Importanța de cărți de identitate de vizitatori în diverse industrii
Zeci de mii de vizitatori - · PDF filecªptu”ea un întreg perete din camera...
1
Trgul Internaional Gaudeamus carte de nvªªturª Probª, fotografia obiectului (din spea colajelor supra- realiste), plasat simbolic pe coperta reeditªrii de la Cartea Romneascª. Pªstrnd proporiile, unele asociaii ar fi ndreptªite cu extravaganta vitrinª care cªptu”ea un ntreg perete din camera de lucru a colecionarului AndrØ Breton. Prizªritele lucruri de prin sertarele deschise au, n ansamblu, un aer neutru, de banale reziduuri, dar luate separat, inspirª o ciudatª vrajª asemeni unor tainice urme (semne ancestrale), intermediare ntre prezenª ntmplªtoare la vedere ”i nscriere ntr-o ordine superioarª, deloc u”or de con”tientizat, solicitnd insistent intuiia. Asupra dificultªii de a le descifra rostul, avertizeazª acel unic sertar, ferecat sub lacªt, situat n colul de sus, stnga, adicª la nceputul parcursului normal pentru orice tentativª de pªtrundere n miezul semnificaiilor. Cheia trebuie cªutatª n experiena condensatª n fiecare dintre anonimele exponate, inclusiv recipientele de farmacie, dacª nu mai ales acestea, ca instrumente indispensabile n orice laborator unde se distileazª esene. Este de luat n seamª, aici, ipoteza unei aluzii simbolice la depozitul de nelepciune transmis autorului pe filiera bunicului, pomenit altundeva, farmacistul Kelman Oigenstein, evreu basarabean, dedat - s-ar presupune - prin obr”ie, ca ”i prin profesie, subtilitªilor kabalistice. * Cohorte de nvªai ”i-au predat, din secol n secol, ”tafeta cufundªrii prin studiu n meandrele Kabalei. Rezultatele strªdaniei lor au intrat n patrimoniul bibliotecilor ”i catali- zeazª fervoarea erudiilor din lumea ntreagª. Problema culturalª este cum trec aceste rezultate dincolo de bariera acelui respect nepenit, care nconjoarª curent erudiia, pentru a conta n procesul modelªrii con”tiinelor contemporane. S-au ntreprins ”i la noi pa”i importani n direcia constituirii unui repertoriu specializat de referine, fundamentat prin traduceri reper. Cititorul romn are astªzi la ndemnª sinteza lui Papus, analizele de misticª iudaicª proiectate pe un larg orizont intelectual de Gershom Scholem, circumscrieri teoretice operate de Moshe Idel, cea mai recentª despre Eros ”i Kabala, n cadrul unei mai ntinse colaborªri cu redacia Hasefer. La Gaudeamus, n acest an, standul Editurii Vremea XXI a fost nnobilat de o contribuie cu razª lungª de bªtaie: Kabala ntre gnozª ”i magie, de Constantin Bªlªceanu-Stolnici. Explicaiile date n prefaª trimit la un actual curs universitar, precedat de o pasiune descoperitª ncª pe bªncile liceului. Aliana maturª dintre curiozitatea adolescentinª ”i disciplina didacticª explicª de ce textul absoarbe suplu o mare cantitate de informaie, ferit totu”i de ariditatea pedantismului profesoral. ˛n 22 de capitole (cte cªi de edificare a con”tiinei oferª dogma aplicatª pe trunchiul alfabetului ebraic) se alcªtuie”te tabloul sinoptic al multiplelor ncrengªturi cunoscute n istoria constituirii, treaptª cu treaptª, a edificiului Kabbalei, meditaie filosoficª ”i practicª ritualª, totodatª, care a depª”it de mult graniele iudaismului, intersectnd gndirea cre”tinª prin luminai exponeni n epoca medievalª sau n Rena”tere. Abundena materialului de arhivª a obligat sª se procedeze deseori prin inventariere lapidarª. ˛nsª listele de titluri la care se fac trimiteri sunt a”ezate n rama fluxului teoretic menit sª le legitimeze ”i capªtª un temei stimulativ prin sumedenia de reproduceri fotografice documentare ”i grafice inserate mai la fiece paginª. Ele vin sª ajute delimitªrile necesare pentru a nu alimenta speculaii abuzive n contul specificitªii tradiional- iudaice, asupra cªreia vegheazª rabinatul, responsabil de conservarea identitªii, liant de attea ori primej- duit de valurile adversitªilor, uzurpatoare ”i negaioniste. Pe cnd n preajma Arcului de Triumf ncep repetiiile pentru defilarea armatª tradiionalª de 1 decembrie, Ziua Naionalª, bucure”tenii iubitori ai cªrii s-au obi”nuit sª ia cu asalt autobuzele care traverseazª zona, spre pavilionul central Romexpo, unde an de an are loc o adevªratª paradª a produciei editoriale. S-ar zice cª toi dau ascultare semnalelor sonore acute emise de trompeta freneticª a poetului Paul Daian, altfel travestit de fiecare datª, de”i intrª constant n pielea aceluia”i rol, de presupus Orfeu, vestitor al bucuriilor lecturii. Organizatorii cred n magia cifrelor si alcªtuiesc srguincios statistici cu numªrul editurilor participante, ntinderea suprafeelor ocupate, mulimea lansªrilor de noi colecii ”i noi volume, de naturª sª aducª n spaiul expoziional personalitªi notorii din lumea literelor, a presei, vedete ale micului ecran, rªspndite ”i n emisiuni de radio. Vizitatorii dau atenie sau nu informaiilor promoionale, dar au nclinaia de a acorda credit celor ce vªd cu propriii ochi. Cel mai grªitor este fluxul masiv al publicului. Culoarele dintre standuri, botezate cu nume respectabile de creatori (scriitori, dar ”i compozitori), ajung a face faª cu greu circulaiei sporite de la o zi la alta. Vrstnici ”i tineri foiesc n sus ”i-n jos, mnai de interese specifice, de intuiii norocoase, de nvªªminte trase din experiena ediiilor anterioare ale Trgului. Ia na”tere o mi”care plinª de vervª, de culoare, cªreia e aproape imposibil sª te sustragi n posturª de observator independent. Furat de animaia generalª, i rªmn prea puine descoperiri de unul singur. Cteva constatªri ”i cteva repere s-au impus unanim. ˛n primul rnd, nu prea mai rªmne loc pentru ndoieli n ce prive”te soarta cititului. Dorina achiziionªrii de cªri e vie, doar preurile provoacª inhibiii. Dovadª mbulzeala acolo unde coeficientul de reduceri s-a aplicat n procente atractive. Se cautª, evident, soluii prin diversificarea tipurilor de tipªrituri, exploatnd, cu o viziune modernª, tradiia popularei Biblioteci pentru toi. Pentru elevi, pentru cine are nevoie, pe moment, doar de orientªri didactice, potrivit prevederilor din programa analiticª a diverselor stadii de nvªªmnt, circulª pe piaª ediii cu costuri convenabile. Pare a face carierª seria Biblioteca ”colarului, activ propulsatª de Litera internaional (cu dublª apartenenª: Bucure”ti-Chi”inªu). O copertª standardizatª, dar nu monotonª, policromª pe un fond sobru, individualizeazª seria ”i atrage atenia de la distanª, oriunde ar fi expusª. ˛n interior un minim aparat critic, fªrª pedantism, oferª informaia bio-bibliograficª esenialª, acompaniatª de repere fotografice atractive. Uneori, ca n cazul seleciei din Cronica de familie a lui Petru Dumitriu, ai surpriza unui copios album documentar, cu imagini inedite ale autorului la diverse vrste. Totul n volum incitª lectorul sª caute o ediie mai cuprinzªtoare, care se ”i aflª ntr-un stand alªturat, sub emblema Univers enciclopedic: sunt trei volume compacte, mii de pagini, elegant nfªi”ate, nsª la un pre de 10-11 ori multiplicat, ceea ce taie respiraia ipoteticului doritor. ˛n aceea”i formulª tipograficª, dupª modelul ”i exigenele impuse de Colecia Pleiade(Ed. Gallimard), s-au succedat de civa ani ncoace, scrierile celor mai importani autori romni, rªmase sª mpodobeascª vitrinele ”i rafturile librªriilor, cªci preurile cu 5-6 zerouri n coadª paralizeazª ”i cele mai generoase intenii. S-a publicat aici, n premierª, ntr-o ordine cronologicª, publicistica lui Arghezi (inclusiv cea din perioada primului rªzboi mondial, cu buclucurile ”tiute), dar fªrª ecoul meritat ”i asta numai din pricinª cª cercetªtorul de profesie nici n vis nu se poate atinge de carte ”i nici nu ndrªzne”te a spera n vreun gest filantropic din partea instituiei care patroneazª vastul proiect academic. O 8 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 241 (1041) - 19 noiembrie - 7 decembrie 2005 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 241 (1041) - 19 noiembrie - 7 decembrie 2005 9 Ediia a XII-a Zeci de mii de vizitatori Expoziia La mii de ani luminª, organizatª cu sprijinul CitØ des Sciences et de lIndustrie (Paris) Concursul naional de lecturª Mircea Nedelciu Salonul de carte pentru copii Ion Creangª Salonul ilustratorilor de carte (ne)publicai ncª spaiul generos acordat Standului Minoritªilor Naionale (toate editurile pentru minoritªi grupate laolaltª). Printre aceste edituri, Hasefer a fost o prezenª notabilª, fiind vizitat, de altfel, ”i de premierul Cªlin Popescu Tªriceanu. Standul Minoritªilor Naionale a reu”it, o datª n plus, sª evidenieze faptul cª minoritªile nu sunt o problemª, ci o bogªie a culturii ªrilor de adopie, respectiv, a culturii romne”ti. Care au fost constantele Trgului? promovarea valorilor culturii naionale vizitarea Trgului pe Internet seminarii ”i simpozioane de analizª a punctelor nevralgice privind starea culturii ”i a sistemului educaional romnesc. Rªsfoind cataloagele Trgului, ncercªm un sentiment tonic: existª un Bibliopolis al universalei comunicªri interumane, o drª de luminª tivind culorile sumbre ale acestui nceput de veac cu binefªcªtoare, rennoitª speranª. * La deschiderea Trgului au participat, din partea F.C.E.R., fostul pre”edinte interimar, av. Iulian Sorin, dr. ing. JosØ Blum, consilierul cultural, prof. Alexandru Singer, directorul Editurii Hasefer. JONATHAN SCHEELE, ”eful Delegaiei Comisiei Europene din Romnia: - Ce reprezintª pentru dvs. aceastª ediie a Gaudeamus- ului? - Sub raportul multiculturalitªii, o invitaie la adncirea triadei informaie-dialog-nelegere a Celuilalt. Tratamentul minoritªilor naionale este un test al democraiei unei ªri ”i faptul cª, la Standul Minoritªilor Naionale, vizitatorii (re)descoperª valorile attor culturi - parte din cultura romnª - , este o modalitate prin care, n Romnia, se combat prejudecªi ”i stereotipii generatoare de conflicte interetnice. CRISTIAN TUDOR POPESCU, pre”edintele Clubului Romn de Presª: - Cum poate mass media sª canalizeze energia maselor n direciile constructive ale conlucrªrii, respectului reciproc, unitªii n diversitate? - ˛n mªsura n care jurnalistul se simte responsabil n A”a se intituleazª cartea lansatª la Trg de Editura Hasefer. O carte- document despre o lume, azi dispªrutª, scrisª de Claus Stephani, originar din Romnia, stabilit, n prezent, la München. Dupª Basme evreie”ti, publicatª anul trecut tot la Hasefer, autorul a scos la ivealª, din convorbiri cu oameni aparinnd altor etnii, fiindcª ultimii evrei din Vi”eul de Sus s-au stins, impresionante mªrturii despre buna convieuire interetnicª ntre evrei, romni, germani, maghiari, ruteni din acest trgu”or transilvan, nainte ca urgia Holocaustului sª distrugª aceastª lume. Din prefaa cªrii, scrisª de autor, am reinut cople”itorul sentiment al nsingurªrii descris de unul dintre ultimii doi supravieuitori ai Holocaustului rentor”i n 46 n locurile natale. Aici suntem noi doi ”i afarª, n grajd, mai i o vacª. Dacª ai o vacª, i dai de mncare, i soartª similarª pnde”te orgoliosul op al criticului Al. “tefªnescu, care preia formatul cªlinescian ”i anunª chiar pe copertª cª duce mai departe ntreprinderea profesorului, de la 1941 pnª spre zilele noastre, dar cine va ndrªzni sª ia n seamª provocarea masivei Istorii a literaturii, cnd costul bate n pragul a douª milioane. ˛n mozaicul de manifestªri de la Romexpo, s-a remarcat anvergura confruntªrii competitive ntre accesul modern pe Internet, datoritª bateriilor de computere la dispoziia iscusiilor navigatori, ”i impecabilele tipªrituri capabile sª ateste cª aceastª clasicª artª e departe de a-”i fi epuizat modalitªile de expresivitate ”i fascinaie. Cartea-obiect ”i-a gªsit o ilustrare memorabilª chiar ”i pentru cine a luat n mnª, doar pe apucate, splendida ediie din Istoria frumuseii sub ngrijirea lui Umberto Eco (Enciclopedia Rao). Mai temperatª sub raportul podoabelor fastuoase, dar ntru totul impecabilª tocmai prin punerea austerª n paginª, treze”te admiraie rafinata arhitecturª a ilustraiilor ce susin edificiul textului n cartea venitª de la Timi”oara, conceputª ”i fªptuitª de pictorul Constantin Flondor: De la 111 + Sigma la Prolog. Privirea ”i sufletul, deopotrivª, au parte de generosul rªsfª al tiparului. Favorizat astfel, cititul transferª asupra fidelilor sªi nsemnele unei plasªri privilegiate n contextul cultural curent ”i ar trebui sª rªmnª imun, cu suveran calm, faª de proliferarea opiunilor n direcia audio-vizualului. * Unele edituri, cu nelegere pentru sensibilitatea autorilor, n-au mai avut rªbdare ”i au propus ateniei titluri de ultimª orª, naintea premierelor prevª- zute pe lista de lansªri n cadrul Trgului. Un preludiu, grªbit de a”teptªri previzibile, s-a desfª”urat la sediul Institutului Cultural Romn, pe data de 18 noiembrie, n prezena poetei Nina Cassian, anume invitatª de la New York, cu ocazia ie”irii de sub tipar a celei din urmª pªri din trilogia Memoria ca zestre. Memorialista aduce la zi relatarea aventurilor interioare trªite din 1985 ncoace. Este perioada transplantªrii ei intempestive n afara peisajului ”i oamenilor de care fusese legatª prin toate fibrele existenei. Uimitª de a se trezi brusc confruntatª cu surprizele derutante ”i amare adesea ale exilului, cautª zadarnic n nsemnªri o supapª a exasperªrilor, transcrise lapidar, cu numeroase sincope ”i salturi peste sªptªmni de nu chiar luni de zile. ˛n principiu, refuzª sª-”i asume postura evreului rªtªcitor, dar cursul existenei sale se nscrie ntr-o asemenea matcª. Suferª ”i se tnguie”te, ajunge la un pas de a-l imita pe prietenul din tineree, Paul Celan, victimª a repetatelor crize de nevrozª identitarª. Nici nu-i de mirare cª riscª sª-”i piardª busola, urmªritª parcª fatidic de ghinionul unor succesive deteriorªri ale sªnªtªii. E per- secutatª de co”maruri, la rªscrucea n care se zbate ntre un trecut ncªrcat de scrupule morale, de incertitudini n planul con”tiinei ”i un viitor cu multe necunoscute, nu numai materiale, ci direct ”i dramatic spirituale, cum ar fi atrofierea sensibilitªii, pe fondul neconcordanelor dintre impulsurile lªuntrice proprii ”i reaciile mediului de adopie. Pe mªsurª ce nvaª leciile acomodªrii, apar ”i semne de posibilª sudurª, totu”i fisuri subzistª, iar remediul cade tot pe seama echilibrului pe care trebuie sª-l realizeze, de una singurª. Cum era de a”teptat, satisfaciile ncep sª se contureze numai dupª reveniri tenace n atelierul de creaie, att literarª, ct ”i muzicalª. ˛n condiii norocoase de a-”i etala n lume nzestrªrile artistice, pune capªt izolªrii distorsionante, cu precªdere pentru fiina orgolioasª deprinsª a ie”i frecvent la luminile rampei. Reintrarea n scenª e armonios asociatª convingerii cª a pªstrat intacte disponibilitªile iubirii, nct izbute”te refacerea cuplului familial, soarta fiind ncª o datª generoasª cu ea cnd i scoate n cale un partener de similarª efervescenª intelectualª. Totu”i, marile ei sperane ncª nu depª”esc pragul iluziilor. A crezut ”i s-a n”elat cnd a nutrit nªdejdi cª prªbu”irea regimului totalitar de acasª o va ajuta sª redobndeascª statutul scriitoricesc de altªdatª. Chiar mªrturia depusª n Memoria ca zestre nu obine ecourile scontate de autoare. ˛n ciuda vorbelor bune adresate de unul sau altul, n public, comentariile drastice din presª, insistnd a pune la ndoialª tocmai sinceritatea distanªrii de fostele compromisuri, capªtª greutatea unei punitive stigmatizªri. De aici, tristeea tonului adoptat de poetª n finalul ntlnirii de la Institutul Cultural ”i lectura versurilor impregnate de sfielnice regrete, cu evidentª tentª de adio! Tot n pragul deschiderii Trgului, un alt dialog de ntmpinare l-a avut protagonist pe Andrei Oi”teanu, invitat n ambiana librªriei Cªrture”ti pentru a marca reeditarea prozelor sale grupate n volumul Cutia cu bªtrni. Ediia iniialª, din urmª cu zece ani, a surprins ”i a contrariat n acela”i timp. La retipªrirea de acum, autorul a adªugat un dosar de presª, cu intenia u”or de ghicit de a-i pune n dificultate pe criticii excesiv tentai a stabili categorice denivelªri ntre tentaiile naratorului ”i interveniile, bine cotate, ale exegetului solid ancorat n domeniile antropologiei culturale, imagologiei ”i etnografiei. Argumente n favoarea refleciei mai atente asupra personalitªii multiplu nzestrate ofereau standurile Trgului, unde publicul a regªsit douª dintre elaborªrile riguros e”afodate de Andrei Oi”teanu: la Polirom, Ordine ”i Haos (Mit ”i magie n cultura tradiionalª romneascª) ”i la Humanitas, Imaginea evreului n cultura romneascª, versiune amplificatª, n comparaie cu ediia iniialª, din 2001, faª de care aduce ”i mai numeroase ilustraii. Nevoia aceasta de a da textului analitic un consistent suport vizual corespunde tocmai vocaiei atestate de paginile naratorului, mbibate de plasticitate. ˛ntre proza de ficiune ”i proza aplicat- documentarª existª puni care-”i au sorgintea comunª n gustul rafinat al autorului pentru atmosfera localª, pentru ambiana cristalizatª prin evocarea gesturilor particulare, componentelor de viaª cotidianª, cu arome ”i motivaii stratificate de-a lungul vremurilor ”i perpetuate, cu rol catalizator, n mentalitatea oamenilor, pentru a le feri existena de co”maruri ”i fatale rªtªciri. Nimic artificial n prozele, aparent bizare, ale Cutiei cu bªtrni, pe care cineva ar putea fi ispitit sª le treacª n succesiunea Crailor lui Mateiu Caragiale. Dacª e vorba de afinitªi stilistice, gndul alunecª, deopotrivª de ndreptªit, cªtre Radu Albala ”i elegana cu care acesta fªcea apologia voluptªilor vieii, cu argumente culese din frecventarea asiduª a clasicitªilor. Oi”teanu coboarª n timp spre a extrage acele sugestii de arhaitate imemorialª, la limita fantasticului mitologic, pe urmele lui Mircea Eliade. Pana contemporanului nostru e nmuiatª n cerneala unei prestigioase serii de anali”ti moderni, cªlªuze de nªdejde prin labirintul antichitªii. “i cutia lui e plinª de secrete cu amprentª magicª. Exerciii de audienª, preludii ”i confirmªri Eveniment deosebit ”i emoionant la Trgul Gaudeamus. La standul Editurii Kriterion, colega noastrª, Iulia Deleanu, ”i-a lansat, n faa unui numeros public - format din prieteni, confrai n ale scrisului, conduce- rea F.C.E.R. ”i membri ai comunitªii -, romanul de debut Kadi” pentru mama mea. Este cea de-a patra carte a Iuliei Deleanu, dar dacª primele trei volume au fost de publicisticª, ultima lansatª are o valoare deosebitª - a arªtat Elena Diatcu, redactor la Editura Kriterion, cea care s-a ocupat de editarea romanului. Este o saga de familie a trei generaii prin intermediul cªreia facem cuno”tinª cu viaa trgurilor evreie”ti ”i valorile morale ale locuitorilor lor, elemente foarte importante pentru a ne da seama ce nseamnª o viaª comunitarª. Un aspect impresionant n roman este descrierea fantasticei relaii de familie a autoarei, devotamentul ei faª de pªrini, faª de universul n care trªie”te. Este o legªturª pe care trebuie s-o respectªm astªzi cnd ele slªbesc din ce n ce mai mult, a menionat vorbitoarea. Numindu-l, de asemenea, o saga a lumii evreie”ti, scriitorul Dorel Dorian a scos n evidenª valoarea de document a romanului care descrie ultimii 50-60 de ani ai vieii acestei Iulia Deleanu ”i-a lansat, la Trgul Gaudeamus, romanul de debut Kadi” pentru mama mea O excelentª saga a unei familii evreie”ti comunitªi. Cartea s-a nªscut dupª o profundª meditaie. Folosind cuvntul Kadi” n titlul romanului - a mai remarcat domnia-sa -, scriitoarea a vrut n mod simbolic sª mulumeascª Domnului cª i-a dat-o pe mama ei, dar acest Kadi” este rostit pentru ntreaga familie, pentru toate generaiile de evrei din Romnia, este o mªrturie interesantª despre evreimea de la noi, despre marginalizarea ei treptatª, pnª la dispariia ei numericª. Cartea Iuliei Deleanu - a subliniat Dorel Dorian - este primul roman important despre o generaie care ncepe ”i se sfr”e”te, despre evreii acestui timp, prezentai a”a cum au fost ”i cum se percep pe ei n”i”i. Este o lume evreiascª simplª, a oamenilor obi”nuii, fªrª titluri, anonimi, dar care tocmai prin ceea ce au reprezentat, nu au fost anonimi, deoarece ”i-au fªcut datoria. Romanul deschide un drum de dezvoltare ”i reevaluare a ceea ce am fost ”i am rªmas, a conchis vorbitorul. Prof. univ. “tefan Cazimir a apreciat att coninutul, ct ”i forma romanului, ncadrndu-l n spaiul literaturii nonfictive, numindu-l o carte de confesiuni. Domnia-sa a remarcat modalitatea naraiunii, acea trecere cu mult firesc de la un plan la altul. Este istoria a trei generaii a cªror notª comunª este mpletirea luptei cu resemnarea, a nfrngerii cu tenacitatea, chiar ”i fªrª final. Totu”i, cel care pleacª dintre noi, nu pleacª singur, ia ceva din noi ”i ne lasª ceva nouª. Romanul Iuliei Deleanu dedicat mamei sale este un monument al ob”tii evreie”ti de o jumªtate de secol - a arªtat prof. Cazimir. Scriitorul Oliver Lustig a gªsit n romanul Iuliei Deleanu multe elemente comune n ceea ce prive”te relaia cu mama sa. Remu”carea autoarei cª nu a fªcut totul pentru a cunoa”te gndurile mamei nainte de a muri sunt asemªnªtoare cu ale lui, care nu a putut cunoa”te gndurile mamei sale pe cnd a”tepta moartea n camerele de gazare de la Auschwitz. Kadi”-ul Iuliei pentru mama ei este un Kadi” ”i pentru mama lui ”i toate mamele ”i toi copiii care au murit la Auschwitz, a spus vorbitorul. Ceea ce a scris Iulia Deleanu reprezintª adevªruri general valabile, nu nu- mai ale evreilor, a arªtat “tefan Zserhanszky, director n Departamentul pentru Relaii Interetnice. Domnia-sa a apreciat cartea drept strªlucitª ”i a ndemnat-o pe autoare sª-”i continue activitatea de scriitor. (E.G.) Binefªcªtoare, rennoitª speranª Urmare din pag. 1 demersul lui social. Subiectul face parte, de altfel, din agenda colocviului organizat la standul ziarului Gndul, n 26 noiembrie, la Salonul Presei. Tema generalª - procesul de comunicare la nivel macrosocial ”i interpersonal - s-a coagulat din convingerea cª succesul individului ”i al comunitªii sale depinde de acest proces. VLADIMIR EPSTEIN, directorul executiv al Trgului Internaional Gaudeamus - carte de nvªªturª: - Ce sentimente ncercai la a XII-a ediie? - Bucurie, regret, speranª. Bucurie, cnd vªd cª ochii oamenilor care intrª n acest Palat al Cªrii se lumineazª, trªsªturile chipurilor se destind. E un teritoriu al armoniei, pe care numai promisiunea lecturii l poate crea. Regret, fiindcª sunt mult prea multe cªri ”i albume de artª de foarte bunª calitate faª de prea puinii cititori cu bani. Speranª, cnd observ cª existª interes pentru carte din partea tineretului, ceea ce dovede”te cª acest univers are viitor. sªnªtoasª, i dª lapte. Apoi asta-i bine, da vaca nu-i om. Cu o vacª nu poi vorbi. De asta-i atta tªcere aici. Nu se aude nici rs de copil, nici plns de copil. Se aud numa vocile noastre bªtrne n care-i numa durere. Acum ”tiu ce nseamnª sª fii singur. Prezentatorul cªrii, directorul Editurii Hasefer, prof. Alexandru Singer, a amintit cu acest prilej cª anul acesta s-au mplinit zece ani de la nfiinarea Editurii, din iniiativa academicianului Nicolae Cajal z.l., fostul pre”edinte al F.C.E.R., director-fondator fiind reputatul istoric literar Zigu Ornea. La lansare au participat fostul pre”edinte interimar al Federaiei, av. Iulian Sorin, ing. Albert Kupferberg, secretar general, dr. ing. JosØ Blum, consilier cultural, scriitorul Dorel Dorian, redactorul ”ef al Realitªii Evreie”ti. IULIA DELEANU A fost un ”tetl n Carpai Trecutul recutul recutul recutul recutul nem\sluit nem\sluit nem\sluit nem\sluit nem\sluit terapie terapie terapie terapie terapie pr pr pr pr profilactic\ ofilactic\ ofilactic\ ofilactic\ ofilactic\ pentru pentru pentru pentru pentru prezent prezent prezent prezent prezent Romanul unui proces celebru Cazul Beilis a fost, probabil, ultimul dintr-o serie de mii ”i mii de acuze mpotriva evreilor, considerai, de-a lungul istoriei, ca fªptuitori de omor ritual, de infanticid. Nu era suficientª acuza teologicª de deicid, evreii erau privii de fanaticii ignorani ca ni”te canibali, gata sª foloseascª sngele cre”tinilor pentru a-l utiliza la pregªtirea maot-ului de Pesah. Este ciudat cª n secolul XX, ntr-o arª consideratª mare putere, aflatª ntr-un proces de modernizare, a fost posibilª propagarea celor mai primitive stereotipuri antisemite, din arsenalul Evului Mediu. Octavian Sava, cunoscut scriitor, scenarist, realizator de emisiuni Tv., a avut temeritatea sª punª n spaiul prozei filmul unei nelegiuiri, cum este mult cunoscutul caz Beilis, evreul din Kievul anilor dinainte de primul rªzboi mondial. Aciunea romanului se desfª”oarª ncepnd cu rªzboiul ruso- japonez, nfrngerea Rusiei fiind primul semnal al prªbu”irii ce avea sª urmeze n 1917. Pe 21 martie 1911 a fost gªsit cadavrul unui copil ntr-o grotª de lngª fabrica de cªrªmizi din Kiev. Menahem Mendel Beilis, funcionar la fabricª, a fost acuzat pe baza unor probe false ”i implicat ntr-un rªsunªtor proces. Doi ani ”i jumªtate a durat co”marul, procesul a avut un rªsunet asemªnªtor cu cel al afacerii Dreyfus din Frana. Se cunoa”te rolul unor intelectuali de frunte din Rusia, al opiniei publice cu vederi umaniste, ca ”i al forelor urii, obscurantismului (despre care scrisese cndva Tolstoi, n piesa Puterea ntunericului). Beilis a fost achitat, dar antisemitismul are multe capete. Este interesant de reinut modul n care Octavian Sava redª atmosfera din Rusia, poziia arului, aciunile antiariste, la care participau ”i evrei, atitudinea comunitªii evreie”ti din Kiev, pªrerile unor oameni simpli, participarea poliiei, lipsa de onestitate a unor magistrai. Dar, astªzi, este omenia la loc de frunte? Nu este Beilis un caz din posibile cazuri n viitor, ca ”i din trecut, nu numai de evrei, ci ”i de oameni acuzai pe nedrept n numele unor zei ai cruzimii? BORIS MARIAN Numele lui Octavian Sava a devenit, n timp, sinonim cu Unda Veselª ”i musicalul romnesc contemporan. Existª, nsª, un Octavian Sava fªrª zmbet, cel exmatriculat din ”colile de stat n anii legislaiei rasiale, cel care a trªit pogromul legionar din Bucure”ti n 41, martor al stªrilor de lucruri postdecembriste, cnd, dupª euforia iniialª a eliberªrii de dictaturª, au fost reactivate partide naional-extremiste, derivaii ale fostului totalitarism naionalist, care au nceput sª vehiculeze ideea grupurilor de presiune supranaionalª, urmªrind un plan diabolic concertat, fondat pe ideea du”manului, adicª a Celuilalt, lucrnd, n secret, asupra cetªenilor majoritari. Octavian Sava avea nevoie de o canava pe desenul cªreia sª dea expresie acestor stªri de spirit. A gªsit-o n Cazul Beilis. Filmul unei nelegiuri (Editura Hasefer, Bucure”ti, 2005), mai puin mediatizat dect Afacerea Dreifus, pentru cª drama s-a consumat naintea izbucnirii primului rªzboi mondial ”i cu ali civa naintea revoluiei bol”evice. Procesul intentat unui evreu acuzat de omor ritual, nu n Evul Mediu, ci n secolul XX, redeschide o problemª, din nefericire, actualª: aceea a stratului subire de culturª ”i civilizaie al comunitªii umane. Dacª se zgrie puin tencuiala, ies la suprafaª barbaria, sadismul, violena. Proza lui Octavian Sava face casª bunª cu scenariul de film. Scenaristul din el exceleazª mai ales n procesul, n sine, al lui Menahem Mendel Beilis, demontnd, din unghi contemporan, toate stereotipiile puse n circulaie de antisemii. Ceea ce dª de gndit n procesul Beilis este cumulul de emoii colective, provocat de antisemiii-regizori, din momentul nmormntªrii lui Andriu”a - ucis de capul unei bande de rªufªcªtori - pnª la scena mulimii dezlªnuite, dupª aflarea verdictului nevinovat, la proces. Dezlªnuite, n ambele sensuri: efuziune de afectivitate, rªbufnire a contrarierii n mentalitatea conform cªreia evreul trebuie sª fie, ntotdeauna, vinovat.Acest efect hipnotic, depersonalizant, destructiv, rezultat al discursului politic provocator, care a fªcut posibil Holocaustul ”i face posibil terorismul, dª, de asemenea, de gndit n proza-scenariu a lui Octavian Sava. O ngrijorªtoare paralelª se impune ntre tragediile-preambul ale faliilor sociale care au devastat secolul XX ”i fundamentalismele care au dus la megaterorismul nceputului de secol XXI. Cu att mai binevenitª este apariia unei asemenea cªri, atrªgnd atenia asupra trecutului nemªsluit pentru ca viitorul sª nu mai fie ameninat de patogenii netratate la vreme. (I.D.) “. CONSTANTIN Continuare n pag. 10 Breviar de erudiie mblnzitª ˛n exclusivitate pentru Realitatea Evreiascª
Transcript of Zeci de mii de vizitatori - · PDF filecªptu”ea un întreg perete din camera...
TârgulInternaþional�Gaudeamus �
cartede învãþãturã�
Probã, fotografia obiectului (din speþa colajelor supra-realiste), plasat simbolic pe coperta reeditãrii de la�Cartea Româneascã�. Pãstrând proporþiile, uneleasociaþii ar fi îndreptãþite cu extravaganta vitrinã carecãptuºea un întreg perete din camera de lucru acolecþionarului André Breton. Prizãritele lucruri de prinsertarele deschise au, în ansamblu, un aer neutru, debanale reziduuri, dar luate separat, inspirã o ciudatã�vrajã� asemeni unor tainice urme (semne ancestrale),intermediare între prezenþã întâmplãtoare la vedere ºiînscriere într-o ordine superioarã, deloc uºor deconºtientizat, solicitând insistent intuiþia. Asupradificultãþii de a le descifra rostul, avertizeazã acel unicsertar, ferecat sub lacãt, situat în colþul de sus, stânga,adicã la începutul parcursului normal pentru oricetentativã de pãtrundere înmiezul semnificaþiilor. �Cheia�trebuie cãutatã în experienþa condensatã în fiecare dintreanonimele exponate, inclusiv recipientele de farmacie,dacã numai ales acestea, ca instrumente indispensabileîn orice laborator unde se distileazã esenþe. Este de luatîn seamã, aici, ipoteza unei aluzii simbolice la depozitulde înþelepciune transmis autorului pe filiera bunicului,pomenit altundeva, farmacistul KelmanOigenstein, evreubasarabean, dedat - s-ar presupune - prin obârºie, ca ºiprin profesie, subtilitãþilor kabalistice.
*Cohorte de învãþaþi ºi-au predat,din secol în secol, ºtafeta cufundãriiprin studiu în meandrele Kabalei.Rezultatele strãdaniei lor au intrat înpatrimoniul bibliotecilor ºi catali-zeazã fervoarea erudiþilor din lumea
întreagã. Problema culturalã este cum trec acesterezultate dincolo de bariera acelui respect înþepenit, careînconjoarã curent erudiþia, pentru a conta în procesulmodelãrii conºtiinþelor contemporane. S-au întreprins ºila noi paºi importanþi în direcþia constituirii unui repertoriuspecializat de referinþe, fundamentat prin traduceri reper.Cititorul român are astãzi la îndemânã sinteza lui Papus,analizele de misticã iudaicã proiectate pe un larg orizontintelectual de GershomScholem, circumscrieri teoreticeoperate de Moshe Idel, cea mai recentã despre �Eros ºiKabala�, în cadrul unei mai întinse colaborãri cu redacþia�Hasefer�. La Gaudeamus, în acest an, standul Editurii�Vremea XXI� a fost înnobilat de o contribuþie cu razãlungã de bãtaie: Kabala între gnozã ºi magie, deConstantin Bãlãceanu-Stolnici. Explicaþiile date în prefaþãtrimit la un actual curs universitar, precedat de o pasiunedescoperitã încã pe bãncile liceului.Alianþamaturã dintrecuriozitatea adolescentinã ºi disciplina didacticã explicãde ce textul absoarbe suplu o mare cantitate deinformaþie, ferit totuºi de ariditatea pedantismuluiprofesoral. În 22 de capitole (câte cãi de edificare aconºtiinþei oferã dogma aplicatã pe trunchiul alfabetuluiebraic) se alcãtuieºte tabloul sinoptic al multiplelorîncrengãturi cunoscute în istoria constituirii, treaptã cutreaptã, a edificiului Kabbalei, meditaþie filosoficã ºipracticã ritualã, totodatã, care a depãºit demult graniþeleiudaismului, intersectând gândirea creºtinã prin luminaþiexponenþi în epoca medievalã sau în Renaºtere.Abundenþa materialului de arhivã a obligat sã seprocedeze deseori prin inventariere lapidarã. Însã listelede titluri la care se fac trimiteri sunt aºezate în ramafluxului teoretic menit sã le legitimeze ºi capãtã un temeistimulativ prin sumedenia de reproduceri fotograficedocumentare ºi grafice inserate mai la fiece paginã. Elevin sã ajute delimitãrile necesare pentru a nu alimentaspeculaþii abuzive în contul specificitãþii tradiþional-iudaice, asupra cãreia vegheazã rabinatul, responsabilde conservarea identitãþii, liant de atâtea ori primej-duit de valurile adversitãþilor,uzurpatoare ºi negaþioniste.
Pe când în preajmaArcului de Triumf încep repetiþiilepentru defilarea armatã tradiþionalã de 1 decembrie, ZiuaNaþionalã, bucureºtenii iubitori ai cãrþii s-au obiºnuit sãia cu asalt autobuzele care traverseazã zona, sprepavilionul central Romexpo, unde an de an are loc oadevãratã paradã a producþiei editoriale. S-ar zice cã toþidau ascultare semnalelor sonore acute emise de trompetafreneticã a poetului Paul Daian, altfel travestit de fiecaredatã, deºi intrã constant în pielea aceluiaºi rol, depresupus Orfeu, vestitor al bucuriilor lecturii.
Organizatorii cred în magia cifrelor si alcãtuiescsârguincios statistici cu numãrul editurilor participante,întinderea suprafeþelor ocupate, mulþimea lansãrilor denoi colecþii ºi noi volume, de naturã sã aducã în spaþiulexpoziþional personalitãþi notorii din lumea literelor, apresei, vedete alemicului ecran, rãspândite ºi în emisiunide radio. Vizitatorii dau atenþie sau nu informaþiilorpromoþionale, dar au înclinaþia de a acorda credit celorce vãd cu propriii ochi. Cel mai grãitor este fluxul masiv
al publicului. Culoarele dintre standuri, botezate cu numerespectabile de creatori (scriitori, dar ºi compozitori),ajung a face faþã cu greu circulaþiei sporite de la o zi laalta. Vârstnici ºi tineri foiesc în sus ºi-n jos, mânaþi deinterese specifice, de intuiþii norocoase, de învãþãmintetrase din experienþa ediþiilor anterioare ale Târgului. Ianaºtere o miºcare plinã de vervã, de culoare, cãreia eaproape imposibil sã te sustragi în posturã de observatorindependent. Furat de animaþia generalã, îþi rãmân preapuþine descoperiri de unul singur. Câteva constatãri ºicâteva repere s-au impus unanim.
În primul rând, nu preamai rãmâne loc pentru îndoieliîn ce priveºte soarta cititului. Dorinþa achiziþionãrii de cãrþie vie, doar preþurile provoacã inhibiþii. Dovadã îmbulzealaacolo unde coeficientul de reduceri s-a aplicat în procenteatractive. Se cautã, evident, soluþii prin diversificareatipurilor de tipãrituri, exploatând, cu o viziune modernã,tradiþia popularei �Biblioteci pentru toþi�. Pentru elevi,pentru cine are nevoie, pe moment, doar de orientãrididactice, potrivit prevederilor din programa analiticã adiverselor stadii de învãþãmânt, circulã pe piaþã ediþii cucosturi convenabile. Pare a face carierã seria �Bibliotecaºcolarului�, activ propulsatã de �Litera internaþional� (cudublã apartenenþã: Bucureºti-Chiºinãu). O copertãstandardizatã, dar nu monotonã, policromã pe un fondsobru, individualizeazã seria ºi atrage atenþia de ladistanþã, oriunde ar fi expusã. În interior unminim aparatcritic, fãrã pedantism, oferã informaþia bio-bibliograficãesenþialã, acompaniatã de repere fotografice atractive.Uneori, ca în cazul selecþiei din Cronica de familie a luiPetru Dumitriu, ai surpriza unui copios albumdocumentar, cu imagini inedite ale autorului la diversevârste. Totul în volum incitã lectorul sã caute o ediþie maicuprinzãtoare, care se ºi aflã într-un stand alãturat, subemblema �Univers enciclopedic�: sunt trei volumecompacte,mii de pagini, elegant înfãþiºate, însã la un preþde 10-11 ori multiplicat, ceea ce taie respiraþia ipoteticuluidoritor. În aceeaºi formulã tipograficã, dupã modelul ºiexigenþele impuse de Colecþia �Pleiade�(Ed. Gallimard),s-au succedat de câþiva ani încoace, scrierile celor maiimportanþi autori români, rãmase sã împodobeascãvitrinele ºi rafturile librãriilor, cãci preþurile cu 5-6 zerouriîn coadã paralizeazã ºi cele mai generoase intenþii. S-apublicat aici, în premierã, într-o ordine cronologicã,publicistica luiArghezi (inclusiv cea din perioada primuluirãzboi mondial, cu buclucurile ºtiute), dar fãrã ecoulmeritat ºi asta numai din pricinã cã cercetãtorul deprofesie nici în vis nu se poate atinge de carte ºi nici nuîndrãzneºte a spera în vreun gest filantropic din parteainstituþiei care patroneazã vastul proiect academic. O
8 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 241 (1041) - 19 noiembrie - 7 decembrie 2005 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 241 (1041) - 19 noiembrie - 7 decembrie 2005 9
Ediþia a XII-a
Zeci de mii de vizitatori� Expoziþia �La mii de ani luminã��, organizatã cusprijinul Cité des Sciences et de l�Industrie (Paris)� Concursul naþional de lecturã �Mircea Nedelciu� � Salonul de carte pentrucopii �Ion Creangã��Salonul ilustratorilor de carte (ne)publicaþi încã�spaþiulgeneros acordat Standului Minoritãþilor Naþionale (toate editurile pentru
minoritãþi grupate laolaltã). Printre aceste edituri, Hasefer a fost o prezenþãnotabilã, fiind vizitat, de altfel, ºi de premierulCãlin Popescu Tãriceanu. StandulMinoritãþilor Naþionale a reuºit, o datã în plus, sã evidenþieze faptul cãminoritãþile nu sunt o problemã, ci o bogãþie a culturii þãrilor de adopþie,respectiv, a culturii româneºti. Care au fost constantele Târgului?�promovareavalorilor culturii naþionale � vizitarea Târgului pe Internet � seminarii ºisimpozioane de analizã a punctelor nevralgice privind starea culturii ºi asistemului educaþional românesc. Rãsfoind cataloagele Târgului, încercãm unsentiment tonic: existã un Bibliopolis al universalei comunicãri interumane, odârã de luminã tivind culorile sumbre ale acestui început de veac cubinefãcãtoare, reînnoitã speranþã.
*La deschiderea Târgului au participat, din partea F.C.E.R., fostul preºedinteinterimar, av. IulianSorin, dr. ing. JoséBlum, consilierul cultural, prof.AlexandruSinger, directorul Editurii Hasefer.
� JONATHAN SCHEELE, ºeful Delegaþiei ComisieiEuropene din România:- Ce reprezintã pentru dvs. aceastã ediþie a �Gaudeamus�-
ului?- Sub raportul multiculturalitãþii, o invitaþie la adâncirea
triadei informaþie-dialog-înþelegere a Celuilalt. Tratamentulminoritãþilor naþionale este un test al democraþiei unei þãri ºifaptul cã, la Standul Minoritãþilor Naþionale, vizitatorii(re)descoperã valorile atâtor culturi - parte din cultura românã -, este omodalitate prin care, în România, se combat prejudecãþiºi stereotipii generatoare de conflicte interetnice.� CRISTIAN TUDOR POPESCU, preºedinteleClubului Român de Presã:
- Cum poate mass media sã canalizeze energia maselor îndirecþiile constructive ale conlucrãrii, respectului reciproc,unitãþii în diversitate?
- În mãsura în care jurnalistul se simte responsabil în
Aºa se intituleazã cartea lansatãla Târg de Editura Hasefer. O carte-document despre o lume, azidispãrutã, scrisã de Claus Stephani,originar din România, stabilit, înprezent, la München. Dupã Basmeevreieºti, publicatã anul trecut tot la Hasefer, autorul ascos la ivealã, din convorbiri cu oameni aparþinând altoretnii, fiindcã ultimii evrei din Viºeul de Sus s-au stins,impresionante mãrturii despre buna convieþuireinteretnicã între evrei, români, germani, maghiari, rutenidin acest târguºor transilvan, înainte ca urgiaHolocaustului sã distrugã aceastã lume.
Din prefaþa cãrþii, scrisã de autor, am reþinutcopleºitorul sentiment al însingurãrii descris de unuldintre ultimii doi supravieþuitori ai Holocaustului reîntorºiîn �46 în locurile natale. �Aici suntem noi doi ºi afarã, îngrajd, mai îi o vacã. Dacã ai o vacã, îi dai de mâncare, îi
soartã similarã pândeºte orgoliosul op alcriticului Al. ªtefãnescu, care preiaformatul cãlinescian ºi anunþã chiar pecopertã cã duce mai departeîntreprinderea profesorului, de la 1941pânã spre zilele noastre, dar cine vaîndrãzni sã ia în seamã provocareamasivei Istorii a literaturii, când costul bateîn pragul a douã milioane.
În mozaicul de manifestãri de la�Romexpo�, s-a remarcat anvergura
confruntãrii competitive între accesulmodern pe Internet,datoritã bateriilor de computere la dispoziþia iscusiþilor�navigatori�, ºi impecabilele tipãrituri capabile sã atestecã aceastã clasicã artã e departe de a-ºi fi epuizatmodalitãþile de expresivitate ºi fascinaþie. Cartea-obiectºi-a gãsit o ilustrare memorabilã chiar ºi pentru cine aluat înmânã, doar pe apucate, splendida ediþie din Istoriafrumuseþii sub îngrijirea lui Umberto Eco (�EnciclopediaRao�). Mai temperatã sub raportul podoabelor fastuoase,dar întru totul impecabilã tocmai prin punerea austerã înpaginã, trezeºte admiraþie rafinata arhitecturã ailustraþiilor ce susþin edificiul textului în cartea venitã dela Timiºoara, conceputã ºi fãptuitã de pictorul ConstantinFlondor: De la �111� + �Sigma� la �Prolog�. Privirea ºisufletul, deopotrivã, au parte de generosul rãsfãþ altiparului. Favorizat astfel, cititul transferã asupra fidelilorsãi însemnele unei plasãri privilegiate în contextul culturalcurent ºi ar trebui sã rãmânã imun, cu suveran calm, faþãde proliferarea opþiunilor în direcþia audio-vizualului.
*Unele edituri, cu înþelegerepentru sensibilitatea autorilor,n-au mai avut rãbdare ºi aupropus atenþiei titluri de ultimãorã, înaintea premierelor prevã-zute pe lista de lansãri în cadrulTârgului. Un preludiu, grãbit de
aºteptãri previzibile, s-a desfãºurat la sediul InstitutuluiCultural Român, pe data de 18 noiembrie, în prezenþapoetei Nina Cassian, anume invitatã de la New York, cuocazia ieºirii de sub tipar a celei din urmã pãrþi din trilogiaMemoria ca zestre. Memorialista aduce la zi relatarea�aventurilor interioare� trãite din 1985 încoace. Esteperioada transplantãrii ei intempestive în afara peisajuluiºi oamenilor de care fusese legatã prin toate fibreleexistenþei. Uimitã de a se trezi brusc confruntatã cusurprizele derutante ºi amare adesea ale exilului, cautãzadarnic în însemnãri o supapã a exasperãrilor, transcrise
lapidar, cu numeroase sincope ºi salturi pestesãptãmâni de nu chiar luni de zile. În principiu,refuzã sã-ºi asume postura �evreuluirãtãcitor�, dar cursul existenþei sale se înscrieîntr-o asemenea matcã. Suferã ºi setânguieºte, ajunge la un pas de a-l imita peprietenul din tinereþe, Paul Celan, victimã arepetatelor crize de nevrozã identitarã. Nicinu-i de mirare cã riscã sã-ºi piardã busola,urmãritã parcã fatidic de ghinionul unorsuccesive deteriorãri ale sãnãtãþii. E per-secutatã de coºmaruri, la rãscrucea în carese zbate între un trecut încãrcat de scrupulemorale, de incertitudini în planul conºtiinþei ºiun viitor cu multe necunoscute, nu numaimateriale, ci direct ºi dramatic spirituale, cumar fi atrofierea sensibilitãþii, pe fondulneconcordanþelor dintre impulsurile lãuntriceproprii ºi reacþiile mediului de adopþie. Pemãsurã ce învaþã lecþiile acomodãrii, apar ºisemne de posibilã sudurã, totuºi fisurisubzistã, iar remediul cade tot pe seamaechilibrului pe care trebuie sã-l realizeze, deuna singurã. Cum era de aºteptat, satisfacþiileîncep sã se contureze numai dupã reveniritenace în atelierul de creaþie, atât literarã, câtºi muzicalã. În condiþii norocoase de a-ºi etalaîn lume înzestrãrile artistice, pune capãt izolãriidistorsionante, cu precãdere pentru fiinþaorgolioasã deprinsã a ieºi frecvent la luminilerampei. Reintrarea în scenã e armoniosasociatã convingerii cã a pãstrat intactedisponibilitãþile iubirii, încât izbuteºterefacerea cuplului familial, soarta fiind încã odatã generoasã cu ea când îi scoate în cale unpartener de similarã efervescenþã intelectualã.Totuºi, marile ei speranþe încã nu depãºescpragul iluziilor. A crezut ºi s-a înºelat când anutrit nãdejdi cã prãbuºirea regimului totalitar�de acasã� o va ajuta sã redobândeascãstatutul scriitoricesc de altãdatã. Chiarmãrturia depusã în Memoria ca zestre nuobþine ecourile scontate de autoare. În ciudavorbelor bune adresate de unul sau altul, înpublic, comentariile drastice din presã,insistând apune la îndoialã tocmai sinceritateadistanþãrii de fostele compromisuri, capãtãgreutatea unei punitive stigmatizãri. De aici,tristeþea tonului adoptat de poetã în finalulîntâlnirii de la Institutul Cultural ºi lectura versurilorimpregnate de sfielnice regrete, cu evidentã tentã de�adio�!
Tot în pragul deschiderii Târgului, un alt dialog deîntâmpinare l-a avut protagonist pe Andrei Oiºteanu,invitat în ambianþa librãriei �Cãrtureºti� pentru a marcareeditarea prozelor sale grupate în volumul Cutia cubãtrâni. Ediþia iniþialã, din urmã cu zece ani, a surprins ºia contrariat în acelaºi timp. La retipãrirea de acum, autorula adãugat un dosar de presã, cu intenþia uºor de ghicitde a-i pune în dificultate pe criticii excesiv tentaþi a stabilicategorice denivelãri între tentaþiile naratorului ºiintervenþiile, bine cotate, ale exegetului solid ancorat îndomeniile antropologiei culturale, imagologiei ºietnografiei. Argumente în favoarea reflecþiei mai atenteasupra personalitãþii multiplu înzestrate ofereaustandurile Târgului, unde publicul a regãsit douã dintreelaborãrile riguros eºafodate de Andrei Oiºteanu: la�Polirom�, Ordine ºi Haos (Mit ºi magie în culturatradiþionalã româneascã) ºi la �Humanitas�, Imagineaevreului în cultura româneascã, versiune amplificatã, încomparaþie cu ediþia iniþialã, din 2001, faþã de care aduceºi mai numeroase ilustraþii. Nevoia aceasta de a datextului analitic un consistent suport vizual corespunde
tocmai vocaþieiatestate de paginilenaratorului, îmbibatede plasticitate. Între proza de ficþiune ºi proza aplicat-documentarã existã punþi care-ºi au sorgintea comunãîn gustul rafinat al autorului pentru atmosfera localã,pentru ambianþa cristalizatã prin evocarea gesturilorparticulare, componentelor de viaþã cotidianã, cu aromeºi motivaþii stratificate de-a lungul vremurilor ºiperpetuate, cu rol catalizator, în mentalitatea oamenilor,pentru a le feri existenþa de coºmaruri ºi fatale rãtãciri.Nimic artificial în prozele, aparent bizare, ale Cutiei cubãtrâni, pe care cineva ar putea fi ispitit sã le treacã însuccesiunea Crailor lui Mateiu Caragiale. Dacã e vorbade afinitãþi stilistice, gândul alunecã, deopotrivã deîndreptãþit, cãtre Radu Albala ºi eleganþa cu care acestafãcea apologia voluptãþilor vieþii, cu argumente culesedin frecventarea asiduã a clasicitãþilor. Oiºteanu coboarãîn timp spre a extrage acele sugestii de arhaitateimemorialã, la limita fantasticului mitologic, pe urmelelui Mircea Eliade. Pana contemporanului nostru eînmuiatã în cerneala unei prestigioase serii de analiºtimoderni, cãlãuze de nãdejde prin labirintul antichitãþii.ªi �cutia� lui e plinã de secrete cu amprentã magicã.
Exerciþiide audienþã,preludii
ºi confirmãri
Eveniment deosebit ºi emoþionant laTârgul �Gaudeamus�. La standul EdituriiKriterion, colega noastrã, Iulia Deleanu, ºi-alansat, în faþa unui numeros public - formatdinprieteni, confraþi în ale scrisului, conduce-rea F.C.E.R. ºi membri ai comunitãþii -,romanul de debut Kadiº pentru mama mea.Este cea de-a patra carte a Iuliei Deleanu, dardacã primele trei volume au fost depublicisticã, ultima lansatã are o valoaredeosebitã - a arãtat Elena Diatcu, redactor laEditura Kriterion, cea care s-a ocupat deeditarea romanului. Este o saga de familie atrei generaþii prin intermediul cãreia facemcunoºtinþã cu viaþa târgurilor evreieºti ºivalorile morale ale locuitorilor lor, elementefoarte importante pentru a ne da seama ceînseamnã o viaþã comunitarã. Un aspectimpresionant în roman este descriereafantasticei relaþii de familie a autoarei,devotamentul ei faþã de pãrinþi, faþã deuniversul în care trãieºte. Este o legãturãpe care trebuie s-o respectãm astãzi cândele slãbesc din ce în cemaimult, amenþionatvorbitoarea.
Numindu-l, de asemenea, o saga a lumiievreieºti, scriitorul Dorel Dorian a scos înevidenþã valoarea de document a romanuluicaredescrieultimii 50-60deani ai vieþii acestei
Iulia Deleanuºi-a lansat,la Târgul
Gaudeamus,romanulde debut
�Kadiº pentrumama mea�
�O excelentãsagaa uneifamiliievreieºti�
comunitãþi.Carteas-anãscutdupãoprofundãmeditaþie. Folosind cuvântul Kadiº în titlulromanului - a mai remarcat domnia-sa -,scriitoarea a vrut în mod simbolic sãmulþumeascãDomnului cã i-a dat-o pemamaei, dar acest Kadiº este rostit pentru întreagafamilie, pentru toate generaþiile de evrei dinRomânia, este o mãrturie interesantã despreevreimea de la noi, despre marginalizarea eitreptatã, pânã la dispariþia ei numericã.CarteaIuliei Deleanu - a subliniat Dorel Dorian - esteprimul roman important despre o generaþie
care începe ºi se sfârºeºte, despre evreiiacestui timp, prezentaþi aºa cum au fost ºicum se percep pe ei înºiºi. Este o lumeevreiascã simplã, a oamenilor obiºnuiþi, fãrãtitluri, anonimi, dar care tocmai prin ceea ceau reprezentat, nu au fost anonimi, deoareceºi-au fãcut datoria. Romanul deschide undrum de dezvoltare ºi reevaluare a ceea ceam fost ºi am rãmas, a conchis vorbitorul.
Prof. univ. ªtefan Cazimir a apreciatatât conþinutul, cât ºi forma romanului,încadrându-l în spaþiul literaturii nonfictive,
numindu-l o carte de confesiuni. Domnia-saa remarcatmodalitateanaraþiunii, acea trecerecumult firescde launplan la altul. Este istoriaa trei generaþii a cãror notã comunã esteîmpletirea luptei cu resemnarea, a înfrângeriicu tenacitatea, chiar ºi fãrã final. Totuºi, celcare pleacã dintre noi, nu pleacã singur, iaceva din noi ºi ne lasã ceva nouã. RomanulIuliei Deleanu dedicat mamei sale este unmonument al obºtii evreieºti de o jumãtate desecol - a arãtat prof. Cazimir.
ScriitorulOliver Lustig a gãsit în romanulIuliei Deleanumulte elemente comune în ceeace priveºte relaþia cu mama sa. Remuºcareaautoarei cã nu a fãcut totul pentru a cunoaºtegândurile mamei înainte de a muri suntasemãnãtoare cu ale lui, care nu a pututcunoaºte gândurile mamei sale pe cândaºtepta moartea în camerele de gazare de laAuschwitz.Kadiº-ul Iuliei pentrumamaei esteun Kadiº ºi pentru mama lui ºi toate mameleºi toþi copiii care aumurit laAuschwitz, a spusvorbitorul. Ceea ce a scris Iulia Deleanureprezintã adevãruri general valabile, nu nu-mai ale evreilor, a arãtat ªtefan Zserhanszky,director în Departamentul pentru RelaþiiInteretnice.Domnia-sa aapreciat carteadrept�strãlucitã� ºi a îndemnat-o pe autoare sã-ºicontinue activitatea de scriitor. (E.G.)
Binefãcãtoare,reînnoitã speranþãUrmare din pag. 1
demersul lui social. Subiectul face parte, de altfel, din agendacolocviului organizat la standul ziarului �Gândul�, în 26noiembrie, la Salonul Presei. Tema generalã - procesul decomunicare la nivel macrosocial ºi interpersonal - s-a coagulatdin convingerea cã succesul individului ºi al comunitãþii saledepinde de acest proces.� VLADIMIR EPSTEIN, directorul executiv alTârgului Internaþional �Gaudeamus - carte de învãþãturã�:
- Ce sentimente încercaþi la a XII-a ediþie?- Bucurie, regret, speranþã. Bucurie, când vãd cã ochii
oamenilor care intrã în acest Palat al Cãrþii se lumineazã,trãsãturile chipurilor se destind. E un teritoriu al armoniei, pecare numai promisiunea lecturii îl poate crea. Regret, fiindcãsunt mult prea multe cãrþi ºi albume de artã de foarte bunãcalitate faþã de prea puþinii cititori cu bani. Speranþã, cândobservcã existã interes pentru carte din partea tineretului, ceea cedovedeºte cã acest univers are viitor.
sãnãtoasã, îþi dã lapte. Apoi asta-ibine, da� vaca nu-i om. Cu o vacã nupoþi vorbi. De asta-i atâta tãcere aici.Nu se aude nici râs de copil, niciplâns de copil. Se aud numa� vocilenoastre bãtrâne în care-i numa�
durere. Acum ºtiu ce înseamnã sã fii singur�.Prezentatorul cãrþii, directorul Editurii Hasefer, prof.
Alexandru Singer, a amintit cu acest prilej cã anul acestas-au împlinit zece ani de la înfiinþarea Editurii, din iniþiativaacademicianului Nicolae Cajal z.l., fostul preºedinte alF.C.E.R., director-fondator fiind reputatul istoric literarZigu Ornea. La lansare au participat fostul preºedinteinterimar al Federaþiei, av. Iulian Sorin, ing. AlbertKupferberg, secretar general, dr. ing. JoséBlum, consiliercultural, scriitorul Dorel Dorian, redactorul ºef al�Realitãþii Evreieºti�.
IULIA DELEANU
�A fost un ºtetlîn Carpaþi�
TTTTTrecutulrecutulrecutulrecutulrecutulnem\sluit �nem\sluit �nem\sluit �nem\sluit �nem\sluit �terapieterapieterapieterapieterapie
prprprprprofilactic\ofilactic\ofilactic\ofilactic\ofilactic\pentrupentrupentrupentrupentruprezentprezentprezentprezentprezent
Romanul unuiproces celebru�Cazul Beilis� a fost, probabil, ultimul dintr-o serie demii ºimii
de acuze împotriva evreilor, consideraþi, de-a lungul istoriei, ca�fãptuitori de omor ritual�, de infanticid. Nu era suficientã acuzateologicã de �deicid�, evreii erau priviþi de fanaticii ignoranþi caniºte canibali, gata sã foloseascã sângele creºtinilor pentru a-lutiliza la pregãtirea maþot-ului de Pesah. Este ciudat cã în secolulXX, într-o þarã consideratã �mare putere�, aflatã într-un proces demodernizare, a fost posibilã propagarea celor mai primitivestereotipuri antisemite, din arsenalul EvuluiMediu.OctavianSava,cunoscut scriitor, scenarist, realizator de emisiuni Tv., a avuttemeritatea sã punã în spaþiul prozei �filmul unei nelegiuiri�, cum
estemult cunoscutul �cazBeilis�, evreul dinKievulanilor dinainte de primul rãzboi mondial. Acþiunearomanului sedesfãºoarã începândcu rãzboiul ruso-japonez, înfrângerea Rusiei fiind primul semnal alprãbuºirii ce avea sã urmeze în 1917. Pe 21 martie1911 a fost gãsit cadavrul unui copil într-o grotã delângã fabricadecãrãmizi dinKiev.MenahemMendelBeilis, funcþionar la fabricã, a fost acuzat pe bazaunor probe false ºi implicat într-un rãsunãtorproces. Doi ani ºi jumãtate a durat coºmarul,procesul a avut un rãsunet asemãnãtor cu cel al�afaceriiDreyfus�dinFranþa.Secunoaºte rolul unorintelectuali de frunte din Rusia, al opiniei publicecu vederi umaniste, ca ºi al forþelor urii,obscurantismului (despre care scrisese cândvaTolstoi, în piesa Puterea întunericului). Beilis a fostachitat, dar antisemitismul are multe capete.
Este interesant de reþinut modul în careOctavian Sava redã atmosfera din Rusia, poziþia þarului, acþiunileantiþariste, la careparticipauºi evrei, atitudineacomunitãþii evreieºtidin Kiev, pãrerile unor oameni simpli, participarea poliþiei, lipsa deonestitate a unor magistraþi. Dar, astãzi, este omenia la loc defrunte?NuesteBeilis un �caz� din posibile cazuri în viitor, ca ºi dintrecut, nu numai de evrei, ci ºi de oameni acuzaþi pe nedrept înnumele unor zei ai cruzimii?
BORIS MARIAN
Numele lui Octavian Sava a devenit, întimp,sinonimcu�UndaVeselã�ºimusicalulromânesc contemporan. Existã, însã, unOctavianSava fãrã zâmbet, cel exmatriculatdin ºcolile de stat în anii legislaþiei rasiale,cel care a trãit pogromul legionar dinBucureºti în �41,martor al stãrilor de lucruripostdecembriste, când,dupãeuforia iniþialãa eliberãrii de dictaturã, au fost reactivatepartide naþional-extremiste, derivaþii alefostului totalitarism naþionalist, care auînceput sã vehiculeze ideea grupurilor depresiune supranaþionalã, urmãrind unplandiabolic concertat, fondat pe ideea�duºmanului�, adicã aCeluilalt, lucrând, însecret, asupra cetãþenilor majoritari.Octavian Sava avea nevoie de o canava pedesenul cãreia sã dea
expresie acestor stãri de spirit. A gãsit-o în �Cazul Beilis. Filmul uneinelegiuri� (EdituraHasefer, Bucureºti, 2005),mai puþinmediatizat decât�Afacerea Dreifus�, pentru cã drama s-a consumat înaintea izbucniriiprimului rãzboi mondial ºi cu alþi câþiva înaintea revoluþiei bolºevice.Procesul intentat unui evreu acuzat de �omor ritual�, nu în Evul Mediu,ci în secolul XX, redeschide o problemã, din nefericire, actualã: aceea astratului subþire de culturã ºi civilizaþie al comunitãþii umane. Dacã sezgâriepuþin tencuiala, ies la suprafaþãbarbaria, sadismul, violenþa. Prozalui OctavianSava face casã bunã cu scenariul de film. Scenaristul din elexceleazã mai ales în procesul, în sine, al lui Menahem Mendel Beilis,demontând, din unghi contemporan, toate stereotipiile puse în circulaþiede antisemiþi. Ceea ce dã de gândit în procesul �Beilis� este cumulul deemoþii colective, provocat de antisemiþii-regizori, din momentulînmormântãrii lui Andriuºa - ucis de capul unei bande de rãufãcãtori -pânã la scenamulþimii dezlãnþuite, dupã aflarea verdictului �nevinovat�,la proces. Dezlãnþuite, în ambele sensuri: efuziune de afectivitate,rãbufnire a contrarierii în mentalitatea conform cãreia �evreul� trebuiesã fie, întotdeauna, �vinovat�.Acest efect hipnotic, depersonalizant, destructiv, rezultatal discursului politic provocator, care a fãcut posibil Holocaustul ºi face posibilterorismul, dã, de asemenea, de gândit în proza-scenariu a lui Octavian Sava. Oîngrijorãtoare paralelã se impune între tragediile-preambul ale faliilor sociale care audevastat secolul XX ºi fundamentalismele care au dus la megaterorismul începutuluide secol XXI. Cu atâtmai binevenitã este apariþia unei asemenea cãrþi, atrãgând atenþiaasupra trecutului nemãsluit pentru ca viitorul sã nu mai fie ameninþat de patogeniinetratate la vreme. (I.D.)
ª. CONSTANTINContinuare în pag. 10
Breviarde erudiþieîmblânzitã
Înexclusivitate
pentru�Realitatea
Evreiascã�
