Zborul

Lumea Mea – Victor Stepanovici Grebennikov

01 martie 2009

Fenomenul natural de antigravitaie i invizibilitate la insecte i efectul

structurilor cavitare GREBENNIKOV

(“Zborul” – capitolul V din cartea “Lumea mea“ de V. Grebennikov)

În primvara anului 2001 a plecat în lumea celor drepi Victor Stepanovici Grebennikov. Memoria venic a acestui savant naturalist se pstreaz în inimile noastre.

Comentarii introductive de I. Cerednicenco, colaborator tiinific superior al Laboratorului de Biofizic, Institutul de Patologie General i Ecologie Uman al Academiei de tiine din Rusia.

Victor Stepanovici Grebennikov - savant naturalist, entomolog profesionist, pictor i om de o cultur general deosebit, cu diverse interese. Este cunoscut pentru descoperirea efectului structurilor cavitare (ESC). Puini îns sânt cei ce cunosc i o alt descoperire a sa. În 1988 pentru el devine evident existena efectelor de antigravitaie a înveliului de chitin a unor insecte. Mult mai impresionant este fenomenul ce apare concomitent cu astfel de efecte, anume fenomenul invizibilitii pariale sau totale sau percepiei deformate a obiectului material aflat în zona gravitaiei compensate. Pe baza acestor descoperiri i principiilor bionice autorul a construit o platform antigravitaional, i practic a elaborat principiile zborului dirijat, cu vitez de pân la 25 km/min. Din 91-92 platforma a fost utilizata de autor ca mijloc de deplasare rapid.

Efectele biogravitaionale alctuiesc un spectru larg de fenomene naturale, care, posibil, apar nu doar la insecte. Se cunosc numeroase cazuri experimentale controlate de scdere a greutii obiectelor materiale în timpul aciunii directe psiho-fizice exercitate de om (psihokinezie), de levitaie yoghin în timpul meditaiei transcedentale profunde Maharischi. Sânt cunoscute cazuri de levitaie a medium-ilor sau chiar dispariia acestora în timpul sedinelor de spiritism.

Este greit s considerm c natura a înzestrat cu astfel de capaciti doar anumite persoane. Dup prerea mea este o lege biologic general insuficient studiat. Astfel, în stri de somnambulism (sleep-walking) greutatea omului scade. Un somnambul a crui greutate corporal este de 80-90 Kg. poate pi pe o scândur subire, clca pe persoana ce doarme alturi, fr ca acesta s simt presiunea fizic (cu excepia fricii). În unele cazuri clinice de epilepsie autentic, pe durata acceselor petit mal (fr convulsii), deseori se produce o transformare reversibil, de scurt durat a personalitii (numit în popor posedare), când o feti delicat, epuizat de boal, sau un biat de 10 ani brusc capt puterea unui atlet bine antrenat. Acest fenomen psihofiziologic se numeste acum personalitate multipl deoarece difer de simptomele clasice epileptice. Astfel de cazuri clinice sânt foarte bine cunoscute i descrise în literatura de specialitate. Totusi fenomenele însotite de schimbarea greutii umane sau a obiectelor nu se produc doar în cazul condiiilor patologice. Persoane sntoase în caz de stres emoional acut, cauzat de un pericol legat de viaa sa sau de o motivaie dominant de atingere a unu scop important, sânt capabile involuntar s depeasc obstacole care sânt de netrecut în stare normal; pot ridica greuti enorme etc. În mod obisnuit, fenomenul se explic prin mobilizarea extrem a forei musculare, ceea ce nu corespunde realitii. Se pare ca mecanismele bioantigravitaionale sânt mai dezvoltate la sportivi (sritori în înlime, ridicarea greutii, atleii). În mare (posibil in general), rezultatele sportive sânt determinate nu doar de gradul antrenrii ci i de pregatirea psihologic.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

2

Dac se va pune problema cercetarii tiinifice corecte a anomaliilor greutii omului în diferite stri psihofiziologice, i dac echipamentul de monitorizare dinamic a greuttii va fi creat, vom afla destule informaii obiective despre acest fenomen neobinuit. Se cunosc de asemenea i fenomene de cretere pe un timp scurt a greutii obiectelor, inclusiv a omului, care nu sânt determinate de transferul masei.

Cartea lui Victor Stepanovici Grebennikov este scris în stil artistic i ilustrat de autor.

Este o “dacitlografie” bogat spiritual, ce conine o viziune ecologic, i entomologic autobiografic a autorului. Cu siguran, pentru muli cititori cartea va fi perceput doar ca o serie de concluzii generale i foarte populare a experienei de studiu a lumii insectelor i secretelor ei timp de 60 ani, ornat cu elemente science fiction. Dar aceasta este o mare greeal. Deoarece îl cunosc pe Victor Grebennikov i lucrrile sale, nu doar din auzite, (locuim la nu mai mult de 10 Km unul de altul) i pot spune c nu am cunoscut alt cercettor, savant mai contiincios, onest, i talentat ca el.

Din pcate, Grebennikov i munca lui de pionierat este foarte bine cunoscut i în “underground-ul tiinific” (adic tiina din Rusia care este persecutat official de academie). Astfel, la filiala Academiei din Novosibirsk s-a creat un comitet de lupt cu pseudotiina, jertfele creia au devenit muli savani-academicieni. Este simplu s pierzi titlul de colaborator tiinific sau ef de laborator. Este suficient s publici într-o carte tiinific sau în materialele unei conferine un articol, de exemplu despre rolul mecanismelor antigravitaionale în evoluia insectelor.

Sânt ferm convins c descoperiri de acest gen nu trebuie îngropate din cauza actualului

pragmatism în tiin. Fie ca aceast carte stiinifico-artistic s rmân un SF pentru cei pragmatici. Cel ce are ochi - s vad. Credina fanatic i închinarea în faa zeilor înrudete tiina actual cu religia barbar. Dezvoltarea armonioas este imposibil fr distrugerea vechilor dogme.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

3

Capitolul V – Zborul

O sear linitit în step. Discul rou armiu al soarelui a atins deja orizontul

înceoat din îndeprtare. Este prea târziu pentru întoarcerea acas. M-au reinut insectele mele i m pregtesc pentru somn, oricum în plosc a mai rmas ap i am protectorul antiânari “Deta”, care este indispensabil (în zona malului înalt al lacului cu ap cam srat sânt foarte multe “muctoare” plictisitoare).

Aciunea se petrece în step, în valea Kamaslovo, unde curgea cândva un puternic afluent al râului Irtas, care s-a transformat odat cu ararea stepei într-un lan de lacuri srate.

Vântul nu bate, nu se mic nici un fir de iarb. Deasupra lacului zboar cârdulee de rute, se aude fluieratul becaelor. Bolta înalt de culoarea perlei a cuprins stepa pe cale de adormire. Cât este de minunat aici în plin libertate!

M-am instalat lâng malul abrupt, pe o poian acoperit cu iarb. Am aternut impermeabilul, am pus rucsacul sub cap. Înainte de somn am cules câteva movilie uscate de blegar, le-am adunat împreun i le-am dat foc. Un iz romantic, de neuitat se rspândea prin stepa ce adormea. M-am aranjat pe patul meu improvizat, mi-am întins cu plcere picioarele obosite savurând înc o noapte minunat în step (ceea ce se întâmpl rar). Fumul albastru m duce în zbor în trâmul povetilor i adorm repede. Devin mic mic ca o furnic i apoi mare ca cerul. Nu-mi pot explica de ce astzi aceste schimbri ale corpului meu înainte de somn sânt deosebit de puternice. Uite c a aprut ceva nou: senzaia de cdere, îmi pare c malul înalt a disprut momentan de sub mine i cad într-o prpastie stranic i necunoscut!


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

4


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

5

Deodat au început a licri nite valuri, am deschis ochii, dar ele nu au disprut ci danseaz pe cerul gri-smarald, pe lac, pe iarb. A aprut un gust metalic puternic în gur, prea c a fi pus pe limb o baterie puternic. Au aprut zgomote în urechi, aud clar zgomotele puternice ale inimii.

Ce fel de vis e acesta?

M aez i încerc s alung aceste senzaii neplcute, dar nu reuesc. Doar valurile din faa ochilor s-au transformat i nu mai sânt lungi i linitite ci au devenit înguste, clare asemeni unor scântei sau lanuri i nu-mi permit s privesc în jur. Acum mi-am amintit, senzaii asemntoare am trit câiva ani în urm în pdurice, anume în crângul fermecat Lesochke din Zakoldovannoy Rosche!. Am fost nevoit s m ridic i s merg puin pe mal. Oare peste tot e la fel? Uite aici, la un metru se simte influena clara a "ceva". Mai merg 10 metri - acest "ceva" dispare. Mi se face fric. Sânt singur în step lâng "lacul fermecat". Trebuie s-mi strâng repede lucrurile i s plec de aici. Dar curiozitatea câtig. Oare ce se petrece aici? Poate este din cauza mirosului de mâl i ap de la lac! M cobor i m aez lâng ap, pe o movil de lut. Aroma dens, dulcie de la resturile algelor în putrezire m învluie. Stau 5 min., 10 min. - nimic neplcut. Ar fi bine s m culc undeva pe-aici, dar este umed. Urc înapoi pe mal i istoria se repet! Am ameeli, gust metalic în gur i parc mi se schimb greutatea - ba sânt uor, ba sânt greu - greu, în ochi apar luminie de diferite culori... De necrezut, dac acesta ar fi un "loc periculos", o anomalie, nu ar crete iarb atât de deas, nu ar mai fi cuiburi de albine atât de mari care au ocupat tot malul de lut. Eu mi-am aranjat patul chiar deasupra "oraului" subteran al albinelor, care conine, desigur, o mulime de tunele, odie, pupe, larve vii i sntoase. Aa, i nu am îneles nimic atunci. Somnoros, cu capul îngreuiat, devreme dimineaa, când soarele nu a rsrit înc, am plecat spre drumul principal ce ducea la Isilkul.

În acea var am vizitat "lacul fermecat" înc de 4 ori, în timp diferit i la ore diferite. La sfâritul verii aici era un numr uimitor de albine, care aduceau spre cuib polen galben-aprins de flori, adic se simeau minunat. Acelai lucru nu puteam s-l afirm despre mine. La 1 metru deasupra lor simeam multiple senzaii neplcute, care dispreau la 5 metri distan... Nu puteam s-mi dau seama, de ce anume aici se simt minunat plantele, albinele, care sânt foarte multe, ocupând tot malul, asemeni unui cacaval, iar pe alocuri asemeni unui burete? Rspunsul l-am aflat câiva ani mai târziu, când "oraul" albinelor din Kamaslovo a fost distrus de o aluviune de teren. Acum nu sânt nici cuiburi, nici iarb ci o movil oribil.

Mi-au rmas doar câteva resturi de cuiburi cu multe odie-celule. Celulele erau situate una lâng alta i aminteau de mici degetare sau poate mai mult de nite urciorae cu gâtul ce se îngusteaz lin. Deja cunoteam c aceste albine aparin speciei Galixt cu 4 inelue (dup numrul de inele galbene de pe abdomen). Pe masa mea de lucru, pe care stau aparate, cutii cu furnici i greierai, flaconae cu reactive i multe alte lucruri, se gsea un vas larg, umplut cu bulgrai spongiformi de lut.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

6


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

7


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

8


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

9


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

10

Când cutam ceva, am întins mâna deasupra acestor bulgrai. Atunci s-a întâmplat o minune, deasupra lor am simit cldur... Am atins bulgraii cu mâna - erau reci, dar deasupra lor aveam o clar senzaie de cldur. În degete au mai aprut, în plus, nite senzaii necunoscute pân atunci de împingere, pulsaie, "tic-tac". Când am deplasat vasul spre marginea mesei i am aplecat faa deasupra ei, aceleai senzaii resimite la "lac" au reaprut. Capul a devenit uor i mare-mare, corpul cdea undeva în jos, în ochi licreau lumini trectoare, în gur simeam gust metalic i o uoar senzaie de grea... Senzaiile s-au pstrat i atunci când am acoperit vasul cu o cutie de carton, capac de carton. Acel "ceva" strpungea obstacolul…

Fenomenul se cerea studiat imediat. Fr aparate de fizic îns, nu puteam s realizez nimic acas. În studiul cuiburilor m-au ajutat muli colaboratori ai academiei din Novosibirsk. Cele mai precise termometre, captatoare de ultrasunete, electrometre, magnetometre nu înregistrau nimic. A fost efectuat cea mai minuioas analiz chimic a lutului; în rezultat nimic deosebit. Tcea i radiometrul. Totui mâinile umane i nu doar ale mele (!), aveau o senzaie clar de cldur deasupra cuiburilor, sau adierea unui "vânt" rece, furnicturi, ticuri, un mediu dens i vâscos; alteori mâna devenea "grea", sau se ridica în sus; degetele amoreau, se contractau muchii centurii scapulare; apreau ameeli, hipersalivaie. Un comportament asemntor manifestau albinele-taietoare-de-frunze care populau un fascicol de tuburi din hârtie. Fiecare tub coninea multiple "phrele" din frunze acoperite cu cpcele din frunze, iar în "phrele" - gogoae de mtase cu pupe i larve. Am propus unor persoane care nu tiau despre descoperirea mea s in palma sau faa deasupra tuburilor i am înscris fiecare detaliu al relatrilor acestora. Rezultatele acestor experiene sânt publicate în articolul "Despre proprietile fizico-biologice ale cuiburilor albinelor-polenizatoare", publicat în "Buletinul de tiri agricole din Siberia", N. 3, 1984. În acelai ziar se gsete i o scurt explicaie fizic a descoperirii.

Folosind modelul cuiburilor de albine, am construit câteva zeci de "faguri" din plastic, hârtie, metal, lemn. Am ajuns la concluzia c, cauza senzaiilor neplcute nu este un "biocâmp", ci dimensiunile, forma, cantitatea, situarea cavitilor una fa de alta. Cavitile puteau fi formate din orice material dur. La nivelul organismului apreau senzaii iar aparatele "tceau". Am numit descoperirea efectul structurilor cavitare (ESC). Experienele continuau i Natura îmi revela noi i noi taine... S-a constatat c în zona de aciune a ESC scade vizibil activitatea bacteriilor saprofite din sol, a ciupercilor de drojdie sau de alt tip, încolirea seminelor de grâu, se schimb comportamentul algelor microscopice mobile numite clamidomonade, apare luminozitatea larvelor albinelor-taietoare-de-frunze; albinele mature devin mai active i finiseaz polenizarea plantelor cu 2 sptmâni mai devreme.

ESC nu este ecranat, ci asemeni gravitaiei acioneaz asupra structurilor vii prin perei, metal gros, alte obstacole. Dac obiectul cavitar se transfera pe un nou loc, ESC este resimit de om mai târziu, peste câteva secunde sau minute, iar pe locul vechi rmâne o "urm" (sau cum a fost numit în glum, o "fantom") care e simit de mâini peste zeci de minute, chiar luni de zile. Câmpul produs de ESC în jurul fagurilor scade neregulat, le încercuie cu un sistem invizibil dar bine sesizat de "înveliuri". Animalele (oarecii albi) i omul, aflate în zona de aciune a ESC, se acomodeaz peste un timp, chiar dac are o aciune puternic. Altfel nu am putea exista, fiind înconjurai de multiple caviti mari i mici, celule ale plantelor vii i moarte (inclusiv de propriile noastre celule), veziculele din diverse materiale plastice, camere, coridoare, sli, spaii printre detaliile panourilor de comand, aparatelor, automobilelor, între copaci, mobil, cldiri. Aciunea ("raza" de aciune) a ESC este mai puternic dac se orienteaz în direcia opus soarelui i înspre centrul Pmântului (în jos). Câmpul ESC produce dereglarea funcionrii ceasurilor mecanice i electronice, posibil c este implicat i Timpul. Toate aceste manifestri sânt produse de vibraia materiei, care este în permanent micare i schimbare venic. Pentru descoperirea acestor vibraii fizicianul Louis des Broglies [?] a primit în anii '20 premiul Nobel. Astfel de unde se folosesc la microscopul electronic.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

11


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

12

Am mai descoperit i alte lucruri care in de fizica corpurilor solide, mecanica cuantic, fizica elementar i care ne vor îndeprta acum de principalii eroi ai povestirii - albinele. Totui am construit nite aparate capabile s înregistreze obiectiv ESC i care reacioneaz la prezena apropiat a cuiburilor de albine. Iat cum arat: nite vase ermetice (vezi desenul), în interiorul crora, pe fire de pianjen, atârn oblic paie i rmurele cu capetele arse, servind drept tciune pentru desen, pe fundul vaselor este puin ap cu funcia electrostatic, în special când se lucreaz în condiii de aer uscat. Se va apropia de vârful de sus al indicatorului un cuib vechi de viespi, faguri de albine, un mnunchi de spice i atunci indicatorul va devia lent cu zeci de grade. Nu este un miracol. Energia electronilor ambelor corpuri multicavitare va crea în spaiu un sistem de unde însumate. Unda este o energie capabil s produc un lucru de autoîmpingere a corpurilor, chiar prin obstacole asemntoare capsulei metalice cu perei groi (vezi foto). Este practic incredibil c prin peretele gros capsular penetreaz undele cuibului mic i uor de viespi, vizibil pe foto i indicatorul din interiorul acestei capsule ermetice care fuge de cuibul de mult prsit, uneori chiar parcurge jumtate de cadran. Scepticii pot vizita muzeul agroecologic din Novosibirsk i vedea minunea cu proprii lor ochi. În acelai muzeu se gsete un aparat din faguri cu efect analgezic. Oricine se poate aeza pe scaun, sub o cutie ce conine câteva rame cu faguri de albine. Peste câteva minute va simi ceva (am s v fiu recunosctor dac îmi vei scrie ce ai simit). Cel ce are dureri de cap nu le va mai simi peste câteva secunde, pentru cel puin câteva ore. Astfel de analgezice nu sânt o tain i se folosesc cu succes în ar. Radiaia este clar perceput pe palma mâinii aezate în partea de jos a cutiei cu faguri. Cutia poate fi din carton, placaj sau tinichea, cu suturile bine sudate. Iat aa un cadru de la insecte...


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

13


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

14


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

15


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

16

Iniial gândeam în felul urmtor: omul i albina sânt în contact de mii de ani i nimeni nu a relatat ceva neplcut, cu excepia cazului când era împuns. Am adus o ram cu faguri uscai deasupra capului - funiona! Am decis s selectez 6 rame. Iat pe scurt istoria acestei descoperiri. Cuibul vechi de viespi are alt aciune, cu toate c dimensiunea i forma celulelor sale sânt asemntoare celui de albine. Totui, materialul celulelor spre deosebire de cele din cear de albine, este mai poros, de fapt e hârtie (hârtia a fost inventat de viespi i nu de om; ele amesteca fibre vechi ale arborilor cu saliv cleioasa). Pereii celulelor sânt mai subiri, localizarea i dimensiunile sânt altele, au i o capsul extern cu câteva straturi din hârtie i cu spaii între ele. Am primit câteva relatri despre aciunea nefavorabil a unor cuiburi de viespi constituite în podul casei. În general, majoritatea structurilor multicavitare i corpurilor cu efect ESC puternic au o aciune nefavorabil asupra omului în primele minute sau ore. Una din puinele excepii sânt fagurii albinei melifere. În anii '60, în apartamentul nostru din Isilkul locuiau bondari. Uneori câte un bondar tânr parcurgea un tub lung din stup spre urdiniul din fereastr, prsind casa, dar nu memoriza localizarea urdiniului. La întoarcere rtcea timp îndelungat lâng fereastra mea i cele ale casei învecinate asemntoare cu a mea. Seara, obosit i "mulumit" de memoria vizual slab, se aeza pe peretele din crmizi, exact unde se gsea stupul i se strduia s ptrund printre crmizi. De unde tia insecta, c anume la 4 m de urdini, mai lateral i 0,5m mai inferior, la 0,5m adâncime este cuibul su? Pe atunci nu tiam care este explicaia. Acum îmi este cunoscut. Pare o descoperire uimitoare, nu-i aa?


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

17

S ne aducem aminte de oraul Pompilov din cresctorie, unde viespile-vântori se reîntorceau la locul de unde au plecat i chiar la locul unde fusese transferat bulgrele de pmânt cu vizuina. Fr nici und dubiu, acolo existau unde-semnale produse de cavitatea cuibului.

O alta tain mi-a fost revelat în acei ani de prietenele insecte legate cu florile plantelor. Florile posed, pe lâng culoare, miros, polen i un semnal asemntor, puternic i neinterferabil, cu care atrag polenizatorii zburtori. L-am descoperit cu ajutorul unui tciune pentru desen (rmurica ars), pe care l-am purtat deasupra florilor mari, sub form de clopoei-lalele, liliac, amarilis, bostan, nalb.

De departe se simea încetinirea acestui "detector". În scurt timp puteam gsi floarea într-o camer întunecat, practic fr erori, de la distana de 1-2 m. Unica condiie ce trebuia pstrat era imobilitatea plantei, deoarece dac era deplasat pe locul vechi rmânea un timp o "urm falsa" ("fantom" de retenie despre care am vorbit anterior). Nu sânt extrasenzitiv, astfel de fenomen poate fi experimentat de oricine dup un mic antrenament. Se poate folosi în locul tciunelui o bucat de 1 cm de mtur galben de sorg, un creion (spre floare va fi orientat partea neascuit). Unii pot folosi chiar palma, limba, faa i vor simi c de la floare vine cldur, rece; senzaie de amoreal. Mai sensibili sânt copiii, adolescenii. Cunotinele despre ESC sânt necesare albinelor ce-i construiesc cuiburi subterane, deoarece construind o nou galerie, aceasta s nu se intersecteze cu cuibul vecinei i s-l ocoleasc. Altfel oraul subteran al albinelor, s-ar distruge. Nu se va admite, de asemeni, ca rdcinile plantelor, care pot distruge construcia, s creasc în galerii i celule. Rdcinile îi opresc creterea sau ocolesc cuiburile albinelor cu câiva centimetri.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

18


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

19

Acest fenomen a fost confirmat în experienele de cretere a boabelor de grâu într-un câmp puternic cu ESC, în comparaie cu alte boabe - test ce se dezvoltau la aceeai temperatur, umiditate, iluminare.

Pe foto se observ moartea rdcinilor i devierea acestora în partea opus “fagurilor artificiali”.

Deci în zona "lacului" exista un vechi pact de prietenie între plante i albine care este un exemplu de inteligen ecologic a Viului. Tot acolo, pe acelai loc al pmântului, un alt exemplu, de comportament incult, crud al omului fa de Natur... Oraul albinelor nu mai exist. În fiecare primvar au loc aluviuni de cernoziom cândva fertil, care se deplaseaz ctre bltoacele srate, fr via acum, îns cândva erau lacuri. Deasupra acestora zburau cârduri imense de rae i berze, pe ap pluteau lebede de-un alb imaculat, îi întindeau aripile masive vulturii-rpitori. Lâng malul abrupt, presrat cu cuiburi de albine, zumziau sute de mii de Halictus Quadricinctus ce mi-au deschis ua spre Necunoscut. Se prea poate c am plictisit cititorul cu tot soiul de faguri, structuri, reele etc. Va fi nevoie de o carte voluminoas pentru a descrie toate experienele mele. Am s menionez doar un detaliu: în câmpul de aciune a ESC deseori se defecta calculatorul (E3-18A), ce lucra pe baz de baterie. Astfel de dereglri le-am produs prin aciune cu un cuib de viespi i ESC suplimentar al palmelor proprii. Separat aceste 2 structuri nu au nici o influen. Mâinile, anume oasele tubulare ale falangelor, ligamentele, articulaiile, tendoanele, vasele, unghiile, sânt emitoare puternice ce produc ESC. Ele pot deplasa un indicator din tciune sau un pai al aparatului meu, aflat la câiva metri. O poate face oricine. Sânt convins c nu exista "extrasensibili", mai exact toi oamenii sânt extrasensibili (bioenergeticieni)... Mult mai muli pot deplasa obiecte nu prea grele pe mas, le pot menine în aer sau lipite de palm. Astfel de personae sânt filmate ca o minune. Încercai! Atept scrisori. Exist un strvechi joc popular: o persoan st aezat pe scaun iar ali 4 "construiesc" deasupra vârfului capului acestuia o reea de palme orizontale cu degetele puin deprtate, iniial mâinile drepte, mai sus - cele stângi, cu ~2cm între palme. Peste 10-15 sec. cei 4, la comand, introduc rapid degetele arttor i mediu sub genunchii celui ce e aezat i îl salt energic în sus. Este important s se pstreze sincronicitatea aciunilor. În caz de reuit un om de 100 kg va zbura practic pân la tavan. Cei ce l-au ridicat vor afirma c era uor ca o pan...


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

20

Cititorul va afirma c este împotriva legilor naturii, iar Grebennikov este un mistic. Dar nu este mistic i noi, oamenii, cunoatem foarte puin despre legile universului, care deseori nu admite regulile, legile umane... Odat mi-a aprut aa o idee: rezultatele experienelor mele cu insectele sânt asemntoare povestirilor persoanelor vizitate de... OZN. Amintii-v ieirea temporar din funciune a electronicii, "capriciile" ceasului, "obstacolul" invizibil, elastic, reducerea temporar a masei obiectelor, reducerea aparent a masei umane, "fosfenele"- imaginile multicolore mobile, gustul metalic în gur... Probabil a-i citit aa relatri în ziare, reviste "OZN". Toate acestea pot fi experimentate în muzeul nostru. Venii! Acum un alt mister îmi deschide ua! Aa este. Iari m-a ajutat întâmplarea, mai exact prietenele mele insectele. Au început nopi nedormite, insuccese, neîncredere, cutarea materialelor lips, defeciuni, chiar accidente.... Nu aveam un consultant. Puteam s fiu luat în derâdere sau mai ru... Dar îndrznesc s afirm c este fericit acel ce are ochi, cap, mâini bune i muncitoare, bucuria creaiei, chiar dac nu întotdeauna finalizate cu succes. Astfel de momente sânt mai importante decât primirea unei diplome, decoraii sau dreptului de autor.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

21

Zborul pe platforma antigravitationala (extrase din zilnic)

O zi arid de var... Orizontul plutete într-o cea maro-albastruie. Cupola gigantic cereasc cu nori pufoi se înal deasupra pduricilor i poienielor. Se pare c norii dorm pe o sticl strvezie enorm de aceea au margini bine conturate, plate, iar prile superioare strlucesc scldate de razele solare încât îi orbesc ochii. Zbor cam la 300 m deasupra solului spre un loc îndeprtat, care pare o pat de culoare deschis în cea. Vârfurile albstrii cu forme ciudate plutesc lent în urma mea iar între ele sânt câmpurile de ovz albastre-verzui, de hric sub forma de dreptunghiuri albicioase cu sclipire neobinuit fracionat; chiar în fa este lucerna de un verde cobalt; oceanele verzi de grâu. Aceast enorm palet multicolor plutete, plutete în urm... Crri se încolcesc printre câmpuri i pduri. Ele se întâlnesc lâng drumurile de pietri, iar acestea pleac spre osele ce nu se vd prin cea. tiu îns c mai spre dreapta lacului este o dung dreapt dreapt, deschis la culoare, fr început i sfârit, pe care se deplaseaz automobile ca nite cutii minuscule. Deasupra stepei de pdure însorite plutesc umbrele de diferite dimensiuni ale norilor, care sânt albi deasupra mea, albatri-cenuii acolo unde sânt pdurici i albatri de diverse nuane deasupra câmpiilor. Acum sânt acoperit de umbra unui nor. Îmi mresc viteza de deplasare, ceea ce este uor de realizat i prsesc umbra. M aplec puin înainte i simt cum un vântior cald, dens ce adie de jos în sus, dinspre solul i plantele înclzite de soare. Simt pe corp adierea jetului dens, cu aroma de hric în floare. Un astfel de jet ridic uor o pasre de talie mare dac ea îi deschide aripile: vultur, cocostârc, cocor. Eu îns nu am aripi ci zbor pe platforma dreptunghiular, puin mai mare decât suprafaa unui scaun, cu o bar vertical i nite mânere de care m in i cu care conduc aparatul.

Fantastic? Cum s v spun... Acum doi ani Natura, iari prin intermediul prietenelor insecte, mi-a revelat fin i puin insistent, dar rapid i convingtor înc ceva. Doi ani Descoperirea m inea lâng ea, cu toate c o studiam cu pai gigani. Când lucrul este nou, interesant, timpul trece repede.

Pata de culoare deschis a lacului din step s-a apropiat vizibil, a devenit mai mare, în deprtare oseaua cu cutiuele automobilelor, deja clar vizibile de la înlime. Autostrada trece ~ la 8 km de calea ferat, cu care este paralel. Dac priveti mai atent se pot vedea liniile paralele i nisipul deschis al cii ferate. Este timpul s cotesc ~ 20 grade spre stânga. Nu pot fi observat de jos nu doar din cauza distanei. Chiar zburând foarte jos nu formez umbr. Totui, cum am aflat mai târziu, unii observ rareori pe aceast poriune de cer un disc sau o sfer de culoare deschis, sau ceva asemntor unui nor oblic, vertical, cu margini bine conturate, mobil. Alii au observat "un ptrat plat, dens, cu suprafaa de ~ 1 hectar".

Putea fi imaginea iluzoriu mrit a aparatului meu? În general oamenii nu observ nimic i astfel sânt linitii. Cel puin nu am stabilit înc de ce depinde starea invizibilitate-vizibilitate. De aceea evit întâlnirile cu oamenii, zburând departe de orae, sate, iar drumurile le intersectez cu vitez mare dup ce m conving de lipsa fiinelor umane.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

22


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

23


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

24


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

25


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

26


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

27


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

28

În aceste excursii devenite obinuite pentru mine, care par fantastice cititorului, am încredere doar în insectele reprezentate pe aceste pagini. Descoperirea am folosit-o iniial în scopuri entomologice: am studiat colioare tainice, le-am examinat din zbor, am cutat ri necunoscute mie, populate de insecte, care necesitau ajutor i protecie. Natura mi-a impus de la bun început condiiile sale dure: privete dar nu fotografia. Astfel aparatul nu se închidea ermetic, peliculele (cele din buzunar i cea din aparat) au fost expuse la lumin. Nu-mi reuea în zbor s schiez locurile. Practic tot timpul mâinile îmi erau ocupate, doar pe câteva secunde puteam elibera una din ele. Imediat dup aterizare desenam dup memorie, cu toate c nu sânt pictor iar memoria vizual îmi e slab... Acest zbor nu este asemeni celui din visul cu care am început aceast carte. Nu este o plcere, ci un lucru, deseori greu i riscant: trebuie s stai în poziie vertical, mâinile sânt ocupate, la câiva cm este grania ce separ "acest" spaiu de "cellalt", exterior; o grani invizibil dar foarte ireat, iar creaia mea nu este cine tie ce i seamn unui cantar de spital... Dar este un început! Deseori iese din funciune aparatul de fotografiat, ceasul i posibil calendarul. Coborând pe o poian cunoscut o gseam deseori în alt anotimp, cu deviere de ~2 sptmâni într-o parte sau alta i nu aveam cum s efectuez o verificare. Astfel m deplasam deci în spaiu i, posibil, în timp! Nu pot demonstra ultima afirmaie deoarece ceasul nu arata corect timpul în zbor (în special la începutul acestuia), ba se grbete, ba ramâne în urm, dar spre sfâritul excursiei arta timpul exact, pân la secunde. De aceea în timpul excursiilor evit întâlnirile cu oamenii. Dac pe lâng gravitaie este pus în funciune i Timpul pot s dereglez legturi cauz-efect necunoscute de mine i posibil s sufere cineva! Astfel de suspiciuni le pot motiva. Insectele colectate în eprubete "acolo"... dispar, în general fr urm; alteori eprubeta a explodat formând cioburi mrunte, alt dat în eprubet s-a format o gaur oval cu margini cafenii ("chitinice"), pe care o putei vedea în fotografie, deseori prin estura buzunarului aveam senzaia de arsur sau lovitur de electrocutare în momentul "dispariiei" prizonierului. Doar o singur dat am descoperit în eprubet insecta, îns nu era un exemplar matur de clre ihneumonide cu inele albe pe mustcioare, ci pupa acestuia, adic stadiul anterior. Ea era vie, la atingere îi mica abdomenul. Cu prere de ru a murit peste 1 sptmân i s-a uscat. Cel mai bine este s zbori în zilele de var senine. Iarna i pe timp ploios este practic imposibil. Cauza nu este frigul ci faptul c zborurile de iarn nu sânt valoroase pentru un entomolog.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

29

Cum am ajuns la descoperire? În vara anului 1988 examinam sub microscop înveliurile chitinice ale insectelor, mustcioarele pufoase, solziorii cu o structur foarte fin a aripilor de fluture, aripile cu luciu i alte minuni ale Naturii. Am observat o microstructur foarte ritmic a unei pri destul de mari de insect. Era o compoziie foarte regulat, bine calibrat, prea a fi efectuat de un automat foarte complicat pe baza unor scheme i calcule speciale. Astfel de structur alveolar nu prea s serveasc nici pentru soliditate, nici pentru frumusee. Nu am mai observat astfel de micro ornament nicieri în natur, tehnic sau art. Din cauza multidimensionalitii sale nu am reuit s-l reproduc pe hârtie sau fotografie. La ce folosea insectei? Cu atât mai mult c se situa în partea inferioar a aripilor care practic întotdeauna este ascuns, cu excepia zborului, când nimeni nu o poate vedea. Am presupus c este un emitor de unde ce posed ESC descoperit de "mine"! În acea var miraculoas astfel de insecte erau peste tot. Le prindeam seara, la lumin. Nu am mai observat un numr atât de mare nici "pân", nici "dup" aceea.

Am aezat pe msua microscopului aceast plcu chitinic cav pentru a examina, înc o dat, alveolele sale stelate la mrime mare. Admiram capodopera de giuvaergiu a Naturii i incontient am aezat cu penseta deasupra o plcu identic. S-a întâmplat ceva extraordinar: plcua a scpat din pens, a atârnat câteva secunde în aer, deasupra celei de pe microscop, s-a rotit puin în sensul acelor de ceasornic, a alunecat în aer spre dreapta, s-a rotit împotriva acelor de ceas, s-a cltinat i a czut rapid i brusc pe mas. Îmi este greu s descriu senzaiile mele din acel moment... Revenindu-mi am unit cu sârm câteva plcue, ceea ce am reuit cu greu doar luându-le vertical. Am obinut un "bloc" chitinic cu câteva straturi. L-am aezat pe mas. O simpl pionez de cancelarie, aruncat deasupra, nu cdea ci devia în sus i apoi într-o parte. Atunci am prins pioneza deasupra "blocului". Timp de câteva clipe aceasta a disprut complet din câmpul de vedere. Atunci am îneles c nu este un emitor de unde ci Altceva. Descoperirea m-a surprins aa încât mi-am pierdut pe o clip respiraia iar obiectele din jur pluteau în cea. Totui mi-am revenit cu greu i peste dou ore am continuat lucrul... Iat acesta a fost începutul. Multe detalii trebuie regândite, controlate, experimentate. Am s povestesc cititorului, desigur într-o carte ce va urma, despre tainele funcionrii aparatului meu, principiile de micare, distane, înlimi, viteze, utilare etc.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

30


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

31


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

32


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

33


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

34

... Un zbor nereuit, riscant am întreprins în noaptea de 17-18 martie 1990, când nu am ateptat un anotimp favorabil i nu am plecat dintr-o zon nepopulat. Noaptea este riscant pentru lucru. Eecurile au început de la decolare: bloc-panourile din dreapta nu funcionau regulat, ceea ce necesita o corecie imediat dar care nu am efectuat-o. Am decolat de pe strada orelului academic, considerând greit c la ora dou noaptea dorm toi i nu m vede nimeni. Decolarea s-a produs fr incidente, dar peste câteva secunde, când eram ~ la 100m deasupra solului, mi s-a fcut ru, ca înainte de pierderea cunotinei. Ar fi trebuit s cobor dar nu am fcut-o deoarece o putere gigantic mi-a smuls din mâini dirijarea micrii i greutii i m-a antrenat spre ora. Purtat de aceast putere de nesupus am alunecat deasupra celui de-al doilea cerc de case cu 9 etaje (sânt 2 cercuri mari, de ~ 1 km în diametru, de case cu 9 etaje, în centrul crora sânt case cu 5 etaje, inclusiv a mea), deasupra unui câmp înzpezit, am intersectat oblic oseaua Novosibirsk - orelul academiei, casele de locuit de la nord... M apropiam de ora. Iat deja câteva "buchete" de couri ale uzinelor, unele din ele fumegau lent deoarece lucra schimbul de noapte... Era necesar s întreprind urgent ceva. Am reuit cu greu s reglez bloc-panourile. Micarea pe orizontal a devenit mai lent, dar iari mi s-a fcut ru, ceea ce e de neacceptat în timpul zborului. Dup 3 încercri nereuite am stopat micarea pe orizontal i am rmas s planez în aer deasupra zonei uzinelor Zatulinka. evile continuau s fumege în tcere i amenintor chiar lâng mine. Dup un repaos de câteva minute, am observat c "energia rea" a disprut. Atunci am alunecat înapoi, dar nu spre orelul academiei, ci mai în dreapta spre Tolmaciovo, pentru a încâlci posibilii martori oculari. La jumtate de drum spre acest aeroport, deasupra unor câmpuri întunecate, unde sigur nu era nimeni, am cotit spre cas... În ziua urmtoare nu am putut s m scol din pat. Noutile transmise la TV i din ziare erau periculoase pentru mine. Titlurile "OZN deasupra zonei Zatulinka", "Iari extrateretri?" vorbeau în favoarea descoperirii zborului meu. i înc cum! Unii au observat sfere luminescente sau discuri, chiar câteva...! Frica are ochi mari. Alii afirmau c a zburat o "farfurie" adevrat cu iluminatoare i raze... Nu exclud i prezena altor fenomene pe lâng zborul meu. Cu atât mai mult c "recolta" de OZN în 1990 a fost bogat în Siberia, Malicik i în special în Belgia, unde în noaptea de 31 martie (conform ziarului "Pravda"), inginerul Marcel Alferlan, a filmat timp de 2 min un triunghi "extraterestru" (gravitoplan). Conform concluziei savanilor belgieni acestea sânt "obiecte materiale cu posibiliti enorme ce nu pot fi create de nici o civilizaie". Oare chiar de "nici una", domnilor savani belgieni? Dup presupunerea mea, panourile-filtre gravitaionale (sau bloc-panourile) ale acestor aparate au fost lucrate pe Pmânt, îns la o baz solid i autoritar, spre deosebire de aparatul meu. Am avut acelai gând, în ceea ce privete forma triunghiular a panoului, care este mai eficace i mai sigur. Totui am optat pentru forma de patrulater, deoarece este mai pliant i amintete de o valiz, care nu trezete suspiciuni. Evenimentele din Belgia i Nalicin nu au nici o legtur cu mine. Am folosit descoperirea mea doar pentru vizitarea parcurilor entomologice. Astfel de parcuri, care îmi sânt asemeni copiilor, mai importante decât orice invenii tehnice, sânt 11: 8 în regiunea Omsk, unul la Voronezh , dou în Novosibirsk. De fapt, au fost ase la Novosibirsk, create, sau mai bine zis salvate, de mine i familia mea. Astfel de aciuni nu sânt tolerate de academia agricol (unde se folosesc acum preparate chimice), nici de societatea proteciei naturii, nici de comitetul proteciei naturii, care nu au dorit s-mi acorde ajutor în protecia naturii, a acestor mici parcuri distruse de oameni ri i mrginii.

Îmi continui calea spre apus. În urma mea rman câmpuri multicolore dreptunghiulare, pdurici cu contururi ciudate i umbrele albastre ale norilor.

Viteza cu care m deplasez este destul de mare, dar nu-mi vâjâie vântul în urechi, deoarece câmpul protector de for al platformei a "tiat" din spaiu o coloan invizibil ce pleac în sus i care elimin atracia terestr. Se pare c în timpul zborului spaiul se deschide în calea platformei i apoi se închide dup ea. Probabil c aa se explica invizibilitatea aparatului i "clreului" de pe el, sau vizibilitatea parial deformat (aa cum s-a întâmplat deasupra zonei Zatulinka).


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

35


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

36

Protecia fa de atracia terestr este incomplet. Dac deplasezi capul cu puin înainte pot fi simite undele vântului ce au arom de hric i alte plante ce cresc pe câmpiile siberiene. Elevatorul de la Idilicul ramâne lâng calea ferat, undeva departe spre stânga i încep coborârea deasupra oselei, iniial convingându-m de invizibilitatea mea. Platforma i figura mea nu las umbr pe pmânt (uneori umbra totui apare). Iat trei bieai culeg pomuoare. Cobor platforma i trec în zbor pe lâng ei, dar nu observ nici o reacie, deci sânt invizibil. Ei i evident, nu pot fi auzit, deoarece în cazul principiului de zbor în spaiu "ce se deschide i se închide" aparatul nu produce sunete, din cauza lipsei frecrii de aer. Cltoria nu a durat mult, doar ~ 40 minute. Acum simt cât îmi sânt de obosite mâinile, picioarele, capul, deoarece trebuie s pstrez poziia vertical pe mica mea platform de care sânt legat cu o curea de siguran. Pot s m deplasez mai rapid, dar nu risc, din cauza nesiguranei i dimensiunilor mici ale aparatului. Iari decolez. Curând apar semnele cunoscute: intersecia, pavilionul pentru pasageri pe dreapta oselei. Urmeaz vreo cinci kilometri pân la stâlpii portocalii ce îngrdesc rezervaia care a împlinit, s nu crezi!, 20 de ani. Am protejat aceast prim rezervaie a mea de pericole de tot soiul, birocrai, avioane cu chimicale, pojar etc… Aceast ar a insectelor este vie i înflorete acum!

Am obosit i am frânat, ceea ce se efectueaz prin auto dislocarea filtrelor de sub cutia platformei. Vd deja desiul bogat al morcovului slbatic, cciuliele albe se deosebesc foarte bine i sânt asemeni unor sfere brodate. Ele sânt presrate cu insecte. Sufletul este inundat de fericire, care face s-mi dispar ultima urm de oboseal, doar am reuit s pzesc bucica de pmânt de aici, fie doar de 7 hectare suprafa, tocmai 20 ani, de oameni ce cosesc iarba, de vite etc. Stratul de sol atinge pe alocuri 14 cm, au aprut specii de insecte disparute demult din zona aceasta, plante (scoronera, care dimineaa are arom de ciocolat etc.). Aroma puternic de morcov slbatec, caracteristic doar poienei Medii de dup gardul rezervaiei, îmi produce o nou avalan de fericire i-mi anun o apropiat întâlnire cu lumea insectelor. Iat-le, sânt bine vizibile, chiar de la 10 m înlime, pe umbreluele bogate i sferele brodate de angelic i morcov slbatic: fluturi oranj, plutesc libelule portocalii i albastre, strlucind la soare. Am coborât lin mai jos i iat brusc apare umbra mea întunecat, invizibil pân atunci, care plutete lin deasupra plantelor i tufiurilor. Nu-mi este fric, pentru c nu este nimeni pe osea cam la 300 m spre nord de rezervaie, lipsesc pentru moment automobile. Pot s cobor linitit pe pmânt. Iat tulpinile plantelor mai înalte au început a foni pe suprafaa platformei.

Înainte de a ateriza pe acest deluor, cuprins de un val de bucurie, cu o micare de manon determin platforma s zboare vertical în sus. Repede se îndeprteaz pmântul, totul devine mic: poieniele i gardul rezervaiei, pduricile i câmpiile din jur; orizontul se pare c formeaz o concavitate enorm, astfel încât devine vizibil calea ferat de la 2 km spre stânga, apoi satele Rosslavka i Iesnoi; fermele de vaci, toate încercuite de un inel galben de paie i blegar uscat, departe spre est, unde pleac linia de cale ferat (nu îneleg de ce, dar este dreapt asemeni unei sgei), sânt csue mici i cubul grii Iunino, cam la 6 km de rezervaie; mai departe se întinde Kazakstan-ul, peste care se aterne ceaa albstruie. Plutesc deasupra Isilculiei, ara tinereii mele, deloc identic cu cea de pe hri i planuri, ci vie, fr margini, presrat cu insuliele întunecate ale pduricilor, umbrele norilor, petele deschise ale lacurilor. Discul enorm al Pmântului îmi pare tot mai concav. Nu am identificat pân acum cauza acestei iluzii. Urc tot mai sus iar norii enormi ramân jos. Cerul nu e la fel cum pare de jos ci albastru-închis. Câmpiile vizibile de aici sânt acoperite cu ceat albstruie i se estompeaz tot mai mult. Îmi pare ru c nu pot s-l iau, cel puin odat, pe nepotul Andrei. Are 4 ani i platforma ne-ar ridica, dar riscul este mare... Vai, am i uitat, acolo jos, pe poian, lsam umbr, deci pot fi vzut de mii de oameni, deoarece e ziua. Se poate întâmpla s m vad sub form de "disc", patrulater sau în cel mai ru caz, pe mine personal... Chiar înaintea mea se aude un avion marfar, ce crete rapid în dimensiuni i deplasându-se spre mine. Acum vd luciul metalic, pulsaia roie a beculeului. Repede în jos! Frânez brusc, cotesc, acum Soarele lumineaz la ceafa mea. Oblic în jos, pe peretele enorm al unui nor orbitor de alb, trebuie s fie umbra mea. Îns ea lipsete. Este vizibil doar un inel strlucitor multicolor, cunoscut de toi piloii, care a alunecat pe suprafaa norului, în jos, întrecându-m. Deci nu am fost observat. O idee m-a vizitat atunci (se pare c imaginaia este trezit de un astfel de zbor " în cdere", cu toate c este incomod din punct de vedere tehnic i fizic): posibil nu sânt singurul din cei 5 miliarde de oameni ce a fcut astfel de descoperire. Aa aparate de zbor, cu acelai principiu, sânt testate i zboar de mult. Sânt create la uzine i independent, asemeni mie.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

37

.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

38


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

39

Toate platformele cu proprietate de ecranare au capacitatea de a deveni uneori vizibile, cptând diverse forme. Se pot transforma i piloii fiind vzui ca extrateretri humanoizi în costume argintii sau verzi i mici, sau plai, asemeni unui carton (Voronezh ,1989) etc. De fapt acetia sânt constructori ai platformelor ce le experimenteaz. A vrea s dau un sfat celor ce studiind insectele vor întâlni asemenea fenomen i vor începe construcia unui "gravitoplan" (sânt convins c fr ajutorul insectelor astfel de descoperire nu se poate efectua). Este bine s zbori doar pe timp frumos, vara; se va evita ploaia, furtuna; la înlime nu prea mare i distane moderate; nu se va lua nici un obiect de la locul aterizrii; construcia s fie maxim eficient; vor fi evitate localitile populate, transportul, oamenii. Este foarte binevenit, în acest sens, o poieni îndeprtat de locuinele umane. Altfel, pe o distan de câiva zeci de metri, pot avea loc fenomene de deplasare inexplicabila a lucrurilor casnice, deconectri sau conectri, aprinderea acestora. Nu pot s explic aa fenomene, dar se pare c sânt o urmare a devierii temporale. În timpul zborului sau aterizrii nu vor fi pierdute sau scpate lucruri, particule etc. S ne amintim de "fenomenul din Dalinegorsk", 29 ianuarie 1986, tragic pentru experimentatori. Atunci, pe un teritoriu vast au fost împrtiate detalii ale aparatului, iar de la filtrele gravitaionale microporoase au rmas doar mici resturi, care nu se supuneau unei analize chimice. V putei aminti c insectele colectate de mine "acolo" dispreau "aici" din eprubet, iar în eprubet se form un orificiu? Astfel de orificii erau identice cu acele aprute pe neateptate în apartamente sau oficii, uneori sub form de "lan", pe câteva ferestre sau etaje. Diametrul din exterior este de 3-5 mm, în interior formeaz o pâlnie de 6-15 mm. Unele din orificii sânt topite pe margini sau colorate cu cafeniu, la fel ca în cazul transportrii insectelor în eprubet, descrise de mine. Anterior presupuneam c astfel de orificii sânt produse de fiine micro plasmatice invizibile cu durat scurt de viat, asemntoare unor microfulgere sferice. Acum tiu c sânt cauzate de particule i praf dispersate din neatenie în timpul zborului unor aparate asemntoare celui construit de mine. Imaginile orificiilor pe care le putei vedea în aceast carte au fost efectuate de mine în orelul academic al oraului Novosibirsk. Se pot prezenta oricui dorete. Au aprut în perioada 1975-1990 i nu sânt legate de experienele mele, cu excepia ultimului zbor.

Sânt convins c o parte din descrierile OZN sânt de fapt platforme, alte pri mari ale aparatelor, întâmpltor sau intenionat aruncate în afara câmpului activ, de ctre constructori. Aemenea pri pot genera multe necazuri, în cel mai bun caz pot provoca o serie de povestiri fantastice în ziare, uneori sub form de "comentarii" tiinifice. De ce nu vreau s divulg esena descoperirii mele? În primul rând pentru c trebuie s ai timp, for pentru a aduce dovezi. Aa ceva nu am. Am acumulat destul experien în acest domeniu pe când studiam efectul structurilor cavitare. Rezultatul în cazul ESC a fost: "În ceea ce privete cererea patentului pentru descoperire, nu este posibil colaborarea cu D-voastr". Sânt sigur c, chiar dac a fi activat aparatul i a fi zburat pân la plafon în cabinetul acelei persoane, reacie nu a fi obinut, ba chiar m-ar alunga din cabinet ca pe un magician. Voi, cei tineri, inlocuiii mai repede pe cei "ce fptuiesc" acum!

A doua cauz a pstrrii secretului meu, este obiectiv. Structuri antigravitaionale am descoperit doar la o specie de insecte din Siberia. Nu voi numi nici ordinul cruia îi aparin. Posibil c sânt pe cale de dispariie, acea izbucnire fiind ultima de acest gen. Pot avea oare garania, dac voi indica genul i specia, ca oameni amatori în biologie, puin oneti, afaceriti, nu se vor avânta s caute prin vi, câmpuri, pentru a culege ultimele exemplare ale acestei Minuni a Naturii. Ei nu se vor opri, chiar dac va fi necesar s caute pe sute de km, s are sute de poienie. Prea ademenitoare este captura! Cum s nu! Fie ca pentru voi, oameni necinstii, tot ce am povestit aici, s rmân SF. Natura nu va revela acest secret unora ca voi. Nu-l vei obine cu fora. Ca garanie servesc acele câteva milioane specii de insecte care mai locuiesc, înc, pe planet. Calculai care este probabilitatea întâlnirii cu Neobinuitul, chiar dac vei studia o or fiecare specie. V doresc mult rbdare i viaa lung, pentru c chiar fr zile de odihn i cu un regim de 8 ore de lucru, va fi nevoie de 1000 de ani, de memorie i vedere impecabile. Nu-mi rmâne decât s v invidiez. Sper s m îneleag i s m ierte i cei ce au dorit s cunoasc descoperirea fr a fi ghidai de interese i gânduri secundare. Oare pot s aleg altceva decât protecia Naturii Vii? Cu atât mai mult c, m-am convins, aa descoperiri le-au fcut i alii. Ei nu se grbesc s le fac publice, dar prefer s zboare noaptea sub form de discuri neobinuite, triunghiuri, ptrate, ce strlucesc sidefiu spre uimirea trectorilor...


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

40

... Aterizând rapid, de fapt czând în jos, m orientez dac nu este nimeni prin apropiere. La 40 m deasupra solului frânez i apoi aterizez, fr dificulti, pe poienia rezervaiei. O vei gsi pe mapa-schem. Unele ramuri ale copacilor sânt "retezate", parc de fulger deoarece zborul vertical i aterizarea sânt dificile, iar traiectoria este iniial oblic. La începutul zborului, nu tiu de ce, platforma se deplaseaz în partea opus Soarelui, iar uneori invers... Pliez aparatul i îl aez în rucsac, unde mai adaug mâncarea i un instrument pentru reparaia gardului. Apoi, printre copaci i tufele de mce, m deplasez spre Poiana de Mijloc. La ieirea din pdure, ca un semn bun, observ o familie de burei-pestrii de-un rou-aprins, grupai sub form de "inel al vrjitoarei". De ce "al vrjitoarei"? i apoi, de ce aa ciuperca frumoas trebuie lovit cu piciorul, frâmiata? Muli rspund aa: "Nu este comestibil!" Nu sânt comestibili nici muchii, argila, crenguele, trunchiurile de copaci, pietrele... Dac ar crete în locul bureilor pestrii crmizi, nu cred c ar fi lovite cu piciorul. Deci ciupercile necomestibile sânt lovite pentru c sânt vii, pentru c trebuie ucise! Cum aa? Oare oamenii au în sânge astfel de comportament: s loveasc o ciuperc, s calce un crbu, s împute o pasre, un iepure, un bizon? Aa apare mitocnia, sadismul, rzboaiele? Dac a fi un extraterestru în vizit pe Pmânt, vzând aa comportament a prsi cât mai repede aa planet. Urmtoarea vizit o voi întreprinde abia peste vreo 500 de ani pmânteti... Dar tu cititorule? M bucur c familia de burei pestrii este departe de ochii ri i picioarele crude i m încânt în fiecare var cu viaa deosebit, plrioarele umede, roii aprinse, cu solzi mari albicioi. Iat i Poiana. Pesc pe acest pmânt virgin cu strângere de inim. Senzaia este din cauza dorului de natura zonei Isiliculk, de lâng Novosibirsk i din cauza fricii c vreun "gospodar" o va ara i din cauza bucuriei c este înc neatins... Acum nu are nici o importan c am în rucsac platforma ascuns. Oricum omul va cunoate aceasta i alte taine ale Materiei, Spaiului, Gravitaiei, Timpului. Dar nici o civilizaie, pe nici o planet, nu va putea reproduce aceasta Poian, cu viaa ei complex, fin, vibrant... Unde înc, în care ungher al Universului, poate fi gsit un clopoel violet-siniliu asemeni celui de aici, în interiorul semitransparent al cruia danseaz dansul iubirii doua musculie, fremtând din aripile transparente, cu dungi alb-negre? Pe care planet se va aeza pe pajura întins un fluturas pentru a linge cu trompa spiralat ceva srel (cacaval, cârnat, slnina). Sau va merge puin pe palm deschizându-i i închizându-i aripile de atlas gri, cu nuan verzuie, iar pe marginea inferioar cu cel mai fin ornament din pete-ochiori!

... De curând oamenii au început s zboare. Iniial, cu ajutorul balonului, apoi cu avioanele, acum rachetele ne duc pe alte planete... Dar mâine? Mâine vom zbura spre alte stele cu viteza luminii i totui chiar galaxia vecin, Andromeda, va fi de necucerit. Umanitatea, cu condiia c va merita titlul "Îneleapt!", va dezlega multe taine ale Creaiei, va pi i aceast grani. Atunci vor deveni accesibile oricrei lumi din toate ungherele Universului, aflate la trilioane ani lumin distan. Toate vor deveni posibile pentru c sânt rezultatul Înelepciunii, tiinei, Tehnicii. Îns doar atât. Aceasta Poieni poate s dispar dac nu voi reui s o pstrez pentru cei apropiai, pentru nepoi.

Ce este mai preios pentru umanitate acum? Rezervaia sau aparatul construit de mine, din rucsac, care dezvolta viteza maxim 30-40 km pe minut? ie ii adresez aceast intrebare, cititorule. Gandete-te bine, inainte de a da un rspuns inelept.

Privii aceste imagini. Aa arat acest aparat în faza de lucru i pliat. Cablul îngust din interiorul mânerului stâng transmite micarea ctre structurile gravitaionale (formate din aripile insectelor). Înlarea i aterizarea se efectueaz prin apropierea i îndeprtarea acestor "aripi".

Odat, în timpul unei coborâri rapide, în regim de cdere liber, mânerul stâng... a fost smuls. Totui nu m-am accidentat. Nu am simit lovitura iar în faa ochilor mi s-a aternut întunericul. Platform a spat în artura o fântân destul de adânc, iniial vertical, apoi cu deviere în partea opus Soarelui. Am ieit cu greu din aceast fântân miraculoas, atât eu cât i aparatul, ambii suferinzi. "Fântâna" mi-a produs mici inconveniente deoarece nu avea pante pe margini. Am avut necesitate de mult ingeniozitate pentru a o masca, fiind vizibil de pe drum. Altfel ar fi provocat multe întrebri i careva "detectivi" sârguincioi ar fi gsit "vinovatul". Orificii asemntoare s-au format, fr cauze evidente pe 24 octombrie 1989, pe câmpiile zonei Nvorosteansk, regiunea Cuibasev.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

41


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

42


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

43


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

44


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

45


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

46


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

47


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

48


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

49

Despre acest fenomen s-a povestit în ziarul "Komsomoliskaia pravda", din 6 decembrie '89. Reiese c nu sânt unicul. Posibil c "inventez bicicleta"... Nu pot risca s dezvolt o vitez de peste 25 km/minut i prefer s zbor de 10 ori mai lent... Oare te-am convins, cititorule, c aa ceva, în scurt timp va fi accesibil practic tuturor. Natura Vie îns nu va mai fi accesibil, din cauza dispariiei ei, dac nu o vom proteja. Totui nu vreau s par avar. Vreau s drui cercettorilor un alt Brevet al Naturii, legat de Micare i Gravitaie. Fizicienii afirm c, crearea unui aparat fr punct de sprijin e imposibil. Altfel spus, un aparat izolat de mediul extern, nu-i va lua zborul i nu va merge. Nici automobilul fr roi, nici avionul cu motor i elice ermetic, nici racheta cu reactoare "închise" ermetic. Excepia o face doar baronul Munhausen, care s-a extras de pr din mlatin... Aciunea se petrecea în 1981 lâng Novosibirsk, unde studiam entomofauna lucernei (polenizatori i duntori). Cu micri rapide a plasei pentru insecte "coseam" lucerna, apoi coninutul plasei: insecte, frunze, flori îl transferam într-o cutie întunecat, la care fixm un borcan de sticl. Aceasta este metod, cam crud, de studiere a componenei de specii de insecte pe câmpuri. Când m pregteam s pun capacul i s introduc o bucic de vat impregnat cu eter, la lumin a ieit o gogoa de culoare deschis... Avea configuraie oval, destul de dur, opac. Cineva din prizonieri a împins-o întâmpltor spre suprafa, doar nu poate o gogoa s sar! Gogoaa, îns, a mai srit odat, lovindu-se de peretele de sticl i czând pe fund. Atunci am hotrât s cru insectele capturate, eliberându-le. Am izolat gogoaa stranie i am ascuns-o într-o cutie aparte. Acas am studiat-o la microscopul binocular. Nu prea nimic deosebit. În lungime 3 mm, în lime de 1 mm i ceva. La palpare pereii erau solizi, aa cum trebuie s fie de obicei. Gogoaa srea atunci când era iluminat (sau înclzita?) de soare. La umbr se linitea. Sriturile ei erau de 30 mm în lungime i 50 mm în înlime! Dup cum am reuit s percep, gogoaa se rostogolea fr a se rostogoli, lin, dar este necesar o filmare rapid pentru precizie. Fr dubii, micarea mecanic era produs de larv sau pupa din interior. Procesul îns, era complet invizibil. Din gogoa a ieit o insect din familia ihneumonide, specia Bathyplectes Anulus. Larvele sale sânt utile deoarece paraziteaz duntorul lucernei, fitonomus. Gogoaa "zburtoare" avea scopul s ajung într-un ascunzi rcoros din pmânt. Probabil, în plasa mea, a nimerit în timpul cltoriei sale neobinuite, anume în timpul sriturii. Acest fenomen semna mult cu "sriturile" inexplicabile ale obiectelor de uz casnic, cazuri descrise des în pres. Puneam gogoaa pe sticl i o priveam atent de jos. Poate larva, înainte de sritur, "absoarbe" în interior partea inferioar a gogoaei i apoi bru o elibereaz? Îns nu era aa, nu era nici o scobitur. De pe o suprafa orizontal, lunecoasa, lua o direcie orizontal i nu vertical. Lungimea traiectoriei era de 35 mm, înlimea de aproximativ 50 mm. Gogoaa se ridica la o înlime ce depea de 30 ori grosimea sa! S lipsesc aceasta "capsule zburtoare" de support? Cum? Am s o pun pe un strat de vat ! Am aezat gogoaa pe un nor de vat pe care l-am pus la soare. Atept cu nerbdare. Lovitura, dac este produs de larv asupra peretelui inferior i care genereaz sritura de pe suport, nu va mai putea pe fi efectuat. Vata mtsoas va împiedica acest mecanism. Îns nu a fost s fie aa. Gogoaa îi ia zborul de pe suprafaa vatei, rmas imobil, în sus i lateral. Sritura a avut o lungime de 42 mm, adic este i normal. Posibil c insecta lovea suprafaa superioar sau efectua un alt mecanism. Abia acum m-a emoionat acest fenomen. Atunci, în 1981, nu vedeam nimic neobinuit în astfel de srituri deoarece nu tiam c, dup legile fizicii, nu exista micare fr punct de sprijin. Altfel a fi cules ~200 de astfel insecte, care nu sânt rare i a fi studiat fenomenul amnunit. S ne imaginm puin. Presupunem c batiplectes-ul i-ar dori s prseasc Pmântul. Cel adult, cu aripi, nu ar reui deoarece atmosfera în straturile superioare se rarefiaz. Nu îns i gogoaa. Ea i-ar ridica capsula la 5 cm înlime, apoi înc i înc... Dac ar fi fost ermetic, posedând o rezerv de aer pentru pilot, nu ar exista piedici pentru prsirea atmosferei i o cretere în continuare a vitezei. Iat care este preul atrgtor al aparatelor ce se pot mica fr punct de sprijin. Acest fenomen nu poate avea loc i totui exist... Fizicienii numesc aa ceva: “contra naturii”, “care contravine legilor naturii”. Problema const în aceea c Bathyplectes anurus nu cunoate asta…Nu tie de legea fizicienilor, nici a biologilor, care au publicat pe pag. 26 a “enciclopediei academice a insectelor prii europene a Rusiei” (vol III, partea 3), urmtoarele: “Gogoaa sare din cauza micrilor brute a larvei din interior.” Ideea acestui aparat o druiesc ie cititorule! Acum culege insectele, inventeaz, construiete i drum bun! Grbete-te!


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

50


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

51


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

52

Parazitului lucernei, fitonomus, i s-a declarat un masiv rzboi chimic, care poate fi câtigat de Umanitatea Îneleapt. Odat cu distrugerea crbuului Fitonomus variabilis va dispare i Batiplectes anurus. Lupta prin metode biologice cu paraziii câmpiilor siberiene, prin folosirea lui Batiplectes i alte insecte entomofage, este respins de conductorii seciei agricole a academiei Ruse. Lupt deja de 12 ani dar succesele sânt identice cu cele ale lui Don Quijote, ce atac mori de vânt…


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

53

Sânt înelegtor cu conductorii, doar nu vor opri uzinele chimice! Ce le pas de micarea fr punct de sprijin. Grbii-v: biologi, ingineri, fizicieni! Vom pierde aceasta Tain i desigur alt lan de Taine legate cu ea, dac va câtiga Chimia. Invenia fr insecte, nu e posibil. Credei-m, sânt entomolog de 60 ani. La finalul crii mele "Un milion de ghicitori" editat în Novosibirsk, 1968, este un desen pe care îl reproduc repetat: deasupra orelului academic zboar un om pe un aparat construit pe baza aripilor de insecte. Atunci visam s inventez astfel de aparat! Deseori visul devine realitate, în special cu ajutorul prieteniei insectelor. Fr prietenii zburtori nu a fi reuit i nu vor reui ceilali. Protejai Lumea Strveche i minunat a Insectelor care pstreaz, fr limite, Taine unice ale Creaiei! Pstrai-o! V rog din suflet.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

54

Din block-notesul unui naturalist :

Fagurii artificiali. Luai 5 plci de carton pentru ambalarea oulor, cu cate 30 scobituri fiecare,

legai-le sau încleiai-le aa încât s se suprapun fr a ptrunde în scobituri.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

55

Vei obine ceva asemntor fagurilor unor viespi de dimensiuni foarte mari. Complexul (poate fi introdus în orice înveli) este fixat la 1 – 2 decimetri deasupra capului unei persoane aezate pe un scaun. Se produce o schimbare a formei spaiului care poate fi perceput i cu palma. Putei efectua experiene de încolire a seminelor plantelor, dezvoltare a microorganismelor i insectelor în comparaie cu partide de control care se dezvolt în aceleai condiii, dar la minim 2 m de “microfaguri”. Repetai de câteva ori experienele.

Fagurii de fier”. Suprapunei, cu bavurele în jos, nite rztoare obinuite. Cele cu guri mici – în jos, iar cele cu mari – în sus.

Productoare a ESC din hârtie.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

56

6 foi de hârtie vor fi tiate în lungime, în jumatate i pliate sub form de armonic: câte 10 unghiuri i 20 suprafee fiecare. Armonicile vor fi pliate pân vor deveni ptrate, apoi se vor încleia una de alta, fiecare cu un unghi orizontal de 30 grade fa de cealalt, în direcia acului de ceasornic. Va fi folosit hartie de culoare întunecat (care nu reflect caldura) pentru construcia acestei “flori” conice pluristratificate. “Petalele” vor fi bine rsfirate. Se va testa cu mâna, deasupra corolei i sub “armonica” agat. Apoi se atârn deasupra capului persoanei aezate, cu înregistrarea senzaiilor aprute i strii generale. Masa plastic spongioas. Este un bun termoizolator ce la o distan relativ mare “reflect” cldura mâinii. Senzaia se pstreaz chiar dac se pun obstacole din hârtie neagr, carton, tinichea. ESC este produs de cavitile multiple din mas plastic.

Porolon. Persoanele obisnuite s doarm pe o saltea vtuit, chiar în prima noapte de somn pe o saltea de porolon, vor dormi ru sau nu vor dormi deloc. Acestea sânt efectele ESC. Apoi organismul se adapteaz…

ESC la ciuperci: Iarna, în pdure, un vântor îi “înclzeste” mâinile îngheate sub plriile de babit. Partea inferioar a acestora este presrat cu o mulime de evi-faguri mici, prin care vase sânt eliminai sporii. Acest vântor a fost martor al ESC.

Fagurii” mobili: Se cioplete un titirez de lemn cu gurele transfixiante pe prile laterale, cu diametrul egal cu diametrul unui creion sau puin mai mare.

ESC se amplific la rotirea titirezului i se percepe bine cu palma. Posibil c atunci cavitile “cresc” în numr în spaiu.

ESC floral. Proprietile unei flori sânt modificate de poziia nenatural. Un buchet din flori cu form de clopoel (lalele, narcii, clopoei etc.) va fi aezat rsturnat deasupra persoanei ezânde. Pentru a exclude influena aromei buchetul se va introduce în sacule de hârtie sau plastic. S-mi scriei despre rezultate.

În zona dezastrului produs de furtun. Un geograf mi-a povestit c a avut senzaii identice muli ani în urm, trecând prin pdure, într-o zon cu copaci smuli i rsturnai de furtun. În cap, urechi, gur, tot corpul predomin o senzaie deosebit de neplcut. Cred c spaiul ce a coninut structura “multicavitar” a pdurii, acum distorsionat producea unde neplcute pentru om.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

57

Înainte de ploaie. Introducei lent palma sub firicelele de ap rece de sub du, din partea lateral. Majoritatea simt “cldur”. De fapt este ESC amplificat de micarea picturilor zburtoare i spaiilor dintre ele. Testai un ESC mai puternic sub harvuz, cascade. Chiar atunci când presiunea atmosferic nu scade, ploaia produce ESC pe muli km. ESC nu poate fi ecranat, de aceea apare somnolena inainte de ploaie, chiar în încperi.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

58


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

59

“ESC la cri”.

Se ia o carte groas, veche, citit (pentru a exclude foile încleiate) care se pune pe marginea mesei, orientat spre soare. De exemplu noaptea: spre nord. Se deschide i se rsfoiesc puin foile. Apoi se construiete un veier din foile îndoite. Peste câteva minute (ESC apare mai tardiv i la fel dispare) se poate simi cu palma, limba, ceafa, lâng foile întredeschise, senzaiile descrise mai sus. Fenomenul este accesibil i la 2-3 metri distan. “ESC-ul crii”, la fel, nu poate fi ecranat.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

60

Conul mare cu “umplutur” artificial de faguri i 3 magnei pe vârf.

Magneii sânt orientai unul spre altul, luând în considerare poziia soarelui. Dou conuri de acest gen: unul dup zona Isilikul i altul în zona Novosibirsk, în dimineaa de 23 aprilie 1991, au fost împrtiate i mutilate (cel de-al doilea a fost rsturnat i ticsit în peretele unui ascunzi subteran în pdure, iar magneii au disprut). Concomitent, într-un apartament din Onsk s-au produs miscri a obiectelor de uz casnic (ziarul “Omsk-ul de seara”, 26 aprilie; emisiuni la TV din Omsk i Moscova). Datorit acestei coincidene, acelai ziar, din 5 august 1991, a numit aparatul de pe foto: “hiperboloidul Grebenikov”. O “acumulare” de unde electronice între ambele structuri putea s se formeze, de altfel, exact acolo, pe cheiul Itas.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

61

Conul mediu. 10 pâlnii de plastic vor fi introduse una în alta i fixate pe orice suport cu vârfurile spre Soare. Cavitatea ultimei pâlnii va fi acoperit cu estur albastr sau plas.

Conul mic. 2-3 pelicule fotografice inutile vor fi rulate, legate bine cu gum sau a i apoi se împinge miezul spre exterior pân se obine un tub. E posibil percepia cu palma, în special în direcia opus soarelui. Încercai aciunea tubului aezat pe frunte.

Perpetuum-mobile. 7 tuburi din pelicul foto am aranjat în jurul aparatului, asemanator celui descris mai sus, cu indicator oblic din pai (ca contragreutate servea o bucic de plastilin) fixat pe un fir de paianjen. Ieind din zona de aciune a unui tub paiul nimerea în zona altuia etc. Experiena este mai efectiv într-o încpere pustie, linitit, ermetic, îndeprtat de evi, fire electrice, surse de cldur, de rcoare, lumin puternic. Nu este o minune: micarea materiei este venic.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

62

Aparatul de soare ce produce unde eterice.

Denumirea a propus-o profesorul Otto Korshelt în Laiptzig, care a descoperit ESC 100 ani în urm i care a produs aparate ce foloseau ESC în medicin, agricultur, tehnic. Cavitile ritmice se obineau cu lanuri de Cu. Partea posterioar se orienta spre… Soare! Lucrurile noi sânt lucruri vechi uitate. Senzaiile descrise de el coincid cu cele descrise de mine. Despre lucrarile lui Korhelt am aflat nu demult, din cartea lui M. Platen “O metod nou de tratament”, vol. III, Sankt-Petersburg, 1886, pag. 1751-1753, unde este reprodus i acest desen al aparatului.

ESC produs de sit. În timpurile strvechi, în unele localiti, durerile de cap i urmrile comoiei erau tratate cu o sit obinuit pentru cernut fina. Sita se aez, cu plasa în sus, deasupra capului bolnavului, sau el inea marginea în dini iar plasa se situa puin anterior feei sale. Nu are importan materialul din care este confecionat. Funcioneaz mai bine dac


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

63

te întorci cu faa spre soare (noaptea spre nord). Acest ESC este perceput i de oamenii sntoi.

ESC i plantele. Plantele sistemului solar sânt angajate la diferite distane de Soare, conform legii Ticius-Bofide (3, 6, 12, 36 etc. +4) / 10. Nu se cunoate cauza acestei legiti. Locul “gol” în acest ir corespunde spaiului între Marte i Jupiter, care este ocupat de asteroizi (posibil pri ale unei planete neformate sau a planetei Falton). Fizicianul V. Caznev consider c aceast legitate este determinat de ESC produs de Soare. Materialul din care s-au format plantele s-a grupat exact în zonele de aciune maxim a câmpului su de for.

ESC habitual. Undele sânt produse (des nu sânt inofensive pentru om) de tevi, unele peteri, subterane, coroanele arborilor. Conteaz i forma încperilor: rotund, cu unghiuri, cu cupol. Materialul pereilor, mobila, dispozitivele de comand ale aparatelor sânt surse de ESC cu anumii parametri.

Micro ESC. Efectul se produce în substane, a caror molecule posed caviti cu anumite forme. De exemplu, naftalina. Am umplut cu ea un borcan de 1 litru, l-am închis ermetic i l-am suspendat de tavan. Cu palma puteau fi percepute “concentraiile” câmpului de for (mai sesizabile daca vasul se instala deasupra cretetului). La fel crbunele activat. Se iau 2-3 tab. pe palme, la fel ca pe desen, i, timp de câteva minute, deplasai mâinile prin legnare, deprtare, apropiere. Scriei-mi despre rezultate.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

64

Tefilinul. ESC benefic pentru om este produs de 4 obiecte, din cele studiate de mine: fagurii de albine, “reeaua” din mâini (o voi descrie în capitolul urmtor), sita, filacteriul (sau tifilinul). Ce este acesta? Este o construcie antic: un cub de piele, fixat pe o suprafa de piele cu 2 curelue. În interiorul cubului sânt 4 fâii de pergament (piele moale de viel cu inscripii din Talmud, sub form de ruloane cilindrice). Aparatul se fixeaz pe fruntea celor ce se roag, aa încaât axele cilindrelor s fie perpendiculare pe frunte, iar dac este diminea, cu capetele opuse spre rsrit. Textele sacre nu joac nici un rol. Sânt importante doar materialul, forma, dimensiunile. Daca vor fi folosite alte materiale apar senzaii neplcute. Tefilinul din piele, îns, produce o actiune fiziologic pozitiv.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

65

Sceptrul lui Tot. Tot a fost zeul egiptean al tiinelor, magiei, “notarul” aciunilor de pe pmânt.

Se ia o bar de lemn de 16 cm lungime, ptrat la seciune (cu baza de 4 cm), iar la vârf 1,5 cm). Pe vârful îngust sânt fcute 13 taieturi adânci, de forma “armonicii”. Apoi se ia o sârm de Cu, de 2-3 mm grosime. Se fixeaz de bar prin 2 spire (cu diametrul de 5 cm) transversale, iar apoi continu liber sub form de spiral plat cu 3-4 spire (diametrul 10 cm). În total, lungimea barei i sârmei, este 41 cm. De fapt, sceptrul lucreaz i fr mânerul de lemn, doar cu orice sârm. Este mai bun o sârm acoperit cu câteva straturi de panglic de izolaie. Astfel efectul e mai puternic. Daca sceptrul va fi luat aa cum e reprezentat pe desen, atunci emanaiile sumare din centrul spiralei mari, perpendiculare suprafeei ei orizontale, vor fi bine percepute cu palma sau de un alt om, bilateral. Nu cunosc domeniul în care se folosea acest sceptru în antichitate.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

66

Piramida. Dup canoanele lui Keops. Construii o piramid din hârtie groas. Baza va fi ptrat, 20*20 cm, laturile ascendente câte 19 cm. Se încleiaz marginile foarte bine. În centrul unei laturi se taie un orificiu de 5-6 cm. În orificiu se introduce un “indicator” (un beior-crbune pentru desen cu lungimea de 1 decimetru sau un fir al unei mturici de sorg, sau un creion) aa încât captul opus s fie situat cu puin mai jos de mijlocul piramidei.

“Mestecai” cu “indicatorul” spaial din interiorul piramidei. Apoi il extragei i îl reintroducei etc., cam de 30 ori. În scurt timp, ve-i percepe o zon de “condensare” în partea piramidei unde egiptenii situau camera mortuar, iar alta deasupra vârfului. Iniial aceste zone sânt percepute cu “indicatorul” apoi, dupa puin antrenament, cu degetul, palma iîn micare. Efectul piramidei este un ESC.

Carcasa piramidei. Carcasa unei piramide, fr suprafee laterale, are i ea proprieti neobinuite. Se va folosi o piramid de aceleai dimensiuni, cu 8 paie netede încleiate. În acest caz se însumeaz ESC al paiului (structura capilar) i ESC-ul cavitii piramidei. Se pot folosi i alte dimensiuni, cu creterea proporional a lungimii paielor carcasei. inei carcasa ~5 min. deasupra capului prietenului cu baza în jos, apoi cu vârful. Efectuai experiene cu insectele (bondari, omizi etc.), plante de camer, produse alimentare uor alterabile, pe care le situai în piramid, deasupra ei i sub ea (dar i cu experiene de control, fr influena ei). V vei convinge c egiptenii aveau dreptate…


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

67

Telekinezia. Aa se numete deplasarea obiectelor uoare, fr contact, de ctre persoane foarte înzestrate. Ele mic o cutie de chibrite pe mas, menin în aer bilue de tenis, igri…Telekinezia o poate manifesta oricine. Agai carcasa piramidei descrise, de varful de tavan, pe o a artificial (pentru a nu se altera în timp) sau pe un fir de capron. Alegei locul camerei cu convecie minim (lipsesc undele de aer). Peste câteva ore carcasa va deveni imobil. Atent, de la distana de ~2 metri, orientai spre partea ei stâng un “binoclu” alctuit din palme, asa cum e artat pe desen. Peste câteva minute, prin aciunea razei ESC piramida va începe rotaia în sensul micrii acelor de ceas. Apoi testai partea dreapt. Folosii intervale diferite i distane diferite pentru a experimenta. V vei convinge c telekineza nu este un miracol i este accesibil tuturor. Palma i falangele degetelor sânt o structur cavitar, ce deviaz indicatorul aparatului din “pai i fir de pianjen” descries anterior. Prin antrenamente se pot dezvolta i crete proprietile “telekinetice”.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

68

“ESC la cereale”. Se iau 30-40 paie de grâu copt, de preferin scurte.

Apoi se fixeaz interiorul unui con plat din hârtie neagr aa cum se arat pe desen. Undele produse, percepute cu palma, determin devierea indicatorului din pai.

Seceriul cu “minuni”. În tineree am fost martorul unui fenomen neobinuit. Dimineaa, la seceri, o bucat din tulpina abia cosit (cam cât un creion scurt) se aez pe suprafaa coasei, mai aproape de marginea extern. O alt bucat, aezat la ceva distan de prima, se apropia de ea lent.


01 martie 2009

CopyLeft SaDAng

69

Cam la 8 cm prima bucat începea s se mite sacadat, “fugind” de a doua. Experiena reuea bine întotdeauna, imediat dup cosirea unei suprafee mari cu iarb, pe acelai loc, fr o secund de ezitare. Cred c se producea aciunea urmtorilor factori: schimbarea brusc a câmpului ESC pe lunca cu iarb cosit, “deformat” (identic cu cazul furtunii din pdure); “reeaua” din degetele mâinii persoanei ce opera; proprietile tecii folosite, posibil i orientarea ctre soarele matinal. Electrostatismul poate fi exclus datorit prezenei picturilor de rou….

Obiecte zburtoare identificate. Odat demult, în Caucaz, într-un stuc îndeprtat de munte, m-au uimit niste oameni ce umblau noaptea, în zona munilor cu pduri greu de trecut, cu igri aprinse, mthind din mâini, iar luminiele igrilor dispar la 1 secund dup mainile lor… Mai târziu, am aflat c nu sânt altceva decât crbui luminesceni, Luciola Mingrelica, în zbor. În unele povestiri despre OZN sânt astfel de indicii: “farfuria zburtoare, de culoare închis apare în binoclu sub form de stol de psari în zbor sau de insecte. Personal, am vzut în Siberia “stâlpii” din insecte, “sfere” cu diametrul 3-4 m din ânari sau furnici zburtoare din genul Mizmica. Puteau fi uor confundate de un necunosctor la o privire din deprtare.

Despre ESC am scris detaliat în cartea mea “Tainele lumii insectelor; Novosibirsk, 1990; în “Buletinul Siberian al Agriculturii”, nr. 3, 1984; revista “Apicultura”, nr. 12, 1984. Explicaia fizic a ESC poate fi gasit în cartea “Fenomene neperiodice, rapide din mediul înconjurator”, partea III, Tomsk, 1988. În total, am publicat ~ 30 articole despre ESC.

Restul, în urmtoarea carte. O voi numi la fel ca i acest capitol “Zborul”.

Legtura cu V. Grebenikov este posibil prin intermediul lui I. Cerednicenco [email protected]

Zborul

Documents

Transcript of Zborul