up@ yahoo.com. Tel015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru alte domenii:Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne!Telefon: 0151 21315812

Elena, 58 ani, caut loc de muncã îngrijire labãtrâni, copii. Am mai lucrat în aceste domenii înAnglia timp de 5 ani. Telefon: 004 744105672

Caut de lucru în zona Nürnberg vorbescitaliana ºi româna, aº dori dacã se poate în domeniuhotelier sau restaurant. +49 160 98540374

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucru înNürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã 3.5 ºisoþia ca menajerã sau în curãþenie. Telefon:015175648027

Caut loc de munca în fabricã sau la curãþenie,ori în alt domeniu cu cazare inclusã ºi anmeldung(Nurnberg). Am 20 de ani, rog maximã seriozitate.Menþione faptul cã nu cunosc lb. germana. Nr detelefon: 0040741989116 +4915168584944.

Caut de lucru în construcþii, amenajãriinterioare sau exterioare, acoperiºuri, lucrãri cu tablã,fabricã sau orice domeniu în Nürnberg sau apropiere.Telefon: 0151 2921021 Mulþumesc anticipat!

Doreºti sã lucrezi în consultanþã financiarã ºivrei sã intri într-o echipã de succes? Îþi place sã ai unprogram flexibil ºi doreºti sã avansezi rapid? Maimulte detalii la nr de telefon: 0160 33 73 128

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zonaFürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice. Cautpersoane care au nevoie de consultanþãpsiho-socialã, cu sau fãrã dizabilitãþi dinzona Nürnberg/ Erlangen/ Fürth. Sunt

cetãþean român ºi german, vorbesc ambelelimbi bine. Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Închiriez masã de manichiurãîn atelierul meu cosmetic din

Eibach la o manichiuristã(specialitate unghii False ºi gel).Informaþii 0911 64116868 sau

0174 34997052

79


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cu programîntreg. Deþin permis categoria B, disponibilitate deprogram prelungit, deplasãri în strãinãtate, în zonaNürnberg. Informaþii la telefon: 01603373128, dupãdata de 25 Martie sau oricând la numãrul: 00400732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºi împreunãcu soþia mea cãutãm un loc de muncã în ferme, fabricietc. Suntem serioºi. Ne puteþi contacta la n.r de telefon0040731469084.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivel mediusunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã! Informaþiisuplimentare la tel. 00491639716719"

Doamnã 45 ani, singurã, doresc sã cunosc undomn între 45-52 ani pentru o rela’ie serioasã. Suntromâncã, vorbesc ºi engleza. Telefon 0040742370942

Doamnã 64 ani, singurã, doresc sã cunosc unbãrbat între 62-72 ani pentru o relaþie bazatã peîncredere ºi respect. Vorbesc limba italianã ºiucrainianã. Telefon: 004 746907886

Doamnã singurã 58 ani, doresc sã cunosc undomn pentru o relaþie frumoasã, bazatã pe respectºi încredere. Telefon: 004 744105672

Doamnã 60 ani, singurã, doresc sã cunosc undomn între 60-65 ani pntru o relaþie serioasã,bazatã pe încredere ºi respect. Telefon: 004740205492

Doamnã 55 ani, singurã, doresc sã cunosc undomn cu vârstã între 55-60 ani, pentru o relaþieserioasã, bazatã pe respect. Telefon: 00393889090112

Domn singur, 60 de ani, 1.70, 65 kg, modest,discret, simplu, nefumãtor. Doresc cunoºtinþã cudoamnã stabilã, singurã, serioasã, sigurã, modestã,calmã, discretã ºi nepretenþioasã. Telefon: 0741337378 , dupã ora 20:00.

Domn 52 ani, 1.70, 79 kg, caut doamnã suplã,drãguþã, simplã, pânã în 50 ani pentru prietenie saucãsãtorie. De preferabil din zona München sauîmprejurimi. Telefon: 015145230790

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m,doresc sã cunosc un domn de vârstã apropiatãpentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Sunt româncã.Telefon: 0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fiesas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegereºi respect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femeicare vor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cãlocuiesc în Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu.Telefon: 0151 66140337, de preferinþã dupã ora 18în cursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încredereaîn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cãmi-o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti a faceparte din echipa noastrã, iar de restul ne ocupãmîmpreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune, contabilitate

primarã, abilitãþi de utilizare a calculatorului,MS Office, administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de conducerecat. B, doresc angajare ca secretarã/ asistent

manager/ operator calculator/ gestionar/vânzãtoare/ recepþioner hotel (front desk)/

asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected].

Personal Control Calitate. F/B pentru cli-enþii noºtri cu renume din zona Nürnberg Responsabilitãþi:- Efectuarea de control al calitãþii produselor- Respectarea procedurii de control- Cunoaºterea limbii Germane la nivel minimcomunicativNu se percep taxe sau comisioaneBeneficii:- Contract de munca german- Asigurare medicalã - Asistenta la întocmirea documentelornecesareAngajator:Ballin Personalservice GmbHZeltnerstr.390443 NbgINFO C. Suteu Tel:015207913273

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil MateiaºAdriana Bittner- Ciobanu

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgiei,Elveþiei ºi Olandei. Pentrupublicitate ºi abonamente

vã rugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

79

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Nu mi-am gãsit jumãtatea. Am53 ani, 1.60, 55 kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtii cât de câtgermana ºi doreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu, manierat ºieducat, contacteazã-mã:Telefon: 0173 790 3740

Mã numesc, Vasi Rodica ºi îmi caut fratele,în Germania, oraºul Nünberg. Pe fratelemeu, îl cheamã, Rauch Nikolaus, (luând

numele soþiei, de RAUCH, înainte l-achemat VASI NICOLAE ) este nãscut, în

data de 12 martie 1968. A plecat dinRomânia, în anul 1990 în Germania, fiindcãsãtorit, cu o nemtoaicã din România, penume Rauch Leni, cu care are douã fetiþe.

Au divorþat ºi s-a cãsãtorit cu altã nemtoaicãdin România, stabilitã în oraºul Nünberg, penume Rita, cu aceasta are un bãiat ºi o fatã,

din auzite am înþeles cã a divorþat ºi deaceasta. Ultima datã, l-am vãzut când a fostla mine cu soþia Rita, acum vreo 15 ani, în

Arad, cartierul Grãieste. Nr. meu de telefoneste: 0040743980607. Mulþumesc ºi doamne

ajutã, sã-l gãsesc.

Pagina 32

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: [email protected]

eessttee aallããttuurrii ddee

dduummnneeaavvooaassttrrãã

ccuu uurrmmããttooaarreellee

aaccttiivviittããþþii:: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

Grupaduminicalãde dansuri

pentrucopii AªIIROMÂNIJUNIORI

Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi...

Documents

Transcript of Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi...