ZGURA

ZGURAPoluarea cu zguraCe este zgura?Zgura este principalul subprodus pentru metalurgia feroasa si reutilizarea ei aduce cele mai importante beneficii economice si ecologice.

Reziduu rezultat n procesul de obinere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor, partea mineral fuzibil din cenua crbunilor, care se aglomereaz n procesul de solidificare.

Haldele de sterilActivitatea minier este una din principalele surse de poluare a mediului, prin extragerea minereului i prelucrarea acestuia.Gestionarea deeurilor generate n cadrul exploatrii ridic probleme de mediu. Sterilul rezultat n urma extragerii i prelucrrii primare a crbunelui este depozitat n halde de steril. Este important n amplasarea unei halde de steril ca suprafaa de teren s fie ct mai mic i cu o importan economic redus.

Haldele de steril prezint instabiliti, au impact asupra peisajului (fiind vizibile de la distane mari), morfologiei i hidrologiei; ridicarea corpurilor de hald a permis formarea de lacuri prin bararea unor cursuri de ap sau prin acumularea apei din precipitaii. Sterilul modific starea ecosistemelor, aprnd n zona de depozitare a acestuia ecosisteme noi, slab dezvoltate.Acesta este partea nefolositoare a unui zcmnt de minereu sau a unui produs minier, fr valoare industrial, parte ndeprtat la finalul procesului de prelucrare.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgur i cenu afecteaz mediul nconjurtor sub diferite aspecte:scoaterea unor mari suprafee de teren din activitatea sectorului agro-silvic;distrugerea solului vegetal, a florei i faunei de pe suprafeele ocupate;pericol posibil de alunecare i pierderea stabilitii haldelor, pericol de a provoca alunecri de teren;distrugerea suprafeelor scufundate, inclusiv a construciilor i lucrrilor de art;pulberile i praful acoper i nbu vegetaia, avnd urmri nefavorabile datorate compoziiei lor chimice sau reaciilor la care dau natere n contact cu umezeala i atmosfera; degradeaz aspectul natural al regiunii i murdresc cldirile, influeneaz negativ posibilitile de recreere i turismul.

Poluare cu zgura de furnalCenusi de termocentrala ('cenusi zburatoare')Carbunii sunt combustibili solizi din care, prin procedee diferite se obtin combustibili artificiali (mangal, semicocs, cocs, brichete de carbuni).Cenusile de termocentrala sunt materiale preponderent silicioase, granulare (2-20 mm diametru), necoezive, rezultate ca produse secundare, prin procese de condensare si aglomerare, in urma arderii la 1300 - 1500C a carbunilor fin macinati sau pulverizati

Poluare cu zgur, la RovinariLocalitatea Rovinari se nscrie n categoria celor n care poluarea este la nivel ridicat, acolo funcionnd dou depozite de crbune, cariere miniere i termocentrala cu groap de cenu.

La fiecare vnt foarte puternic cenua din depozitul Complexului Energetic Rovinari, se ridica sub forma unor nori de praf, ngreunnd circulaia, aerul devenind aproape irespirabil iar oamenii evita s mai circule pe strzi.

Termocentrala Halanga MehedintiTermocentrala de la Halnga asigur aburul tehnologic pentru funcionarea Combinatului de Ap Grea.Pentru ca reprezentnatii Termocentralei nu au umectat halda de steril, asa cum au obligatia, apar probleme in ceea ce priveste poluarea . Praful se ridic de obicei, din depozitul de cenu i zgur al termocentralei.Este pusa in pericol sanatatea oamenilor, din cauza chimicalelor inhalate. Ct privete culturile agricole, i acestea sunt afectate.

Poluarea cu zgura a DelteiIn apropierea municipiului Tulcea a aparut un munte de zgura; este vorba despre Dealul Taberei, unde combinatul de producere a feroaliajelor a depozitat, in trei decenii, peste 2,6 milioane de tone de zgura.Acest depozit este amplasat pe malul Lacului Somova si se invecineaza cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.In zilele cu vant puternic, praful cu continut de siliciu, mangan si crom din depozit este imprastiat atat in oras, cat si in Delta.

Cariera de zgura de la RacosUndeva in nordul judetului Brasov se gaseste imensa Cariera de Zgura Vulcanica din Racos, declarata rezervatie geologica. Acest loc este considerat o importanta atractie turistica a locului, intrucat impresioneaza prin peisajele inedite regasite in acest labirint de piatra.

Lacul de smarald RacosIn cadrul complexului de cariere de bazalt de la Racos se afla si cariera Brazi, in care, cu timpul, s-a format un lac. Excavatia uriasa in forma ovala are intre 200 si 400 de metri diamentru. Lacul s-a format in fosta Cariera de bazalt de la Racos, astazi devenita rezernatie naturala de tip geologic

Dupa ce a fost intrerupta exploatarea, in caldarea de bazalt s-au adunat ape de la ploi si zapezi topite, formind un lac ce depaseste zece metri in adincime.Vazut de pe buza carierei, lacul are o frumoasa culoare smarald. In apa curata si-au facut aparitia si vietuitoare si plante de apa.

Va multumesc pentru atentia acordata!