Zau – Iclod – Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau...

$: Zau – Iclod – Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau ?arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/carti/arhitectura... · 2007-04-16 · alii 2004a; 2006) [i doar o mic\ suprafa]\ pare nederanjat\,$
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 404

e) Complexul Cluj – Cheile Turzii – Lumea Nou\ – Zau – Iclod –

Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau ?

Denumirea

Mult\ vreme, ca urmare a unei confuzii generale create de termenul Turda[ — Vin…a,

n\scut din sistemul cronologic al lui M. Garašanin (vezi mai sus cultura Vin…a) [i acceptat

f\r\ critic\ de o parte a arheologilor români, în timpul dezvolt\ri cercet\rilor pentru

orizonturile cu ceramic\ pictat\ [i materiale vin…iene s-au folosit o serie de termeni (Roska

1941, harta VII; 1943) care nu acopereau realit\]ile stratigrafice sau culturale [i nu însemnau

acela[i lucru. Termenii folosi]i erau ceramica pictat\ vest transilv\nean\, Tisa II, Turda[ —

Vin…a, Vin…a — Turda[; Petre[ti, Petre[ti — Turda[, cultura Lumea Nou\ — Cheile Turzii,

apectul T\ula[, complexul Lumea Nou\ (Berciu D., grupul Lumea Nou\, grupul Turda[,

aspectul Turda[, [. a.). Uneori se afirma c\ materialele apar]ineau culturii Cri[, alteori c\ ele

ar reprezenta o faz\ timpurie a culturii Petre[ti (diferite opinii citeaz\ I. Paul 1968, 42, 45-46;

1981, 209; Dumitrecu Vl. 1968a, 10; Vlassa 1976, 132; noi date despre grupul Foeni [i rolul

lui în Transilvania la Mihai Gligor 2006 m.s.).

O analiz\ a acestor termeni s-a f\cut în timp (Lazarovici Gh. 1977b; 1981; 1987a),

definindu-se un complex cultural cu ceramic\ pictat\ format din mai multe grupe, Cluj - Cheile

Turzii - Lumea Nou\ — Iclod - Zau — Suplac, prescurtat CCTLNI sau CCTLNZIS, în ultima

prescurtare am inclus Zau [i Suplac (Lazarovici Gh. 1986; 1987a; 2000; Lazarovici Gh. et alii

1991: voci în Cultura Vin…a în România..; Lazarovici Gh. et alii 2000a; Maxim 1999).

Aceste termen complicat este poate înc\ necesar, din cauza st\rii actuale a cercet\rilor

arheologice, a datelor stratigrafice [i cronologice, a materialelor [i a public\rii lor. Lipsa unor

date stratigrafice clare [i a public\rii materialelor pe complexe, num\rul mic de studii

analitice [i statistice (Lazarovici Gh. et alii 1995) face ca problema originii s\ fie incert\, iar

momentul apari]iei, elementele [i cumplexele din prima faz\ s\ fie doar sporadic cunoscute.

O singur\ sta]iune ofer\ prin stratigrafia ei cele mai multe informa]ii cuprinse în termenii

de mai sus. Este vorba de Zau, dar nici aceasta nu acoper\ cu materialele sale datele

stratigrafice (atât cât a fost pân\ acum cercetat din sta]iune) sau toate fenomenele care se

manifest\ în spa]iul din centrul [i vestul Transilvaniei. S-a sperat în posibilitatea unor

s\p\turi mari la Cluj [i a unor sondaje noi în Cheile Turzii în diferite pe[teri. Cum acestea nu

s-au realizat suntem nevoi]i a men]ine grupele. Termenul de cultura Zau ar acoperi

perioada de maxim\ dezvoltare a acestei civiliza]ii [i ar oferi ni[te jaloane de stratigrafie, de

cronologie, date statistice, dar nu acoper\ întreaga evolu]ie, mai ales în privin]a genezei nu

explic\ întreg procesul, iar datele C14 nu le confirm\ pe cele de stratigrafie comparat\. Fiind

situat\ la marginea de est a arealului cultural Vin…a, mai demult credeam c\ nu acoper\ [i

realit\]ile din vest. Raportat la descoperirile învecinate, dar [i la apari]ia unor materiale

asem\n\toare în vest, la Pericei, Suplac I, nu putem da un r\spuns ferm nici dup\ analiza

grupelor pe care mai jos le preciz\m (Ignat 2000). Termenul de grupe ar putea avea sens

cronologic, de exemplu Lumea Nou\, dar multe cercet\ri sunt inedite.

ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 405

Fig. IIIe.1. Harta descoperirilor CCTLNZIS I-III

Mai exist\ un motiv care ne determin\ s\ propunem termenul de cultura Zau pentru

fenomenele pe care le prezent\m mai jos. Este vorba de existen]a unor materiale de tip

Turda[ (ceramic\ incizat\) înc\ din nivelele inferioare de la Zau care se men]in pân\ la apari]ia grupului Foeni, când cap\t\ un alt aspect. Intre cele din nivelul inferior [i cel superior

se poate constata o evolu]ie. Mult\ vreme credeam c\ elementele Turda[ coboar\ datarea

spre Vin…a B2 a tuturor materialelor de la Zau. Datele C14 de la Zau (Maxim 1999, 133) ne

impiedicau s\ accept\m o asemenea datare. Între timp, Sabin A. Luca a descoperit mai

multe orizonturi Vin…a (Miercurea Sibiului, inf. S. Luca, vas de import pictat cu bitum

caracteristic descoperirilor din Cri[ana) [i Turda[ la Turda[, Or\[tie (ambele în orizontul timpuriu, ceramic\ Turda[ pictat\ cu bitum), Pe[tera Cauce (pictur\ cu bitum: Luca et alii

2004), acoperite de orizonturi Turda[ — Foeni, analizate recent prin publicarea celor din

Pe[tera Cauce (Luca et alii 2004, 104-105). Aceste orizonturi confirm\ opiniile lui Fl.

Dra[ovean privind migra]ia Foeni (termenul nostru). Ceea ce nu am putut explica este

prezen]a materialelor Tuda[ din Banat, la orizont Vin…a B2/C (Gh. Lazarovici), C1 la Schier.

Prin prelucrarea descoperirilor de la Vršac — At (Gh. Lazarovici, Fl. Dra[ovean) se constat\

anterioritatea orizontului Vin…a C cu materiale Turda[ fa]\ de cele Foeni, dar [i o perioad\

scurt\ de timp între ele. Datele C14 de la Zau ar ar\ta o evolu]ie mai îndelungat\. De altfel,

Fl. Dra[ovean a demonstrat momentul apari]iei materialelor Foeni în Banat (Dra[ovean

1997), iar S. Luca în bazinul Mure[ului (Luca 2005, 108). Exist\ ceramic\ decorat\ în stil Turda[ mai veche [i contemporan\ cu cea Foeni, deci anterioritatea Turda[ - Foeni este


clar\, dar exist\ [i orizonturi sau complexe Foeni f\r\ materiale Turda[, ca [i ceramic\

decorat\ în stil Turda[ [i post Foeni, sau asociat\ cu un Foeni evoluat.

St\ruim aici asupra migra]iei Foeni, deoarece în Banat, parte în Transilvania [i în alte

zone este de presupus. În zona Timi[ — Cerna ar fi descoperiri de tip Foeni la Sadova —

Podul Ilovei. În bazinul Cri[urilor exist\ o migra]ie Foeni (acel Buckelkeramik). În

Transilvania, la Zau, acest grup modific\ caracteristicile fazei târzii ale grupului Zau, dup\

care ia na[tere cultura Petre[ti. Atunci când s-a definit „[ocul” Vin…a C în Banat s-au amintit

materiale Turda[ târzii, dar [i Vin…a C1 — Petre[ti la Corne[ti - Ferma Reiter (Lazarovici Gh.

1994, 98, fig. 23-24 [i altele), dar multe din ele apar]ineau grupului Foeni, cum a demonstrat-

o Fl. Dra[ovean.

Din punct de vedere al ceramicii pictate, complexul pare unitar, dar analizat în parte

observ\m deosebiri evidente, fiecare zon\ geografic\ con]ine alte elemente de baz\: la

Lumea Nou\ în s\p\turile vechi predomina ceramica vin…ian\, ca [i la T\rt\ria II. Din p\cate

sunt prea pu]ine materiale publicate, iar publicarea lor nu s-a f\cut pe nivele de s\p\tur\

sau complexe.

În principalele sta]iuni situa]ia se prezint\ astfel:

• la Cluj exist\ ceramic\ pictat\, u[or diferit\ fa]\ de cea de la Lumea Nou\ [i Zau,

dar sunt elemente turd\[ene [i exist\ mai multe elemente Iclod;

• la Pericei nu au fost publicate materiale timpurii, dar este singura sta]iune unde

materialele sunt publicate pe complexe (B\cue]-Cri[an et alii 2001);

• la Zau exist\ foarte multe materiale, dar cele mai timpurii provin din sondaje; apar

motive incizate, tipic turd\[ene, în propor]ie de 2-3% în fiecare nivel;

• la Cheile Turzii nu exist\ nici elemente turd\[ene, nici vin…iene. Din p\cate în

s\p\turile vechi de la Cheile Turzii - Pe[tera Ungureasc\ s-a constatat un mare amestec de

materiale; erau doar dou\ carouri de 2 x 2 m nederanjate pe o grosime de 15 — 18 cm, cu

pu]ine materiale. În s\p\turile noi, o bun\ parte din strat a fost deranjat de un atelier din

epoca cuprului (Bodrogkeresztúr — Toarte pastilate, indice Petre[tii de Jos: Lazarovici Gh. et

alii 2004a; 2006) [i doar o mic\ suprafa]\ pare nederanjat\, ce urmeaz\ a fi cercetat\.

R\spândirea

Spa]iul cuprinde Transilvania [i estul Cri[anei, în mod special Câmpia Transilvaniei, Fig.

IIIe.1. Sunt diferen]e semnificative între etapele timpurii [i cele târzii, grupul Iclod [i sinteza

Iclod — Petre[ti a largit mult harta descoperirilor în zona Iclod — }aga (descoperiri datorate

colectivului de cercetare de la }aga [i Iclod). Exist\ alte numeroase puncte, dar multe din ele

nu au fost verificate. Totu[i se poate vedea în sud grupul Lumea Nou\, în centru grupul Zau

[i Cheile Turzii — Cluj, iar în Câmpia Transilvaniei o câmpie înalt\, v\lurit\, plin\ de lacuri [i

hele[tee, grupul Iclod [i sinteza Iclod — Petre[ti.


Originea [i evolu]ia

Este un complex neolitic cu ceramic\ pictat\, situat în întreg arcul carpatic transilv\nean

(câmpia, podi[ul, dealurile [i mun]ii Transilvaniei).

Fig. IIIe.2. Proiectul parcului arheologic pentru centrul Clujului, în spate statuia lui Matei Corvin

La baz\ are evolu]ia comunit\]ilor neoliticului timpuriu, orizonturile cu pictur\ policrom\,

dar [i o evolu]ie local\ influen]at\ de fazele B ale culturii Vin…a, în zonele centrale [i de sud.

Deoarece date mai bogate privind arhitectura provin de la Zau vom analiza acestea ca studii

de caz, în timp ce pentru celelalte grupe vom prezenta doar scurte informa]ii, preluate din

publica]iile existente.

Majoritatea descoperirilor sunt rezultatul unor cercet\ri întâmpl\toare. Singura [ans\ de

a s\pa în centrul Clujului o suprafa]\ mare, dup\ ce a fost luat\ hot\rârea c\ vestigiile

romane nu se p\streaz\ ca parc arheologic, a fost irosit\ de neîn]elegerea problemei de

c\tre ministrul culturii de atunci (M. Musc\) [i a celor din Comisia Arheologic\, care nu au

avut r\bdarea [i în]elegerea de a permite o s\p\tur\ sistematic\ atât de important\, înainte

de astuparea zonei.

Nu e cazul s\ pomenim [i al]i vinova]i, de[i aceia erau speciali[ti, numele lor [i situa]ia

s\p\turilor din Cluj-Napoca au fost publicate pentru posteritate (Tripon 2005). Trebuie s\

cit\m o vorb\ a lui Lászlo Tökes, dar cu alt obiectiv „... trebuie s\ lupt\m pentru p\strarea

acestor valori pe locul originar... Statuia lui Mathias Rex este piatra de încercare a

democra]iei din România” (Tripon 2005, 51). Niciodat\ nu s-a pus problema mut\rii statuii, a

fost o minciun\ gogonat\... era un pretext contra s\p\turilor, dar cizma politicului (de care

nu este str\in nici actualul primar al Clujului, E. Boc) a decis astuparea vestigiilor [i valorilor

neolitice, romane originale, iar „democra]ia din România”, cum se intitula atunci, a trecut

peste aceste valori [i a cedat, ar\tând interesul [I respectul pe care `l are pentru vestigiile

trecutului. Într-un parc arheologic, care ar fi ar\tat ca în Fig. IIIe.2, [i-ar fi g\sit locul [i cei

patru metri de arhitectur\ neolitic\, care demonstrau existen]a unei puternice locuiri neolitice,

cu complexe deosebite.

Civiliza]ia CCTLNZIS cunoa[te trei etape de evolu]ie, cu mai multe grupe [i aspecte,

chiar dac\ unele grupe pot fi decelate cronologic, iar altele doar cultural.


Faza I-a

Lucrurile sunt greu de în]eles f\r\ câteva ilustra]ii, mai ales c\ majoritatea materialelor sunt inedite sau pu]in publicate, a[teptând s\p\turi de verificare, cum au fost cele din Cheile Turzii.

Etapa de formare este contemporan\ cu Vin…a A3/B1 [i par]ial cu SC IV. Materialele vin…iene reprezint\ 60-80% din total, mai ales în sud în grupul Lumea Nou\, sector A (Berciu D., Berciu I. 1958); în sector B nu [tim care este exact situa]ia, nu am v\zut materialele din s\p\turi, dar din publica]ii este sigur\ prezen]a elementelor Vin…a C [i Foeni (Gligor 2006). La Vlaha, în urma unor descoperiri întâmpl\toare au fost identificate dou\ sta]iuni, una timpurie probabil din faza I (un vas cu angob\ alb\) [i alta cu materiale Iclod — Petre[ti.

La Limba se pare c\ materialele CCTLNZIS apar doar la nivel Vin…a B, ceramica [i informa]iile publicate sunt din p\cate prea pu]ine (# Dumbrava, încorporat mun. Alba Iulia: Paul et alii 1999; 2000; 2001; 2002; 2004 [. a.).

Fig. IIIe.3. Cluj - Pia]a Unirii, grupul Cluj - Iclod I

Se afirm\ c\ este un Vin…a A3, care ar putea juca rol genetic. Cele mai timpurii materiale sunt cele de la Limba — Bordane, zon\ cu mai multe puncte, care ar fi putut juca un rol genetic, unde apar materiale din Policromie [i forme specifice fazei SC IIIB.


In nord sunt doar câteva materiale la Gura Baciului IV [i Cluj - St\vilar (Lazarovici Gh. 1983a, 14; RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999, 293), care evolueaz\ spre CCTLNZIS (prin pasta cenu[ie cu pleav\, angoba alb\ [i vasele lobate, globulare), f\r\ a putea preciza exact momentul. Ar fi de presupus o participare a Policromiei, dar lipsa barbotinei din primele etape arat\ c\ aceasta nu se petrece în sta]iunile cunoscute. Cheia problemei ar putea fi tot în sud, în zona Mure[ului mijlociu. Din acea etap\ timpurie acum credem c\ face parte fragmentul pictat de la Z\uan - Dâmbul Cimitirului decorat cu benzi sub]iri în arcade (Lazarovici Gh., Lakó 1981, 26; B\cue]-Cri[an et alii 2001, 50; Maxim 1999, pl. VII).

Fig. IIIe.4. ▲ a) Mediul geologic, CCTLNZIS; ▲b) Cheile Turzii, Pe[tera Ungureasc\

Dintre cele mai valoroase descoperiri de la Cluj, semnalate de N. Vlassa este un fund de vas ce are redat prin canelur\ un model de barc\ cu pânze [i vâsle, poate cea mai timpurie redare a mitului Arca lui Noe, g\sit la 5 m adâncime, în nivelele I, Fig. IIIe.3. Tot de acolo, poate de ceva mai sus, provine [i o t\bli]\, o plachet\ cu semne solare Fig. IIIe.3 (Vlassa 1970; 1971; 1971a) [i o frumoas\ ceramic\ pictat\. Materialele din primul nivel publicat de N. Vlassa (Fig. IIIe.3) nu reprezint\ etapa I-a, ele fac parte din etapa a II-a.

◄ , ▲ Cheile Turzii, Pe[tera Ungureasc\

Fig. IIIe.5. CCTLNZIS, faza II, grupul Cheile Turzii


Materialele din Cheile Turzii, cel pu]in cele din s\p\turile noastre unde avem pu]ine

materiale neamestecate, pot fi sincronizate cu cele de la Lumea Nou\. Nu avem îns\

dovada unei etape timpurii. La T\rt\ria materialele CCTLNZIS sunt în propor]ie restrâns\,

poate importuri, în jur de 2-3% din ceea ce s-a publicat. Ele nu apar în orizontul Vin…a A, dar

sunt prezente în nivelul al doilea, în cel Vin…a B1.

Prezen]a unor descoperiri Pi[colt II, anterioare nivelului Suplac I în zona cercet\rilor noastre, atest\ prezen]a acestor comunit\]i aici în cursul fazei dezvoltate, Zau II.

Deci, pentru momentul de formare avem elementele din care iau na[tere, dar nu [i date

stratigrafice sigure, iar cele C14 sunt insuficiente.

Faza a II-a

Faza a II a este cunoscut\ în întreg arealul (Fig. IIIe.1), la Cheile Turzii (Fig. IIIe.4b, 5)

(RepCj 1992, 101-105, Paul 1992, 139; Lazarovici Gh. 1987a; Lazarovici Gh. et alii 1995; Maxim 1999, cat. 241), Zau de Câmpie (Lazarovici Gh. 1991; 2000), Vadu Cri[ului (vest,

Roska 1942, 237; RepBh 1974, 81-82; Ignat 1979; 2000; Ierco[an 1997, 54; Maxim 1999,

cat. 1081), Pericei (în NV, Lakó 1981, 61; 1986, 50; Ierco[an 1997, 39; Maxim 1999, cat.

731; B\cuie]-Cri[an et alii 2001 [. a.), Limba (Paul 1992, 140; Paul, Ciut\ 1998, 41-42; RepAb 1995, 92-93; Paul et alii 2004) [i altele. În aceast\ vreme evolueaz\ [i se separ\

unele grupuri culturale.

Grupul Cluj – Pericei – Suplac - Iclod (Fig. IIIe.3)

Reprezint\ un grup cu ceramic\ pictat\ [i incizat\, diferit de cel de la Lumea Nou\, unde

lipsesc materialele vin…iene (Lazarovici Gh., Lakó 1981, 40, n. 95-95 bibl.; Lazarovici Gh., Kalmar 1982; 1986, 39 sqq; Lazarovici Gh. 1986; 1991). Se deosebe[te [i de ceramica de la Zau, unde apare o pictur\ timpurie, care lipse[te la Cluj, dar materialele de la Cluj par mai apropiate de cele de la Iclod. Pentru descoperirile timpurii sunt pu]ine materiale cu date stratigrafice clare. Evolu]ia descoperirilor de la Cluj spre grupul Iclod este evident\ la Cluj (-Pia]a Victoriei, - {t. Cel Mare - Bd. Eroilor [. a.; Maxim 1999, IX/1,4-10) [i la Iclod I. Trebuie s\ preciz\m c\ [i la Zau este aceea[i situa]ie, dar evolu]ia este întrerupt\ de migra]ia Foeni, în sta]iune constatându-se evolu]ia spre Petre[ti, iar la cca. 2 km rezultatul evolu]iei este o sta]iune a grupului Iclod.

La Cluj - Monumentul Memorandi[tilor au fost descoperite cca. 2200 fragmente cera-mice, reprezentând 23,4% din materialul acestui grup cultural aflat în baza noastr\ de date, dar sunt necesare noi observa]ii stratigrafice. Analiza materialului faunistic indic\ un mod de via]\ sedentar; bovinele reprezint\ 58%, suinele 17%, iar dac\ ad\ug\m oaia [i câinele ob]inem 80% (Bindea 2005, cap. IV, tabel 8, fig. 13).

Credem necesar\ [i introducerea no]iunii Pericei - Suplac. Ini]ial materialele au fost considerate a fi Suplac I, dar deoarece drumul spre Cluj — Cheile Turzii este marcat de

descoperirile de la Pericei, este necesar\ [i men]ionarea lor. Pe de alt\ parte migra]ia Vin…a

C1 (B2/C la noi, vezi mai sus Vin…a) ce d\ na[tere fazei a II a CCTLNZIS nu este semnalat\ în Cri[ana, iar colegii maghiari nu au fost interesa]i a defini anumite


fenomene legate de orizontul Vin…a C (exemplu cu Bicske, în afar\ de Eva Peters 1954; ceilal]i le-au legat de fenomenele Lengyel care sunt ceva mai târzii). Alte descoperiri sunt Giurtelec, Pe[ti[, Vadu Cri[ului, pe[tera Deven] (Paul 1969, 300; Maxim 1999 cat. 465; 739; 1081 [i bibl. veche), Suplacu de Barc\u I (Ignat 1998 [i bibl.; Maxim 1999, pl. XVIII) [i altele mult spre nord pe Tisa superioar\. Descoperirile de la Zau se leag\ de nivelele IIC — III de la Suplac [i prin plastic\ (Ignat 1973; 1977; 1979; 1998; 2000, pl. XI-XIII; iar recent B\cue]-Cri[an 2004; 2004a: 2005; 2005a [.a.). Ceramica pictat\ de la Cluj — M. Memorandi[tilor din nivelul locuin]ei, are analogii la Zau în nivelurile IIC [i în motivele turd\[ene de aici, înainte

de apari]ia elementelor Foeni [i Vin…a C1.

Ceramica neagr\ [i cea incizat\ au tradi]ii Vin…a B2 [i turd\[ene timpurii. Asemenea ceramic\ pictat\ apare [i la Or\[tie, Pe[tera Cauce [i Turda[, în nivelurile inferioare (Luca et alii 2003, fig. 25-26). Motivele pictate de la Zau apar la Cluj aproape în toate punctele în mai toate nivelurile, doar câteva lipsesc (vezi Maxim 1999, pl. XIV). Acest grup nu a avut o durat\ prea mare de timp, dar a cunoscut evolu]ii dinamice în timp [i spa]iu. Uneori credeam c\ este o extindere a grupului Iclod I, dar sunt fenomenele din care se na[te [i acest grup.

Cluj – Monumentul Memorandi[tilor. Date statistice

Baza noastr\ de date pentru complexul CCTLNI con]ine peste 9300 de fragmente ceramice, iar 2192 din acestea provin de la Cluj - M. Memorandi[tilor, dintr-o suprafa]\ de 10 x 10 m. Num\rul mare de materiale arat\ existen]a a cel pu]in trei nivele de locuire în acea parte, de[i la cca. 30 m spre vest situa]ia era diferit\, acolo fiind patru nivele (al patrulea este Iclod). Arhitectura de aici nu a putut fi studiat\ din cauza lipsei unor s\p\turi sistematice. Descoperirile sunt la adâncime mare, între -4 [i -5,2/6,2 m, motiv pentru care sporadic s-a ajuns la complexe [i doar în gropile de grinzi betonate de cel mult 1,5 x 1,5 m. Toate sondajele de salvare au dat multe materiale ceramice, dar suprafe]ele cercetate au fost mici, iar informa]iile extrem de disparate (Lazarovici Gh. et alii 1984). Cu toate acestea, cercet\rile de aici au oferit [i cele mai multe observa]ii stratigrafice privind complexele arheologice. Au fost sesizate trei mari orizonturi de locuire.

Fig. IIIe.6a-b. Cluj - Monumentul Memorandi[tilor, ceramica de la - 5 m


Primul orizont era la baza stratului de cultur\ [i consta din gropi de bordeie, adâncite în solul galben pietros, aflate între - 5,4-5,6 m [i - 6,2-6,4 m. Din p\cate, complexele fiind în col]ul s\p\turii nu am putut stabili dimensiunile exacte ale acestora. Urma un alt orizont de locuin]e CCTLNZIS [i apoi un strat de cultur\ f\r\ complexe în suprafa]a cercetat\. În orizontul al doilea a fost cercetat col]ul unei locuin]e cu peretele p\strat pe 40 cm în\l]ime, în care au ap\rut urmele unor stâlpi de la structura de baz\ (parte ridicat\ de Z. Maxim in situ

[i aflat\ la MNIT). {an]ul de funda]ie al pere]ilor ajungea la 50 — 60 cm adâncime; în Fig. IIIe.7c-d se poate vedea structura [i adâncimea parilor. Pere]ii din bârne erau acoperi]i cu lut lipit, dar impresiunile nu s-au p\strat prea bine (lutul fiind amestecat cu p\mânt, la ardere nu r\mâne o structur\ foarte clar\).

a

b

Fig. IIIe.7.Cluj - M. Memorandi[tilor: a)▲funda]ie de perete [i I nivel de c\lcare; b) structur\ de perete▲; c-d) perete▼

Din celelalte s\p\turi de salvare nu se cunosc alte informa]ii, s-au cules practic doar materialele.

Ceramica incizat\, din orizonturile publicate de N. Vlassa din Cluj Pia]a Libert\]ii I, dintr-

un strat gros de 70 cm (ast\zi Pia]a Unirii) (Vlassa 1976, 128, 161; Vlassa, Daicoviciu 1974,


13-14), prin formele de vase patrulatere, prin decorul în tehnica « crusted » se poate lega de

descoperirile de tip Stakálhát (târziu), dar mai mult de descoperirile de tip Turda[, deoarece

la Cluj- pe Bd. Revolu]iei (fost Lenin) exist\ ceramic\ de factur\ Turda[ asociat\ cu

ceramica pictat\ (Lazarovici Gh. 1983a, 14; RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999, cat. nr.

293). În s\p\turile din Pia]a Unirii (Gh. Lazarovici), aflate la cca. 50 m vest, pe o caset\ de 3

x 5 m stratigrafia este similar\ (s-au descoperit aici mai multe materiale din nivelul superior,

aflate probabil în vecin\tatea unui complex). Al doilea nivel din Pia]a Unirii, gros de 30 cm,

N. Vlassa îl leag\ de cultura Herpály (Vlassa 1976, 161; Vlassa, Daicoviciu 1974, 14 ; pentru

descoperirile din Pia]a {tefan cel Mare vezi mai jos grupul Iclod).

În Pia]a Unirii nu s-a putut continua s\p\tura în adâncime deoarece în acel an apa

freatic\ era cu 2 m mai ridicat\. Ceramica descoperit\ de noi la -5,4 m apar]ine nivelelor III

de la Zau, ap\rând [i materiale de tip Foeni (Fig. IIIe.9a/1, 5), dar [i CCTLNZIS III (Fig

.IIIe.9a/ 2-3, 6, 8). În orizontul superior exist\ marf\ Turda[ târzie (Fig. IIIe.9b/1-12). Din

datele de care dispunem pân\ acum putem preciza c\ a[ezarea de la Cluj reprezint\ cea

mai mare sta]iune neolitic\ din Transilvania, cu o lungime de 1 km [i o l\]ime între 400 — 700

m, deci cu o suprafa]\ de cca. 30-70 ha, cu un strat gros de depuneri între 1 - 3,5 m.

La Pericei exist\ dou\ orizonturi de complexe neolitice cu bordeie

[i locuin]e (acestea mai târzii). Arheologii care au cercetat a[ezarea au

considerat la început c\ materialul arheologic de aici are analogii în

descoperirile de la Suplacu de Barc\u. Noi credem c\ materialele de la

Pericei nu apar]in grupului Suplac I, ci acestui grup Cluj-Pericei-

Suplac-Iclod, din care se nasc grupele Suplac [i Iclod din neoliticul

târziu. Participarea grupului cu ceramic\ pictat\ de la Cheile Turzii

(100% pictur\) [i de la Zau (97% pictat\, inciziile sunt sub 3%) este

evident\. La Suplac — Cor\u III (# Por]), anterior descoperirilor de tip

Lumea Nou\ sunt cele de tip Pi[colt (cercet\ri Gh. Lazarovici ; Matei

et alii 2002; B\cue]-Cri[an 2004; 2004a; 2005).

În zona pe care am cercetat-o la Suplac în sectorul învecinat

(Gh. Lazarovici), s-au descoperit dou\ locuin]e de suprafa]\, dou\

platforme de pietre, ce ]in de neoliticul târziu (vezi mai jos Suplac), un

bordei, par]ial prins în s\p\tur\, mai multe gropi [i probabil un [an]

de ap\rare (r\mas neprelucrat, s\p\turile fiind sistate de conducerea

MNIT). S-au g\sit [an]uri de funda]ie în vecin\tatea unei locuin]e

Suplac III, dar nu [tim dac\ sunt din aceast\ vreme sau din neolitic târziu. În acest orizont, în

nivel II (nivel I — Pi[colt) sunt pomenite câteva locuin]e pe t\lpici, un mormânt [i ceramic\

pictat\. Foarte probabil descoperirile de la Pericei arat\ drumul dinspre zona Clujului sau

Cheile Turzii — H\[date — Huedin — Zal\u — Z\uan — Pericei — Suplac, fie cel de la Cluj —

Sutor — Zal\u [i mai departe prin Pericei spre Suplac. Înaintea cercet\rilor mai noi de la

Suplac, consideram (Gh. Lazarovici) componenta CCTLNI ca venind dinspre Oradea, de pe

valea Cri[ului Repede.

Tab. IIIe.8 Suma

Baza CCTLNI

9347 total

Procent

8.709

550 81 81 540 13 13 520 179 179 510 294 500 456 456 490 334 334 480 105 105 475 113 113 470 82 82 465 38 38 460 206 206 455 148 148 450 64 64 440 32 32 430 82 82


Fig. IIIe.9. Cluj – Pia]a Unirii: a) ▲ ceramic\ pictat\; b) ceramic\ încizat\ de tip Turda[▲

a

b

Fig. IIIe.10. CCTLNZIS, grupul Cluj – Pericei: a) Locuin]a 3; b) Suplac I, dup\ D. Ignat

Drumul peste culmea Mese[ului [i chiar din Huedin este posibil [i descoperirile sunt

numeroase (Fig.IIIe.1). Motivele apar în Cluj, în nivelul I al lui N. Vlassa (B\cue]-Cri[an et alii

2001 [. a.). Pe baza picturii, a formelor, a lipsei motivelor din nivelele IIA de la Zau, ele

apar]in etapei mijlocii [i târzii IIB [i IIC de la Zau. Desigur, acolo pot fi [i materiale mai

timpurii. Sincronismele cu nivelul I al lui N. Vlassa din Cluj - Pia]a Libert\]ii (#Unirii) indic\ tot

etapa mijlocie [i târzie (aceasta mai bine reliefat\ dup\ ornamentele existente). Cercet\rile


în zona de munte sunt aproape inexistente, cel mai adesea fiind doar descoperiri întâm-

pl\toare, din aceste motive nu sunt leg\turi între zone.

Fig. IIIe.11. Sta]iuni neolitice în zon\, 1a, 1b, 4-7, CheileTurzii;

surse de silex # 2 [i sare # 3

Grupul Cheile Turzii (Fig. IIIc.4, 8-9)

No]iunea de grupul Cheile Turzii a fost lansat\ în 1991 (Lazarovici Gh. 1977b; 1991,

109-110; Lazarovici Gh. et alii 1995, 546-552). Termenul era subîn]eles la N. Vlassa (1970,

3, 11-13, 14 [i bibl.; 1976, 161-172). În s\p\turile autorului men]ionat au ap\rut numeroase

materiale arheologice, care nu au fost publicate, dar exist\ o bun\ ilustra]ie color a lor; din

p\cate nu se cunosc exact pe[terile [i nivelurile în care au fost descoperite. Locuirile din

Cheile Turzii fiind în pe[teri, nu avem prea multe informa]ii despre modul de via]\. Din

experien]a îndelungat\ în cercetarea zonei, putem afirma c\ în majoritatea pe[terilor nu era

posibil un mod de via]\ neolitic stabil pe tot parcursul anului, cu familii [i copii. Este foarte

posibil s\ fi existat doar un mod de via]\ sezonier, legat de pescuit [i cules în timpul

prim\verii - verii. Pentru unele pe[teri sunt pomenite doar vetre de foc [i informa]ii cu

caracter general despre materialele ceramice (le-am studiat, dar nu au fost publicate),

necesitând verific\ri stratigrafice. Cele mai multe vetre de foc nu au fost amenajate. A[a-

zisul „bordei” (Lazarovici Gh. et alii 1995, 543-544, fig. 3.1) s-a dovedit ulterior a fi o s\p\tur\

arheologic\. Din cercet\rile lui N. Vlassa rezult\ c\ sunt multe etape stilistice [i culturale, în

majoritatea cazurilor predomin\ ceramica pictat\, iar cea excizat\ apare sporadic, nefiind


caracteristic\. Pe parcursul unui secol au fost numeroase cercet\ri în diferite pe[teri, din

p\cate cele mai multe soldate doar cu simple referiri, altele fiind inedite. Cele mai importante

sunt cele ale lui N. Vlassa, dar asemenea investiga]ii a f\cut [i D. Berciu (Paul 1969a, 325).

Fig. IIIe.12. Cheile Turzii: a) ▲coborârea spre Chei; b▲ s\p\tura lui V. Fene[an, Milea, oase pe fundul s\p\turii

I. Paul sincronizeaz\ descoperirile din Cheile Turzii cu nivelul IIa de la Lumea Nou\

(Paul 1981, 203). În Pe[tera Binder nu apar materiale de tip Turda[ (Vlassa, Daicoviciu

1974; Roman 1969, 18). Condi]iile din pe[teri sunt excelelente doar pentru sezonul cald, de

aceea credem c\ este vorba doar de locuiri sezoniere sau specializate în ol\rit sau prelucrat

aur (Pe[tera Ungureasc\, în nivelele cu Toarte pastilate).

În vreme de iarn\ locuitorii din Pe[tera Ungureasc\ probabil se retr\geau la cap\tul

dinspre Petre[ti a Cheilor, unde este o întins\ sta]iune, din p\cate necercetat\. La un col] de

grajd au fost despistate platforme de chirpici groase de 20-30 cm, ceea ce arat\ o

arhitectur\ caracteristic\ neoliticului mijlociu.

