Zelul religios, cruzimea,cavalerismul ~i ldcomia, toate

au definut un rol important in

istoria dramatica a cruciade-

lor. Acestea erau expedifii

militare, trimise din Europamedieva1ii, cu scopul de a

recii~tiga de partea cre~ti-nismului Palestina ~i Siria.

O Rutele primei ~i celei de-a treia cruciade.Prima cruciada a cucerit lerusalimul; cea de-atreia a ajuns aproape de Ora~ul Sfant. insaRichard I nu a avut fo~e suficiente pentru a-1

cuceri.

Mici (Turcia moderrul), care a reprezentat1ntotdeauna pentru Bizant, o surs~ de fol1:l demunc~ ~i de baru. Aflati 1n pericol de moarte,mandrii bizantini aufost obligati s~ Cearn ajutorextern.

inving~rorii de la Manzikert nu erau arabi citurci selgiucizi, nornazi fioro~i convertiti laislamiSm ~i care au devenit puterea principal~1n Orientul Mijlociu. Dac~ arabii fusesern rnairetinuti, noii veniti s-au impus Intr-un mod vio-lent 1n fata pelerinilor europeni, veniti 1ntr-un

nurru!r din ce in ce mai mare, pentru a vizitalocurile sfmte. Aceasta a constituit o alta cauz~,care l-a detenninat pe Papa Urban II s~ predicein favoarea unei cruciade, in anul 1095, ihcadrul conciliului de la Clennont. Ajutorul

An secolul al 11-lea Europa cre~tinaI supravie.tuise u.nui ~umar insen:mat de ~rize

grave ~l era m plma expanslune. Fnntreirul:rnicii fol1ati sa se retraga se numarau ~iarabii musulmani din Spania ~i Sicilia. Fene~teptate, un impuls ie~it din comun, i-adeterrninat pe europeni sa-~i indrepte atentia,cu scopul invaziei, asupra indepartatei zone deest a bazinului mediteranean, controlatamusulmani. In centrul acestei zone se afla TaraSfanta, venerata de cre~tini, ca fiind locul incare a trait ~i murit Isus din Nazareth.razboi a devenit unul sfant, in care cei implicatiau "luat crucea" ~i au devenit cruciati (de lacuvantullatinesc crux-cruce).

O cerere de ajutorUna din cauzele declafi$arii primei cruciade afost apelul adresat Fapei de catre imparatulbizantin Alexius I. Vreme de mai multe sute deani, Bizantul a servit ca zona-tampon acre~tinismului impotriva islamismului militant.Infrangerea de la Manzikert, din anul 1071, adus la pierderea aproape in Intregime, a Asiei

O Godfrey de O O viziuneBouillon i~i conducea franceza, din secolularmata pe uscat in a! 1 S-lea asupratimpu! primei caderii lerusalimului.cruciade. El a fost Cucerirea ora~uluiprimu! rege al de catre crucia1i astatului crucia1ilor- fost urmata de unlerusalim. masacru sangeros.

59

CRUCIADELE

soseasc~ mercenari obedienti. O sl~biciune acruciatilor a reprezentat-o nelncrederea cedomnea 1ntre greci ~i "franci" -nume genericdat cruciatilor atat de greci cat ~i de musulmani,f~r~ a tine cont de nationalit~tile lor. in urmaunor manevre abile, Alexius i.:a determinat pecruciati s~ jure c~-l vor recunoa~te ca 1mp~rat aloric~ror teritorii, foste bizantine, pe care ace~tiale-ar recucerii de la turcii selgiucizi. Cruciatii aufost obligati s~-~i respecte juramantul, In cazulcuceririi ora~ului Niceea. Au uitat Ins~ repedede el dup~ faimosul ma~ de-a lungul Asiei Mici~i dup~ repurtarea primei lor victorii, In anul1097, la Dorylaeum.

Cu toate c~ greutatea armurii purtate decruciati, trbuie s~ fi fost greu de suportat 1nclirnatul fierbinte( aceasta armura a blindatpractic cavaleria de atac, f~cand-o foarterezistenta. De dealalta parte, cavaleria turc~ sea~eza In pozitii statice foarte rar pentru a nu seexpune ~aljelor inamicului, preferand s~ se1nvarte 1n cercuri, 1n jurul inarnicului. in timpulatacurilor cu s~getl asupra cruciatilor, ei sementineau la distanta. Soarta b~taliilior eranesigura deoarece s~getile turce~ti nu reu~eaus~ produc~ decat rani u~oare, In vreme cefortele cruciatilor includeau un num~r de arca~i,

O Pentru a elibera

Tara Sfanta de

..necredincio~i",razboinici ~i cavaleri

(jos), plini de zel

religios, au navigat

spre Constantinopol.

O Jaffa (jos),acordat bizantinilor a devenit mai putinimportant, In comparatie cu recucerirea T~riiSfmte de c~tre cre~tin~tate. Dup~ cum asubliniat lnsu~i Urban II, crima, jaful ~i1nfiintarea unor noi domenii, au devenit perfectacceptabile atata timp cat victimele erau"necredincio~i", care nu meritau nimic altceva.Indemnurile Papei ~i pledoariile vehemente alezelosului Petru Eremitul au fost primite cu unval de entuziasm. Incep s~ se organizezeexpeditii militare, numite cruciade, In diferitep~11i ale Frantei, Germaniei ~i Italiei. Mii deoameni s-au adunat pentru a forma armate care1naintau omorand evrei, jefuind ~i creandnelini~te pe unde treceau.

infran,iTraversand Europa, sub conducerea lui PetruEremitul ~i a unui cavaler numit Walter celS~rac, ei au ajuns In final, In capitalaBiazantului, ora~ul Constantinopol. De aici,1mp~ratul Alexius, speriat, li transport:I pesteBosfor, In Asia Mic~, unde sunt zdrobiti deturcii selgiucizi. O explozie similara, de isterie amaselor a izbucnit o suta de ani mai tarziu,atunci cand preoti tineri din Franta ~i Germaniaau lansat ofensiva numita "Cruciada copiilor". ~

Se spune ca ea ar fi avut la baza legenda luiHarnelin, dar i-a costat viata pe multi copii, niciunul dintre ei nereu~ind sa ajunga inapropierea Tarii Sfmte.

R3zboiniciiPrima cruciada a inceput atunci cindcontingentele de cavaleri ~i razboinici ~i-aucroit drumul, pe uscat ~i pe mare, pina laConstantinopol. Conducatorii lor erau nobiliprintre care: Raymond de Toulouse, Godfreyde Bouillon ~i Bohemond de Tarento. in modsemnificativ, ace~ti barbati aveau nu merasunatoare, dar detineau in realitate, domeniimid, ceea ce ii facea sa fie direct interesati decucerirea unor noi teritorii in est. Crudatii nu aufost prea bine primiti de catre lmparatul Alexiscare, in locul acestor barbati independenti,zgomoto~i, uneori chiar periculo~i, sperase sa

O Harta indica state le crucia1ilor, intemeiatedupa prima cruciada. Godfrey de Bouillon adevenit conducatorul lerusalimului, Raymond

c de Toulouse a cucerit Tripoli iar Bohemund a

devenit prin1 de Antiohia. Baldwin, fratele luiGodfrey, pusese stapanire, mai devreme peora~ul sirian Edessa. Ciprul a fost cucerit, intimpul celei de-a treia cruciade, de catreRichard Inima de Leu.

ale caror arme aveau o raz~ de actiune maimare ~i produceau rani mai severe. in modobi~nuit, rezultatul oric~rui conflict depindeade strategie, de coordonare ~i de alti factori,cum ar fi de exemplu, unitatea comandantilor.Unitatea era punctul slab al feudalilor europenideorece conduc~torii aveau tendinta de a figelo~i unii pe ceilalti. Cavalerii ~i nobilii eraumai interesati de gloria perso~~ decat debunul mers alIntregii armate.

Statele cruciatilorPrimii cruciati au avut nor~c In alegereamomentului atacului. Domeniile turcilorselgiucizi erau fragmentate fu rnici state rivale.in anull098, marele o~ Antiohia a fost cuceritde franci, fuvingand o mare fo!1;'1 turceasc~. Unan mai tarziu a fost cucerit fusu~i o~ulIerusalim. Acest fapt a constituit o marerealizare a cre~tiruItatii ~i a fost s~rb~toritaprilftr-un masacru general.

Obiec,tivul expeditiei fiind atins, multicruciati au preferat s~ se futoarc~ aca~. Ceicare au ramas, au continuat s~ lupte de-alungul coastei mediteraneene de est. in cele dinurm~, au fost Intemeiate patrU state alecruciatilor: regatUl Ierusalimului, comitatulTripoli, principatul Antiohiei ~i comitatulEdessei. Godfrey de Bouillon a fost ales primul

60

a aparat ora~ulTripoli de atacurile

dinspre est,

reprezent&nd"cheia" catre

pam&nturilede'inute de

cre~tini.

conduc~tor al regatului Ierusalim, situat la felde departe ca Akaba de Marea Ro~ie. Practic, elera ~i conduc~torul celorlalte state, cu toate c~organizarea de tip feudal a acestora, li confe-reau o autoritate limitata. Statele cruciatilor nus-au aflat niciodata In siguran~. Nici m:lcar Inperioada lor cea mai bun~, ele nu au reu~it s~se exili1da parulla frontierele naturale de~ertice,care le-ar fi u~urat mult apararea. Turcii repre-zentau, In schimb, o permanenta amenintare. Eidetineau controlul asupra unor mari ora~e cumar fi Alepp ~i Damasc. Chiar pe teritoriile lor,cruciatii reprezentau un grup putin numeros,

O Impresiile unui artist, inspirate dintr-un ma-nuscris medieval, referitoare la un duel petre-cut intre Richard I ~i conducatorul turc Saladin.in realitate, cei doi nu s-au intalnit niciodata.

dezbinat, care conducea a populatie majaritarmusulmana, de a laialitate indoielnica. Probabilca ei nu ar fi supravietuit mult timp daca nu arfi fast sustinuti de doua grupari rnilitare:Cavalerii Templului (Templierii) ~i Ordinulaspitalierilor (loanitii). Aceste grupari erauorganizate dupa principii manahale (membriilor faceau juraminte de saracie, castitate ~isupunere), dar erau formate din razboinici ceaveau sarcina de a apara Tara Sfinta ~i de alupta impotriva necredincio~ilor. Sub cornandalui Zengi, emirul de Mosul, la sfir~itul anilor1120, turcii au atins un mare grad de unificare~i expansiunea crucial;ilor a fast oprita. Apoi, inanul 1144, Edessa a fast recucerita de catreturci. Fiind cel rnai indepartat stat al crucial;ilor~i totadata ~i cel rnai expus, recucerirea lui decatre turci nu a fast surprinzatoare dar i-adeterminat pe europeni sa puna la cale a nouaexpeditie rnilitara. Condusa de Ludovic VII,regele Frantei ~i de Conrad III, imparatulGermaniei, cea de-a doua cruciada areprezentat un e~ec, datarita lipsei de abilitate,de coordanare ~i de planificare a francilor.

Epoca eroilorIn anu11180, pe scena cruciadelor, a aparut unconducator kurd, de geniu, faimosul Saladin.Reunificind Egiptul ~i Orientul Mijlociu

O Un razboinicturc. Musulmaniiduceau razboiul cuarca~i calare. carelansau o ploaie desage,i asupra mailentelor fo~e alecrucia,ilor .

O Saladin. condu-catorul fo~elor mu-sulmane, ~i-a de-monstrat putereaprin cucerireaora~ului lerusalim.

61

CRUCIADELE

O In stanga seprezinta asediullerusalimului jar instanga-indepartat,oplatforma de asalt.Crucia~ii aveau ogama vasta de arme,inclusiv scari mobile~i berbeci.

O Nein,elegeriledintre Filip II al

Fran'ei (ilustrat aici)~i Richard I (Inima

de Leu) au umbrit

rezultatele celei de-a

2. treia cruciade.0.

11-

musulmap, In anu11187, el reu~e~te s~-iJ:nVing~pe cruciati In b~t11ia de la Tiberas, captureazaIerusalimul ~i cucere~te restul regatului, cuexceptia marelui port Tyr. Cu scopul de a salvaprincipatele r~mase ~i de a reca~tigaIerusalimul, s-a organizat cea de-a treiacrucia~, poate cea rnai faimoas~ di11tre ele.imp~ratul romano-german Frederic IBarbarossa a strnb~tut Europa ~i Asia Mic~ dara pierit In urrna scufun~rii accidentale avasului. Doi alti monarhi, englezul Richard II~ de Leu ~i Filip II August, regele Franteiau reu~it s~ ajung~ pan~ l1i destinatie ~iostili~ti1e au relnceput. Pe drum, Richard Inim~de Leu a cucerit Ciprul pe care, rnai tarziu l-avandut regelui deposedat al Ierusalimului, Guyde Lusignan. Dup~ un asediu care a durat doiani, marele ora~ portuar Accra, a fost cucerit, Inanul1191 ~i cruciatii au pomit, din nou, c~treIerusalim. Dup~ lntoarcerea lui Filip II InFranta, s-a remarcat o rnai rnare unitate acomenzii, sub conducerea soldatului -regeRichard. Lupta acestuia impotriva lui Saladin ~irespectul pe care cei doi ~i-l purtau, reprezin~cele mai cunoscute episoade ale istorieicruciadelor. in urma unui ma~ bine gandit, de-a lungul coastei ~i avand un flanc protejat dernare, armata lui Richard Inima de Leu s-aluptat ~i a lnvins fortele lui Saladin, In anul~191, In b~~lia de la Arsuf. Turcii au fostobligati s~ treac~ In defensiv~ dar nelntelegerileap~rute In randul cruciati1or au f~cut ca aceas~victorie s~ treac~ aproape neobserva~. in anul1192, un tratat a consfintit controlul asupralitoralului, iar pelerinilor li se pennitea intrareaIn Ierusalim. Ora~ul a ramas lns~, In mainileturcilor.

Dup:l aceste evenimente, cruciatii au devenitdin ce in ce mai greu de stapanit, pentru ca infmal s:1 jefuiasc:1 ora~ul ~i s:1 profaneze locurilesfinte, dandu-~i frau liber resentimentelor fat:1de sofisticata cultur:1 greceasal ~i a credintei lorortodoxe.

Ultima cruciadaS-au mai organizat inc~ patru alte cruciade inafara Europei Ins~ doar una s-a mai desf~~uratin Tara Sfant:!. Aceasta, a ~asea crucia~ (1228-29), a fost organizat:! de Imp~ratul romano-german Frederic II, cunoscut pentru scepti-cismul s~u religios. Cu toate c~ fusese exco-municat de c~tre Pap~, el a reu~it s~ cucereasc~Ierusalimul, Bethleemul ~i Nazarethul.

Acest ca~tig s-a dovedit Ins~ a fi doar unultemporar. Cre~tinii din Tara Sfant~ au devenitdin ce In ce mai dezbinati, In vreme cesultanul Egiptului, revigorat militar, a Inceputs~ cucereasc~ fortificatiile cruciatilor, unadup~ alta.

O Anglia, prospera in urma come~ului cu

lana, a platit sume mari de bani, pentru ca

Richard I sa conduca a treia cruciada spre

Tara Sfanta.

Rezultatele cruciadelor sunt greu de evaluat.Cu sigurant~, europenii s-au familiarizat cucultura ~i ~tiinta islamic~, ~i-au cultivat gustulpentru manc~ruri exotice, m~tasuri, covoare ~ialte orientalisme. Probabil c~ toate acestea s-arfi petrecut oricum. Imperiul bizantin a fost demai multe ori ap~rat de cruciati dar, cu toateacestea el a fost ~i p~dat de mai multe ori.Antagonismele dintre catolici ~i cre~tinii orto-doc~i, dintre cre~tini ~i musulmani, s-au ascutit.Practic, din punctul de vedere al "francilor" saual "latinilor", cruciadele au reprezentat un e~ecaproape total -un episod fascinant darprematur al istoriei expansiunii europene.

Ultima incercareSpiritul cruciatilor, Inca treaz, a fost cel care, Inanu11271, a dus la o ultima Incercare, condusade Ludovic Gel Sfant (regele Ludovic IX alFrantei) $i de printul Edward al Angliei (devenitmai tarziu Edward O dar care a e$uat la Tunis.Intre timp, In anul 1268, Antiohia apoi Jaffa(1271) $i Tripoli (1289) sunt rand pe randcucerite de sultanul Egiptului.

Odata cu victoria musulmana, din anul1291, asupra ora$ului Accra, s-a pus capatprezentei francilor pe continent. Nu se vor rnaiorganiza alte cruciade In Tara Sfanta, cu toateca termenul a rnai fost folosit pentru a desemna$i alte expeditii militare binecuvantate debiserica, cum ar fi, de exemplu recucerireacre$tina a Spaniei, care a durat rnai multesecole.

Tradarea cauzeiDupa plecarea regelui Richard, epoca eroica acruciadelor in Tara Sfanta, a luat sfar~it. Scopulinitial al celei de-a patra cruciade a foatdetumat de catre venetieni, care In aceaperioada, detineau controlul comertului In zonamediteraneeana ~i erau domici sa obtina chiarsuprematia. Navigand cu vase venetiene,cruciatii ~i-au platit transportul prin cucerirea,mai Intai, a ora~ului Zara. Acesta a fost cedatvenetienilor. A urmat apoi reinstalarea unui1mparat renegat in ora~ul Constantinopol, carese bucura de sustinere din partea venetienilor .

O Sub conducerea lui Saladin. musulmaniidin Siria ~i Egipt s-au unit ~i au devenit ofor1a puternica care a infrant. unul dupacelalalt. statele cre~tine din est.

62