Zona Cheilor Turzii a fost foarte intens locuit\. N. Vlassa a continuat cartarea început\

de Nyaradi [i a localizat peste 42 pe[teri, grote [i ad\posturi sub stânc\. Noi am continuat

cercet\rile în zona Cheilor Turzii [i pe versan]i, în hotarul comunei Petre[ti, S\ndule[ti,

Cheia [i Tureni, ocazii cu care am marcat noi descoperiri arheologice [i etno-arheologice,

surse de silex, argil\ etc. (m\n\stiri, tumuli, morminte megalitice, [. a.) ajungând la 75-80

puncte (Lazarovici Gh., Kalmar/Maxim 1987-1988; 1987-1988a).

Avem în proiect studiul unei alte pe[teri apropiate de Pe[tera Ungureasc\, este vorba de

Pe[tera lui Binder unde stratigrafia pare identic\ sau apropiat\ [i nu a fost deranjat\

(materiale din s\p\turile din 1963 ale lui D. Berciu şi I. Al. Aldea).


Fig. IIIe.13. a)▲ Planul Cheilor cu pe[terile; b) stratigrafia neo-eneolitic\ din P. Ungureasc\▼

Pe[tera Ungureasc\. Stratul neolitic în centrul pe[terii are cca. 40 cm grosime, iar spre

margini atunci când nu este deranjat, doar 15-20 cm. Un atelier pentru confec]ionat bijuterii

de aur a distrus straturile neo-eneolitice, Fig. IIIe.13 stânga (Lazarovici Gh. et alii 2004a;

2006). Materialul ceramic al acestui complex cultural din pe[ter\ const\ din 814 fragmente,

ce reprezint\ 8,7 % din totalul de 9.300 fragmente din baza noastr\ de date.


Fig. IIIe.14. Cheile Turzii, Pe[tera lui Binder, Muzeul din Alba

Grosimea stratului de cultur\ neolitic mijlociu este de cca. 30-35 cm, de[i pe alocuri în func]ie de patul pe[terii variaz\ de la un carou la altul. Pentru complexul cultural în discu]ie au fost identificate dou\ orizonturi de cultur\, unul mai t=rziu cu ceramic\ mai mult nisipoas\ (marcaj verde) [i altul cu pleav\ [i angob\ alb\ (marcaj ro[u), ce apar în amestec în pozi]ii secundare (marcaj galben), tabel IIIe.16.

Fig. IIIe.15. CCTLNZIS ▲ a) Vadul Cri[ului; b) Pe[ti[ ▲


La Vadu Cri[ului [i în zona castrului din Piatra Craiului sunt mai multe pe[teri cu descoperiri ale

grupului Cheile Turzii. În toate aceste locuri nu au fost semnalate ornamente incizate [i nici

materiale vin…iene sau turd\[ene. Formele de vase sunt diferite, cum sunt cele de la Pe[ti[.

La Vadul Cri[ului formele sunt identice cu cele ale complexului CCTLNZIS.

De altfel, asemenea importuri apar în sudul Câmpiei Transilvaniei, în mediu vin…ian la

Miercurea Sibiului (inf. S. Luca). Acestea sunt rezultatul unor schimburi culturale, sare contra

bitum, drumurile spre sursele de bitum din Cri[ana sunt fie Cheile Turzii — Huedin — Ale[d —

Derna -T\t\ru[ dup\ afirma]iile lui N. Vlassa (1971, 12; 1976, 169), fie prin Cluj — Mese[ —

Pericei — Suplac, unde se exploateaz\ [i acum [isturi, asfalturi, bitumuri, de fapt lignit

îmbibat cu 4-6% bitum.

Ceramica din pe[teri, de calitate deosebit\, bine p\strat\, cu o

motivistic\ deosebit\, este în cantitate mare în compara]ie cu cea

uzual\, semifin\ (de folosin]\ cotidian\), fapt ce ne determin\ o dat\

în plus s\ subliniem utilizarea pe[terilor pentru activit\]i specializate,

ateliere de ceramic\, sau de prelucrarea aurului sau cuprului, cum

am sezizat la Cheile Turzii în Pe[tera Ungureasc\. Spre o inter-

pretare asem\n\toare tinde [i S. A. Luca pentru locuirile din Pe[tera

Cauce [i altele din zona Mun]ilor Poiana Rusc\, unele legate de

exploatarea silexului (Luca et alii 2004, 24-42, 147-180) [i probabil

înv\]area unor tehnologii de prelucare, altele legate de via]a

c

n

p

a

p

n

p

1

M

V

s

P

c

c

C

i

Tabel IIIe.16. Cheile Turzii Pe[tera

Ungureasc\ raportat la baza de date

CCTLNZIS

Suma 814 buc. 0-30 25 -40 82 -50 261 -60 161 -70 130 -80 106 -90 49

spiritual\ (Luca et alii 2005), situa]ie întâlnit\ [i în alte areale

ulturale (Ucelli Gnesutta 1998). În acele pe[teri sunt numeroase materiale pictate înc\ din

eoliticul timpuriu (Luca et alii 2004, 24 [i urm. [i o bogat\ bibliografie). Din p\cate [tim

rea pu]in despre locuirea în pe[teri [i despre activit\]ile celor care au locuit aici. Simplele

nalize osteologice nu rezolv\ problema, ci doar o pun. În pe[terile mari sunt multiple

osibilit\]i de cercetare, dar de cele mai multe ori acestea au fost f\cute de amatori.

Grupul Lumea Nou\

Este un grup cultural apar]inând culturii Vin…a [i celei cu ceramic\ pictat\ care a dat

umele complexului cultural. În spa]iul din Cartierul Lumea Nou\, ce cuprinde mai multe

uncte sau sta]iuni din diferite epoci, din s\p\turile lui Dumitru [i Ion Berciu (1944-1947,

961-1963) [i ale altora (Al. Aldea 1967; I. Paul 1976, 1995-1996, apoi din 2004 [. a.; Gligor

. 2006), se distingeau dou\ zone: una unde predomin\ ceramica vin…ian\ (peste 80 %

in…a B1, B1/B2), al\turi de ceramica pictat\ pe fond alb cu diferite motive; o alt\ zon\,

ector I, unde apar materiale Vin…a C1, ca [i altele specifice grupului Turda[ [i culturii

etre[ti (Berciu I., Berciu D. 1958; Berciu I. 1968; Gligor 2006).

În s\p\turile noi de la Lumea Nou\, în diferite zone au fost depistate numeroase

omplexe aflate la marginea sta]iunii, atât a celei vin…iene, cât [i a celei Petre[ti; autorii

onsider\ c\ ini]ial au fost gropi de lut, utilizate apoi ca gropi pentru resturi menajere.

oncluziile lui Ion [i Dumitru Berciu r\mân deocamdat\ cele mai exacte, dar s\race în

nforma]ii privind complexele [i nivelele în care apar (Berciu I. 1968, 55-56). Ion Berciu


consider\ c\ erau dou\ orizonturi de bordeie, locuin]ele de suprafa]\ apar doar la trecerea

spre cultura Petre[ti (nivelul III al s\u), iar în nivelul IV se încheie evolu]ia grupului Lumea

Nou\ [i apare cultura Petre[ti. Autorul men]ioneaz\ dou\ sectoare, I [i II. Lumea Nou\ I

este localizat pe botul de teras\ dinspre sud, unde este un strat de 1,3 m cu cinci niveluri

(Berciu I.1968, 53, 55; s\p\turi în 1944-1945, 1947, 1961). D. Berciu imparte stratigrafia în

trei etape I-III. Iuliu Paul, pe baza observa]iilor lui I. Berciu, împarte etapa I-a în Ia [i Ib.

Nivelele cu bordeiele le leag\ de Vin…a — Turda[; nivelele IIA-IIB de Lumea Nou\ [i III de

Petre[ti (Paul 1965; 1981, 203). I. Paul revine apoi [i afirm\ c\ în Ib exist\ pictur\ Lumea

Nou\ cu ceramic\ ro[ie [i brun\, pe care o sincronizeaz\ pe baza ceramicii vin…iene cu

Vin…a B1/B2 (Paul 1981, 208). Sunt [i alte sincronisme cu Sátoralyauihely Tisa, Bükk,

Lengyel, Oborin, Michalove Hrádok [. a., unele contestate atunci, altele ]in deja de istoricul

cercet\rilor (Paul 1965, 20).

Fig. IIIe.17. T\rt\ria nivel IIa [i IIb, materiale CCTLNZIS

Cercet\rile noi de la Lumea Nou\, efectuate sub îndrumarea lui Iuliu Paul au dus la

descoperirea a noi zone, unele cu descoperiri Petre[ti clasice, altele cu descoperiri Petre[ti

timpurii (grup Foeni: Gligor 2006). Dar din toate aceste cercet\ri nu sunt nici un fel de

informa]ii clare despre complexe, dimensiunile lor, orientare, încadrare cultural\. De grupul

Lumea Nou\ (opiniile noastre privind grupul, Lazarovici Gh. 1977e, 224; 1986, 18) se pare

c\ se leag\ [i descoperirile de la Limba, unde sunt trei puncte V\rarea, Bordane [i {esul

Orzii. Este posibil ca ele s\ apar]in\ aceleea[i a[ez\ri cu o stratigrafie orizontal\. La {esul


Orzii (nivelul Vin…a B) apare ceramic\ pictat\. Fiind s\p\turi de salvare, autorii nu au avut

r\gazul a studia [i publica rapoarte detaliate, a[a încât informa]iile privind încadrarea

cultural\ rezultate din noile cercet\ri sunt vagi.

Fig. IIIe.18. Orizontul Vin…a – Lumea Nou\ de la T\rt\ria (MNIT)

La T\rt\ria, în s\p\turile lui K. Horedt erau fragmente ceramice cu angob\ alb\ (caseta

C [i D), ca [i în cele ale lui N. Vlassa (1962; 1964; 1976, 128; Paul 1969), iar în s\p\turile lui

Iuliu Paul a ap\rut ceramic\ pictat\. Exist\ un procent de ceramic\ pictat\, probabil al\turi

de alte categorii, dar nu sunt studii analitice pentru preciz\ri mai fine. Acestea sunt

contemporane cu etapele IIB-IIC de la Zau, fiind anterioare orizontului Petre[ti — Turda[, deci

la nivel Vin…a B2.

În una din sec]iunile de la Limba au fost descoperite [i publicate trei fragmente ceramice

pictate atribuite complexului CCTLNZIS (sondaje 1944, 1947, Berciu D., Berciu I. 1958; D.

Berciu 1961, 23-24, 27; Paul et alii 1999; 2000; 2001; 2002; 2003) care î[i g\sesc

corespondent în nivelul inferior de la Zau, doar c\ acolo componenta principal\ nu era

grupul Turda[, ci cultura Vin…a.


Extr\gând din baza de date (Lazarovici Gh., Maxim 1996) materialele pe cate-goriile ceramice (care reflect\ rolul func]io-nal al ceramicii) din s\p\tura lui Marton Roska de la Turda[ (1910) [i f\când un studiu pe nivelele inferioare din diferitele sec]iuni ale acestuia, ob]inem tabelul al\-turat. Din serierea lui aproape uniform\, cu varia]ii doar pentru sec]iunea 1, unde nivelul inferior [i mijlociu au aceea[i structur\ (probabil materialele apar]in aceleia[i faze)

vedem c\ în sec]iunea 4 stratigrafia este liniar\, materialul resprezentând cca. 40% din ceea ce am selectat (1243 fragmente ceramice). Din cercet\rile lui Sabin Luca de la Turda[ [tim c\ nivelele mijlocii con]in materiale Foeni [i Turda[, iar cele superioare Petre[ti. La Turda[ nu este ceramic\ pictat\, decât cea de tip T\uala[ (sau T\ula[: Dumitrescu H., Lazarovici Gh. 1984-1986, pl. I-II), prezent\ în partea inferioar\ a nivelului II în s\p\turile lui S. A. Luca (Luca 2001, 70, în locuin]a 1/1992 [i B4/1995, pl. 25/1, 28/4-5), specie care apare [i la Cauce (Luca et alii 2004, pl. 31-34). Aceste categorii nu le avem decât în mediu Turda[ [i Tisa I, nu [i în cele de tip CCTLNZIS. Aceasta ne permite s\ consider\m c\ originea com-plexului cu ceramic\ pictat\ nu deriv\ din migra]ia care a dat na[tere grupului Turda[, dar grupul Turda[ a contribuit la geneza etapelor II. Dac\ vor fi s\pate bine [i publicate corect datele de la Lumea Nou\ [i Limba am putea avea un r\spuns clar privind prima etap\ a complexului CCTLNZIS. Pe baza celor dou\ sta]iuni avem dovada anteriorit\]ii grupului cu ceramic\ pictat\ fa]\ de cel de tip Turda[.

Tab

.III

e.19

Gro

sier

a

Sem

ifina

Fin

a

Sum

a

Pro

cent

03;INF 24 15 39 3 01;MIJ 193 109 6 308 24.8 01;INF 144 91 6 241 19.4 04;INF 132 92 23 247 19.9 04;MIJ 131 103 44 278 22.4 04;SUP 39 49 42 130 10.4 Suma 663 459 121 1243 Procent 53.3 36.9 9.7 100

Din tabelul de mai jos (de[i datele sunt din urm\ cu zece ani) se poate observa seria mai lung\ pe care o ofer\ Zau. În serie Lumea Nou\ apare mai timpurie, dar deoarece sunt pu]ine materiale publicate, avem rezerve. Unele elemente comune cu Vadu Cri[ului le coreleaz\, dar oricum Vadul Cri[ului ni se pare mai timpurie, dar con]ine [i un amestec cu elemente mai târzii. Descoperirile de la Pe[ti[ sunt slab corelate, au [i elemente mai târzii (Ignat 2000, incizii tab. 21, p. 19). Între Zau [i Lumea Nou\ nu sunt corela]ii directe, iar lipsa lor reflect\ [i modul de publicare al materialelor.

Fig. IIIe.20. Sincronisme între diferite sta]iuni CCTLNZIS, pe baza ornamentelor


Ne intereseaz\ acestea deoarece prezen]a constant\ a unor fragmente cu ornamente

Turda[ în toate nivelurile de la Zau ar împinge înapoi datarea grupului Turda[, în vremea

fazei Vin…a B1, ceea ce nu este confirmat de datele stratigrafice de la Lumea Nou\.

Mai mult, nu este vorba doar de ornamente, dar [i factura ceramicii turd\[ene este

diferit\ de a celorlalte. Lipsa materialelor de factur\ Vin…a B1 la Zau, cu care este

contemporan\ în alte p\r]i (T\rt\ria, Limba, Lumea Nou\ sector A) ne face s\ privim cu

rezerv\ începutul sta]iunii de la Zau [i s\ men]inem vechea terminologie mai complicat\

CCTLNZIS. Datele de la Zau arat\ doar o contemporaneitate cu Vin…a B2, poate mai mult cu

Vin…a B2/C, sau C1 la Schier. Acestea se coreleaz\ cu cele de la Uivar [i Or\[tie, deci cu

Vin…a C1 (Schier, Dra[ovean et alii 2004). Unele materiale de la Limba sunt de faz\ B1, altele

de B2/C (se ridic\ un semn de întrebare cu privire la rela]ia dintre cele mai timpurii materiale

turd\[ene din Banat de la Vršac — At, unde sunt materiale Vin…a C1 (dup\ Schier; B2/C, Gh.

Lazarovici; B2 la Miloj…iƒ), dar [i Vin…a B2 (la Miloj…iƒ), considerate de noi mai târzii. Studiind

din nou descoperirile de la Vin…a dintre -6 [i -7 m, am constat c\ la Vršac — At exist\ sigur

materiale de faz\ Vin…a B2 (la Miloj…iƒ). Cu prilejul public\rii monografiei despre Vršac — At

(Gh. Lazarovici, Fl. Dra[ovean) urmeaz\ s\ se studieeze acestea [i rela]iile cu grupul Foeni,

care migreaz\ mai târziu.

In tabelul de mai sus observ\m c\ faza a III-a este în neoliticul târziu, are mai multe

etape, în grupe sunt aspecte [i evolu]ii diferite, fiecare cu specificul ei. La Zau sub influen]e

ale grupului Foeni (este un orizont cu cca. dou\ nivele de locuin]e), ceramica pictat\ are mai

mult nisip în past\, evoluând spre Petre[ti [i grupul Iclod. Comunit\]ile Lumea Nou\ - Iclod

se mut\ în punctul La Bufet, la cca. 1 km spre est. În centrul sta]iunii, dup\ o scurt\ perioad\

în care ceramica are nisip în past\ se constat\ evolu]ia spre Petre[ti A (Laz\r 1995, 283-

284; Maxim 1999, cat. 1145; Lazarovici Gh. 2000). La Cluj [i Iclod se formeaz\ un grup

aparte pe baze turd\[ene târzii (Roska 1942, 133; Lazarovici Gh. 1983a, 14; 1991, s.v. Cluj;

RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999 cat. 293), în nord-vest spre Suplac [i în vest la Vadu

Cri[ului sunt elemente ale grupului Cluj, dar [i elemente Tisa, Herpály (Ignat 1998; 2000).

Descoperirile de la Pericei se aseam\n\ cu cele de la Cluj [i de la Zal\u — Valea Mi]ii

(acestea aflate în proces de retardare; nepublicate), (Lakó 1981, 77-79; 1986, 51; Lazarovici

Gh. 1984, 89; 1986, 15; Maxim 1999, cat. 1142). La Z\uan - Dâmbul Cimitirului exist\ un

orizont timpuriu legat de etapa I-a (Lazarovici Gh. 1983a, 18; 1985a, 69-79; Maxim 1999,

cat. 1148; pl. VII).

Pe baza ceramicii prelucrate statistic, materialele de la Zau reprezint\ 67% din cele

aflate în baza nostr\ de date, iar cele din Pe[tera Ungureasc\ din Cheile Turzii doar 8,7%.

Fig. III e.21 ZAU 3352 CT PU CJ-Memor Suma Procent CCTLNZIS, Suma 6341 814 2192 9347 100% Procent 67.84 8.709 23.451 100

Preciz\rile de sus erau necesare deoarece în cea mai mare parte materialele ceramice

nu au fost publicate sau se folosesc terminologii care nu au fost explicate.

În concluzie, originea grupului r\mâne deocamdat\ discutabil\ deoarece exist\ pu]ine

materiale din complexe. Evolu]ia etapei IIA este determinat\ de migra]ia Turda[, deci ]ine de


neoloticul tîrziu, dar sunt [i materiale din neoliticul dezvoltat. Începutul ar fi geneza, etapa IA;

etapa IB ar fi la Lumea Nou\, T\rt\ria [. a.; etapa IIA ar fi în neoliticul târziu paralel cu o

parte din Vin…a B2 (B2/C, Gh. Lazarovici; C1 la Schier); etapa IIB poate fi determinat\ de

migra]ia Vin…a C1; în etapa IIC apar deja elementele migra]iei Foeni, care determin\

aspectele CCTLNZIS III ce încheie evolu]ia în spa]iul sudic [i central — estic, zon\ în care se

formeaz\ cultura Petre[ti; în zona de nord se formeraz\ grupul Iclod, iar în zona de vest

grupul Suplac. Acestea din urm\ le trat\m la neoliticul tîrziu, ca [i grupul Turda[, geneza lui

în Transilvania nefiind legat\ de fondul Vin…a B.

A[ez\ri [i fortifica]ii

Informa]iile privind arhitectura acestui complex cultural sunt foarte s\race datorit\

metodelor de s\pare în sec]iuni de 1 sau 2 m l\]ime, ce nu permit delimitarea exact\ a unui

complex [i nici identificarea elementelor arhitecturale. De altfel nici s\p\turile nu au fost de

mare tehnicitate, cu excep]ia celor de la Por] — Cor\u III ale colegilor de la Zal\u [i a celor

de la Zau, Iclod [i }aga (Gh. Lazarovici). Sunt zeci de rapoarte în care nu sunt date

dimensiunile elementare ale unui complex, lungime, l\]ime, adâncime (la bordeie, semibor-

deie sau gropi, nu este sc\parea noastr\).

Nu exist\ nici studii privind a[ez\rile acestei perioade din centrul, vestul Transilvaniei [i

din Mun]ii Apuseni, iar referirile sunt sporadice.

La Lumea Nou\ a[ezarea este situat\ pe o teras\ mare ce str\juie[te drumul spre

Apuseni [i domin\ Valea Mure[ului.

Fig. IIIe.22. Sta]iunea de la Lumea Nou\, localizare


Nu se cunosc dimensiunile ei exacte, mereu apar noi descoperiri, dar apreciem c\

a[ezarea are peste 10 ha. Cercet\rile noi de la Lumea Nou\, efectuate sub îndrumarea lui

Iuliu Paul au dus la descoperirea a noi zone, unele cu descoperiri Petre[ti clasice, altele cu

descoperiri Petre[ti timpurii (grup Foeni: Gligor 2006). Cea de la Limba a fost distrus\ de

Mure[. La Cheile Turzii, în amonte de Chei, la marginea satului Petre[ti, pe un promontoriu

care se ridic\ cu cca. 80 m deasupra v\ii, pe panta de sud-sud est a acestuia, sunt urmele

unei a[ez\ri întinse pe circa 3 ha, aceasta f\când parte din a[ez\rile mici ale acestui

complex; cele mijlocii au 7-10 ha, iar cele mari peste 30 ha. Nu s-au descoperit îns\

materiale decât din faza târzie, de trecere spre grupul Iclod, Iclod I, sau Iclod — Petre[ti, cum

apar în zon\; nu exist\ s\p\turi, ci doar lucr\ri edilitare nesupravegheate.

A[ezarea de la Pericei,

de[i nu sunt publicate date

clare, are o suprafa]\ de

peste 3 ha, iar cea de la

Z\uan este mai mic\, poate

sub 1 ha, nu s-au f\cut son-

daje. Cea de Suplac I pare a

avea între 3 [i 10 ha. A[e-

z\rile sunt pe terasa a doua.

Suplac Cor\u II este în lunca

inundabil\ a Barc\ului.

Orizontul CCTLNZIS de

la Suplacul de Barc\u -

Cor\u III (# Por]) era fortificat

cu un [an] [i o palisad\. Din

p\cate cercet\rile noastre

(Gh. Lazarovici) nu au mai

fost finan]ate [i am fost

nevoi]i a întrerupe s\p\turile

f\r\ a încheia investiga]iile la

sistemul de fortificare. O

locuin]\ din orizont Suplac III

suprapunea palisada [i

[an]ul. {an]ul avea o des-

chidere la gur\ de 2,5 m.

Anterior locuirii CCTLNZIS în

perimetrul cercetat de noi am

descoperit un orizont Pi[colt

[i urme sporadice de locuire Star…evo-Cri[ IV. Locuirea Pi[colt era sporadic\, de[i în

perimetrul colegilor de la Zal\u s-au g\sit bordeie [i morminte din aceast\ vreme.

Fig. IIIe.23. Limba-Bordane, dup\ Paul et alii: a) plan▲; b) V\rar, materiale▼


Sta]iunea din neoliticul mijlociu de la Limba credem c\ are cca. 4-7 hectare; informa]iile

nu sunt tocmai clare, iar pe planurile topografice existente nu pot fi identificate sec]iunile [i

trasate marginile diferitelor culturi sau etape, Fig.IIIe.23. Probabil publica]iile viitoare vor

aduce noi date cu privire la întinderea a[ez\rii. Sta]iunea se afl\ în apropiere de cursul

Mure[ului care rupe din maluri [i a distrus deja o parte din a[ezare. Ceramica pictat\ (Fig. III

e.23.1) are analogii la T\rt\ria. Cea prezentat\ de M. Ciut\ [i I. Paul are analogii la Zau (Fig.

IIIe.40). Deoarece la Suplac, în zona cercetat\ de D. Ignat sunt mai multe complexe din nivel

Suplac I este posibil s\ fie vorba de un întreg sistem de fortifica]ii. De altfel colegii de la

Zal\u au g\sit [i ei un sistem de fortificare r\mas inedit (Matei et alii 2002). Nu [tim care

este situa]ia la Suplac deoarece o lentil\ de lut, groas\ de 25 cm, a separat nivelul Suplac III

de I, iar mai în adâncime urmau descoperiri de tip Pi[colt. De altfel, într-o zon\ învecinat\ la

circa 20 m est, în perimetrul unde s\pau colegii de la Zal\u, groapa unui mormânt Suplac

suprapunea complexe CCTLNZIS [i un bordei Pi[colt.

A[ezarea de la Pericei are dou\ orizonturi de locuire (B3 suprapune B4), cu bordeie sau

semibordeie, dar sunt [i locuin]e de suprafa]\ (inf. amabile Sanda B\cue]-Cri[an). Stratul de

cultur\ este foarte s\rac, dovad\ c\ cele mai multe gropi au pu]ine materiale arheologice în

con]inut.

La Zau de Câmpie se afl\ o a doua mare sta]iune de circa 24 ha (600 x 400 m), cu un

strat de cultur\ cu depuneri neolitice gros de peste 2 m. A[ezarea este situat\ pe cursul unui

râu pe care se afl\ actualmente o salb\ de lacuri. În vecin\tatea sitului principal graviteaz\

alte trei a[ez\ri cu unul sau dou\ straturi de cultur\ fiecare, toate de peste 1 ha.

Locuin]ele [i gropile

În multe sta]iuni locuirea începe cu bordeie sau gropi, ca de altfel [i în Banat, la Hodoni

sau Zorlen], dup\ ce anterior erau complexe mari cu arhitectur\ deosebit\ (vezi capitol

Vin…a).

Prin bun\voin]a colegilor avem [i câteva date metrice despre complexele de locuire de

la Pericei. Bordeiul 1 (B1) de form\ neregulat\, avea fundul realizat în trepte (autorii dau trei

dimensiuni pentru adâncimea fundului 0,5 m, 0,6 m [i 0,8 m; maximum ar fi cca. 30-60 cm,

ceea ce ar corepunde unui semibordei cu dou\ gropi de stâlp în interior, adâncite cu 20 cm

de la podea); L1 a fost surprins\ pe toat\ lungimea de 3,70 m, iar l\]imea cunoscut\ este 2

m; B2, de form\ oval alungit\ a fost surprins doar par]ial, adâncime 0,45 m; L2 = 2,80 X 1

m; B3, de form\ neregulat\, surprins par]ial, adâncime de 0,46 m; L3 = 1,70 X 2 m; B4,

probabil de form\ rectangular\ era suprapus par]ial de B3 [i a fost surprins doar par]ial în

sec]iune. Avea o adâncime de -0,2-0,25 m. L4 avea 1,60 X 1,76 m (B\cue]-Cri[an et alii

2001; B\cue]-Cri[an S. 2004; 2004a: 2005; 2005a).


a

b

c

Fig. IIIe.24. CCTLNZIS, a) Limba; b-c) complexe de la Pericei, dup\ Sanda B\cue]-Cri[an

A[ezarea de la Pericei este amplasat\ pe un teren în pant\, motiv pentru care lucr\rile

agricole au distrus partea superioar\ a stratului de cultur\, mai toate complexele fiind

surprinse de la -0,20 cm adâncime. Din aceste motive bordeiele nu sunt prea adânci. Colegii

considerau c\ materialul neolitic, în special ceramica pictat\ descoperit\ în complexe, î[i

g\se[te analogii între materialele nivelului I de la Suplacu de Barc\u — Cor\u III [i I. Astfel

aceast\ a[ezare ar putea s\ apar]in\ grupului cultural Suplacu de Barc\u sau unui grup

înrudit cu acesta (B\cue]-Cri[an et alii 2001); opinia noastr\ am exprimat-o mai sus.

Gropile de form\ oval\ G1, G5, G6 [i G7 s-au conturat la adâncimea de -0,2 m,

adâncindu-se în sterilul arheologic cu 0,2/0,3 m. Ele con]ineau foarte pu]in material

arheologic (dou\-trei fragmente ceramice foarte mici). Unele sunt pu]in adânci, de 0,20 —

0,30 m (G2, G6, G7, G8, G9), iar altele au pân\ la 40 cm (G1, G4). Dup\ form\, sunt ovale

(G2, G3, G4, G7) [i oval-alungite (G1, G8, G9). Din p\cate nu se dau alte descrieri,


dimensiuni sau diametru, a[a c\ nu putem [ti func]ionalitatea lor. G14 con]inea foarte pu]ine

materiale ceramice neolitice [i o râ[ni]\.

Complexele de la Lumea Nou\

I. Berciu a semnalat prezen]a unor bordeie la Lumea Nou\ în primele dou\ orizonturi, în

sec]iunile I-III/1961 (Berciu I. 1968, 55-56), iar locuin]e apar în perioada de trecere la cultura

Petre[ti.

I. Paul f\cea unele referiri la evolu]ia etapei a II-a pe care o subîmparte în trei etape IIa-

IIc. În ceea ce prive[te originea, autorul men]ionat accept\ leg\tura cu complexul cultural

mai larg vin…ian (Paul 1981, 208-209), dar în nivelele IIa [i IIb el pomene[te ornamente din

benzi punctate [i pictur\ din puncte în benzi; în nivelul IIa apar importuri Precucuteni. În

nivelul IIb sunt benzi în arcade, motive ro[ii pe fond de angob\ alb\ sau alb-g\lbuie, iar în

nivelul IIc pomenen[te o ceramic\ fin\, neornamentat\ care se men]ine apoi în cultura

Petre[ti. Credem c\ este vorba de ceramica grupului Foeni.

S\p\turile noi (Gligor 2006) au adus informa]ii importante despre complexele de locuit,

de[i lipsesc date tehnice [i rapoarte de s\p\tur\ privind dimensiunile [i forma complexelor,

sau încadrarea lor cultural\ mai precis\. Autorii enumer\ unele complexe care au apar]inut

epocii neolitice (G1, C2, G4 [i G19 — 20), altele se leag\ de cultura Petre[ti. Complexul

adâncit C2 a oferit un bogat material Vin…a [i Petre[ti, ca [i fragmente de pere]i din chirpici.

Groapa 4, de form\ rotund\, în umplutur\ cu o vatr\ fragmentar\ [i material ceramic

extrem de fragmentar, considerat\ groap\ menajer\, dup\ jaloanele din imagini are

dimensiunile de 1,8 -2 m [i adâncimea de circa 40 cm.


Fig. IIIe.25. Complexe de la Lumea Nou\, dup\ Paul et alii

Groapa 16 a fost interpretat\ ca groap\ menajer\ sau posibil bordei, datorit\

fragmentelor de chirpici ars (surprinse în special în p\r]ile marginale) [i materialul ceramic [i

osteologic destul de bogat. Dup\ scara publicat\ sunt dou\ categorii de gropi, unele mici

între 0,9 - 1,4 m (G1, G2, G19, G20) [i probabil partea central\ a unor bordeie cu diametrul

de cca. 2 m. Sunt [i întret\ieri de gropi, cazul C2 unde sunt amestecate materiale Vin…a [i

Petre[ti (Paul et alii 2001, fig. 18; Gligor 2006). Este e o s\p\tur\ curat\, dar din p\cate, f\r\

detalii tehnice. La Limba sunt pomenite zece bordeie, unul la Berciu [i nou\ la Paul [i şase

locuin]e. Deoarece datele publicate sunt insuficiente [i disparate, nu se pot trage nici un fel

de concluzii. Judecând dup\ monumentalitatea sta]iunii neolitice din zona central\ de la

Cluj-Napoca (r\mas\ necercetat\ [i prin grija Comisiei Arheologice) locuirile acestui

complex cultural sunt dinamice, am putea spune chiar c\ multe din complexele de locuire

rivalizeaz\ ca monumentalitate cu cele de la Par]a sau Vin…a; r\mâne genera]iilor viitoarea

cercetarea arhitecturii.

Descoperirile de la Zau de Câmpie. Studii de caz

Pentru Zau de Câmpie au fost publicate doar câteva scurte rapoarte din s\p\turile lui

Valer Laz\r (Laz\r 1995; 1998; Bindea 2005, cap. IV, CCTLNI s. v. Zau), iar din cercet\rile

noastre sunt observa]ii stratigrafice f\r\ ample comentarii [i f\r\ analogii, deoarece am

a[teptat cercet\rile din Cheile Turzii pentru a l\muri corela]iile (Lazarovici Gh. 2000;

Lazarovici Gh. et alii 2004a; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. 2003). Datele statistice de care

dispunem ne permit unele concluzii care pot s\ anticipeze studiul monografic. Suprafa]a

cercetat\ de noi aici a fost de 10 x 8 x 3,60/4 m.


Atmospheric data from Stuiver et al. (1998); OxCal v3.5 Bronk Ramsey (2000); cub r:4 sd:12 prob usp[chron]

Grupul Zau si legaturile sale

6000CalBC 5500CalBC 5000CalBC 4500CalBC

Calibrated date

Tartaria Lady A3B1 R 1630 6310±65BP

Satchinez Vinca A 2 Deb 2579 6270±40BP

Parta CB I Lv 2142 6240±80BP

Zau CCTLNNI Ly.8934 6230±55BP

Tartaria BrdH17_18 A3B1 6215±65BP


Liubcova Vinca B2 Bln 2133 6175±85BP


Orastie Turdas I B Deb 5765 6070±70BP


Uivar I 112_Hd-22737 6036±22BP

Uivar I 106_Hd-22735 6022±28BP

Uivar II 115_Hd-22688 5947±41BP

Hodoni Vinca C1 deb 1963 5880±60BP

Hodoni Vinca C1 Deb 2018 5870±60BP

Uivar IV 052_Hd-22759 5862±32BP

Foeni Gr. Foeni Deb 5771 5855±85BP

Foeni Gr. Foeni Deb 5725 5835±40BP



Fig. IIIe.26. Zaul de Câmpie, datele C14 în context zonal

A[ezarea reprezint\ o locuire sub form\ de tell. De[i nu am identificat un sistem de

fortificare, dup\ intensitatea de locuire [i refacerea locuin]elor pe acela[i loc b\nuim c\ el

exist\. Observa]iile stratigrafice au fost foarte clare, deoarece numeroasele complexe, în

special podine de locuin]e, au permis separ\ri. Exist\ [i un amestec determinat de

numeroasele gropi, dar el a fost separat pe complexele respective.


Stratigrafia

Fig. IIIe.27. Zau de Câmpie, profil stratigrafic

Succesiunea straturilor, cultural\, cronologic\ [i adâncimile se pot observa pe profil (Fig.

IIIe.27). Stratigrafia este asigurat\ de un num\r impresionant de locui]e, cu platforme de lut

groase de 10- 35 cm. Amestecul nu era prea mare, deoarece majoritatea gropilor au fost

sesizate, ele t\ind podelele de locuin]e. Din nivelele inferioare [i mijlocii au fost prevalate

câteva probe pentru datare C14 (Maxim 1999, 129 [i urm.).

Cronologia absolut\

În tabelul din Fig. IIIe.26 datele C14 de la Zau sunt raportate la cele vin…ienie, turd\[ene

[i grupele înrudite din Banat [i Oltenia, respectiv ceramica liniar\ cu note muzicale.

Probele de la Zau provin din nivelele: Ia, locuin]a 11, Ly-8934, sincrone cu Vin…a

B2/C1; I/II, groapa 32, Ly-8932, contemporan cu Vin…a C1; II, groapa 8 din locuin]a 8A,

Ly-8931, corespunde cu Vin…a C1; [i din locuin]a 8A, Ly-8933, din vremea fazei Vin…a C1

(Maxim 1999, 133; Lazarovici C-M. 2006, fig. 5). Ele se întind pe durata ultimei p\r]i a etapei

Vin…a B2, ceea ce confirm\ datele de la Lumea Nou\ [i Limba. Pentru cea mai timpurie dat\

de la Zau se pot observa dou\ curbe în statistica probelor, una care probeaz\ pentru leg\turi

cu etape timpurii, alta pentru cele târzii.


Fig. IIIe.28. Zau de Câmpie, CCTLNZIS- grupul Zau, complexele din niv. II-III [i grup Foeni

Aceasta este o situa]ie adesea întâlnit\, când datele C14 au o accentuat\ curb\

orizontal\ (comunicare H. Quitta, Xanti 1980), observabil\ [i în datele de la Vin…a. Oricum ar

fi îns\, ele sunt mai timpurii decât cele de la Turda[; la Turda[ nu s-a s\pat în zonele unde

sunt materialele cele mai vechi (opiniile noastre, pe baza s\p\turilor lui M. Roska: Lazarovici

Gh., Maxim 1996). De altfel [i la analiza datelor de la Vin…a BB se poate observa o ase-

menea curb\ ce tinde spre orizontal\, indiferent de datele stratigrafice (Schier 1995, 149).

În suprafa]a mai mare cercetat\ la Zau de Câmpie (Fig.IIIe.28) s-a surprins o stratigrafie

de peste 4 m, din care 2 m de depuneri neo-eneolitice, ceea ce dovede[te o intens\

activitate arhitectonic\, dinamic\, fiind descoperite numerose complexe suprapuse.

Unele complexe, locuin]ele 1 [i 2, mormîntul 1 (M1) au fost par]ial afectate de unul din

sondajele lui Valer Laz\r (1998). Nu am separat complexele pe etape de locuire, deoarece

sunt opt etape constructive. Orientarea locuin]elor este diferit\ de la o etap\ la alta.

Numerotarea este în ordinea descoperirii.

Fig. IIIe.29. Zau de Câmpie, nivelul IIC, gropi [i funda]ii de pere]i - 2,80 m


Locuin]ele din etapa Zau IIA aveau dimensiunile: L11 = 2 x 2,2 m; L10 = cca. 3 x 2 m;

L9 = 3,5 x 2,5 m; L8a deranjat; în etapa Zau IIB, L8 = 3 x 2 m, dar în zon\ era un complex

mai vechi; L7 complet deranjat de gropile 5 [i 6; din etapa Zau IIC, L3 = 3,5 x 2,4 m [i L2 =

cca. 3,5 x 4 m; L1 este cea mai de sus, din etapa Zau III ,cu dimensiunile de cca. 4 x 3,5 m.

Nici una dintre locuin]e nu a fost ars\. S-au g\sit urme de chirpici sau p\mânt ars mai

ales în gropi, dar nu d\râm\turi de la pere]i. Locuin]ele aveau o structur\ masiv\ de stâlpi cu

groap\ adânc\; dup\ aspectul conic al gropii am dedus c\ stâlpii au fost par]ial înfip]i în

p\mânt. Podeaua era din p\mânt galben nisipos, amestecat cu lut [i cu p\mânt negru. La

locuin]ele din fazele vechi podeaua era mai sub]ire [i mai bine lucrat\. Podelele aveau urme

de refaceri, mai ales cele vechi, arse. Pere]ii aveau un [an] de funda]ie adânc de cca. 50-60

cm, ceea ce explic\ posibilitatea înfigerii stâlpilor de la structura de baz\ la o distanţ\ de

peste 1 m (Fig. IIIe.29). La locuin]a P1, sub podea au fost depuse ca ofrand\ de fundare,

picioarele unei c\prioare.

Fig. IIIe.30. Zau de Câmpie, nivel IIB-IIC, adâncimea de – 3,05 m

Unele locuin]e au func]ionat ca ateliere de confec]ionare a ceramicii, deoarece lâng\

unul din pere]i [i uneori în podeaua lor s-au g\sit gropi în care erau urmele unui sac de piele

de bou sau o c\ptu[eal\ de lemn, constatate pe tot conturul gropii, în care se p\stra lutul. Pe

fund erau unul sau dou\ straturi de lut pentru pictat sau pentru modelarea ceramicii foarte

fine, negre (s-a f\cut un experiment cu acest lut, Gh. Lazarovici, Z. Kalmar/Maxim). Suntem

tenta]i s\ consider\m c\ P11 era un cuptor de ars oale într-un atelier ceramic, dar avem

rezerve din cauz\ c\ era situat prea aproape de un complex de locuit. În vecin\tatea

locuin]elor erau urme de p\mânt galben nisipos asem\n\tor celui din podele, nears, ce ar fi

putut proveni de la pere]i near[i.

Unele locuin]e (P11A) din nivelul Zau IIA aveau în loc de [an] de funda]ie gropi

dreptunghiulare, similare celor în trepte descoperite în nivel Vin…a B1 [i C1 la Gomolava [i la


Par]a - tell 2 (vezi mai jos planul cu palisada). La alte locuin]e au fost g\site chiar gropi în

trepte.

Cea mai veche [i mai mic\ locuin]\, L11 avea podeaua din argil\ b\tut\, de aspectul

unei vetre de foc, cu dou\ refaceri [i a fost ars\ inten]ionat înainte de construirea pere]ilor;

arderea fiind puternic\ [i de durat\, o vreme am considerat-o drept cuptor. Dimensiunile

foarte mari fac pu]in probabil un asemenea cuptor de 2 x 2,2 m, mai ales c\ nu s-au g\sit

urme de pere]i.

Aproape în fiecare locuin]\ din partea de apus a fost descoperit un schelet de copil mic

sau sugar (gropi în podea s-au observat la M5 [i M6). Nu credem c\ este vorba de un ritual

de fundare, sau de jertfire, ci poate un obicei de înmormântare pentru copii foarte mici, dar

nu excludem nici primele dou\ variante, având în vedere pu]inele informa]ii pe care le avem

despre acele vremuri.

Consider\m c\ au decedat probabil înainte de ini]iere [i apar]ineu familiei, iar nu

comunit\]ii care trebuie sa fi avut mormintele în alt\ parte, cum este cazul la Iclod (vezi mai

jos). Pentru sugari sau avorta]i nu am g\sit groapa de s\pare, probabil prea mic\ pentru a

se observa în podeaua de p\mânt galben amestecat\ cu negru.

Din p\cate nu am suprins

nici un complex întreg în supra-

fa]a cercetat\, iar suprafa]a nu a

putut fi extins\.

Palisada

Pe diagonala sec]iunii, pe

direc]ia E-V, a ap\rut un san],

probabil de palisad\, dup\

dimensiuni, urmele de stâlpi [i

aspect. La acest nivel au fost

surprinse unele gropi dreptun-

ghiulare cu col]urile rotunjite, de

mari dimensiuni, cu o gaur\ de

stâlp la unul din capete. Palisada

taie la rîndul ei gropile lunguie]e

ale locuin]ei 11A. Acest tip de gropi, cum am mai ar\tat este identic cu cele din tellul 2 de la

Par]a din nivel Vin…a C sau cu cele de la Foeni. În suprafa]\, la adâncimea de 3,2 m, în

urm\torul nivel de locuire sunt mai multe gropi de la alte construc]ii, mai târzii, multe t\ind

palisada. Deocamdat\ nu putem preciza cu exactitate când a fost construit\ palisada, dar

sigur este abandonat\ în nivelul III, deoarece peste ea am g\sit groapa cu schelete de tauri.

Una din gropile mari ar putea s\ îi apar]in\, noi am surprins doar fundul ei [i nu gura, a[a c\

nu putem preciza c\rui complex [i orizont îi apar]ine exact.

Fig. IIIe.31. Zau, Loc. 11a - 3,20 m [i funda]ia palisadei din nivel IIB

Activitatea constructiv\ este foarte dinamic\, de[i durata de func]ionare a unui orizont de

locuin]e nu este prea mare, întregul sit neavând mai mult de 150-200 de ani, de[i stratigrafia


dep\[e[te 2 m. De altfel, o asemenea activitate constructiv\ dinamic\ este caracteristic\

vremii, ea se întâlne[te în a[ez\rile Vin…a C de la Gomolava (straturile ajung la 3-4 m), la

Par]a, tellul 2 sau Uivar, toate de faz\ Vin…a C; stratul de cultur\ la Cluj are 2-3 m [i tot

acela[i gen de locuin]e ca la Zau.

Locuin]ele

Pe un nivel de c\lcare locuin]ele sunt situate la cca. 5-6 m distan]\ una de alta. În fazele

mai recente podeaua nu mai este la fel de bine amenajat\ ca în primele dou\ etape de

locuire, fiind din lut amestecat cu p\mânt negru.

Fig. IIIe.32. Zau, planul [i reconstituirea locuin]ei 1A, Zau nivel III, Foeni - Petre[ti

Locuin]a 1, reconstituit\ mai sus, avea dou\ etape de locuire, fiind ref\cut\ pe acela[i

spa]iu. Podeaua primei locuin]e era mai sub]ire [i mai deschis\ la culoare.

Am urm\rit cantitatea de fragmente ceramice descoperite în cele dou\ nivele deoarece

acest complex marcheaz\ trecerea de la materialele Foeni la cele Petre[ti A. Au fost

descoperite circa 170 fragmente; 50% din acestea provin de la -1,85 m, vreme în care [i în

strat sunt materiale caracteristice etapei Petre[ti A.

Fig. IIIe.33. Zau, podeaua locuin]ei 1, palisada [i câteva gropi


În nivelul inferior sunt înc\ forme carac-

teristice grupului Foeni, dar predomin\ cera-

mica brun\, c\r\mizie [i brun\, cu flecuri.

Mai exist\ [i ceramic\ CCTLNZIS III, dar

aceasta reprezint\ doar 6,5% (past\

amestecat\ cu nisip la toate categoriile).

Tehnica de nete-zire, arderea, formele [i

pictura o deosebesc, dar elementele de baz\

care se transmit sunt cele Foeni [i nu cele de

tip CCTLNZIS. Opiniile colegului Fl. Dra[ovean privind gene-za culturii Petre[ti din grupul

Foeni este clar\ în mai tot arealul petre[tean.

Fig

. III

e.34

Z

au

Fin

\

Gro

sier

\

Sem

ifin\

Sum

a

Pro

cent

Suma 35 71 63 169 Procent 20.7 42 37,3 100 185 21 27 38 86 50.8 190 7 8 18 10 200 10 16 14 40 23.7 205 4 17 3 24 14.3

In arhitectura de la Zau se constat\ dou\ modele de construc]ie. In cel mai timpuriu

orizont se folosesc gropi alungite, s\pate în trepte, Fig.IIIe.30, ca cele de la Gomolava, Uivar

sau din grupul Foeni de la Foeni, Par]a — tell 2 (mai sus); foarte probabil este vorba de

arhitectura care vine o dat\ cu cele mai timpurii migra]ii Vin…a C.

Fig. IIIe.35 Zau

;190

;200

A5;

215

B4;

205

C4;

205

C5;

185

C5;

190

C5;

200

C5;

205

Sum

a

Pro

cent

Suma 13 22 1 12 3 86 5 18 9 169 Procent 7.7 13 0.6 7.1 1.7 50.9 3 10.6 5.3 100 H brun deschis 1 5 2 12 2 6 1 29 17.1 B caramiziu 3 2 1 14 1 21 12.4 Q brun cu flecuri 6 2 2 7 1 1 1 20 11.8 E brun inchis 1 4 9 3 17 10 R caramiziu flac 2 3 10 1 1 17 10 N cenusiul albicios 11 11 6.5 Restul pîn\ la 100% sub 5% nu au mai fost incluse în tabel.

S\parea gropilor în trepte era necesar\ deoarece adâncimea foarte mare a acestora

(1,20 — 1,4 m) necesita o astfel de amenajare.

Al doilea model este cel cu gropi circulare (Fig. IIIc.29, 31) [i acestea de mari

dimensiuni, ceea ce presupune o arhitectur\ evoluat\ în lemn. Acest tip a fost reconstituit de

noi dup\ planul cercetat (Fig. IIIe.32).

Pere]ii erau din bârne de mari dimensiuni, cr\p\turile erau lipite cu p\mânt, nu cu argil\,

astfel locuin]ele nu au ars [i doar sporadic sunt urme de chirpici. Din aceste motive structura

unui perete este dificil de reconstituit.

Bordeiul 5

Bordeiul sau Groapa 5 avea dimensiunile de 2,8/3 x cca. 2,2 m, iar adîncimea de 0,40-

0,65 cm. Bordeiul descoperit în suprafa]a cercetat\ de noi (Gh. Lazarovici; au mai fost [i

altele amintite de V. Laz\r, dar f\r\ detalii) avea în centrul s\u o vatr\ neamenajat\, cu dou\

etape de func]ionare. Vatra era mai ridicat\ cu circa 15 cm fa]\ de fundul bordeiului. În


bordei [i într-o groap\ învecinat\, probabil a doua înc\pere, s-au g\sit numeroase materiale

de os [i corn, ca [i de[euri. Dup\ materialul osteologic descoperit (dar mai ales dup\

numeroasele fragmente de corn) presupunem c\ bordeiul a apar]inut unui vân\tor sau unui

me[ter specializat în prelucrarea coarnelor de cerb. În partea superioar\ a acestui bordei [i

a gropii învecinate, G6, au fost descoperite alte numeroase oase [i coarne. Le-am pus [i pe

acestea tot în leg\tur\ cu banchetul [i cu oasele de la cei [ase tauri [i un cerb (Fig. IIIe.36-

37).

Alte gropi

Unele gropi de m\rimea unui bordei,

precum G5 [i G6 (cca. 3 x 2,2 m) aveau

în interior urme de vatr\ sau cenu[\. B4.

(G), de 2,8 x 2,2 m, nu avea vatr\, dar

con]inea credem noi depuneri rituale

(vezi mai jos).

Fig. IIIe.36. Zau, profil bordeiul 5

Câteva gropi de mari dimensiuni, ce

pornesc uneori de la baza stratului,

alteori de mai sus, cu materiale timpurii,

sunt extrem de interesante, chiar dac\

nu am g\sit explica]ii pentru

func]ionalitatea lor. Ele sunt late de peste

1 m [i par m\r-ginite de stâlpi sau pari de

la construc]ie. Ar putea fi vorba de o

palisad\ cu dou\ rânduri de pari, ce a

avut între ele p\-mânt b\tut, cum sunt

cele din epoca tim-purie a bronzului, dar

nu intrau în sec-]iune, fiind suprinse doar

în profil.

La adâncimea de 2,70 m a fost surprins fundul unei groapi ovale, adânc\ de maxim 40 cm.

Via]a spiritual\ [i ritualuri

La Suplacul de Barc\u - Cor\u I [i III (#Por]) apare al\turi de inhumare [i incinerarea

(Ignat 1977, 16; B\cue]-Cri[an 2004; 2004a; 2005). Aceasta nu presupune doar îngroparea

în groap\ sau vas, ci [i locul de ardere. D. Ignat [i ulterior noi am sesizat în s\p\turi

complexe cu podeaua din pietre. Au mai fost descoperite unele gropi arse a c\ror

func]ionalitate nu este clar\ (vezi mai jos Grupul Iclod — Suplac). Este posibil ca acestea s\

fie locuri unde erau ar[i mor]ii, iar cenu[a [i oasele au fost ulterior adunate [i îngropate.


Ritualuri de fundare pentru sit [i locuin]\

Groapa 4 de la Zau con]inea o depunere neobi[nuit\ pentru epoca neolitic\,

semnificând resturile unui banchet de fundare a unui sit (Fig. IIIe.37). Este vorba de orizontul

de locuire Foeni, al culturii Petre[ti de la Zau. În groap\ au fost depuse aproape cinci-[ase

schelete de vite [i un schelet de cerb. {ira spin\rii [i o parte din coaste, de la greab\n la

dorsale [i uneori picioarele din spate de la patru din schelete au fost descoperite în pozi]ie

anatomic\, ceea ce presupune depunerea lor dup\ descarnare. Urmele de ardere de pe

unele oase, marea cantitate de cenu[\, resturi de la alte oase depuse cu cenu[\ [i c\rbune,

arat\ c\ este vorba de resturile unui banchet de fundare, un adev\rat ritual, fiind vorba de

sacrificarea [i depunerea, în aceea[i vreme, a celor patru-[ase resturi de schelete (Fig.

IIIe.37). Socotim banchet, deoarece de obicei nu se sacrific\ atâtea animale deodat\. În

groap\ s-au g\sit [i alte resturi. Groapa nu avea mai mult de 40-50 cm adâncime, iar oasele

au fost puse unele peste altele, f\r\ resturi de p\mânt între ele, în afar\ de cenu[a [i

c\rbunele adunate [i depuse o dat\ cu acestea. Resturile de la banchet difereau de cele din

bordeiul 5, care avea straturi sub]iri de cenu[\, ce proveneau de la o vatr\ situat\ spre

centrul bordeiului.

Depuneri de schelete de animale

întregi s-au descoperit [i în Cheile Tureni-

lor, capetele fiind îngropate separat, în alt\

groap\ (Bindea 2005, Capitol IV, tabel 7b).

La Zau s-au constatat cele mai numeroase

ritualuri de fundare. Au fost descoperite în

special cranii de taur s\lbatec (o groap\

sub podeaua locuin]ei 8), picioare de

c\prioar\ (sub P1) [i un alt craniu în afar\

la circa un metru, apar]inând poate etapei

mai vechi sau a fost îngropat cu alt prilej.

În stratul de cultur\ de la Zau de

Câmpie erau foarte numeroase fragmente

ceramice sparte (ceramica pictat\ dep\-

[e[te 60%, dac\ nu mai mult) [i foarte pu]ine vase întregi.

Fig. IIIe.37. Zau, Groapa 4, cu cele 7 schelete depuse

În imediata vecin\tate a locuin]elor au fost descoperite gropi cu lut pentru modelarea

ceramicii fine, negre, acela[i lut fiind folosit la pictare pentru ob]inerea culorilor ro[ii. Gropile

aveau urmele a două-trei nivele de lut fin, decantat, de culoare cenu[iu închis.


A[a cum am men]ionat, unele

gropi erau special amenajate,

c\ptu[ite cu coji de tei sau lutul se

afla într-un sac de piele de vit\, pe

peretele gropii fiind un strat sub]ire

(2-3 mm) de materiale organice

brune (coaj\ sau piele). Acestea

arat\ interesul deosebit pentru

modelarea ceramicii, preg\tirea din

timp a materialului de modelat [i

pictat, astfel c\ este posibil s\ fi

existat [i cuptoare de ars ceramica

în apropiere.

Mormintele

Despre arhitectura religioas\

[tim foarte pu]in, exist\ pu]ine

informa]ii, cele mai multe disparate.

C\ mortul era considerat membru al

familiei sau al comunit\]ii, avem

numeroase exemple din neoliticul

timpuriu, când decedatul era îngropat în vecin\tatea casei, cei mai mul]i autori legau acest

aspect de cultul mor]ilor [i str\mo[ilor (vezi neoliticul timpuriu; Lazarovici Gh., Maxim 1995,

176 sqq; 395 sqq.).

Fig. IIIe.38. Zau, niv. IIA, bucraniu [i schelet de feti]\

ngroparea unor copii mici sau sugari în

podeaua locuin]ei ar putea fi pus\ [i în

leg\tur\ cu sacrificii, mai ales din cauza

prezen]ei în fiecare cas\ a unei asemenea

situa]ii. Mai avem [i alte argumente pentru

asemenea practici, sintetizate de noi în

leg\tur\ cu unele descoperiri Cucuteni (La-

zarovici C. -M. et alii 2003).

La Lumea Nou\ în 1968 a fost descoperit

un mormânt chircit (Berciu I.1968, 58), iar la

Alba Iulia a fost descoperit\ o groap\ cu

numeroase fragmente osteologice umane,

provenind de la zeci de indivizii, dispuse pe

mai multe nivele (informa]ii amabile I. Paul).

Cele mai multe nu sunt în pozi]ii

anatomice. Este vorba deci de osuarii, a[a cum au fost sezizate [i la Vin…a BB, ossuarium

sau kosturnica, uneori legate de construc]ii (Garašanin M. 1958, fig. 3; 1979, 159). Unele

Fig. IIIe.39. Alba Iulia-Lumea Nou\, schelete în

ossuarium , dup\ Paul et alii


sunt puse în leg\tur\ cu urme de canibalism sau cultul craniului, asemenea situa]ii fiind

semnalate în civiliza]iile liniare (Schlette 1976, 45, n. 16).

Incinerarea, a[a cum am mai ar\tat, este semnalat\ în aceast\ civiliza]ie chiar dac\

acele morminte sunt din neoliticul târziu (vezi mai jos grupul Suplac). Nu este exclus ca dup\

incinerare, o parte din oase s\ fi fost îngropate în urn\ sau în groap\, iar altele au fost

turnate în apa unui râu sau v\rsate în vânt, de pe stânc\ sau la un sanctuar natural, caz în

care dovezile sunt [i mai s\race.

Incinerarea este cunoscut\ [i în cultura Vin…a, la Potporanj [i la Vin…a BB (Milleker 1939,

118; combate Koro�ec 1950, 167-169; privind modalit\]i [i locuri de incinerare vezi mai jos

grupul Suplac). În neoliticul târziu incinerarea este frecvent întâlnit\ la Suplac, Panic, T\[ad,

Aszod [. a. (Ignat 1985; 1998, 56 [i urm.).

Unele situa]ii sunt determi-

nate de anumite ritualuri, care de

cele mai multe ori ne scap\, fiind

diferen]e între diver[i membrii ai

comunit\]ii. De multe ori ultimul

membru al unei familii era în-

gropat în locuin]\, iar în ea sunt

aruncate resturi menajere pentru

a nu fi vizitat\ sau locuit\.

Ceramica pictat\ de la Zau

(Fig.IIIe.40) are leg\turi cu

grupul Lumea Nou\, dar ofer\

date [i privind evolu]ia grupelor

mai târzii. Termenul de cultura

Zau, cum am precizat nu

acoper\ datele pentru întreaga

perioad\ de evolu]ie. Dup\ cât

se pare, din cercet\rile de la

Alba Iulia [i T\rt\ria, ar fi

descoperiri mai vechi cu

ceramic\ pictat\ la nivel Vin…a B,

în vreme ce la Zau acestea

încep [i sunt contem-porane cu

materiale de tip Tur-da[, ceea ce

indic\ un orizont mai târziu. Chiar dac\ datele C14 ar oferi posibilitatea unei dat\ri mai

timpurii, nu trebuie abuzat de acestea, ele nefiind confirmate de stratigrafia vertical\ [i

orizontal\ de aici sau [i din alte sta]iuni.

Fig. IIIe.40. Zau de Câmpie, faza IIA

Cercet\rile viitoare, publicarea datelor [i materialelor de la Lumea Nou\ [i T\rt\ria ar

oferi, poate, r\spunsuri mai exacte.

Zau – Iclod – Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau...

Documents

Transcript of Zau – Iclod – Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau...