Nicolaelorga

Bkont divaAm,

Editura Encidopedicei Romagna

Z41 9-4:42

Bizant dupl. Bizant

Nicolae lorga

Bizantdupd Bizani

Editura enciclopedicd romansBucuro ti,.--1972

Coperta:GH MOTORA

Traducere deLILIANA IORGA-PIPPIDIdupA originalul In limba franceiaintitulat Byzance apres Byzance"

Postfata deVIRGIL CANDEA

Prefat5

Bizanful, cu tot ceea ce reprezenta el, nu ca autoritatea unei dinastii, sau ca superioritate a unei clase conducd-toare care, acestea, puteau pieri intr-o catostrofd , _gird caorganismul bizantin, inchegat pe incetul in decursul veacu-rilor,, sd se fi resimlit neapdrat, dar ca un complex de insti-tutii, ca sistem politic, ca formafie religioasci, ca tip de civi-lizatie, cuprinzind moVenirea intelectuald elenicii, dreptulroman, religia ortodoxii i tot ceea ce provoca i intretineael in materie de arts, nu a dispdrut, nu putea sit' dispani,odatd cu cdderea pe rind, in veacul al XV-lea, a celortrei capitale ale sale: Constantinopolul, Mistra i Trape-zuntul.

N-au fost deci turcii otomani, cei care ar fi adus cudinfii forme not de vial& aca cum pretinde un nationa-lism turc de origine foarte recent& mergind pins la resturilecivilizatiei hittite i cdutinduli striimoi inspre Oxus ilaxarte, cei care ar fi Wait peste ruine, spulberind iultimele nim4ite, ci Ord indoiald Imperiul, cu tot cepdstrase ca amintiri, mijloace §.i indestructibil ideal, esteacela care, de la o zi la alta i-a transfor'mat pe cei venitidin Brusa i din Adrian opol sei se statorniceascd pe locul

5

acesta nespus de ispititor, in stare sa foloseasa si sa stoarcape rind Coate rasele.

A lua aminte la datele acestea ale cuceririi, care pornescde la 1453, este Ord indoiala o necesitate de exfiunerela care, din diferite motive, sintem siliti a ne supune, dara pardsi ceea ce fusese impdriiteste bizantin, indata dupdscenele singeroase ale unei invazii al carei ritm a fast fulge-rator ar fi o gresealci, si ea ar contribui sa falsifice istoriaimenselor regiuni asupra arora s-a in tins stapinirea luiMahomed at II-lea si a nefiotului sdu Selim I, cuceritorulAsiei si at Egiptului.

Bizantul, adia ceea ce forma, pe lingd afiarente,insasi esenta lui, nu numai a s-a peestrat Mina la o epoafie care vom cauta sa o preciam, dar el si-a continuatactiunea milenarii, pe care am mai indicat-o intr-oconferinta la Barcelona' prin care aceasta unitate poli-tica si culturala, vesnic in men, 41 apropia de la sine,avind aerul ca nu se preschimba, tot ce intra in cercul sdude actiune, atit de intins. Astfel, dupa transformarea, inmulte privinte, numai aparenta, de la 1453, el 41 va anexaforme de civilizatie, care-i veneau din lumea gotia a Tram-silvaniei si a Poloniei, prin Moldova romiineasa sitot ce, pe diferite cal, ii va transmite Apusul, in epocaRenasterii. Multe lucruri not vor iesi astfel la sufirafatii,dar in adinc nu va ramine, totusi, decit nestriimutatacontinuitate bizantina.

Pentru a expune fenomenul acesta, care e unul dintrecele mai atragatoare ale istoriei intregi, trebuie stabiliteanumite capitole de cronologie si de geografie, pe careBizantul le strdbate in evolutia sa.

Ceea ce atrage in primal rind atentia sint oamenii emi-gratiei, cei care, din pricina turcilor,, si chiar inaintede aparitia tor, ca stiipini ai unei lumi grecesti ce seclatind sub atacuri vesnic reinnoite au plecat in Apus,de la Venetia la Paris, mai tirziu la Geneva si in diferite

1 Publicatii in volumul de conjerinte al Ateneului din aceasteilocalitate. [Orient et Occident, un pretendant roumain a Ma-drid, in Conferences de l'annee 1929, publiees par la Conferen-tia Club", Barcelona 1931.]

6

regiuni ale Germaniei. Acestia sint considerati, de obicei,numai din punctul de vedere al influentei tor, adeseaindoielnice, asupra Renasterii occidentale, ca dascdli,editori si comentatori de texte, deseori gramatici. Dar eierau in acelasi time reprezentantii unui ideal care s-apdstrat destul de multd vreme, ceva mai multd chiar dupdprima generatie, care a fdcut loc unei alte categorii depribegi, putind da geniul fostului zugrav de icoanedin Creta, Theotokopulos, devenit la Toledo celebrul elGreco ", sau chiar modesti caligrafi, unii dintre dinsiifiindu-ne cunoscuti, on aventurieri, gala sd accepte oricecrez religios, sd deprindci obiceiurile oricdrei Curti si aleoricarei tabere, pentru ca dintr-un singur salt sd pima* picio-rul pe tronul care pdrea sd se ofere ambitiei ion, cum a fostgrecul luteran si socinian, fostul student in medicind dela Montpellier, de Marchetti, march,izul" si despotul"Iacob Basilikos, care va domni citiva ani in Moldova.

Sint refugiatii Koblenz-ului bizantin, stabiliti maiales in Italia, si scrierile ion sint inspirate deseori de ideeaunei revanse, cu nefiutinfci de realizat, dar care va infldcdramulte din spiritele cele mai distinse si cele mai nobile aleEuropei apusene , hind dupa inceputul veacului at XV I-lea,influentat de capriciul tuturor aventurilor.

Dar in urma for ramdsese Constantinopolul, acestoras in care se cuprindea o lame, si care nu numai o datd ,in vreme ce totul se preibusea in jurul situ, aingeiduit Impe-riului sd reziste pentru moment si sd se refacd pe urma.Vom vedea cum acest Stambul al stdpinitorilor turci, carenu se pricepurci mdcar sd -i gdseascci un adevdrat name nou,departe de a cddea in parcisire dupd scenele singeroase dintuna lui mai 1453, fu marit, repopulat, adinc iubit sipdstrat, cu grzja de toate nevoile st de Coate pasiunile sale,de ceitre basileii de origine otomand. Un intreg capitoldin acest Bizant dupd Bizant" trebuie sci fie inchinatacestui mare factor de istorie, care chiar dupd un nouvat de asiatici, pe care-i cunostea, de altfel, oricare i-ar fifost religia, incii de la originile for avea un suflet,si acesta, in fond, rdmine neschimbat, incepind de la frea-mcitul Nikei" , sub domnia imparatului Area-creOin Iusti-nian , piny la manifestatiile plebei, chiar ale plebei cres-

7

tine, pe pia fa Atmeidanului, unde viltoarea rascoalei ridicapraful unei milenare istorii.

Dar in orasul acesta cu mai multe compartimente rivale,si care ar fi ajuns chiar fellis dusmane, Ord mina sigurd amonarhului pcistreitor al peicii, ca odinioara imparatiiadevaratei Rome, se afld un cartier in care s-a pcistratuna din cele mai puternice autoriteili la care sa se fi supusspiritul uman de-a lungul civilizatiilor succesive, si anumePatriarhza ecunzenica a Bisericii ortodoxe. Mahomed alII-lea, care nu dorea set se amestece in felul de via fa alunei populalii care nu-i procura soldati, ci foarte deseorisfaticitori, prin lepadarea de lege, restabilise un Scaun indedz'dere, dupci lunga cearta din jurul unirii cu cealaltdRoma. El se interesa de cel pe care-lsocotea drept patriarhulsiiu si acesta, tot trecind dintr-o resedinta intr-alta,nu intotdeauna constrins de acomia turcilor corupti, decare s-a Vorbit de atitea on , Ecumenicul ajunse a sesubstitui Imperiului disfidrut, folosindu-se de Imperiulexistent. Un curent de unire a tuturor Bisericilor pimala Cairo si Moscova, Irina la Venetia, in Creta, la Anconase produse in secolul al XVI-lea, si s-a crezut o vremecd mostenirea lui Constantin cel Mare, a lui lustinian sia Comnenilor va trece asupra celui care avea o Curteasemenea cu aceia a vechilor impeirati si care, pe vesmintulsau de asprei lind neagrd, purta vulturul imparatesc.

Dar iatei ca prin negot, prin luarea in arena pin sia veniturilor Imparatiei otomane, aristocratia bizantinacare, pentru a se feri de trecerea la islam, se finuse o vremeascunsd cu prudentii, se tidied din nou si, indrituindu-sede marele name fie care le poartei acesti arhonti", intelegeset capete prin Bisericd, dar si pe deasupra Bisericii, con-ducerea supremei a treburilor. Prin toleranta unui Selimal II-lea, primal sultan al decadenfei turcesti, va fi,in cursul aceluiasi veac al XVI-lea, epoca unui MihailCantacuzino, iscusitul si trufasul om de afaceri pe careunul din viziri ii poreclise fiul Satanei" .

Inset catastrofa celui care avea fie sigiliu vulturul bice-fal al inaintasilor sai impcirtatesti dovedeste indeajunsprimejdia legatcl de o asemenea situatie, chiar atunci cindstilpul" , ncidejdea" grecilor se bucura de prietenia bine

8

pldtita a unui atotputernic vizir. Un ordin secret, smulsputea sa lege fringhia de git aceluia care sfidase

pine atunci toate ameninla'rile ,si toate uneltirile. Bizaniulnemuritor,, invins pe terenul acesta, afld indatd un altulpentru marile sale ambilii si pentru nemdrginita sa auto-ritate

Dacd Georgia, Ivirul, se amesteca foarte putin in via fagenera la a impeircifiei, dace creftinismul sau discutabildin punct de vedere ortodox se meirgine,ste la o viag local&continuind de fapt , sub aceastd forma modesty sinesigura, infats islamului cotropitor, ceea ce fusese odinioard imperiulmarilor Comneni" la Trapezunt; dacii Marele duce alMoscovei, cu toatd casatoria bizantina pe care nu o cautasesi pe care nu a ctiut -o exploata in folosul puterii sale,in interior, fi pentru actiuneasa,pestehotare, se moirgineftesi el a trimite danii mdniistirilor autonome care, la MunteleSinai, la Athos, la Meteore, la Patmos sint Ina una din

formele supravieluirii bizantine; in schimb, peste Dundre,care pdstrat intelesul de looter al Imperiului se afld acelesuveranitilli" cd ci Domnie nu inseamnd de fel vole-vodat" , principat sau ceea ce s-a numit mai tirziu, cu uncuvint barbar,, de origine ruseascd: hospodarat" aleromdnilor, in vechea Romdnie, numitd Tara Romaneasc&si in Moldova, care este cea noud.

AceVi conducdtori ai unei ordini patriarhale icirdnqti,aceste cepetenii de oaste influenfate de Ungaria cavale-reascii a Angevinilor, au devenit sub inriurirea bizan-tinilor greci, amestecati in via fa for prin negot, prin

prin traiul comun la Constantinopol, in mahalanaPerei sau a Galatei, uncle se intilnesc pleicutele relalii so-ciale ale levantinilor catolici de limbd italiand fi de obi-ceiuri apusene, dar mai ales in insule ,si in alte locuride refugiu sau de surghiun, prim stabilirea marilor fami-lii pe peimintul acela uncle nu to afli neincetat sub ochiullacom sau minios at stiipinilor turd adevaratii succe-sori ai impeiratilor din Bizant. De la ei au imprumutatstilul, pompa, §i stemele chiar ; de la ei au preluat, caocrotitori a toatd crestincitatea ortodox& misiunea pentrucare isi sacrifice fare mild tezaurul smuls de la muncamai tirziu, de la sdreicia supwilor, iar uneori, intr-o lumecan trdiqte din daniile tor, li se adaugei la nume titlurile

9

stdpinului,

.

i-a

disci-torii,

1,

atribuite imparatilor care domneau pe malul Bosforului.Este o nouci basileia, inconjuratci indatd de prezenta, Peitimp de luni, si ani than', a capilor clerului grecesc, odi-mioard simpli vizitatori, in cautare de pomeni, ajungindscum sa intruneasca in jurul Domnului din Iasi sauBucuresti patru patriarhi bizantini, in functiunesau in exil.

Aceastd situatie, care a dat tarilor romcinesti iniimprejurcirile si dupci conceptiile de atunci un rol desuprematie care se intindea pins la Tiflis, la Antiohia,is Cairo, si care nu poate fi comparat cu importanta actu-alit a Romdniei, a durat de la caderea feciorului Satanei" ,

Cantacuzinul ai ccirui urmasi se stabiliserci in curind.1a Duncire, pins la imperiala marefie si darnicie a aceluiboier Lupu, care, ajungind fie tronul Moldovei, se bo-geazci Vasile, ca impciratul legiuitor, cu a ccirui opera,visind la Bizantul unde 1-ar fi instalat venetienii si polonii,el s-a luat la intrecere, prin publicarea Codului sau, inacelasi limp in care la Iasi se dcidea prima traducere inte-grala din Herodot.

Acesta era deci un domn invatat: vecinul sau din Tara.Romcineascci, spirit patriarhal, necunoscind nici o limbs

Matei-Vodci, se crezu obligat sa meargii pe urmelesi s-a simtit foarte mindru, gasind in cumnatul sau,

_format la Moscova, un sfatuitor literar. Deja un Mele-die Pigas, un Chiril Litkaris avusesera o mare influentsasupra bisericii si asupra invcitamintului din Icirile romci-inesii. A fost atunci, in secolul at XVII-lea, o Renasteregreceascd, cu care a retinas in legaturci acel intermediar.care fusese Bizantul dasccililor, al retorilor, at poetilor.arhaizanti, at istoricilor Curtii, dar mai cu seams at teolo-gilor,, interpreti si apcircitori ai credintei. Cu Nicolae Mavro-eordat, domnul Tarii Romcinesti, si apoi at Moldovei,doritor sa-si arate descendenta prin femei din vechii stcipini-4ori ai celor cloud taxi, se urcci pe tronul lui Mircea celBeitrin si at lui Stefan cel Mare un carturar at acesteiiReitateri elino-bizantine.

Acum, cind si printre romcini un Constantin Canta-euzino, frate, unchi si laid de domni munteni, aducea dindume,a bizantina si din Padova pe jumatate greceasca osnare ambitie de ginditor si de scriitor, , ccirturarul e cel

10

.strains,Zsei,

care domina pe omul politic. 0 alta epoca decit cele primcare trecuse pins atunci Bizantul.

Desi familia lui era de fel din Arhipelag, NicolaeMavrocordat e un fanariot" Aceasta inseamnci mai alesun lucru: cei izvorul puterii revine in vechea capitals bizan-tina El revine grin domnii care si-au ales mai intii rese-

dinta acolo, apoi grin cei care isi vor avea acolo si leaganul.In citeva zed de ani, prezenta for neincetalci in acestebiete case de lemn care ascund bogatia si puterea for estealit de necesara incit familiile domnitoare, fiind mereunevoite sa piece la resedintele for duneirene, sint ele insesidominate, cirmuite, controlate, inaltate si ruinate de calvesimpli agenti greci, de infeitisare modestd, care au avanta-jul de a se gasi in centrul intereselor si al intrigiloy. Cainfatisare, un cu totul alt tip decit al maretilorarhonti"din veacul at XVI-lea; in fond, este acelasi lucru, profundbizantin.

Dar Bizantul va sfirsi grin acesti fanariotiCa dragornani ai Portii, ca informatori in capitalele vecinecu crestineitatea libera, ei ajung a se impregna de o dublicstare de spirit, viitamatoare pentru bizantinismul, in stareset reziste pins atunci be toate firimejdiile: acea a liberteitiipe care o predicci, fie chiar intr-un sens cu totulfilosofia" francezei a secolului al XVIII-lea, dusmanainfluentelor religioase si a autoritatilor istorice, si ceacare se desprinde incetul pe incetul din acel cult al noilorabstractii, din acel internationalism revolutionar,, al noliu-nilor organice, avind dreptul si datoria de a trcii prim eleinsesi.

Aceasta fu, in zorile veacului al XIX-lea, moarteaBizantului. Ea sufiravietuise aproape patru secole formeiimperiale crestine, dupei ce sufiravietuise o mie de aniformei dintii, romane.

insist.

special,

1Pribegii

Inca de la sfirOtul veacului al XVI-lea, Martin Cru-sius, germanul care, mai mult ca oricare altul, a doritsa cunoasca indeaproape viata Greciei robite, intocmealista acelor greci care, nu numai dup5. cAderea Constanti-nopolului, dar chiar indata dupa lupta de la Nicopoleplecasea sa fie dasc5.11 in Apus. El incepe cu ManuilChrysoloras, ambasador imperial, prip4it in Occidentl,care prin lectiile tinute la Venetia se pare c5, ar fi trezitla viata literele grecqti, moarte in Italiade apte sute de ani", profesorul lui Vergerio,spune, dasalul de gramatia intrat in slujba Floren-tei, care dupa ce predase la Venetia, la Roma Si laPavia, 4i va ga'si sfirOtul la conciliul din Konstanz, la15 april 14152, intr-o vreme cind, doar cu doisprezeceani mai tlrziu, Francesco Filelfo va c5.uta s5. p5,trundain lumea greceasa, de la Constantinopol chiar, as5.-torindu-se acolo cu Teodora, fiica lui Ioan Chrysoloras3.Vin la rind cardinalul Visarion, Gheorghe din Trape-zunt (mort la 1486) , Ioan Arghiropol, care a tinut cursurila Florenta, chemat de Cosimo de Medici, §i la Roma,unde explica pe Tucidide, printre altii §i germanului

13

§i §tiintele§i, a§

§i

Johann Reuchlin-Capnio. Teodor Gaza, din Tesalonic(t 1478), care a scris o gramatic4' greceasc5., foarte

a tradus in limba sa De Senectute a lui Cicero,isi gAsi, in ce privqte gramatica4, un concurent in Con-stantin Lascaris, care a trait intre 1460 Si 1470, la Mila-no; un al treilea autor de gramatic5. greac5., DimitrieChalkokondylas, tea'ia la Florenta la Milano, undefacea prefata la editia aldin5, a lui Euripide. UrmeazaJanus Lascaris, furnizor de manuscrise, pe care le adu-cea din Grecia pentru Lorenzo de Medici, care, dinins5,rcinarea lui Leon al X-lea infiint5. la Roma, unde11 va ajunge moartea la nou'azeci de ani, o Scoala, pentrutineri nobili atra0 din toata. Grecia ; de fel din Rhyn-dakos, grecul acesta avea sa fie corespondentul lui Bude.In sfirOt, Grigore Tifernos, elevul lui Chrysoloras, mergein Franta; Gheorghe Hermonymos, din Sparta, dasal

corespondent al aceluia0 Reuchlin, se stabilqte, pela 1478, la Paris6; Marcu Musurus, imp5.rtindu-se intreVenetia Padova, traiete pita la 15136. Un Andrei

in Creta preda, la inceputul veacului al XVI-lea inSpania, la coala intemeiata de cardinalul Ximenes7.

Scrisorile lui Filelfo ne dezvAluie o serie intreagade alti greci, sc5.pati din catastrofa Constantinopo-lului: cei trei Diplovatatzes, Manuil Agallos, ManuilIagup, egumenul Dionisie, Nicolae Trahaniotis, Ale-xandru Cananos, Mihail Dromahatis Chrysoloras, Dimi-trie Mihail Asanis, Dimitrie Paleologul, AndronicTrihas Spandonis, Gheorghe Ducas Armenis8.

In genere ei aduceau cu dinsii, amintind de romani,clevi ai grecilor°, o cunoa5tere a limbii grecWi clasice,apa cum se invatase se aspindise in colile bizantine

secole in urm5., nu s-a observat cit de bizantineste sensul elenismului transmis grin asemenea dascali ,un ales simt al formei Cautate, tendinta c5,tre o retoric5.In care fondul este de prisos, disciplina unei gramatici-complicate tiranice, dar ce era bizantin in sufle-tele lor: dispretul pentru barbar, ura pentru p5gin",speranta c5, Imperiul acesta care se pr5.buOse va invia'din nou. Cele doua c5.15.torii ale lui Ianus Lascaris in'Constantinopolul musulman, leg5,turile sale cu Baiazidal II-lea nu-i putura schimba sentimentele10.

'14

rls-pindit5.,

icu

si

si

si

si

si

si

sisi

si si

loan Arghiropol

ID lj

41

°

1

i0AN NES.

Vom avea sa,le urmArim deci din punctul de vedereal acestei neobosite predici, consemhate in cele citevadocumente epistolare.

Un poet grec Teodor", cunoscind latina si romana"(romanatn linguatn) , ca si greaca, mama latinei "11,infra, Inc. 5 de la 145712, in slujba lui Alfons de Neapolepentru 500 de ducati pe an. Un Teodor Rali, avind intrecut legkturi cu vImile din Constantinopol se afla din1455 in Creta". Ioan Arghiropol recomanda, in 1460, peTeodor, fiul lui Nicolae Raul" sau Rali". In 1472, pri-mea o feuds la Neapole Manuil Rali din Constantinopol,ai carui fii obtin, in 1473, intarirea acestui privilegiu15;o femeie din familia Trahaniotis isi gasise acolo ad5,post,impreun5, cu copiii ei 18. Un Matei Rali e stabilit maitirziu ca mercenar in Cretan, iar la Coron" un. GheorgheRali. La Constantinopol mai rarnasesera totusi si altiRali, printre care un alt Gheorghe, clruia marele retorii va inchina un tratat de mingiiere19.

Intre cei care lupt5, in serviciul Venetiei pe propriulfor plmint stamosesc, trebuie mentionat, dupa jalbaadresat5, Senioriei de unul din acesti stratioti, Andro-nic Paleologul, care a luat parte, in 1469", la ataculImpotriva Corintului, si loan Paleologul, caruia amira-lul venetian Alvise Loredano i-ar fi confirmat sapinireaasupra insulei Lemnos, pe care ar fi avut-o de la des-potul Moreii, varul s5,11". Acelasi document pomenestede alti trei Paleologi, in serviciul Venetiei, si anume Di-mitrie, Andronic si loan". Un Nicolae Paleologul aveao slujb5, in Creta, ceva mai tirziu21.

In 1461, Roma acorda un ajutor lui Than PaleologulZamplakon (Zambelaco") din Constantinopol, care apa-rea, cu dou5,zeci de ani in urm5., la Venetia, ca unchi aldomnului Moldovei, Stefan cel Mare, sotul urei printeseMaria, de la Theodori din Crimeea (Mangop), descendentaComnenilor si a Paleologilor, infatisat5, ca impar5.-teasa.'22 pe epitaful destinat sa'-i acopere mormintul.

Intre provisionati" sfintului Marcu se Osea, la 1500,si un. Dimitrie Paleologul29. Ping la sfirsitul secoluluial XVI-lea se intilnesc deci in armatele venetiene Paleo-

16

logi ca acest Dimitrie, care prezinta lista serviciilor adusede membrii familiei sale in sec. al XV-1ea24.

Cite un bizantin mai neinsemnat, ca Gheorghe Asanis,este mentionat in 1466 in corespondenta dintre Filelfosi Arghiropol28.

In 1492, regele Frantei, care dorea sa cumpere dreptulla Imperiul Paleologilor, emitea o ordonanta pentruAndrei de Paleolog, print al Constantinopolului, senioral Moreii"28, iar, mai tirziu, gasim in tratativele luiCarol Quintul pe un Constantin Paleologul, care se in-titula, sau se lasa intitulat: print al Macedoniei, sicapitan al palatului sacru" in 150627.

In sfirsit, aflam la Milano un Vardali, un canonic laSfinta Sofia, si un al treilea refugiat grec, in 145928.

Printre grecii acestia erau unii care, de la inceput,gasindu-se in mijlocul unor comunit4i grecesti, intraraIn raporturi strinse cu consingenii lor, ajungind astfel,mai usor chiar decit la Constantinopol, sa creeze o unitatede glad si de simtire cu ai lor, si sa refaca pe *flintstrain un Bizant mai unitar. Astfel, la Venetia, Mag-num Etimologicum" a fost tiparit de un cretan, ZahariaCalerghi, dintr-o familie foarte cunoscuta, pe cheltuialaunui alt cretan, Nicolae Vlastos, si dupa recomandatiapreamaritei si prea-inteleptei doamne Ana, fiica prea-cucernicului si prea-slavitului domn Luca Notaras, fostmare duce al Constantinopolului" (1499)29.

Intre cei care f5.ceau parte din lumea clericilor greci,un episcop Samuil de Constantinopol" se afla, impreunacu alti episcopi de Constantinopol" in Tara Romaneasca,si Inca de la sfirsitul lui august 1453 intentionau satread. in Ardeal, la Sibiu. El povestea in felul sau, dardestul de exact, catastrofa orasului imparatesc si preves-tea pe curind un atac Impotriva ardelenilor chiar3°.Deplingind lipsa de solidaritate a crestinilor, el nu indraz-nea sa pomeneasca de o rasplata si de o reinviere31.Alti preoti se refugiara la Corfu32.

Astfel, urmind exemplul acelor arhonti care, dupacum am vazut, incepeau a patrunde in viata occidentals,clericii bizantini apucau si ei drumul Apusului. Cu o

IZ9

sut.5 de ani inainte de c5,14toriile, in cautare de pomeni,ale lui Gavriil de Ohrida, pe care it vom mai intilnicitva timp in Germania (1585)33, in epoca in care patriar-hul Mitrofan va fi destituit, intrucitva si pentru ca, Mi-hail Cantacuzino atr5,sese atentia asupra trecutei salec5,16torii la Roma, unde viitorul sef al Bisericii grecestis-ar fi francisat", in veacul al XV -1ea34 un episcopde Caffa se prezentase la Roma inaintea papii Calixt.

Pe alkturi, se mai iveau bieti oameni care, sub pre-text c5, adun5, suma necesar5, pentru a-si r5.scump5rafamilia, purtau, legat de picior, un lant, amintind ast-fel imprejurarea din care ei insisi abia se putusera. salvaU.

Ura impotriva turcilor ii caracteriza pe toti pribegiiacestia. Cutare apel catre dezrobitori aduna laolalt5indat5. dupa, 1453, pe marele-maestru al Ospitalierilor,pe patriarh si pe pap438. Ca si Musurus, in prefata editieisale din Aristofan, ei puneau in seama sclaviei decadentamaterial5 cultural5 a grecilor famasi in robie. Cretanicare traisera, pin5, atunci sub cirmuire cresting, vorpomeni si ei, pink* intr-a doua jumatate a veaculuial XVI-lea, de sapinii barbari" ai Atenei37.

Inca din descrierea Romei vechi si noi, dragostea luiChrysoloras pentru patria-i p45.sit5, izbucnea la fiecare

Cit despre sentimentele acestea pentru Bizan-tul 15,sat in pa,'e.'sire, in vreme ce Visarion, devenit cardi-nal, isi imparte timpul intre studii de filozofie si misiuniin Apus38, iar grecii mai m5.runti sint multumitipoat5, cistiga o piine de la catedra si din editarea de clasici,Filelfo este in primul rind acela care, in 1464, folosindexperienta pribegilor in mijlocul arora tra,la si cu carese inrudea, face. planuri pentru un azboi sfint care nuputea fi decit invingUor38.

El le arat5, venetienilor calea atre Durazzo, voindsa dovedeasa totodat5 ca un atac in Moreea este cu pu-tinta, ca albanezii nu asteaptg decit un semn, ca,* turci-lor li se poate t5,ia calea prin fortificatiile dinspre Cite-ron, c5, grecii au mostenit indeajuns virtutile stamosi-lor pentru a porni la lupt5.: el sugereaza pins si ideia de-at5,ia istmul de Corint. Insa dac5, poetul laureat cunoaste

18

§i

paging.

sl-1i

0 indr5.znete toate acestea, el nu sufla o vorb5, desprece va fi sa fie dup5, recuperarea" la care atita indeamna.Dar, ca vechi adversar al papii Pius al II-lea, a caruimemorie nu o cruta, el it prezinta gata de-a se ascundela Ragusa, a$eptind acolo rezultatul ofensivei ungu-reti, in. cazul cind expeditia lui ar fi avut loc. 0 in-fringere 1-ar fi pus pe fuga, dar daca ar fi ie0t inving5.-tor ar fi pornit indata, cu toate pinzele sus, spre Constan-tinopol", pentru ca cel care cedase Fano fiului surorii salesa transmitd apoi acest foarte nobil imperiu de rd saritunui oarecare fiu al treilea al surorii sale: Paleo log sau Pic-colomini , datoritd tristei nevrednicii a timpurilor noastre"" .

Daca Filelfo s-a consolat cu gindul ca tot ce avuseseun inceput trebuie sa aib5, i un sfir0t41, altii, care nu auscris, se gindeau macar din cind in cind la o mai deplinarevan0,., la o eventuala intoarcere a lucrurilor, la izgo-nirea barbarilor.

Din partea cardinalului Visarion avem doar, dupace marea colonie venetiana Negroponte cazuse, nenoro-cire care a facut o mai mare impresie, in 1470, decitcatastrofa Constantinopolei, un apel la razboiul contraturcilor, care a 0, fost indata publicat42.

Far5. a aduce informatii noi, el arata mijloacele decare dispune sultanul, cu marea sa armata" permanentkca i primejdia unei ofensive impotriva Italiei. DarIntr-un alt discurs, el revive asupra acestui calcul deforte pentru a dovedi ca monstrul poate fi atacat cusorti de izbinda. El n-are decit 70 000 de soldati cu plata,dintre care doar 15 000-20 000 in jurul sau, ceilalti fiMdimpr4tiati prin provincii; plata este neregulatk a§afel incit trei sferturi din an nu se distribuie, i ei sintobligati sa-0 vinda calul, i armele, i chiar imbraca-mintea. Din pricina aceasta, o expeditie nu poate duramai mult de patru luni. Tezaurul nu ar fi in stare sa impli-neasca peste dou5, milioane de galbeni. Biruinta de laVarna, transformat5, in dezastru numai prin imprudentatinarului rege al Ungariei §i al Poloniei, Vladislav, arataa legiunile otomane pot fi invinse; tot astfel i mareaizbinda a lui Iancu de Hunedoara inaintea Belgraduluidespresurat, ca i cuceririle recente ale fiului sau, regeleMateia§, in Bosnia43.

192*

Dar ceea ce a Impiedicat mice silint5 a fost egoismuloccidental in aceasta gravy problem5. a unei not cruciate.Niciunul dintre cei care la Roma, la curtea imp5,ratului,in Ungaria, sau la Neapole, si in alte centre crestineale Apusului atitau impotriva turcilor44, nu suflau ovorb5, despre restabilirea Imperiului grecilor ", dup5 cumfl numea Genova Intr -o scrisoare c5tre sultan, admi-tind ca tot ce apartinuse acestor greci s5,4 pl5teasc5 tri-but". De fapt, pin5 la initiativa guvernatorului Unga-riei Iancu de Hunedoara, sustinut de conationalii sli,romanii liberi din Moldova si Muntenia, Apusul se mar-ginea, cu toat5, risipa unei retorici dup5 moda Re-nasterii si cu toata larma dietelor, unde veneau si soliai regelui Frantei si ai ducelui de Burgundia, la o mo-dest5, si mai ales local5 si risipit5' defensiv5'. Aceasta, cutoat5, intentia, exprimat5 precis la dieta de la Regens-burg, de a goni pe turci din Europa""; cu toate proiectelecare precizau c5, trebuie trimisa o flota italo-aragonezala Gallipoli" si la Lesbos, care pomeneau de o intele-gere cu toti crestinii Inca liberi, pins la imph'ratul dinTrapezunt, care nu fusese Inc 5 atacat, si la regele Iviru-1ui48; cu toat5 iluzia c5, s -ar putea lua intreaga Grecie".

Vechea idee apusean. a cruciatei f5,cute prin, sipentru sine, a trecerii peste m5ri", Impiedica once ade-v5rat5, intelegere a unei probleme atit de grave si deurgente. Ura cea veche impotriva schismaticului" veneasa, se adauge. Poate ca' si cutezanta proiectelor aceleicase de Aragon care-si pusese ochii de pe atunci pe Ci-prul, regal Inca, si care g5sise in persoana marelui alba-nez Skanderbeg un agent pentru Balcani, f5,cea ca cei-lalti sa, se fereasca. De cealalta, parte, hoarirea dogeluiVenetiei de a se Imbarca pe flota adunat5, de papa Pius alII-lea, reprezentantul unei Renasteri care se intindea,peste Bizant, c.5,tre Elada, stimea neincrederea lui AlfonsMarinimosul. Genova se gindea inainte de toate la men-tinerea dominatiei sale in Chios". UnnouBizant aragonezsau venetian50 nu era dorit, astfel incit moartea papiisi lichidarea cruciatei de la Ancona vor trezi bucurii ne-m5rturisite, dar nimeni nu se gindea ca ideea dea readucela Constantinopol pe unul din grecii" fugari ar fi fost

20

singura in stare sa impace toate tendintele, atit de opusepin5. atunci.

Nimic nu e mai caracteristic pentru echivocul acestapermanent al latinilor fat5, de tot ceea ce fusese i ceputea fi din nou Bizantul decit programul pe care-1 pro-clamase in 1455 papa Calixt al III-lea: el f5.gaduiWe cäva lucra in vederea redobindirii oraplui Constanti-nopol, care, vai! din pricina p5catelor omenqti, a fostocupat i distrus in zilele noastre de diimanul lui IisusHristos, cel rastignit i Mintuitorul nostru binecuvintat,de fiul diavolului nostru, Mahomed, domnul turcilor".Urmeaz5, apoi pomenirea robilor care trebuie fa'scump5.-rati, a datoriei de a darima Islamul si aceea fat5. de leru-salimul care nu se cade a fi uitat. Carol al VIII-lea,regele Frantei, cuceritorul Neapolelui, dornic sa albapentru sine, ca imp5,rat latin, Constantinopolul, visa deasemenea la e151.

Aceea0 nesiguranta despre soarta oraplui care seconsidera ca metropola lumii intregi se observa in cu-rioasa declaratie a lui Gorgora, ducele cerchezilor dinGeorgia" care, primind pe un legat al papii, stabilqtecu el un intreg plan de lupta comuna contra lui Mahomedal II-lea, la care vor lua parte regele Gheorghe, fiullui Alexandru",Pancratiu, regele Hotatisei in Georgia",Bendian, din casa Liparitilor in Mingrelia, f5.ra a maisocoti pe un print armean, pe imp5zatul din Trapezunt§i pe hanul Persiei, a arui sotie era cresting. E vorbains5,derecucerirea Constantinopolului" i de nimic maimult, Anatolia urmind a fi cucerita in folosul papii52.

Luarea Lesbosului (1462) i a Negropontelui nu schim-basera intru nimic aceasta stare de spirit care, pins laazboiul dintre Venetia i sultan, se exprima doar prinjeluiri retorice. In comentariile datorite unui clericspaniol, Rodrigo de Arevalo, af15.m, la 1463, aceastadeclaratie, seac5. i t5.ioas5., ca nu se poate vorbi m5.carde un imp5.rat al grecilor care a fost ucis in 1453, deoa-rece Imperiul fusese de mult rec5p5.tat in chip legal dela schismatici i dat occidentalilor53. Un alt predicatoral cruciatei, magistrul Joan de Viterbo, pomene§te, in1480, anul cind turcii, care fusesea deja in Friulul vene-

21

tian, se coborau pins la Otranto si incercau cuceria,..Rodosului, insula Ospitalierilor, Sicilia insasi fiindsocotita in primejdie de nevoia de-a rezolva problemaOrientului, ce s-ar fi pus Inca de la prima izbinda, prin-tr-un conciliu oriental" care ar hotari unirea Bisericilor.Dar, deli se vorbeste de un rege al Ierusalimului, careva trebui ales, se pastreaza in schimb cea mai deplinatacere in ce priveste monarhia cresting de la Constanti-nopol54.

Casatoria, negociata la Roma, Intre marele cneaz alMoscovei si Zoe-Sofia, fiica despotului Toma, n-a adusschimbari importante In conceptia politica, in viata decurte si In cultura statului rus55; Biserica romana sepreocupa totusi uneori de acest mare cneaz pe care speras5.-1 poata face a se lepada de greselile sale in materiereligioasa.56, si cu toate acestea raporturile Rusiei orto-doxe cu lumea greceasca au fost multa vreme rare: cindmarele cneaz Ivan avu sa ceara Syntagma lui Vlastaris,in limba slavona57, el se adresa pentru aceasta in Moldova.E singura data totusi cind s-au gindit sa dea Constanti-nopolul unui print ortodox; Giambattista Volpe, celcare pregatise casatoria dintre fiica despotului TomaPaleologul si marele duce, se gindise probabil la aceasta,si Republica Venetiei fagaduia, in 1474, muscalului, pecare-1 Indemna sä colaboreze cu tatarii, succesiunea Impe-riului de rasarit, in caz ca urmasii de drept, pe linieVa.'rbateasca, ar fi fost sa dispara.'55.

Un singur critic, tot in 1480, un german, ataca cura-jos schisma religioasa, pe care o socoate pricina pagube-lor crestinatatii. El crede ca pentru a nu fi voit sa spri-jine la vreme Bizantul cu un ajutor de 50 000 de ducati,iar din partea crestinilor vecini sä respinga de pe zidu-rile sale pe dusmanul comun, vom fi siliti sa parasim citde curind centrul Galiei, al Italiei, si in sfirsit al Ger-maniei, afara doar daca ne vom impotrivi cu solidarita-tate"59. Un alt profet al viitorului, Antonio Arquato dinFerrara vede solutia in Imperiul unico , in cazul uneiizbinzi a solidaritatii crestine contra turcilor, care vortrebui neaparat goniti. Curind dupa dinsul, un astrologgerman indeamna ca Biserica romana sa deie Constan-tinopolul, chiar inainte de recucerirea lui, unui impa-

22

rat cretin", care ar fi chemat sa, conduca' opera de dezro-bire generala". Dupa ce s-ar cuceri capitala Orientuluicretin cu ajutorul genovezilor §i al venetienilor, restullumii crqtine aducindu-0 sprijinul sau, acesta va redaceea ce a fost mai inainte al sau, si va restitui ceea cea stapinit multa vreme"62. Caci nu e nevoie de mai multidomni, ci de unul singur. Asa ca nu se vor intelege faras5, fi ales mai intii in unanimitate, prin libera alegeresau prin tragere la sorti, in numele lui Dumnezeu, unimparat al Constantinopolei catre care a se poata indreptaprivirile crqtinata'tii intregi"63.

Rareori apusenii cereau parerea pribegilor. Cu atitmai pretios este sfatul dat in 1508 de insu0 Ianus Las-caris. Dupa ce-i infat4ase pe turci ca pe n4te huni, darcu o nuant5, foarte diferita, cum sint sviterienii intregermani, on burgunzii intre francezi", el face portretulaproape septuagenarului Baiazid al II-lea, si trece inrevistk in modul cel mai minutios si mai precis, forteleImperiului otoman cu armata si finante cu tot. Citdespre campania care trebuie pornitk ea se cere sa fiemai ales pe mare, plecind din Sicilia, sub pretextul uneiexpeditii, ca cea la care visa Carol al VIII-lea, catreIerusalim indreptata direct spre Constantinopol,

cucerirea Locurilor Sfinte §i ins50 stapinirea forfiind cu neputinta fara sprijinul unui Constantinopolcretin. Castelele strimtorilor vor fi luate prin surprindere*it sultanul insu0 va fugi in Asia.

Debarcarea nu se va face decit dupa sosirea armateide uscat, al cai-ui drum it stabilqte Lascaris, cetind peVillehardouin. Toate natiile, inclusiv sviterienii si lans-kenetii", cum si cavalerii de Rodos vor fi reprezentatefiecare, avindu-0 un rol bine stabilit ; astfel mqteriunguri vor fi neaparat trebuinclosi pentru armament.Venetia va ataca Moreea, pierduta de curind. 0 disci-pline severe va tine in friu formidabila armata, care vacobori pe marele drum al Belgradului. Si aici tinta seva pastra ascun.sk sub pretextul ca e vorba de treburidin Tara Romaneasca, unde nu lipsqte niciodata' unprilej de razboi", sau ca se urmarqte impiedicarea sul-

23

si

tanului de a-I sprijini pe Sudanul care are in puterealui Ierusalimul.

Acest rar cunosator al sud-estului european facemare caz de crestinii care locuiese in tarile acestea sicare au sprijinit deja cu patruzeci si cinci de ani maiInainte ", prin revolta for din Moreea, razboiul venetie-nilor Impotriva turcilor. Ve. zind ca li se rapesc copiii pentrucorpul ienicerilor, ei sint gata sa izbucneasce.. S-ar puteatrimite soli din Sicilia, pentru a-i atita, impartindu-lechiar arme. Se recomanda a scrie pe pumnalele lor, fa-bricate mai ales la Segna (Senj, Zengg) aceste literegrecesti: aeueepEcc, care inseamna: libertate". Maisint Inca In Grecia oameni ce-si boteaza.' copiii in taink;se vor alipi si dinsii. La moartea acestui sultan Meg',vor fi, fare indoiale., rasculati. Dar, dack se mai zkbo-veste, se vor produce renegari in masa, ca sa poata scapade tribut.

Se vor cauta aliati nu numai la romani, la poloni,la lituani si la rusi, care deli sint departe, au simpatiipentru imperiu", dar si la armeni si la persii sufiului,care nu urksc religia crestinr.

Traind sub ocrotirea regelui Frantei, Lascaris arecurajul de-a spune si celorlalti adevaruri ca cele pe care lespune venetienilor: e drept ce se afirma ca nu le-ardisplacea dace.' turcii ar pustii Grecia si i-ar goni peprinti, deoarece neputind in chip cinstit, sleita.' de puterisi impartita cum este, sa,' o rapeasca din mina grecilor,ei se gindeau ca turcii, dupe ce au pradat-o, nu vor maifi in stare sa o retina si, astfel, ea va ca.'dea in miinilefor cu mai multa usurinta si fare: de rusine". Conditiile po-litice actuale ale Republicii sint infatisate cu o rare pa-trundere. Prelatul acesta il admite pe papa ca procu-rator, autor, capetenie si principe", dar explica acesteaprin situatia pe care o detine. El stie ca. regele Scotieise gindeste sa provoace in duel pe sultan pentru Ierusa-lim, dar este sigur ca -1 va cistiga mai curind pentru aceas-fa nou'a intreprindere, singura care se poate infelptui64.

Mult mai tirziu, opera literark a lui Teodor Canta-cuzino, zis Spandugino (Spandoni) care copilarise IaGallipoli65 si, refugiat in Italia, unde a locuit la Vene-

24

tia 66, si in Franta, se intorsese de mai multe on laCon-stantinopol, gAsind acolo pe ultimul descendent al senio-rilor de Mangop, din Crimeea67 opera comandata.",sau mai degrabA prezentatA pentru a obtine subsidii,intre altii regelui Frantei, Henric al I1-lea68, este domi-nata., in 154788, nu de ardoarea de a recistiga ceea ce sepierduse, ci mai degrabA de dorinta de a arAta c5. formi-dabilul Imperiu al otomanilor se leagA, in mai multeprivinte, de rasa greceascA si de amintirile bizantine.

Astfel, strArnosul dinastiei, nebunul", isi c4tig5.feuda ca r5,splatA pentru ca luptase sub Comneni contraunui teribil grec, cAruia nimeni nu i se putuse impotrivi.Ca si Critobul din Imbros, biograful panegiristul luiMahomed al II-lea, el tie c5. neinvinsul sultan Maho-med, care a supus puterii sale faimoasa cetate a Constan-tinopolei", pretindea CA se scoboarA dintr-un Comnenrebel, Isaac, care luase in cAsAtorie pe fiica sultanuluidin Iconium. Osman este un adev5,rat impArat al turcilor,un foarte drept si foarte vrednic domn, si a fAcut o multimede legi care erau bune si chiar folositoare, fiind respectatein Turcia ping acum"70; in urma lui, ca si a lui Traian,a rAmas urarea ca urmasii sA-i fie tot atit de buni. Dimpo-

contemporanul sau, Mihail Paleologul care afAcut personal oferta de unite la Lyon, le este odiosgrecilor". Andronic, fiul lui Mihail, nu-i searnAn5, nicica valoare, nici ca bun'Atate, ceea ce Dumnezeu aingAduit pentru rAutAtile noastre": cel de-alsaptelea imparat turc avea deci toatA indreptAtirea dea goni pe al saptelea imp5.rat din dinastia Paleologilor.Dar in vreme ce primul imp5..rat al turcilor a fost bun

Pe rind, toti urmasii sAi au propAsit, cei din dinastiaPaleologilor au mers din rAu in mai r5,u".Andronic insusipierde insulele Ionice: el se tine mai degrab5, de luptacu crestinii in loc apere posesiunile de turci". Lain-tea Brusei se vede bine ce tesAtur5 de minciuni prezinta.'apusenilor acest om, presupus competent Osman edin nefericire" ucis; Spandugino admirA mormintulacestui impArat", in orasul care va cadea curind subsapinirea alor sAi. Irrmasul lui, Orhan este de asemeneaun foarte vrednic excelent imp5.rat".Paleologii, insA,nu au noroc: bietul imp5.rat Manuil apare ca un om cu

25

§i

triv5.,

tic5.1o0ile §i

i.,

s5,-0

§i

o fire intr-adevar rea"; el ar fi fost alungat de nepotulsau, loan Paleologul, om cultivat si cu talente militare,impreuna cu socrul acestuia Ioan Cantacuzinul, caruiadin orgoliu de familie, i se face un mare elogiu, pentruca a voit sa se insoare din nou la optzeci de ani. Tronulinsa trebuia sa-i revina lui Cantacuzino, persoana ceamai nobila din toata Grecia", el fiind un descendent alcelor doisprezece pairi" ai Frantei, in timp ce stra-mosul Paleologilor era un simplu conetabil italian",de fel din Viterbo. Singura plebea e de partea lui Ioanal V-lea. Cantacuzino domneste doua,zeci de ani, insoarape fiul sa'u Matei cu fiica regelui Serbiei" si pustiestede locuitori Albania, transportindu-i in Moreea: .si deaceea Albania a fost pierduta si crestinatatea s-a indreptatcatre ruina".

O generatie rea" se ridic5, atunci. Batrinul Canta-cuzino e silit sa abdice din pricina trecerii turcilor, prie-teni cu Paleologul, pe care un genovez Squarzafico iiface sa tread,' prin Strimtori in schimbul unei sume de60 000 de ducati71. Orhan, dupa voia lui Dumnezeu,famine in Europa si bate pe bulgari"72. Murind pe acestpamint cucerit, el e ingropat intr-un sat vecin cu Galli-poli, care se numeste Plagiari, unde ping azi i se vedemormintul si se fac pomeni pentru sufletul imparatilorgreci". Dar el crede ca mormintul lui Murad I se afla laSofia, unde e un spital si unde se fac aceleasi rugaciunipentru sultanii morti73; doar Baiazid ar fi cucerit Adria-nopolul. El desfasura peste tot steagurile sale". Dacaeste invins si Mut prizonier de Timur, la Angora, eo nenorocire"74. invingatorul, caruia imparatul Manuili s-ar fi oferit ca vasal, ar fi faspuns curtenitor": Doamnefereste ca o asemenea cetate, unde e atitanobilimesi atitasinge ales, sa ajunga slujitoarea si supusa Traitidupa vechile voastre legi, iar eu voi pedepsi pe indraz-netul acesta care a voit sa va aduca in robie".

Mahomed I, fiul lui Baiazid, mort in imprejuraricare trebuie citite in savurosul original, ar fi luat celdintii titlul de sultan. Alaturi, Manuil imparte pros-teste" statele sale intre fiii lui, sapte" la numar. E decrezut ca" Domnul a voit astfel pentru a ne plati de fauta-tile noastre, pentru ca discordia s5." izbucneasca intre ei,

26

de unde s-a tras nenorocirea noastra si aceia a intregiicre st inat at i" .

Daca Murad al II-lea is Tesalonicul, e datorita nota-bililor" orasului acesta unde venetienii, care it cumpa.-rasera. de la despotul Andronic leprosul, introdusesera.un alt regim, intolerabil; el reclama doar tributul pecare noii stapini uitasera de patru ani sa -1 prateasca.Dad. Ianina e luata si ea, pricina trebuie cantata inacelasi sistem italian pe care despotul Carlo Tocco, acarui cariera, e schitata pe larg, voia sa o impun4 supu-silor sal albanezi: Murad este chemat in orasulacesta ca un dezrobitor si un restaurator. Ceilalti seniorialbanezi cad in robie datorita certelor lor, si ca urmarea greselilor facute.

Cind loan al VIII-lea Paleologul plead. la conciliuin Italia, fiii ajunsesera sa fie atit de invrajbiti incitsi-ar fi mincat unul altuia inima". Mai tirziu, autorulse opreste, cu elogii, la singurul reprezentant al familieiCantacuzinilor, la Gheorghe".

imparatul Ioan ar fi mers, timp de sapte ani inchelati,pina. in Burgundia, pentru ca sa'. cheme Apusul la razbo-iul impotriva sultanului. Acesta a fost inceputul cruciateide la Varna, si aici intervine o intreaga.' poveste, viuprezentata, a lui Murad al II-lea, la inceput invins, alecarui planuri i-au atras din partea unui ienicer epitetulde dobitoc incornorat si viclean care mina, pe al sai lamacel". Neobrazatul reteaza, incheietura picioarelor calu-lui stapinului sau si atrage astfel victoria asupra cresti-nilor surprinsi pe neasteptate, tratatul fiind deja incheiat.Duce le de Burgundia, dintr-o confuzie cu intimplareade la Nicopole ar fi fost prins de turci, in primejdiede moarte.

Mahomed al II-lea insusi este viteaz, iubitor de arme,darnic, marinimosd"; nici o lauds pentru adversarul sa.0Constantin Paleologul, pe care sultanul 11 ataca de cindisi incepe domnia. Luarea capitalei bizantine, in mijloculindiferentei generale, e puss si ea pe seama pacatelorlumii crestine. Singurul moment in care intervine o cri-tics severs a turcilor este cel in care se descrie jaful Con-stantinopolului. Nobilii, adunati pentru a li se distribuifunctiile, ar fi fost ucisi cu garnada77.

27

Se semnaleaza insa vrajba dintre crestini care permitsextinderea Imperiului otoman78; rivalitatea fratelui saumai mic Toma ar fi impiedicat in 1453 Proclamarea caimpdrat a despotului Dimitrie. Spandugino istorisesteminutios crimele savirsite de Toma contra vecinilor sia rudelor sale, ca printul de Ahaia, si cutare nobil,caruia i s-au taiat urechile si nasul, i s-au scos ochii,sau un Teodor Buhali, care a fost jefuit de posesiunilesale".

Dupa un nou elogiu al lui Mahomed, crud dar milos-tiv cu toti, WI deosebiri de lege, binevoitor, mai alesla urma, Ltd,' de crestinism, care i-ar fi fost predicatde Scholarios, si inconjurat de relicvii, cu o impun-satura la adresa printilor crestini care intretin mascarici,panglicari si alti oameni de prisos", Spandugino treceapoi la domnia pasnicului fiu si succesor, Baiazid alII-lea.

In actul acesta de acuzare generall, singura exceptiese face atunci cind vine vorba de membri din familiaautorului: astfel, pomenind de Teodor Cantacuzino, dinramura sirbeasca, cel care a fost prizonier la unguri sifiMd sarac nu s-a putut ra'scumparam; sau de GheorgheCantacuzino, fondatorul si apara.torul Semendriei81, for-tareata sirbeasca de la Dunare82 ; de Manuil Cantacuzino,care s-a impotrivit singur la atacurile despotului Toma83;de Paleologul Guy care a salvat Mus li de cucerirea tur-ceasca si care, mergind la Venetia, a fost f5,cut generalde cavaleriem ; de Elena Cantacuzino, imparateasa vaduva,care cu miinile sale a coborit in groapa trupurile membri-lor dinastiei din Trapezunt, trimisa la moarte pentruun pretins act de tra'dare; de Ana Cantacuzino, foartevirtuoasa" sotiem a unuia dintre fiii hertegului" dinBosnian. Sau atunci cind acest ostas, care era si uncarturar, face elogiul lui Gemistos Plethon, care, dupaparerea grecilor, era omul cel mai invatat in ce privesteliteratura greaca si cel mai destept din citi au fost de laAristotel incoace", iar Sigismondo Malatesta, cel carea ridicat la Rimini un mausoleu acestui reprezentant alunei intirziate Renasteri elenice87, este infa'tisat ca uncunoscator al literaturii grecesti".

28

Ce se pAstreaza; Ina din vechiul spirit, p4truns deamare regrete, e numai observatia dureroasa,c5. soartaaristocratiei bizantine, care pierise indata; dup5, cuceri-rea turceasca., este totu0 preferabill sortii unei p5rtidin aceea0 class, cu urma0 cu tot, care, salvindu-se, auavut de indurat ce lucru greu e pentru un gentilom sa:aiba nevoie de mila altuia"88. El citeaza cazul s5.11 ial acelor tovar5.0 cArora papa Adrian al VI-lea (1522-1523) le-ar fi suprimat pensia, unii dintr-in0i fiind chiarintemnitati, sub banuiala unei intelegeri secrete cuturcii88. SfirOnd, el constag cu durere a printii crqtininu se gindesc decit sá petreaca (a darsi buon tempo)i sa se nimiceasca intre din0i, gra s5.-0 dea seama ca

au in fata ochilor pilda noasta, care, goniti din casa; ilipsiti de propria patrie prin desbinarile noastre, ratAcimprin lume "90.

Cind venetienii incearca sa, recucereasa Moreea,acest Cantacuzino semnaleaza sentimentele locuitorilor,du0n5.noase fag de turciel, i el inseamna, cu satisfac-Oen rolul unui Mihail Rali, care lupta sub drapelulSf. Marcu.

Ca;ci nu de la Orientul ortodox a0eapta el restau-rarea Imperiului. Ea trebuie s5, visa de la papa. DejaAdrian al VI-lea se ca;ia c5. a 15;sat s5, cads Rodosul §iScardona, Clement al VII-lea salvase bastionul dalmatinde la Klis93. Dar Spandugino al nostru se ocupa mai alesde papa Leon al X-lea, care avea acela0 ideal ca cel cucare murise predecesorul sau Pius al II-lea, de papa cares-a adresat chiar, in mai multe rinduri, acestui emigratpentru a-i cere sfatul asupra celui mai bun fel de a intre-prinde cruciata bizantina... Pasajul, de un mare interes,merits sa; fie redat in Intregime: De0 amestecat infoarte mari r5,zboaie, el nu spunea m5,car: vom vedea,vom face i ne vom gindi", ci toatal ziva i toata; noapteaffaminta in sufletul sail felul in care s-ar putea impotrividu0nanului comun al crestiratatii. Deci de mai multeon (dup5, cum avea obiceiul) a discutat cu mine i m-aintrebat cu de-am5,nuntul care e calea de urmat pentrua face ca victoria ci§tigat5, de turc la Belgrad s5. nu-0Lea drum. ,Si eu i-am r5,spuns ca; intre alte lucruri, celmai cu priinta, ar fi sal incerce a prinde pe otomanul

29

Djem, fiul sultanului Djem, care se afla pe atunci laRodos, si de a-1 conduce la Roma si a-1 trimite apoi inUngaria, asa cum, *runs de cuvintele mele, hotariseel. Caci otomanii fiind toti nimiciti de sultanul Selim I,Turcia intreaga s-ar fi rasculat contra lui Soliman, dinmai multe pricini. Dar intentia papei Leon nu era numaide a face aceasta ; el mai voia, intreprinzind cruciatasal trimita o foarte mare oaste impotriva turcilor, sivestise aceasta tuturor. El dorea chiar sa fie de fatal laacest razboi, dar moartea veni pe neasteptate, neingaduindimplinirea bunului si dreptului gind al acestui pap5."94.

Dusmanul turc este totusi, sub al doilea Baiazid, unprint pasnic, pios, milostiv si darnic la pomeni"95, intimp ce fiul sau Selim este mindru, cu mintea nelinistitasi rivnind la domnie"96. Domnia acestui print nu ne einfatisata.", si putinul care se spune despre a lui Solimancel Maret, cu legenda rascumpararii relicvelor din Bel-grad de catre patriarh, pare a fi scrisa de altul97, dacanu ar fi mentiunea prietenului care i-a vorbit sultanuluidespre soarta copiilor lui Djem98. De altfel, Soliman eprezentat ca un mare dispretuitor al crestinilor99.

Un alt tratat prezinta functiile de la curte, categoriile(modi) armatei, obiceiurile vietii la turci si datinelecirmuirii199".

Astfel cavalerul constantinopolitan" apare ca sfa-tuitorul lui Leon al X-lea pentru cruciata impotriv;turcilor.

Un altul dintre acesti pribegi, Musurus, cretanulprofesor la Padova, unde dupa el a urmat un alcretan, Manuil Marguniosln elevul lui Ianus Lascaris,care inlocuia in situatia de arhiepiscop de Epidaur pe unManuil Rali (Manillas Raila), indeamna si el pe Leonal X-lea la lupta contra uzurpatorilor turci, enumerindin versuri, in.carcate de epitete arhaice, toate natiileApusului chemate sal participe la ea, pins la sviterii peatunci la modal°. Un an mai tirziu, in 1518, papa stabi-lea pentru fiecare din ele un anumit rol in cruciata:imparatul trebuia sal atace Balcanii, impreuna cu ger-manii, polonii si ungurii, in timp ce prin Epir si-arfi facut drum francezii, italienii si iarasi sviterienii,

30

sarcina de a ataca pe mare dinspre Gallipoli fiindu-lerezeryata englezilor si ibericilorm.

De fiecare data cind se agita ideea cruciatei, se faceaapel, prin acesti capi ai Bisericii ecumenice, la grecii dinprovinciile care nu uitasera, Inca regimul venetian,pe care totusi nu o data 1-au tradat din pricina bizanti-nismului religios de care rama'sesera, legati. S-a pastratastfel o scrisoare a invingatorului de la Lepanto, DonJuan de Austria, care visa poate la o restauratie bizan-tina in folosul sail. Semnind in spaniola, el se adreseaze,"in greaca yulgara, de la Messina, la 7 iunie 1572, catrearhiepiscopul de Monemvasia, Macarie Melissenos, pentrua-i da de stire ca' va sosi in curind cu flota, prin Corfu,pentru a spori adunarea crestinilor si pentru bineletuturor"104. Sub conducerea a doua capetenii, ale carorpietre de mormint se mai vad si astazi la Neapole, mai-notii se adresasera toti, mari si mici, preoti si batrini"catre papa, pe care it tratau drept pocaaetoc (sou, impa-ratul catolic si stapinul crestinilor"105. Ei voiau nu numaidezrobirea politics, dar ca liceele si vechile academiiale Lacedemonei (I) sa. fie restabilite"1".

0 intreaga istorie de comploturi, indemnuri, incercarineizbutite e in lega,tufa cu acel duce de Nevers, un Pa leo-log din Mantova, care, citiva ani mai tirziu, a avutiluzia de-a putea deveni, cu sprijinul aceleiasi populatii,,Constantin, imparat al romanilor" (1612-1618). Un:onte de Château-Renaud, un Pietro de Medici erau ini-tiati in aceasta conspiratie, sustinuta, de mainoti side episcopul lor, Neofit ; episcopul de Zigo, cei de Lace-demona: Hrisant Lascaris si Dimitrie, episcopul deLepanto si de Arta, Gavriil, cel de Monemvasia, Mitro-fan, fiind reuniti in acest apel catre sefii diferitelor cla-nuri ; ei se intelesesera si cu mitropolitul Bulgariei, cel cunumele si proiectele bizantine, Dionisie Rali Paleologul,pe care it vom regasi in Tara Romaneasca de cruciatasub Mihai Viteazul, apoi cu episcopul de Durazzo,Hariton, care trebuia sa deschida poarta Balcanilor, sicu cei mai neastimparati dintre albanezi107. Clanurilealbaneze au tinut o adunare generals la Cue, cu parti-ciparea Piperilor, a unui capitan Ioan Reness", si a

31

principalilor sefi din toate tinuturile, si anume dinAlbania de Sus, din Bosnia, Macedonia, Bulgaria, Serbia,Hertegovina si Dalmatia, care se ga,seau in sta.pinirenturcilor". Planul de actiune era de a pune mina pe celemai de seama,cet4ti, Kruja lui Skanderbeg, Scutari, apoi.Novi, in Hertegovina, Skoplje, in Macedonia, si de-ase indrepta apoi asupra Adrianopolului chiar. Agentifusesera, trimisi intre mainoti108. Un print al Mace-doniei" era in aceeasi epoca. la Roma pentru a-si valo-rifica drepturile109.

Cam pe aceeasi vreme apare un Sigismund, pretinsprint al Transilvaniei, Moldovei, Macedoniei si Alba-niei" care se adreseaza.in 1583 nuntiului de la Viena;in 1584 el vorbeste de un proiect in partile Levantului,unde se af15, anumite tinuturi libere si vasale din juris-dictia noastra la capul Maina, nesupuse unei alte suvera-niati decit a sa si care it asteapta azi cu nerabdare"110.Yn acelasi an, afla.'m, alAturi, un Ioan Gheorghe despotal Moldovei, al Macedoniei, al C[onstantinopolei], regeal Albaniei" care cere senatorilor regatului Suedieisa, fie sustinut in anumite lucruri care vor fi pentru slujbalui Dumnezeu"111.

In Cipru, la inceputul veacului al XVII-lea, descen-dentul printesei Charlotte de Lusignan, asatorita inSavoia112, era invitat sa, alerge, ca fost print al acestuiregat (pa s), impotriva tiranilor turci, pentru a capAtamostenirea vechilor sefi de cruciatk cu puterea regeluiFilip", aci e mare pa;cat ca un regat ca acela sa se gaseas-ca in miinile" tiranului" otoman. Contra celor 8 000 deturci" s-ar putea ridica, spuneau toti sefii Bisericiicipriote, cu arhiepiscopul Christodulos in frunte, cu pro-topopii, chartofilaxii si secretarii pins la 30 000 delocuitori crestini inarmati (1609) 113. Ducele de Savoiae intitulat basileus". Se asteptau contingente din toatepa..rtile insuleili4. Ceea ce e cu totul interesant este inter-ventia in acest proiect, care ar pazea ca; trebuie sa fiede un caracter cu totul local, a unui prelat macedoneanchiar, staretul mana,stirii Kosinita, foarte aproape deFilipopol, castelul domnului Alexandru cel Mare", cuprin-zind o suta cincizeci de alug4ri", care adapostise pe unuldin patriarhii ecumenici si care reprezenta in acelasi timp

32

un prestigiu si o bogatie115. Dar nu uita sa adauge c5.patria lui este Ciprul", fiind nepot al arhiepiscopuluiinsulei; el pretindea ca numai la vederea lui, si insulase va r5,scula pentru rege". C5,1ug5.'rul acesta declara,de altfel, ca are legaturi chiar la Paris, unde mersesein serviciul manastirii"116.

Yn cele din urma, aceasta propaganda nu ramase fararoade. De n-ar fi fost decit din punctul de vedere al uneicivilizatii pierdute deocamdata, si se putea scrie astfelin Germania de la sfirsitul veacului al XVI-lea: Teplingem din toat5. inima, Atena, asuprita astazi debarbari nelegiuiti si groaznici. Spiritul liber nu maieste: nici scoli, nici eruditie; vechile podoabe au dis-parut; cu greu se aduna tributul care trebuie dat ; inlocul Evangheliei mintuitoare a lui Hristos, sta odiosulCoran: acolo unde odinioar5, glasul unui Vasile, unuiGrigorie din Nazianz, unui Chrisostom, f5,cea sa rasuneoracolele Domnului, acum se and zbierind preotii luiMahomed, uriti de Dumnezeu"117. Si apasind asuprar5,spunderii pe care o are in aceast5, Imprejurare Apusul,autorul acestui pasaj insists asupra mentinerii patriar-hului si sfirseste prin a cere sa se faca rugaciuni pentrunatia atit de nefericit5,118. Acelasi scriitor vorbeste deGrecia turcita'", supusa robiei turcesti", de nenoro-cirea ei vrednica de milrill. El ajunge sa guste chiarfarmecul acestei limbi bizantine si al actualitatii caredupa parerea lui merits s5. fie studiate cu interes120.Declar5., in dedicatia lui catre landgrafii de Hessa, c5.ar fi fost de dorit ca imperiul gfecesc sa mai existeinca Sl s5, infloreasc5,t(121.

Din toate acestea, pentru proiectele de cruciata inviitor, ceva ramascse.

0 cunoastere, destul de completa a istoriei Bizantuluipatrunde si ea in Europa occidentals inc5, din secolulal XVI-lea. Vedem pe Crusius citind pe Choniates,pe Ana Comnena, Zonaras, Pachymeres, Kedrenos, Chal-kokondilas, Patna Constantinopoleos"122, o istorie acuceririi orasu1ui123, in greaca vulgara, romanul lui

333 - Bizant dupg Bizant

Lybistros i Rhodamne, i vorbind despre razboaiele luiVasile impotriva bulgarilor in secolul al XI-lea124.Arata a cunoWe un rezumat de istorie bizantin5.,Anthos", r5spindit pe vremea lui la Constantinopol125.El tipare0e chiar o istorie politica" a Imperiului, careincepe cu caTatoria imparatului Manuil in Apus126 Sicuprinde numeroase §tiri, neluate in seams ping atunci,ca cele cu privire la easatoria pretendentului Mustafacu o fiica a lui Doria, descendents a imparatului Ma-nuil", prin mama-sa Zampia sau Zabia, o bastards, nouaprintesa otoman5, primind numele de stapin.a Orien-tului", sau despre moartea acestui print, despre legaturilede iubire ale succesorului sau, luarea de la venetieni aTesalonicului, fuga muiereasce." a aparatorilor venetieni,moartea imparatesei Maria, care ar fi fost o Cantacuzinasau soarta fiului lui Luca Notaras, Isaac.

Inca din 1570 Geneva allobroge." avea ca profesorde limbs greceasca un grec, pe cretanul Francisc Porto,fost elev, la Nauplia, al lui Ioan Zigomalas. Fiul sauramase in Elvetia, stabilindu-se ca profesor la Lausanne127.

Dar veacul acesta al XVI-lea a cunoscut mai cuseams, in locul refugiatilor care aduceau cu dinO.i cuno-tinta elenismului, pe caligrafii i pe cop4tii de manu-scrise. Printre ace0i caligrafi trebuie numarati IacobEpis-copopulos, care pe la 1570 se indrepta prin Germania inSpania128, Constantin Palaiokapa i un alt Diasorinos,Iacob, capatuiti in Franta129.

Unul dintre din0i, Iacob Basilikos, prieten cu Dia-sorinosl3o, merits pentru indra'zneala aventurilor sale säfie infat4at prin citeva amanunte din biografia sa unicai de necrezut.

Student in medicina de la Montpellier, unde auzisevorbindu-se despre el Felix Platter, colegul sau din Berna,Iacob fu amestecat in treburi urite: banuit de asasinat,executat in efigie, pentru a-§i reincepe apoi escapadelela Paris, in suita unui senior german care-1 va duce intara lui, ajungind din caligraf ce fusese o0ean i istoricde batalii, el ar fi Inceput totu0 prin a fi, impreunacu Hermodor Lestarchos, de care va fi vorba mai departe,

34

ca de unul din dascalii vremii, pe teritoriile Venetiei,elevul lui Ianus Lascarism,

El 4i atribuia titlul de despot al acelei insule Samos,rkmask atita timp f5..res sta,"pin'32 Si de marchiz de Paros,insula care se poate intrezari din izvoare cu bisericaei Protronos133 i cea a Maicii Domnului, Exochorianalm,aproape impresurata de pirati impreun5, cu episcopulei de Paronaxia135, lipsita de provizii, afara de brinzai de putinul griu din manastirea ei, dar trebuind sa se

supuna ducelui Arhipelagului ; marchizatul" se tra-gea de la propriul sau nume de familie, pe vremea cindera student la Montpellier: Vasilico di 1Viarcheto"136.

In 1562, ajungind domn al Moldovei lsi iscalind O 8c-cric6'c7K, dar cu adaugarea pacraek (deci rege) MoXaccpiac,lacob, acum voievodul Ioan137, care pretindea, dupesdocumentele sale, ca se coboara din ,Stefan cel Mare,vorbete in calitate de imparat bizantin despre Constan-tinopolul imperial" (pocatAic), de darul divin al domnieisale, 0e680-roc &ail, de supuOii sai, UrrhxooL138.

0 catastrof5, rasunatoare va pune capat cariereimetepgit de teatrala a acestui visktor, dublat de unmaret arlatan.

Note1. Mormintul sail la Konstanz, Crusius, Turcograecia, Basel,

1584, p. 500.2. V. de acelasi, Germano-Graecia, Basel, 1585, p. 234.3. Se citeaza in sprijin o diatribes a lui Poggio Bracciolini.

Despre sotia lui, Manfredina, si cele doua fiice ale sale,prinse de turci, Turcograecia, p. 57.

4. Editii la Messina si Milano.5. Crusius, Germano-Graecia, p. 231-234 (si despre intro-

ducerea limbii grecesti in Anglia).6. Ibid., p. 7-8.7. Ibid., p. 22.8. Rezumat de Crusius, Turcograecia, p. 57-58. Cf. si scr i-

soarea lui Teodosie Zigomalas (Constantin Lascaris laMessina, Teodor Gaza la Roma), ibid., p. 90-91.

9. Idem, Germano-Graecia, p. 234.10. Ibid.

353*

11. Ejus latine parentem"; Iorga, Notes et extraits pour ser-vir a l'histoire des croisades au XV-e siecle, IV, p. 163,nr. LXXXVIII.

12. Ibid. Un cavaler Atanasie Lascaris e recomandat duce-lui de Ferrara de catre un Matei Paleologul Asanis; ibid.,p. 80, nr. III.

13. Ibid., p. 106, nr. XXXIV.14. Sp. Lambros, 'Apyypoiroasia, Atena, 1910, p. 188-189.15. Iorga, loc. cit., p. 337, nr. CCLIV.16. Ibid., p. 338, nr. CCLX.17. Ibid., V, p. 204, nr. CCVIII.18. Ibid., p. 262, nr. CCXCII. Un Dimitrie, fiul luiAlexan-

dru, in Creta; ibid., p. 293-294, nr. CCCXL.19. Ibid., p. 270, nr. CCCVIII.20. Sathas, Monumenta, V, Paris, 1884; p. 211; Ioan

C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino,,Bucu-resti, 1919, p. 283, n. 1. Cf. Iorga, L'oncle d'Etiennebe Grand, in Bulletin de la section his torique de l'Acade-nzie Roumaine, 1920, p. 79-80.

21. Bibliografia in studiul nostru, Les grandes families by-zan tines en Roumanie dupa cartea noastra, asuprafamiliei Cantacuzino, Despre Cantacuzini3O DocumenteleCantacuzinilor, Bucure0i, 1902).

22. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 191, nr. CXXIII. Cf. Sath-as, loc. cit.

23. Iorga, Notes et extraits, V, p. 285, nr. CCCXXV.24. V. nota 20.25. Lampros, op. cit., p. 210-211.26. D.A. Zakythinos, 'Enevipig ercupiag fivCavrwcisiv airovOCO v, IX

(1932). V. si cartea noastra Histoire de la vie byzantine,III, p. 292, n. 4.

27. Neog 'E)..1.1vopviipcov, XX, p. 2-3. Ibid., note desprebiserica greceasca din Neapole.

28. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 168.29. 'AvaAthpaai per rob' etiyevofig xai Soicipov aropdg, xvpiov Nucaciov

glaaroti Kpryrog, napatviaet Sl sits Actinrporcirtig Kai acoppove-crrarng Kopiag "Avvtn, Soyarpdg "C013 navacfiecrrciroo Kat Ev6gordrooxvpiov dovicd Norapet,nore peyci).ov Sovick vjg Kcovo-ravrivotvroAecog,miry Se Kai oeWrircz Zaxapiov KaRzepyou TOO Kpryrog.

30. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 65-68, nr. IX. Crezindca Imparatul fugise pe mare, ei pretindeau ca s-au ras-cumparat singuri cu pretul de 7 000 de aspri.

31. Termeni ca Bladick", pe romanete vladica", pentruepiscop, arata bine ca originalul a trebuit sa fie in roma-ne0e. Despr3 un ierodiacon, socotit mai intii schisma-tic, care predica in 1458 cretanilor, ibid., p. 166, nr.XCIII.

32. Ibid., p. 194, nr. CXXXI.33. Ghedeon, Harptapxycol 171vaKeg, p. 529.34. Crusius, Turcograecia, p. 59.

36

rob"

(*i

-

35. Ibid., p. 63-64. Cf. ibid., p. 188-189, 206, 532.36. IVIiklosich si Muller, Acta et diplomata graeca, III, p.

291, nr. VIII.37. Crusius, op. cit., p. 517.38. inlocuitorul sat' Latin ca patriarh al Constantinopolu-

lui, In 1473; Iorga, Notes et extraits, IV, p. 343, nr.CCLXX. in 1497, cardinalul de Sant'Angelo is locullui Girolamo Landi; ibid., V, p. 235, nr. CCLIX.

39. V. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 239 si urm.40. Ibid., p. 24.41. Scrisoarea citata. de Crusius, op. cit., p. 75.42. Orationes de bello Turcis inferendo, Paris, 1471. De ase-

meni, in Aulae Turcicae othomanicique imperil descrip-tio de Antoine Geoffroy (Geuffraeus), tratat tradus inlatineste si tiparit la Basel in 1573.

43. Un rezumat si extrase, in Iorga, Notes et extraits, IV, p.307-310, nr. CCXI.

44. Ibid., p. 83 si urm.45. Ibid., p. 83 si urm.46. Ibid., p. 90, nr. XIV.47. Cf. ibid., p. 119, nr. XLVII.48. Ibid., p. 95.49. Ibid., p. 121, nr. LI. Cf., pentru temerile in legatura cu

soarta insulei, ibid., p. 129, nr. LXII.50. 0 cronica venetiana spune ca numai la vederea dogelui

pe corabiile sale, papa crapa" (viste le galere, creed);ibid., p. 205. Despre relatiile Venetiei cu ducele Arhipe-lagului, ibid., p. 247-248, nr. CLVI, p. 315-316, nr.CCXX, p. 318-319, nr. CCXXVIII, p. 328, nr-leCCXLIICCXLIV, p. 342-343, nr. CCLXIX.

51. Ibid., p. 118, nr. XLV.52. Ibid., p. 172-173, nr. CII.53. Ibid., p. 198, nr. CXXXIII. Era vorba de posibilitatea

unei cuceriri a Constantinopolului de catre hanul Persiei,Uzun-Hasan, ibid., p. 271. El ar fi chemat pe venetienila Gallipoli pentru a le da acest port pe care 1-ar fi cuce-rit el insusi, ibid. (anul 1470). Despre pierderea Trape-zuntului", ibid., p. 324, nr. CCXXXI.

54. Ibid., V, p. 63.55. 0 recomandatie a legatului apostolic catre consiliul din

Niirenberg pentru trecerea printesei (21 iunie 1472),ibid., IV, p. 319-320, nr. CCXXXIX. 0 scrisoare apapii,in acelasi sens (20 iulie), ibid.,p. 324,nr. CCXXXII.Alta scrisoare, catre aceiasi (1 noiembrie); ibid., p. 327-328, nr. CCXLI. La Roma se credea ca. acest neam alrutenilor" ar fi inclinat catre unire, ibid.

56. Ibid., V, p. 328, nr. CCCLXIII.57. Silviu Dragomir, Contribulie la relafiile bisericii romii-

negi cu Rusia in secolul al XVII-lea, extras din AnaleleAcademiei Romeine, mem. sect. ist., seria a II-a, torn.XXXIV, 1912.

37

58. Cornet, Le guerre dei Veneti nell'Asia, 1470-1474, Viena,1850, p. 112: Occupatoris Imperii Orientis, quod, quumstirps mascula deesset imperatoria, ad Vestram Illustrissi-mam Dominationem jure vestri faustissimi conjugi pertine-ret". Cf. qi articolul nostru, Venise dans la Mer Noire,Bulletin de la section historique de l'Academie Rou-maine, II, p. 356-357.

59. Iorga, Notes et extraits, V, p. 83.60. Ibid., p. 86, nr. XCIII. Nimic despre viitor in versurile

adresate de un carmelit ducelui de Calabria, care recu-cerise Otranto, ibid., p. 103, nr. XCVIII.

61. Ibid., p. 239.62. Que ante sua fuerant reddat et que diu possedit restituat",

ibid., p. 240.63. Ergo neque bene convenient nisi unum constantinopolita-

num imp eratorem unanimes, sive electione libera, sive sorteposita, ex Deo eligant, in quem totius christianitatis oculiconjectentur", ibid.

64. Ibid., VI, p. 45-55, nr. LXXV.65. Spandugino,Discorsii,..§i la Sansovino, Historia universale

dell'origine, guerre et imperio di Turchi, Venetia, 1654,fol. 194 v°.

66. Ibid., fol. 195.67. Ibid., fol. 191. El mentioneaza pe fratele sau, Alexandru

9i afacerile in care qi-a pierdut averea intreaga din cauzapiratilor turci (ibid., fol. 202 v°). A vizitat Adrianopo-lul (ibid., fol. 115 v°, 116). Despre 9ederea sa in Turcia,ibid., fol. 124 v°, 125 v°, 126, 128-129 v°, 130 v°. Pe la1534 el era in Venetia 9i vorbea acolo cu cineva care-ida materialul unui nou opuscul, ibid., fol. 137 v° (trata-tul despre Persia e scris dup.& 1538, ibid.).

68. Ibid., fol. 182 9i urm.69. Vezi ms. ital. 881, la Biblioteca Nationala din Paris.70. Fol. 184 v°.71. Ibid., fol. 185 v°.72. Ibid., fol. 186. Detalii interesante se amesteca cu scor-

nelile absurde obisnuite in povestire. Spandugino stieturce9te. El vorbe9te 9i de titlul de Cassi Cantichiari"dat sultanului Murad (Ghazi Khodavendikiar), fol. 186.Timur este il gran Sachetai" (Djagatai), fol. 186 v°.

73. I bid. , fol. 186 v°. Traducatorul italiansau italianul care,sub dictarea aventurierului, scrie il Dim Baiazeto", inloc de Ildirim Baiazeto", Baiazid Fulgerul.

74. Cf. tratatul despre Persia, ibid., fol. 135.75. Ibid., fol. 189.76. Ibid., fol. 190.77. Ibid., fol. 191.78. Ne la grandezza di questi imperatori de Turchi e nata

per altra cagione the per le contese de principi cristia-ni" ; fol. 122 v°.

79. Ibid., fol. 192.

38

80. Ibid., fol. 191 v°.81. Cf. ibid., fol. 119 v°.82. Ibid.83. Ibid., fol. 92.84. Ibid., fol. 192 v°. De asemenea, Nicolae Paleologul care

apara. Monemvasia ; ibid., fol. 192 v° 193. Despre IrinaCantacuzino otravita de Lazar Brancovici, ibid.

85. Ibid., fol. 193 v°.86. Ibid., fol. 195.87. Ibid., fol. 194.88. Ma io son d'opinione the tornasse assai for meglio the

se fossero vissuti tanto, o ch'essi, o chi fosse di for nati,havesse provato quanto sia dura cosa a gentilhuominil'haver bisogno dell'altrui mercede"; ibid., fol. 191.

89. Ibid.90. I quali cacciati fuori di casa e privi della propria patria

perfol.

le nostre discordie se n'andiarono raminghi"; ibid.,207.

91. Ibid., fol. 194.92. Ibid., fol. 194 v°.93. Ibid., fol. 206-207.94. Ibid., fol. 206. Spandugino va sf1rsi un tratat despre sahii

Ismail si Tahmasp, cerut de cardinalul Farnese, cu faga-duiala unei istorii complete despre trebile persanilorsi ale Sudanului", ibid., fol. 140 v°. Cf., asupra proiec-telor lui Leon, articolul nostru cu privire la un plan decucerire a Ierusalimului In Revue de l'Orient latin, 1894,nr. 2, p. 1-2, Un projet relatif a la conquite de Jerusalem.

95. Spandugino, loc. cit., fol. 203.96. Ibid.97. Ibid., fol. 204 v°.98. Ibid., fol. 205 v°.99. Ibid., fol. 206. El se intreaba, de altfel, cum de crestinii,

supusi atitor sarcini fiscale, au mai ramas In viata"(ibid., fol. 119).

100. Ibid., fol. 107 si urm.101. Crusius, Turcograecia, p. 415.102. Acelasi, Germano-Graecia, p. 156.103. Ibid., dupa Guicciardini.104. Etc Ofitystv rfsc isuvo8-4 ag Vint xXtartavav Kai etc xotvijv

ayatonoincrtv; Buchon, Nouvelles recherches historiques surla Principaute franfaise de Morose et ses hau tes baronnies, II,Paris, 1850, p. 344; Miklosich Muller, op. cit., III,p. 266, nr. XIX. Vezi scrisoarea unui episcop Ti-motei, In Nlog 'EXAlvotwiwuov din 31 martie 1924, si inRevista istorica, XI, p. 153 - 155.

105. TWIG fl MavulTsc taxpfi xai payari, Up% Kat ytpovsec...Kal)oXtxeckalakis,

flaaasbg xai 8ecricerrric TaV xptattav0v: Ap. B. Das-'H Mavn xai 1 60cogavtei ainoxpatopia, 1453-1821,

Atena, 1923, p. 43-44.106. Ibid., p. 58.

39

an,

si9i

107. Vezi Buchon, op. cit., p. 269-275, 289-291; Berger deXivrey, Memoire sur une tentative d'insurrection organiseedans le Magne de 1612 a 1619 au nom du duc de Nevers inBibliotheque de 1'Ecole des Chartes, 1840 1841, p. 532;Miklosich si Muller, op. cit., III, p.269 si urm. ; G.Fagniez,Le projet de croisade c'e 1612 1625; le Pere Joseph etRichelieu in Revue des questions historiques, XLIV, 1889, p.441 si urm. ; studiul nostru, Un conseiller byzantin deMichel le Brave: le Metropolite Denis Rhalis Paleologue,in Bulletin de la section historique de l'Academie Romai-ne, 1920, p. 98 si urm.; nota d-rei Elvira Georgescu, inRevue historique du sud-est europeen, XI, 1934, p. 337-341.

108. Vezi si Daskalakis, op. cit., p. 49 si urm. De asemenea oscrisoare italieneasca scrisa cu litere grecesti; ibid., p. 52,n. 1. Cf. ibid., p. 53.

109. Vezi Buchon, op. cit., p. 299.110. Vezi studiul nostru Aventuriers orientaux en France au

XVI-e siecle, in Bulletin de la section historique de l'Aca-demie Roumaine, XVII, 1930, p. 9.

111. Buletinul citat, p. 75-76.112. In 1527 i se propunea ducelui de Savoia, ca preceptor al

fiului sau Ludovic, un arhiepiscop de Rodos, care sa-1invete limba greaca, din care se trage latina (Zucchi, inMiscellanea di storia italiana, publicate de Reale Depu-tazione sovra gli studi di storia patria per le antiche pro-v incie e la Lombardia", XXII, Torino, 1933, p. 31).

113. Miklosich si Muller, Acta et diplomata graeca, III,p. 266-267, nr. XX. Mai vezi p. 267-269, nr-ele XXI-XXII.

114. Ibid., p. 269, nr. XXI.115. Ibid., p. 274-275, nr. XXVII.116. Ibid.117. Crusius, Germano-Graecia, p. 1: ita to hodie ab impiis et

immanissimis barbaris plane oppressam ex animo deplo-randum est. Non amplius ibi liber spiritus ducitur: nul-lae scholae, nulla eruditio est; nulla vetera ornamentaamplius; difficulter tributum quod pendunt corradunt;pro salvifico Christi evangelio execratum Alcoranumhabent; ubi quondam vox Basiliorum, Nazianzenorum,Chrysostomorum oracula Dei sonabat, ibi nunc Deoinvisi Mahometi sacerdotes boant".

118. Ibid.119. Turcograecia, prefatg (unde e vorba si de Atena marginita

la citeva colibe de pescari).120. Prefata citata.121. Optandum quidern

et florere"; ibid.122. Vezi si Gerlach, op.123. Ibid., p. 324.124. Vezi Crusius, Germano-Graecia, p.

fiicelor59 si urm., 156-157,

228. Da nume bizantine sale: Pulheria, Eudoxia,

esset graecum imperium adhuc star

cit., p. 363.

40

Theodosia, Theodora; ibid., p. 113. tie c5. la MunteleAthos exist& o biblioteca, p. 158.

125. Ace lasi, Turcograecia, p.. 48 si urm., 58, 59, 63, 489-490.

126. Ibid., p. 1 si urm. (cu un frumos portret de imp5.rat).127. Ibid., p. 516-522, 534. Cf. Gerlach, op. cit., p. 304.128. Crusius, op. cit., p. 204.129. Vezi J. Mathorez, Les strangers en France sous l'ancien

regime; Histoire de la formation de la population francaise.I. Les causes de la penetration des strangers en France. LesOrientaux et les Extra Europeens dans la population frau-caise, Paris, 1919. Cf. studiul nostru Aventuriers orien-taux en France au XVI-e siecle, p. 1 si urm.

130. Un Gheorghe Diassorinos in insula Chios; Miklosich siMii ller, op. cit., III, p. 263.

131. Crusius, loc. cit., p. 247.132. Vezi Ghedeon, loc. cit., p. 529.133. Ibid., p. 58.134. Miklosich si Muller, op. cit., VI, p. 281-282, nr. CXXIV.135. Ibid., p. 267-268 (cf. si p. 302). El avea un coleg ca e-

xarh, ca sa, viziteze si Rodosul; ibid. Naxos pri-mea pe mitropolitul Cezareii; ibid. hi bateau joc de lirn-ba, pe jurnatate latina, vorbita in insula, cu ivtpd5ca;ibid., p. 268. Miconos facea parte din acelasi cerc de vizi-tare pastorale; ibid. Cf. ibid., p. 273. - Pentru manas-tirea Exochoriani, v. Ghedeon, loc. cit., p. 533.

136 Vezi pe o insemnare a lui lasata la Ulm: laxof3og Bacrat-x6g, &anemic Ektou xai gape t? Dipou, ircrcsbc xai xennic7raXcurIvoc.Cuvintul 13cicaucog"sa nu fie oare simplul adjec-tiv: imperial"? Cf. Revista istorica, X, p.26 si urm., XVII,p. 24, 33 si urm.; XIX, p. 207-208.

137. Theodosie Zigomalas ii da si acest nume; Crusius, op. cit.,p. 248. In Transilvania, chiar sasii 11 numeau astfel;ibid.

138. Ibid., p. 237. In general despre Despot", v. editia mea,Nouveaux materiaux pour servir a l'histoire de JacquesBasilikos l'Heraclide, dit be Despote, prince de Moldavie,Buc., 1900; studiul lui Hans Petri, in Memoriile Acade-miei Ronikne, seria III, torn. VIII, 1: Relatiunile luiJakobus Basilikos Heraclides, zis Despot-Voclet", cu capiiReformatiunii, alit in Germania cit in Polonia, precum

propria sa activitate reformatoare in principatul Moldo-vei ; articolul nostru citat, Aventuriers orientaux en Fran-ce; Coloman Szentmartoni, Despot 0 ungurii (in ungu-re§te si romaneste), Odorhei, 1931.

,si

- $i

si

2

Constantinopolul cel mare. Raliatii.Permanenta formelor bizantine

Cucerirea avea sa, schimbe caracterul Constantino-polului. Nu numai pentru a inlocui pe cei care azuseain timpul apa.r5,rii Si al ma.celului legal" de trei zile,dar pentru a avea o capita15, plina de lume, Mahomed alII-lea se gr5,bi s5.1i populeze din nou oraul cucerit.In privinta nationaliatii Si a religiei fu destul de ma.ri-n.imos: al5,turi de turcii colonizati, ca cei ce-1 preceda-ser5. la Duna.rea de Jos, el puse sa se aduc5, exilati",surghiuni" greci de la Agatopolis, din Mesembria, Selim-brial, Heracleea, Panidos, Orestias, piny i din Adriano-pol i din multe alte locuri", d5.ruindu-1e case, fiec5.-ruia dupa, tagma lui": pe un pret de nimic cumpa.rare fal-nice propriet5,ti2. Dupe trecere de peste un veac, sulta-nul turc refacea opera lui Constantin cel Mare. Numi-rea in.s5,0i a unui patriarh ar fi fost, dup5, spusele unuigrec din secolul al XVI-lea, determinate de dorinta a-ceasta de a repopula oraFil decazut sub Paleologii pri-mejduiti i sa.raci3. Dupa fiecare cucerire avu loc un noutransport de coloni, ca cei din Lesbos i Foceea4. S-auadaus apoi greci i latini de la Amastris (Samastro) Sidin Caffa, luata. cu asalt in 14755, apoi oameni din Tra-

42

pezunt9 si din Eubea, anume din: Ftelion, Gardiki, Chal-kis7, din cetatile moldovene ale Chiliei si Cet5,tii-A1be9,si in urm'a chiar din Siria, Ungaria si Polonia9. Fur5.atitia oameni nedeprinsi cu clima, incit pe la 147519 aizbucnit o molim5. Intre dinsii. Mestesugari si alti locui-tori din Tabriz aveau sa se adauge. Aici, in mijlocul aces-tor not veniti, merse s5.-si stabileasc5. Scaunulli la Pamma-karistos, in vechea manastire de Calugarite, patriarhul.

In acest ma'ret oral al Constantinopolului imperial,pfadat, dar citusi de putin ruinat, in care fosta resedintaa patriarhului devenise monetaria impa'fateasc512,unde pe la 1591 se putea contempla Inca pe cupola SfinteiSofii Pantocratorul, Dio padre intiero , cum spune un Cala"-tor italian13, se vedea Inca manastirea Manganelorm, Stu-dion, cea plina de fresce15, Sfinta Teodosia, devenit5.Daul-giami16, Sf. loan, inchisa din pricina vecina'tatiiunei moschei.17, Sf. Nicolae", Prodromul si Aetos, cea rui-nata, plina si ea de fresce, Petra, manastirea Pantocra:torului, biserici care de la Inceput deveniser5. moschei19.

Dar pentru crestini, aproape de noua patriarhie eradac5, nu Sf. Ioan al Maicilor7° linga Sf. Nicolae

de la mare21, linga, Studion, Sf. Teodor, bogat zugfavita,cu capiteluri corintice, podit'5, cu mozaice inf5.tisindanimale si flori72, Sf. Eufemia23. Cei de la Galata mergeaula biserica Chrysopighiei24. Gerlach descrie slujba carese oficia, cu corul de copii, condus de dascal. Se pomeneaunumele tuturor patriarhilor si se cerea pomana pentru ceistrimtorati25.

In Imprejurimi, bisericile mai cunoscute erau: cea aSf. Paraschiva, la Haschioi26, unde locuia patriarhulMitrofan27, cea a Sf. Pantelimon la Cuzgunciuc28, cea aSf. Dumitru79, a Sf. Constantin, in satul de caramanlii,care-si uitasera limba30, a Sf. Mihail31. Au mai fost ci-tate si altele, deseori inchinate" Locurilor Sfinte detrei continente in care se aflau ortodocsi, la Ciub-Ali,la Palata, pentru slavi", la Balina, la Sarmasichi, laSalma-turuc, la Belgradul Constantinopolei, la Psama-theoi, la Hexi-marmara, la Kontoscalion, la Tatabuloi,la Besictas, la Ortachioi, la Curii-Cesme, indragit5.", maitirziu, de fanarioti, ca si Arraut-chioi, la Bebec, la Bal-

43

si

ta-Liman, la Neochorion32, dar unele sint numai dintr-adoua jum5tate a secolului al XVII-lea.

M5n5stirea Studion ajunse cartierul armenilor, care,fiind uneori giuvaiergii bogati.33, pl5teau sultanului chiriede o mie de ducati pe an34. Marea biseric5, a Sf. Gheorghe,cea mai frumoas5, dup5. Sf. Sofia, le ramasese 1or35. Epis-copul armean lua loc in procesiuni indata, dupa cel ecu-menic, si cu prilejul circumciziunii unui print Mahomed,s-a putut inf5,tisa cu optzeci si sase de preoti si dou5, sutepatruzeci de credinciosin.

Patruzeci de mii de evrei locuiau intre zidurile capita-lei, dupa un veac de la cucerirea ei, in partea dinspre Bos-for, traind din corner si mestesuguri. Deseori medici, ei sepricepeau si la astrologie37. Cartierul for arsese, dar fu in-data refacut, in conditii mai bune38. Num5rul for spori incurind cu maranii siliti s5 p5raseasca,' Spania, in veaculal XVI-lea. Pe aCeeasi vreme cind don Jose trimitea inMoldova yin de Malvasia, cumparat in Cretan, Ester,zis5, Chira, prietena mamei sultanului Selim al II-leasi confidenta celei a sultanului Mahomed al III-lea ajunsevames5," a Imperiului, si cum se ba.nuia c5, ar fi batutmoneda fals5, fu ucis5 de spahii, cadavrul ei ars, iar buc5-tile expuse ; de acum inainte li se porunci evreilor s5.renunte la luxul for si s5, poarte mereu tichia rosie". Cutoate acestea, evreii r5masera amestecati in viata constan-tinopolitan5, si mai marii Imperiului cereau, in caz deboa15., sa fie ingrijiti de hekimii 1or41.

Nepotul, prin ca'satorie, al doilei Gracia Mendez, fos-t5. Beatriz de Luna, don Jose Miquez, duce de Naxos,seful unui grup de cinci sute de emigrati42, restauratorulTiberiadei, era, alkturi de un Bendus, un Solomon, unadintre personalit5,tile cele mai de vaz5, din Imperiu. Sul-tanul Selim, dup5 ce-1 facuse mutefariaka", ii daduse,pe cind avea monopolul vinului, douasprezece insule,printre care si Andros".

Calatorul german Dernschwam ni-1 prezint5, p5,zitde ieniceri, slujit de servitori adusi din Spania, cu bar-buta lui ascutit5" iesind din faldurii vesmintului dematase, garnisit cu hermina. El retinea la mas4 pita laoptzeci de persoane si Linea, pe cheltuiala lui, spitale. So-

44

tia sa pe care o luase in c5.sktorie cu vilva mare, invitind3 000 de persoane, era fiica senorei Mendez". Va fi vor-ba ceva mai departe de modul in care intelegea el s5. fieduce" si succesor al vechilor printi venetieni.

Ace Iasi Dernschwam, care cunoscuse pe bogatul Sa-muil, socoteste num5rul evreilor Ia Constantinopol, in1553, la 15 035 de insi, far. femei si copii, pe ling. alti20 000 la Tesalonic. Descrie si el pe v5.duva lui DiegoMendez, pe care ea it inmorminteaz5. la Ierusalim, si alea'rei frate, stabilit la Anvers, se numea Francois, adau-gind ca devenise foarte bogatA vinzind grine, ling si pi-per°.

Greci din Caramania, vorbind turceste°, formaulaolalta un grup important47.

Num5,rul sirienilor, neorganizati, al arabilor va ajun-ge indata," foarte mare".

In sfirsit, nimic nu se schimbase in felul de-a hal alitalienilor, deveniti in curind statornici levantini. Ma-homed al II-lea le confirmase o larga autonomie, a douazi dup5. cucerire49. Ca.tre 1580, ei aveau la Galata mai multebiserici: Sf. Francisc, Sf. Benedict, Sf. Petru, Sf.Gheorghe, Sf. Fecioar5 Sf. Ana, Sf. Clara, Sf. loan".Procesiurtile ,rau nestinj6n,ite51. Se ducea o via in carenu lipseau vechile datini apusene. Cu toat5, diferenta,foarte clar5 pe care o stabilea fat5, de greci credintafor catolick cu toate excomunie5rile grecesti indreptateimpotriva cununiilor mixte52, c5.satoriile greco-latineerau destul de dese. Se g5.seau la Pera spune un c415.-tor german, tot felul de plUeri si de distractii contramelancoliei si a tristetii"53.

Reprezentantul cretanilor la Galata, Leonin, avea,pe la 1570, destu15. trecere pentru a impune pe unul din-tre ai sai pe Scaunul metropolitan vacant al Filadelfiei54.

Uneori se incheiau c.satorii intre persoane care apar-tineau unor confesiuni crestine diferite. C5,tre jum5,ta-tea veacului al XVI-lea, un venetian scrie: barbatultr4ieste dupa moda frinceasck iar femeia dupa cea gre-ceasc5 dupa vechile datini, si aceasta e pricina pentrucare nu e niciodatl intre ei bura pace si iubire"55.

45

In Pera de la sfirsitul veacului al XVI-lea era si ocolonie de occidentali, francezi, un senior de la Plan-che, germani, sasi din Ardeal, ceasornicari, armurieri,cutitari56. Pictorul cel mai bun era un francez57. Un bas-tard de doge venetian, Aloisio Gritti, prieten cu sultanulSoliman, visa la tronul Ungariei; cutezajorul aventu-rier care, vorbind turceste si greceste, taia cu turciica un turc si ca un crestin cu crestinii", purtind pe capullui zAnatic o caciula, ungureasca,, fusese tinta atentieigenerale cu citiva zeci de ani mai inainte58: in jurul sauera un capugi, un chehaia si o mie de insi, dintre carecinci sute de robi, slujeau in seraiul lui, ce cuprindeaBase sute de cai. Ca marii greci" de mai tirziu, el luasein arena,' veniturile Imperiului, impreura cu v5.milede la Gallipoli si Angora, c4patase beneficiul unui epis-copat din Ungaria, astfel incit avea aproape o sut. demii de ducati pe an la dispozitia capriciilor sale. Fiicalui, Marieta, desp5,rtita. de un Cicogna, se c5.4tori cu unpretendent la tronul Moldovei. Pe vremea aceia, vizirulera un grec, Iunus56.

In naratiunea spanio15." atribuit'a lui Cristobal de Villa-lOn60, populatia Constantinopolului la sfirsitul veacu-lui al XV-lea era prezentata astfel, dup4 listele oficiale:40 000 de case de crestini, 10 000 de evrei, 60 000 deturci. Pera are 4 000 de case; 10 000 de case de greci sintin imprejurimi.

lath,' unul din actele prin care Mahomed al II-lea, le-gindu-se printr-un solemn juamint, indeamna., in urmaofertei acute de ei unui aga turcesc, pe citiva dintre no-bilii care sta;tuser5. ping in ultima clip5. in preajma pre-decesorului s5.u, sg. se inapoieze acas4: seniorul Sphran-ties (Phrantzes) cu toti ai sai, seniorul Manuil Raul cutoti ai sai, seniorul Dimitrie Lascaris cu toti ai s'5.i siDiplovatatzes, Kavakes, Pagomenes, Frangopulos si Sgu-romali", pe care-i vom g5,si, un veac mai tirziu, inMoldova si Mavropapas si Filantropenes si Petro-Bua", albanezi si toti cei care vor voi s'a, vinr61. Ela folosit pe un arhitect bizantin, Christodulos, d.ruia i-adaruit un intreg cartier, aproape de biserica Mugliotisa62.

46

Dintre vechile familii, au fost deci unele care s-au ti-nut mai mult sau mai puti,n la o parte, dupa cucerire-S-a intimplat chiar ca Manuil, fiul despotului Toma, sfa.-tuit de prietenii sai Mangafas, Contos si un anume Nico-lae, a parasit Roma, locul de retragere al familiei sale,pentru a se prezenta sultanului. El obtinu de la milalui Mahomed paminturi la Siretion, la Ampelition sio roga, pensie de o suta, de aspri. I-a mai daruit si doirobi si data roabe frumoase si de la tiitoarele acesteaavu el doi fii, Joan si Andrei". El isi va sfirsi zilele inacest sagas onorabil63, si nu ca refugiat in Ungaria64.Primul dintre fiii sai a murit crestin, si i s-a ingaduitsa fie inmormintat la Pammakaristos68, in timp ce cela-lalt, chemat la curtea sultanului Selim, lua numele deMahomed.

intre acesti membri, ramasi crestini, ai vechii aris-tocratii bizantine, Teodor Spandugino Cantacuzino ci-teaza pe serenissimul domn, seniorul Manuil Paleologul,despot al Greciei, care avea dreptul, neingaduit ori-carui senior al Turciei" de a se aseza in serai linga birou-rile tefterdarului", in capul pietei, intr-o loggia facutadin marmura cea mai finr". Aiurea, despre acelasi:nimeni, oricit de insemnat ar fi el, nu cuteaza, sa se ase-ze alaturi de cortul imparatesc, ci famine ceva mai lao parte. E drept ca cel mai apropiat dintre toti pe vremeasultanului Baiazid, cum pot spune ca am vazut si eu,era despotul Manuil, pe care, desi crestin si de natie cres-ting, imparatul voia totusi sa-1 stie respectat de totisi tinut in mai mare cinste decit oricare alt senior"67.

Un Matei, fiul lui Pavel Asanis, care semna si Paleo-logul", sotul unei Eudaimonoiani68 a trait o vreme pelinga despotul Dimitrien al carui nepot era, prin mama,dar cind sara'cia a risipit curtea acestuia, el a murit desuparare, sotia lui despina", si fiica sa, al carei vesminta devenit un sacos in biserica patriarhala, urmindu-1 inmormint78. Si totusi sultanul, vazindu-1 mergind pe jos,ii daruise un cal, imbiindu-1 sa intre in corpul saude garda.

Din Trapezunt au venit un Kabazites, marele mesa-zon" al acestui imperiu si nepotul lui Zagaris, un Paleo-log, al ca'rui var, fiul unei alte fiice a lui Zagaris,

48

stability in Serbia, devenise pasa Mahometn. Era proto-vestiar. Bigam, si dorind sa capete binecuvintareapatriarhului Ioasaf I pentru ca's5toria lui cu fiica duce-lui Atenei, el aduse astfel caderea capului Bisericii72.Era un om priceput in minuirea arcului si patimas lajocul cu zarurile, intr-atit incit a murit in timp ce juca.

Un alt grec din Trapezunt, Gheorghe Amirutzi, s-alepadat de lege, cu fiii sa,1 odat5,73.

Un grup intreg de renegati se inchegase la serai sihotara in voie de patriarhie74. Fiul lui Gidos (de la Guy),

numit astfel sub influenta Lusignanilor Paleologideveni beglerbegul Has-Murad, ucis in marea lupta im-potriva lui Uzun-Hasan". Skanderbeg, fiul lui Amirutzi,a tradus pentru sultan codicii greci si tratate de teologie,avind functia de secretar si hasnadar, pazitor al tezau-rului. Se aflau ping si in jurul lui Mahomed tineri carefamAseser5, crestini", dar comandantul trupelor turcestiin fata Rodosului fu un Paleolog renegat", iar in 1500Mezed-Pala era tot un Paleolog, avind alaturi un altrenegat, care se tr5,gea din marile familii".

in preajma printesei sirbesti Mara, vaduva lui Muradal II-lea era fratele ei Grigore si nepoata ei Caterina,v5.duva contelui de Cilly; intr-un act din 13 aprilie1479 aceasta printesk care avea proprietatea uneilinga Athos, luase titlul de sultana autocratului Murad,cucernica taring Mara, fiica despotului Gheorghe"7°.

Alte familii nobile vegetau ca arendasi ai Imperiu-lui in Moreea si in alte p5,4i din provincie, la Midia,la Sozopol, la Mesembria: astfel Mamona si Notaras,Muzalon, Vatatzes si Diplovatatzes, Lascaris, Asanis,Chrysoloras, Eugenikos8°.

Vom vedea in ce fel capitalurile cazur5, curind inmina lor, nutrindu-le astfel ambitia politick

Critobul din Imbros a folosit toate mijloacele reto-ricii sale de lingusitor si toate amintirile sale de istoricpentru a ridica in slava persoana si opera cuceritorului81.

Pe nesimtite c5.petenia paginilor va cap5.ta numelede basileus"82. Intre fratii ultimului impa,rat si intreimparatur turc, un cronicar de la inceputul veacu-lui al XV-lea pare a inclina c5,tre acesta din urm5.,

494

vami,

prezentind campania sultanului impotriva lui Dimitriesi a lui Toma drept pedeaps4 a neincetatelor vrajbe din-tre ei si a p5..a.sirii datoriei for fatA de Imperiu55 ; el vor-beste chiar ca de o inala cinstire pentru acesti Pa-leologi din ultimul ceas despre as5,toria celebrat.a. dupaobiceiul agarenilor", a fiicei lui Dimitrie cu sultanulm,ca si de cununia acestuia cu fiica imparatului din Trape-zunt, la cererea saes, printesa fiind cedat4 apoi hogeisultanului. Purtarea despotului Dimitrie, cu deznAtullui la vin5,toare, e infierat5, in chipul cel mai aspru86 :el fu pirit sultanului pentru a fi imp4rtit cu arendasiis'Arii un venit impa4tesc la care isi avea partea, si vizi-rul Mahmud abia putu s5.-1 scape de la moarte pe acestnenorocit print ; fu oprit Ina de-a mai merge cMare87. Des-pre imp5.ratul din Trapezunt se spune CA era nevrednicde domnie"88. Elogiul final al lui Mahomed, cel nepar-tinitor, iute la fapa, amic al inv5.tatilor chiar, si maiales data erau crestini, excelent administrator, voindsa, afle prin sine insusi toate, mergind pin5, a face inspec-tii de noapte ca vechii basilei, cerind sa stie ama,nuntedespre orice fel de lucru, intru-atit incitpunea sa. se insem-ne de un psalt grec cintarile persane, este elogiul unuimonarh legitim. $i ca despre un August se spune c5. aintins pin, departe granitele imperiului s'au59".

Glsim la grecul acesta o judecat5. favorabil5, si pen-tru modestul si dreptul Baiazid al II-lea95, si Seliminsusi este Mudat pentru a fi ing5.duit s'a; se deschida:bisericile pita atunci inchise".

Cu toate plingerile impotriva agarenilor", se puteaspune, de un bun cunosator al grecilor, in a douajum5tate a veacului al XVI-lea, c5. nu voiesc un altul s'.'le fie sfapin, in afar5, de turc, nici macar un crestin"92.Ei simteau ca imperiul acesta redevenea al lor. Un timp,chiar la Constantinopol, raporturile cu occidentalii sem4rginiser, la citiva functionari de ambasada, ca Ste -fan Gerlach sau Solomon Schweiger, care a mers pin5.in Egipt, cu David Chytreus, un c5,15.tor erudit: abiade la 1580 inainte ambasadorii 11100 incep a se interesade lumea aceasta pe care o folosesc uneori, dar o dis-pretuiesc in fond.

50

Sub lima Poured in sec. al XVI-lea(dupa Crusius)

Un simtamint de mindrie incepea deci sa insufle-teasc5, pe grecii r5masi sub domnia acestui sultan, careprintr-un ordin impar5tesc interzisese orice jignire adus5.crestinilor93. Sultanul" se putea scrie in a doua jum5-tate a veacului al XVI-lea era foarte multumit de afi seful si imp5ratul unui asemenea neam"94. Despre unuldintre succesorii s5.i din secolul al XVI-lea, Murad alIII-lea, fiul unei crestine din Paros, cu mulfa trecere,se spunea c5, ar fi cump5,rat pe ascuns o icoana a MaiciiDomnului95. Sultanul este, pentru patriarhul Maxim,in 1480, prea s15,vitul monarh", si scriind dogelui Vene-tiei pentru a-i cere ca ortodocsii orasului sa nu mai fieasupriti, el vorbeste in felul acesta despre politica reli-gioas5 a st'apinului s5u: Astfel marele si preas15,vitulmonarh, fiind de alt5 lege, ing5duie crestinilor situturor celorlalti sa fie liberi in ce priveste pgrerile sicredinta lor, si aflind, ceva mai inainte, c5 in Tara Roma-neasc5 armenii sint asupriti pentru a fi facuti ortodocsi, ela scris si a trimis porunca anume c5 legea lui Dumnezeunu ing5,duie silnicie, si a impiedicat in felul acesta asu-prirea"96. Sultanul apare chiar ca sustinAtorul Bisericiiecumenice in revendiarile sale de drepturi fat5 de Vene-tia".

Mahomed al II-lea folosea limba greceasca, asa cumo f5,ceau de altfel predecesorii s'a,"i, in scrisorile adresatecomandantilor foraretelor balcanice depinzind de dinsii,in misiunile solemne atre doge". Cu Ordinul din Rodos,corespondenta r5.mase in greceste99. 5efii provinciiloroccidentale din Balcani aveau secretari greci. De la oinsula, venetian5, la una turceasc5, corespondenta se faceatot in grecestelm. Caracterul grecesc al insulei Creta ar5,mas dealtminteri neschimbat in toate contractele pri-vate si chiar in actele notarilor, care se intitulau f3ocat-ALx* iEouaicicq, dar, fireste, in raport cu Imperiulde apusl" ; si nu numai in Creta, dar si in insula Zantelimba greceasa era limba oficia15.102.

Mai puteau fi considerate Curti grecesti si cea adinastiei Tocco din Arta si Santa-Maura, pecetile doar sisemn5turile p5strindu-se, ca pentru contele Leonard,in italieneste sau in latineste103. Ba inc5, in cutareinsule ocupate de ei, Nisiros, Kos, ospitalierii foloseau

52

aceeasi limb,, ca'peteniile for semnind in chip de vollocolsi xcenk-cavocl"; un privilegiu acordat de marele-maes-tru unor insulari, charcitii, este in grecestel".

CAtre 1470, hanul Crimeii, Mengli-Ghirai se folo-seste de limba greceasc5, pentru a chema in ajutoruls4u pe Bartolomeu de Campofregoso, dogele Genovei,contra unui emiraki", in care s-ar putea recunoasteviitorul invingg,tor si suzeran al dinastiei sale, Maho-med al

Note1. Ei sint mentionati in scrisoarea episcopilor refugiati in

Tara Romaneasca; vezi Iorga, Notes et extraits, IV, p.67. Scrisoarea pomeneste de cele 30 000 de familii venitede peste mare, de alti 4 000 imigrati de nevoie, de 4 000adusi pe uscat; ibid. Cf. si Dorotei de Monemvasia,Bs Alloy io-ropucov, ed. din 1818, p. 414.

2. Cronies tipdrita de Crusius, Turcograecia, p. 13-14.3. Aul via eacoUouv of xptartavoi ott Exouv Itatptapxriv, va TpZxouv

sic shy natv, ibid., p. 107.4. Crusius, Turcograecia, p. 14.5. Ibid. cronica adauga 8tupEozo); yap eIxev Iva Itcauetv0pco-

nog ytviTrat xai KaToticoupivn mica ", ibid., p. 14-15. Au fostasemenea crspyouviSeg si de la Coron la Veria; Dorotei deMonemvasia, loc. cit., p. 442.

6. Crusius, op. cit., p. 21-22.7. Ibid., p. 25.8. Ibid., p. 31.9. Byzantios, `H Kcovaravrirothro.lig, II, p. 78. El citeazd

pe Petru Gyllius pentru afirmatia ca populatia orasuluifusese pe de-a intregul primenita.

10. Ibid. Din Argos Inca 2 000 de familii, v. Byzantios, loc.cit., p. 77-78.

11. Crusius, op. cit., p. 15, 109, 211. Byzantios ii atribuie tit-Iul, pe care nu 1-a purtat niciodatd, de fluvial:Inc rcbvTo0 Xplatoil ItEVIVCCOV", op. cit., p. 78.

12. Gerlach, Tagebuch, p. 77.13. Viaggio a Constantinopoli di ser Lorenzo Bernardo, in

Miscellanea pubblicata dalla R. deputazione veneta di sto-ria patria, p. 32-34.

14. Crusius, op. cit., p. 127.15. Gerlach, op. cit., p. 217.16. Id., ibid., p. 358-359, 454. Despre Pantocrator, ibid.,

p. 359.17. Ibid., p. 455.

53

$i

18. Ibid., p. 467.19. Crusius, op. cit., p. 190-191. La manastirea Sf. Joan se

facuse o Thierhauss" ; Gerlach, op. cit., p. 312, 336.20. Crusius, op. cit., p. 189.21. Gerlach, op. cit., p. 178.22. Ibid., p. 217, 359, 406.23. Ibid., p. 469. Despre bisericile din regiunea Selimbriei,

ibid., p. 506 si urm. Despre cea a Adormirii Maicii Domnu-lui la Egina, v. Ghedeon, op. cit., p. 549.

24. Crusius, Turcograecia, p. 155, 205, 507; Gerlach, op. cit.,p. 185-186, 469, 477.

25. Ibid., p. 62-63. Despre slujb5., la Panaghia, ibid., p.64. Alte slujbe, ibid., p. 83-85, 88, 91-92, 95 (desprebisericile din Niceea). Ospete sarbatoresti, ibid., p. 104--108, 158, 167-169, 179, 229-230, 234-236, 329,331, 337-338, 352, 356-357, 364-366, 405-406, 467-470, 473 si urm., 489-490, 499.

26. Ghedeon, op. cit., p. 135-136.27. Ibid., p. 516; Gerlach, op. cit., p. 341, 368, 485.28. Ghedeon, op. cit., p. 542; cf. Legrand, editia Efemeri-

delor dacice ale lui Daponte, I, Paris, 1880, p. 504.29. Gerlach, op. cit., p. 99, 208, 397. Biserica ruinata a Sf.

Teodor, la Scutari; ibid., p. 171.30. Ibid., p. 173, 186, 484-485. Despre bisericile din Lopad,

ibid., p. 257. Despre protopopi, ibid., p. 359. Despreputul Sf. Joan, in spatele Sf. Sofii, ibid., p. 377. DesprePanaghia darimata, p. 455.

31. Ibid., p. 206.32. Byzantios, op. cit., I, p. 128-129.33. Gerlach, op. cit., p. 141, 349.34. Crusius, Germano-Graecia, p. 227-228.35. Gerlach, op. cit., p. 184-186, 201-204, 327-339.36. Crusius, Turcograecia, p. 235.37. Gerlach, op. cit., p. 501, 508. Ei ofer5. 2 000 de ducati pen-

tru a cruta pe unul din ei de spinzuratoare.38. Ibid., p. 485.39. Abraham Galante, Documents officiels turcs concernant les

Juifs de Turquie, Stambul, 1931.40. Acelasi, Esther Kyra, d'apres de nouveaux documents (Con-

tribution a l'histoire des Juifs de Turquie), Constantino-ple, 1926 si Hans Dernschtvamms Tagebuch einer Reisenach .Konstantinopel and Kleinasien (1553-1555), publi-cat de Franz Babinger, MUnchen-Leipzig, 1923.

41. Vezi Cristobal de Villalon, Viaje de Turquia, in colectiaBibliofiles espafioles, XXXIV (1898) si in Nueva Biblio-teca de autores espacioles (1905), apoi in CollecciOn Univer-sal, nr-ele 38-40. Cf. studiul nostru Un temoignage es-pagnol sur la Turquie de Soliman-le-Magnifique, in Revu3historique du sud-est europeen, VII, 1930, p. 89-98. Unmedic numit lacub in 1452; Galante, op. cit., p. 195, nr.

54

I. Maranii jucara p1ns tirziu acest rol. Catre 1700,medicul evreu al lui Nicolae Mavrocordat marturisea caIn Spania se prefacuse crestin si c5. fusese hirotonisitpreot, desi evreu si casatorit In taints" ; De Saumeri,Memoires at aventures secretes at curieuses d'un voyage duLevant, Liege, 1732, p. 206-207; vezi in Revue histori-que du sud-est europeen, IV, p. 132.

42. V. Abraham Galante, Don Joseph Nassi, duc de Naxos,d'apres de nouveaux documents, Constantinopol, 1913.

43. Gerlach, p. 426. Mai avea proprietati In Cipru si In Chios.In Moldova i se acordase monopolul vInzarii vinului deGreta si 11 capatase si pe acela al cerii de pe aceste melea-guri. Visa si Ia coroana Ciprului (2 august 1579). Maraniiaduc sistemul Intrebuintat In armatele lui Carol Quintulpentru a fabrica chesoanele artileriei; Spandugino Can-tacuzino, Ia Sansovino, op. cit., fol. 121 v°.

44. Op. cit. Gerlach num5x5. peste 10 000 de evrei (p. 90). Cf.si ibid., p. 96, 155, 279, 303, 342, 383, 385 Cmuzicantievrei), 116-117.

45. Op. cit., p. 114.46. Gerlach, p. 217.47. Ibid., p. 22.48. Crusius, Turcograecia, p. 487.49. Vezi Iorga, Le privilege de Mahomet II pour la ville de

Pera, in Bulletin de la section historique de l'AcademieRoumaine, II, 1914, p. 2 si urm.

50. Franciscani din Chios predicau acolo greceste; Gerlach,p. 469-470, 492-493. Despre vicarul patriarhiei latine,ibid., p. 205.

51. Ibid., p. 213.52. Crusius, Turcograecia, p. 496; Gerlach, op. cit., p. 64,

153, 357.53. Vezi actele privitoare la Ecaterina, doamna Tarii Roma-

nesti, fiica unui grec si a unei italiene, In Hurmuzaki,XIV, I (Buc., 1915), p. 50, 51, 53, 57, 58, 60, 62, 63, 67,72, 77, 78, 79, 81 si Iorga, Contribufii la istoria Muntenieiin a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, In Analele Aca-demiei Romdne, mem. sect. ist., seria a II-a, torn. XVIII,1896.

54. Gerlach, op. cit., p. 366-367.55. Viaggi fatti da Venezia alla Tana, in Persia, in India, in

Constantinopoli, con la descrittione particolare di citta,luoghi, siti, costumi at della Porta del Gran Turco at ditutte le intrade, spese at governo suo, Venetia, 1543; cf.Revue historique du sud-est europeen, V, 1928, p. 290.

56. Wahrhafte Beschreibung einer dreyjahrigen Dienstbarklet,so zu Alexandrien in Egypten, p. 371, In Revue historiquedu sud-est europeen, VI, 1929, p. 125-126.

57. Literae Wenceslai a Budowitz magistri aulae Caesarei apudTurcorum imperatorem legati, hoc anno 1580 Constantino-poll allatae.

55

-

58. Viaggi fatti da Venetia alla Tana, in Rev. hist. du sud-esteuropeen, VI, 1929, p. 291-292.

59. Hugo Favolius, in aceeaqi revista, p. 293.60. Vezi St. Genois Schepper, in Belgia, 1856, p. 152; Kret-

schmayr, Ludovico Gritti, Archiv fur osterreichisohe Geschi-chte, LXXXIII, 1896; cf. Motogna, Monze,.;t3 istorice, inRevista istorica, XIV, 1928, p. 36-37.

61. Miklosich §i Muller, op. cit., III, p. 290, nr. VII, 12.62. Atanasie Comnen Ipsilanti, Ta per& rip diAcoolv, Constan-

tinopol, 1870, 12.63. Dorotei de Monemvasia, p. 416.64. Spandugino, op. cit., fol. 192 v°.65. Dorotei de Monemvasia, p. 416.66. La Sansovino, fol. 118.67. Ibid., fol. 120 v°.68. Dorotei de Monemvasia, op. cit., p. 415.69. Vezi o scrisoare a despotului Dimitrie, care trimite mar-

chizului de Ferrara un ambasador, pe Atanasie Lascaris;Iorga, Notes et extraits, IV, p. 79-80, nr. II. Scrisoarealui Asanis, ibid., p. 80, nr. III. Despre parerea pe care

§i-o facea asupra lui Dimitrie, in 1451 Francisc Filelfo,ibid., p. 82, notes. Despre fiica lui Dimitrie, oferita de

tatal ei lui Mahomed al II-lea care, fiind refuzata desultan, a murit la Adrianopol, v. Spandugino, op. cit.,fol. 129 v°. insu0 despotul Ina in arenda veniturile sarii§i fu invinuit de delapidare.

70. Crusius, Turcograecia, p. 20.71. A doua cronica greceasca, ibid., p. 121.72. Ibid., p. 122-124.73. Ibid., p. 21-22.74. Ibid., p. 22.75. Ibid., p. 24.76. Ibid., p. 27, 33.77. Ibid., p. 62. Despre Ana Paleolog Notaras, Iorga, Notes

et extraits, IV, p. 357-358, nr. CCXCII.78. Ibid., V, p. 288. Cf. ibid., VI, p. 11, nr. XIV; Spandu-

gino, op. cit., fol. 196.79. Cf. Byzantios dupes istoricul sirb Raje), op. cit., I,

p. 390, nota.80. Zigomalas, la Crusius, op. cit., p. 91.81. Vezi Iorga, Medailions d'histoire litteraire byzantine, ex-

tras din Byzantion, II.82. Cronic5., la Crusius, Turcograecia, p. 17.83. Ibid., p. 17-18.84. Ibid., p. 18.85. Ibid., p. 20.86. Ibid., p. 19.87. Ibid., p. 20.88. *Yitiipx,e St Kai 6 tKEI aPXOW aPXfic avattoc", ibid p. 20.89. Hgiicrt Si:, twavoiat to Opta tfic Ow:rating airra ito),6"

p. 29. Numai dupes 1475, in urma insucceselor de la Be

56

si

(si

grad si Rodos, tonul cronicii capata accente de ura fatalde acela care vinde sau daruieste prizonierii greci, ibid.,p. 25-26.

90. Ibid., p. 38.91. Ibid., p. 40.92. Nollent allium sibi dominari quam Turcam: ne chris-

tianum quidem"; Crusius, Turcograecia, p. 250.93. Acest sentiment a strabatut veacurile. Pentru un Skarlatos

Byzantios, loc. cit., p. 393, Mahomed al II-lea este unpcyalotoxog .c65 ovtt icattuccinatoc.

94. Crusius, Turcograecia, p. 120. Etas St 6 Iouktdvoc gErfari vxapetv Kai eigppotriwriv, Eciovtac va ytvi) totoinou ytvougabOtrrug Kai Oat:rack.

95. Gerlach, op. cit., p. 361.96. Ei otiv b ptyag Kai birn2,6tato4 abetyruc, tortpac siatstoc tbv, Tag

xpto-rtavok Kai mimic thpinatv sic Tint accOepiav TN yvd)(IngKai itiatcoig itarra5, Kai irtpuat, paediv the tv ttj Mcynku IltkaxictOugcovtat 'rag :Ayaprivoi4 Iva 6p0oSooug icorticroiat, ypdtvac Kaiatcikag diptcre \Popov Oco0 cIvat To 613ittertov,xaixattitauacv ToytxcIae StcomOv ; Miklosich si Muller, op. cit., V, p. 284.

97. Kai Toi) xpatobvtog 'rota° tv0upriOtvotoc, ibid.98. Vezi ibid., III, si studiul nostru despre privilegiul acor-

dat de Mahomed al II-lea pentru Pera, in Bulletin de lasection historique de l'Academie Rounzaine, II, 1914.

99. Miklosich si Muller, op. cit., III, p. 317 si urm. Florentiniierau mindri de a putea scrie in aceasta limba sultanului;ibid., p. 333, nr. XXV; p. 339, nr. XXIX.

100. Ibid., p. 364-366 (anul 1539).101. Vezi ibid., p. 264-265.102. Ibid., V, p. 69 si urm.103. Ibid., III, p. 260, nr. XVI; V, p. 70-73, nr. VI-VIII.104. Ibid., p. 288-290, nr. VI; p. 300-301, nr. XV.105. Ibid., p. 334-337, nr. XXVI; VI, p. 260-261, nr.CXV.

Dupa cum am aratat, ping la Mistra slujbasii turci intre-buintau limba greaca in raporturile for cu Venetia; ibid.,VI, p. 35, nr. CXXXIII. Cf., mai ales, ibid., p. 136-137,nr. CCXXII: p. 139, nr. CCXXVIII.

106. Ibid., p. 292-293.

3

Autonomiile locale

Ca Si vechiul Bizant, statul dinastiei musulmanea otomanilor 'Astra deprinderea autonomiilor locale.Le reg5,sim de la un cap5.t al Imperiului la ce15,1alt.

I. Comunitati cre#ine pe continentChiar in fata Constantinopolului, Insulele Princi-

pilor erau ca pe vremea imp5.ratilor. Citiva patriarhidestituiti tea, iau acolo, intre artile lor, pe la sfirOtulveacului al XVI-lea; primeau oaspeti stra.ini, care admi-rau frumusetea femeilor din insulele acesteal. Abiase stabilise stavropighia patriarhal5. a Mintuitorului2.Patriarhul Mitrofan (mort in august 1580) puse sa sezideasc5., la Chalki, m5.n5.stirea Sfintei Treimis, in careavea sa se retrag5.4. Tot in aceasta insul5., in m545s-tirea Kamariotisa, fusese inmormintat, la 1554, ipatriarhul Dionisie5. Acolo se p5,strase o biblioteca.", incare se g5,seau Fotie Si Manasse5.

in Tracia, care -Si ducea mai departe viata de provincie,Adrianopolul tinea pentru cre$ini cele cincisprez.ece bise-

58

rid ale sale; la Filipopol mai erau Inca opts. La Enos,continuau sa traiasca in jurul ma:nastirii Scalotes, la Vela,In jurul ma,nastirii lui Hristos1°. Ioachim, patriarhuldepus, Isi sfirsi zilele la Sozopol, la Marea Neagra,unde era alts mgnastire vestitan.

In Tesalia, populatia mergea in zilele de sarbatoarela lacasul sfint al lui Luca Stiriotu112.

Atena mai avea Inca, la 1578, 12 000 de locuitorils.Dar numarul credinciosilor era foarte restrins in bise-ricile ei frumoase, edicule pastrind fragmente anticesi ramg.site bizantine.

Yn fundul Moreii, care avea, la Nauplia, manastireaTrinitatii, cele patrusprezece sate de taconi vorbeau undialect pe care eruditii germani, care se interesau destudiile grecesti, fl socoteau cea mai veche si mai purllimbs elenicals.

II. Insulele

Cit despre insule, sa consideram in primul rindArhipelagul, it ducame al venetienilor.

Cum in 1496 se credea ca sultanul are de gind sg.ocupe Paros, au pus sa, fie inaltat steagul Venetieils.Ducele Ioan Crispo, care tinea Inca Naxos si Milo, murindcu doi ani mai Inainte si nelasind decit doi bastarzi,loctiitorul, Nicolae Sommaripa chema in ajutorul saupe Nicolae Cappello care comanda corabiile Republiciiin Arhipelag, cedind Intregul domeniu In schirnbulunei pensii pentru familia Crispo". Dar Nicolae, siapoi Cursino Sommaripa continuara a figura ca scnioride Parosls, iar Francisc Crispo guverna in 1508 ducatul,in care ar fi dorit sa, se cuprinda si insula Nio, dupaldatina Romanieim. Se judeca pe atunci la Venetia unproces intre duce si urtiversitatea din Milo"20. Cum in1509 bintuia in aceste insule ciuma, si se aflase ca ducele,gonit de molimg, a fost ucis pe mare de pirati, inspreModon, Senioria se gindea sg ocupe domeniul ramas grastapin21. tirea era falsa. Ducele fu prevenit sa pgstrezepacea cu sultanul, ferindu-se de actele dese de pira-

59

terie22; el avea s5. vina in curind la Venetia23. Inca dela 1537 insula Andros fusese restituita lui Cursino Somma-ripa24.

In vreme ce familia Corner continua sa stapineasca26insula Carpatos (Scarpanto), ducele de Paros si de Naxos,constrins de sultan in 1537, cerea ajutorul lui Francisc I.Latinii erau in conflict cu patriarhul de Constantino-pol, care-si trimitea exarhul acolo si, recapatind treim5,nastiri, atita populatia contra stapinirii straine26:oamenii din Andros reusira goneasc5.27.

Alaturi, Miconos, insula venetiana, se apa'ra contrapiratilor28. La Andros, se adunau in jurul bisericii Zoodo-hos Pighi29. Insula va sfirsi prin a deveni si ea senioriacelebrului mare evreu", Iosif Nasi, succesorul ultimu-lui duce al Arhipelagului, Iacob Crispo".

Avem ping aici definitia acestei autonomii, pe vecheabaz5., desigur bizantina: sultanul nu pretinde decitvigla", paza Impotriva piratilorcrestini; nu vor fi recru-tali de tineri pentru ieniceri, nici angarli"; bisericivor putea fi zidite ; se poate circula noaptea, dar cufelinarul in min5.31.

La capatul acestor hartuieli, ducele Iacob Crispo,devenit pasnicul tributar al sultanului, se plingea in1565 de situatia lui in termenii acestia: odinioara dom,neau boieria (c'epxovrt3c) si nobletea (e6yeveLfx) si acumdomneste nevoia, angaralele si suferintele, iar not cir-muim (obtovotLi31/ev) ca Imputerniciti si vicari (e uocrLocaToctxoct i7cETponot.)"32. Dar beratul sultanului ii asiguraIntreaga libertate, cu conditia sa nu se inteleag5, cupiratii crestini ai Imperiului33.

Noul stapin tolera deci, Inca din secolul al XVI-lea,autonomii ca cele dintr-o parte a Arhipelagului in careducele acesta italian, stabilit la Naxos, 'Astra si insulaMilo. Sub marele evreu", care respecta assisele" Roma-niei in ducatul sau, traiau familiile Sommaripa, Gozza-dini din Sifnos, Michele, Pisano, Sagredo, Querini, totifosti seniori ai statului cazut in vasalitate34.

Loctiitorul lui don Jose, Coronello, banuit a fi atitatpe turci la luarea insulei Tinos, fu prins de locuitoriidin Syra si predat in 1571 venetienilor care, dui:a ce-1transportar5, in Creta, sfirsira prin a-1 libera ; el va

60

fi succesorul sta'pinului s4u, mort la 2 august 1579. Maitirziu, un turc se intitula: Soliman-bei, din ducatulde Naxos, senior de Andros"35.

Mare le evreu" incercase a reinnoi regimul ducilordin Arhipelag, dind documente in italieneste, acordindscutiri de vamA, chiar de la Naxos si Milo, cAluOrilordin Patmos38. El se fa.cea reprezentat prin, acel doctorCoronello care se banuia a fi fiul unui alt evreu cu vaza.,Solomon, intitulindu-se prea in4ltimea sa, sifoarte marele domn Francisc Coronello, doctor in legesi guvernator general in numele prea-ilustrului si prea-inUtatului domn Iosif Nasi, duce de Naxos si seniorde Andros"; era un om de foarte mare valoare" si aarui ambitie it indemna sfatuiasc5, pe turci a cuceriinsula Creta. Guvernatorul general din Naxos" eraNiccolO di IVIarin37. Jose dispunea si de Patmos38. Urma-sul vechilor printi, Francisc Sommaripa isalea modestca beizadea" de Andros, fiu de domn"39, in timp ceel, al c4rui titlu oficial era Dei gratia dux Aegei Pelagi,dominus Andri"40, iar pecetea sa purta Io. Naci, dux diNaxo e d'Andro"41, isi imp'artea ordinele princiare,purtind data evreiasc5; a Facerii lumii (5332 in loc de1572), aMturi de cealaltk dar far. pomenirea lui Hris-tos, din belvederele s'a,u de ling5, Pera"42. Secretarullui era un alt evreu, Moise Cohen".

Paros era patria mamei lui Murad al 111-lea44.Catre 1620, autoritatea croatului Gaspar Grati-

ani, intrebuintat ca agent diplomatic, aduse restauratiaducatului de Paronaxia, dar Gaspar ajunse domn al Mol-dovei si o data cu plecarea lui incet4 si aceast5; restabi-lire a m'Aruntului stat crestin, de asta. dat5. in favoareaunui catolic, dupa, ce fusese citva timp apanajul unuievreu.

$efii autonomiei din Patmos, ocrotita de amintireaSf. Joan, cAlugarii acelei sfinte si imparatqti m'a"-nastiri a sfintului apostol si evanghelist", in nutrarde trei sute, se guvernau singuri45. Se afla si un mitro-polit in imprejurimi, si totui incercarea de a transformavechea creatiune a basileilor intr-o stavropighie s-a izbitde cea mai hoarita,impotrivire48. Staretul obtinu drep-

61

maritul,

sa-i

tul de a purta epigonationul" si de a hirotonisi pe preoti(1564)47. Dar in 1579 c5.1ugarii, deseori cErcetati deexarhi abuzivi, luptau Inc h,' s5.-si apere autonomia48,si observatiile lui Meletie Pigas impotriva fratilor careuneltesc, dovedesc indestul ca patrizrhia nu pierdea dinvedere bogata ctitcrie a lui Christodulos49.

La Andrusa, si ea tot atit de uitat5, si crutata decucerire, se slujea Inca.' in m5,rastirea Theotokos50, laScope lo, in lAcasul Sf. Mihail Sinaituln.

Chios r5,minea genovez5.52, cu p15.cutul ei oras de rese-dint5, foarte italienesc, inconjurat de frumoase gr5.-dini": locuitorii erau blinzi si primitori, indeletnicin-du-se cu muzica si cu lucruri demne de laud,. Patri-arhul Ieremia it prefera Rodosului, pentru tovara'siaoamenilor intelepti"53. Grecii tr5.iau al4turi de genoveziinascuti acolo si de evreii cu p5.15..rie galbera care deti-neau centrul orasului. Principala man5,stire, la cincimile depArtare de centru, ctitoria impAratului Constan-tin Monomahul, isi p5.strase mozaicurile si era conside-rate ca cea mai frumoas, bisErica din insule"54. Pentrufemei era m5.n5.stirea Sf. Simion55. Cutare alt, m5,n5,stireisi continua existenta auton.om5,, tinzind la situatiaAthosului". Se af1a in aceasta bogata comunitate gre-ceasc, un protopsalt, un dikeofilax, un defensor", undasc5.1 al Evangheliei" si un dasal al Apostolului",un nomikos"57. In folosul principalei m5.115.stiri dininsul5., Nea Moni, singura mingiiere a sufletelor noastre,15.casul iubit si prea-cucernic al intregii Elade", un aldoilea Ierusalim", ale ca,rui p5.'minturi fusesera uzur-pate de doi latini, toti grecii din insula Chios, nobilii sioamenii de rind" adresau cereri in greceste, in numeleintregii Elade" c5tre guvernatorul si b5.trinii lor". Sefacea slujba si in man5stirea Dievchai", in ctitoriafamiliei Petrokokkinos de la Sf. Vasile60.

Cum z5,bovisera a trimite tributul, care se ridicala 12 000 de ducati pe an", si cum locuitorii insulei erauinvinuiti de a se fi inteles cu Ospitalierii din Malta, side a da ajutor robilor s, treac5. in Creta62, amiralul Pia lifu trimis in 1566, impreunA cu flota, inaintea capitalei,unde se s5,rb5,torea Paste le. Populatia greceasc5, era foartepornit5, contra cirmuirii latine care tolera si s5.virsea

62

chiar abuzurile63. Punind sa i se aduca guvernatoruli doisprezece dintre notabili, amiralul i-a retinut,

pentru a-i trimite la Constantinopol. Apoi puse sa secoboare de pe crenelurile castelului steagul Sf. Gheor-ghe64. Vechile libertati" r5,masera totuO. intregi".

Chios i-a fost oferit, ca loc de surghiun, lui Petru$chiopul, domnul Moldovei66.

La Genova se mai bateau inca, in secolul al XVI-lea,cu voia sultanului, taleri de Chios", destinati acestorinsule cu o viata atit de diferita de cea a Greciei conti-nentale67.

La Lesbos, ale carei vinuri aromate erau foarte gustatela Constantinopol", bisericile, ca Theotokos69, Leimon?0,Mirtidiotissa71, Sf. Mihail72 aveau o oarecare autonomie,fiind supuse autoritatii cuiva care semna arhon al bise-ricilor din Mitilene"73.

La Lemnos se pastrau Inca resturi de viata locale,un domesticos" fiind superiorul clerului crqtinn.

Samos, c5,reia patriarhul ii acordase, pe la 1550,un ref religios, fu colonizata fare: amestecul statului,§i raporturile sale cu imperiul vor fi fost, se vede, maiputin precise.

Mitropolitul din Rodos se afla uneori §i el printreexarhim. Samos §i Paros erau in stapinirea lui. Rodos,cu clima ei p15,cut5., deveni unul din locurile in care setrimiteau pretendentii la tronurile romanWi; patriar-hia 4i avea acolo o stavropighie, la Sf. Mihail dinKammiridion76.

Amintirea cavalerilor se mai pgstra Inca, §i scriso-rile trimise de clerul din Rodos se recunWeau dupe cru-cile de care plicurile erau acoperite77. Calatorii, carepomenesc de numeroOl greci din sate, descriu nobiluloral, bine zidit", unde nu se afla decit evrei i turci78.

La Kos, se gasea man5.stirea Maicii Domnului, Ele-emonetria79.

Aceste insule, cercetate uneori de trimi§i ai patri-arhului, ca Teodosie Zigomalas, dadeau mai curind impre-sia unor republici medievale de tip jumatate popular,jum5,tate apusean, meritind a fi observate de aproape

63

in toate amanuntele lor, din pricina sintezei de toatenuantele pe care ajunsesera sa o Inchege.

Astfel, nu era insula in Marea Egee care sa nu-si fipastrat larii divini si care sa se fi desfacut de ceea ceconstituia farmecul epocii pagine. Imperiul otomanPagin" era o forma mult mai exterioara decit fuseseImperiul bizantin.

Ca'ci, de fapt, in toate acestea ceea ce staruia eraantichitatea elenica, cu cultul zeilor locali in jurul carorase grupa o comunitate in fond liberk cu tot ce se plateaamiralului turc on sultanului si cu toate brutalitatileintimplatoare ale ofiterilor si soldatilor in trecere. Cala-torii francezi nu se inselau cind, la Chios si aiurea, fatade cintecele si dansurile localnicilor, fata de placutalibertate a unei vieti usoare, se credeau transportatiin zilele senine ale antichitatii.

Mai mult sau mai putin, vechile regulamente alefondatotilor, recomandarile for precise, cuprinse intipicurile care nu fusesera date uitarii, erau adevarateconstitutii pentru o viata care ramasese cu totul in afaraunui stat strain, mai ales in privinta religiei80.

0 viata complet diferita staruia inca in partile acelu iTrapezunt, organizat odinioara, sub imparati, in chipatit de original, cu ai sai bani" ((3Ocv 3ot.), duokides" ,juzi" de cetate, conetabili si tatas , dupa moda turceasckai sai ircoceprisol., polemarhi, mari primicheri, slu-jind un imp5.rat care in 1336 indraznea sa-si atribuie,printr-o traditie de arhaism titlurile de germanicul,alamanicul, goticul si vandalicul"81.

III. Athosul

Cucerirea turceasca nu atinsese Inca Sfintul Munte,ai carui locuitori se gr5.bisera a recunoaste noua puterelaica ce be impresura fort5.reata cu stapinirea 6.

Sub conducerea protului, cele doua manastiri, cu ceipatru, sau chiar case, ping la sapte82 mii de monahi83,nu traiau chiar atit de izolate de lume pe cit s-ar putea

64

Teofan, mitropolit al Moldovei (fresca de la Muntele Athos)

...... ---......._:-.::,,,..1:... . .._ -. .

i .....,,i .,..,---7-:4---i,ri ....;

./R.V1 ar,911VOCAV T

1

'..) 6r0 r 'lc 1,:t co.. iic:::,,a.

.).Tpkrolo,Harw, rwit.1.0(-.).litoolre -..., . ....., .

Pr uk...

V...125 T3/4 493foliii .tiNik

lr.)1E i17110V C.ii Yli

P .itevgi.v;rPs:

F,...._...... .., J

- !" .

r. 0 air ,..

ar.-7 ';,/r.li)t014)11t1

t101 111 X0-44.

00.4141

4g.k,

'''"IrOCC.11161AT

fitittttflitiTilTst 11110'!;0:: ;.

. r

° r

V:Ur

4% 1 1:

crede si cu atit mai putin asa de pasnic pe cit le puteacere schivnicia severa a disciplinei lor. Dupa o incercarede a domina prin alesii for Scaunul ecumenic, patriarhica Matei al II-lea, ca Dionisie, Mitrofan al III-lea sauIoasaf al 11-lea84 isi cautara refugiul acolo85. Un Cantacu-zino isi sfirsi zilelem. Asa cum episcopii isi disputaula Bizant autoritatea suprema, manastirile se luptauintre ele pentru intiietate si pentru bogatii, cum afost cazul, in acest veac al XVI-lea, in conflictul dintreEsfigmenos si Chilandari, fn cel dintre ma'nastirea Filo-teon si Lavra insasi87. Se pastra insa respectul pentrulit era scrisa, si cind s-au vindut la Constantinopol, peun pret de nimic, manuscrisele lui Mihail Cantacuzino,monahii de la Athos au fost printre cumparatori88.Patriarhul ecumenic fu admis totusi ca reformator alcomunitatii88.

Cum Simopetra arsese, in 1581, Stavronikita avindsi ea nevoie de restaurare80, fury siliti sa recurga dinnou la danii ca cele, atit de bogate, ale domnilor romani,deveniti ocrotitorii lor, incepind din secolul al XIV-lea,cum vor fi si mai tirziu.

Avem deci privilegii pentru acesti calugari din parteadomnilor munteni Vlad Tepes, Vlad Calugarul, Vladis-lav, Radu de la Afumati, Vlad Vintila, donatorul unuimaret prapur, Radu Paisie, Alexandru al II-lea, MihaiViteazul, Simion Movila, Radu Serban si urmasii sal(pentru Rhossikon, Filoteon, Sf. Pantelimon, Sf. Ilie,Xenofon, Chilandari, Simopetra), din partea marelui mol-dovean Stefan (la Zografu, la Gregoriu), a urmasului sauPetru Rams (la Kastemunitu), a fiicei sale Ruxandra si asotului ei Alexandru (la Dochiariu, la Dionisiu, la Kara-kalu)81, a lui Petru 5chiopul (la Zografu, Dionisiu, Lavra) ,

a lui Ieremia Movila (la Zografu, la Lavra). Inv5,tatulmitropolit al Moldovei Teofan se duse sa moara acolo92.

Patriarhul Ieremia al II-lea atribuit dreptul de aintari daniile acute de domnii romani la Sfintul Muntegs.Astfel, fiind in Bucuresti la 1591, si prezidind sinodulepiscopilor din Tara Romaneasea, el intari inchinareacare manastirea Simopetra a bisericii, zidite deviitorul domn Mihai Viteazul, care-i va purta numele84.

66

5i-a

Tendinta spre autonomie era tot* atit de puterniala Athos, incit se puteau hirotonisi clerici de care Bizan-tul nu voia sa stie, cum a fost cazul cu viitorul patri-arh Mitrofan".

IV. PatriarhiileNe lipsesc informatiile asupra conditiilor In care au

trait, dupa 1453, cele alte trei Scaune patriarhale ale Ra-saritului, supuse Sudanului pin5.la cucerirea Siriei si aEgiptului de sultanul Selim. E de crezut ca atitudineacuceritorului fata de Patriarhia Antiohiei, a Ierusa-limului si a Alexandriei a fost asemenea cu cea a luiMahomed al II-lea fats de Patriarhia constantinopoli-taxa.

De fapt, compilatia lui Atanasie Comnen Ipsilantiasigura, pe baza actului insusi ca Inca de la 1465 pri-vilegiile Sfintului Mormint fusesera confirmate". Dararabii acestia Arad, muncind cu miinile, folosind uneltede fier, nu reprezentau decit In chip foarte modest impor-tanta patriarhiei lor. Abia dupa 1543 primul grec carese impuse, Gherman, a inceput o opera de refacere side restaurare care avea sä-i aduca pe succesorii s4i laacelasi nivel cu ecumenicii". In 1558, orasul fu Incon-jurat de ziduri de catre sultan si patriarhul incepu lucrAriimportante ; Soliman fixase un tarif pentru vizitatoriiSfintului Mormint".

Harnicul patriarh Sofronie al IV-lea era tot atit deimpilat de turci ca si vecinul sau din Antiohia99, darel si-a continuat opera de restaurare si a recistigat ceeace latinii obtinusera la Betleem si la Golgota100. El maiavea Inca zece biserici101. Constrins deseori a-si cauta unadapost in capitala Imperiului, el rivaliza cu colegulsau din Alexandria, de care pomeneste de altfel, tri-mitind calugarilor scrisori frumoase in care se simteadator sa-i recheme la o traditie care, spunea aparatorulbisericii Sf. Mormint, nu pomea numai de la Pahomie,Pavel Tebanul si Antonie, ci de la insusi MIntuitorulsi apostolii sai1°2.

675*

Patriarhul Ioachim al Alexandriei avea in secolul a/XVI-lea faima unui facator de minuni103. El a ocupat Sca-unul timp de optsprezece ani, murind in 1567 la virstade o sua" saisprezece ani si numai sub noul patriarhSilvestru a Inceput o prigonire a crestinilor"4. S-a inter-zis folosirea cartilor grecesti si chiar uzul limbii. Me le-tie Pigas, succesorul lui Silvestru, in 1590, pretinde cafltreizeci de mii" de limbi au fost taiate pentru a fi cal-cat porunca aceasta"9.

El nu-si mai avea resedinta in orasul acesta, in carese mai pastrau bisericile Sf. Marcu, Sf. Mihail, Sf.Gheorghe si Sf. Sava, dar care ajunsese acum orasulcel mai ruinat din Intreaga Turcie"106, ci in manastireadin Cairo'°7; foarte adesea era vazut la Constantinopol"9.Il gasim in 1579, intervenind cu doua lucrari scriseIntr -un excelent stil bizantin, despre viata ascetics,adevarate tratate de teorie ambitioasa, dovedind ceputina dreptate avea un Gerlach, si chiar un Crusius,cind vorbeau, in germana for neevoluata, de lipsa decultura a marilor prelati greci ai vremii, recomandindmodul cel mai bun de a trai pentru ca,lugArii dinPatmos "9.

Inca de la 1476, din mana:stirea lui de la Canubinum,la Muntele Sinai", patriarhul Petru de Antiohia scriain limba araba papei pentru a-i arkta cit de stors e demauri", carora e constrins a le da, in loc de 100 de ducatide our pe an, cinci sute, iar maronitii sai nu izbutescsa-i dea subsidii110.

De partea aceasta, sub cirmuirea turceasca, Damasculrevenea la viata de alts data, Intre dublele-i ziduri Incain picioare si vechiul sau castel; alaturi de evreii, foartenumerosi, erau si greci, aproape cinci sute de case si obiserica si armeni, in timp ce Antiohia insasi, Intreciteva sate din cele mai sarace, era aproape pustie : bisericaSf. loan Botezatorul fusese luata de la Patriarh, care numai avea decit pe cea a Maicii Domnuluim. PatriarhulSiriei locuia deci in primul dintre aceste orase, deseorijecmanit de pass, care, odata, sustinut de evrei, se gin-dise chiar la o desfacere din Imperiu. Cel care ocupa Scau-

68

nul acesta in 1581 merse s5, se pling. la Constantinop 01112.El facu, primul dintre reprezentantii Sfintului Mormint,o calatorie in Moldova113.

V. Muntele Sinai ran6stirea Sf. SavaIn 1453 se afla la Muntele Sinai un egumen, purtind

titlul de episcop: el scria in limba araba, pentru adminis-trarea bunurilor sale din Creta'14.

Muntele Sinai, unde-i avea rqedinta, pe la 1560 Sipatriarhul Ioachim al Alexandriei, famase ca o alta insu-l5. de completa autonomiem. Staretul purta pe peceteasa chipul incoronat al Sf. Ecaterina, tinind scutulspada.

La 1583 printr-o hotarire a sinodului din Constanti-nopol, care pretindea ca revine la trecutul indepartat116,in fruntea aezamintului era un episcop care se intitulaal sfintului Munte Sinai §i al Rhetos-ului". El trimiteascrisori imparatului Maximilian §i arhiducelui Carol,care-i acordasera un ajutor in bani pentru refacerea manas-tirii sale, in momentul in care, pentru a scapa de fetvauacare prevedea vinzarea tuturor bunurilor bisericii pinsla al treilea neam, eltrebuise sa plateasc5. 5 000 de ducati(1569)117. El se plingea arhiducelui Carol, intitulatsfint duce de Austria" (CiyLo4 souxocc. T-714 06o-spio:4) ca e silitsa se ascumpere de la cel care, din ingaduinta Domnu-lui, sta"pinqte ca un tiran Constantinopolul, impreunacu oraele care-i sint supuse"118. Pentru calugarii ace§tiasultanul nu era, ca pentru constantinopolitani, basileul,ci pur simplu marele turc"119. Dar acest mare 15,ca,mindrindu-se cu amintirea lui Iustinian, era supusraidurilor beduinem.

In 1637, Chiril Lukaris restabili mitropolia de laMuntele Sinai, numind in locul acesta pe fostul episcopde Chimara121, Matei, insa dreptul de a purta mitra va fidin nou rapit mitropolitului-egumen in 1686122.

Yn lupta aceasta indaratnica, dintre ma'nastirea auto-nom5. §i ierarhiile vecine va avea loc, in afara, de hotari-rile unui domn al Moldovei, stapin atotputernic al intregii

69

§i

§i

si

ortodoxii, de care va fi vorba in alta parte123 o inter-ventie ecumenica in 1688, si o alta, indata dupes aceia,pentru drepturile patriarhiei de Ierusalim124. Un fostarhiepiscop de Sinai, Cosma al III-lea125, va ajunge, in1714, sa fie patriarh ecumenic, si un alt patriarh, Iere-mia al III-lea va reaparea, in 1733128, in asteptarea luiChiril al V-lea, care fu surghiunit acolo pe la jumatateaaceluiasi seco1121, iar ceva mai tirziu Calinic al IV-1ea128.

Situatia manastirii Sf. Sava, linga. Ierusalim, ziditacu banii domnilor munteni si inaugurates de un Ioachimromanul, fost egumen la Muntele Sinai128, era aceeasi130.Donatoare era doamna Ruxandra a Moldovei, si o nounmanastire, cea a Prodromului, bogat inzestrata, a fostridicata de Alexandru, domnul Tarii Romanesti si sotiasa Ecaterinam: calugarii, care aveau un metoh la Iasi,in capitala Moldovei, primeau in pastrare sume de banidin partea domnului tarii, a lui Petru chiopul. Ei avu-sesera sprijinul lui Alexandru Lapusneanu, predecesorullui Petru, si al sotiei sale Ruxandra, cum si al regeluiSpaniei si al marelui cneaz al Moscovei132. Ei isi aduceauvinurile din Creta.

Pretutindeni, in Imperiul rams cu toate acestea atitde asemanator cu ceea ce fusese, se inaltau biserici noi,in ciuda pretinsei oprelisti din partea turcilor, si chiarma.na'stirile fury restaurate in toata libertatea. AstfelSf. Ioan din Ianina, ai carui ctitori, in 1508, furs doicalugarilss, Panaghia To5 Bpo %era din Samos134, Sf. Nicolaedin Lepenos, Evanghelistria (Buna-Vestire) din Epir135.

Existau mijloace de a sprijini biserica, deoareceharaciul nu era prea greu, statul hranindu-se in mareparte prin cuceririle sale. Cit despre impozitele neobis-nuite, acelea erau rare, ca cel pentru flota, dupes bataliade la Lepanto's°.

Viata provincials urma insa destinul acestui statcare ii ingaduia sa traiasca, dar fat. de care nu era, ingenere, legates sufleteste. Deci, dupes inceputul veaculuial XVII-lea, autonomiile locale sint si ele in plina. deca-denta, lacasurile religioase traind mai degraba din po-menile domnilor romani.

70

Singur Athosul rezista.. El amase locul de adapostal patriarhilor nevoiti a-0 pAr5.si Scaunele, ca in 1602,Matei al II-lea, reintors de acolo pentru trei ani, la ple-carea lui Meletie Pigas137. El primi pentru mana'stireaIvirilor, din partea grecizatului domn al Munteniei,Leon, inchinarea schitului Ste lea din Bucurqti138.

VI. Coloniile din ItaliaPe linga aceste grup5,ri de viata. local. din cuprinsul

Imperiului, colonia greceasca. de la Venetia se formasepe incetul Inc. din evul mediu timpuriu, ajungind insecolul al XVI-lea sa poata numara pin5; la 4 000 de eno-ria0139. La 1456, cardinalul Isidor Ruteanul cerea doge-lui sa. le fie atribuia o bisericauo. Am aatat aiureacite silinte au trebuit depuse pentru ca slujba religioasa,aapostita intr-o biata, capell, sa. poata. fi celebrata. intr-omare §i frumoas. biseric., scinteletoare de mozaicuri, carefu ina.ltata la citiva pa0 de catedrala bizantina. a Sf.Marcu Si de palatul duca1141.

Inscriptia, apzata* pe frontispiciu, redactat. de MihailSofianos din Constantinopol, mentioneaza ca fondatoriintreaga comunitate a grecilor care tra.iau in Venetia142.

Se afa'ta mult. tolerant5., la sfir0tul acestui secol alXVI-lea, sub pa.storirea modestului episcop Gavriil Seve-ros143, cretanul numit mitropolit al Filadelfiei de patriar-hul din Constantinopol, in 15771".

In momentul acela, Padova avea studenti care ve-neau, ca patriciul Constantin Zervos, chiar din Chios145.Crusius in0r5., ca refugiati in acest oral, pe un TeodosieComes, din Corint, un Andrei Spairas, un loan Kate-los146.

0 alta comunitate, cea de la Ancona, primi §i ea inga-duinta de ali c15.di o biserica'147. Mai fusese una la Livor-no, unde se intilneau oameni din Creta, din Cipru, dininsulele Ionice, din Chios148, o a treia la Messina, a patrala Malta (chiar dou5. biserici).

Arhiepiscopul de Filadelfia, care-0 avea rqedintala Venetia, era i superiorul lorw!.

71

Insulele Ionice, impartite intre turci §i venetieni,formau ca o lume aparte, pe jumatate Latina, care nupoate fi tratata in acest context si cere o cercetare specials§i adincita. Dintre poetii din Zante poate fi citat un Di-mitrie Zeno, de origine venetiana, cum it arata" numelen°.

Note1. Crusius, Germano-Graecia, p. 226.2. Ghedeon, op. cit., p. 540-541.3. Crusius, Turcograecia, p. 212.4. Gerlach, op. cit., p. 60-61.5. Ghedeon, op. cit., p. 508.6. Ibid., p. 498, 512. 0 danie moldoveneasc5., cea a man5.s-

tirii Aron-VodA, c5.tre Chalki, in 1630, in Hurmuzaki,Documente privitoare la istoria Romdnilor, XIV, p. 126-127, nr. CCXXVI §i cele dou5. uritatoare.

7. Gerlach, op. cit., p. 512-513.8. Ibid., p. 516. Un mitropolit era pictor; ibid.9. Ghedeon, op. cit., p. 547.

10. Ibid.11. Dorotei de Monemvasia, p. 440.12. Ghedeon, op. cit., p. 547.13. Crusius, op. cit., p. 193. Cf. §i ibid., p. 492. Un logothet

al Atenei, ibid., p. 507. Vezi Gerlach, op. cit., p. 161;aizeci de biserici, p. 184 (un psalt).

14. Ghedeon, op. cit., p. 547.15. Crusius, op. cit., p. 489.16. lorga, Notes et extraits, V, p. 231, nr. CCLIII.17. Ibid., p. 233, nr. CCLVII. Cf. cartea binecunoscuta a

lui William Miller, The Latins in the Levant, A Historyof Frankish Greece (1204-1566), Londra, 1908.

18. Iorga, Notes et extraits, VI, p. 42, nr. LXX (anul 1507).19. Ibid., p. 56-57, nr. LXXVIII.20. Ibid., p. 64, nr. XCVIII.21. Ibid., p. 60, nr. LXXXV. Cf. ibid., p. 82, nr. CXVII.22. Ibid., p. 111-112, nr. CLXVIII.23. Ibid., p. 114, nr. CLXXV. Cf. nr-ul urmator. Despre

pirateria generalk ibid., p. 117; p. 133, nr. CCXIII;p. 135, nr. CCXIX.

24. Pericles G. Zerlentis, rpdcimucra Tay TEXeu.scarzy cppckymovSoinccov TO i5 Atycdou lleXclyou, Hermopolis-Syra, 1924,p. 79-80.

25. Notes et extraits, VI, p. 108, nr. CLIX.26. Zerlentis, op. cit., p. 18 §i urm. (cu bibliografia).27. Ibid., p. 30-31. Un print de Chios, principele Giusti-

niani", in secolul al XVIII-lea, in Memoires de la com-

72

si

5i

tesse de Boigne, nee d'Osmond, publics par Charles Nicoul-laud, I, Paris, 1908, p. 37-38.

28. Iorga, Notes et extraits, VI, p. 116, nr. CLXXIX.29. Ghedeon, loc. cit., p. 550.30. Cf. Abraham Galante, Don Joseph Nasi. Cf. despre Delos

(les Di les), Iorga, Notes et extraits, VI, p.120, nr. CLXXXI.31. Zerlentis, op. cit., p. 102.32. Ibid., p. 79-80. Pina In 1749 era vicar apostolic un Cris-

pi, Giambattista: 'Evert lc Teav 13vCavriv65v cmou4ciiv, 1927,art ico lul lui Dimitrie P. Paschalis.

33. Iorga, Notes et extraits, V, p. 233, nr. CCLVII.34. Zerlentis, op. cit., p. 28-29.35. Ibid., p. 32, 37-39, 42-43, 45. Cf. si I.C. Filitti, Les

dues ligitimes de la Mer Egee cl la fin du XVIII-e siecle, inRevue historique du sud-est europeen, III, p. 273.

36. Miklosich Muller, op. cit., VI, p. 401-403, nr. XV. Elvorbeste de signori passati di Naxia", si de nostroduchame di Naxia", de isola nostra di Mello", destato nostro". Nu s-a explicat legenda despre sigiliul sau,pe care Bayet o citea: Josephus Naci P.A. idass. im." ;ibid., p.402, nr. XIV. Mai tirziu, un Cigala capa.th be-ratul" pentru Arhipelag; Zerlentis, op. cit., p. 112-113.

37. Un Benetto Amai, governator a Nixia" (1587), ibid.,p. 4.

38. Ibid., p. 92-93.39. Ibid., p. 107.40. Ibid., p. 95. Pentru turci, evreul numit losif, beg de Na-

xos" ; ibid., p. 101.41. Ibid., p. 91-92.42. Al nostro Belvedere apresso Pera di Constantinopoli";

ibid., p. 95.43. Ibid.44. Gerlach, ibid., p. 335.45. Ghedeon, op. cit., p. 483-484.46. Crusius, op. cit., p. 301 -302; Ghedeon, op. cit., p.498 -

499.47. Miklosich Muller, op. cit., VI, p. 265, nr. CXIX; Ghe-

deon, op. cit., p. 513.48. Ka8cbg b7ttipxe navrote cdrc400cria; Miklosich si Muller, op.

cit., VI, p. 276-277, nr. CXXII.49. Ibid., p. 288-289, nr. CXXVII. Privilegii din partea

papii, a cardinalilor, a dogelui Venejiei, a regelui Spaniei,a marelui duce de Toscana, a ducelui de Savoia, a impa-ratului, ibid., p. 391 9i urm., 408 si urm. Cf. si ibid., p.291 si urm.; un privilegiu al lui Chiril Lukaris.

50. Ghedeon, op. cit., p. 547.51. Ibid., p. 555.52. Pentru incercgrile de a-si 'Astra libertatea dup5. 1453,

v. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 80, nr. IV.

73

9i

9i

53. Ata to xpsteau aka Kai ste, th y cruvavampocpfiv sibv bar cro9f6vdtv8p0v; Ghedeon, op. cit., p. 79, nota 158.

54. Crusius, Turcograecia, p. 246. Patriarhul d5. porunci cle-rului din aceast5. insula, ibid.

55. Ibid., p. 313. Cf. ibid., p. 315.56. Ibid., p. 303.57. Ghedeon, op. cit., p. 284.58. IIp65 Toy ticl.murptrrasov a69evta Kai youfispvetscop, To 6c IK7-s-

26eygtvoug ab9evra5 avauivoug Kai .re otyriXerra.rov exppinov tftisXiou of mivreg rpaucoi Tfic virrou Xiou, ebysysic Kai of xa96XouMob- TO itOvov avaw6xtov tt5v lumrtixav woxelv, TO eiyairut6vxai c6XafitataTov Katotrutfiptov nem; 'EXA.a8o5; Miklosichsi Muller, op. cit., III, p. 260-263. Adresa, carepune alaturi titlul de rege" cu cel de guvernator",e curioasa. Cf. si ibid., p. 441 si urm. Cf. scrisoarea luiIacob Paleologul, In Epistolae turcicae ale lui Reussner.

59. Ghedeon, op. cit., p. 533.60. Ibid., p. 534.61. Gerlach, op. cit., p. 161.62. Ibid. Despre purtgrile rele ale lui Pia li In insula, ibid.,

p. 478. Despre roadele Chiosului, ibid. Despre gr6'.dini,ibid., p. 503. Despre marele econom, ibid., p. 502.

63. Ibid., p. 50, 216. In Cipru ar fi fost acelasi caz, ibid.,p. 123.

64. Ibid., p. 512-513.65. Ibid., p. 50.66. Hurmuzaki, XI, p. 313, nr. CCCCXL (cf. Hurmuzaki,

XIV, p. 95).67. Paolo Revel li, L'Italia e it Mar di Levante, Milano, 1917,

p. 94.68. Gerlach, op. cit., p. 583.69. Ghedeon, op. cit., p. 484.70. Ibid., p. 504, 521.71. Crusius, op. cit., p. 506; Ghedeon, op. cit., p. 546.72. Ibid., p. 298-299. Grecii locuiau In sate.73. Miklosich si Muller, op. cit., V, p. 231 si urm.74. Crusius, op. cit., p. 506. Cf. pentru toate insulele, ibid.,

p. 207. Pentru Lemnos, v. Miklosich si Muller, op.cit., V, p. 459 si urm. (doll& diplome patriarhale din sec.XVI) .

75. Crusius, op. cit., p. 301. Sau era trimis la Rodos un exarh,ibid., p. 267. Un mitropolit care-si atribuise aceast5. cali-tate a fost pedepsit de patriarhul Ioasaf, in 1561: Miklosichsi Muller, op. cit., p. 264-265, nr. CXVIII. Despresarea Rodosului in vrernea aceea, Gerlach, p. 350. Patriar-hul Neof it veni 55. moara aici, in 1612, Ghedeon, op. cit.,p. 545. Despre exarhi, uneori cite doi 4mpreun5., ibid.,p. 293. Scopul principal era stringerea de subsidii, ibid.Scrisori ale mitropolitului Calist, ibid., p. 299-301.

76. Ibid., p. 300.

74

inf5.4i-

77. Ibid.78. Ibid., p. 527-529.79. Ghedeon, op. cit., p. 513.80. Vezi tipicul, atit de bogat In amanunte, un intreg opuscul

de gindire 9i de drept, pe care Mihail Attaliates 11 dadusemanastirii sale de la Rodosto celei pe care o inaltasela Constantinopol chiar, sau acela dat de imparateasa,Irina Ducas pentru bizantina Keharitomene, la Miklosich9i Muller, op. cit., V, p. 293 9i urm. Sint capitole, cu totultrecute cu vederea sub acest aspect, ale literaturii bizan-tine. Cel de-al doilea este, prin rolul acordat invatatoareide 9tiinta" din acest laca9, Intarnuovapxicraa, 9i un tratatde politete. Pentru insula Cipru, tipicul de la Machaira,ibid., p. 392 9i urm. Acest din urma tipikon" a fosttiparit pentru manistire in 1756.

81. Miklosich Muller, op. cit., V, p. 468-469.82. Gerlach, p. 30. Dupes patriarhul Mitrofan, abia 2 500

(ibid., p. 448). Dupes un calugar, 6 000 (ibid., p. 459).83. Crusius, Turcograecia, p. 48, 333; Gerlach, op. cit., p. 270.84. Crusius, op. cit., p. 211; Ghedeon, op.cit., p.512; Dorotei

de Monemvasia, op. cit., p. 442-443.85. De asemenea, mitropolitii de Chios 9i Atena. Cf. Gerlach,

op. cit., p. 323.86. Ibid., p. 184. Vezi Hurmuzaki, XIV, p. 89, nr. CLIX.

Cf. ibid., p. 40-42, 111.87. Ghedeon, loc. cit., p. 521; Crusius, loc. cit., p. 333.88. Ibid., p. 509; Gerlach, op. cit., p. 484.89. Crusius, op. cit., p. 303; cbarcep 1816p8coaa5 td itcpi ckyfou

Opoug i.iovacrnIpta. Cf. qi ibid., p. 343; Gerlach, op. cit.,p. 55-56.

90. Ghedeon, op. cit., p. 506. Pentru refacerea manastiriiSimopetra catre 1620, Ghedeon, op. cit., p. 552. Cf.Dorotei de Monemvasia, p. 440.

91. Vezi capitolul Ideea isnperiald bizantind prin domniiromdni.

92. Hurmuzaki, XIV, p. 107, nr. CXCVIII. 0 danie a jupt-nesei Ana Golea la Vatopedi; ibid., p. 111, nr. CCX.

93. Ibid., p. 89, nr. CLIX.94. Ibid., p. 90-92, nr. CLXII; p. 109, nr. CCV.95. Dorotei de Monemvasia, op. cit., p. 441.96. Ta lord TO acomv, p. 13. Despre succesiunea patriarhilor,

p. 27 (Grigore, mort in 1487, 9i Ioachim, mort in 1493,Dorotei al II-lea, care pastore9te patruzeci unu de ani).

97. Dositei al Ierusalimului, laropia r65v iv 'lep3croligor; narptap -xeuadvrow, Bucure9ti, 1715; Atanasie Comnen Ipsilanti,p. 63-64.

98. Ibid., p99. Crusius, op. cit., p. 296-297 (scrisoare de la el).

100. Dositei al Ierusalimului, op. cit.; Atanasie Comnen.Ipsilanti, op. cit., p. 111.

75

5i

51

101. Davidis Chytraei Oratio de statu ecclesiarum hoc temporein Graecia, Asia, Africa, etc., Frankfurt, 1580, p. 10-22.

102. Miklosich si Muller, op. cit., VI, p. 277-281, nr. CXXIII.103. Ghedeon, op. cit., p. 492-493.104. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 100. Avea trei

biserici la Alexandria. Vezi Chytraeus, op. cit., p. 21-22.105. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 117.106. Hab ich kein solch zerstort Ort in der Tiirckey funden",

Gerlach, op. cit., p. 528.107. Crusius, op. cit., p. 230. Cf. ibid., p. 491-492. Despre

Meletie din Creta, protosinghel in Egipt, ibid., p. 531-532. Despre un alt protosinghel la Alexandria, tot Me le-tie, ibid., p. 234.

108. Gerlach, op. cit., p. 64-65, 122. Cerea informatii desprestarea de lucruri din Germania.

109. Miklosich si Muller, op. cit., VI, p. 266-269, nr. CXX ;p. 270-275, nr. CXXI.

110. Iorga, Notes et extraits, III, p. 5 si urm. FranciscanulAlessandro Ariosto, ins&rcinat cu aceasta misiune, a adusscrisoarea. La aceste relatii se gindeste Atanasie ComnenIpsilanti, op. cit., p. 17. Insemnari despre succesiuneapatriarhilor, ibid., p. 24, 33, 43, 55, etc.

111. Chytraeus, op. cit., p. 21-22.112. Crusius, op. cit., p. 296.113. Iorga, Istoria bisericii romanefti, I, ed. a 2-a, p. 272.114. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 71, nr. XVI; p. 290, nr. CXCII ;

V, p.186, nr. CXCVIII. Emisarii aduceau si scrisori de lapatriarhul Alexandriei, ibid., p. 254, nr. CCLXXVIII; dela consulul din Damietta, ibid., p. 256, nota. 0 frumoas&scrisoare greceasca din partea for catre Signoria din Creta.(mitropolitul si categumenul Marcu, 1495-1496), ibid.,p. 257-258, notes. Vezi ibid., VI, p. 43-44, nr. LXXIII(mitropolitul Daniil) ; p. 99, nr. CXXXIX. 0 scrisoare alui Macarie de Sinai si Rhetos", ibid., p. 139, nota 1.

115. Crusius, op. cit., p. 229-230. Cf. si ibid., p. 235. 0 sutadougzeci de calugari locuiau acolo. Vezi si Gerlach, op.cit., p. 276, 396.

116. Miklosich si Muller, op. cit., V, p. 240-245. MunteleSinai avea un metoh la Samos, micul schit al Sf. Gheorghe,Ghedeon, op. cit., p. 590.

117. Crusius, op. cit., p. 261-263.118. Asemenea, in Literae Wenceslai a Budovitz magister aulae

Caesarei aped Turcorum imperatorem legati, hoc anno 1580Constantinopoli allatae, p. 71-72.

119. Ibid.120. Synai soil jetzt wiist stahn, von den streifenden Arabiern

gebliindert, die Inwoner vertriben (1581), Crusius, op.cit., p. 528.

121. Ghedeon, op. cit., p. 563-564.122. Ibid., p. 605. Despre metohul de la Galata, ling& Constan-

tinopol, ibid., p. 606.

76

123. Vezi capitolul Ideea imperiala bizantind grin domniiromani.

124. Ghedeon, loc. cit., p. 607, 609. Cf. si ibid., p. 612.125. Ibid., p. 622.126. Ibid., p. 631.127. Ibid., p. 644.128. Ibid., p. 649. Cf. Cheikho, Les archeveques de Sinai,

Beirut, 1907.129. Papadopulos-Kerameus, lepoaoAviaract) Batia,904,01, IP,

p. 267, nr. I; Hurmuzaki, XIV, p. 718, nr. DCLXXXI.130. Crusius, Turcograecia, p. 234. Adapostea vreo sut& de

calug5,ri.131. Hurmuzaki, XIV, p. 93, nr. CLXIII.132. Vezi Iorga, fn Analele Academiei Romo.ne, mem. secf.

ist., s t. XIII, 1932: Legaturi romanefti cu MunteleSinai, observaiii la comunicarea d-lui M. Beza, p. 335-337 si Ceva din legdturile domniilor romanefti cu Ierusali-mul, ibid., p. 110 (nota asupra acestor raporturi). Cf.Gerlach, op. cit., p. 317, 319.

133. Ghedeon, op. cit., p. 499; Miklosich Muller, op. cit.,V, p. 285 urm., nr. XIV. Aceste ctitorii erau 4n legAturacu Meteorele din Tesalia, ibid.

134. Ghedeon, loc. cit., p. 518. Cf. ibid., p. 508, 514.135. Ibid., p. 534. Despre o pretinsa interzicere la Constanti-

nopol Brusa, Gerlach, p. 413.136. Ibid., p. 151. Despre diferenta de taxe, ibid., p. 161. Negus-

torii o platesc pe a lor, doctorii spiterii nu platescnimic ; ibid.

137. Ghedeon, op. cit., p. 541.138. Hurmuzaki, XIV, 724, 725, nr. DCC, DCCII. Intarire

In 1635-1636, ibid., p. 726-727, nr. DCCV.139. Crusius, Germano-Graecia, p. 238.140. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 129-130, nr. LXIV. Un

grec Stamati, care vrea s5. fure niste coroane Ingropate subaltarul Sf. Marcu la Venetia, pe vremea dogelui FrancescoFoscari, Crusius, Germano-Graecia, p. 237.

141. Venise moderne, in Revue historique du sud-est europeen, X,1933, p. 252 si urm.

142. Xmat45 aorrfipt xai t4 etyfo.) uampt Fecopyico of utTO1KOt xai oiad xamtpovreg 'EvetiaCE TaV `011.1VCOV giC 'DU gvevrow colon-wicrecuevot Tb {Epov avarixav, 4tcg6'; Crusius, Turcograecia,p.200. Despre slujbele tinute acolo, p. 206. Cf. ibid.,p. 206-207. Descrierea si planul bisericii, ibid., p.237-238. Aici se gaseste enumerarea vechilor frescemozaicuri. Nu exista turn. In zilele de sarbatoare seaprindea o lamp& de aram5.. Se cunoaste studiul luiVelludos asupra coloniei: TAA:jvcov Op906cgcov diroacia iv Ba-varia:, Venetia,1872. Cf .Iorga, Venise moderne, citat5. mai sus.

143. Crusius, op. cit., p. 242, 495, 496, 522-527 (e pomenitsi episcopul de Cerigo, Maxim Margunios); cf. ibid., p.530-531, 533, 534-535, 537.

77

si

sisi

91

If

si

144. Ibid., p. 524.145. Ibid., p. 535-537.146. Ibid., p. 537.147. Ibid., p. 206.148. Ghedeon, op. cit., p. 542.149. Crusius, op. cit., p. 523. Despre grecii risipiji prin Italia,

ibid., p. 525. Cf. qi ibid., p. 528, 538, §i Gerlach, op. cit.,p. 103.

150. Crusius, op. cit., p. 193.

4Patriarhul qi clerul sau

Mahomed al II-lea era un fost prieten al Constanti-nopolului, in care se simtea la el acas5 ca odinioar'a'Teodoric, sau dupa dinsul bulgarul Simeon. 0.:cronic5.mai tirzie care, reproducind amintiri si legende, se spri-jina poate si pe texte scrise, pomeneste despre timpulpetrecut de el in stralucitoarea capitals imperialk alcarei cuceritor si stapin ar fi dorit sa fie, ca amator alfrumusetilor ei. Acolo a deprins el mai bine, spune ace-lasi izvor, literatura romaicr, adid elementele civi-lizatiei bizantinel.

Crescut totusi in idei care confundau autoritatea laidcu cea pe care o da religia, el a dutat, a doua zi dupacucerire, pe cind locuia ind in fosta manastire a fran-ciscanilor2 sau ceva mai tirziu, un sef pentru crestinii Aide lege orientalk si a fa'cut din Gheorghe Scholarios,

druia ii darui, dupa datina ce-i fusese afatatk potca-pul cu camilafca, vesmintul de ceremonie, 8exavEx0o cirje de argint aunt, un cal bun si o gramada de gal-beni", stapinul acestei raiale pe care nu avea de ginds5, o cirmuiasca el insusi4; Ghenadie, caci acesta fu nu-mele sau de monah, a putut strabate orasul, impartind

79

binecuvintarea lui. Dar tinind s5, respecte vechile norme,el nu uitase sa adune la repezea14, pentru un simulacrude alegeri, un sinod de citiva episcopi din imprejurimi"5.

Patriarhul fusese proclamat de episcopul Heracleii5si instalat la Sf. Apostoli, dar acela era un cartier pustiu ;pe deasupra, intre zidurile sale fusese g4sit un cadavru7.Fur5. nevoiti sa se multumeasca cu biserica Pammakaris-tiei5. C5.petenia romeilor" fu inconjurat5, de cea mai largaltolerang: Mahomed al II-lea fu v5.zut oprindu-si calulIn fata bisericii, intrInd in paraclis la dreapta skevofila-kionului" si discutind cu invAtatul Ghenadie scholasti-curdespre deosebirea dintre cele dou4 religii5; el puse sa sescrie acea M5.rturisire de credint5. pe care pasa din Veria,Ahmed, c5.p5.ta porunca de a o traduce in turceste1°.Nu o data patriarhul fu primit de sapinul p5.gin al Con-stantinopolului. Dupa ce abdick el se duse la MunteleAthos, la m5.nastirea Vatopedi (mai 1456), apoi la Menoi-kis si sfirsi, cinstit de toat5. lumea, in refugiul sau de lam5.n5stirea Sf. loan Botez5,torul din Seres11.

Ghenadie intretinea raporturi si cu Gheorghe Bran-covici, despotul sirb, dindu-i sfaturi cu privire la inflin-tarea unei patriarhii slave la Belgrad12.

Succesorul celui care plecase pentru a scApa de repe-tatele intrigi fu un Isidor al II-lea Xanthopulos, care ar fipa.storit, se pare, pi.n5, in 1463, Ma ca administratia sas5. fi 15.sat urme, ca si cea a celui de-al treilea patriarh albisericii far5. imp5.rat, Sofronie Siropulos, care garantain 1464 autenticitatea unei cruci ce fusese a impIratuluiAlexie Comnenu113. Dup5, aceasa scura trecere, dealtfel indoielnick pe tronul patriarhal, un Ioasaf I Kok-kas satu un timp de doua on mai indelungat, flindtotusi nevoit s5.4 p5x5.seasc5., dupa ce incercase curmazilele, aruncindu-se in fintin414, in urma nemultumiriiprotovestiarului din Trapezunt, care voia s5. is de sotiepe fiica lui Dimitrie Asanis, f5.g5sluita alt5. data duceluiAtenei; sultanul puse sa i se taie barba15. ca urmarea acelorasi uneltiri, constantinopolitanul Marcu al II-leaXilokaravis, defaimat si 1)5.tut cu pietre de gloat5, atrebuit sa se retrag5. la Ohrida, care c4p4ta astfel prinmila lui Mahomed un patriarh grec16. Simion I din Tra-pezunt, care i-a urmat, isi plati locul cu o mie de ducati,

80

a-si

Si

dup5 ce partizanii sai il izgonisera pe Marcu, sub pretex-tul c5." facuse acelasi lucru. El era sustinut de grupul depribegi din Trapezunt, din ce15.1alt imperiu, tot o clic5.si aceia, si foarte puternicall.

impotriva acestor intl. igi interveni, in 1467, o reac-tie din partea vaduvei lui Murad al II-lea, acea impara-teasa.'" care se intitula singura: tarita" Mara. Ea tr5.ia,dup5. cum am vazut, la Constantinopol, avind in preajmaei pe nepoata despotului Toma18, vaduva regelui Bosniei,care si ea era, dup5. tat5., propria nepoata a impar5.-tesei", si care avea in folosinta bunuri mostenite in p5r-tile dinspre Seres si vechea Erzeban din Macedonial". TotMara e aceea care, oferind pe o tipsie de argint 2 000 deducati, facu sa, se numeasca patriarhul Dionisie I, moreo-tul, ca mitropolit al Filipopolului. 0 cronica reproducedialogul: Ce este, o, maica mea?Rogu-te sa numestipatriarh pe un monah al meu; Intre doi care se cearta,al treilea cistig5.. Multumesc. Faca-se voia ta, o, mai-ca !"2P. si atunci cind va cadea Invins de adversarii sai,care pretindeau ca, fiind rob, fusese circumcis, desigurca ocrotirea acestei femei puternice si respectate 1-aajutat sa-si poata, gasi un adapost la Kosinita (1472)21.

Influenta sirbeasca s-a continuat, de altfel; Simiondin Trapezunt, restabilit cu pretul tarifului cel nou, fuatacat de Marcu, care-si cerea Inapoi drepturile, dar faraa putea convinge sinodul, pe care-1 facu s5, se adune sifiind nevoit totusi sa piece si el, pentru a se retrage laStemacos. Sirbul Rafail li se impuse in 1475, datoritacelor 2 000 de ducati pe care-i oferise ca tribut anual,si al unui perches de alti 50022. Dac5, a putut gasi unmitropolit de Ancira, in locul celui de Trapezunt pentrua-1 hirotonisi, el nu gasi Incuviintarea Inaltului cler grec,care infatisindu-1 ca pe un betiv, aduse caterisirea si chiarintemnitarea lui: el fu v5,zut cersind pe strada, cu lantulde git28. L-a inlocuit un grec, Manase-Maxim al III-lea;acesta muri, tinut in cinste de sultan, care-i ceru onou5, m5,rturisire de credinta24 in 1482, la doi ani dupamoartea lui Mahomed al II-lea. Simion surghiunitul,se intoarse apoi pentru Inca doi ani25.

Ridicarea in scaun, contra lui Daniil de Salonic28 alui Nifon al II-lea, un albanez din Moreea, fiul unei

816

grecoaice, fost calugar la Athos, la Vatopedi, la Panto-crator, la Lavra, apoi mitropolit al Salonicului, nu sefacu Ara influenta Brancovicilor. Dace: Mara nu mai eraIn viata22, in schimb una din rudele sale va ajungedoamna a Tariff Romanqti §i sub inriurirea ei se vorstabili relatiile intre cele trei frinturi de Bizant careerau: Scaunul constantinopolitan, dinastia sirbeasea §idomnia, monarhia" munteana.

Cum patriarhul Simion murise fara a lasa un testa-ment, astfel incit Skanderbeg Amirutzi Indemna la con-fiscarea mWenirii sale, dregatorii sultanului repe-zindu-se la avutul clericilor §i la bunurile bisericilor,pins la potire care valorau 3 000 de ducati, Nifon,deznadajduit, invents existenta unui nepot al defunc-tului. Vicle§ugul fiind descoperit, aceasta aduse muti-larea celor trei calugari, vinovati de marturie falsa,carora li se taie nasul, patriarhul insu0 fiind nu numaicaterisit, dar si trimis in surghiun dupa ce-0 prezentasesocotelile28. Simion, foarte batrin, se reintoarse numaipentru a agoniza pe un tron caruia Nifon i-ar fi pututaduce stralucire. El a dovedit-o indeajuns prin organi-zarea bisericii muntene, sub sotul Despinei" Bran-covici28, descrisa in povestirea Vietii lui, de un uce-nic al sau.

Succesorul lui Nifon80, Manase din Seres, devenitca patriarh Maxim al IV-lea, reprezinta Inca o victorie aMuntelui Athos, care a dat si pe Nifon. Sfintul Muntee deci un al patrulea factor in lupta neincetata, si dezo-noranta pentru suprema putere spirituala. Dar dupaMaxim, Nifon ivindu-se din nou pentru foarte scurtavreme la Constantinopol, veni un ucenic al lui Dio-nisie, Ioachim I, din Drama31.

Dupa cum Nifon mersese sa, caute ajutor in TaraRomaneasca, tot astfel acesta se gindi la o alta tara orto-doxa si sultanul Ii ingadui sa mearga la regele Georgiei,care-1 umplu de daruri, ceea ce ii era cu atit mai de foloscu cit concurenta unui fost mitropolit al Selimbriei itfacu sa promita un spor de 1 000 de ducati al tributu-lui.32. El fu silit sa piece pentru ea acoperise cu olanebiserica din Chrisopolis-Scutari, Meal sa fi cerut ingaduintastapinilor88. Fu inlocuit, nu de Nifon, care, avind Inca

82

oamenii lui, nu primi, ci printr-un Pahomie I de Zychnai",care mai adauga: 500 de ducati la tribut85.

Reintors, datorita: sfortarilor partizanilor sai, Ioachimmerse de ast5, dat5. s5, cear5. pomana domnului MoldoveiBogdan, fiul lui Stefan cel Mare, care, ca si tat5.1 s5.u,era unul din marii patroni ai Athosului. Dar bisericamoldoveneasc5 legat5., probabil, si ea de Nifon, nu vois5,-1 primeasca.; trecind in Muntenia, el muri acolo deinim5. ream'. Se pare c5, cele doua tari romanesti avuraalte sentimente fat5, de Pahomie, care-si recistig5. locu137.Teolipt I din Ianina a fost ultimul patriarh de sub dom-nia lui Selim38.

Acest sultan violent, care uzurpase tronul impotrivatat5,lui s5.0 si se lepadase de membrii familiei sale, acestcuceritor al Asiei si al Africii, imb5,tat de gloria lui,crezuse intr-un moment c5, poate face din patriarh ounealt5. a Imperiului, numit si confirmat de dinsul, pecare clerul si poporul ar avea datoria de a-1 recunoastesi a-1 consfinti. Acesta e modul in care, prin firman prea-labil, Teolipt I se insapini, fa%r5, impotrivire, pe scaunulpatriarhal". Cind s-au ridicat acuzatii contra lui, s-ag5.sit totusi o adunare care sa: le discute, dar neputindu-seintelege intre dinsii, sefii clerului merser5, inaintea Diva-nului pentru a cere inga.duinta in scris de a intruni un ade-v5.rat sinod. Acesta ar fi avut loc, astfel, la porunc5., dac,moartea lui Teolipt n-ar fi intervenit indat5 in 15224°.

Ala:turi de opozitia pe care o aduceau amintirile slave-daca: nu la Ohrida, la Pea", Patriarhia cu ambitii ecumenice, bizantine, mai intilnise o alta, din partea Vene-tiei, care, prin posesiunile ei din Creta, din Cipru, dinMoreea, era ea ins5.si o mare putere bizantin5 dar nuintelegea in nici un chip sa, admit5, amestecul patriarhu-lui in st5,pinirile sale42.Am vazut ca ea consimtise a crea,in oral chiar, o comunitate greceasc5, autonoma:. Patriar-hul Maxim intervenise in 1480, mentionind str5.dania saanevoioas5, pentru p5,strarea credintei crestine43, darilepe care trebuia s5, le p15.teasc5., ajutoarele care se cereaudate s5.racilor si prizonierilor, dar, felicitind Republicapentru pacea incheiata in sfirsit cu sultanul, prea-inal-tatul monarh" (ccOkyr16), el lua sub ocrotirea sa aceast5.

836*

comunitate, al5.turi de doge pe care-1 intitula ocro-titorul saracilor"". El amintea de fag5duiala de a i seingadui s5.-0 exercite drepturile in Creta i cerea sa-i fiepermis s5, aduc5. din insule i din celelalte posesiuni aleRepublicii, de la Coron §i Modon, macar yin Si provizii,Astfel, in cazul (expus pe larg in cronica lui Malaxos) allui Arsenie, un diacon venetian, om al RenWerii,era fiul lui Mihail Apostolios , autor de scolii asupratragediilor lui Euripide45, care, recomandat de bisericaRomei §i de guvernul ducal, s-a inf5.t4at la Monemvasia0 a fost primit cu aclamatii. El ceru indata sa fie f5,cutpreot de c5tre episcopul din Elea. In locul episcopilor deLacedemona Si Christianopolis, doi alugari it sfintiraapoi ca §ef al bisericii din Monemvasia, in locul celuicare trebui sa -0 gaseasca un ad5.post in bogatul oral alCoronului46.

Patriarhul Pahomie sfir0 prin a-1 pune sub anatema,comunicind sentinta §i clerului din Creta i din Citera-Cerige. Roma interveni, la st5,ruintele lui Arsenie, carese dusese sa-0 prezinte situatia, ingreuiata din pricinapopulatiei, plingindu-se apoi c5, la distribuirea onoruri-lor, grecii sint prea 15sati uitarii. Se isca un scandal inbiserica Sf. Gheorghe Si guvernul venetian fu nevoit s5.ieie m5,suri impotriva tulburatorilor. Putin a lipsit caaceasta tentative de a infiinta o biserica unite pentrugrecii supu0 Republicii" sa poat5, izbuti.

Ins5 republica Venetiei va admite, pe la 1550, vizitape care o va face latinilor mitropolitul Cezareii, Mitro-fan, care merse la Roma, ca trimis oficial al patriarhu-lui bizantin, provocind astfel caderea acestuia din urma,".Din aceste teritorii venetiene voia patriarhul Dionisiesa aduc5 pentru Academia sa din Constantinopol pe cele-brul dasc5,1 Hermodor Lestarchos50, originar din Zante.Patriarhul Alexandriei era, de astfel, pe la 1560, prietencu proveditorul insulei51.

Proiectul de scindare venetian era cu totul par5,sit,cind in 1577 i se ingadui patriarhului sa instaleze ca pro-tector al bisericii Sf. Gheorghe, devenita stavropighie, pemitropolitul Filadelfiei; cu patru ani in urm5., o manas-tire din Zante fusese §i ea supusa autoritatii patriar-hale52; curind dup5 aceia, in Istria, la Pola", fu ridicata

84

o biserica greceasca. Patriarhul isi putea permite s5,arunce anateme in Creta".

Cu toate uneltirile si catastrofele patriarhilor, Bisericain sine isi p4stra prestigiul. Inca de pe atunci DionisieI, venerat dupa moarte la Kosinita55, era considerat caun sfint. De asemenea si Nifon al II-lea, al arui renumes-a datorat atit amintirii pioase a fostului sa.0 ucenic,domnului T5.rii Romdnesti, Neagoe, cit si recunostinteialtuia dintre tinerii sai prieteni, Gavriil, care a ajunsprotos la Athos. El veni in 1517 la noi, impreuna cu mi-tropolitii de Seres, de Vizia si Varna pentru a sfinti admi-rabila biserica, de la Arges, zidit5. de Neagoe.

Patriarhia neputindu-se intretine altfel, era deci pecale de a deveni o demnitate itinerants. Dupa calAtoriileacute de predecesorii sai in Muntenia, in Moldova, inIvir, Ieremia I merse in Cipru (1520-1523), care maiapartinea Venetiei, si i se ing5,dui s5, viziteze toate cen-trele din in.sul5,58. 0 mare izbind5. a Scaunului constan-tinopolitan, de care erau strins legate, de altfel, toatecuceririle marelui sultan impotriva Venetiei. Succesoruls5,u, Dionisie al II-lea ar fi vizitat Moreea, oprindu-sela Nauplia57. Pin5, departe, in secolul al XVI-lea, Patriar-hia isi mentinu posesiunile in Creta.

Cu toat5, hot5,rirea Sinodului care declaa vacant Sca-unul r5.mas neocupat vreme de case luni, obtinind invo-irea turcilor pentru o nou5, sporire a tributului, careajunsese pin5, la 4 000 de ducati58, si cu toate ca o partedin suita sa plecase, Ieremia isi urm5. calAtoria. In felulacesta, el p5.rea ca trece in revista toata lumea ortodola,cs impune peste tot recunoasterea autoritatii supremeecumenice. El ap5,ru la Ierusalim, in tovar5.sia celorlaltitrei patriarhi care aruncar5, anatema asupra intrusului dela Constantinopol; si a doua zi dup5, cucerirea acestorregiuni, marele Soliman, urmasul lui Selim, vedea pro-babil cu ochi buni aceast5, reinchegare a unitatii bisericiiorientale, asa cum nu mai fusese de la Nichifor Focas side la Tzimiskes incoace. Sustinut de prietenul sau, puter-nicul mare vizir Ibrahim, Ieremia fu raspla.tit cu firma-nul, pomenit intr-o cronic5, a aceluiasi secol, care ing5.-

85

duia exercitarea absolut libera a religiei ortodoxe, in1537. Pripasirea unui Ioanichie fu inlaturata o data curevenirea patriarhului legitim.

Ieremia, restabilit si dupa noul interregn al unuiDionisie de Nicomedia in 1537, isi urma calatoria inTara Romaneasca si Moldova, murind pe drumul deintoarcere la Tirnovo, in Bulgaria, unde a si fost inmor-mintat". El combatuse pins atunci sediul din Ohridacare incerca sa rapeasca celui din Salonic citeva din pro-vinciile sale60. Impunindu-i sä se pastreze in granitelelui, el nu putu totusi impiedica influenta din ce in cemai mare pe care Ohrida, folosind in curind limba sla-vona, va avea-o asupra Ardealului vecin si chiar asupraTarii Romanesti; un nou concurent se va ivi in patriar-hia de Pee, reinfiintata de marele vizir bosniac Mahom-med Sokolli, pentru rudele sale Macarie si Eftimie.

Dar de pe atunci, mai presus de dinsul se ridicasera."oamenii din Galata", arhontii" natiei61, urmasii mari-lor familii, care, iesind de sub ruinele maretiei for saureiesind doar pe primul plan, tutelau deja Imperiulturcesc, incetul cu incetul bizantinizat. Un Xenakis,prieten al cadiliskerului, un Dimitrie Cantacuzino impie-dicasera confiscarea de turci a tuturor bisericilor62. Fararug'amintile si influenta lor, noul decret care inchideabisericile in orasele luate cu asalt ar fi fost poate pus inpractica. Ioasaf al II-lea fu destituit nu numai datoritainterventiei marelui sakellarios Anastasie si a mareluilogofat Hierax, dar si a lui Antonie Cantacuzino si a luiMihail Gabras". Cind Ioasaf lua initiativa de a infiintaun consiliu de administratie al patriarhiei, el introduseacolo pe acelasi Antonie Cantacuzino, pe Gabras, peConstantin Paleologul si pe un Karatzas din Asia".Succesorul sau, Ieremia al II-lea era originar din Anhia-los, unde se gasea resedinta princiara a celui mai maredintre arhonti, Mihail Cantacuzino".

Exista si o vointa populara, care s-a manifestat lareinscaunarea lui, cind poporul acesta din Constanti-nopol, amintindu-si de vechea traditie a miscarilor destrada, striga inaintea Divanului: O, Sultane, pe nele-giuitul patriarh Ioanichie nu-1 vrem in biserica noastra,ci pe primul 11 vrem, care a fost Mut dupa legea si dupa

86

credinta noastrr ; printr-un arz al sultanului vointapoporului" a fost indeplinit5,66. Inaintea celor doi patri-arhi, inaintea poporului acesta, vizirul anuntl hotArireasultanului, punind conditia ca sporirea tributului s5. fiementinuta,. Ieremia refuz5 dar acelasi popor" e cel careaccept5 care saruta picioarele favoritului s4u, si inso-tit de ceausul turc it duse la patriarhie. Pare ca citim opaging de cronica bizantina,' pentru proclamarea unuiimp5,rat.

In zilele in care soarta bisericilor fusese in primejdie,aceste manifestAri populare devenira amenint5.toare, cutoata atitudinea rug5.toare a miilor de crestini care ap6.'raude fapt traditia sfina a Imperiului. Pentru a salva biseri-cile de fetvaua muftiului care le ameninta, se injghebase,cu acordul st5,pinilor turci, o comedie indr5.zneata si

pretinzind, pe baza m5,rturiei, reprodus5, ver-bal, ca in textele bizantine cu privire la discutiile deme-lor, a citorva centenari de la Adrianopol, bine p15.titi,c5. Constantin Paleologul capitulase, acceptind s5. impart5.domnia cu Mahomed al II-lea, astfel incit capitala sa nufusese luaa cu forta.

Yn timpul acesta, patriarhul Ieremia al II-lea urmapilda predecesorilor sai, intreprinzind peregrin5.ri careaveau sy sporeasc5 fireste, avutul patriarhiei, dar dove-deau episcopilor, ca si credinciosilor, o autoritate care seputea lipsi de Imperiu. In 1574, in 1578 el se afla in Mo-reea, in 1573 vizitase Drama".

Dac5. Ieremia a pierdut pentru a doua oar5. tronul in1584, aceasta n-a fost numai opera mitropolitilor dinCezareea si Filipopol, ci Pa-y fndoiala si aceia a arhontilorc are-i patron au68.

In timpul s465.torilor mari, un ienicer veghea lapoarta bisericii patriarhale: el insotea patriarhul"pe strad5., si cind seful bisericii venea s5. aducy peschesuli se clIcleau onorurile ca unui mare demnitar al Portii70.

Patriarhul, se scria pe la 1580 este imagineainsufletita a lui Hristos, lecuitorul sufletelor si al tru-purilor"71. El trebuia sa.' se multumeasca ins5. cu o modestyresedint5 palatul lui Constantin si al Blachernelor,in partea de c5.tre Pera", avind numai un venit anual de

87

lings

20 000 de taleri pentru a intretine vreo douazeci de oa-meni72.

Chiar dad. Ghenadie nu fusese ales, cum am vazut,decit de cei citiva episcopi pe care-iputusera avea la in-demina, deli mai tirziu va fi aclamat de arhierei, decler si de tot poporul"73, el tinu totusi ca o adevarata adu-nare nationals sa hot5,rasca in viitor, in locul Imp5.-ratului disparut, despre soarta bisericii, si de aceea,Inaintea adunarii in care se &eau, alaturi de cler, ar-hontii si crestinii toti"74 el isi dadu demisia.

La moartea lui Ieremia I (1545) pe cind se intorceade la Dunare, patriarhul Ierusalimului Gherman era laConstantinopol si prin initiativa lui fu redactat to-mul" care reprezinta noua constitutie a bisericii constan-tinopolitane. Patriarhul legitim trebuia A fie ales detoti arhiereii, mitropolitii, arhiepiscopii si episcopiiRas5.ritului, Apusului si ai Peloponesului, adica: aiMoreii76. Contra incalcatorilor legii, anatemizati dina-inte, Ella luate masuri extraordinare.

Totusi prima alegere dadu grey. indata ce Serpetas,marele sakellarios declara ca Ieremia dorea ca succesor pemitropolitul Nicomediei, Dionisie, acelasi popor se aruncaasupra membrilor sinodului si smulgindu-le rantiile iisili sa ratifice aceast5. dorinta. Trebuira apoi sa negociezecu turcii, sa ridice peschesul de la 500 la 3 000 de ducatipentru ca Soliman sa accepte si el, contrar constitutieicare abia se daduse, vointa poporului sau", Td Oalp.ocTog ACC015 tkou76.

Acum cind sultanul admise ca datoria bisericii fatsde vistierie nu depaseste suma de doua mii de ducati pean, raporturile dintreBizantul ortodox si noii stapini furldefinitiv stabilite. Soliman, care facuse sa dispara cruceade our de pe clopotnita Pammakaristei ingadui ca Dionisiesa zideasca aripa occidentals a Patriarhiei, cu dependin-tele, si ca Ioasaf de Adrianopol sa ridice din nou zidulde inconjur si sa cladeasca alte doua palate".

In 1564, se gasesc adunate in jurul bisericii ecumeniceacea a Ohridei, reprezentata de Paisie, care semneazaarhiepiscop", a Castoriei, al carei set Ioasaf, e pro-

88

totronul Bulgariei intregi", episcopii Macedoniei i alMeglenului, care nu putea scrie decit in slavonqte".

Unitatea bizantin5; a Bisericii se manifesta deja inmomentul in care, la 1565, patriarhul caterisit Ioasaf alII-lea cerea marelui retor i notarului Bisericii saconvoace, pentru discutarea cazului s5,u, pe patriarhii:Ioachim al Alexandriei, Ioachim al Antiohiei, Ghermanal Ierusalimului, arhiepiscopii de Ohrida, Sofronie §icel de Pee, Macarie". In scrisorile c5tre colegii sai elfolosea terminologia cea mai arhaid., mai bogate; i maimagulitoare: patriarhul din Alexandria devenea Si celal Egiptului intreg, al Pentapolei, al Libiei i al Ethio-piei", cel din Antiohia era intitulat : al ceatii lui Dum-nezeu, al Antiohiei celei mari, i a tot R.5se;ritul", cel deIerusalim al Sf. Sion, al Siriei, Arabiei, Transiordaniei,de Cana Galileii §i a toat5. Palestina" ; arhiepiscopul deTirnovo era pentru toata Bulgaria", cel de Pee' pentrutoat5. Serbia", cel de Ohrida al Iustinianei Prime, alOhridei Si a toata Bulgaria" ; cel de Ivir era al Georgieiintregi"88.

Patriarhul avea cancelariile unui ef de stat, cu marelei micul logofft81, marele retor, chiar doi82 , marele

eclesiarh, marele chartofilax, un skevofilax, un sakel-larios, marele protopop, protonotarul", marele econom,nomofilaxul84, parohii Bisericii mari"88, protoaposto-larul, lampadarul, protecdicul, dikeofilaxul, arhidiaco-nul" §i primichieru187. In 1569, cretanul Zaharia Scor-dilios isca,1qte ca epitrop" al patriarhului88; un Theonasera pe atunci exarh" al aceluia088. Patriarhii ajunserain curind se, fie condu0 de economi90.

Raporturile cu turcii luasere; caracterul unui prie-tenos trai in comun ; astfel, unul dintre patriarhi fusesepreceptorul sultanului Ahmed". Chiar marele vizir So-kolli fu ve;zut, impreune, cu cei doi nepoti ai se;i82, vizitindbisericile greceti.

La numirea unui nou episcop, ca pentru acelacare, inainte de a primi Scaunul din Melenic, fusese trimiss5, predice la Pera avea loc o ceremonie public5,. Intoc-mai ca papa, la Roma, patriarhul binecuvinta poporul"

89

adunat in fata bisericii sale, si cu acest prilej, aruncauneori anatema93.

Patriarhul de atunci Cauta, ca si predecesorii sai dinveacul al XIV-lea si al XV-lea, s5. se strecoare peste totprin infiintarea stavropighiilor, care erau supuse de-adreptul autoritatii sale. Astfel, pentru manastirea Blohu,intemeiata de episcopul de Bondita94, pentru Exochorianadin Paros, o noua ctitorien, pentru cutare lacas din epar-hia Efesului96, pentru o mica m5.nastire a arhiepiscopieidin Keos si Termia97, pentru trei case din Naxos". Ajun-sera chiar a inalta crucea patriarhala pe manastirea Dio-nisiu, de la Muntele Athos99. Abia in veacul al XVIII-lease va putea incredinta" cite unui boier fanariot o stavro-pighie130.

Patriarhia ecumenica guverna, si mai cu seams storcea,toata multimea aceasta prin exarhim anuali, dintre caredoi in Macedonia si Moreea, doi in regiunea Marii Negre,un altul pentru insulele Amorgos, Kalimnos, Serifoslo.Cite un exarh vizita uneori,si Creta, foarte marinimoasacu darurile sale103.

Mitropolitul Amasiei se intitula, in chip permanentexarh a tot Pontul Euxin", al Pisidiei exarh de

Side, de Mira si de Atalia"104, al Efesului exarh a toat5.Asia", al Adrianopolului, pentru Hemusul tot" ; la Ga-lata era exarh un protosinghel, locuind la Chrisopighie.La cinci ani o data, eful Bisericii ecumenice, inconjuratde o numeroasa suits, pins la treizeci de persoane, fsivizita mitropolitii196.

Spiritul de supunere, e lesne de inteles, nu se intilneades in lumea mitropolitilor si a episcopilor. Ei nu voiausa accepte pe preotii trimisi de patriarhul ecumenic simergeau pins acolo incit spuneau, ca, de pilda, un mitro-polit de Gallipoli, care intelegea s5. restring5. drepturilesefului sau suprem !litre zidurile patriarhiei: imp5.ratuli-a daruit patriarhia; tot imp5,ratul mi-a daruit miebisericile"196.

Catre sfirsitul veacului al XVI-lea, in urma acestorcerturi, fu chiar un atentat impotriva patriarhului

Ieremia al II-lea, prigonit de dusmanii sai, ar-honti arhierei, e aruncat in inchisoare isi se afla de mai

90

,

Dio-

si

nisie....si

Patr

iarh

al C

onst

antin

opol

ului

(du

pa C

rusi

us)

, . 1. Is t'' * ' ". .-7--,---.. ,7.7 ,g 7 7.-1 7.',,;,-"1/4-?.,.7. . -- :- ......,.

,X.77./ /%1. r % ,

4 \7f;t: . ki ....\t.\ \\,,, \\\\ 4\ s .v!' 3,=*-; \ 110\,..;:i7,-,,;"

'in,. /'.27/

i ./...d '

\\ \ ..\ A

e(%//70

multe on in primejdie de moarte 108. Pahomie al II-leafa incAtusat de ai s5.i cu doua. lanturi109.

Libertatea cea veche, asa cum era inteleas5, pe vremeaimp5,ratilor crestini, se 'Astra in m5,n5stirile cele mairespectate, ckrora, deseori, de la un patriarh la altul,biserica le acorda privilegii. Astfel, importantul 'leasal Prodromului, la Sozopolis'10, unde a murit patriarhulIoanichie I, cel al Sf. Dimitrie din Gallipoli111. in Asia,m5.nAstirea Sumela, in fostul Imperiu al Trapezuntului112.

Sub regimul acesta de mindrie bizantin5., Bisericad5.du un loc de cinste celor care reprezentau mai bineliteratura greack multk vreme lksata in p5.asire. Teodo-sie Zigomalas, originar din Nauplia, descendent al uneifamilii care tr5.ia sub guvernarea ducilor Atenei, a c5.roramintire o p5.stra, si care studiase la Padova113, a stabi-lit un fel de genealogie a c5rturarilor care-si treceau unulaltuia buna traditie a stilului: Matei Kamariotes, comen-tatorul lui Sinesius114, care e prezentat ca preceptorulprimului patriarh al turcocratiei" si care a scris o jelaniea catastrofei bizantine115, fu initiatorul lui Manuil deCorint, poet al bisericii, devenit apoi mare retor al Patriar-hiei, ca sk transmit la rindul s5.0 aceast5, glorioas5; mos-tenire unui Antonie Karma likes si mitropolitului Monem-vasiei, Arsenie.

Seria bunilor dasali" se imbog5,tea cu ucenici venitidin p5,rtile cele mai depgrtate ale lumii bizantine deodinioar5 Hermodor Lestarchos, pe care 1-am regasit dealtfel si aiurea, era de loc din Zante si urmase cursuri laFerrara: tinea sk devina medic, inainte de a se stabiliin insula Chios, ca sa, se intoarcA apoi ca profesor de greac5.la Ferrara. Ni s-a pastrat scrisoarea prin care, la 1547,patriarhul Dionisie it chema la Constantinopol; el ilpoftea sa,-si aduca aminte c5. latinii mai au si alti inv5.-t5.tori, dar elinii niciunul"116. El avea A. moar5 dupa,1581, in insula refugiului sau.

loan Zigomalas117, elevul lui Arsenie, avu cincispre-zece ucenici118. intre corespondentii InVatatilor germaniGerlach si Crusius se af1a si un Simion Kabasilas119care, impreunI cu Malaxos120, cu Gheorghe etolianul,

format la Venetia, autorul unui poem despre Tara

92

Romaneasca, in care se infati§au intrigile de la curteaDoamnei Chiajna, legaturile sale de dragoste cu un vene-tic grec soarta nefericita a fiului ei, tinarul Petru121,

Si cu un Leonard Mindonios, medic, care tfaia pe lingamarele grec" Mihail Cantacuzino, la Anhialos, stabilin-du-se mai tirziu la Chios122, au continuat o traditie laoriginea careia era amintirea lui Kamariotes. Kabasilasacuse Si el studii de medicine la Padova §i intrase intagma calugarilor iviri de la Athos123. Mai tirziu, aceastamodesta munc5. de predare a literaturii grece§ti, a§a cumse invata la Bizant mai degrab5., va fi continuata deFrancisc Kokkos, de fapt un Cocco din Naxosfoarte bun naxiot care invatase la Roma, la colegiulgrecesc infiintat in 1581 de papa, Si, traduator din lati-nete, pa'stra legaturi cu eful bisericii ortodoxe de laVenetia, Gavriil Severos124.

Sint spirite luminate minuitori iscusiti ai bunuluistil". Dar, din pacate, frumoasele fraze retorice dinscrisorile lui Teodosie Zigomalas nu trebuie sa ne deieiluzia unui suflet pe potriva lor: acest meter al cuvintu-lui I,si batea pArintele intenta procese128, iar frateles'au Stamati nu avea nici el cuvinte mai bune pentruba.trin.

Cutare patriarh isi datora situatia faptului ca fusesepreceptorul sultanului Mahomed al 111-lea128. Sub Iere-mia al II-lea, un iubitor de literature, patronul celor doiZigomalas al ginerelui lui Teodosie, Mihail Pauliotes127,vicariatul a fost Incredintat, in timpul Indelungatelorabsente in tari straine a capului Bisericii, unor das-Cali de mare faima ca acel Nichifor, care a mers in Prin-cipate pine in Polonia, pentru a ste..vili propagandaiezuitilor, stabiliti la Constantinopol chiar, Inca de la1583128; un alt vicar, Dionisie ierodiaconul, era eldascal"128.

In aceasta, limba a antichitatii predicau patriarhulmarele sau retor120.

Se forma astfel la Constantinopol cercul acelor ama-tori de carti rare, al celor interesati de lucrurile apusene,care primeau pe eruditii germani erau cu ei in cores-pondents: patriarhul Ieremia al II-lea insu0, cel care avizitat tarile dunarene Si a infiintat noua patriarhie

93

§i

§i

§i-i

§i

§i

§i

§i

§i

si

ruseasca la Moscova, predecesorul sau Mitrofan al III-lea,Silvestru al Alexandriei, Ioasaf Arghiropol, mitropolitulTesalonicului, Mitrofan de Veria, Metodiu din Melenic,Chiril din Niceea, Gavriil al Filadelfiei131, cei doi Zigo-malas, loan §i Teodosie, slujba0 ai patriarhiei, ca 0colegul for in aceste servicii, Matei, apoi medicul pome-nit mai sus, Leonard Mendonios, ca i diaconul SimionKabasilas132.

Un invatamint grec se adauga deci la aceasta de0ep-tare a Bisericii. El se preda, in afara de insulele gre-ce§ti, unde nu incetase niciodata. , Si la Ianina, unde gasimun Filantropenos133. Catre sfir0tul veacului al XVI-lea,Teodosie Zigomalas numara douazeci de elevi ai tataluislum. In Moreea marele dascal era un Teofan. Hermo-dor Lestarchos, medic de profesie, avea i el un grupimportant de discipoli133. Metodiu i Matei predau incadrul patriarhieilm. La Constantinopol chiar, sub patriar-hul Dionisie, un Teofan, marele retor facea lectii str5.-lucite i printre elevii sai se numara Theonas de Tesalonic,Arsenie de Tirnovo, Damaschin de Arta, Metodiu din Me-lenic, Ierotei de Monemvasia, care citete pe Tomad'Aquino137 alaturi de care sint trecuti Silvestru dinAlexandria, Ioasaf din Cizic, Dorotei din Lacedemona138.Patriarhul Ioasaf facea parte i el, ca elev al luiloan Zigomalas, din societatea acestor literati139. UnMatei din Creta fu unul dintre dascalii patriarhului Iere-mia al III-lea140. Debi vorbeau de Aristotel Si de Praxi-tele, carturarii ace0ia marturiseau cu durere c5. adeva.-rata Atena este acum in Germania"141.

Bibliotecile erau Inc 5. pline de manuscrise bizantine:se pastrau pe la 1580 Agatias §i Eunapius, Mihail Glykas§i Manasse, Laonikos Chalkokondylas i cuvintarileadresate lui Manuil Paleologul de Iosif Bryennios142.

Analele Constantinopolului nu se mai scriau,biografia lui Mahomed al II-lea de Critobul143 fiindsingurul document literar dupa cucerire. Dar indall ces-a ivit un patriarh, acesta i-a facut singur insemnarilesau a pus pe secretarul sau sa be faca, pentru a 'Astraamintirea acestui Bizant al Bisericii care se dovedisein stare sa supravietuiasca celuilalt i sa-1 inlocuiasca.0 scurta cronica a Scaunului patriarhal a fost publicata

94

in secolul al XVI-lea de un erudit german, care se inte-resa, cu tot sufletul, de lumea greceasca; o alta, maiplina de observatii, se folosi de aceasta144. 0 a douacronica, parafrazind-o pe cea dintii, se gaseste in aceeasilucrare. In sfirsit un cronograf", continind pe scurtevenimentele de la Facerea Lumii piny la domniasultanului Murad, culese si indreptate de foarte invatatuldomn Manuil Malaxos" se pastreaza in manuscrisul1790 de la Biblioteca nationals din Parisi". Un Damas-chin, care se intituleaza Studitul, compile; o istorie a Con-st ant inopo lulu ii46.

Acest Bizant patriarhal a simtit si nevoia unei notculegeri de canoane. Aceasta sarcina fu incredintata, subIoasaf, preotilor Nicolae Malaxos si Zaharia Scordilios147.Ceva mai tirziu, cind se trimiteau manuscrise si inTara Romaneascal", printre ele a fost si culegerea decanoane a lui Maxim Margunios si a lui Cristofor Cam-panas, canonarhul"149.

Aceasta Patriarhie care inlocuise Bizantul isi cautasi relatii cu lumea exterioara: astfel, acea misiune, laVenetia si Roma a viitorului patriarh Mitrofan alIII-lea150, care la intoarcere a fost destituit si surghiunitin Paronaxia151, sau aceea in Germania'52 cu care afost insarcinat Dimitrie, ierodiaconul din Tesalonic.

Vedem un patriarh de Constantinopol adresindu-seregelui Frantei Henric al III-lea, in favoarea lui PetruCercel, pretendent la tronul Tarii Romanesti, vorbindacestui mare si departat suveran despre cruciatele princare francezii liberasera Sfintul Mormint si adaugind ca.un Paleolog si-ar fi recapatat tronul datorita regeluiFrantei, ceea ce trebuie ss fie o amintire a ca.'15.torieifacute la Paris de imparatul Manuil. Capul bisericiigrecesti stia bine ca. Francisc I, caruia ii face un mareelogiu, a pus sa se invete greceste in colegiul pe care 1-ainfiintat cu profesori greci,pe care-i incalzeste sub aripilelui ca barza pe puii ei, pentru ca supusii lui sa devinatot atitia Licurgi si Demosteni, iar patria for inimasi buricul Atenei". 0 interventie care ducea cu gindulla putinta de-a accepta noul calendar roman si chiar

95

suprematia papii'53. Inca, de la 1561, patriarhul Alexan-driei se adresa ministrului imperial, contele de Lowen-stein154. De altfel, in 1597, Atanasie, patriarhul de Ohridafkcea aceeasi dlktorie in Apus, unde se pare ca, ar firkmas ping in 16151".

Peste capul Bisericii constantinopolitane, patriar-hiile Alexandriei si Ierusalimului, cea dintii datoritain parte marii personalitati a lui Meletie Pigas, iar ceade Ierusalim pe vremea intreprinzktorului Teofanincercar5., multumit5. raporturilor for cu apusenii, a drorpropagandk catolick si calving, dupk tentativele luteraneale germanilor in secolul al XVI-lea, cistiga teren, sajoace primul rol in miscarea de ofensivk care se deslusea.

In Europa, limba greack pkrea ca va izgoni in scurtgvreme slavona din lumea bizantink a Bisericii. Limbaaceasta din urm5, se pk'streaz5., in semnk'turi, numai dearhiepiscopul pentru ai ski un patriarh de Peel",si de episcopii de Meglen si de Melenic'57, dar acesta fo-losea si limba greceasc5.158. In 1580, cind Inainte de Dio-nisie Rali un Arsenie putea sk fie Inca mitropolit deTirnovo153, cel de Sofia, care se adreseaza imparatuluipentru o recomandare, era grecul Partenie160.

La Ohrida, fostul Scaun al patriarhilor Bulgariei eraocupat pe rind de greci: un Nicolae, un Zaharia, adver-sarul fanatic al actului unirii, fost duhovnic al lui Skan-derbeg161. Am vkzut ca patriarhul isi 'Astra titlul deOhrida, de Iustiniana Prima si de toat5. Bulgaria"162.

Un grec, Sofronie163, si un alt grec, Gavriil, avurk perind, in secolul al XVI-lea, sediul Ohridei. Cind PrimusTuber incerck a rkspindi ckrti bisericesti in slavoneste,bizantinizantul despot" al Moldovei Il impiedick tri-mitind pe vinovat la Constantinopol, unde, indatk libe-rat, el isi gksi totusi neasteptati cititori printre turci164.Dar pink la Vedren se intindea autoritatea Scaunuluidin Peo ; in acest tirg, o ckpetenie bulgark NovacDebels",se intitula despot". 0 scoala de slavona era si la Sofia165.

Patriarhul Mitrofan, care avea de gind sa mearg5. inMoldova, dar fu Impiedicat de vizita colegului s5,u dinAntiohial", era in legkturi pin5, si cu Caffa si Soldaia,

96

cazute in stapinire turceasc5.167; se aducea din Caffasare mai bung decit cea din tarile romanesti168.

Starea de spirit a carturarilor din jurul patriarhuluise vadeste intru totul din scrisoarea trimisa germanuluiCrusius de Teodosie Zigomalas169. El se considers ca unsclav nenorocit, un prizonier de razboi, intr-o natiesupusa robiei agarenilor"170. Neajunsurile coboara cufiecare zi ca o negura"171. Vai, daca trecutul, cu liber-tatea lui, s-ar mai putea intoarce rm.

Trecutul acela e Imperiul, acel Imperiu al noilorromei sau al grecilor"173. Caci el se simte foarte grec caneam, cu toate ca copiaza si trimite amicului sau ger-man portretele lui Andronic Paleologul si al imparateseiAna.174, desi descrie, reproducind izvoarele, catastrofadin 1453175 si desi se gindeste cu regret la pensiile pecare odinioara le distribuiau imparatii176. El isi d5.seama de tot ce au cistigat anumite orase, ca Nauplialui, si ca Tesalonicul, din schimbarea lucrurilor, dargaseste accentele cele mai misca'toare cind pomenestede Attica, cu riurile ei, cu livezile ei de maslini, cu lim-pezimea muntilor si dulceata aerului sauln. El vazuseAtena, destul de aproape de Nauplia lui, cu locurile undefusesera cladirile celebre ale antichitatii, cu ramasiteledivinelor sculpturi", operele lui Praxitele, alaturi decolinele care seamana cu gradina lui Adonis", si el recu-noaste in atit de frumoasele cintece populare o amintirea armoniei elenice178. El isi intemeiaza nadejdile deviitor pe iubirea alor s5,i pentru cele sufletesti, pentruaceasta eoyevEEcc, aceasta noblete innascuta pe care o areoricine tine de neamul grecesc"179. El ajunsese sa semindreasca cu succesul colegiului grec creat la Roma deGrigore al XIII-leal".

Un corfiot, Antonie Eparhos, din aceeasi vreme181,intrebuinteaza chiar, in versurile sale de jale pentru totce se pierduse, numai termenul de elini"182. Intr -o scri-soare catre Melanchthon, el semnaleaza ambitia sulta-nului Soliman, capabil de a cuceri lumea intreaga,folosindu-se de vrajba dintre principii crestini183.

Amintirea Bizantului imperial nu putea fi izgonita:vulturul lui era pe pieptul patriarhului; pe zidurilePammakaristei se vedeau Inca portretele imparatilor,

977 - Bizant dupA Bizant

al protostratorului Mihail Ducas Glavas Trahaniotesi al sotiei sale, Maria Paleologa, ctitorii bisericii, ala-

turi fiind morrnintul lui Alexie Comnenull". Ca Wealthdin Patmos, sustinuti de marele maestru al Rodosului

care lua sub ocrotirea sa insula Palamosa", cerindin 1504 sprijinul apusenilor vorbeau despre 15.comia"turcilor infami" i foarte cruzi"188. Dou5:zeci de animai thziu, Venetia recuncqtea ajutorul pe care corabiilefor i-1 dadusera impotriva turcilor198. Arsenie de Monem-vasia, care merse la Roma pentru a apa'ra drepturilealor sal contra intruOlor latini, vorbea inaintea papiidespre imperiul nostru: illikspov paaf.Astov, care apierit"1V. Ioasaf de Tesalonic fu invinuit fats de sultande catre un c5.1ugar ea ar fi scris, dupa bat5.'lia de laLepanto, scrisori care incurajau pe invingatori s5.-,sidud, mai departe opera de recucerire, i a fost nevoie deinterventia lui Mihail Cantacuzino, de ocrotirea atotpu-ternicului vizir i de un sacrificiu de 2 000 de ducatipentru a-1 scapal". Un mitropolit al Rodosului fu trasin teapa pentru ca preg5.tise un atac pe neWeptate alinsulei de catre cretani189.

Punctul de vedere al emigrantilor din secolul atXV-1ea19° retraiqte in vremea aceasta prin interpretarilei criticile clericului Dorotei de Monemvasia, in al sat].

(343Mov laTopt,x6v, care este inainte de toate un act deacuzatie impotriva Fanarului laic, impotriva acelorarhonti care declara ca ceea ce privqte Biserica le eindiferent, acestea toate fiind treburi calugarqti"191.

El gasea la Venetia, de altfel, o multime de arhonti",de alt soi decit cei din Bizant, cu Zotu Tzigara, ginerelelui Petru $chiopul in frunte, al carui frate, Apostolo, unnegustor bogat, a tiparit, pe seama lui, cartea de istoriea clericului. Ei aveau legaturi cu grecii din insule i,fireqte, cu domnii romani.

Compilatorul acestui cronograf in greaca vulgara e unsimplu calugar, care, vorbind despre Bizant, nu uita apomeni de darurile Acute de Andronic, despotul Tesalo-nicului, la Muntele Athos192. El crede ca toate nenoroci-rile crqtinatatii se datoresc pacatelor lui. 5i el vorbeqtecu respect despre vechii sultana ma'rinimo0 §i fericiti"1",

98

.4*

Patriarhia in sec. al XVI-lea (dupes Crusius)

priceputi la fazboi, care sint foarte iubitori de no-blete artk" (xcOaorcLat.thc), si sint vigurosi". Mahomedal II-lea arkta, inainte de cucerire, multk simpatie pentrulocuitorii Constantinopolului, care era plin de rkutatesi de perfidie"194. Nu lipseste, fireste, cuvenita plingeredespre pierderea cetAtii impArktesti. Si se pkstreazaaceeasi explicatie a pk'catelor de neiertat195. DespotiiMoreii, supravietuitorii catastrofei imperiale sint

ca fiind necontenit invrkjbiti intre dinsii, iar Dimi-trie, neomenosul" (daciveptecoc), e arktat ca cel care 1-achemat asupra fratelui sku pe sultan. Naratiunea nuface, de altfel, decit sk meargA pe urma cronicii lui Cm-sius196.

Acest izvor uit5 sa pomeneasc5." de expeditia lui Se-lirn I in Egipt. Dorotei urmeaza totusi pe acelasi plansi in cadrul acelorasi maxi proportii, in timp ce, de parteacealaltk, numai citeva scurte informatii fkra sir incheiepovestirea. Y1 vedem interesindu-se de soarta Paleologilorcare abia isi mai duc zilele in Moreea, atacatk de noulsultan, care condamnk la moarte pe Andronic, Nicolae,Teodor si Dimitrie197. E regiunea asupra c5.'reia autorulisi va exercita autoritatea spiritualk; el noteaz5, datala care, in 1540, la Monemvasia au trebuit sk fie in15.-turate clopotelem. Si unii dintre membrii clerului sidin laici r5,masera in castele sub turci, care 1ieliberara.'"199. Autorul, foarte legat de interesele venetie-nilor, reia tonul jelaniei cind ajunge la pierderea

Revenind pe urmk la Imperiu, el laud5.primii ani dedomnie ai lui Murad al III-lea, care pkrea ca iubestedreptatea", recomandind-o cktre pasalele sale ; stkpinulturc se intereseaz5. de cronologie, de astronomie, dar eimpiedicat s5. aduc5, innoiri din cauza sfetnicilor ski ha-botnici201. Dup5, ce a profanat mankstirea Pammakaristos,el devine lunatic, zgircit si stricat ; pune s5." se batk monedkfalsa si ing5.duie abuzurile evreului care avea concesiu-nea impozitului pe yin. Noul sultan Mahomed al III-lea ejudecat tot atit de aspru202.

Cit priveste biserica, cel care admirk stiinta mareluiretor Manuil, nu trece cu vederea lipsa de cunostinte apatriarhului Ieremia2". El descrie cu singe rece toate

100

si

Cipru-lui20°.

tisa.ti

'uneltirile pentru cap5.tarea celei mai inalte functii. Subcirmuirea lui Mitrofan, locuinta patriarhului e goals.;simonia infloreste204. Ieremia al II-lea i se pare greoi laminte", desi invatase cu Arsenie de Tirnovo si cu mitropo-litii de Monemvasia si Arta205. El tine de rb.0 pe nepotulpatriarhului Mitrofan care, din laic, devenise in citevazile mitropolit de Filipopol, visind sa-si poata cumparademnitatea suprem42". Haosul de nepStruns al acestorintrigi, in care, dupa moartea lui Mihail Cantacuzino,se amesteca ambasadorul Frantei, bailul Venetiei sicitiva turci, e infatisat in lumina unui crud adevb.r:plingeri inaintea Divanului stapinilor turci, carora leintind denunturi de tradare, de corespondenta cu papa, debatjocuri fat5, de imp'arat, cumparind si cersind sentin-tele207. Se aude glasul multimii care strig5," catre sultan,cerind sau refuzind un patriarh. Autorul ingram'adesteepitetele pentru aceasta retea de intrigi, in timpul absen-tei lui Ieremia al II-lea, intre patriarhul Teolipt siadversarii s5,i, printre care diaconul Nichifor, care pri-cinui luarea Pammakaristei de catre turci. De altfelnclericii Isi cladisera acolo case, in care vindeau came silapte, in care beau cu slujnicele for si alte soiuri de petre-ceri urite de Dumnezeu si de oameni". Toti sint vinovati,de la c4lugarii corupti ping la arhontii egoisti, si pins.la norodul barbar"208, Wa a mai pomeni de beglerbegularmean care trage folosul situatiei.

Crearea Patriarhiei rusesti se considers drept o gre-eala ; Ieremia, care era insotit si de un episcop de Elas-

sona, r5,mas in Polonia, ar fi dorit pentru sine noul scaunpatriarhal, in tara aceasta puternica si bogat5.. In zadarmitropolitul 1Vronemvasiei arata cit de primejdios ar fidaca s-ar stabili in Rusia mai mult decit un arhiepiscop:ar fi s'a se imparts. Biserica si &á se creeze un alt set omare schismr2"; rusii, furiosi, ar fi voit sa-1 inece,patriarhul fiind silit sa declare a subordonatul sau n-arostit aceste cuvinte. DacS tarul Feodor e un om pasnic,intru toate asenadator cu micul Teodosie, simplu, linis-tit", dacS, femeia tarului e bung" si ea, preocupatanumai de binecuvintarea prin care ar putea capS.ta fiuldorit, ix schimb, fratele acesteia Boris (Godunov)

101

este cel care pune la cale totul pentru a satisface ambitiamoscovia.

Dorotei aduce laude cancelarului hatman al Polo-niei Jan Zamoyski, care da capului bisericii bizantine opad de doua sute de Weni210, care sa -1 insoteasd pingla hotarul Moldovei.

Povestirea descrie cu buna:vointa.' sfaturile meritelelui Ierotei de Monemvasia, druia autorul pare s5.-i fi fostnu numai succesor, dar Si ucenic211. E un om luminat,mai presus de toti arhiereii vremii sale", bun sfa.tuitor,virtuos intr-o lume corupta, iubitor de pace bun5. inte-legere, Insarcinat cu conducerea spiritual5, a Galatei aConstantinopolului, tine predici in fiece duminic5.;Kasteliotissa e datoritl darniciei sale. Fata de intentiade a fi fa.'cut patriarh, el cere mai intii retragerea luiIeremia; e prigonit, silit se.' se intoard in eparhia sa,pentru a se inlatura astfel un. concurent212.

Note1. La Crusius,Turcograecia, p. 107.2. Spandugino, la Sansovino, ed. cit., fol. 191.3. Tot tviptCe xandatov tv6uptdv tie rfiv xatiouxav xai paNSAX1

it rob; norapobc xai aoyov danpov, Kai licaliaXinucv wire KaiOrtflyev ytpoSev Vic natic Kai ciaOyet dryly... Kai ISsibt T011

liacraciic Oro xtpt TOO to StKavirri wet to tSumv sic to xtprtot rrarptapxou; Crusius, Turcograecia, p. 108.

4. Cronica, la Crusius, Turcograecia, p. 15 (cum se spume,p. 31, ca Stefan cel Mare, domnul Moldovei, nu maieste in viata, trebuie asezata dupa 1504), Mustafa nue inca vizir; ibid. Y1 vede pe Selim I fugind in 1502 dinbata.lia de la Sirtkioi, p. 36. Citeva informatii pin& dupa1570 stilt vizibil adaugate de Teodosie Zigomalas,p. 43; cf. cealalta cronica, ibid., p. 107.

5. 'Ecriwatav ricpucoi)c stay rancrlov apxtEptcov; ibid., p. 107.Deosebirea dintre ni-ya plivuna, care i s-a dat, si ntxpdvralviina, care i se refuza (ibid., p. 108) nu e clara. MarcuXylokaravis ar fi avut cel dintii acele dou'a pnv0para;ibid., p. 124. Apoi urmasul sau Simion, ibid., p. 125.Teodosie Zigomalas o explica prin dubla alegere de catreSinod a candidatului; ibid., p. 187.

6. Ibid., p. 108.7. Pe locul ei fu cladita moscheea cuceritorului.

102

qi

qi

ii

,Si

6

8. Prima cronica, la Crusius, Turcograecia, p. 15.9. Ibid., p. 16.

10. Chiar textul acestei Marturisiri de creding e dat in ceade a doua cronica, ibid., p. 109-120.

11. Ibid. Cf. Ghedeon, op. cit., p. 471 si urm.12. Ibid.13. Ibid., p. 480.14. A doua cronica, v. Crusius, op. cit., p. 121. Cf. ibid .,

p. 191.15. Cf. loc. cit., p. 21, 122-124. I se tie nasul si marelui

eclesiarh, principalul consilier al patriarhului, care nu -1ap5.rase.

16. Cronica a doua, ibid., p. 481-482.17. Cele doua cronici, p. 22, 125.18. A c5.rei fiica. era cralit5." a Serbiei.19. Crusius, ibid., p. 18.20. Ti Tatto &Amp... 'Aticuatv Exce noiiiani aot =pi nvog

xcaortipou tuoiS, Oxon rcupeocmg dry& nurptripm, ice 66o 6ta-cpepoutvcov 6 wirog ycvirscsar. ispebrog... Ekaptcyrt6 aot. lloiet,pfrep, 8 Nast; ibid., p. 22. 0 forma diferia, de un ca-racter mai vulgar intr-a doua cronica:...,, "Exco Evav xa-9,6yripov tom& nou, Kai iraparcaMo rfiv flacraciav aou vet soyWince natpuipxriv. Kage, nirtpa 1.100, ticeivov 6rco6 Stleig;ibid., p. 126.

21. Cele doua cronici, p. 23, 127-128.22. Prima cronica, ibid., p. 24.23. Ibid., p. 22. A doua cronica (p. 142) nu-1 cunoaste.24. Ibid., p. 27. Despre unele calomnii impotriva lui, p. 142.25. Cronica a doua nu mentioneaza aceasth restauratie.26. Ibid., p. 33.27. Vezi Iorga, Notes et extraits, IV, p. 163, nr. LXXXIX.28. Prima cronica, la Crusius, op. cit., p. 33.29. Ibid., p. 33-34.30. Dup5. M. Ghedeon (op. cit., p. 490-491), Dionisie, nu

Simion, pare sa fi revenit la putere. Se citeaza un act din1490 in numele sau, publicat de Victor Langlois, Le MontAthos et ses monasteres, Paris, 1867, p. 42.

31. Un document de la el In 1498, Ghedeon, op. cit., p. 493-494. Cf. si dupl. Rcthesis editata de S. Lampros, in colec$ialui Bury, Byzantine texts, parintele N. Popescu, Patri-arhiiTarigradului grin girlie romtin q ti fn veacul al XV l-lea ,Bucuresti, 1914, p. 5 si urm., si, de acelasi, Nifon II,patriarhul Constantinopolului, in Memoriile AcademieiRomane, 1914.

32. Ibid., p. 30, 143-144.33. Ibid.34. Doua acte ale lui, la Miklos ich si Muller, VI, p. 261-264,

nr-ele CXVI-CXVII.35. A doua cronica, la Crusius, op. cit., p. 145.36. La Tirgoviste; vezi si Ghedeon, op. cit., p. 498; N. Po-

pescu, Patriarhii Tarigradului, p. 10 si urm.

103

37. Ibid., p. 39-40. A vizitat Principatele, murind In cursulacestei calatorii. /1 gasim In 1505 si 1508.

38. Ibid., p. 43.39. Ibid., p. 152-153.40. Ibid.41. Al carui patriarh se intituleaza: de Pee si toata. Tara

SIrbeasca"; a doua cronica, la Crusius, loc. cit., p. 194,197.

42. Iorga, Notes et extraits, VI, p. 92, nr. CXXVI: exarhtrimis in Creta la 1516.

43. Kat pdatata Iv towing) xatp45, ote initp tfig niatstu5 abtfig xaiTot OvOuatoc tot Xp tato°, &mac ;A taA.capet and, Taw papawtoirrow aycoviCOlie8a; Miklosich si Muller, op. cit., VI,p. 282.

44. Meyakonpeneatatc, laupavtatatc, txXagnpatatc 8004 'OK Beve-slag, tin:Toone tthv nal/firm; ibid., p. 281. Chid vine vorba de'Povayevcig, in opozitie cu *Pconaiot", aceia shit oameniivechii Rome, catolici; ibid., p. 283.

45. Crusius, loc. cit., p. 199.46. A doua cronica, ibid., p. 146-147.47. Ibid., p. 149-150.48. Ibid., p. 151 si urm. Cf. ON. Popescu, loc. cit., p. 14-15.49. Ghedeon, loc. cit., p. 509-510; Gerlach, op. cit., p. 274.50. Ibid., p. 508-509.51. Crusius, loc. cit., p. 270.52. Ghedeon, loc. cit., p. 521.53. Ibid., p. 525.54. Ibid., p. 281. Pentru raporturile clerului grec cu Padova,

Gerlach, op. cit., p. 363.55. Dupes Acolutia tiparitg in 1819 la Constantinopol, Ghe-

deon, op. cit., p. 491. Pahomie mai tirziu, Teoliptau fost inmormintati la Pammakaristos; cronica a doua ,la Crusius, loc. cit., p. 153.

56. Ghedeon, op. cit., p. 502.57. Ibid., p. 509; lega..turi cu Corfu ; ibid.58. A doua cronica, la Crusius, loc. cit., p. 154.59. Ghedeon, loc. cit., p. 505. Se pare a vizitase si Moreea,

ibid., p. 506.60. Cronica a doua, la Crusius, loc. cit., p. 163-164. Tribu-

tul de 4 000 de ducati, ibid., p. 154.61. Deja mentionati ca dusmani ai nedoritului Ioanichie;

a doua cronica, p. 154. Vezi capitolul urm5.tor al cartiinoastre.

62. Ibid., p. 157-158.63. Ibid., p. 170. Cf. Viata lui Ioasaf, la Ghedeon, Harptapxocot

17ivaxec, Constantinopol, 1888.64. Ghedeon, Xporuce4 rot; zarpropxoca obcov Kai vaoi5, Constanti-

nopol, 1884, p. 137-140.65. Ghedeon, 17arptapxocol nivaxcc, p. 491-507. Vezi capito-

lul citat.

104

5i,

fi

66. E6ryicev 62upg b Xak Kai tpCovaCav geyakti t (pcovi)-/otatave gou,toy itapetvogov nava:Emily lwavvimov Sty Motley sic TfIV

gag govov toy apertov 9tXoticv, 6Eo0 Eytve /rata toy vOpovgag nit mita rely niativ gag, xai EtCri to EICapev 6 nacrtag aptCri toO13aahog, Kai optcrev Ott va ytvel. to Maga toil ?ma; a douacronica, la Crusius, op. cit., p. 155.

67. Ghedeon, loc. cit., p. 520.68. Ibid., p. 524. Cf. si N. Popescu, loc. cit., p. 41 si urm.69. Gerlach, op. cit., p. 119.70. Crusius, loc. cit., p. 197. Cf. Gerlach, op. cit., p. 389.71. Tfiv Eawuxov elx6va Xpicito0, too iatpo0 Toby wuxeiv; a doua

cronica, la Crusius, op. cit., p. 149.72. Literae Wenceslai a Budowitz, p. 96, 101.Cf. Revue histo-

rique du sud-est europeen, V, p. 296 si urm.73. A doua cronica, loc. cit., p. 108.74. 'ExaXem o6voSov apxtcpecov lad xXiipixelv Kat apx6vtow xai

navtow Tthv xptattavthv; ibid., p. 120. Dupa prima cronica,p. 17, e vorba doar de un aUvoSoc apxteptcov". Cea de adoua cronica pomeneste, pentru alegerea patriarhuluiMarcu, de o simply Intrunire a citorva episcopi Im-preung cu clerul Marii Biserici: tcruviixatiaav non.ol altotobg doxtepeIc xai fiveoaricrav geta taw xltsipix@v MeriXrIS'Exiaricriag, p. 123.

75. A doua cronica, ibid., p. 165.76. Ibid., p. 165-168.77. Ibid., p. 168-169. Se aduna ca sä-1 depuna pe patriar-

hul Ioasaf, ibid., p. 170 (1564).78. Ibid., p. 172-174.79. Ibid., p. 290-291.80. Ibid., p. 507-508. Cei doi conducgtori ai credinciosi-

lor slavi, cel de Ohrida cel de Pee, erau la Constan-tinopol In aprilie 1577; Gerlach, op. cit., p. 329-330.Cf. Crusius, op. cit., p. 506-507.

81. Gerlach, op. cit., p. 388, 503.82. Crusius, op. cit., p. 248.83. Ibid., p. 507.84. Ibid., p. 506. La Chios exista un nomodot" alaturi de

un protosinghel ; ibid., p. 507.85. Gerlach, op. cit., p. 388, 503.86. Miklosich Muller, op. cit., V, p. 245.87. Ibid., VI, p. 294, nr. CXXX.88. Crusius, op. cit., p. 200.89. Ibid., p. 204. Vezi semnaturile, ibid., p. 295. Cf. si ibid.,

p. 297-298, si Gerlach, op. cit., p. 484. Ghedeon, Xpownci,p. 120-121, adauga pe ostiar, pe logothetul yeinno5",pe referendar, hipomnemato graf, protopsalt, protoapos-tolar, Inca din 1579 (ibid., p. 142), pe protocanonarhsi pe agentul la Poarta.

90. Ibid., p. 81-82. Listele cronolcgice ale acestor demni-tari, ibid., p. 192 si urm. Cf. hotarirea pentru dioceza

105

titan-aiav

TA;

§i

§i

ton

Monemvasiei, Miklosich si Mii Iler, op. cit., V, p. 177.91. Ghedeon, op. cit., p. 82, nota 160.92. Gerlach, op. cit., p. 88.93. Crusius, op. cit., p. 509.94. Ghedeon, op. cit., p. 513.95. Miklosich si Muller, op. cit., VI, p. 281-282, nr. CXX EV.96. Ibid., p. 290-291, nr. CXXVIII.97. Ibid., p. 296-299, nr. CXXXI.98. Ghedeon, op. cit., p. 544.99. Ibid., p. 550. Altele, secolul al XVII-lea, ibid., p.

560, 570, 579, 591, 594, nota 1059, p. 596, 598, 599,600, 608, 612, 614-616 (foarte numeroase cazuri la sfir-situl veacului al XVII-lea), 620-621, 624 (m5.n5.stireaCernica, in Muntenia, e cedat5., In 1718, de patriarhieScaunului Alexandriei), 633 (ingnastirea Stavropoleos,la Bucuresti, Inchinata Scaunului Pogonianei), 646-647.

100. Ibid., p. 673, 677-678.101. Gerlach, op. cit., p. 249, 465, 470, 500.102. Ghedeon, loc. cit., p. 542-545. Mitropolitul Niceii, cel

al Amasiei, In calitate de exarh, ca sa adune railosteniiin Tara Romineasc5. si Moldova; Gerlach, op. cit., p.95, 103.

103. Ibid., p. 271. Cf. ibid., p. 293.104. Ibid., p. 507.105. Crusius, op. cit., p. 502.106. Ti OpiCet 6 irctrptapxqc elg re tithv 6axistov etcraystv lepetc; gou-

cigtsco r6 natptaNciov abroD- 6 Bzgaso; 6; P.653xav cthr6) aim!)tb natinaPxelov, Sawa KO4L tei; diackricr(ac; Crusius, Turco-

graecia, p. 333-334.107. Dorotei de Moneinvasia, op. cit., p. 442.108. Ibid., p. 444-445.109. Ibid., p. 447.110. Ghedeon, op. cit., p. 493, 502, 547; Crusius, op. cit.,

passim.111. Ghedeon, op. cit., p. 499, 513, 517-518.112. Ibid., p. 533.113. Crusius, op. cit., p. 205. Despre familia Zigomalas, v.

si p. 223. Despre medicul patriarhului, Leonard din Chios,ibid., p. 205. In legatura cu Teofan Eleabulkos Notaras ,v. dhedeon, Xpovacci, p. 45 si urm. A fost preceptoru 1lui Teodosie Zigomalas. S-a distins si ca predicator.

114, Crusius, op. cit., p. 82-83, 90, 187. Despre lucarile lui,Ghedeon, Xpomd, p. 35, nr. 1.

115. Crusius, op. cit., p. 76-83. Indeosebi, Ghedeon, Xpovmd,p. 30.

116. 'Entvot ii v TeCP Kat 67klou; Exotxrt tot); kir cuSsixravmc, 01 'TA.-A.nvec 6'66Katt; Ghedeon, op. cit., p. 51. Despre scrisorile

106

In

9i operele sale, ibid., p. 52, nota 1. A avut drept urma9peKrapsi,

viitorul patriarh Ioasaf, care era de basting din satullfnga Ianina, v. ibid., p. 60, n.1.

117. V. despre el, Ghedeon, op. cit., p. 56 urm. L-a 1ntova-ra9it ca interpret pe Mitrofan in Italia, ibid., p. 57-58.Pe sofia lui o chema Graziosa. Despre scrierile sale, ibid.,p. 60, n. 1.

118. Crusius, op. cit., p. 90, 92-93, 99.119. Ibid., p. 103, 193. Ar fi fost 9i la Tesalonic o tipografie,

ibid., p. 210.'120. Vezi Ghedeon, Xpovixd, p. 63.121. Editat de N. Banescu, Un pante grec vulgaire relatif a

Pierre le Boiteux de Valachie, Bucarest, 1912.122. Ghedeon, op. cit., p. 64.123. Fragmente dintr-o scrisoare adresata lui in editia de la

Venetia a scrisorilor lui Teofil Coridaleu, 1786, p. 147,la Ghedeon, op. cit., p. 66.

124. Ibid., p. 69-72.125. Gerlach, op. cit., p. 234, 323, 371-372, 456. Despre

activitatea de dascal 9i de carturar a lui Teodosie, v.Ghedeon, op. cit., p. 60 9i urm. Despre scrierile sale,

ibid., p. 62, nota 2. Teodosie a scris o Via fci a lui Dio-nisie Areopagitul, ibid., p. 97. Cf. ibid., p. 36 9i urm.Despre odele lui, ibid., p. 40, nota 2, p. 41, nota 1.

126. Vezi Ghedeon, //arptapxocoi afraKcc, p. 526-527.127. Gerlach, op cit., p. 523.128. Ibid., p. 525. Ieremia:i-a trimis papii relicve In 1584; ibid.129. Ibid.ip.1530.130. Crusius, op. cit., p. 205-206 (calugarul Matei; printre

predicatori 9i loan Zigomalas).131. Vezi, de acela9i, Germano -Graecia, p. 237.132. Ibid., p. 197, 232. Despre manuscrisele grece9ti, ibid.,

p. 217-218. De la Constantinopol ambasadorii aduc inaceasta vreme portrete grece9ti turce0i ; ibid., p. 278.Un preot din Corint in Apus; ibid., p. 332. De asemenea,Turcograecia aceluia9i, passim 9i, mai cu seama prefata.

133. Ghedeon, liarplapxocoi nivanc, p. 511 (la Nauplia,cindva, loan Z gomalas). Despre 9ederea lui loan laNauplia, Crusius, op. cit., passim. Alti trei dascali, ibid.,p. 519.

134. Despre cei doi Zigomalas indeosebi, ibid., p. 491.135. 0 scrisoare a lui, ibid., p. 219. Altele ibid., p. 241, 243,

244, 245-246 (din Chios, in 1560).136. Crusius, op. cit., p. 216, 497.137. Dorotei de Monemvasia, op. cit., p. 446.138. Ibid., p. 442.139. Ibid., p. 442-443.

107

9i

9i

5i

140. Ibid., p. 444.141. Budowitz, op. cit., p 84, 100-101. Ei critics dialectul

atenian, care ar fi cel mai stricat.142. Ibid., p. 103.143. Editata de Carolus Muller, in Fragmenta historicortim

graecorum, V, 1, Paris, 1870.144. Crusius, Turcograecia, p. 1 si urm., 107 si urm. Caracterul

mai vechi al celei dintii apare si din anumite detalii.Astfel vizita lui Mahomed al II-lea la Pammakaristosar fi avut loc, dup.& prima cronica, in paraclisul de lingaskevofilakion, si in paraclisul devenit el insusi ske-vofilakion, dup.& cea de-a doua cronica (cf. p. 16 si 109).Se mai gaseste intr-a doua o vag5. retorica si, poate, trans-punerea in trecut a unor obiceiuri mai noi. Ea zabovesteindelung asupra pacatului fostului vistier al Trapezun-tului si asupra pedepsirii sale (p. 121-124). Subliniazamomentul cind s-a introdus cumpararea Scaunului pa-triarhal ca o practica (p. 124). Cel care o afirma. e TeodosieZigomalas: N 004 auva9poici3tvit nap& rob Mak4o0(ibid., p. 95: it apara contra lui pe patriarhul Ioasaf ; ibid.,p. 96). Descrierea bunului batrin pintecos Malaxos,predind in coliba lui de linga Patriarhie, cu pestii uscaticare-i spinzura de tavan, si placindu-i vinul, ibid.,p. 185. A murit in 1581, ibid. Dar Gerlach afirma ca bie-tul om n-a fost decit copistul celei de-a doua cronici:Den 21 (Januar 1578) bin ich zu einem alten Griechenmit Namen Malaxus gegangen, der mir die Geschichtender Patriarchen nach der Stadt Constantinopol Eroberungabschreiben sollte" (p. 448). 0 lista mai tirzie a patriarhi-lor, pins in 1636, cu citeva insemnari privitoare la ei,la A. Banduri, Imperium Orientale sive AntiquitatesConstantinopolitanae, I, Paris, 1711, p. 21 si urm. Alta,de Filip din Cipru, pin& in 1634, ibid., p. 225 si urm.A doua cronica, zisa a lui Malaxos, este consacrata Bise-ricii singure, oprindu-se la episoade populare descrisecu staruinta, eta vreme cealalta este o cronica a Impe-riului. Despre oferta lui loan Zigomalas de acte alePatriarhiei, Gerlach, op. cit., p. 371.

145. Vezi E. Legrand, in editia Efemeridelor dacice ale luiDaponte, Paris, 1881, p. 497. Pasajul dat de Legrandnu cuprinde nimic nou.

146. Pastrata in ms. 569 al Metohului Sf. Mormint din Constan-tinopol, v. ibid., p. 498, nota 2.

147. Ghedeon, op. cit., p. 515.148. Papadopulos-Kerameus, in Hurmuzaki, XIII, p. 348,

nr. 6.149. Ghedeon, op. cit., p. 536.150. Dorotei de Monemvasia, loc. cit., p. 442.151. Ibid.152. Ghedeon, op. cit., p. 514.

108

eira¢

153. Hurmuzaki, XI, p. 157-158, nr. CCLXVI, si p. 174, nrCCLXXXVII; de asemenea, Hurmuzaki, p. 119,nr. XLVI, si Andrei Veress, Documente privitoare laistoria Ardealului, Moldovei Tarii Ronanefti, II, p.253-254, nr. 235.

154. Budowitz, op. cit., p. 54 si urm. Scrisori ale patriarhuluiecumenic catre David Chytraeus (1575, 1578), ibid.,p. 63 si urm., 66 si urm.

155. Despre acest prelat, raposatul Nicolae Milev, care aveasa cad& victim& urilor revolutionare din Balcani, a dat,dupa cum ma asigura, un studiu in Izvestia ale Societatiiistorice din Sofia. [Ochridskiat patriarch Atanasij i ski-tanijata mu v (1597-1615), Izvestija na istoraes'totodruiestvo v Sofija, V, 1922, p. 113-128.] Cf. si scrisoa-rea lui Milev, in Revue historique du sud-est europeen,II, 1925, p. 96-101.

156. Gerlach, op. cit., p. 64, 133. Despre legaturile cu el, saumai degraba cu cel de Ohrida, ibid., p. 92.

157. Crusius, Turcograecia, p. 205. Cf. ibid., p. 513-514;Gerlach, op. cit., p. 504.

158. Crusius, op. cit., p. 341-342.159. Ibid., p. 269. Alta scrisoare, ibid., p. 339. El avea trei

episcopii si sase sute de biserici; ibid.160. Se intilneste in 1579; ibid., p. 287. Cf. ibid., p. 229.161. Ghedeon, op. cit., p. 489.162. Crusius, op. cit., p. 339-441.163. Ibid.164. Ibid., p. 492.165. Gerlach, op. cit., p. 517-518, 520-521. La Sofia sint

douasprezece biserici; ibid. Cf., pentru slujba religioasa,ibid., p. 522-523. 0 alta *coal& la man5.stirea Sf. Dimi-trie; ibid., p. 524. Despre patriarhul de Pea, Gherasim(1578), ibid., p. 530. Acesta trecea drept unul dintre ie-rarhii cei mai cultivati, alaturi de Damaschin de Nau-pactos si de Matei predicatorul; ibid., p.497; cf. ibid.,p. 119.

166. Hurmuzaki, XIV, p. 47-48, nr. CXVII.167. Ghedeon, op. cit., p. 517, dupa documentul publicat de

Atanasie Papadopulos-Kerameus in Actele celui de al VI-lea congres de arheologie in Rusia, p. 178-179. Desprecalatoria lui in Moldova si cele aduse de el de acolo,Ghedeon, Xpovinet, p. 149. Cf. N. Popescu, PatriarhiiTarigradului, p. 40-41.

168. Gerlach, op. cit., p. 303.169. Crusius, op. cit., p. 74 si urm.170. Tv rakij atxua?maiq; ibid.,' p. 74. AeSouXemtva SouXeict

'Ayaprivthy; ibid., p. 93-94.171. Ta vkyrri Tall/ taterupi3atv8vraw xaW titpav auimpop6v; ibid.,

p. 94.

109

IVs,

of

fuibina

r6

172. Aen Geo; nose dveatv Kai aeu9spfav, sijv to Etc toy etpxaiovanoKasacr maw ; ibid.

173. 'H 'PaAlicov Arm cpatK8v; ibid., p. 92. rpatKaivfiaaaeia, ibid.

174. Ibid., p. 75.175. Cf. ibid., p. 95-96.176. "Oze pacraetov Exouai Kit aisript5a:o; spdvayslt; ibid., p. 91.177. Ibid., p. 95.178. Ibid., p. 430. Cf. ibid., p. 461.179. 'H tva53a cb; ofgat ygvet e.iyIwzia; ibid., p. 94.

4i di seam, de diversitatea dialectelor, influentatede alte limbi; ibid., p. 94.

180. Ibid., p. 91. Cf. una din scrisorile sale, ibid., p. 103.181. Un Mihail E23.Cias, dascal din Corfu, v. Crusius, op.

cit., p. 208.182. Ibid., p. 94.183. Ibid., p. 103.184. Ibid., p. 189. Reclidirea Patriarhiei, ibid., p. 190. Se

mai puteau vedea 9i ruinele palatului lui Constantin,acoperite de citeva colibe, ibid., p. 190-191.

185. Miklosich 9i Muller, op. cit., VI, p. 394-396, nr. VII.Vezi 9i n-rele urm.

183. Ibid., p. 400-401, nr. XIII.187. Crusius, op. cit., p. 199.188. Ibid., p. 506. Cf. Gerlach, op. cit., p. 210.189. Ibid., p. 350.190. Vezi capitolul intli.191. Tota&rriv anaqvcoatv stxov 6.rt lo;cveig 6tv fi0eXe cruvrtixu nocrc5;

Sta sfiv 'EKKInaiav, tbvov Sly Liii; gam, aeyav: of KaOyepoit1.; kako5v!

192. Editia din 1818, p. 403.193. P. 405. Se recunoaqte, cu toateacestea, un izvor italian.

La Nicopale, francezii f3tsbpia."; ibid., p. 408.194. "ESet4e rcoA.A.tiv tiyanriv ge sob; naMsa;, fi 6nala ficav yeuirri

rcovripia; Kai Mob; p. 411.195. P. 413 9i 414.196. Nu e nimic mai Inuit declt o anecdot5. pe care alte izvoare

o strimuti In Transilvania, in secolul al XVII-lea (v.ibid., p. 423).

197. P. 437.198. P. 438.199. Ibid.200. P. 439.201. P. 453-454.202. P. 455. In rest, scurte tasemnari, adiugate de editori .203. P. 439-440.204. P. 443.205. P. 444.206. Ibid.207. P. 445-446.

110

v!:cov '1-1

TO AkkrIvi0

vec

strigli

208. P. 454.209. Na tin 5tatpati A Tioano la Kai ytvn xectakn Cakti Kai oxicrua;

p. 453. Ieremia a cf§tigat astfel 60 000 de aspri; ibid.210. Ibid.211. Mai ales, p. 445-446.212. P. 448. La 10 iunie 1591 era In Tara Romaneasca, fntors

din Rusia; Papadopulos-Kerameus,'Itp000Xuptur fit Pkto-84.1, p. 194, nr. 111; p. 196, nr. 11; Hurmuzaki, XIV,p. 720, nr. DCLXXXVIII.

5Arhontii

Felul in care fu insaunat, la 1573, patriarhul Ieremiade Larissa, arafa indestul c5.' stapinirea asupra grecilornu mai era in miinile apeteniei for religioase. Dumne-zeescul i sfintul sinod al Area sfinfilor nobili arhonfi ial totneamului cre#inesc"vestqte noului ales, care ageaptape pragul sfintului 1.cas alegerea sal. El va afla in curindcare sint adevAratii sapini ai natiei, detin4torii reali aitraditiei bizantine, care de aci incolo nu se mai afla lapatriarhala Pammakaristos, atit de bogat impodobit5. deacest Ieremia al II-lea2.

0 epitropie fu creat5, in 1564, i dintr-insa vedem careerau frunt*i, pomeniti i mai sus, ai arhontilor de pevremea aceea: Antonie Cantacuzino din Galata, Muzalos,fiul lui Gabras, Constantin Paleologul i chiar fruntaplcaramanliilor, Karatzas3.

Totl* bulgarul4 Mitrofan, cel mai inv5.tat dintre totigrecii"5 ajunse patriarh in 1565, datorit5, interventiei luiAntonie Cantacuzino i puternicei sale rude, Mihail°.Multumit4 acelui* ocrotitor, el ocupase pin. atuncidou4 scaune metropolitane: cel din Larissa i cel dinChios7. Ioasaf al II-lea i Ieremia al II-lea vor fi la che-remul lui Mihail fiul Satanei"°.

112

Litre acesti arhonti, se num'a.ra.neamul Chalkokon-dylas, din care Andrei va ajunge la o stare insemnataprin comertul cu Rusia, unde se ca;utau bla.nurile sidintii de peste"9. Un Dimitrie Chalkokondylas indepli-neste functii diplomatice la hanul tatarilor, dind in ace-lasi timp lectii de greaca, padovanului Andrei Brento10.

Cantacuzinii, amasi acas5 vegetau o vreme in pro-vincie, ca acel Matei Cantacuzino care fu inmormintatla Mesembria, in 148111. De la el se va trage avutia, in-teligenta si ambitia renumitului Mihail Cantacuzino.Mai erau si altii, dintre care unul la Gallipoli12.

In 1580, Wenceslas de Budowitz, un ambasador alimp5.ratului, care cunoscuse Inca. doi Rali si citeva des-cendente ale Asanilor, scrie ca inc5, din primul anpe care 1-am petrecut aici, la patriarhie, am gasit un

vorbind italieneste si greceste, din familia aceastaa Cantacuzinilor, si care in vremea din urita s-ar fi facuta;luga.r la Sfintul Munte "13. Un Antonie Cantacuzinodin Galata, si fratele s'au Manuil sint pomeniti indata.dupa: 1555 de ca.latorul german Dernschwam14.

In timp ce un Raul (Rali) trecuse in Rusia15, si unPaleolog, Constantin16, izgonit de intrigi, se stabilise latatarii din Crimeea, familia, cu fratele sa'u Manuil,raminind in Pera17 si in timp ce loan Rali era in ser-viciul patriarhului pentru colectarea impozitelorls si oramura, a Cantacuzinilor, cea a lui Antonie, om inva,tat,care d'Aruise germanilor manuscrisul lui Zonaras pentru afi publicat1°, taia la Pera, o bogata, Cantacuzina; fiindsotia marelui logoat al bisericii, Hierax20, MihailCantacuzino, avind un castel la Anhialos, devenise aren-dasul salinelor si al pescariilor din imperiu si marevames ; ca mare negustor" (t.tia4 npocp.ccreuT110 el primeape an 60 000 de ducati din partea sultanului pentru aimporta prin agentii lui, continuind negotul Intreprinsodinioaa de un Chalkokondylas, blanuri de pret dinRusia21. El putea procura sultanului saizeci de galere22.Inaintea lui calareau de obicei case slujitori. Luase desotie23 pe fiica domnului muntean Mircea si a DoamneiChiajna, fata moldoveanului Petru Rams, care nu se Invois4-si insoteasca la Constantinopol un sot ba.trin. Fiica

1133

trin,

lui, dintr-o prima casa'torie, deveni sotia unui Rali,aducindu-i ca zestre, pe ling giuvaeruri i alte lucruri,20 000 de ducati; ceremonia fu celebrate, in lipsa patriar-hului Ieremia, de Ioasaf Arghiropol, un alt arhonte, careocupa scaunul din Tesalonic, in timp ce un Rali era capulbisericii bulgare la Tirnovo.

Pazit de un ienicer, pecetluindu-§i scrisorile cu vultu-rul bicefal §i considerat de greci ca stilpul" natiei lor,carturar care adunase la Anhialos o intreaga biblioteca,unde se aflau cronicile care pomeneau de stramo§ii saiimpa'ratqti24, el dispunea in voie nu numai de scaunelepatriarhale §i episcopale, dar ping i de tronurile roma-ne§ti. Istoria patriarhilor de Constantinopol, de care ampomenit, i-a fost dedicata26. Era zeul" grecilor26.

Mihail Cantacuzino era, prin urmare, destul de puter-nic pentru a putea pricinui caderea patriarhului Ioasafal II-lea" §i chiar a tinarului domn al Tarii Romanqti,Petru, cu a carui sore voise sa se insoare28. Gerlach ob4-nuia sa-1 numeasca domn al Tarii Romanqti Si al Bog-daniei" (Moldovei), ceea ce atrase protestul vehement"al trimiOlor moldoveni, care aduceau tributul. El 4icrease chiar o feuda., pe urmele marelui evreu", in duca-tul Arhipelagului. Ca stapin al acestor insule gasim intr-adevar pe prea nobilul domn Constantin Cantacuzino,care cirmuie§te aci", cu ajutorul slujba§ilor turci30.

Arestarea lui in 157631, Si executia lui, la 3 martie1578, in palatul sau de pe tarmul Marii Negre, de fats cufratele sau, Constantin §i fiul sau Andronic, a fost ocatastrofa pentru un grup intreg de interesati, dar cuaceasta nu s-a incheiat capitolul de supravietuire bizan-tina prin marile familii ale vechiului imperiu32.

Chid s-a vindut la mezat toata agoniseala lui, s-au mi-nunat vazind nenumaratele veminte de matase, de ca-tifea, de brocart, unele avind bumbi de aur incastrindrubine Si peruzele, care puteau pretui pina. la 1 000 de taleribucata, falnice blanuri de zibeline, minunate catnapro0i de matase brodate cu aur, draperii de atlas splen-did brodate, cai de pret, dintre care sultanul a pastrat vreodouazeci pentru sine"33.

Legenda s-a instapinit pe aceasta figura interesanta.In veacul al XVIII-lea mergea vorba ca proprietatile

114

sale se Intindeau pin5, la Du 'nar" e, ca ocrotitii sai ajungeaua fi mari viziri, ca.' trimitea inaltilor demnitari ai Portiicorl'bii Inca:mate cu orz Si cu na,ut, ca acqtia it numeaucelebr, socotindu-1 patronul lor. Moartea i s-ar fi trasde la cei care-1 piriser5. c5. voia s5, ajung5. imp4rat34. Ave-rea lui se vinduse cu hurta, In grab5., !licit a r5.mas vorba:parc5. 1-ai luat de la mezatul lui 8eitanoglu" !

Avindu-0. strana in biserica patriarhal5,, §i locul for incimitir35, ai s5,1 i-au p5.strat autoritatea. Antonie Canta-cuzino 15,sase trei fii: Constantin, Manuil, care a dus untrai singuratic, i Gheorghe care a mWenit bibliotecatat5lui s'Aum. Dintre fiii lui Mihail insu§i, cel dintii,Andronic, trimis la galere dup5, supliciul tat5Jui s5.u,fu salvat de marele vizir" i in scurt5. vreme va c5.uta s5,joace un rol tot atit de important. In virst5, de dou'azeci §icinci de ani, el luase de sotie pe fiica lui Iacob Rali, ne-gustor la Adrianopol. Cei doi frati ai s5,i, care, in 1578,erau de doisprezece §i de opt ani, se numeau Dimitrie iIoan33. Andronic putu rIscumplra casa parinteasa de laConstantinopol i el spera sa poat5, dobindi Si casteluldin Anhialos39. In 1593, ajunsese atit de puternic, incitse putea prezenta, intr-o scrisoare atre Petru 8chiopul,

pe care consimtea s5.-1 ocroteasc5. , drept cel care, dinpricing zAbovirii pribeagului, numise pe Mihai Viteazulin Tara Romaneasa; pierzind ins5. Moldova, destinataginerelui s5,u Aron, ctitorul unei frumoase ma.'n5.stiri deling5. I* pe care n-a inchinat-o" pentru a sporiveniturile Locurilor Sfinte4° el o oferea lui Petru8chiopul insqi41.

Arhontele Xenakis, pomenit mai sus, Ii supravietuiseacestui Mihail, feciorul Satanei"42.

Arhiepiscopul Tesalonicului avea in Moldova, atre1570, pe fiul fratelui s5.u, un Arghiropol43 deci. LaSfintul Foca, un sat ling5. Constantinopol, taia bogatafamilie Scarlati, care avea s5. joace un rol in secolul alXVII-1ea44, r5.minind in capitala de care se despIrtiser5.Cantacuzinii. Printre arhonti se num5,rau si Coressii45, dinGalata, originari din Chios". V5.duva unui Critopulosa 15,sat o intreag5, mWenire Bisericii celei Mari"47. Insfir§it, Ducas, capuchehaie a t5.rilor romtmWi, fIceaparte din aceea§i societate48.

11584i

Daponte atribuie o obirsie cantacuzineasca; acelui Joansau Ianachi, care fusese capuchehaie la Poarta a lui MihaiViteazu149: el ar fi fost chiar fiul lui Mihail Cantacuzino.Ar trebui atunci, cu toate argumentele aduse Impotrivaacestei ipoteze, identificam cu banul Iani care, chiarInainte de Mihai, avea misiunea de a reprezenta pe domniiromani pe linga Poarta.

C5,ci un ban Iani, fratele Teodorei, care a fost mama luiMihai Viteazul, domnul Tarii RomAnesti, fusese timpindelungat, atre sfirsitul veacului al XVI-lea, factotum-ul domnilor romani la Constantinopol. S-a presupus cael ar fi fost unul dintre fiii lui $eitanoglu, ins5 fiul in-contestabil al lui Mihail, Andronic Cantacuzino este celcaruia-i revine cinstea de a fi hotarit adesea soarta tro-nului Tarii Romanesti, c5reia ii har5zi ca domn pe acestMihai, al carui mare vistier a fost, ocupindu-se si cumisiuni diplomatice. Am admis ca; doua din surorile salefusesera casatorite, una cu predecesorul lui Mihai, ,StefanSurdul, sau poate cu Petru Cercel, fratele aceluiasiMihai si cealalta cu domnul Moldovei, Aron50.

Se mai afla Inca atita avutie in miinile acestei aristo-cratii bizantine, incit patriarhul Teolipt putea darui luiConstantin, protoapostolariul Marii Biserici, venituriledin Samos, Psara, Icaria si Apostolia51.

Litre coboritorii marilor familii, a urmat un nou rindde emigranti, de buna; voie, in cautarea propriilor for in-terese.

Unul dintre Paleologii din secolul al XVI-lea se sta-bilise Intre ta:tari52. Fiul sau, Alexandru, incerck in1598, sa; joace un rol politic, ca mijlocitor Intre acestimparat" din Crimeea si cel din Apus ; o misiune asemana-toare i-ar fi incredintat, dupa spusa lui, si sultanul. Eldispare apoi53. In aceeasi vreme, Moldova g5zduia pe unPavel Paleologul, un Sguromali Paleologul, acelasipoate, cu cel care poarta si el numele de Constantin ; totpe atunci, un alt membru al acestei familii imperiale,Dimitrie, zis Chirigiul, KupKIN, in romaneste Chirita,va deveni prin ca;s5torie, ruda; cu dinastia Movilestilorsi unul dintre boierii de seams, ai Orli.

116

sa-1

Un Paleolog, care pretindea ca este si un Lusignan, dincasa regala a Ciprului, inrudita, ce-i drept, cu Paleologiiimperiali din secolul al XV-lea, era, catre sfirsitul veacu-lui al XVI-lea, in slujba venetienilor, la Peschiera54.

In a doua jumatate a veacului al XVI-lea, un Paleologdin Chios calatorea in Muntenia, unde doamna tarii aveaoarecari legaturi de rudenie cu dinsul. Dupa ce petrecusecitva timp si la Praga, se intoarse la Roma de unde fu-gise, fagaduind ca. se va lepada de erezia care-1 dusese laatacuri impotriva capului lumii catolice. El refuza totusisa-si marturiseasca greselile inaintea unei adunari detreisprezece cardinali si, zvirlit la inchisoare, a fost, casi alti razvratiti, ars pe rug, fara sa fi consimtit pita lasfirsit sa Lea public marturisirea de credinta care i seceruse55.

Nu avem a face insa numai cu influenta acestor imi-tatori ai lui Mihail Cantacuzino in tarile romane. Dinaceeasi categorie se perinda si altii, in situatii ca cea pecare *eitanoglu o avusese in insulele Arhipelagului. In1598, un loan Choniates, de fapt un koniat, din Konya, ob-tinu stapinirea asupra for si el se intituleaza ducele Naxo-sului, Androsului si al altor insule, si voievodul intregu-lui Arhipelag"58; un alt koniat, Sofianos, medic, estereprezentantul sau acolo, si pe pecetea lui el adauga lanumele de Choniates si pe cel de Akominatos ; mai bi-zantin" cleat atit nu putea fi. Asociat cu un levantin,Casanova, el aduna inca, la 1608, veniturile voievoda-tului"59 sau.

Ceva mai ttrziu, la 1629, un Lyverus" Cantacuzinose ocupa de relatiile dintre principele Transilvaniei, Ga-briel Bethlen si moscoviti58. Cam in aceeasi vreme, unToma, fiul lui Matei Cantacuzino, e trimes de sultanulOsman cu propuneri de alianta la regele Poloniei; insar-cinat de Murad al IV-lea, in 1627 si 1630, cu potolireacazacilor, el se va reintoarce, la 1630, in tara lor, pentruafaceri de negot, si banuit de spionaj, va fi ucis59.

Marile familii bizantine nu se stinsesera deci89; eleaveau sa emigreze la romani. Insa traditia arhontilor nuva pieri nici dupa aceasta stabilire la Dunare a marilorfamilii, Se mai &eau in Fanar Cantacuzini neinfluentati

117

de mediul romanesc si dintre acestia avea sa, fie ales, inperioada razboaielor cu polonii, Dimitrascu Cantacuzino,unealta sigura a politicii otomane, pentru a face dintr-insul domnul Moldovei primejduite ; fiica lui ramase to-tusi la Constantinopol", unde multa vreme avu neinte-legeri cu patriarhia62. Alexandru Mavrocordat mentio-neaza, in 1682, la Constantinopol, casa lui IordachiCantacuzino63. Aflam pins si in secolul al XVIII-lea oCantacuzina la Erissos64.

Rosetestii, dintre care Lascar a fost mare logofatal Bisericii ecumenice, fiul sau Antonie ajungind afi domn. al Moldovei , se coborau prin mama acestuiLascar, Bella, nume levantin, dintr-un loan Cantacu-zino; ea era deci descendenta lui seitanoglu". Urmasiiei, fiii cuparului, ai paharnicului, au dominat o bucatade vreme politica romaneasca, cu toata impotrivirea bo-gatului domn al Tarii Romanesti, Brincoveanu, care izbu-tise sa determine cxilarea lui Lascar" in Cipru ;Iordachi, fiul acestuia din urma se casatori cu fiica dom-nului Moldovei Eustratie Dabija.

Un Scarlatos, insarcinat cu functii imperiale", aveadestula autoritate pentru a-si putea casatori fata, Ruxan-dra, cu un domn muntean; nepotul ei, Constantin, din adoua casatorie a ei cu Alexandru Mavrocordat se min-drea ca poate iscali de Scarlatti".

Dintre nobilii acestia venea si patriarhul DionisieMuselimis, inrudit cu Cantacuzinii, jar o ruda de-a lui,Iordachi Muselimis, avea destula trecere pentru ca boga-tul domn al Moldovei si viitorul hatman al Ucrainei,Gheorghe Duca, sa se fi gindit a-i da de sotie pe fiica lui,Eca terina67.

In Fanar, la Stavrodrom68, se gasea, in sfirsit, casafamiliei Hrisoscoleu Vlastos.

Sint si urmasi ai domnilor romani care se vor intoarcela Constantinopol, pentru a duce acolo un trai modest,in asteptarea unei eventuale succesiuni. Astfel, cutarefiu al lui Antonie Roset, fost domn al Moldovei, care la1678 se intitula cu mindrie: Noi, Alexandru beizadea,sin Antonie Ruset-voievod", si facea o danie in taraaceasta pe care nu o uitase, catre un credincios care-si

118

purta titlul de boier roman". Pamintul pe care-1 st5,pine.ait c45.tase de la socrul s5,u, *i el domn al Moldovei, StefanPetriceicu70.

Ad'aug5.m ca in decurs de trei veacuri, rani au fostrenegatii ; totu*i, in secolul al XVI- lea, la ceremoniacircumciziunii tin5.rului fiu al sultanului Mahomed alIII-lean, num5.rul for era destul de mare.

In preajma arhontilor se strinsese o populatie gre-ceascA, uneori b3gat5 Sultanul insu*i trimitea in t5.rileromane*ti, pentru cump5.rare de oi, pe gealapii sai, dela care ni s-au p5strat unele socoteli72.

In genere, viata greceasca la Constantinopol era foartelux3as5.73. Toti c5.15.torii pomenesc de ingimfarea cu carefemeile i*i acoperg capul cu fire de aur, etalindu-*isplendoarea br545.rilor, a inalt5silor aurite Si a bel*ugu-lui de pietre pretioase". Pin5, *i imp5.r5.teasa Germanieiera mai prejos decit ele, in privinta aceasta". Ele ap5.reauin zilele de mare Atha,' toare, la osp5:turi, mai mult pentrua fi v5.zute, decit pentru a minca"".

Din aceste familii de TpxvoE, din provincie, venea *ipatriarhul ecumenic Ieremia al II-lea".

Ei c5,utau s5. vorbeasc5, greaca cea mai aleas5., in timpce limba vorbit5. la Atena era socotia ca cea mai corupt5.78.Negustori greci ajungeau pin5. la Anvers".

Medicii se bucurau de un prestigiu pe care-1 impUteaucu lokimii evrei*i cu *arlatariii apuseni, ca spaniolul careavusese norocul s5.-1 vindece pe amiralul Sinan". Era, dealtfel, epoca in care un Filip Ptolemeo, peruginul, venitdin Cipru, era un inv5.tat, avind *i manuscrise rare81.Bernardino Rosso, stabilit la Pera, spera A poata ajungedomn al 15.rii Romane*ti, in 157782. Medicul levantinFrancisc, care fAcu-ie studii la Padova, era chemat pin.*i in Moldova83.

Note1. Cronica a doua, la Crusius, op. cit., p. 179.2. SfIr§itul cronicii a dons. [ibid., p. 184.]3. Ghedeon, Xpovvcci, p. 137-138.

119

4. Dorotei de Monemvasia, loc. cit., p. 440-441. Cf. si Ghe-deon, op. cit., p. 77.

5. Der Gelehrteste unter den Griechen". S-a vAzut ca fusesein tinerete la Roma ; Gerlach, op. cit., p. 59. Cu privire lacunostintele lui, Damaschin,vicarul, episcop de Naupactos,cu laude, ibid., p. 60.

6. Crusius, op. cit., p. 212, 290 ; Dorotei de Monemvasia,op. cit., p. 443. Cf. Ghedeon, Tlarpzapxocoi nivaKeg, p. 515.

7. Ibid., p. 516. Cf. Gerlach, op. cit., p. 408.8. Crusius, op. cit., p. 205.9. Vezi nota noastra in Studii de istorie i de istorie literar 'd,

II, Literaturci fi arts romans, IV, 1899 (1900), p. 138-149.10. Vezi revista Europa Orientale, VI, p. 318, nota 1.11. Sp. Lambros, in Niog 'ElkivoinIthicov, XVIII, 2-3.12. Budowitz, op. cit., p. 100. Vezi si Documentele Cantacu-

zinilor, colectia noastr5., Buc., 1900.13. Loc. cit.14. Hans Dernschwams Tagebuch, p. 145.15. Gerlach, op. cit., p. 456.16. Despre el, v. ibid., p. 269, 497. Dintre Asani, numai fete,

ibid.17. Crusius, op. cit., p. 211, 274; Gerlach, op. cit., p. 127, 133,

184, 188, 211.18. Crusius, op. cit., p. 261.19. Ibid., p. 203.20. Ibid., p. 204, 332.21. Vezi si ibid., p. 224.22. Gerlach, op. cit., p. 30.23. Gheorghe Etolianul (ed. Banescu, Un poeme grec vulgaire)

II prezinta pe el, ca si alte izvoare, drept ginere; dupaDorotei de Monemvasia, ea ar fi fost logodit5. cu loanCantacuzino, op. cit., p. 443. Aceasta domnita, se cunun5.cu nepotul lui Ioasaf, pe atunci in Tara Romaneasca, ibid.Cf. Hurmuzaki, XI, p. VI; studiul nostru Despre Canta-cuzini, p. XXVII- XXVIII ; N. Popescu, PatriarhiiTarigradului, p. 39, nota 1.

24. Crusius, op. cit., p. 67-68.25. Vezi Legrand, Ephemerides daces, p. 498.26. Crusius, op. cit., p. 225.27. Vezi si Gerlach, op. cit., p. 30.28. 0 scrisoare la Crusius, op. cit., p. 274. Ginerele Mircioaiei

ar fi fost fratele lui Mihail. Ea ii ceruse patriarhului säpuns la tale casatoria a doua dintre fetele ei, iar Ioasafi-ar fi oferit nepotul. - Pentru el a fost tradus catehis-mul luteran; ibid., p. 496.

29. Michael Cantacuzen wird Herr fiber Balachia and Bogda-nia" ; Gerlach, op. cit., p. 200; cf. ibid., p. 230, 233-234.Despre prietenul sau patriarhul" de Tesalonic, v. si ibid.,p. 208-209. in naivitatea lui, Gerlach credea ca el des-cinde dintr-un fost ambasador englez ; ibid., p. 223. Inmomentul catastrofei, sultanul i-ar fi datorat suma de

120

300 de pungi; ibid., p. 224. 0 suta de sate s-ar fi gasitYn stapInirea lui; ibid. V. p. 233. In tezaurul sau s-auaflat o ,subs Imb/anita care ar fi apartinut sultanuluiSelim si un surguci In valoare de 200 de ducati, care-ivenea desigur de la un domn roman; ibid., p. 237. PlIn-gerile Impotriva lui din partea fostului patriarh Mitro-fan, a carui destituire o adusese, ibid., p. 247-248. Cf.p. 267, 270-271, 276, 311-312, 367, 389, 478, 500-501,indeosebi p. 395, 451, 463 si urm. (moartea). Cei patrucopii ai lui Constantin Paleologul, ibid., p. 388. Doroteie Monemvasia da numele de Antonie Cantacuzino celui

care a facut sa fie numit patriarh Dionisie (p. 440).30. '0 z6yevtaTatoc apxov xi.)p KowcstavtIvog b KavtaxoucrivOS,

v0v aUSErreix.ov tIcsIcre; Zerlentis, op. cit., despre don Jose'Iwo* Nci Cls iovoaiog (5015, Hermopolis-Syra, 1924. Dardata nu poate fi 1583 (poate 1573), eitanoglu fiinddemult mort atunci. 0 mentiune a lui Intr-o scrisoarea patriarhului de Constantinopol (1582), ibid., p.107-108.

31. Crusius, op. cit., p. 226.32. Ibid., p. 211, 274-275, 499; Gerlach, op. cit., p. 52,

183-184, 222-223. Despre manuscrisele lui, Crusius,op. cit., p. 210, 508-509. Inmormintarea unui Cantacu-zino, la Gerlach, op. cit., p. 87.

33. Ibid., p. 483. S-a vindut ceea ce facea parte din zestreanurorii sale, valorind ping la 20 000 de ducati; ibid.Pentru carti, ibid., p. 483, 485. 0 danie a lui catre Patriar-hie, Ghedeon, Xpoyucti, p. 148.

34. A0r6v ray Mtxdartv KavralcouCiv6v, (Wm totoinov mol.f36rirovKai inapickoutov dvapomov, toy 18tai3aXav etc Toy Ikaata inbccparogetat va yvn fiaol7,.e6c; Daponte, la Erbiceanu, Croni-

carii greci cari au scris despre romdni in epoca fanarzotei,Buc., 1888, p. 22. Aceeasi povestire, ibid., p. 168-169.0 forma verificata in Ephemerides daces, ed. Legrand, p.505 urm.

35. Crusius, op. cit., p. 203.36. Ibid.; Gerlach, op. cit., p. 500-501.37. Crusius, op. cit., p. 211.38. Gerlach, op. cit., p. 466. S-au gasit la Anhialos aproape

o suta de slugi, vreo patruzeci de copii de cask In parteprizonieri din Cipru, multe femei, Ali-beg, Insarcinatcu executia, ar fi exclamat ca vistieria lui Mihail intrecepe cea a sultanului; ibid., p. 467. Cf. ibid., p. 469, 480,482, 486.

39. Ibid., p. 493.40. Hurmuzaki, XIV, p. 98-100, nr. CLXXVI.41. Hurmuzaki, XI, p. 373-374, nr. DXIX. Exista in Tara

Romaneasca traditia unui Antonie Cantacuzino care arfi fost egumen la schitul Butoi (v. Iorga, in Bulletin de lasection historique de l'Academie Roumaine, II, p. 230).

42. Byzantios, op. cit., I, p. 539.

131

§i

Si

si

43. Crusius, op. cit., p. 274-275.44. Gerlach, op. cit., p. 270.45. Crusius, Turcograecia, passim.46. Gerlach, op. cit., p. 476. Despre secretarul lui Mihail

Cantacuzino, Toma, si despre agentul lui in Rusia, AndreiChalkokondylas, v. ibid., p. 478.

47. Ghedeon, Harpiapxocot Hircuces, p. 67, 143.48. Hurmuzaki, XIV.49. Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 20.50. De curind, I. Minea si L.T. Boga, Despre lane, mare ban

de Craiova si ceva despre Mihai Viteazul, Cerceteiri istorice,X, Iasi, 1934. Cf. Neog 'Eativolivtipcov, XI, p. 417 si urm.

51. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 117.52. Budowitz , op. cit., p. 100, crede chiar ca ar fi fost rud5. cu

hanul.53. Vezi studiul nostru Les grandes families byzantines et

l'idee byzantine en Roumanie, In Bulletin de la sectionhistorique de l'Acadimie Roumaine, XVIII, p. 8-9.

54. Inedit in Arhivele Venetiei. Asupra ca's5.toriei regeluiJoan al II-lea cu Elena Paleolog, fiica despotului Moreii,Teodor al II-lea, v. cartea noastra France de Chypre, Paris,1931, p. 195-196.

55. Despre Iacob Paleologul, v. si Earl Morse Wilbur, Faustussocinus an Estimate of his Life and Influence, in Bulletinof the international committee of historical sciences, XVIII(V, 1934), p. 55. El scrie De magistrate politico, ceea ceprovoac5. un raspuns al vestitului eresiarh Socinus In 1581(v. ibid., p. 56, nota 2). Cf. Karl Landsteiner, JakobusPaleologus, Separatabdruck aus dem Jahresbericht des Joseph-sicklier Gymnasiums, Viena, 1873, si mentiunea c5.15.-toriilor sale prin Tara Romaneasca, nu numai In scri-soarea, deja citat5., pe care a publicat-o N. Reussner,Operis collectanei Epistolarum Turcicarum liber IX-X etXI..., Frankfurt am Main, 1599, p. 142-152, dar si InHurmuzaki, XI, p. 809-810, 813. De asemenea, Crusius,Germano-Graecia, p. 23. Avea saizeci de ani pe vremeaaceea. Cf. ibid., Turcograecia, p. 497.

56. Zerlentis, op. cit., p. 45, 109: 'la). Xcoyterrqg f3o1665a;Aiyatou Ile dyou Kai Tay Kuati5cov. 'Icodyyrig Xcoyuftync, cid-tporrog To0 atiazyseg, 6og Ngiag micrep TV:ouaye Kormicou.V. si ibid., p. 114.

57. Ibid., p. 49. Cf. si p. 108 si urm.58. Iorga, Despre Cantacuzini, p. XLV-XLVI.59. Dup5. Enciclopedia rus5. a lui Efron din 1895, Sever Zotta,

in Revista istoricd, XII, p. 106.60. Fars a mai vorbi de sarlatani. Apostolo Zeno aminteste

In 1726 (Epistolario scelto, Venetia, 1839), p. 155, deun Gian-Antonio de Flavij Angeli Cornmeal LascarisPaleologo", coboritor din ImpAratul Manuil al VII-lea(sic). Cf. si Revue historique du sud-est europeen, X, 1933, .p. 104.

122

61. 0 scrisoare a lui Dimitrie Cantacuzino, sic to tSicoga sicTouptcuctic 81cat1crou; Ntoc 'EX.XuvoLivrihrov, IV (catalogulmanuscriselor lui Critias).

62. Hurmuzaki, XIV1, passim.63. Papadopulos-Kerameus, In Hurmuzaki, XIII, p. 3. 0

scrisoare ti este adresata; ibid., p. 361, nr. 11. Primasotie a lui Nicolae Mavrocordat fu fiica lui DimitrieCantacuzino; ibid., p. 256. Cf. genealogia Cantacuzinilor,la Byzantios, op. cit., p. 536, nota 2.

64. Hurmuzaki, XIV, p. 770-771, nr. DCCLXI. - Despreun colonel francez Demetrius Comnene, pe vremea luiNapoleon, v. Gabriel Vauthier, in l'Acropole, 1928.

65. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 18.66. Ibzcl., p. 48-49.67. Ibid., p. 24.68. Ibid., p.XV.69. Ion Neculce, Buletinul Muzeului municipal din Iafi,

IV, 1924, p. 150-151.70. Ibid., p. 219.71. Crusius, Turcograecia, p. 235.72. Cf. Gerlach, op. cit., p. 407 si Hurmuzaki, XI.73. Cf. si Gerlach, op. cit., p. 165.74. 0 descriere amanuntit5., ibid., p. 26; cf. ibid., p. 279,

368; Crusius, op. cit., p. 485, 487. De asemenea, marturiilecuprinse in studiul nostru Les voyageurs francais dansl'Orient europeen (extras din Revue des tours et conferen-ces), Paris, 1928.

75. Ibid., p. 501; cf. Gerlach, op. cit., p. 31. $i femeile cara-manliilor, ibid., p. 339.

76. Crusius, op. cit., p. 491.77. Ibid., p. 501.78. Casele, de lemn, din car5raizi, erau gracacioase; ibid.,

p. 504.79. Ibid., p. 534.80. Villalbn, citat mai sus, passim.81. Crusius, op. cit., p. 503-504. Despre medicul Dimitrie

Mendonios, ibid., p. 309, 512. Vezi si Gerlach, op. cit.,p. 114.

82. Ibid., p. 353. Cf. memoriul nostru in Analele AcademieiRoma.'ne, mem. sect. ist., seria II-a, XVIII, Contribu-liuni la istoria Munteniei in a doua jumdtate a veacului alXVI-lea, Buc., 1896. Locuise in tara si desigur pretindeaa fi bastardul vreunui domn.

83. Gerlach, op. cit., p. 389, 397.

6

Ideea imperials bizantinaprin domnii romani

I. Donatorii

Arhontii, care urmareau, poate, in cele mai cuteza-toare visuri ale for coroana basileilor, nu o vor dobindiniciodatk Atunci, pentru a putea ajuta o Biserick cuadevArat bizantina, s-a simtit nevoia, peste capul imp5.-ratului necredincios" care era sultanul, de sprijinulaltora.

Dar unde se puteau ga,si monarhi incununati deDumnezeu", dupa regulile stricte ale ortodoxiei milenare?

Inca de pe la 1560, patriarhul Ioasaf al II-lea pri-mise daruri care veneau din Rusial. De la Moscova setrimitea o subventie la Muntele Sinai2, i la MunteleAthoss.

Aproape in acela§i timp cind, la 1574, un patriarhde Peo fu sfintit cu participarea patriarhului de Alexan-dria4, §i cind, in 1581, sosea la Constantinopol batrinulpatriarh al Antiohiei, Mihail, despre care se spuneaca ar fi avut o suta douazeci de ani, mare cunoscator allimbii siriene §i arabe5, pe ling5, greaca veche, creareade ca'tre Ieremia al II-lea, a unei not patriarhii (ianuarie1589) la Moscova, unde mersese, insotit de mitropolitul

124

de Monemvasia si un altul de Elassona, atribuindu-sidreptul de a destitui episcopi, ca cel de Kiev, si de acrea stavropighii, ca cea de la Vilna6i, stabilirea acesteinot biserici patriarhale, cu ai sAi patru mitropoliti, casearhiepiscopi si opt episcopi7 corespundea cu opera inde-plinit5, in Tara Romaneasa cu aproape un veac maiinainte, de c6.tre Nifon. Trei patriarhi cu Sofronie alIV-lea de Ierusalim, cu cel de Alexandria, care repre-zenta si pe Ioachim al VI-lea al Antiohiei, primul fiindde fats la sinodul din 15938, iar Meletie Pigas trebuindsa., refuze tronul bizantin9, al cg.rui vicar va deveni totusiin curind, trimisea in 1592 actul sinodal privindaceasa creat iune ; unul dintre emisarii bisericii ecumeniceera acel Dionisie Rali, arhiepiscop de Tirnovo, care aveas5, joace marele rol de cruciaa de care va fi vorba maideparte. Ei cuteazA a se amesteca si in treburile din Polo-nia, unde sinodul de la Brzesk votase unirea cu bisericaRomei.

Mula vreme Inca de-aciinainte, Biserica ecumenid.si sucursalele ei vor sti sa", tiny sub ascultare bisericaruseasca: astfel, in 1663, cei patru patriarhi greci.10 sta-bilesc prescriptii privitoare la Scaunul din Moscova, iarmarile hotariri Impotriva patriarhului moscovit Nikonse vor lua, la sinodul din 1667, in prezenta patriarhilorPaisie din Alexandria si Macarie al III-lea al Antiohiei.

De altfel, la sfirsitul secolului al XVI-lea, bisericaMoldovei, careia ii fu dat un al treilea episcop, mai alespentru partea devenia raia turceasck avind sa".-si capetetotusi in curind un alt conducaltor in episcopul Bailei,al Proilavului ocupat de turci ceea ce acea s5, Incetezerivalitatea dintre cei doi domni romani deveni, o datacu drepturile onorifice acordate mitropolitului s','u,aproapeo alta patriarhiell. In Tara Romaneasc5., Chiril Lukaris,o mare personalitate, viitorul patriarh al Alexandriei,era insArcinat sa". intretina, prin predicile si prin sfaturilesale, spiritul bizantin.

Printii caucazieni, pe care imp4ratul din Trapezuntii prezentase odinioarA ca dornici de cruciaa: cel dinGeorgia, din Mingrelia, din Abhazia, n-au avut nici oleg..'tua cu supravietuirea Bizantului. 1i aflam, o bucatI

125

de vreme, cu Gorgora din Ivir in frunte, avind alaturipe Leontie de Cahetia si pe fiul sail Alexandru prin-tre patronii mai Azad ai Athosului12. Cind, in 1579,doi dintre printii acestor regiuni, despoiati de moste-nirea lor, mersera la Constantinopol, unul dintre ei s-alep5.dat de lege ; celalalt ceru lui Gerlach sa.-i traducepe limba lui m5xturisirea de credint5. luteran5:13. Patri-arhul Ieremia al II-lea (sau Teolipt) i-a vizitat, crein-du-le o mitropolie la Phasis14. Dar arhiepiscopul, carese intitula de Ivir si catolikos", si-a pa.strat si maideparte calitatea de complet5, autonomie'5. Ceva maitirziu, regina Thamar, devenia cajug4rita Sofia siprintul Alexandru fur5. cei din urm5, donatori georgienila Athos".

In aceste conditii lumea ortodoxa recurse la domniiromani, a c5ror autoritate asupra supusilor for era decaracter imperial si care pe frescele bisericilor puneaus5 fie zugrAviti cu coroana pe frunte, intrebuintin.d pehrisoavele for formula din mila lui Dumnezeu".

Relatiile 15.rii Romanesti cu Athosul Incep Inca dinse colul al XIV-lea, cind Hariton, protul" Sfintului Mun-te, era mitropolit, cu resedinta mai mult sau mai putinin Ora", la data cind influenta munteana incepea sapatrund'a prin danii la ma."n5stirea Meteorelor's.

Ctitor la Zografu intre 1466 si 149519, moldoveanulStefan cel Mare puse temelii si la Vatopedi, unde sevede pine azi inscriptia in greceste pomenindu-i dania.Fiul sau, Alexandru, ar fi orinduit, pare-se, lucrari, laGregoriu, in 1497. Turnul bisericii Sf. Pavel i se datorestelui Stefan, ca si aghiazmatarul si conductele de ape. LaKastemunitu, danii moldovenesti sint pomenite peaceeasi vreme. Bogdan, fiul si urmasul lui Stefan, inno-ieste turnul farului si adauga, la Protaton nartexul siexonartexu120. In 1534, un alt fiu al marelui domnmoldovean, Petru Rares, reface biserica de la Sf. Dio-nisie, unde se pa,streaz5, frumoasele vesminte bisericestitrimise de el. Man5.stirea Karakalu s-a bucurat si ea debinefacerile sale. Alexandru Upusneanu refacu Dochi-ariu si puse s5. se zugra.veasca din nou biserica Xeropo-

126

tamu, coplesind-o de daruri, si procurindu-i venituridin caravanseraiul cumparat de la un turc, la Tesalo-nic. Daniile lui s-au indreptat si catre Grigoriu. Vaduvalui, Ruxandra, fiica lui Rares, ocroti Sf. Dionisie siKarakalu. Boieri, ca bogatul logof5.t Gavriil Trotusa-nul, contribuira si ei, ca si mitropolitul Macarie21.

Se mai vad Inc e: la Constantinopol resturile aceluiserai", acelei resedinte a moldovenilor, Bogdan-sarai,unde fu gazduit Alexandru, fiul pe care Stefan cel Marea trebuit sa-1 lase turcilor ca ostatec.

Meteorele primisera moaste, Inc. de la cucerniculdomn al Tarii Romanesti, Vlad, zis Calugaru122. Inafara de Nifon, organizatorul canonic al mitropolieitarii (1504-1505), la scurta vreme, in 1505, 1513 si1517, patriarhii Ioachim I, Pahomie I si Teolept I carevoiau sa repare biserica Pammakaristos", furs nevoitisa meargk cum am spus, sa strings pomeni de la romani.

De aci, din Tara Romaneasc5., un ceaus veni sa-1 ieiepe Teolept al II-lea, destituit in lipsa (1586). Dar domnulOrli, Mihnea, gasi mijlocul de a-1 trimite inapoi, cucinste, pe o alt. cale24. Ceva mai tirziu, fostul patriarhPahomie al II-lea tot aici fu trimis in surghiun, intr-unloc de unde i-ar fi fost greu sa scape" (pe la 1587)25. InMoldova se gasea Ieremia al II-lea, dupa calatoria inRusia, cind a venit ceausul sa-1 ridice pentru a-1 instaladin nou pe Scaunul sau, alaturi de Teolipt26. Insa rela-tiile acestui patriarh cu tarile romane in de un alt capi-tol al acestui studiu.

Este epoca in care Meletie Pigas avea o hotaritoareinfluents asupra Intregii biserici orientale. Ieremia voisesi in trecut s5.-1 cerceteze pe Petru Schiopul, dar fuseseImpiedicat de vizita patriarhului Alexandriei, Silvestru27.La el gasise ming-here Mihnea, domnul muntean, cinda fost surghiunit la Rodos25. Pe aceeasi vreme, Ieremiaal II-lea, calatorind pe Dunare, va regasi la Bucurestio fosta tovarasa de pribegie, pe levantina care era mamalui Mihnea, al carui fiu, Radu, un viitor patron al bisericiibizantine, fusese botezat de 0'5. De acolo va merge inMoldova, la Petru Schiopuln.

128

Lui Pigas i se datorqte cumpa.rarea pentru patriarhiea celor doua, biserici puse in vinzare: Panaghia to Balinu,

linga Xiloporta biserica Sf. Dumitru, in imprejurimi,unde fu stability noua rqedint5.31. acest scop, el nadaj-duia sa primeasca, la 6 august 1597, ajutorul mitropoli-tului Munteniei, Eftimie33, acel* corespondent aldomnilor romani cerea, in chipul cel mai imperios, luiIeremia Movila s5.-§i indeplineasca juruinta de a cladipatriarhia33. Scrisoarea aceasta e datata din 1599: indatadupes aceea, o data cu n5.valirea in Muntenia a vecinuluilui Ieremia, Mihai Viteazul, o vreme de primejdii incepepentru aceasta Moldova in care, de la Petru Schiopul,se deprinsesera a auta pomeni. Cuceritorul Ardealuluiera stapinul Moldovei in 1600, in momentul acela con-ducerea bisericii moldovenqti era incredintata mitropo-litului de Tirnovo, activului bizantin Dionisie Rali, aca'rui familie avusese in stapinire Vlah-saraiul, lasatacum in p5,rasire.

E de crezut ca trecerea in Fanar, la Dublul Far",Diplophanarion, cartier ping atunci obscur, care isi datorareputatia, pe cit de glorioasa pe atit de indoielnic5., aces-tei not stramutari a patriarhiei , a fost prilejuita deajutoarele trimise de acest prelat, atit de sincer devotatMarii Biserici. in februarie 1601, la citeva luni inainte detragedia lui Mihai Viteazul, patriarhul 4i stabilise acolorqedinta. Piny atunci, locuisera doar citeva calugarite,dar apoi firqte c5, a fost nevoie de o refacere totala, pecare o pomenesc, de altfel, stihuri contemporane34.

Lucrarile la Sf. Gheorghe din Fanar au durat pin5.in 1603, cum pe vremea aceea domn al Tarii Romane§tiera Radu erban, un razboinic de felul lui Mihai Viteazul,avind deci cu totul alta tinta, e de presupus Ca tot Iere-mia a fost cel care a suportat cheltuielile35. Iar daces in1614 au putut fi reluate Si alte lucrari, trebuie sa tinemseama ca in epoca aceea era domn al Moldovei RaduMihnea, marele protector al bisericii.

Iata cum apare opera marelui ctitor Neagoe, inf5.-t4ata de Gavriil protul de la Athos, care a vizitat

1299 Bizant dupes Bizant

§iIn

§i

§i

§i

Tara Romaneasc5, si a scris, dupa dorinta fostului eleval lui Nifon, Viata" acestui fost patriarh:

Iar sfinta cetate a Ierusalimului, Sionul, care estemuma bisericilor, asijderea o au daruit si o au imboga-tit, denpreuna cu toate bisericile denprejurul ei. Si altema.n5;stiri de la Rasa'rit toate asijderea.

Si in magura Misiei, manastirea Oreiscului (Oresco-vita) unde sint moastele Sf. Grigorie facatoriul de minuni,tinda bisericii o au zidit si o au acoperit cu plumbsi pre tronul cu moastele au facut un cerd5,cel de piatrasi 1-au zugravit frumos si 1-au poleit. Iar pe tronul cumoastele au pus un covor de natase, cusut tot cu siringde aur. Si la metohul aceleasi man'astiri, care se chearnaMenorlina, au zidit o cas5, mare sa fie de odihna manas-tirii, in care sa se fac5, toate slujbele ce trebuia.

Iar in Elada, sfinta manastire anume Meteor o au imbo-gatit cu multe daruri si multe ziduri au facut.

Asijderea si in Petlagoniia, manastirea anume Tres-cavit o au imbogatit; si in Machidonie manastirea ce s5.chiama Cusnita o au miluit. Iar in magura Catesca, caresa chiama acum Cuceina, multe lucruri au facut si altebiserici la toate, si lacasurile calugaresti hrania si facusi acolo ziduri ca si pre la alte locuri. ... in Trachiia,in Elada, in Ahiia, in Elliric, in Cambaniia, in Elispod,in Misiia, in Machidonie, in Tetuliia, in Sermie, in Lug-donie, in Petlagoniia si in toate laturile, de la Ra's5..ritping la Apus si de Amiaza-zi pin' la Amiaz5.-noapte"38.Neagoe aduse pentru sfintirea maretei biserici episco-pale de la Arges pe patriarhul de Constantinopol, Teo-lept I, care o facu stavropighie a Scaunului sau, impreunacu mitropolitii de Seres, de Midia, de Melenic si deSarde37. El depusese la Constantinopol, unde fiul saltTeodosie era ostatec, 70 000 de aspri si daruise pocalede argint patriarhiei38.

Neagoe fusese ocrotitorul manastirii Dionisiu, de undepusese sa i se aduca moastele lui Nifon; o biserica nouafu ridicata in cinstea noului dint". Vechiul adapostmuntean de la Kutlumuz fu reorganizat de acelasi bine-facator, care clarui calugarilor doua corabii, punind sase La si un debarcader. Lucrari mai putin insemnate

130

se indeplinira la Lavra, la Ivir, la Pantocrator, la Xero-potamu, la Sf. Pavel (un turn, in 1522).

Urmasii acestui atit de darnic domn nu uitara Athosul,dar se marginira a trimite sume de bani, carti splendidlegate, ca evangheliarul d5.'ruit de Mircea Ciobanul side Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rares. Boieri, ca Barbu,ctitorul man5.stirii oltene de la Bistrita, si fratii sai,isi adaugar5. daniile40. Portretul lui Radu Mihnea si altatalui sau se mai pastreaz5. Inca la Athos41. Radu con-struise acolo arsenalul, turnul de paz5 trapezaria siportul"42. Mai tirziu, Matei Basarab va Intemeia schitulSf. Mihail, la Lavra", si apoi va trebui sa ajungempins c5.tre 1680, in epoca bogatului domn GheorgheDuca si a Cantacuzinilor, ca sa mai aflam danii44.

II. Romasnii la Constantinopol

Radu Paisie sau Petru de la Arges, trei nume, de laic,de c5.1ug5.r si de domn, a fost primul care, ca pribeagin Egipt, a trait Intr -un mediu bizantin. Situatia domni-lor romAni fata de patriarhia de Constantinopol, carac-terul for de continuatori ai Bizantului apare Inca din epocaaceasta in hrisovul prin care acest Radu creaza nouaeparhie de Buz'5.0 ca sa fie enorie si scaun de judecataunde e folos duhovnicesc: dupa credinta cucernica sidup5, marturisirea crestineasca", urmind datina orinduitade cei Inainte de not vechi Domni", sf5,tuindu-se doarcu prea-sfintitul si prea-marele nostru parinte si Patri-arh ecumenic chir Ieremia si cu ceilalti arhierei si epis-copi si egumeni si cu tot soborul bisericesc si cu totiboierii mei, marl si mici" (17 septembrie 1544)".

Urmasul sau, Mircea, se indeletnicise vreme indelun-gat5., ca furnizor al Curtii din Constantinopol, cu negotulde oi, foarte cautate, pe Dun5ze; de aceea fu poreclitCiobanul. Doamna lui, Chiajna, pe jum5.tate sirboaica,descendenta Brancovicilor dupa mama, dar dupatatal ei, Petru Rares, moldoveanca, 'Astra pe greciiadu i in tars de sotul ei; se zvonea chiar ca ar fi avut,vaduva fiind, leg'aturi neingaduite cu unul dintre dinsii".

1319*

Rivalul sau, Alexandru, era, cum am mai spus, un vechiconstantinopolitan, insurat la Pera.

De-aci Inainte, printii celor doua familii rivale carese succed plead.' in capitala Imperiului sau in locuri desurghiun rasaritene pentru a-si astepta rindul la domnie:sint deci patrunsi de tot ceea ce tine de traditia bizantina..Acesta e cazul lui Petru, fiul lui Mircea si al Chiajnei, carefu exilat la Alep si a carui piatra de mormint, scrisaintr-o greaca aleasa, a fost gasita in Asia Micao, on allui Mihnea, fiul lui Alexandru si al levantinei, care tre-buie sa fi cunoscut pe deasupra Rodosul si Tripoli dinAfrica. Un adversar, ivit pe neasteptate, Petru Cercel,venea, prin Franta si Italia, din Damascul48 exiluluicopilariei si adolescentei sale.

In Moldova, Alexandru Lapusneanu, izgonit de cre-tanul Basilikos, care visa la Imperiul bizantin, fu pri-mal din neamul lui Stefan cel Mare care sa cunoasca,prin sederea-i silita acolo, capitala Imparatiei. Am v5.zutca el si sotia lui Ruxandra, sora Chiajnei, fura. marini-mosi in daruri catre Muntele Athos, unde se mai vedeInca portretul acestui domn, cu tinuta imparateasca.coroana bogat zimtuita, sprijinita pe un val, mantia debrocart Incadrat de fiii sa'i Bogdan si Constantin,domnul purtind titlul: iv Xp cay.7? TG:.) O EuaE3 xcctrctcm!4 ov'J6ivnlg' rc&arK MaSopaxlocc'49, ca si por-tretul sotiei sale. Nici Muntele Sinai nu a fost lasatde o parte de darnicia 'or". Ni s-a pastrat scrisoareaadresata de calugarii de la Karakalu Ruxandrei, sotialui Alexandru, care devenise ocrotitoarea 1or51. Ea ras-cumparase una dintre manastirile de la Athos in momen-tum in care pretutindeni sultanul Selim al II-lea vindeala mezat toate proprietatile Bisericii ortodoxe (1568)52.Dupa moartea sotului sau, ea continua a fi ocrotitoareamanastirii Dochiariu, careia, impreuna cu fiul sail Bog-dan, ii facea maretul dar de 165 000 de aspri, sfatuitafiind de acel mitropolit al Moldovei, Teofan, care-sisfirsi zilele la Athos, unde se vede si astazi portretulsau, alaturi de al Lapusnenilor53.

Ioan-Voda. cel Cumplit, domnul Moldovei (1572-1574),secularizatorul bunurilor manastiresti si asupritorul egu-menilor, cunostea si el locurile de adapost si exil din insu-

132

le, dar el fusese giuvaiergiu la Constantinopol, dupamestesugul rudelor sale dinspre mama, o armeanca. 0 datacu Petru 5chiopul, urmasul sau, felul de trai al primilormunteni bizantinizati se impune si in Moldova : Petruera sotul unei doamne din Rodos, apartinind familieiAmirali. inlocuitorul sau, Iancu, deli era fiul lui PetruRarer cu o sasoaica, venea si el din Rodos, iar sotia luiera o Paleologa, care mai fusese maritata cu un grec,de la care avea un fiu, Filip ; intre fetele ei, una purtanumele de Chrysaphina. Greco-latini din Cipru si dinCreta se afla in preajma domnilor acestora, care veneauin parte din Constantinopol, unde se bucurasea de favoa-rea ienicerilor, deveniti camatari. Mihai Viteazul isiva datora, de altfel, tronul lui Andronic Cantacuzino,care, cu ceva mai multa prudenta, continua meseria tata-lui sau.

Dar Bizantul acesta, refugiat in cartierul Patriarhieisi in ceea ce va constitui mai tirziu Fanarul, nu avea unref laic recunoscut. Il va dobindi abia dupa primul veacde sfioasa izolare de teama prigonirilor, atunci cind pri-mul domn roman fu numit chiar in Constantinopol.

Pina la alegerea de catre sultan a lui Radu, fostulcalugar Paisie sau Petru de la Arges (1535), succesiuneala tron in Muntenia, ca si in Moldova, se facea prin vointaboierilor si a tarii" sau prin amestecul neasteptat al unuipretendent sustinut de unguri, mai tirziu de voievodulTransilvaniei, sau de poloni. Pentru intiia oars, la aceastadata, cineva ca'pata, prin hotarirea directs a imparatu-lui" otoman, si in locul de resedinta chiar al acestuiimparat, slujba sa.

El primi din partea stapinului vesmintul de cinstire,caftanul" de feudatar crestin, de domn vasal, dar totusistrain de imperiu, deoarece el cap'atasz,, in trecut, deopo-triva cu ambasadorii si alti vizitatori", o pensie zilnica. ,un gain. Bine primit de marele vizir, el avea si o gardade ieniceri. Dar biserica isi va pune intrebarea: acest capal unei taxi ortodoxe putea el oare sa piece pentru a fihirotonisit in departata lui capitals don- de mitropolitultarii sale? Ori patriarhul are datoria de a celebra el insusiaceasta ceremonie a hirotonisirii?

133

Daca nu la data aceasta chiar, sau la cea a numiriiurmasilor lui Radu: Mircea Ciobanul si Alexandru, Ca.raa mai socoti pe moldoveanul, adus din nou in Scaun,Alexandru Lapusneanu, sau pe celalalt trimis al Constan-tinopolului, loan, care avea sa fie numit: cel Cumplit

caci pentru aceste patru cazuri nu avem documentehotarirea de a incorona un domn roman fu luata cind,dupa indelungate sfortari din partea ambasadorului Fran-tei, Petru, zis Cercel, fostul curtean al regelui FranteiHenric al III-lea, primi ceea ce numea el mostenireatatalui si a stramosilor sai". Pentru ambitia lui si a ceeace mai ramasese bizantin in Constantinopol se reeditsceremonialul imparatilor".

Petru iesi deci imparateste din Constantinopol, avindalaturi pe imbrohor, marele-comis turc, si cincizeci pingla saizeci de capugii sau portari, si sub cele cinci steaguriale sale, osteni in scrviciul sau personal si al caror numarera de aproape o mie cinci sute55.

Dar acesti domni, care petrecusera ani indelungatila Constantinopol, si in vechea provincie bizantina,la Alep, ca fiii Chiajnei, sau ca Alexandru, fiul lui Mir-cea ; la Damasc, ca Petru Cercel; in Cipru, ca un frateomonim al acestuia ; la Rodos, ca Mihnea care se va lepadade lege"; in Africa, la Tripoli, ca acelasi; la Alexandria,ca predecesorul sau Radu Paisie57, acesti adevaratimonarhi incoronati, cu atitudini imperiale, care se forma-sera in imperiu si mai cu seamy la Bizant, care luaseraacolo deprinderi de societate, care se obisnuisera cu anu-mite mode din capitals, care vorbisera greceste in fa miliilelor, casatoriti cu grecoaice sau cu levantine, ca Ecaterina,sotia munteanului Alexandru, pe care o cunoastem dincorespondenta ei cu o sora stability la Murano, linga.Venetia, si care, in sfirsit, aveau legaturi de afaceri cucreditorii si cu patronii for constantinopolitani, adu-ceau cu ei in tara for de basting, pe linga obiceiuriluate, fireste, de la turci, traditii care nu erau gre-cesti din punct de vedere national, nici din punct de vederepopular, ci erau bizantine, erau imperiale.

Informatiile pe care be avem pentru aceasta epocao dovedesc indeajuns.

134

--

Alaturi de Maria Amirali din Rodos, sotia lui PetruSchiopul, i de sotia rivalului sau Iancu Sasul, insurat cuo Paleologa, Ecaterina din Pera, din familia Salvaresso,avind o soa maritata cu un Frangopulo amine grecoaica.i 4i crqte ca pe un grec, cu alte cuvinte ca pe un patron

bizantin al intregii ortodoxii, pe fiul sail Mihnea58.Relatiile personale ale sultanilor cu acWi domni

aveau un caracter de afectuoasa familiaritate. Ca dovada,scrisoarea aceasta de la Selim al II-lea catre Alexandru,domnul Tarii Romanqti, dui:A batalia de la Lepanto(1571): Fiul meu, Dumnezeu a ajutat i am invins i amluat Ciprul, pe oamenii cei necredincio§i cari nu mi seinchinau. Si fa acolo semne maxi de bucurie, in TaraRomaneasca, i araa i locului au... cum am invins,ca sa afle lumea. Si tu, Alexandre, domn al Tarii Roma-nqti, fiul meu, gatqte-ti plecarea ca 5a vii cu mine,sa facem oaste pe uscat, i corabiile pe mare, sa hamCorfu. Apoi sa mergem cu putere asupra Venetiei celeidulci unde sint postavurile cele multe §i camocaturile.Si de la Venetia sa mergem la Roma. Asa -ti scriu sa toOtqti i-ti poruncesc s5. vii. A5a cum iti spun"59. Darun veac mai tirziu, domnul Tarii Romane§ti Antonie,de altfel un personaj mediocru, putea scrie in 1670:Tara aceasta e a imparatului i Domnia mea sint isprav-nicul imparatului"69. Altminteri, Poarta Muse totdeaunadeosebirea cea mai limpede intre provinciile cucerite iromani, care i se inchinasera aro a fi fost invin0.. Cind,in 1672, unii dintre poloni incercara o intelegere cu armataturceasca de ocupatie, li se dadu urmatoarea lamurire :ceilalti s-au supus de bung voie, dar pe voi v-au cuceritWirile"61.

Casatoria sultanului Murad al III-lea cu o domnitamunteana, fata Chiajnei62, o casa.torie in lege, ca cea alui Murad al II-lea cu sirboaica Mara, a crescut influentape care o exercitau asupra lumii crqtine tarile romanqti.La slujbele de la biserica patriarhala putea fi adesea vazutun membru al acelei familii care se lupta pentru tron cuneamul lui Radu Paisie, ajungind la domnie in cele douataxi prin Alexandru munteanul §i Petru Schiopul, tri-mis in Moldova: acest Milo, cu numele sirbesc, avea

136

un brat paralizat ; se spunea ca ar fi venit din Caffa63.El avea rang indata dupa patriarhul ecumenic §i inain-tea mitropolitilor64. La marile ospete numai el era incu-viintat s5. se a...eze alAturi de patriarhul in Scaun (mortin 1577)65. Frate cu domnii romani, Milos fu in 1573 noulctitor al m5n5.stirii Nea Moni din Chios".

Casa familiei Raul sau Rali, stabiliti in Rusia, casaocupata mai intii de Mihail Cantacuzino, trecuse apoiin folosinta voievodului Moldovei" i era locuita. in 1575de suita acestui domn67. Alaturi de ea, Bogdan-saraiulera vechea bisericut4 a varegilor68.

Patriarhul Mitrofan (1565-1572) f5.cuse, dupa cumam va.zut, o c5,15.torie in Moldova". Chiar de-a douazi dup5, ce cumparase, in 1579, casa ceauplui"79, PetruSchiopul care trAise ani de-a rindul in mediul acestaconstantinopolitan, ca §i fratele sau Alexandru, insuratla Pera, c15.ruise bisericii ecumenice aceasa cas5, dinConstantinopol pe care o cumpb.rase de la familia Rahn.I se mai zicea i casa lui Vlantos" (BAcorroc), deoa-rece fusese menia nepotului lui Petru, anume Vladcare, numit domn al Tarii Romanqti, avea sa moard;el era fiul acelui Milo, pe care 1-am v5.zut luindparte la slujbele bisericii patriarhale, pe vremea cindera la Pammakaristos". Pe aceea§i vreme, Petru d5.ruiapatriarhiei mai multe potire de metal, cu sterna ta.rii73.Omul acesta merita sa domn.easa nu numai in Moldova,ci §i la Constantinopol", il prosavqte astfel Dorotei dinMonemvasia pentru ca cheltuise tree sute de poveri deaspri, primind pe patriarhii de Antiohia i de Ierusalim75.El mai da i odoare biserice§ti pentru Pammakaristos76.Mai tirziu tot el va fi acel om foarte cucernic, blajinla vorba,, cu purtari vrednice de cinste, prea milostiv curobii, cu saracii, cu ma,nastirile, cu bisericile, cu preotiidin tara lui §i de aiurea, foarte luminat i foarte intelept§i foarte drept in judecAtile sale, foarte priceput in toatetiintele i in ale scrisului"77, cel care va primi cu mare

pomp pe Ieremia al II-lea.Petru ne e infat4at de mitropolitul Monemvasiei, ca

un om interesat de astronomic, de muzick avind la inde-mina un psalt foarte inzestrat79; binefacerile lui se vor

137

extinde §i asupra sediilor din Ierusalim, din Antiohia,§i chiar din Monemvasia79.

In jurul acestor domni se aduna acum o intreaga,aristocratic noua de greci veniti din toate provinciile aici,departe de primejdiile Constantinopolului, §i refacindastfel Bizantul pe malurile Dunarii. Petru Schiopul aveain preajma lni,ye linga Sguromali Paleologul80, un Hriso-verghi i pe ginerele s5,u, Zotu Tzigara, un epirot.

III. Ocrotitorii0 noua provincie autonomy se formase la Meteore,

pe inaltele stinci ale Tesaliei, unde Teofan Apsaras inte-meiase manastirea lui Varlaam81. Inca de la inceputulveacului al XVI-lea Neagoe Basarab 10 luase asupra -iocrotirea manastirii Schimbarea la fata, pe care odinioar4o aveau in grija despotii sirbi, rudele sotiei sale. In 1581,calugarii recuno§teau ce-a facut el pentru consolidareai impodobirea laca.ului lor82. Dar, dupa dinsul, aceste

legaturi cu Tara Romaneasa luasera sfir0t. Cu toatesfortarile episcopului de Larisa, Sf. Visarion, manasti-rile napadite de paragina §i stricaciune, asediate de turci,care incercau sa le rapeasca domeniile, fury nevoite sarecurga din nou la sprijinul domnilor dun5reni. Ei seadresau astfel, pe la 1580, lui Mihnea : prea-cucernicul,prea-slavitul, prea-fericitul, prea-maretul biruitor, prea-puternic, prea-placut Domnului, ocrotit de Dumnezeu ivrednic de viata indelungata.'", ca i maicii sale, anoastra prea-fericita Doamn5, atotputernica, prea-dulcemaid cu trupul a Marie i Sale, prea-cucernica i de Hristosprea-iubitoare", 0 alte titluri, atribuite doar vechilorimpa'rati, i se adreseaza beizadelei pentru a ceres15.vitei lui puteri (rii fleydckn TOD ANev-ricc i.t.FaXovsErcei;v: PoccrLAEI,c,c) ce e de trebuinta ca sa-i scape dinnenorocire, a§a cum fa,cuse fats de patriarhiaecumenica Si de cea din Ierusalim. 0 bisericut5, fu ridi-caa acolo pe aceea0 vreme. Rude apropiate ale domnu-lui Inchinara mAnastirilor din Tesalia, pe cea a Bucova-tului, aproape de Craiova83. Mai tirziu, Radu, fiul luiMihnea, va inchina Meteorelor manastirea munteana

138

a Gorgotei, si sub un urmas al marinimosului domnMatei Basarab, cutare boier al tarii isi va aminti de mize-ria in care zacea acest cinstit Fleas".

Mihnea a fost binefacatorul manastirii Vlatadelorsau Vlateelor, la Tesalonic85. Am pomenit ca Zotu Tzi-gara, care va fi inmormintat la Sf. Ghecrghe din Venetia,a luat de sotie pe vara acestui domn, Maria, fata lui Petru$chiopul, domnul Moldovei, insa legaturile cu Epirul,inchinarile" de biserici mai cu sea ma, apartin uneiepoci ulterioare88. Astfel biserica din Bucuresti87 a luiDuca-Voda, care tinea de manastirea Zita , din Ianina.$erban Cantacuzino va institui un venit manastirii Bro-det, din Policiana88. Schitul Bradu fu inchinat bisericiiPogoniana89.

Un Dimitrie era secretarul domnului Moldovei, la15609°; el scrie, dupe caderea prietenului si stapinuluisau Despot-Voda, o scrisoare de va gi cxplicatii catrepatriarhul loasaf al II-lea91. Este, bineinteles, altul decitacel diaconDimitrie din Tesalonic, de origine slava, asezatmai inainte in Egipt, care vizitase Germania in 1559, sicare era corespondentul lui Melanchthon92. Un Iacob Ma-vrocordat din Chios vizita Tara Romaneasca, pe la 158093.Fare a mai socoti calatoriile, pomenite deja, ale patriar-hului loasaf in Moldova (1561) si in P. ra Romaneasca(1564), spre a pune la cale o casatorie domnea sea pentrunepotul sau94, cea a fostului patriarh Pa homie, care arfi invatat greceste pe sultanul Mahomed al III-lea, sicea a pairiarhului Teolipt95.

La 1591, in cursul lungii calatorii a lui Ieremia alII-lea in cele cloua tari, el intareste danii acute la MunteleAthos si da dreptul rmrelui logofat Hicrax de a lua masuride discipline religioasa, ca aceia Frivitoare la strainiiinsurati care, venind in Bucuresti, se casatoreau si aici98.

Cind Petru $chiopul isi pierdu tronul, gasindu-si ada-post in statele imparatului, Ieremia interveni pe lingamitropolitul Gheorghe al Moldovei cerindu-i se inlesneascarevenirea in Scaun a acestui blind domn evlavios97. Vor-bindu-i de coplesitoarele datcrii ale Marii Biserici, itindemna sa villa. la Constantinopol, unde Andronic Can-tacuzino va gasi mijlocul de a-1 readuce la domnie98.

139

§i

Printre creatiile lui Ieremia in vremea aceasta cindin schimbul ajutoarelor bane§ti el acorda cele mai deseams titluri ale lumii ortodoxe, trebuie socotita, pentrutinuturile romanqti de la Dun5.re, uzurpate de sultan,§i mitropolia Bea' ilei. Detinatorul, in trecut, al acestuiScaun, Nectarie, figureaza in actul de intemeiere al patri-arhiei moscovite99.

Momentul de suprema" incordare pentru Patriarhiea fost in 1586, cind in acele case ale vlahilor"1", de lingabiserica zisa a Terapiei-Theotoku sau Theotokos-Paramy-thia, fu convocata adunarea care avea sa hotarascA trimi-terea emisarilor in toate t5rile ortodoxe, pentru a gasimijlocul de a plati datoriile Marii Biserici: Teolipt inIvir, mitropolitul Monemvasiei in Rusia, Pahomie inCipru §i in Alexandria". In casele acelea fu votata infiin-tarea noii patriarhii rusWi.

Dup'a trecerea patriarhiei de la Pammakaristosulla bisericuta de la Vlah-sarai"2, Meletie Pigas o vastramuta, in calitatea sa de vicar, la Sf. Dimitriedin Xiloporta103, de unde va trece, inca de la 1600, laSf. Gheorghe din Fanar, unde se pastrau icoane luate dela biserica Sf. Constantin, transformata in moscheel".

Atunci, impotriva tentativelor de unire cu cato-licii se ridica Nichifor dascalul. El apare in Moldova,in timpul domniei lui Aron-Voda, unde i famine timpde citiva ani, ca mijlocitor pe linga turci. Inchis laHotin, pe Nistru, va izbuti sa fuga la cneazul rus Con-stantin de Ostrog, voievod al Kievului i ocrotitor albisericii ruse§ti. In 1597 este chemat in fata unui tri-bunal din Var5ovia109. Inca din august 1595, el se in-cumetase sa adune la I* un sinod de preoti ru0. i romani,pentru a combate pe iezuiti : printre ei se afla doi epis-copi din Moldova i doi din Muntenia, dintre careLuca cipriotul, de la 1587 episcop de Buzaul".

Dupe'. cucerirea Moldol ei de Mihai Viteazul, un altsinod intrunit la Suceava, la 2 iunie 1600, pentru ale-gerea unor not vladici in locul celor ce fugisera cu Ie-remia-Voda, este caracteristic pentru situatia pe caredomnii romani i-o c4tigasera fata de biserica ecumenica.

140

Sinodul e prezidat de Nectarie al Ohridei, care iscalestearhiepiscop al Iustinianei Prime, al Ohridei, a toata.Bulgaria, al Serbiei si celelalte", si intre participantivor fi nu numai Dionisie Rali, mitropolitul de Tirnovo,care va fi asezat ca vicar, dar si cel din Cezareea luiFilip, cel de Vodena, un episcop muntean din Muncaci,in Maramures, si un episcop de Hebron, care semneazain slavoneste107. Mai departe, Dionisie functioneaza innoua sa calitate, asistat de episcopul Cezareii si de celmoldovean al Romanuluil".

Exists, fara indoiala, din partea Constantinopolului,o incercare de captare a bisericilor romanesti. Dar patriar-hul ecumenic va fi nevoit sa cedeze inaintea deprinderiiunei vechi autonomii. Meletie Pigas recunoaste ca mitro-polit al I5xii Romanesti pe Eftimie, marginindu-se s5,-iaduca aminte ca s-a inscaunat singur (in urma alegeriisale de catre ceilalti episcopi si a confirmarii de catrestapinul sail, domnul) si se grabeste a-i trimite un textcorectat" al Scripturilor, fagaduindu-i un Nomocanonl".

Daca in septembrie 1615, Luca din Cipru, marele ca-ligraf110, fu depus de patriarhul Timotei, asistat de Teo-fan al III-lea al Ierusalimului, sub pretextul amestecu-lui necanonic si al intirzierii de-a trimite la sediul ecu-menic darul cuvenit, aceasta se explica prin inlocuirea petronul muntean a lui Radu Mihnea, protectorul acestuiprelat, cu Gavriil Movilanl. intre cei care fury propusipentru a-1 inlocui, alegerea facindu-se, impotriva obi-ceiului tarii, in biserica patriarhala a Sf. Gheorghe dinConstantinopol, se afla un episcop de Ganos, proto-singhelul Antim si un alt protosinghel, ieromonahul Ig-natie. Cu toata, inlocuirea lui Gavriil printr-un domn deobirsie constantinopolitana, Alexandru Ilies, este aproapesigur ca Tara Romaneasca n-a primit pe niciunul dintreacesti intrusi112.

Revenind la domnie, Radu Mihnea ajunse sa ceara dela Chiril Lukaris si Gherasim de Alexandria confirmareaunei danii acute lui Patrascul13, fiul fostului domr,Petru Cercel, devenit monahul Partenie114.

Cu toate acestea, un patriarh de importanta lui Me le-tie Pigas115 este la dispozitia domnilor romani si mai cu

141

seams a lui Ieremia Movila, care-1 ajuta sa cladeasca re-sedinta patriarhiei. El admite ca biserica, de fapt mitro-politana, a Moldovei sa fie formal ridicata ca cea aIvirului la rangul de arhiepiscopat ; el recunoasteintemeierea noului scaun episcopal de Husi, asteptinds5, adune in Egipt unde, din pricina situatiei in carese gasea Marea Biserica, va fi nevoit sa revina, sinodulcare trebuia sa acorde actul solemn ce i se ceruse ; el tri-mite mitropolitului Gheorghe cirja de patriarh si ma ntiapatriarhall impodobita cu patru 7:6Xo,, care singure deo-sebesc pe patriarhii Scaunelor apostolice, ceilalti patri-arhi purtind doar mantii care nu au decit dou5."116.

Cind tronul T5,rii Romanesti fu luat in stapinire deMihai Viteazul, fiul grecoaicei Teodora si nepotul puter-nicului vistiernic si ban lani, clientul lui Andronic Can-tacuzino, caruia-i datora numirea, si prietenul arhie-piscopului Dionisie de Tirnovo, el intrunea toate curen-tele bizantine de pins atunci: cel care venea pe calea Bi-sericii, cel ce fusese creat de mediul constantinopolitan,cel pe care-1 reprezentau marile familii si cel stirnit deindemnurile Apusului. In aceasta consta si interesul per-sonalitatii lui neobisnuite si al faptelor sale stralucitoare.

Mihai stringe in jurul sau pe episcopii greci ai rascoa-; i se trimit, prin Dionisie Rali, scrisorile crestini-

lor din Tesalia, din Epir, din Macedonia si din toataGrecia"118, si, ridicat in slava de un Gheorghe Palamedesi un Stavrinos, el primea, la 1594, din partea unui car-turar contemporan, un mic poem despre triumful luiMihai, fiul lui P5,trascu, voievodul Ungrovlahiei impo-triva Ismaelitilor", titlu care, de ceama turcilor, nis-a pastrat in criptogram5.119.

Dar pe de alts parte scrisorile lui Meletie Pigas,dintre care una se adreseaza marelui vames al Moldovei,Constantin Corniact, care va deveni unul dintre cei maibogati tirgoveti din Liovi" scrisorile acestui prietenal domnului Moldovei Ieremia, ramas credincios turcilor,indeamna pe domnul acesta foarte ortodox, care is partearasariten.ilor prigoniti in Polonia, unde Nichifor dascalulera detinut in vremea aceea, sa incheie pace cu sultanulcare il iubeste", asigurindu-1 ca pregatirile turcesti nu

142

C.4.11" . .1,4* z

4. 11.1. . i 7:7 :11.1-Pr .

'.1!..t.14.1.7 .1;4' ,

.

Mihai Viteazul, damn al Tariff Romiinepi, al Transilvanieiat Moldnuei

I/

cum prml

VOsi 3N'ON'd

TOO fur te: 7?,:wria.

Ele1;:.'ir,

il744114,1"7:2" htlie.vut447 d^..67,:sitiM7PV.t741: 4,44:7r.r

. "sp.. Ai"- ft.* .

7

si

,T.P.!Of

,7* ,

et"

1.

14

CAZ:tvome.

.prrehr

privesc decit Ardealul lui Sigismund Bathory, ca cutarepa§5, dunArean socotit incomod, a fost destituit, ca tAtariiau fost tinuti in 1oc121, ca Hasan-pap., noul mare vizir,care inlesnqte venirea lui Pigas la Constantinopol (darce grea e starea financiarl a Bisericii !) este un om cumse-cade, adaugind ca sultanul dore§te numai sa i se inapoiezefortaretele de la Dunare cucerite de Mihai122, pi cA Poartas-ar multumi cu tributul pe care ar vrea s5, i-lofere. Mihaiinsupi intervenea pentru ca prietenul sau Dionisie Rali,destituit pe nedrept, s5, fie din nou inscaunat123.

Din domeniul milosteniilor relatiile bizantine cudomnii romani treceau deci in domeniul cruciatei, nupentru triumful unei personalitati, pentru prestigiulunei singure tari, ci, a5a cum intelegeau cei care con-duceau lupta inceput5, la 1594, alaturi de cea a impara-tului Rudolf, sustinut de papa, pentru refacerea im-periului.

0 dubla atitudine greco-bizantina apare astfel in mo-mentul in care se inver§unau asupra turcilor de la Dunareaprigele lovituri de spad5, ale cruciatului Mihai.

Principalul sau inspirator a fost, dupa cum am vAzut,Dionisie Rali, dintr-o familie inruditA cu Cantacuzinii,care it indeamna s5, villa sa se stabileasa la Sofia: Greciasi Macedonia.'" ar fi gata sä se rAscoale pentru el125. CarloMagno, agent al imparatului, scria in raportul lui: Elvrea sa mearg5, la Adrianopol, §i acolo sa deie de pascutcailor sai" 126.

Inca inainte de 1598, avind de pe atunci relatii cu acelvoievod al Ardealului, Sigismund Bithory, care-§i juca§i el rolul de cruciat, §i care, atacind Timi§oara, se vedeadeja rege al sirbilor, Rali se adreseaza lui Mihai pentrua-i aduce la cunWinta ca toat5, cre§tinatatea sta cu ochiitints la MAria Sa". La data aceea, el declara ca invoindu-secu ecumenicul, a inceput sa adune oaste §i provizii. Totiepiscopii, de origine greceasc5 §i bulgari, se aflA in jurulacestui cleric care pindea la Nicopole, pe Dunare, desfa-qurarea evenimentelor pi ei depun juramint lui Mihai pitiului sau, ca fata de stapinii §i domnii for legitimi. Eierau dispu0 sa, trimita un sol §i la curtea imparatului,ai cArui comisari, coborindu-se in Tara Romaneasc5.,

144

primeau de la Rali fagaduiala unui contingent de 200 000de oameni.

Cind Mihai lua in stapinire Ardealul (noiembrie 1599),capetenia complotului crestin de pe malul Dunarii facutot ce-i statea in putinta pentru a hotari pe voievodul in-vingator sa-si paraseasca cucerirea, ca sa mearga pe caleaBizantului. Un trimis imparatesc confirms si ell" casingurul sau gind este sa porneasca impotriva Turcieisi sa-si stabileasca resedinta la Sofia" 128. Iar uncontem-poran occidental, un dominican la curent cu imprejura-rile din Grecia, scrie, in iunie 1600, urma,toarele : Euam fost intotdeauna de parere ca daca treburile cu aceastabinecunoscuta chemare la oaste decurg asa cum din milalui D-zeu tragem nadejde, zisul Mihai Voclii va ajungein curind sa se instdpineascci pe Constantinopol, si grecfiind, si aclamat, si urmat indeosebi de greci, odinioarilsteipini ai acelei Impcireilii, va pune sit fie proclamat el,si nu altul, impdrat al Constantinopolei"129.

Dupa catastrofa lui Mihai, Rali, ramas fara sprijindin partea ortodocsilor sal, se va aseza la Venetia, de undediplomatia imperials 11 va trimite la Boris Godunov,uzurpatorul de la Moscova, pentru ca mai tirziu, fiindprea putin siguri de el, sa r5.mina in capitala imparatieica un simplu pribeag, care va trai pe linga domnul TariiRomanesti, izgonit de turci, Radu 5erban130.

Am vazut ca, in afar5. de Rali insusi, pe care Mihaiit facu sfatuitorul sau intim, si vicar al Moldovei cuce-rite in 1600, alti episcopi din Balcani implorau si eimila eroului roman. Cei care se stabilesc definitiv intarile romanesti vor fi mentionati mai tirziu.

De-o parte, influentat de literatura italiank folosindforma, cu lungii alexandrini araganati care amintescde Gerusalemme liberata, Gheorghe Palamede, grecul ada-postit la curtea unui print polon bogat si bucuros sa aibalume in preajma, trateaza ispravile cruciatului romanca pe un material eroic oarecare, ca un carturar pasio-nat de limbs aleasa ce era.

De cealalta parte, un om simplu, luptind el insusiin rindurile ostirii in care ceea ce it intereseaza nu e

14510

drapelul national, ci crucea orientala care ii sta deasupra,un boiernas din preajma noului domn, un diac al vis-tieriei muntene, Stavrinos, vede in capetenia acesteirevanse crestine un emul al lui Alexandru cel Mare ;el e entuziasmat de actiunea personals a Viteazului",care continua seria eroilor populari ai Bizantului me-dieval, un Digenis Akritas lipsit insa de scenele de sen-timentalitate pe care cel dintii le luase din Occidentulromanelor cavaleresti. Rapit de dusmanii domnului sau,e inchis in castelul de la Bistrita, in Ardeal. El scrieintru slava maretului sau domn, la lumina stelelor",istoria sa de vitejii", de Ccv&pocyocOei.ag', care a fostmult citita, ca o mingiiere si un indemn la lupta, in totcursul acestui veac al XVII-lea.

Stavrinos va cauta sa atribuie un rol de avangarda,la b5.talia de la Calugareni, celor trei sute de tineri grecicare ar fi luat parte ; dupa ce facuse din Mihai un Ale-xandru cel Mare, va face din maica-sa, grecoaica Teodora,o noua Olimpiada, luptatorii de la 1595 fiind ping siei macedoneni. Eroul muntean e si un rival al lui Ahile.Itnsa rolul sau bizantin de asta data al unui nou Beli-zarie nu e nici el uitat : sirbii si bulgarii erau departea lui Mihai si asteptau bucurosi sa-i iasa inainte, cindva trece la dinsii, pentru a-1 recunoaste ca domn". Elstriga: Imi vars singele pentru crestinaltate". In vremece, de partea lui, Palamede, care nu e un romantic, sepasioneaza pentru telurile romanesti, urmarite de Mihai:toata puterea Tarii Romanesti tine de Ardeal, caci ace-iasi munti stau de-o parte si de alta"131. Un poet anonimva cinta si el pe acest principe al Ungrovlahiei, ducesi mare-stapinitor al Ardealului", a carui glorie va finemuritoare132.

Lupta lui Mihai Viteazul impotriva turcilor intre-rupsese legaturile Tarii Romanesti cu Constantinopolul,in timp ce Moldova, unde se asezase dinastia, vasala polo-nilor si inclinata cAtre catolicism, a Movilestilor, sedesfacea cu totul de ceea ce o retinuse pins atunci, subAlexandru Lapusneanu si bunul Petru 5chiopul, inorbita Bizantului, spre a nu mai reveni apoi, cum seva vedea, decit sub bogatul si fastuosul domn Radu

146

Mihnea. Patriarhii Ieremia al II-lea, Matei al II-lea,Gavriil, Teofan si vicarul Meletie Pigas trebuira saramina in situatia gingasa de mijlocitori intre ra,z-vratitulacesta, a carui Vi' era atit de necesara pentruortodoxie, si mai ales pentru veniturile bisericii ecume-nice, si intre sultan. Pigas, asa cum am mai spus, aveastrinse legaturi si cu mitropolitul Eftimie al Tarii Roma-nesti, care-i cerea un text grecesc al nomocanoanelor"133.

Cipriotul care avea sa ajunga, episcop de Buzau siapoi mitropolit al Tarii Romanesti, marele caligrafLuca 134, ale carui frumoase manuscrise grecesti se rega-sesc mai peste tot, facea parte, impreuna cu DionisieRali si cu cuta re mitropolit macedonean, din aceeasistralucitoare suita a domnilor munteni la inceputulveacului al XVII-lea.

Unul dintre grecii care au venit sa aduca in tarileromanesti constiinta aceasta de ecumenicitate bizantinaa fost acel Matei, originar din Pogoniana, care a ocu-pat cel dintii noul Scaun al Mirelor, celebru prin amin-tirea bunului Sf. Nicolae. Refugiat Inca de la 1599'35in Tara Romaneasca, unde i s-a dat bogata manastirea Dealului, cu mormintele domnilor din veacul al XVI-lea,si cu acela unde va odihni capul lui Mihai Viteazul

acest carturar distins care a dat si o acolutie aSf. Grigore Decapolitul, ale carui moaste se pastreazain manastirea olteana de la Bistrita, s-a inspirat dinmediul acesta pentru a scrie o istorie in versuri a domni-lor acestei primitoare Taxi Romanesti. intr-insa el isiarata ura impotriva turcilor si sperantele sale de apro-piata revansa, prin domnii romani insisi sau prin po-poarele Mane ale nordului", care aveau sa-si faca maitirziu aparitia pe scena vechiului Bizant136.

Note

1. Ghedeon, Harpiapxocol 171vatag, p. 512.2. Gerlach, op. cit., p. 273.3. Ghedeon, op. cit., p. 460.4. Crusius, op. cit., p. 197.

14710*

si

Insusi,

5. Ibid., p. 97. Cf. ibid., p. 103. La pagina 104, o indul-genta data de el lui Teodosie Zigomalas (Mtxaft/k. G.,t9Sea rratptaPric 'TN 'Avtioxsia0.

6. Ghedeon, op. cit., p. 533.7. W. Regel, Analecta byzantino-russica, Petersburg, 1891;

cf. Ghedeon, op. cit., p. 531.8. Ibid., p. 535. Actele la Dositei al Ierusalimului, Topog

Tns dyc'anic, p. 54 si urm.9. Ibid., p. 538-539.

10. Ghedeon, op. cit., p. 590.11. Ibid., p. 532 (dupa articolul sail in 'EKKAnataazucil'A).69eza,

VIII, nr. 7).12. Ghedeon, '0 "A9a);. 'Avapvlaelg - Eyypa9a - 1'7111816am,

Constantinopol, 1885, p. 173-174, 187; Heinrich Brock-haus, Die Kunst in den A thoskl6stern, Leipzig, 1891,p. 250; Millet, Pargoire si Petit, Inscriptions chretiennesdu Mont Athos, I, Paris, 1904.

13. Crusius, op. cit., p. 199. Despre costumul trimisilorgeorgieni, care aduceau daruri, Gerlach, op. cit., p. 244;cf. Ghedeon, Harinapzacol Him Keg, p. 528.

14. Dorotei de Monemvasia; v. si Hurmuzaki, XIV, p. 83,nr. CXLVIII.

15. Crusius, op. cit., p. 194.16. Ghedeon, '0 Afros, p. 175-177; Millet, Pargoire si

Petit, op. cit., nr-ele 251 si 255.17. Vezi Hurmuzaki, XIV, p. 10-11 si Gr. Nandris, Un aocu-

ment privitor la imparOrea Mi OOP° liei Tarii Romune; ti(1372-1373), in Inchinare lui N. Iorga cu prilejul imp

virstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 299-306.18. G. Heuzey, Excursion dans la Thessalie torque en 1858,

Paris, 1927, p. 130, semnalat de Gh. Bals, in Revistais toricd, XV, p. 81-82.

19. Despre un preot moldovean Isidor la Constantinopol in1401, parintele N. Popescu, in Biserica Ortodoxd Roman&LII, 1-2.

20. Vezi, pentru amanunte, studiul nostru Le Mont Athoset les pays roumains, in Bulletin de la section historique del'Academie Roumaine, II, p. 172 si urm. Putinul pe care -]dau moscovitii, ibid., p. 192-193, 200-201.

21. Ibid., p. 202. Cf. totusi, ibid., nota 3.22. Hurmuzaki, XIV, p. 41, nr. XC.23. Dup5. Ecthesis Chronica, Hurmuzaki, XIV, p. 717, nr-ele

DCLXXVIII si DCLXXIX.24. Dorotei de Monemvasia, p. 448.25. "Eaxetkay Toy gopto-rov sic TI)V 1326axiav, sic Tentov tnto0

TOV 8i)cncoXoy va (pbm; ibid., p. 449.26. Acelasi izvor; cf. mai sus.27. Hurmuzaki, XIV, p. 59-60, nr. CXXXIV.28. Ibid., p. 76-77, nr. CXLII.29. Ibid.30. Ibid., p. 83-86.

148

31. Ghedeon, Xpomd, p. 72.32. Hurmuzaki, XIII, p. 348, nr. 6.33. Ghedeon, op. cit., p. 74.34. Ibid., p. 76. Ghedeon remarca.' indiferenta aratata de

arhonti fate de greutatile Bisericii; ibid., p. 76-77. Vafi mai tirziu cazul §i pentru Alexandru Mavrocordat;ibid., p. 86.

35. Ibid., p. 83-84, 189-190.36. Ed. Erbiceanu, p. 102, 110. Asupra unei danii care

man5.stirea Pogoniana in 1513, v. Iorga in Bulletin dela section historique de l'Acaddmie Roumaine, II, p. 241.

37. Viata citata a lui Nifon, p. 114. V. Robert Curzon jun.,Besuch in den Kleistern des Levante, Reise durch Aegyp ten,Paleistina, Albanien and die Halbinsel Athos, had. Meis-sner, Leipzig, 1854, p. 197, 209, 213, 215, 220.

38. Lampros, Ecthesis Chronica, p. 70-71, reprodusa de notin Hurmuzaki, XIV, p. 717-718, nr. DCLXXX.

39. Vezi in cartea noastra. Les arts mineurs en Roumanie,I, Buc., 1934, fig. 6, racla pe care a daruit-o

40. Studiul nostru citat despre Athos, p. 177-185,Les arts mineurs, II, fig. 80.

41. Millet, Pargoire §i Petit, op. cit., nr. 232.42. Ghedeon, '0 "AScoc, p. 178. Putul lui Nicolae postelnicul,

Millet, Pargoire §i Petit, op. cit., nr. 282. Cf. studiulnostru citat despre Athos, p. 196.

43. Millet, Pargoire Petit, op. cit., nr. 385; cf. ibid.,nr. 393; qi studiul nostru citat despre Athos, p. 199.

44. Ibid., p. 201-202.45. Iorga, Inceputurile episcopiei de Buzau, in Revista istoricd,

IX, 1923, p. 175-176.46. Blnescu, Deux poemes, deja citata.47. Izvestia ale Institutului rus din Constantinopol, III,

p. 23. Vezi nota noastra In Revista istoricd, X, 1924,p . 30 -31.

48. Iorga, Acte fragmente, I, Buc., 1895, p. 29-30.49. Dup.& albumul lui G. Millet, in articolul meu Portretele

domnilor noltri la Muntele Athos, Analele AcademieiRomane, mem. sect. ist., s. III, t. IX, 1928, p. 23-27.

50. Iorga, Dornnitorii romdni Vasile Lupu, .5'erban Cantacu-zino i Constantin Brdncoveanu in legdturd cu patriarhiiAlexandriei, s. III, t. XIII, 1932.

51. Papadopulos-Kerameus, in Hurmuzaki, XIII, p. 140.52. Hurmuzaki, XIV, p. 46-47, nr. CXIV.53. Iar5.0 dup5. Heuzey, in articolul arhimandritului Hristo-

for Ktenas, in Tirctilpic 'Eratpeiag floCavtive5v, 6irou8Cov, V,p. 110-111.

54. 0 descriere a acestor ceremonii (T.G. Bulat, L'Odysseed'un courtisan valaque de Henri III, in Revue historiquedu sud-est europeen, II, 1925, p. 353) spune: faisant jetter,comme it fist 6. l'aller et retour du baisemain audit Seig-neur, quantite grande de deniers au peuple, qu'il a laisse

149

si

si

si

manastirii.

gi

au coeur d'un chacun memoire, sur tons autres de ses ditsdevanciers en Constantinople, de prince magnanimetres genereux et tres liberal".

55. Ibid.56. Vezi *i Gerlach, op. cit., p. 315. Cf. mai sus, p. 129,57. Proiectul de a o trimite pe Chiajna la Bassora, ibid.,

p. 315.58. Corespondena ei cu sora catolica, in Hurmuzaki, XIV,

p. 50-80.59. Hatoi gm '0 Ocog triorl9ncrev xai dvbcricra lad finfipa

Kfirrpo, Toes turijerroug avapcinroug 67100 Sty txpooxavo cra.Kai xdpc arroO xapd ucytari tic Tfiv BAuxict xai ufivucrs Kaitic Toy Torco aou rpoyripo T6 rubc tvOciact, vet fReUpouv 6 icoapog.Kai tar), 'AXttavSpt, a69tyrn TfisKaXias, 'fit 1.10u, tviluiCoutiivdviitv vd tk9rjc irce tutva vet icapoge Tatil Sa Std triptig, xai Terxduccpya Sta acackaarig, vet napoucv To 6g KopuTac. "Errata vacrtperce6ope etc tfiv ykrudi Bevel-Mx, ono0 Ta itoUtr 6oGxcr KaiTok icagouxttocc, xui ttK Triv Bevetiia va aTpateUoic etc 'Peoirny.

aou yptupo Va trrinteccre xai as opiCo va icapng. "Er Crixcrra nog Gob ?pawl); N. Iorga, Ordinul lui Selim al II-leanitre Alexandru-Vodii at Tarii Ronuinefti, in Revistaistorica, XI, p. 159.

60. Dumitru I. Bajan, Documente cimpulungene, citat deIoachim Craciun, in Anuarul Institutului de istorie ratio-nale& V, 1926, p. 743.

61. Les memoires de Jean-Chrysostome Pasek, gentilhommepolonais (1636-1688), traduits et cornmentes par PaulCazin, Paris, f.a., p. 285.

62. Gerlach, op. cit., p. 77, 233.63. Ibid., p. 315.64. Ibid., p. 107, 236.65. Ibid., p. 236; cf. ibid., p. 353, 369.66. Reussner, Epistolae turcicae, p. 146-147; Hurmuzaki,

XIV, p. 86, nota 1.67. Gerlach, op. cit., p. 476.68. Vezi W.A. Wigram, in The Church Times, 3 decembrie

1926.69. Ghedeon, op. cit., p. 517. Asupra morii sale, v. Crusius,

op. cit., p. 335.70. Ghedeon, Xpoyucci, p. 141-142.71. Actul patriarhal la Ghedeon, op. cit., p. 144-145. Cf.

Byzantios, op. cit., I, p. 575.72. Vezi *i Iorga, Ospiti romeni in Venezia (1570 - 1610),

Bucure*ti, 1932.73. Ghedeon, op. cit., p. 147; Hurmuzaki, XIV, p. 49-50,

nr. CXXI. Darul anterior al unui lipsanotah de la Alexan-dru L'aponeanu *i al unui potir de la Ruxandra, doamnalui Alexandru; Ghedeon, op. cit., p. 148-149.

74. Ibid.75. Op. cit., p. 485.76. Vezi mai sus, nota 73.

150

tffvpe

"ETCrl

77. Dorotei de Monemvasia, p. 455.78. P. 450. Si aici e Infatisat ca vrednic s5, domneasea la

Constantinopol: Toarog 6 6.v9parroc taw gtoc va fico:rac6vobxintwovelq tfiv MiroySaviav, 41 Kai eic Kcovaravrtvolinatv.

79. Ibid., p. 451.80. Vezi mai sus.81. Ghedeon, Harpiapxucof Hivaxec, p. 520-521. Cf. studiul

nostru Fondations religieuses des princes roumains enOrient. Monasteres des Metiores en Thessalie, In Bulletinde la section historique de l'Acadenzie Roumaine, II, p. 226si urm.

82. N. Bees, Zepflocclical floCavrtaxitypappara Merethpoo, In &Conic,II (1911), p. I si urm.; 215 si urm. Cf. studiul nostru,loc. cit.

83. Studiul nostru citat, p. 238.84. Bees, loc. cit., p. 224-225, 279-283; N. Iorga, Studii

documente, XVI, p. 101, si studiul citat, p. 233-234,235-238. Meteorele dobindir5, si, in imprejurari necunos-cute, mAn5.stirile muntene Nucet si Bradu; studiul nos-tru citat, p. 239.

85. Iorga, in Mem. Acad. Rom., XVIII, p. 38. Biserici mol-dovene si muntene inchinate mai tirziu Sf. Antonie dinTesalonic in studiul nostru Fonda tions des princes roumainsen Epire, en Moree, a Constantinople, dans les 'Iles et surla c6te d'Asie Mineure, in Bulletin de la section historiquede l'Academie Roumaine, II, p. 242-243.

86. Ibid., p. 245 si urm. Tot acolo, mentiunea epirotilorcare, in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, au facutavere in Tara Romaneasc5..

87. Hurmuzaki, XIV, p. '738-739, nr. DCCXXII ; p. 749-751,nr. DCCXXXII.

88. Ibid., p. 740-742, nr. DCCXXV.89. Ibid., p. 742-745, nr. DCCXXVI.90. Crusius, loc. cit., p. 248-249.91. Ibid.92. Ibid., p. 263-264, 484, 488. Un diacon, Simeon, la

Padova, ibid., p. 500, 503, 504.93. Ibid., p. 309-311.94. Alaturi de izvoarele citate, I. Bogdan, Vechile cronice

moldovenepi pind la Ureche, Buc., 1891, p. 11.95. Izvoarele citate.96. Hurmuzaki, XIV, p. 93-94, nr. CLXIV. Cf. Nicolae

Popescu, Pa triarhii Tarigradului, p. 46.97. Ibid., XI, p. 313, nr. CCCCXLI.98. Ibid., p. 370-371, nr. DXVI.99. W. Regel, op. cit., p. 75 si urm.

T00.Ta ocr 'rely Bkavov; Ghedeon, Xporuca; p. 69-76.Alaturi se cumparase casa unui anume $amaloglu,ibid., p. 72.

101. Descrierea ei la Gerlach, p. 30.

151

§i

-

102. Ghedeon, 17armapzucol Iliivaxes, p. 530. Un val.ah" laslujba religioas5 Gerlach, op. cit., p. 65.

103. Ibid., p. 541.104. Ibid., p. 542. Cf. si ibid., p. 469. Descrierea acestei bise-

rici, Gerlach, op. cit., p. 339-340, cf. ibid., p, 406.Despre mormintul lui Alexie Comnenul la Patriarhie in1578, ibid., p. 462.

105. Cf. studiul nostru Nichifor Dascalul, exarh patriarhallegelturile lui cu ferile noastre, In Mem. Acad. Rom.,XXVII (1905), p. 185 si urm. Kazimierz Tyszkowski,Relations du prince Constantin Basile d'Ostrog avec Michel,prince de Valachie, in Revue historique du sud-est europeen,III, p. 276-283. E amintit si de iezuitul Petru Skargain dieta polona din 1603. Vezi P.P. Panaitescu, DespreNichifor Dasccllul legclturile lui cu noi, in Revista isto-ricci, XII (1926), p. 83.

106. Petrusevici, Aka otnos.enii k istorii Zapadnoi Rossii1568 goda; episcopul Melchisedec, Relaliunt istorice des-pre Virile romdne din epoca de la finele veacului al XVI-lea

Inceputul celui de al XVII-lea, In Analele Acad. Rom.,mem. sec/. ist., seria veche (II), torn. III, 1882, p. 28-29.

Despre un sinod muntean pentru reforma Bisericii lo-cale, Iorga, Istoria bisericii romanefti si a viefii religioasea romknilor, I, VAlenii de Munte, 1908, p. 216-218.

107. Iorga, Studii documente, IX, p. 29-31; Hurmuzaki,XIV, p. 109-111, nr. CLVII.

108. Iorga, Studii documente, IX, p. 35-36.109. Papadopulos-Kerameus, in Hurmuzaki, XIII, p. 348,

nr. 6.110. Vezi Henry Bordieu, Description des peintures et autres

ornements contenus dans les mss. grecs de la BibliothequeNationale, Paris, 1903, p. 292-293, nr. 100 A si articolullui N. Iorga despre icoanele romanesti in Buletinul comi-siunii monumentelor istorice, 1933. Luca din Cipru, invremea lui Mihai, ibid., XIV, p. 720, nr. DCLXXXIX.In 1624, ibid., p. 723, nr. DCXCVIII.

111. Ibid., p. 112-113, nr-ele CCXII-CCXIII.112. La alegere luasera parte mitroRolitii Tesalonicului, al

Mesembriei, al Gangrelor, al Chitrului un fost mitro-polit de Atena.

113. Ibid., p. 114-116, nr. CCXVII. Pentru inchinarea bise-ricii Barnovschi din Iasi catre Sf. Mormint, ibid., p. 122125, nr. CCXXIII.

114. Ibid., p. 128-129, nr. CCXXIX.115. Vezi si apendicele la Hurmuzaki, XIV, nr. 1.116. Hurmuzaki, XI, p. 351-352, nr-ele 11-12.117. Hurmuzaki, XII, p. 290-292, nr. CCCCXXXIV.118. Ibid., p. 907-908, nr. MCCLXI.119. Ibid., XIV, p. 105, nr. CLXXXVII. Dionisie Rali, con-

ducatorul lor, semna marele dascAl al bulgarilor" Hur-muzaki, 1112, p. 243; XII, p. 292-293, nr. CCCCXXXV.

152

,ci

fi

si

si

si

si

-

si

-

120. Hurmuzaki, XIV, p. 719, nr. DCLXXXVI.121. Hurmuzaki, XII, p. 346-350; p. 518-519, nr.

LXXV; cf. ibid., XIV, p. 106-107.122. Ibid., 1112, p. 521, nr. LXXIX.123. Ibid., p. 519-520, nr. LXXVI.124. Despre legaturile cu bulgarii, v. N. Iorga, Michel-le-

Brave et la poesie populaire des Bulgares, in Revue histori-que du sud-est europeen, X, 1933, p. 16-17.

125. N. Miley, ibid., II, 1925, p. 362, trimetea, din parte-i,la doll& lucrari rusesti pe care nu le avem la indeming:[A. Muraviev], Snwnia Rossii s vostokom po delamfrcovnim, 2 vol., Petersburg, 1858-1860 si N. Kapterev,Harakter otnwnii Rossii k pravoslavnomu vostoku, Ser-ghiev Posad, 1914. In 1602, un scotian In slujba Poloniei,William Bruce, se pretindea inteles cu sirbii si cu bulgarii,iar in 1604 un proiect austriac cuprindea parerea ca s-arputea crea ling& Belgrad un adapost pentru bulgarii sisirbii razvratiti. V. Studii §i documente, XX, p. 262,nr. XCII.

126. Hurmuzaki, XII, p. 657.127. V. mai sus, p. 144.128. Hurmuzaki, XI, p. 552-553, nr. DCCCCLXXXIX. Cf.

studiul nostru despre acest prelat, in Bulletin de la sectionhistorique de l' Academie Roumaine, 1920, p. 93 si urm.

129. A. Mesrobeanu, Contribulie la istoria catolicismului dinMoldova, Cercetiiri istorice, IV2, Iasi, 1928, p. 86: cheit detto signor Michele si debbe, e in breve, impatroniredi Costantinopoli et, come Greco et applauso e seguitoin particolare de Greci, gib, padroni di quel lmpero,debbasi far gridar lui, non altro, Imperatore di Cos-tantinopoli". La Roma, se spunea de Mihai: questoGreco che volesse dar le leggi al mondo"; vezi NicolaeButa, in Diplomatarium italicum al Scolii romane dinRoma, II, p. 179, nr. CCXXXI.

130. Veress, colectia citata, Documente privitoare la istoriaArdealului, Moldovei Tdrii Romtinefti, V, 1934, Tabla;Iorga, In Mem. Acad. Rom., seria a II-a, tomul XXI,p. 290-291.

131. Vezi o lung& analiza la Iorga, in Bulletin de la sectionhistorique de l' Academie Roumaine, III, p. 190 si urm.

132. Hurmuzaki, XIV, p. 721, nr. DCXCI.133. Ibid., p. 106, nr. CXCIII.134. Vezi, Intre altele, Hurmuzaki, p. 100, nr. CLXXVIII.135. De el si o carticic5, impotriva catolicilor: nr. 66 din

Biblioteca Parlamentului din Atena; v. Lampros, inNeon TA.Invoilviicov, III, p. 464.

136. Vezi Hurmuzaki, XIV, p. 720, nr. DCXC.

III',

9i

7

Ocrotirea, de ate domnii romani,a bisericii i a civilizatiei bizantine

I. Dominatorii bisericii ecumenice

Noul si marele patriarh ecumenic, Chiril Lukaris, careare un rol de luptator la inceputul veacului al XVII-lea,pare sä fi fost de origine raguzana, tragindu-se dinacei Luccari, negustori harnici si bancheri vestiti, din-tre care unul, Petru, a scris Analele micii sale patrii,acumulind in ele o experienta care se intindea pins inIndiii. S-a nascut insa in Creta, la 1 noiembrie 1573.Studiile si le-a facut sub indrumarea unchiului sau, Me-letie Pigas si a cretanului Meletie Vlastos, la Venetiasi Padova, intre 1587 si 15932.

E timpul in care se forma in acelasi oras un fiu dedomn roman, al acelui Mihnea, el insusi fiul lui Alexandrusi al levantinei Ecaterina, care coplesise de daruri manasti-rea Vlateelor la Tesalonic si pe calugarii Meteorelor, care-1intitulau basileus", si care, sub amenintarea turceasca aunei not scoateri din domnie si a unui surghiun ca celprin care mai trecuse, la Tripoli, in Africa, ajunsese lagestul tragic al lepadarii de lege. El traia pe linga ma"tusalui, stability la Murano, Marietta sau Masioara Vallarga,

154

sub ocrotirea unor nobili venetieni, cunostinte ale fami-liei sale. Acesti doi lArbati, care in copilgrie se intilni-sera in Venetia aceia, neieratoare fatg de turci pentrurg.pirea Ciprului, vor reprezenta, fiecare la loculun nou curent apusean in viata Bizantului supus turci-lor, dar pe care amindoi 11 iubeau tot atit de mult.

In 1594, Chiril era trimis ca singhel" in Volhinia, pelingg Vasile de Ostrog; acolo conduce scoala de teolo-gie si de limbg, greceasa, voind sg-i mai adauge si otipografie. Are leggturi si cu frktia" rusa, din Liov, acaror biserica; fusese zidita in parte de domnul Moldovei,Alexandru Lapusneanu, si terminatg de Ieremiaurm a sul sg.0

El va fi sfintit diacon, in 1595, de Meletie Pigas, acgrui tradttie o va urma. Dar de pe atunci, dupa.otorie ping, in Olanda3, el se afla in 1593 la Venetia, carector al scolii grecesti, in momentul chiar in careincepea fazboiul imperialilor cu turcii.

Peste putin, Meletie fiind insArcinat cu vicariatulbisericii ecumenice, pine: la 1599, el facu, in calitate dehierokeryx, de propovgduitor, o calgtorie in Asia Mica,apoi se intoarse pe la Vilna. El asistg la sinodul dinBrzesk unde o parte din clericii rusi, supusi ai regeluiPoloniei, se pronuntara pentru unirea cu Roma. In1602, el era ales patriarh al Alexandriei4.

Daca situatia lui Chiril la Alexandria fusese mostenitgde la Pigas, far. indoiala ca, Radu, pe atunci domn inBucuresti, fu cel care aduse numirea fostului sgu tovarg.sde copilgrie ca vicar al Scaunului din Constantinopol,in 1612. Acolo se izbi de opozitia episcopilor de Palaio-patrai, de Tesalonic, de Larisa, si a unui fost mitropolitde Mesembria, astfel incit din dezgust isi ceda fa'rg. nicio impotrivire locul fatg. de primul dintre ei5, care incepindnoua biserica a Sf. Gheorghe, muri la Constantinopol,in 1621.

Chiril isi avea resedinta in Tara Romaneasd, fiindpredicatorul de zile mari al lui Radu Mihnea in 161316156, urmindu-1 desigur in Moldova si revenind apoi laBucuresti in 1620, indata ce prietenul sau isi recgpgtadomnia7. Yn legg,turg fiind cu calvinii din Ardeal, susti-nuti de principele Gabriel Bethlen, el intra in contact

155

sail,

Movilg,

Cala-

cu coreligionarii acestuia in Germanias, continuindtotusi relatii, care durau din 1612, cu Cornelius Haga,agentul diplomatic al Statelor Generale ale Olandei laConstantinopol: incredintindu-1 pe acesta ca poporulsau stamie in credinta lui pins la singe ; niciodata nuretrage nimic, niciodata nu o schimba ; famine acela0,i 4i pastreaza intotdeauna ortodoxia"9, el deplingea

totodata starea Bisericii constantinopolitane.Chiril se asocie in curind cu inlocuitorul sau i cu

colegii Sofronie de Ierusalim i Eftimie al II-lea de An-tiohia, pentru o dubla actiune care tindea sa aduc5Biserica patriarhala rusk abia formatk la o perfectaconcordanta cu Bizantul grecesc §i sa continue opera unuiNichifor dascalul i pe a sa proprie, a§teptind actiunealui Petru Movilk fiu de domn moldovean i fost candidatla domnie, care, ocupind prin bunk'vointa regelui Polo-niei Scaunul Kievului, salva astfel ortodoxia de propa-ganda iezuita, inconjurind-o cu prestigiul unei inaltecivilizatii. Fost adversar al iezuitilor, care, dup5, ce10 stabiliser5, cartierul general la Liov, ci§tigindu-,si unsprijin in Moldova lui Petru 5chiopul, cu ajutorul albano-venetianului Bartolomeo Bruti, trimisesera acolo unpropagandist ca celebrul Possevino, §i aveau s'a, se slu-jeasca de greci convertiti la catolicism, el planuia,inainte de toate, sa se impotriveasca unei actiuni de carese va izbi Si la Constantinopol. Noul patriarh al Ierusa-limului, Teofan al III-lea 4i va asuma misiunea, luindca insotitori pe un arhimandrit din Alexandria i unprotosinghel de la Constantinopol, la care se vor adaugaNeof it de Sofia i un episcop de Stagai. Teofan, care ina-inte de alegerea sa mai vizitase Rusia moscovita in1603 i 1605", se indrepta din nou catre Moscova in1617, trecind prin t5xile romanqti, unde se opri pin5.in 1618, inlocuind pe mitropolitul Moldovei, un mareartist, Anastasie Crimca, printr-un grec, Teofan11.

El fu primit de moscoviti in chipul cel mai respec-tuos, fiind chemat a sfinti pe patriarhul Filaret, caruiaii impuse intoarcerea la vechile datini. Biserica ortodox5,din Rusia fu organizata deci, cu Iov Boretki ca mitropolital Kievului, Ilie Kopinski ca arhimandrit al Lavrei, cuepiscopi la Polotk i la Vladimir, cu prelatipentru cazaci12.

156

In acela0 timp o baza permanents de venituri se asi-gura in tarile romane0i prin crearea unei forme not carese adauga la cea a stavropighiilor: bisericile inchinate.Inca de atunci, probabil sub influenta lui Nichifordascalul, marele boier moldovean Nistor Ureche creaseo legatura de soiul acesta intre noua manastire Seoultraducere a numeluiXeropotamos ,siaceasta manastirea Athosului, refacuta de Alexandru Lapu§neanu ; oalts ctitorie a aceluia0, Sf. Paraschiva din Ia0 fu inchi-nata calugarilor de la Muntele Sinai, ocrotiti odinioarade acela0 domn; tot ei avura manastirea Frumoasa,de ling. Iasi13. Manastirea Vatopedi de la Sf. Munteprimi sub ocrotire biserica Goliei, in aceea0 capitala. ;pe la 1613, Radu inching manastirii Ivirilor, unde pares. fi stat o vreme, manastirea bucure0eana ref5,cuta dedinsul Si numita ping astazi, dupa bunicul sau14. Kutlu-muzul de la Athos va capata de la fiul lui Radu manas-tirea Clocociov, biserica domnului moldovean Mironffind daruita §i ea Ierusalimului.Cit despre patriarhulConstantinopolei, el primi supravegherea manastirii

alts creatiune a veacului al XVI-lea, datoratafratilor Buze0i, cei mai bogati stapini de mo0i din TaraRomaneasca principalii auxiliari ai lui Mihai Viteazul.Lacaprile din Sozopolis §i Chalki avura §i ele depen-dintele for in Moldova15.

In sfir0t, pe la 1620, Chiril primea de la darnicialui Radu frumoasa manastire egarcea, in jurul careiainfiinteaza o colonie, in vreme ce Teofan obtinea manas-tirea St5.ne0i, pe Olt, ctitorie din veacul al XVI-lea,cu mormintul unuia din ra"zboinicii lui Mihai Viteazulle.Dania manastirii moldovene a lui Petru 5chiopul, Galata,se adaugase, de la 161717, pentru Sf. Mormint. DomnulT.rii Romane0i, Leon, daruia un sat aceluia0 Scaun alIerusa limuluils.

Inca din timpul domniei lui Ieremia, in Moldova,patriarhii care vizitau tarile romane0i incErcaser'a' sadobindeasca o situatie de inalta supraveghere, amestecin-du-se in viata interioara a bisericilor locale, care avuseserapin5, atunci o atit de pronuntaa autonomie, pentru p.s-trarea careia purtasera nenumarate lupte. Astfel, patri-

157

§i

Caluiul,

si

arhul Ieremia al II-lea consfinteste alegerea de catre boie-rii munteni a egumenului manastirii Tismana, intemeiatain veacul al XIV-lea de monahul macedonean Nicodim19.

Biserica munteana, al ca'rei conducator fusese peatunci, timp indelungat, de la 1605 ping la 1629, datorit5.ocrotirii lui Radu Mihnea, cipriotul Luce°, nu a pro-testat impotriva acestor danii care predau patriarhiei siLocurilor Sfinte veniturile unei atit de insemnate partidin pAmintul tArii. El avu o misiune in Rusia din partealui Mihai Viteazul si in 1624 de la Alexandra, fiul luiRadu Mihnea21. La aceeasi vreme, un episcop de Pela-gonia si de Prilep, stabilit in Tara Romaneasca subMihai Viteazul insoteste pe succesorul acestui domn,pe Radu erban, in campania din Ardeal si cap:0, unrang in ierarhia tArii. Altfel statura lucrurile cu mitro-politul Moldovei, Anastasie Crimca, fiul unui tirgovetdin Suceava. Cind acest pictor de miniature isi 'MaltamAreata mAnAstire a Dragomirnei, el hotAri ca nimeni din-tre viitorii domni ai tarii si dintre boieri sa nu cutezea inchina la Sfintul Munte sau la Ierusalim sau sa puiemAnAstirea noastr5, sub puterea unui patriarh sau a unuimitropolit, sau sä izgoneascA pe calugArii cei de bastingdin Cara Moldovei sau sA hirotoniseasca vreun egumen alunei mAnastiri strAine"22 .

insa acelasi cap al bisericii moldovene, reintors laScaunul sau, hotAri pe Miron-Voda Barnovschi, succeso-rul si ginerele lui Radu Mihnea sa impuna In tarA, indomeniul vietii calugaresti, normele pe care Teofan leimpusese in Rusia moscovitA23. MAsuri asemAnAtoare seiau si in Tara Romaneasc5.24, sub tinarul fiu al lui Radu,Alexandru.

Chiril dobindise Scaunul constantinopolitan in 1621.Dar in momentul in care Radu Mihnea, care domnea, dela 1620, in Tara RomaneascA, trecu in Moldova unde,dupa, ce isi cistigase un extraordinar prestigiu ca mij-locitor al pAcii intre turci si poloni, isi va sfirsi zilele, seproduse o Rota intrigA a iezuitilor, dusmanii pErmanentiai noului patriarh. Succesorul sau, Grigore al IV-lea,fu nevoit sa-si paraseasca tronul dui:A treizeci si trei dezile, fiind exilat la Rodos, iar in locul sau veni mitro-politul Adrianopolului, Antim al II-lea, dintr-o bogata

158

Chiril Lukaris, patriarh al Constantinopolului(dupes Paparigopoulos: 'Irop Ea. 705 'EXXrivLxv3 gevot4)

1 4

familie de la Constantinopol, el un prieten al catoli-cilor ; ales in luna iunie, trecerea, de care am pome-nit mai sus, a lui Radu, de la un principat la altul, dinTara Romaneasca a predecesorilor sai in Moldova, pecare far. indoiala ca nu o dorise, se petrece in augustel trebui sa plece in octombrie, cind reveni Chiril25. Estecu neputinta sa nu recunoWem aici influenta luiRadu, mai puternic decit oricind, cad ajunsese a sta-pini amindoua tarile romanesti, la BucurWi facindu-sereprezentat prin fiul sau, Alexandru, sub tutela mameisale Arghira, o grecoaic.

to timpul celor sapte ani ai celui de-al doilea patriar-hat al sau, Chiril, asigurat de sprijinul prietenului sauroman, incepe opera sa de cultura, la care fusese pregatitde anii petrecuti in Occident. Prin Nicodim Metaxas,originar din Chefalonia, si cu ajutorul agentului englez,care de multa vreme juca un mare rol pe linga Poarta,el face A. i se aduca pe o corabie, din Anglia, slove gre-cesti, turnate chiar la Roma, pentru tipografia de careavea de gind sa se slujeasca impotriva iezuitilor; voia sao instaleze chiar in casa ambasadorului. Gasind un altlocal, tipari acolo tratatul lui Meletie Pigas contra papii.In Anglia aparuse deja lucrarea lui Meletie impotrivaevreilor.

Iezuitii trimisera, sa-1 atace pe Metaxas, un grup deo suta cincizeci de ieniceri, care distrusera tiparnitele.Dar patriarhul obtinu o fetva a muftiului si, in scurtavreme, le veni rindul iezuitilor, sprijiniti de ambasado-rul Frantei, caute aiurea un adapost ; ei furs expulzatipentru ca ar fi primit grecoaice in gradina for ".

In 1628 se publica la Geneva o Marturisire" de cre-dinta ortodox.5., atribuita patriarhului. Aceasta avea saprovoace discutii violente din pricina pasajelor in cares-ar fi gasit urma unei influente calvine. Dar pentrurasturnarea lui Chiril fu folosit un alt denunt : cel caresemnala aluzii impotriva turcilor in cartea tiparita inAnglia26.

Insa unul dintre partizanii sai, agent al calvinismuluiin Raskrit, patriarhul Gherasim de Alexandria, scrialui Leger, la 8 iulie 1629, cele ce urmeaza, corespun-zind cu vechile declaratii facute de Chiril Cit des-

160

si

sa-si

insusi:

pre marturisirea credintei noastre, care ceri sa-ti fietrimisa in scris, o poti cunoaste cetind ce se cuprindein Vechiul Testament si ceea ce s-a intregit in Noul,ceea ce fu vestit de Apostoli si confirmat de cele sapteconcilii universale, ceea ce au revelat profetii, a dogma-tizat Hristos, au transmis Apostolii, au interpretat Sfin-tii 135rinti, aceasta credem, si cu aceasta marturisiretraim, si de ea ne 15.sam calauziti".

Dace, luarea prin surprindere si instalarea trecatoarela 1690, ca patriarh, a lui Isaac din Chalkedon a fost cuputinta, e datorita totusi lipsei ocrotitorului roman:Radu Mihnea murise in Moldova, iar trupul sau fuseseintovarasit de boierimea celor doul ta'ri pina la bisericasa din Bucuresti Radu-Voda, Inca de la inceputul anu-lui 1626, deci inainte chiar de aparitia cartii cu pricinasi de inceputul intrigilor. Indata dupe, disparitia luiRadu Mihnea, urrnase prigonirea pusa la cale de iezuitiin 1627-1628. Denuntat de mult ca ar fi avut legaturipe ascuns cu cazacii, dusmani inversunati ai Impar5.-tiei, care ajungeau sa jefuiasca pia, sub zidurile Constan-tinopolului, Chiril fu invinuit de tradare fats de sultan,fn afacerea, destul de obscure,, privitoare la o insuladin Arhipelag. El fu surghiunit la Rodos, dar gasi mijlo-cul de a-si rascumpara intoarcerea si, in scurt timp,recistiga tronul. Haga it sustinuse si el din toate puterile.

II. Vasile, domn al Moldovei, suprematia sa

In 1632, tronul T.rii Romanesti fu ocupat de MateiBasarab, domnul patriarhal pe care iezuitii, care unelti-sera, dealtminteri, si pe ling5. Alexandra, fiul lui RaduMihnea, ajutati de unchiul s.u, levantinul Minetti, cautausä si-1 cistige prin lingusirile lor27. De partea aceea, invederea operei intreprinse de Chiril, nu era de asteptatnici un ajutor: miscari impotriva grecilor se produse-sera deja sub Leon-Voda, domnul grecizat, insurat cuo levantina de lege ortodoxa, Victoria. Lucrurile luaraalts intorsatura cind in aprilie 1634 tronul Moldovei fuocupat de boierul Lupu, fiul unui balcanic si al unei ro-

16111 Bizant dupli Bizant

Iii

si

mance, care dupa sugestiile venite de la o rena0ere lite-rary ce se pregatea in amindoua taxile, 4i lua numeleimparatului Vasile legiuitorul, cu programul legat deacest nume. Mai mult Inca decit sub Radu Mihnea, pe careVasile-Voda., ca cei mai multi, de altfel, dintre contem-poranii sad, cauta sa-1 imite, imperialismul laic, stabilitin Moldova, avea sa guverneze biserica, toatii biserica.

Tabara propagandei catolice presimtise aceasta atunciand, in februarie 1633, ambasadorul Frantei vorbea detemerile pe care le pricinuiesc franciscanilor din Moldovazvonurile schimbarilor de domni"28. Inca de la 1632,predicator la curtea Moldovei era invalatul teolog Me le-tie Sirigul29. El era autorul unor Capitole" de combaterea calvinilor.

Pentru intiia oars, in anul acesta 1633, Chiril al II-leadin Veria, Contari, adica Contarini, un cretan deci fusesepus in locul lui Lukaris30. Apoi in martie 163431, Ata-nasie III Patelaros, mitropolitul Tesalonicului, alt cre-tan, ceea ce cla de banuit anumite legaturi cu catolicii,fost calugar la Muntele Sinai, devenea patriarh. Acestaera Inca pe tron In septembrie 163532, i trebuind sa plece,nu fu inlocuit cu pribeagul pe care 11 regasim la Chios,la Rodos33, ci cu celalalt Chiril, i apoi cu Neofit al II-leadin Heracleea, un chiot, fiul adoptiv al lui Lukaris",care sfir0 prin a se retrage in manastirea de pe aceastainsula in 163736.

Piny atunci, tarile romanqti continuau a fi vizitatede capii bisericii. Un Macarie de Tirnovo, trimis de Chiriltrece prin Tara Romaneasca.36 la 1633. Teofan al III-leaal Ierusalimului vestea din Moldova, unde prea-stra-lucitul Vasile-Vocla ne-a primit cu bunavointa", inten-tia sa de a trece in Tara Romaneasca32. El sfintise mirulla Ia0., unde Vasile-Voda daruia pentru aceasta 15 000de taleri38. In 1639 patriarhul Mitrofan Kritopulos(al Alexandriei) care facuse studii la Oxford, murea inTara Romaneasca.

Chiril sfirOse prin a fi reinscaunat a cincea oara, itrebuie sa recunoa0em in toate aceste schimbari influentalui Vasile-Voda. Il vedem ingaduind la 1638 lui Maximde Gallipoli tiparirea, la Geneva, a Bibliei, in greacavulgar5.33. In acela0an, la 7 iulie, el era asasinat40.

162

iLLtisTiussimuS ATO.,,CELSISIMUSDOMINUS, DO:11Nt.T.0 BA,SILIUS D. (.; .

TERRARAN "NIOLMIA PRINCEPS ETt,

ai,114-iirtvrLit rain "4:;11.sei 1104$4. fh>q, Ciltajtiivado00 S I .:76..;%,1AP+ g, Di: 1.1

"74'.diaM

Vasile Lupu, damn al Moldovei

11*

Ji

PRINCEPS

:

AC

.

Chiril de Veria, revenit la putere pentru un singur an,pare sa nu fi fost considerat de domnii romani ca partala acest omor41. Ca'ci ridicarea Scaunului Brailei Proi-lav-0. Ismailului, unde Vasile zidise o biserica, cu lamu-rirea ca e vorba de o eparhie parasite,' din timpuri stra-vechi"42, se datora fara indoiala intErventiei puternicu-lui stapinitor al Moldovei.

In tot cazul, Vasile-Voda nu mai Era dispus a sustinecu banii sai o Biserica atit de impa'rtita, ve§nic agitata,care nu i-ar fi dat socoteall de cheltuielile ei. Printr-o,scrisoare din 1641, el interveni in calitate de stapin,i din acel moment ceea ce fusese pima: atunci o simplat

influents dominanta in Orient, deveni un protectorat pro-clamat formal acceptat _gird rezerve.

Chiar inainte de 1600, situatia financiara a MariiBiserici devenise impcsibila. Tributul se ridicase de lapatruzeci de poveri de aspri la mai mult de o suta, Sipentru a aduna o sums atit de importanta, la haraciul dedoisprezece aspri pe casa, pentru ortodoc0, i la vechiulimpozit al bakion"-ului se ad'auga o zetia, care trebuiasa constitute jurnatate din suma aceasta.

De pe atunci Chiril de Veria fusese supus judecatiiunei comisii compuse din patru episcopi, impotrivacarora, pentru a scapa de supraveghere, el ordona apoisentinte de surghiun. Acqtia se plinsera sultanului Mu-rad al IV-lea, care se intorsese din campania lui in Asia,i patriarhul fu inlocuit in iulie 1639, cu mitropolitul

de Adrianopol, Partenie 143.In ce-1 privqte, Vasile-Voda incepuse prin a da

ajutoare in bani, dar in scurta vreme 10 dadu seama caacestea nu imbunatateau simtitor situatia patriarhiei. Eltrecu la masuri mai radicale, in schimbul carora ii furycedate moWele Sf. Paraschiva.

El 4i asurna administraDia financiara a Marii Bi-serici, consimtind sa imparts raspunderea numai cupatriarhul, mitropolitii trebuind sa promita ca vor parasiConstantinopolul, pentru a se retrage in eparhiile lor.Zetia nu va mai fi ceruta Si nu vor mai fi impuse obligatiicolective. Se va reveni astfel la starea de lucruri din veacul

164

i

al XVI-lea. Un angajament formal fu luat de ca'peteniileclerului, de marii demnitari ai patriarhiei, la care seadaugara semnaturile agentilor lui Vasile-Vod5., intrecare Gheorghe (Iordachi) Cantacuzino.

La 20 august 1641, Vasile declara ca primeste acesteconditii, aratindu-se dispus sa p15,teasca cele douazecide poveri si cei 48 000 de aspri ai noilor datorii", deada'ugat la cele alte patru poveri si la alti 8 000 de aspri.El supuse gestiunea patriarhului la o comisie de treisau patru episcopi, alesi de sinod pe timp de un an, caexarhi" si epitropi". Capii eparhiilor nu vor mai finumiti pe calea simoniei. Clericii loviti de anatemase vor intoarce infra colegii lor, cu toate drepturile pecare le aveau mai inainte. Dar misionarii vor merge lafiecare resedinta episcopala pentru a vesti aceasta nounconstitutie: un post-scriptum recomanda pe Meletie Siri-gul, duhovnicul domnului, si pe mitropolitul Monemva-siei, care adusese la Iasi osemintele fiului lui Vasile, loan,mort la 135.ile de la Brusa. Cei patru arhierei fury numitiinda t5.44.

Sub influenta anti-calvinistilor din Constantinopol,dar mai cu seamy sub cea a conationalului sau PetruMovila, devenit arhiepiscop de Kiev, Haliciu si toataRusia"45, aparator entuziast al ortodoxiei impotrivaactiunii iezuitilor, fondatorul unei tipografii care, dela 1624, se impotrivise silintelor acestor puternicisi persistenti adversari, pe care-i sprijinea insusiregele Poloniei, Vasile se hotari sa adune in capitala sade la Iasi pe clericii romani si pe rusii supusi autoritatiiarhiepiscopului Petru, ca si pe delegatii care aveau drep-tul sa vorbeasca in numele patriarhului Partenie. Arhie-piscopul Kievului obtinuse aprobarea de catre un sinodde rusi din Polonia a unei Ma'rturisiri ortodoxe" opusacelei banuite de a fi calvinizant5., care devenise piatrade incercare pentru cei de la Constantinopol. Ea fusesetradusa in greceste, si poate refacuta de Meletie Siri-gul, teologul Bizantului si de sfintul mitropolit al Niceii".

Ajungem astfel la sinodul de la Iasi, carnia nu i s-arecunoscut, sau i s-a exagerat importanta, pe care totusi,nu trebuie s-o trecem cu vederea.

165

Sinodul 1-ar fi afurisit pe Chiril, insa cei trei teologirusi care-si insoteau capetenia se impotrivira, ca 0noul Constantin moldovean care dorea sa deie un crezdefinitiv ortodoxiei, al card aparator era. Nu se va po-meni deci decit de un catehism publicat sub numele ce-lui asasinat, si in felul acesta, printr-un tomos al patriar-hiei, tiparit la Ia0, cu slove aduse de la Liov fu condam-nata doctrina infectata de erezie.

Bizantul constantinopolitan se supusese umilinteide a se vedea citat inaintea tribunalului acestui advoca-tus ecclesiae, cu pretentii imperiale, cu aere de basileus,cerind sa se traduce in greaca vulgara, pe care ocunostea mai bine, tratatul predecesorului" sau JoanCantacuzino, Impotriva musulmanilor46, care era acumVasile-Voda, un fel de Vasile al III-lea in noul BizantromAnesc. Bizantul intelegea sa-si reia acasa un procespe care Vasile avea dreptul sa-1 considere ca fiind dejape de-a intregul lichidat. Un nou sinod fu convocat decila Constantinopol, la 30 octombrie 1642, si el 10 daduaprobarea ; astfel patriarhul proclama pentru a doua oarsdogma, la 11 martie 1643. Va fi chiar, sub un alt Partenie(al II-lea), o noua revizuire: de data aceasta, parerilelui Petru Movila, publicate Intr -un tratat din 1645 pentruru0i din Polonia si intr-o editie de la 1649 pentru Moscova11140, fiind socotite favorabile catolicilor, fur si elecondamnate, si va trebui Weptat ping la 166247 pentrua avea o editie greceasca. , republicata la 1672, la Amster-dam insa, nu la Constantinopol.

De la 1642, Atanasie Patelaros, caruia Lulcaris ii res-tituise scaunul Tesalonicului48, era la Galati, traind inmanastirea Sf. Nicolae ; el se plingea de faptul ca 10pierduse tronul din pricina creditorilor agareni si evrei49;parasi tara numai odata cu caderea lui Vasile. Sirigulera Inc. la Ia0 sau la Suceava, vechea capital& moldo-veana, dind traducerea din slavona In greceste a Vietiifostului patron al tarii, Inainte de introducerea sfin-tei de la Epivate Sf. loan cel Nou, de la Cetatea Albasau Moncastro50.

Acestea se petreceau in momentul in care cealaltainfluents, favorabill catolicismului, continua in Tara

166

Romaneasca cu toatA trecerea pe care o avea frateledoamnei Elina, NAsturel, care va da primul litur-ghier pentru sirbi , prin sederea acolo a luiPaisie Ligaridis, un chiot, fost elev la colegiul grecescde la Roma si tutelat de apostolul Unirii, Leon Alla-tius ; in 1644 acest arhiepiscop de Gaza" era deja InTaraRomaneasel si numit, la 1647, propovAduitor al Curtii,ramase acolo pinA la plecarea sa la Ierusalim52, pentrua se statornici apoi la Moscova, unde locuia la 1673, pre-gatindu-se pentru o noua cAlAtorie la Locurile Sfinte53.

Sinodul din Iasi, nefiind considerat de patriarh cao actiune la care Vasile, cu toatA situatia sa exceptio-nalA sa fi avut dreptul, un conflict izbucni indatA intreprotectorul domnesc si protejatul care ocupa scaunulecumenic, din pricina viol','rii celor case puncte impuseMoldovei de capul bisericii ecumenice. Vasile IntrerupseindatA plata datoriilor. Sediul patriarhal fu nevoit sa,cedeze. Partenie trebui A, admitA in loc de patru supra-veghetori, de care isi putuse feri gestiunea, o comisie deopt membri, dintre care doi arhierei, trei membri ai cle-rului de jos, ca epitropi si trei curatori; dintre laici luaraparte marele econom, sachelariul, dicheofilaxul si marelelogofAt Lascaris, ca si marele retor Kunupis (ianuarie1643)54. Pentru a-si cistiga si mai mult bunAvointa pa-tronului, el acorda. privilegii bisericii din Ismail, refAcuade Gheorghe, fratele lui Vasile55.

Dar Vasile-Vod'A era hotArit sa sfirseasca odatA cucel care prima oarA nu se tinuse de cuvint. Cu atit maimult cu cit, in 1644, Meletie Sirigul, ajuns mitropolitde Proilav, mergea la Moscova, ducind scrisori din parteadomnului prii Romanesti, Matei, fost adversar al dom-nului Moldovei, pentru a cere in numele patriarhului,cu asigurarea el Vasile insusi impArtAseste aceastA dorinta,ca ocrotirea Marii Biserici sä treacA asupra t aruluiMihail".

Dar Meletie ducea cu dinsul si un fivas al lui Atana-sie Patelaros, care se afla Inc in Moldova, si care lug:tisa pe patronul sAu domnesc drept ...ajutAtor tuturoracelora ce cer, are vistieria lui deschisk si mila lui se

167

varsa din bel§ug peste toti saracii. Precum rlul Niluluiadapa toata tara Eghipetului, asa a Mut si acest cucernicdomn: a platit datorii fara numar ale sfintului, datato-rului de viata Morin Int §i cugeta la o eleimosina §i maimare decIt aceasta"57. Fara acest nou Ahile", spuneacu alt prilej Atanasie, n-ar mai fi dainuit la patriarhiepiatra peste piatra"58.

La 1 septembrie, Meletie aflindu-se Inca la Constan-tinopol, un nou mare vizir, cel vechi, ocrotitorul luiPartenie, fiind executat trecea puterea asurra bise-ricii ecumenice unui alt patriarh. Fusese indemnat laaceasta de o intreaga demonstratie a multimii InainteaPatriarhiei, pe care Vasile o pusese la cale cu cheltuialasa prin talmaciul venetian Grillo, care voia sa-§i In-soare fiul cu frumoasa fats a domnului56. Acesta hota-rise pins §i locul de retragere al patriarhului depus:In Cipru60. Din punga lui Vasile, u5urata, fire§te, de Inca40 000 de sultanini, noul ales, un alt Partenie, va platiturcilor 120 000 din acesti ducati". Intr-o scrisoare adre-sata, la 5 decembrie62, tuturcr prelatilor si arhontilor,domnul Moldovei cerea §efilor de eparhii sa se intoarcala credincio§ii for §i sa-1 ajute sa pastreze pacea si fnte-regerea cu cel pe care fl urcase in Scaun. Pentru limpezi-lea situatiei Marii Biserici el cerea un fel de dictaturape timp de ,vase luni.

In vremea aceasta Tara Romaneasca 10 apara manas-tirile de inchinarea" la Locurile Sfinte. InsuO. patriar-hul Partenie I fu nevoit sa admits, in aprilie 1641, au-tonomia celor mai multe din aceste lacapri63. Totusibiserica Sf. Apostoli din Bucurqti, apartinind Canta-cuzinilor, deveni la 1677 stavropighie patriarhala64.

Acesta fu momentul culminant In cariera celui care,purtind un nume imparatesc, Intelegea sa cirmuiascaimparatqte biserica.

Vasile va exercita o influents hotaritoare si asuyrasoartei celorlalti patriarhi.

La Alexandria, domnul Moldovei detErminase alege-rea, In locul lui Mitrofan Kritopulos, mcrt In TaraRomaneasca, a lui Nicolae d'Ascolo, originar din Can-dia, care deveni patriarhulLNichifor65. Sub administra-

168

tia sa izbucni conflictul Intre patriarhie si calugarii dela Muntele Sinai, care atrageau pe credinciosi la Cairo,resedinta patriarhala, pentru metohul lor. Interventialui Vasile fu ceruta de patriarh, care, venind din Ivir,facu chiar o calatorie in Moldova.

Sub patriarhul moldovean" Ioanichie, Vasile-Voda,la care se prezentasera, chemindu-1 ca arbitru, egumenulTeofan si Averchie, fostul mitropolit de Veria, ordona la10 august 1645 lui Ioasaf, arhiepiscopul egumen al Sfin-tului Munte, unde, alaturi de schitul Prodromului,intemeiat de Alexandru Mircea, domnul Tarii Romanestise vedea o inscriptie de tip moldovenesc sa paraseascaun asa-zis drept, care nu vine, cum pretindeau calu-Orli, de la 1mparatul Iustinian, ci de la o concesiuneturceasca facuta lui Meletie Pigas66. Era acelasi an incare Vasile platea din punga lui tributul MunteluiAthos.

Der Ioasaf continua sa-si apere ceea ce socotea a fidreptul sau. Vasile se adresa atunci patriarhilor de Ieru-salim si de Antiohia. Il vedem, la 1648, reimpacat cusinaitii67.

La aceeasi data, solicitat in chestiunea aceasta, Ecu-menicul 'Area ca nu se Indupleca a se supune parerii celuicaruia ii acorda cu darnicie vreo treizeci de titluri hara-zite altadata numai Imparatilor bizantini68, dar careacum revin celui ce sprijina, toate Bisericile ecume-nice "69, fiind inlocuitorul prea-sfintilor imparati orto-docsi"70, aparatorul pacii peste tot paminturn.

Trei ani mai tirziu it aflarn pe patronul moldoveandin cale afara de minios din pricina acestei impotriviri.0 scrisoare cu cele mai aspre invinuiri e trimisa patriar-hului din Alexandria. El stia doer a domnul fisi pu-sese tot sufletul in chestiunea aceasta". Chiar dace arfi sa piara lumea si Milne ar fi sa ma jertfesc, nu voi pa-rasi o data cu viata lucrul acesta bun si drept"72. El ame-n.inta ca va recurge si la autoritatea pasei din Egipt.Ecumenicul trebui si el sa accepte mustrari: Cu treabaaceasta, o, prea-sfintite stapIn, nu \ reau nici raspuns,nici termen, nici zabava, nici pretext: da, on ba I Itiscriu doar ca sa stiff ca In aceasta nu Inteleg a folosi nicipretexte, nici amlnari, nici nepasare. Ce socotesti ca ai

169

datoria faci, f5.-o"!73. Cu interventia sultanului, sinai-tii ci§tigar5. procesul 74.

La 17 ianuarie 1646, patriarhul ecumenic §i intregsinodul adeau in sfirOt in chestiunea aceasta o horariredictat5. de Vasilem.

Athosul deazuse. Totu§i Atanasie Patelaros, pierzindscaunul constantinopolitan, intemeia acolo seraiul"in vechea mica m5.n4stire a Xystrei.18. De asemenea,Dionisie al III-lea, patriarh ecumenic, care §i-a petrecuto parte din viata acolo, s-a distins ca intemeietor al unornot 15.capri77. Patriarhul Dionisie al IV-lea §i-a 14satmo$enire biblioteca, in 1678, mAnAstiriiAceasta va deveni apoi aapostul preferat al patriarhuluiChiprian79, care, dup4 o a doua pb.storire, veni s5." moar4acolo80, ca,si, mai tirziu, Ieremia al III-lea" -, Serafim 182

Serafim al 11-lea83, Samuil 184, Neofit al VII-lea82,Grigore al V-lea88.

Panii vor continua sg. fie Mute din partea romAmilor,ca cea a Sf. Treimi, Ia0, in 1671, pentru Xeropo-tamos".

Teofan, patriarhul Ierusalimului, fusese prietenul luiVasile al vecinului sau Matei, care Muse danii bise-ricii din Betleem. Acest oaspete al carilor romAne§ti mu-rind la 1644, Vasile impuse, Impotriva candidaturiilui Meletie de Ohrida, pe Paisie, egumenul manastiriimoldovene§ti a Galatei, care fu hirotonisit, la 23 martie1645, in frumoasa ctitorie a celor Trei Ierarhi, la Ia§i,mgreatl c15.'dire din piatrl sculptatg, poleita de cb..tredoi prelati moldoveni, al4turi de trim4ii patriarhuluiecumenic, Grigore de Larisa Lavrentie de Casandria88.El avea sa revad5. Moldova in 16498°.

Dar in momentul triumfului deplin al lui Vasile asu-pra tuturor rezistentelor, atit de slabe, ale Bisericilorpatronate de dinsul, Meletie de Ohrida incerd. sa serazbune impotriva celui care 4i refuzase Scaunul Ierusa-limului. El le opti turcilor despre o coroana imp4rIteas-c4 pe care patriarhul ar fi pregatit-o pentru incoronarealui Vasile90. Agentul tarului o spune §1 el In termenilimpezi: Vasile ar fi voit, in timp ce sultanul ar fi fost

170

sa

linga

sgu,si

Ivirilor".

si

si

si

si

plecat la fazboi impotriva insulei Creta, i a Maltei, sastrings o armata si sa mearga la Constantinopol ca sa-iis locul acestuia" (1645)91. Nu cintase oare Patelaros inversurile sale aceasta glorie", acest sprijin", aceastaunica lumina", aceasta, bucurie" a natiunii", care e defapt imparatul: 'AXAo'c, au, dcELoOocUp.occrre, &tam, 1,4 potaackeic'lw,ricc? In vreme ce amiralul turc ar fi luptat in Creta,corabii venetiene, purtind osteni ai regelui Poloniei, 1-arfi adus la Constantinopol si Grecia cresting s-ar fi ridicatdintr-odata pentru a sprijini acest tron al fmparatieicrestine92. Dar, platind 15 000 de taleri, Vasile puse sa-ifie spinzurat adversarul.

Vasile sfirsi prin a inlatura pe violentul patriarh Parte-nie cel nou, Oxys, cel care ceruse reintroducerea zetiei"93,care-1 nemultumise, silind pe fostul mitropolit de Palaio-patrai, Teofan, sa paraseasca Moldova pentru a venisa se justifice in fata predecesorului sail"; cu incuviin-tarea sa forma1s se facu alegerea de catre sinod, in octom-brie 1646, a lui Ioanichie II de Heracleea, un insular95,care supuse patriarhiei biserica moldoveneasca a Ismai-lului, inchinata o data manastirii atonite Karakalum.

Dar caderea acelui Oxys", invrajbit si cu Paisie alIerusalimului, al carui metoh la Constantinopol deveneaconcurentul patriarhiei Paisie fu insarcinat la 1649,sa puns la cale, impreuna cu tarul°7, o liga cresting,va pricinui interventia, pe care am urmarit-o in sucitu-rile-i capricioase, dar i-am si subliniat sensul, impara-teste dominator, a lui Vasile-Voda.

Cind iarasi se constitui o opozitie impotriva nouluipatriarh Ioanichie, se vede cu city energie interveni dic-tatorul moldovean in favoarea protejatului sau. Prelatiisi arhontii primira neclintiti mustrarile imperialului per-sonaj . Urindu-i toate fericirile pentru el si familia sa, ei sedeclara pe deplin convinsi de argumentele sale, care i-auscos de la umbra la soare. Accepts judecata lui Vasilecu privire la nemilosul Partenie ; cit despre Ioanichie,fl gasesc cinstit, modest, bun, blajin, simtitor, milos-tiv si inzestrat cu toate darurile pe care trebuie sa leaiba patriarhii si episcopii, si mai presus de toate avindrenumele unui om sfint si cu inclina'ri foarte crestinesti" ;

171

nici o furnica.' n-ar p5.timi de pe urma lui. Ei sint dispusisa para.seasca f5,r5. z4bava. Constantinopolu198 (decembrie1646).

tnsa Partenie atita spiritele. In septembrie 1647 bie-tul Ioanichie ca.'uta mijlocul de a-1 cistiga, propunindu-isa se retraga in locul pe care i 1-ar indica Vasile99. El secredea destul de puternic pentru a putea incerca, esteal doilea caz de pretentii asem4natoare sa faca a sealege la Constantinopol, cu invoiala lui Matei-Voda,ca mitropolit al Prii Romanesti, Stefan1"; in Moldovalui Vasile desigur ca nu ar fi indaznitm. Jar Matei vacere in 1653, ca acest Stefan sa fie inlocuit cu Ignatie,episcopul de Rimnic, ceea ce se si intimpla. Domnul mun-tean ad5postea in momentul acela, in frumoasa manas-tire de la C5.1darusani, pe care o intemeiase de curind,aproape de Bucurqti, pe Paisie al Ierusalimuluil0 2.

In sfirsit Partenie isi recistiga, tronul la 28 octombrie1648, sustinut de catolici, dar nu si de ambasada Frantei.Printre cei care-1 ajutaserk era si agentul lui Vasile, in-trigantul grec Pavlachi. Doi ani mai tirziu, AtanasiePatelaros fiind la Constantinopol, puternicul samsaral candidatilor la patriarhie va fi asasinat de ieniceri pestrazile orasului.

Noul patriarh, Paisie, va incerca sa se impace cu Va-sile, a carui situatie, din pricina hartuielilor sale cu ata-rii si cazacii, era zdruncinata acum, trimitind un emisarla Iasi. Dar la 10/20 mai 1651, niste turci 4i pregairaaceeasi soarta ca si lui Pavlachi. Ioanichie, protejatuldomnului Moldovei, despre care se ba.nuia c5, ar fi fostamestecat in cele doua asasinate, fu deci restabilit. Elnu s-a putut mentine si, fiind inlocuit de Chiril al III-lea,n-a avut bani destui pentru a inlocui el insusi pe acestset treator, al Marii Biserici; Paisie de Larisa, inving5.-torul sau, impreun5, cu Ioanichie, care se intorsese1",ocupara pe rind tronul. Patriarhia se afla acum la dispo-zitia turcilor de vaza, care tirau dupa dinsii, in caderealor, pe cei pe care-i ocrotiserk Se ajunse astfel la un ase-menea hal de deadere incit patriarhul Partenie alIII-lea din Chios, denuntat ca s-ar fi inteles cu moscovi-tii, fu spinzurat ca cel din urma din raialele tr545.toare,si trupul ssa.0 azvirlit in mare, la 1657104.

172

pieof

r

Matei Basarab, domn al Tdrii Romdnefti

1411'

--1.vj4\

1 i i alt.( u7r,rt ikufro /1ricomfet,i, quolue

aB

IrfrIrONMS!,:r:i

401

Caci in epoca aceasta Constantinopolul religios, subinfluenta fazboiului inver§unat al cruciatilor apuseniimpotriva sultanului, dupa insuccesul vizirului Kara-Mustafa la Viena, incerca sa reiee o misiune politica:patriarhul Dionisie se adresa capeteniei cazacilor, hat-manul Bogdan Hmelnitchi, iar colegul sau de la Pe6 scriatarului insuO. Un emisar al Ecumenicului, Isaia de laMuntele Athos, venea de la Moscova la Bucurqti, undedomnea un Cantacuzin cu amintiri imperiale, pentru astirni o miFare comuna impotriva sultanului106, insaemisarul sfir0 prin a trece la uniti, i a obtine de laaustrieci un Scaun episcopal, intre romanii supu0 co-roanei 101.198.

Astfel, catre sfirOtul domniei lui Vasile, numai urn-bre de patriarhi se perinda pe tronul lui Lukaris, stro-pit cu singe: Ioanichie al II-lea, Chiril de Tlrnovo, Ata-nasie al III-lea, Paisie I. Domnul Moldovei impune atuncipe Patelaros, atita timp adapostit in tam sa, dar acestaera acum, pentru mediul constantinopolitan un strain,i el se grabi F 1 demisioneze pentru a trece in Rusia, unde

a 0 murit107. Aceasta va fi Si hotarirea lui Paisie deLarisa, in iulie 1653198.

In curtnd totusi Vasile care a fost Si fondatorulunei manastiri la Calavrita, in acea Moree in care manas-tirea Megaspileon primea inchinarea bisericutei constan-tinopolitane a Vlah- Saraiului109 avea sa fie izgonitde o rascoala, iar reintoarcerea sa fu treatoare. Spriji-nul romanesc va lipsi vreme indelungata, intr-o epoca incare au fost pins i patriarhi de trei zile.

Amintirea marelui patron ramasese cu toate acesteaatit de puternic intiparita in sufletele grecilor, incit maitirziu, bogatul domn Gheorghe Duca, de fapt unbiet rumeliot, fiul unui ,verb de spahiu, care a venit sai-1 reclame de pe tron, putea fi considerat ca fiul

monarhului cu ambitii imparatqtiln.

Era patronilor romani va invia din nou, dar mai pre-sus de patriarhi avea sa se impuna noua autoritate a das-calilor, a filosofilor" i a carturarilor.

174

Cu toate acestea, in momentul in care se hoara, la1654, soarta ma.retei domnii a lui Vasile Lupu, un pa-triarh de Antiohia, Macarie al III-lea, insotit de diaco-nul sau Pavel de Alep, care era sa.' descrie apoi in siriana:aceasta cAlkorie, trecea din Tara Romaneasa in Mol-dova, §i de acolo la cazaci Si la Moscova, pentru a str5:-bate apoi la intoarcere tarile romanem.

Ideea bizantine; reapare atunci sub fiul presupus alluxosului i maretului, venetianului" Radu, acel Mih-nea care c4tigase tronul muntean cu sprijinul prietenilorsal turci. Cel care era prezentat uneori ca un renegat,nu se multumi sa-0 schimbe numele, preluind pe acelaal gloriosului Mihai Viteazul, pe urma caruia a vrut, curiscul unei catastrofe, sa." infaptuiasca §i el acelea§i fapteviteje§ti §i sa,' transforme in arhiduce" titlul demodat,lark' nici o valoare actuala, de duce" de F*6.0.ra i deAmla§, in Ardeal, adoptind in locul corbului in care sepreschimbase vulturul muntean, vulturul bicefal al impa-ratilor ; el strabAtu, de Florii, str4zile capitalei muntene,cu un alai imp5Atesc, tinind de Hu calul mitropoli-tului ; puse sa.' fie incoronat ca un imparat, in capitala samunteana, de c5,tre acest vremelnic patriarh, §i Pavel deAlep ne-a transmis am'anuntele acestei ceremonii. Acestcredincios intru Hristos" este un monarh" independent,cAruia doar coroana-i lipsqte, in locul cu§mei domn.qti,sau al celei de ofiter al ienicerilor, pentru a parea unadevarat basileus". Un alt cap religios al grecimii, Dosi-tei, patriarhul Ierusalimului, care-1 socoate fiul unuibiet om din Ianina", va critica cu severitate aceasta;:emetie a omului aspru, fall cunWinte in domeniulBisericii, care nutrea gindul sa invinga pe otomani is5, spulbere, el, un zAnatec, imparatia for i sä se facanumit impa;rat"112.

impa;ratul" in spe se grAbi sa -i arate oaspetelui si-rian cit de mult it interesau chestiunile de teologiespentru un basileus" era o datorie. Cu prilejul tirnosiriibisericii Mitropoliei din Bucur4ti, el 10 dovedi price-perea in acest domeniu in a§a m4sur5. !licit s5. lase a cre-de ca tirnosise pink atunci o mie de biserici, atit era de

175

priceput si de intelegator al rostului faptelor, si atit debine cunostea tipicul la cal-1i si la tragerea clopotelor "118.

El cuteaz5., deci, s5, se gindeasc5, la o reforms generalci aBisericii. In acest scop, Intocmai ca unul dintre prede-cesorii s5.1 la Bizant, el intocmi un conciliu care-si tinuaduarile, In ianuarie 1659, in fosta capita15. a Tirgovis-tei. Se ocupar5. de botezul laicilor, de al eterodocsilor,de scutirea de post, de casatoriile repetate de trei si de pa-tru ori, de concubinaj si de despartenie, de spovedanie siimpa.rfa.anie, de plata preotilor, de disciplina c5lug5.-reasc5., de drepturile pe care le au ctitorii de-a fi ajutatiIn s5rIcie, de controlul domnesc asupra m5,n5.stirilor, desimonia pe care domnul pretindea c5, ar fi stirpit-o dintara sa. Patriarhului Partenie i se comunicarl doar ho-t5ririle luate.

Ecumenicul protests: sint anumite m5.'suri printre aces-tea, pe care spiritul sau traditionalist, mai Ingust, re-fuz5, s5. le admits. De aceste chestiuni ramine sa se ocupeteologul patriarhiei, Gheorghe Coressi. Dar hegemc-nul" Mihnea-Mihai ii r5spunse imparateste: citind peSozomen si pe Teodcret, pe Kedrenos in a sa Sinopsis,el declars ca vrea sa tins seama de cerintele vremii si alocurilor", si s5. informeze lumea ortodox5. El pledeazapentru o mai larg5 toleranta. Judeator Ii este doar con-stiinta, de care Dumnezeu va tine seama114.

Ridictndu -se in numele crucii Impotriva turcilor, elva sfir§i prin a fi invins, surghiunit si a murit nestiut denimeni"5, dar, prezentind odata aceste documente, caredin fericire ni s-au p5.strat, eu spuneam cu privire la va-loarea lor: Parerea pe care oamenii si st5.pinirile o audespre sine este un adevar chiar atunci cind imprejura-rile ii impiedica de a le transfcrma In realit5;tig,116.

Putin timp dup5 aceea, tot din aceeasi Tara RomA-neasca, in care dup5. doi Ghica, albanezi romanizati,domnea Radu, fiul grecului" Leon, s-a Intors patriar-hul Partenie al IV-lea pentru a ocupa din nou Scaunulconstantinopolitan117. La 1667, cind tra Inca acelasidomn pe tron, el demision5.: il r.T5,sim ca mitropolit deProilav, bucurindu-se de veniturile Scaunului din Tir-novo118.

176

Dos

itei,

patr

iarh

al

Ieru

salim

ului

III. Cantacuzinii ronYani si biserica ortodox5

Este epoca in care marile familii bizantine joaca unrol de frunte in tarile romanesti. Dup5. acel DimitriePaleologul, cavalerul" folosit, dupa cum am vazut,ca ambasador crestin, in numele cruciatei apusene, lahanul tatarilor, si care se stabili in Moldova, unde secasatori cu o rude', a dinastiei Movilestilor, cistigindu-sio situatie foarte inalta, in lumea partidelor moldove-nestim, doi dintre Cantacuzini, Gheorghe (Iorgaki, inromAneste Iordache) si Toma au fost, sub domnialui Vasile, dusmanul grecilor", in fruntea boierimiitarii. Fratele for Constantin, om foarte invatat, careluase de sotie pe bogata mostenitoare, fiica domnuluiTariff Romanesti Radu $erban, Elina, femeie inteleapta,fu banuit de ambitii la tron de catre al doilea Ghica, siexecutat1 20. Numerosii s5.i fii: Draghici, al carui numefusese luat, ca si al celui de-al doilea, *erban, din ascen-denta mamei for si din mediul romanesc, Constantin siMihai, Iordache, Toma, luara conducerea opozitiei pamin-tene, ajungind chiar la fuga peste granite' si la conspi-ratie pentru a se instapini pe mostenirea razboiniculuistr5.mos, cuceritorul, in doua rinduri, dup5. Mihai Vitea-zul, al Ardealului.

Murind Draghici, cel mai in virsta dintre ei, Serban,care purta pe blazonul sau vulturul bicefal, si pe un docu-ment al c5.'ruia e inscris5., in doua initiale, amintirea Im-periului constantinopolitan, cistiga o coroana pe care,prin toata politica sa de alianta cu imperialii de la Viena,in razboi cu turcii, el voia s5. o schimbe cu coroana Cons-tantinopolului, despre care se credea ca ar putea fi usoradusa din nou la lumina. Datorita acestor influente,fu ingaduita cladirea unor not biserici, alaturi de celesaptezeci care se pastraser5.. Numarul incuviintariIor deconstructii acordate de teribilul mare vizir, batrinulMahomed Kophilii, it pun, dupa spusa lui Cantemir, inrind cu Iustinianln.

In legatura cu aceasta nou5. inaintare a aristocratieibizantine, a doua dupe,' epoca lui Seitanoglu, trebuieadaugat si cercul acelora dintre care se alegeau pe atunci

178

IAPXOYIE POZOA'r EC':) f1 AY At7tr

112 Et itliAllt7%4

*OS ri."/ /4 6. V.Me;011,0 474.4 l'reit,11,44.4 3'; . Ao. nr.e.a 4 r;,4 'hnf4Ar; '

00,844, SA rS -M. A:0 t,Z. e,;',4 V; 4 4.1,4

4 fr..) .:)....-414,4% 14 .1 A i" 4,4}Mesa 44th ;I. o :41:..,1411 40; wieat r x, w 011

ris 44 44 ;0.44. r1414,4,,,jj)>4Z1Viir,ic (tolioio rioffig*444 rist+)(0400,

13044po444.0

40.46.isovIlt41, 1)14. 444 1,1

12*

7ya 4; rw;47./.14.48 .04,,limovrot

.4f; 4041 AA:ll.14 zuerv;«,s rasion3cti. ;dr

cs,

Cm, 1,131I h- Ju livre Uu palriarvbe 1>trdIlwe 'w,Jouwilettt ,,,r !coo

0 filet din cartes patriarhului Dositei al Ierusalimului

t n A10 1* 13 A

A

irgfi* le*

4

Tf.; 9 41el.1 rt 43e,.; e

147 , 10:.'

AT vie a44,. vs4.1a.a.W41!,.1.;4 UKre. Aka

41,4 04.44, r

eptlTIN,-

far. T 41,0lansia

tlift111111*I ;I'

,11:11%e

;n*Apt 441: 41 *6:

ai; P.

tfi tun z,....

1".

14{ie st...

le 4.444*** *

f.0.way

i )416

OEI(DE

patriarhii, care se cereau sa fie la nivelul carturarilor instare sa-i dep5..seasca. Dionisie al IV-lea, care ocup5., la29 octombrie 1671122, Scaunul ecumenic, Era dintr-ofamilie de muselimi" care pretindeau ca se inrudesc cmComnenii, si el urmase cursurile Academiei din Constan-tinopol. Fara sä fi imbr5cat mai inainte rasa cAlugareas-cl, el avusese, la 1662, situatia de mitropolit al Larisei,care in vremea aceia ad5posti pe sultanul Mahomed alIV-lea, plecat la rlzboi. Rude le" sale se aflau printreturcii cei mai de vaza. In momentul acela, Cantacuziniierau deja st5pinii TArii Romanesti unde asezasera undomn care satea la chEremul 1or123. Orgoliul, socotitinsuportabil, al acestui patriarh, dar si prezenta in TaraRomaneasca, a lui Ghecrghe Duca, ch-smanul Cantacu-zinilor, it facu s5,-si pkrc1a situatia, resemnindu-se laaceea de mitropolit de Filipopol (14 aprilie 1674).

Dupa un. neinsemnat Ghfrasim al II-lea $i dupesintoarcErea lui Partenie al IV-lea (1675-1676), Dionisiereveni la putere pentru trei ani: p5strind legaturile cutarile romanesti, unde Duca fAcuse pace cu Cantacuzinii,el inregistra: inchin5ri de nanastiri la Locurile Sfinte124.Dar, cu toafa prezenta pe tronul Tarii Romanesti a rudeisale Erban (16;8-1688) el fu inlocuit, inc. de la 1679125din pricina relatiilcr sale cu ambasadcrul rusesc ; el sead5posti in p ra Romaneasc5 scaunul pairk rhal fiindocupat de un Atanasie al IV-lea, apoi, indata, de chiotulIacov (1679-1683) dar in 1683126 isi rec5pata Scaunul,pe care 11 va piErde apoi peste citeva hani, fiind invinsde uneltirile lui Partenie al IV-1ea122. Din nou, in 1685,oarecum Ma voia lui, se impuse Iacov. Cea de-a patrapIstorire a lui Dionisie (1686-1687), datorita lui E'rban,nu tinu mai mult de citeva luni.

Iacov azvirlise anatema asupra domnului T5,rii Roma-nesti125.

In timpul domniei lui $Erban desigur c5. Dio-nisie va fi fost de ajutor domnului, care voia sa inlaturepe mitropolitul -rani Varlaam, numit de GrigoreGhica, dusmanul mitropolitului Teodosie care manifes-tase impotriva amestecului grecilor in treburile calrii;el tinea sa fie restabilit Teodosie. Patriarhul, amintin-du-si de alegerea, de altfel, numai de form5 a mitropoli-

180

tului Ignatie, ar fi dorit ca piritorul sa se fi infatisat ina-intea tribunalului sau. 0 comisie de anchet5, fu trimisala Bucuresti, cu mitropolitul de Maroneea si marele lo-goat Ianachi Porfirita. Ei intrunira un sinod al Orlisi inscaunara din nou pe Teodosie129.

IV. Constantin Brincoveanu, domnul TgriiRomgnesti, si leggturile sale bizantine

Dar in 1688 incepe domnia in Tara Romaneasca a luiConstantin Brincoveanu, si patriarhia va fi condusa rindpe rind de clientii domnilor Moldovei si ai Tarii Roma.-nesti, acestia filnd ei insisi protectorii recunoscuti siindatorati ai noii Renasteri grecesti.

In vremea in care Cantacuzinul Dimitrie, care isipetrecuse viata la Constantinopol inainte de a obtineScaunul moldovenesc, cheltuia cu refacerea tronuluipatriarhall" si venituri pentru patriarhie se adunau dela manastirile Cetatuia si Casin, din Moldovam, patriar-hul Iacov era sustinut de domnul Moldovei ConstantinCantemir, un om de taxa, fost ofiter la poloni, care cutoate acestea se lasa influentat de calugarul cretan Iere-mia Cacavela, educatorul fiilor sa i; ; in aceasta Moldovaisi va cauta el adapost in 1688; aici i se pastreaza piatrade mormint132. Brincoveanu, domnul Tgrii Romanesti,care nu o data va hotari asupra soartei celui ce avea saocupe tronul domnesc din Iasi, raminea sprijinul luiDionisie at IV-lea, ruda Cantacuzinilor, si pentru a-1sustine el forma un intreg partid, in care se aflau mitro-politii de Heracleea, de Chalkedon, de Ganos. Scos dinScaun la 1694, batrinul cleric se stabili din nou in TaraRomaneasca, unde isi sfirsi zilele la 23 septembrie 1696,in Tirgoviste133. Moartea sa ingadui ca noua pastorirea lui Calinic at II-lea sa continuie ping la 1702, si numaidatorita mortii acestui prelat, Gavriil at III-lea de Chal-kedon se putu instala pe tronul patriarhal, pentru cincianils4

181

Dar in patriarhul persecutat prin st.'ruinta lui, bo-gatul si puternicul Brincoveanu gasise un rival al supre-matiei sale, pe cind de atita vreme nici un patriarh nucutezase a-si manifesta o alta opinie decit cea a ocroti-torilor moldoveni si munteni. El refuza sa ridice anatemaaruncata asupra lui 5erban, si nu admise ca sinodul safie tratat cu asprime. Se plinse ca. din Tara Romaneascanu i se mai trimite punga de 500 de lei si suba de samur,cu daruri pentru arhierei, in ziva de Craciun. El i se adre-seaza. ca prieten credincios si drept intru Domnul a/Mariei Tale", dar in acelasi timp ca pastor sufletesc si pa-triarh..., fara vreo prefacatorie si colachie" ; prin purtarilesale, domnul a mers intr-atit de departe incit i s-ar putearefuza impartasania134. Apoi, in noiembrie 1700, el inter-zice harnicului patron al tiparirii cartilor bisericestiin toate limbile Rasaritului de a mai folosi in publica-tiile sale greaca vulgara, in afara, de Vietile Sfintilor,de panegirice si alte lucrari asemanatoare"136. De aitfel,anumite masuri fusesera luate impotriva mitropolituluide Dristra, si cind viitorul patriarh al Ierusalimului,Hrisant Notaras, voi sa intervina in favoarea preotuluiNicolae din Sinope, duhovnic al domnului, el fuocarit cu cuvintele cele mai aspre, amenintat fiind cufoarfecile patriarhale"137. Lupta contra iezuitilor dinArdeal dadu in sfirsit prilejul unei impacari138.

Brincoveanu sustinuse in vremea din urma, pe patriar-hul Gavriil (1702-1707). in timpul acesta, la Bucurestisint sfintiti episcopi in partibus, ca cel de Sevastia si deNyssa139, meniti sa se stabileasca acolo. El zadarnicisealegerea, datorita lui Alexandru Mavrocordat, a patriar-hului Neofit al V-lea. Al doilea succesor al acestui prelat,Atanasie al V-lea, fu primit la Iasi, dupa destituirea sa,de catre fiul mai mic al lui Alexandru, Than, care dupatradarea, dupa trecerea la rusi a lui Dimitrie Cantemir,devenise, in asteptarea reinscaunarii fratelui sau Nicolae,cirmuitorul Moldovei. El se stinse in mica manas-tire Paun, din judetul Iasi140. Succesorul sau, Chiril alIV-lea, era la Iasi in 171214', ca si Paisie al II-lea (dupa1743)142. Biserica patriarhiei va fi refacuta prin contri-butia, ceruta public, a celor doi domni143. Acest Scaun

182

Cons tantin Brincoveanu, domn al T drii Ronidne§ti(gravura contemporana) de Alessandro de Via

,7,11A -

1VNIVti4 l /ICA

111.

6ts4C AligrafrPtaKafPNSigar X01

glimxrepa totriu ,1:14 'frtnrciesDepoiran0

Or'),, ,11.2 rt

ecumenic consimtea, impreunA cu toate celelalte, de alt-fel, s5. recunoasca formal pins si noua organizare antica-nonicA a bisericii rusesti de catre brutalitatea

Biserica ortodoxa ramine de fapt, pins la jumatateaveacului al XVIII-lea, sub imperioasa influents a roma-nilor bizantinizanti.

Legat prin atitea amintiri si ambitii de Coastanti-nopolul stApinilor sai, Serban Cantacuzino punea sa i seridice in acea capita15., in care era de pe atunci casalui Duca Vod5., si va mai fi aceea a lui Dimitrie Cantemir,un adevarat palat, la Cm-a-Cep-lel".

Pelerinajul la Locurile Sfinte si la Muntele Sinai, in1682, al Elinei Cantacuzino, fiica lui Radu-Voda Serbansi mama lui Serban Cantacuzino, impreuna cu fiul eiMihai, care in amintirea acestei calatorii, va ridica inmijlocul codrilor nepatrunsi ai Carpatilor manastireaSinaia145, si cu fata ei Stanca, mama viitorului domnConstantin Brincoveanu, al carui portret se pastreazala Muntele Sinai, acest pelerinaj avu caracterul uneiadevarate expeditii impaiAtesti, turcii ingaduindu-le unalai de aproape douA sute de osta 0146. Una din conse-cintele acestui pelerinaj a fost si inchinarea catre sinaitia splendidei ctitorii a lui Mihail Cantacuzino de laRimnicu Sarat147.

Binefacerile lui Brincoveanu s-au intins pins la ma-nastirea Sumela, ling& Trapezunt148, dar Patriarhia dinConstantinopol a tras putin folos, si, dupa cum amvazut, s-a si plins pentru aceasta.

Ultima stavropighie de seams in tarile romanesti afost cea a marii ctitorii a lui Brincoveanu, Hurezi, Scau-nul Ierusalimului primind in acelasi timp si splendidullacas al lui Nicolae Mavrocordat, Vacarestiiln. Patriar-hia ajunsese pe atunci sa nu-si mai poata plati datoriile,fiind silita sa restringA in modul cel mai modest cheltu-ielile de administratie, cu doi singuri preoti si doi dia-coni, slujind rind pe rind", pia. cind Grigore MateiGhica, domnind atunci in Moldova, interveni pentru aface sA inceteze administratia nefericita a patriarhuluiIeremia al III-lea150.

184

laic/.

Ea 10 pierdea pe deasupra vechea sa independentsfag de stat prin interventia, la 1741, a lui Gherasim,mitropolitul Heracleii. Din porunca sultanului, fu stabilitun ordin de aleggtori, compus numai din capii biseri-cilor Heracleii, a Cizicului, a Nicomediei, a Niceii §i aChalkedonuluim. Si datorita acelora§i interventii, sul-tanul cruts biserica de noi cheltuieli, dind un edict princare fiecare nou patriarh era dator Ea, aducg' cu sine ozestre personals de 120 000 de lei 152.

Brincoveanu folosea uneori in legg'turile sale cu Bise-rica un mod de exprimare intru totul asemenea cu acelaal lui Vasile Lupu. Astfel, atunci cind se adreseazgcgluggrilor sinaiti, atit de favorizati totu0 de familialui, in acqti termeni pe care-i cuprinde scrisoarea adre-satg. mitropolitului Clement de Adrianopol: Si vroimca din partea noastrg.' sg-i chemi Prea Sfintia Ta 0 Ea lispui sa stea lin4titi, §i ca n4te cgluga'ri si crqtini,i sa se cirmuiascg si sa meargg' cum au mers §i au petrecut

pgrintii mangstirii, de cind s-a intemeiat ping acum.CAci innoirile sint semnul ereziilor, si de au vreun cuvint,sa-1 spuie Bisericii, care nici n-a nedreptatit, nici nunedreptgtqte pe nimeni. Si, dacg' poate nu se multumesccu doi patriarhi, sa faca sä. vie si altul la un loc, §i ce vorggsi toti ca e bine, sa primeascg si ei; si sa li spui Inca§i aceia cg asa trebuie sa faca, §i nu altfel. Caci si noitoti, §i impgratii crqtinilor, ce sint mai mari ca noi,ascultg de hotgrirea patriarhilor... Iar, dacg vor facealtfel si vor despretui pe maica noastig. Biserica, §i-sivor bate joc de sinod si vor grgi cuvinte necuvioase des-pre patriarhi, on de unul, on §i de toti, sa stie ca si noi,ca fii ai Sfintei lui Dumnezeu Biserici, li vom sta impo-trivg., in ce chip vom putea. S. le spui toate, Prea-Sfintiata, asa cum scriem si sa avem rgspuns" (1690)153. E dreptca.' fostul erhiepiscop de la Muntele Sinai, Anania, a ras-puns in termeni care crau departe de a fi respectuo0fag de Dositei al IcrusalimuluilM: acesta e pentru dinsulinsu0 fiul Satanei, care prin viclenia sa a izbutit sa -1atraga, §i pe Ecumenic; ca pe N remea marelui moldovean,el se referea la novela impgratului Iustinian. Fire§te,domnul Tarii Romilnqti rImine un monarh cucernic,

185

luminat si prea intelept", dar i se face cunoscut ca maipresus de prestigiul sau este puterea sultanului.

Modul in care Brincoveanu vorbeste sinodului de laIerusalim, cu prilejul alegerii lui Hrisant Notaras casuccesor al unchiului slu dovedeste c5, el socotea ca. siScaunul acesta era tot sub ob15,duirea sa155.

Atitudinea patriarhului Dionisie fats de Teodosie,mitropolitul prii Romanesti, inlaturat de grecizatulRadu-Vocla, care-1 dusnAnea, pentru a face loc lui Var-laam; crdinul sa.0 formal, trimis unui domn atit deconstient de drepturile sale ca 5erban Cantacuzino dea relua procesul si a face dreptate clericuluiprigonit, aratain ce fel intelegea Ecumenicul s5.-si mentina, drepturile.Insa: hoarirea a trebuit sa fie luat5, in sinodul tarii, cuparticiparea egumenilor si a boierilor156. Cam pe aceeasivreme, i se incredinta lui Teodosie, insaunat din nou,misiunea de a hirotonisi un mitropolit de Sevasta (1696)157.

Daca. patriarhul Calinic controla m5,rturisirea de cre-dinta a mitropolitului Filadelfiei, superiorul biserici-lor ortodoxe din posesiunile Venetiei, si ar fi dorit saaiba sub autoritatea sa chiar scaunul Kievului, pentrua impiedica dezvoltarea propagandei catolice155, inschimb, patriarhul ecumenic ing4oluie" doar, in 1708,trecerea de la episcopia de Rimnic la mitropolia mun-tean5. a tipografului si artistului Antim Ivireanul, laa cArui alegere, acutg. la Bucuresti, 1uaserl parte si pa-triarhii de Alexandria si de Ierusalim155.

Patriarhia din Constantinopol se amestecase acum,in a doua jum4tate a veacului al XVII-lea, si in treburileBisericii moldovenesti. Marele mitropolit Dosoftei in-sotise in refugiul s5.'u pe regele Poloniei loan Sobieski,care nav5.1ise in tarn; pentru a-1 depune, constantinopo-litanul Dimitrascu Cantacuzino, care nu cunostea dreptu-rile acestei Biserici, de o seams cu patriarhiile, recursela autoritatea Constantinopolului; si cum mai tirziuConstantin Brincoveanu se obisnuise a vedea ca patriar-hul se amestec5, in numirea si destituirea episcopilors5.i, el se adresk la cererea monarhului polon, atreacelasi Scaun pentru a obtine, in 1693, ca Dosoftei ssfie restabilit165. Il vom vedea pe mindrul patriarh Cali-nic al II-lea, dind dezlegare sufletului lui Constantin

186

Cantemir, fostul domn al Moldovei, pentru iertareatuturor greelilor sale ca domn pentru calcarea ca-noanelor161. Cind episcopul Ghedeon fu inaintat mitro-polit al Moldovei, patriarhul Atanasie 11 mustra cuasprime pentru ca nu-i ceruse mai dinainte incuviin-tarea : Nicolae Mavrocordat, ajungind domn al tarii,interveni pentru ca ceea ce fusese socotit ca o calcarea canoanelor sa fie totu§i iertat"162.

Dar, cu toate aceste schimbatoare legaturi intre ocroti-torul care insists §i ocrotitul, care uneori rezista, capi-tala Tarii Romanesti famine totu0 un centru de concen-trare bizantina pentru capii ortodoxiei.

in 1693 Brincoveanu gazduia la Bucureti pe Cle-ment al Adrianopolului, pe Auxentie al Sofiei, Eftimieal Pogonianei, Maxim de Hierapolis, adunati la un sinod,pentru dezlegarea de pacate a episcopului de Rimnic168.In Tara Romaneasca 4,si sfir0 zilele Meletie de Ohrida164.Ni s-a pastrat o Istorie manuscrisa a patriarhilor dinAntiohia dedicata lui Brincoveanu de catre oaspetele sau,fostul patriarh Atanasie al III-lea166. Tot catre Brinco-veanu se adresa episcopul de Crven in cearta lui cu celde Lov6a166. Din banii sai, Brincoveanu ridica la Con-stantinopol biserica Galateim. Sub domnia lui StefanCantacuzino putea fi vazut la Bucurqti episcopul deBetleem168.

Din toate partile, alti clerici prigoniti, egumeni bizan-tini 1nfometati, carturari fara sprijin, se adunau la curteaunui Brincoveanu a unui Nicolae Mavrocordat. Unloan Abramios, care ajunsese predicator la curtea din Bucu-re§ti, o socotea, venind din Venetia, de unde fusese nevoitsä plece, ca pe refugiul nefericitei noastre natii"1". UnGheorghe Maiota se grabea sa revendice pentru el pos-tul de preceptor al copiilor domnqti. Corfiotul AtanaseKontoidis fu, ani de-a rindul, oaspetele Moldovei, lucrindla opera-i de traducator, gustind vinurile calugarilorde la Sfin.tul Mormint §i glumind pe seama boierilor so-.lemni, indiferenti la farmecul unei societati alese17°.Prin reprezentantii diferitelor provincii se reconstituiaastfel Bizantul.

187

i

i

Dar daca interventia puternicului domn al TariiRomanesti ajunse, la 1695171, spr3 maraa multumire anoului episcop sinait, Ioanichie, sa impace cele dotiap5ali indusmanite, daca Dositei, marele patriarh al Ieru-salimului crezuse chiar ca poate vorbi de manastiridin Ungrovlahia supuse Scaunului sax din Ierusalim"(e5p(axsa8ca iv sq) Otiyxpopaxtc,t ii.ovxTriptoc insoxeiv.evat s-cii`IepogoAli?..cov ET6?"13 7rXTpCcipXn ), impotriva acestei pre-tentii se ridica mitropolitul tarii, Antim, acel ivireanatit de talentat, caligraf, miniaturist, tipograf, pre-dicator, care, referindu-se la canoane, declara for-mal, intr-o scrisoare plina de energie, adresata pa-triarhului ecumenic, ca ceea ce se gaseste in eparhialui nu poate fi supus decit numai lui. Asemenea drep-turi n-au putut fi daruite de ctitori. Noi nu ne putemdarui drepturile, chiar daca un finger, pogorit din cer,ne-ar porunci-o" (26 decembrie 1710)172. D. altfel, side cealalta parte, cind Hrisant, noul patriarh al SfintuluiMormint voi sa ridice la rangul de arhierei la Ierusalimpe egumenii Manastirilor moldovenesti inchinate, el se .va lovi de impotrivirea clerului din Ierusalim173.

La aceeasi epoca, Gherasim al II-lea de Alexandria,un cretan (1688-1710), stabilit in Moldova de la sfir-situl veacului al XVII-lea, trecea in Tara Romaneasca silua parte la opera de editare intreprinsa si condusa demitropolitul tarii, Antim Ivireanul; el a scris Panegi-ricul lui Constantin cel Mare, dedicat lui Brincoveanu,care a pus sa fie tradus in rmianeste. Intr-o scrisoarecatrc Gherasim, Nicolae Mavrocordat declara ca Platonit rapeste" prin arta magica a ideilor" sale si Aristo-tel prin elementul moral al filozofiei lui. Succesorulsau, Samuil, veni la Iasi in 1715, si in aceasta Moldova,ca si in Muntenia, el incepu sa iimble dupe inchinari demanastiri fats de Scaunul sau174.

In vremea in care patriarhul ecumenic Calinic alII-lea lua, impotriva lui Brincoveanu, al:di-area ele-nismului" curati al Bisericii, marele dragoman al Por-tii, Panaioti Nikusios, vorbind de contingentele ratio-nale ale epocii sale, intrebuinta termeni arhaici, camoesi (pentru romani), sarmati (pentru poloni), ruteni

188

........ .......

, .... .,i-t - ...-

/

I

I .

r

-

° 31251:,-_,J150:°117,,,,,,,,,,--..--...C... .,..;c.:ms, -a6-74. - ..4:......., ,.., A.,...,,,,,...,-, .

..i,../ " .. "'"'" ... iNo? it\YX i ledi.,-----: t

o< i

,"...N°I.

\-1.

1.! .

11,

(§1411;14 ilevecit sir 4,072t..7",:, It Me.",tft.X3or;i4 .1a7.C1 /CPT2.,4 4,4 r :

Hrisattt Notaras, patriarh al Ierusalimului

A;Ytoiw r. , N ,ft

(pentru ru0, sau cazaci)176; in cursul campaniei turcetiimpotriva Poloniei, el era cu gindul la Democrit din Abde-ra !176 Marele dascal Sevastos Kimenites traduce ingreaca vulgark pentru Brincoveanu, tratatul lui Aristo-tel Despre virtuti si vicii"177. Refacind jiltul patriarhaldin biserica Sf. Gheorghe, Dimitrie Cantacuzino pome-nea, in versuri de o factura clasica*, despre ura barba-rilor" care distrusesera jiltu1178. Hrisant Notaras citeazape Homer. Alexandra Mavrocordat, adresindu-se tina-rului voievod Constantin Ducal" folosea o limbs de o ar-tificialitate cautata. Sevastos Kimenites, care in Bucuretiavea sa-§i sfirpasca zilelem, intrebuinta acela0 purism inscrisoarea catre Hrisant, fiul sau spiritual", nevoitsa traiasca in pribegie, in Moesia" romaneasca181: elpomenea si de Alexandru cel Mare. Stilul lui NicolaeMavrocordat, §i el mare logofat al Bisericii, si maitirziu domn al tarilor rornanqti, va fi impodobit cucitatii antice, pentru care primea calduroasele felicitariale tatalui sau187.

In acel* timp, trecutul bizantin incepea din nousa trezeasc5, atentia. Hrisant cerea fiului lui Duca-Vodktinarul Constantin, sa-i inapoieze manuscrisele lui Nichi-for Gregoras si a lui Laonikos Chalkokondylas. El trebuiasa primeasa §i un manuscris al lui Bryennios183 aparti-nind patriarhului Dositei. Iar viitorul propagator al lite-raturii greceti in Rusia, Nicolae Milescu, prietenulaceluia0 tinar Hrisant, traducea in grece§te celebrultratat al lui Gyllius despre antichitatile Constantino-polului184.

Dar cu toate acestea, ceea ce predomin5, de acumi nainte nu mai e amintirea Bizantului istoric, nici aceeaa vechii Elade §i, bineinteles, nu e nici sentimentulfiresc al grecit5,tii cel care le inlocuiqte. Din Bizantvine totusi acea ortodoxie fanatick intransigent5 care seap5,rs cu inverpnare, unguibus et rostris, impotriva ori-carei contaminari. Nicolae Milescu, moldoveanul, de0acestui moldo-valah" ii place sa se intituleze moldo-lacon", se face a invinovati pe Mahomed, pentru a puteaataca pe latinii initiatori ai dogmei celei false. Dar

190

aceasta tendint5., care va pune in conflict pe clericii greci,rama0 acas5., cu elevii de la Padova cu prieteniilui Leon Allatius, este vizibil5, mai ales in epoca patriar-hului Dositei de Ierusalim.

Acesta era un moreot, nAscut la 31 mai 1641185, laArachovo, aproape de Corint. Crescut de patriarhul deIerusalim, Paisie, el 1-a intovAr4it pina In tarile Cau-cazului, g5.sindu-se in preajma lui in ceasul mortii, laCastellorizo, in 1660. El va fi tovar5.pl de c5.15.torieal noului patriarh Nectarie, vizitind impreuns cu eltArile romAne§ti, unde va r5.mine ca exarh, fiind recom-pensat pentru ostenelile sale prin numirea sa ca mitro-polit al Cezareii din Palestina, in 1688; o noun drumetiespre Dun Are i-a fost IntreruptA de pfrati. Yn curind,el va fi succesorul, ca patriarh, al noului s5.'u patron188.

In cea mai insemnata operA a lui o spune nepotulSi succesorul s5.0 Hrisant Notaras, in prefata acesteicArti postume ,e1 a voit sa infAt4eze nu numai biografiilevechilor patriarhi Si a urma§ilor lor, ping in anulacesta" (g6.4 Tor) nap6wroc' ro.4)187, dar §i succesiu-nea sinoadelor188, drept fg.0 credincioase", cu privirela dogmele din oriOce tarn §i mai cu seams, deoarece

rolul acestui insufletit episcop a fost acela al unui neo-bosit apAr5,tor al ortodoxiei curate, pentru combatereainvAta'turilor Romei catolice, pe care voia sI le urmAreascapinA la incidentul barbar al luArii Constantinopoluluide cAtre cruciatii latini in 1204, nefiind 15.sati deopartenici mIcar armenii, ca eterodoc0.

Istoria aceasta, care avea sa se ocupe doar de patriar-hii Ierusalimului, este, de fapt, urmArind neincetatscopul de a dezvAlui adevArata credint5., singura adev5.-ratA credintA, istoria ins5.0 a cretinismului dupA Iisus,cu adunArile sale de sinoade, cu statutele, Si relatiile salecu Imperiul roman. La ea se adauga interpretAri carecoboara pina in epoca bizantina., trecind peste Iusti-nian, pomenit cu recuno0int5 §i ajungind pina la Paleo-logi185. Mai departe, va urma expunerea largA insufle-titA a politicii secolului al VI-lea bizantin fatA de Romapontificals, apoi cea a revoltei contra lui Iustinian, aNiker, a domniei lui Focas, a ispravilor lui Heraclius,a aventurilor lui Iustinian al II-lea, a iconomahiei: sint

191

§colii §i

§i

§i

§i

pagini care apartin istoriei Bizantului, si dintre celemai bune190. Le vom intilni si mai tirziu, dar in chipsporadic, amestecate In discutiile privitoare la dogme.

Nici un prilej nu e pierdut pentru a ataca ceea ceDositei considers ca greelile fatale ale Romei papale,

pentru a le combate el intrebuinteazainflacararea, im-binata cu subtilitatea de gindire a acelor bizantini dinveacul al XII-lea sau al XIII-lea, din familia spiritualla carara se coboara de fapt. Razboinicul patriarh credea gasi, Inca de la primele veacuri de dezvoltare a Bisericii,originea schismei.

Chiar dace e o compilatie, ea este o opera personals,care impune respect. Dositei e fare indoiala mintea ceamai agera a Intregului cler ortodox al epocii, calita-tile sale sint toate bizantine.Foarte rar, ping Si in ultimaparte, sint pomenite lucruri care se afla in Tara Roma-neasca, actiuni personale savixsite de autor191.

Amintirile personale aper numai cu privire la ulti-mul sfert al veacului al XVII -lea: Dositei se va opri laprincipalele evenimente ale istoriei eclesiastice, mai alesin Orient, gindul sau fiind mereu Indreptat catre catoliciipe care Ii detests, dar orice eretic", fie si din lumeaortodoxa, va fi urmarit de atacurile sale, ca de pildaChiril Lukaris192, sau cugetatorii formati in Italia.Yats de stapinii turci este loial; am vazut cu cit dispretconsiders rascoala domnului Tarii Romaneti, MihneaRadu, care ajunsese sa, doreasca a fi imparat".

Ceea ce lipsete mai cu seamy este insasi istoria Bise-ricii din Ierusalim, de care pomenete titlul, pe carepoate ca nu 1-a formulat chiar autorul. De fapt, in afarade o vaga amintire a patriarhilor din secolul al XVI-leasi din primii ani ai celui de-al XVII-lea, Dositei nu facedecit sa mentioneze calatoriile sale cu Paisie pins in£aucaz, despre care adauga o descriere interesanta193si cu totul uitata, cit relatiile sale cu Nectarie, carei-a urmat194.

Dar Hrisant Insusi marturisqte ca a facut studii sicalatorii in Germania §i Polonia, mentionind discutiilesale despre intiietatea papii cu teologul Sorbonei Louis.Ellies Du Pin, om admirabil si invatat""5.

192

Si

si

si

TOMOI'AIALTHEK AT AAATINNN

YVAAEFEI!KAITYriOeEliilAtA

iso)::tetov riArmApxov lEpozoAvis,o.N.

En] TK iirimoklAr rov krxtstnTArov gAT EKAAMIlti,A A Toy

AVOENTOE KAI HrEMOW),:, i<vplov igANNQV

ANI-10X0VKQNSTAINITINOYBOEBOAA

TIAtuteltelhettis.netitt:,

.*t.:;;S"0114Vtta 1 6 9

Fro ntispiciu 1 lucritrii Togo; ayintr;" a pa triarku luiDosi lei al I erusa 1 imu lui

13 Bizant dupe Bizant

;V

Ola SIK VI',;1So M

,

Un reprezentant caracteristic al acestei epoci esteMeletie de Arta, autorul celei mai cunoscute istorii aBisericii ra.saritene. Acest epirot, nascut la Ianina in1661, e un fost student la Venetia Padova, un iatro-filosof". Concetatenii s.i it facura sa pa'Faseasca, pentrua ocupa Scaunul arhiepiscopal, postul sau de invatator,preocupat de probleme de astronomie. Yn timpul raz-boiului dintre Venetia §i Imperiul otoman, el avu, datoritlamintirilor sale venetiene, o atitudine care it sili sasteie ascuns multa vreme. Dar pacea °data incheiat5 else pricepu s5:-0 fad. iertate legaturile sale, mai multdecit suspecte ; el fu insarcinat de patriarh s5. adunevenituri destul de rrimejduite in Moreea, care apartineacum Senatului Venetiei. Foarte bine primit de noii st5.-pini ai provinciei, el obtinu la intoarcere o situatie maibung la Atena, unde, ca autor al mai multor lucrari, intrecare un manual, foarte raspindit, de geografie, el §i-ascris Istoria sa. imbolnavindu-se, fu chemat la Ianina,dar zabava it facu sa piarda un Scaun, care ii amintea detineretele sale. Dupa putina vreme, se stinse, la 14 de-cembrie 1714, fiind inmormintat in vechea bisericutadin Haschioi.

Lucrarea sa, copiata dupa modele italiene, tine seamade ceea ce se petrece in Apus; judecata e discret5 lip-sita de orice pasiune, cind pomene0e despre conflicteledintre cele doul Biserici. Dar naratiunea nu arecalitati literare Si nu se insuflete§te nici cind e vorbade cucerirea Constantinopolului de turci, marginita doarla citeva rinduri. Mai departe, nu e decit continutul fira-velor cronici patriarhale, deja cunoscute, cu adaosul ci-torva informatii despre dascali scriitori; in jur, eveni-mente de istorie general5 privitoare mai ales la Orient.Prelatul grec cunoa§te tot atlt de bine pe Mandeville,ca §i culegerea de texte cu privire la turci, datorit5. luiLeunclavius §i intinsa povestire a prqedintelui de Thou.Occidentul este, uneori, aproape cu totul trecut cu vederea,in afara de reforma lui Luther, §i celelalte creatii potriv-nice bisericii romane, cit §i reactia catolica seria papi-lor din veacurile XVI Si XVII. Din ce in ce mai multatentia se indreapta asupra Rusiei moscovite. Tragedia

194

si

si

si

si

lui Chiril Lukaris este infatisata ca un simplu fapt diversin aceasta expunere atit de strict cronologica, lipsita deorice idee generals. Acest mitropolit, prieten al apuseni-lor, nu avea nimic din calitatile, si nici din defecteleunui lupt5.tor.

Pentru epoca cea mai recenta, cite ceva din pasiuneacontemporanului se observa totusi uneori, dar se vedebine c5. ceea ce it intereseaza mai mult este cutare inci-dent care se petrece la Ianina. Yi place sa vorbeascaastfel despre noua opera scolara indeplinita in orasulacesta de Visarion Macri196 sau de oropsitul GheorgheSugduri. Un sentiment de revolts insufleteste povestireamacar atunci cind prezinta odiosul program pe care-1propune turcilor fostul mitropolit al Tesalonicului, care seintreba pentru ce ecumenicul ar avea oare dreptul de-avinde Scaunele episcopale, cind demnitarii imperiuluiar putea singuri sA conduc5. mezatul, avind a proceda apoila inevitabila consfintire. Capii Bisericii furs nevoitisa plateasca pentru a-si pastra drepturilem.

Note1. Despre un manuscris descris de M. Bez a , Biblioteci minds ti-

reftz in Epir, Rodos i Paros, in Ana tele Academiei Romdne,Memoriile sectiunii literare, seria a III-a, t. VII, m. 7,1934.

2. Vezi Thomas Smith, Narratio de vita, studiis, gestic etmartyrio Cyrilli Lucarii, in ale sale Collectanea de CyrilloLucario patriarch° Constantinopolitano, Londra, 1707;Mohnicke, Des griechischen Patriarchen Cyrillus Lukariszu Constantinopel Unionsverhandlungen mit der reformier-ten Ifirche zu Genf, in Theologische Studien and Kritiken,Hamburg, III, 1832, p. 560-576.

3. Ghedeon, Irarpiapxucol, ITivaxec, p. 548.4. Hurmuzaki, XIV, p. 723, nr. DCXCVII. El era acolo in

1618; Hasdeu, Arhiva istoricd, II, p. 196, nr. 338.5. Ghedeon, op. cit., p. 547-548; Hrisostom Papadopulos,

KvpiLlog Ao(captc. Vezi despre legaturile cu Suedia,Hermann Neander, Orientes Kyrkor och den ekumeniskatanken, Stockholm [1927], p. 10-11.

6. Papadopulos-Kerameus, lepomravntroct filloSljtcn , IV,p. 59 (39), 123 si urm. (263), 415 (439) si alte izvoarela Iorga, Istoria bisericii romeinegi, I, p. 257.

19513*

7. I. Mihalcescu, Olcavpbc Trig dp9o8oias. Die Bekentnisse unddie wichtigsten Glaubenszeugnisse der griechisch-orientali-schen Kirche im Originaltext, nebst einleitenden Berner-kungen, Leipzig, 1904, p. 263.

8. Praestantium ac eruditorum virorum epistolae, p. 357-365;A. Arnauld, Perpetuite de la foi, 1.

9. Rectam de religione opinionem".10. Hrisostom Papadopulos, op. cit., p. 37 si urm., 43; Papa-

dopulos-Kerameus, op. cit., I, p. 250 si urm.11. Iorga, Istoria bisericii romanepi, I, p. 260-261.12. Vezi Hris. Papadopulos, op. cit., p. 46 si urm.13. Trimiterile din 1st. bis. rom., I, p. 257, 262-263.14. Iorga, loc. cit., p. 263, 265. Inchinarea manastirii Gorgota,

ibid., p. 263-264.15. Ibid., p. 264 -265.16. Iorga, Studii ¢i documente, V, p. 142, 437, nota 1.17. Iorga, 1st. bis. rom., I, p. 264.18. Hurmuzaki, XIV, p. 129-132, nr. CCXXX.19. Al. Lapedatu, Episcopia Strehaii tradilia scaunului

bdnesc de acolo, Studiu istoric, Buc., 1906, p. 7, nota 2.20. Despre el, v. Hurmuzaki, XIV, p. 719, nr. DCLXXXVII

(Inca din 1588, sub Mihnea-Voda) ; p. 726, nr. DCCIV.21. Vezi Silviu Dragomir, Contribulii privitoare la relaiiile

Bisericii romdne0i cu Rusia in veacul XVII, extras dinAnalele Acad. Rom., mem. sect. ist., S. II, t. XXXIV,1912.

22. Episcopul Melchisedec, 0 vizitil la citeva manastiribiserici antice din Bucovina, in Revista pentru istorie,archeologie filologie, II, 1883, p. 73-74.

23. Hasdeu, Arhiva istoricei, p. 267; Iorga, Ist. bis. rom.,I, p. 76 si urm.

24. Analiza izvoarele in Ist. bis. rom., I, p. 271-272.25. Izvoarele citate. Vezi ale noastre Studii ¢i documente,

IV, p. 182, nota 1.26. Arnauld, op. cit., p. 218.27. Iorga, Acte §i fragmente, I, p. 64 si urm.; o misiune in

Valahia" fusese creata, Inca din 1629, pentru vicarulpatriarhal Guglielmo da Perugia, apoi pentru Giovannidella Fratta, in sfirsit pentru un padre" Pietro-PaoloBonnicio, bine primit de domnul Moldovei, Moise Movila,in 1631, pentru cei patru calugari trimisi in 1632 de amba-sadorul Frantei, niste franciscani. Congregalia Propagan-dei §tia bine unde trebuia atacalci rezistenfa ortodoxieibizantine. Intentionau sa inlocuiasca prin italieni pepolonii, totdeauna suspecti din punct de vedere politic,care aveau vechiul Scaun al Bacaului; ibid., p. 72-73, 76.Relatii ale aceluiasi cu il figlio di Chierio, duca grecodi Moldavia", si trimiterea in 1635 a unui Antonio Deviain Tara Romaneasca, ibid., p. 77-78.

28. Iorga, Acte ¢i fragmente, I, p. 76, nr. 1.29. Iorga, Ist. bis. rom., I, p. 305.

196

§i

P,

5i

Ii

si

33. Ghedeon, op. cit., p. 558.31. Chiril se gasea in Tenedos la 10 si 18/28 martie 1634

(Arnauld, op. cit., p. 56-57). 0 scrisoare din Rodos,la 6/16 iulie, in care se spune ironic ca Patelaros va mergela Roma säli is o palaxie de cardinal pentru a fi prici-nuit depunerea unui patriarh calvinist"; ibid., nr. VIII.

32. Ghedeon, op. cit., p. 561 §i urm.33. Ibid., p. 553, 560. Cf. aici, mai sus, nota 32. V. §i Istoria

eclesiastica a lui Meletie de Arta. Li se explica genevezi-lor schimbarea, la 17 august 1636, din Constantinopol(Arnauld, loc. cit.).

34. Banduri, Imperium Orientale, I, p. 229.35. Arnauld, op. cit., p. 66-68, 75 si urm. Hotarire sinodala

contra lui Lukaris, Inca de la 30 mai 1635.36. T. Codrescu, Uricariul, XXV, p. 206-209.37. Arnauld, loc. cit. Despre episcopii greci care treceau prin

Principate pentru a merge la Moscova, Hris. Papadopu-los, op. cit., p. 72 §i urm.

38. Ghedeon, loc. cit., p. 571, nota 1000.39. Mohnicke, op. cit., p. 575.40. Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 23-29.

Vezi §i sir T. Arnold, la D. Anastasjevio F. Grania,Le deuxieme congres international des etudes byzantines,Belgrade, 1927, compte-rendu, Belgrad, 1929.

41. Dar un sinod din 24 septembrie 1638 condamna memorialui Chiril §i aceasta hotarire va fi intarita, sub noulpatriarh Partenie, cu semnatura episcopilor romani;Arnauld, op. cit., p. 329.

42. lipb xp6vcov auvriuoveirrow epruccogeicrn ; Ghedeon, loc. cit.,p. 568. Urma§ul sau acorda un privilegiu bisericii dinIsmail, care de la inceput fusese Inchinata Scaunuluide Ierusalim; ibid., p. 570. Reni sau Tomarova, scheladestul de Insemnata pe Dunare, a fost adaugita Scaunu-lui Proilavului In 1664; ibid., p. 590.

43. Papadopulos-Kerameus, Avcdeicra Eraxooloyin, IV, p. 93-94, 97-103.

44. Hurmuzaki, XIV, p. 134-162.45. Cf. studiul nostru din Bulletin de la section historique de

l' Academie Roumaine, 1914, I, p. 88-123, Basile Lupu,prince de Moldavie, comme successeur des empereurs d'Orientdans la tutelle du patriarcat de Constantinople et de regliseorthodoxe. Ocrotirea ii fu rasplatita prin darul moa§telorSf. Paraschiva, solemn wzate de domn in mareata luictitorie a celor Trei Ierarhi, patroni ai carturarilor.

46. Hrisostom A. Papadopulos, 01 nasptdpxat lepocratilicov ch.;avevjiamoi notiiive; Try; Pcocrain /car& Toy aithva, Ierusa-lirn, 1907, p. 75-76.

47. Despre darul moatelor Sf. Paraschiva, v. §i Ghedeon,Xpovuoi, p. 201-203.

48. Ghedeon, liccrpwcpxexol. rcivccxc4, p. 569-570.

197

si

IC'

49. Melchisedec, Notife istorice fi archeologice, Buc., 1885,p. 208-209; Iorga, Istoria bisericii romdnefti, I, p. 295-296.

50. V. si Pargoire in Echos d'Orient, 1908.51. Hris. Papadopulos, op. cit., p. 168.52. Iorga, 1st. bis rom., I, p. 296.53. Hris. Papadopulos, op. cit., p. 87 si urm.54. Hurmuzaki, XIV, p. 164-170, nr. CCLI.55. Ibid., p. 170-172, nr. CCLII. Cf. pentru aceasta parte,

ca si pentru toate legA.turile lui Vasile cu Biserica ceaMare, vezi studiul nostru citat (nota 46), p. 109-111.

53. Hurmuzaki, XIV, p. 173-174, nr-ele CCLIII, CCLV.57. Ibid., p. 174, nr. CCLVI (ca mai sus, dup5. Muraviev,

Snofenia Rossii s vostokom §i episcopul Melchisedec,Notife istorice fi archeologice).

58. Hurmuzaki, XIII, p. 440-449.59. Studiul nostru citat, p. 112. Cf. Hurmuzaki, XIV,

p. 174-175, nr. CCLVIII.60. Ilnd.61. /b2d.62. Ibid., .p. 134-128, nr. CCXXXIX. Data trebuie s5. fie

1644 st nu 1640, cad e vorba de depunerea lui Partenie Isi de pastorirea urmasului

63. Codrescu, Uricariul, XXV, p. 332-333; Hurmuzaki,XIV, p. 162-163, nr. CCXLVII. Cf. si asezatnintulpentru ma'naistirea Tismana, ibid., p. 201-202, nr..CCLXXXIV.

64. Ibid., p. 217-218, nr. CCC1V. $2 marea manastire Mar-gineni, ibid., p. 218-221, nr. CCCVII; p. 238-243,nr. CCCXVIII. Va urma ctitoria lui Serban Cantacuzino,.Cotroceni, ibid., p. 224-230, nr. CCCXIII; p. 231-237,nr. CCCXV; p. 237-238, nr. CCCXVI; p. 238, nr.CCCXVII; p. 248-255, nr. CCCXXII. In Moldova ecazul Bistritei, al Casinului, fnchinate Scaunului deIerusalim; ibid., p. 221-223, nr-ele CCCVIII-CCCIX.

65. Vezi izvoarele in studiul nostru citat, p. 113-114.66. Hurmuzaki, XIV, p. 175-179, nr. CCLX.67. Ibid., p. 181-182, nr. CCLXIV.68. Mazarakis, in revista Ocipog din Alexandria, XXIII,

p. 405 si urm.69. Ale/ va tivaartiXcitat3 xai asnpitti &ray to acstv&ratov ytvog toiv

ePropaicov taxi tag KaTa tit poug mimic olicoupevucac dyfac Wan-criac; ibid., p. 410.

70. 'SI; Tarcov Kai t6nov Intxow TON/ 6p9o8o4otarcov xai etyicovf3aaatcov; ibid.

71. Eipnvonoteg TI)5 obcouptvrig antic:mg; ibid.72. 'Av fiteupa va Excava 6 icOapoc Kai alipepov vex pe3uatactouv,

'mem .c6 nuetypa to caoyov Kai vkapov 1; you .rijv CoujvE2tv to &gm.

73. Ibid., p. 415-419. Pentru explicatiile patriarhului deAlexandria, ibid., p. 325-327.

198

s'au.

6A.nv

.

74. V. ibid., p. 516-519. Cf. Hurmuzaki, XIV, apendice, sistudiul nostru Domnitorii romdni Vasile Lupu, .erbanCantacuzino i Constantin Brincoveanu in legcltura cupa triarhii Alexandriei, in Mem. Acad. Rom., XIII, 1932.Pentru protectia acordata mai de mult Muntelui Sinaide Ruxandra Laipusneanu, studiul nostru, ibid., p. 7.

75. Hurmuzaki, XIV, p. 181-182, nr. CCLXIV.76. Ghedeon, op. cit., p. 559.77. Ibid., p. 589-590.78. Ibid., p. 593.79. Ibid., p. 618 (la Vatopedi).80. Ibid., p. 621.81. Ibid., p. 631-632.82. Ibid., p. b33.83. Ibid., p. 650.84. Ibid., p. 657.85. Ibid., p. 677.86. Ibid., p. 680.87. Ibid., p. 601; mai cu seam& Hurmuzaki, XIV, p. 203.88. Dup5. Muraviev si Melchisedec, ibid., p. 180, nr. CCLI.

Vezi si Mazarakis, in revista lxipog din Alexandria,loc. cit., p. 174.

89. Hurmuzaki, XIV, p. 180, nr-ele CCLXII-CCLXIII;Hrisostom Papadopulos, op. cit., p. 76.

90. Hurmuzaki, IV2, p. 585, nr. DCXXVII; Eud. Hurmu-zaki, Fragmente zur Geschichte der Rumanen, III, p. 144.

91. Dup5. Muraviev Melchisedec, Hurmuzaki, XIV, p.180-181, nr. CCLXIII.

92. Izvoarele indicate in notele precedente.93. Ghedeon, op. cit., p. 573.94. Hurmuzaki, XIV, p. 182-184, nr. CCLXV.95. V. studiul nostru citat, p. 117.96. Ghedeon, op. cit., p. 576.97. Silviu Dragomir, op. cit.98. Hurmuzaki, XIV, p. 185-189, nr. CCLXVII.99. Ibid., p. 190-192, nr. CCLXIX.

100. Ibid., p. 192, nr. CCLXX. Un privilegiu pentru Sf. Nicolaedin Ismail, nr. CCLXXI.

101. Ibid., p. 196-197, nr-ele CCLXXV-CCLXXVI.102. Ibid., p. 194-195, nr. CCLXXII.103. Studiul nostru citat, p. 121-123.104. Hurmuzaki, Fragmente, III, Buc., 1900, p. 291. Succe-

sorul sa.'u a fost numaidecit Inlaturat. Numai PartenieMoghilalos se putu mentine.

105. Cf. D. A. si D. C. Sturdza, Acte i documente relative laistoria renascerei Romdniei, I, p. 12 si urm.

106. Silviu Dragomir, Contribulii.107. Ghedeon, op. cit., p. 580-581.108. Ibid., p. 531.109. Vezi studiul nostru Fondations des princes roumains en

Epire, en Mora, a Constantinople, dans les Iles et sur la

199

si

cote d'Asie Mineure, in Bulletin de la section historiquede l'Academie Roumaine, II, 1914, p. 252-253; v. siibid., p. 267-269.

110. Vezi C. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 164Aobsac, inicrriuk 81(1 Toy nastpa, Sn frrov uik toO tincingovisoukKEINOU Bacrasiou Bos(368a. Mai jos: sic VW n69evrsictv Toonatsik despre relatiile cu patriarhul Silvestrual Antiohiei, zugrav de icoane; ibid., p. 164-165.

111. Pavel de Alep, The Travels of Macarius, Patriarch ofAntioch, translated by F. C. Balfour, I, Londra, 1836.

112. 'Ia-zopia Tay Uspo crco)4ot.; narptapxevacivrcov, I, p. 1205 §iurm.: NouiCow yucflacit tobg 08copavoi4 Kai acpavicsat Tin/ Bflot-Xsiav &uby 6 a(ppuw Kai ysvtaSat (3aatA.siK.

113. Pavel de Alep., loc. cit.114. Textul grecesc in Mem. Acad. Rom., XXVI, p. 540.115. Despre ambitiile sale, relatiile lui cu catolicii, cu papa

chiar, despre amploarea proiectelor sale putin fanteziste,v. documentele recent publicate in Buletinul comisieiistorice a Romaniei, XIII, 1934, de d. A. Cioranescu,care va da si o lucrare despre acest domn pe nedreptr idiculizat , Domnia lui Mihnea (Mihail Radu) 1658 -1659,Buc., 1936.

116. N. Iorga, Deux contributions a l'histoire ecclesiastique desRoumains, in Bulletin de la section historique de l'AcademieRoumaine, 1916, p. 357-369. Cf. despre Mihnea,si N. Iorga, Le prince Mihnea-Radu et le massacre desboiars valaques, in acelasi Buletin, 1920, p. 126-128.

117. Ghedeon, op. cit., p. 591.118. Ibid.119. Vezi Iorga, Les grandes familles byzantines et l'idee byzan-

tine en Roumanie, citata mai sus.120. Iorga, Despre Cantacuzini, passim.121. Cantemir, citat de Byzantios, op. cit., I, p. 126. Despre

bisericile existente in secolul al XVII-lea, v. ibid.,p. 128-129. La acea vreme, Nectarie, patriarhul deIerusalim, era oaspetele domnilor romani. Cf. si studiulnostru citat despre legaturile domnilor romani cu ScaunulIerusalimului.

122. Vezi Istoria lui Meletie de Arta, capitolul X. Dionisie III afost inlocuit in 1665, in octombrie, de Partenie, venit dinTara Romaneasca; ibid. Climent ii urmeaza in 1668,dar nefiind primit de mitropoliti, trebui sa-si cedeze locullui Metodiu (1669). In 1671 din nou Partenie. Metodiu vamerge sa clrmuiasca la Venetia comunitatea greaca. Dio-nisie alterneaz5. cu Partenie si Iacov piny in 1688. DespreMetodiu, intre 1668 si 1671, v. si Ghedeon, op. cit., p. 595.Cf. Hurmuzaki, XIV, p. 204, nr. CCLXXXVIII;p. 207, nota 7.

123. Iorga, Quelques donnees nouvelles au sujet des relations entreles Principautes Roumaines et l'Eglise cons tantinopolitainedans la seconde moitie du XVII-e siecle, in Bulletin de la.

200

toy.

Ott

III -IV,

section 'historique de l'AcadEmie Roumaine, III, 1915,nr. 2, p. 145.

124. Pentru Casin si Margineni (1677), Ghedeon, op. cit.,p. 600; pentru Sfintii Apostoli din Bucuresti, ibid.,p. 600-601. Despre aceste schimbari, studiul nostrucitat, p. 145-146.

125. Cf. o scrisoare datata din Bucuresti, 17 decembrie 1679,in Hurmuzaki, XIV, p. 740, nr. DCCXXIV.

126. Despre participarea lui Serban la aceste silinti, Iorga inBuletinul citat al Academiei, III, p. 149-150 (si oscrisoare a capuchehaiei Tarii Romanesti, in colec %ianoastr5. Studii documente, III, p. 97).

127. Serban Cantacuzino tag5.duieste ca ar fi luat parte laaceast5. schimbare; Hurmuzaki, XIV, p. 256-257,nr. CCCXXIV.

128. Ibid., p. 256-257, 268-269, nr. CCCXXXV.129. Apendice la Hurmuzaki, XIV.130. Ghedeon, Xpovacci, p. 108.131. Ibid., p. 113. Cf. ibid., p. 115: darurile domnilor mol-

doveni Antioh Cantemir si Grigore Ghica.132. Iorga, loc. cit., p. 151; Ghedeon, Harp:apricot RivaxeC,

p. 606, la Golia; idem, Xpovaca, p. 157, duper Daponte.Vesminte si podoabe ale sale au fost trimise de Antioh-Vocla la Constantinopol; ibid.

133. Ghedeon, .ffarptapxacoi. Mvaxec, p. 610. Printre ceicare sint amintiti de pietrele de mormint ale manastiriiRadu-Voda din Bucuresti se afla o ruder a lui Dionisie,Alexandru Muselimis, mort in 1726; Iorga, Inscripliidin bisericile Ronitiniei, I, Buc., 1905,p. 248, nr. 557.Gheorghe Castriotul Isi avea si el mormintul acolo; ibid.,p. 250, nr. 565. De fapt, fu ingropat la Tirgoviste; v.Hurmuzaki, XIV, p. 304, nr. CCCLXIX. Inscriptiafunerara, ibid., p. 314, nr. CCCLXXV.

134. Meletie de Ohrida moare in Tara Romaneasca (1696);Ghedeon, Xpoyucci, p. 143.

135. Hurmuzaki, XIV, p. 305-311, nr. CCCLXXI.136. Ibid., p. 329 si urm., nr. CCCXCI.137. Ibid., p. 745-747, nr. DCCXXVIII.138. Cf. articolul nostru citat mai sus, p. 156-157.-Dar

Brincoveanu face din marea lui ctitorie de la Hurezi ostavropighie; Hurmuzaki, XIV, p. 345 si urm.

139. Articolul nostru citat, p. 157-158. Certurile dintreprelatidadura prilej sa se scrie in Tara Romaneasca o comedie,Grajdul (Axotipt), care-i infatisa pe multi dintreibid., p. 158-162. Proilavul devenise un loc de refugiu,cum a fost cazul cu Partenie al IV-lea; Hurmuzaki,XIII, p. 524.

140. Ghedeon, loc. cit.141. Ibid., p. 620.142. Ibid., p. 635.

201

9i

143. Ibid., p. 623.144. Hurmuzaki, XIV, p. 261-262, nr. CCCLXXIX. Pentru

casuta pe care ar fi vrut s-o aiba acolo tirfazul ConstantinDica, vaduv pentru a chui oar5., cu sapte copii, ibid.,p. 318-319, nr. CCCLXXXIII. Cf. ibid., p. 325 .326,nr. CCCLXXXVIII. Despre casa lui Nicolae Mavrocordat,ibid., p. 455-456, nr. CCCCLXXVIII. Despre cea a luiDimitrie Cantacuzino, ibid., p. 493-495, nr. DVII.

145. Ctitorul o fact' stavropighie (1702), ibid., p. 352-353,nr. CCCCII.

146. Papadopulos-Kerameus, 'lepoaolupsrm p. 721,nr. 42.

147. Hurmuzaki, XIV, p. 266-263, nr. CCCXXXIV. Pentruun Anania de Sinai, ibid., p. 270, nr. CCCXXXVII.

148. Iorga, in Bulletin de la section historique de l'AcademieRoumaine, II, p. 259.

149. Ghedeon, Xpowucci, p. 116. Un dar de bani de la Con-stantin Mavrocordat, ibid., p. 159. Altul de la erbanCantacuzino, ibis., p. 166, 175.

150. Idem., Harsapxocoi. Hivcucec, p. 627.151. Ibid., p. 637.152. Ibid., p. 653. Cf. darul trimisului sau catre Patriarhie,

idem, Xpovmci, p. 178-179.153. Hurmuzaki, XIV, p. 272-274, nr. CCCXLII.154. Ibid., p. 274-277, nr. CCCXLIII.155. Ibid., p. 386-388, nr. CCCCXXIV.156. V. mai sus, p.177.157. Hurmuzaki, XIV. Apendice.158. Ibid., p. 338-339, nr. CCCXCVI.159. Ibid., p. 401-403, nr. CCCCXXXII.160. Ibid., p. 289-290, nr. CCCLII. Un conflict cu Antim

pentru mostenirea mitropolitului de Tirnovo, Dionisie;ibid., p. 663-670, nr. DCXL.

161. Ibid., p. 315-317, nr. CCCLXXXI, la care se adauga.Dositei al Ierusalimului, p. 318, nr. CCCLXXXII.

162. Ibid., p. 418-420, nr. CCCCXLIV (1709).163. Papadopulos-Kerameus, 'Igpoo-av,utztxil Belitzo94101, IV,

Petersburg, 1899, p. 385, nr. 94; Hurmuzaki, XIV,p. 295, nr. CCCLVII.

164. Ibid., p. 303-304, nr. CCCLXVI.165. Mem. Acad. Rom., XX, p. 224-227; cf. Hurmuzaki,

XIV, p. 757, nr. DCCXLI (anul 1702). Dositei de Ieru-salim era aici in 1704 si 1705; ibid., p. 758, nr. DCCXLV.Samuil al Alexandriei, prigonit, amenintat cu moartea,se glsea in 1715 la Nicolae Mavrocordat in Moldova(Iorga, Studii si documente, VI, p. 419, 421 ; cf. aici,

. mai sus, nota 144).166. Hurmuzaki, XIV, p. 310.167. Ibid., p. 312-313, nr. CCCLXXIII.168. Ibid., p. 663, nr. DCXXXIX; p. 681-682, nr. DCLI ;

p. 686, nr. DCLIV; p. 691-692, nr. DCLIX; p. 735,

202

i)130.1.1o9,frcry, II,

nr. DCCXIX. In Moldova, mitropolitul de Nazaret,ibid., p. 675.

169. Ti-,v xot.viiv xecracpvyilv Toi3 TaXatru Lpou yivoug ; Apendicela Hurmuzaki, XIV, cu data de 17 decembrie 1709. Vezilucrarea recenta a lui Mario Ruffini, L'influenza italianain Valacchia nell'epoca di Constantin-Voda Brincoveanu1688-1714, Milano, f. a.

170. Apendice la Hurmuzaki, XIV.171. Hurmuzaki, XIV, p. 298, nr. CCCLXI.172. Ob yap Mug 015T£ flue% 5uvapaa 8o6vat Tet fiattapa &Kam tav

obpavoaev dyyaXog SEIO; fl liV Tara) ticurptvg; Apendice laHurmuzaki, XIV, la aceasta. data.

173. Hurmuzaki, XIV, p. 619-621, nr. DCI.174. Vezi Dimitrie Ionescu, Contribufiuni la cunoa§terea legatu-

rilor Bisericii romkne0i cu Patriarhia de Alexandria, inRevista istorica, XVI, 1930, p. 79-85, 212-218. Despreo candela data de Dionisie al Constantinopolulni bisericiiRadu-Vod5, din Bucuresti, Sandulescu-Verna in revistaRaze de lumina, I, 1929, p. 22.

175. Hurmuzaki, XIV, p. 204-208, nr. CCXCII.176. Ibid., p. 256, nr. CCCXXIII.177. Ibid., p. 314, nr. CCCLXXVII (dupa C. Litzica, Cata-

logul manuscriselor grecefti din Biblioteca Academiei, I,Buc., 1909, p. 64). V. si scrisoarea lui c'atre Hrisant,ibid., p. 314-315, nr. CCCLXXIX.

178. Ibid., p. 230, nr. CCCXIV.179. Ibid., p. 288, nr. CCCLI.180. Iorga, In Buletinul comisiunii monumentelor istorice, X,

1931, p. 154-155.181. Hurmuzaki, XIV, p. 259-261, nr. CCCXXVII.182. Ibid., p. 271, nr. CCCXXXIX. Urmeaza dou5. scrisori

ale aceluiasi catre Constantin Cantacuzino Stolnicul.Mavrocordat cere un telescop; ibid., p. 506.

183. Ibid., p. 551, nr. DL.184. Ibid., p. 315, nr. CCCLXXX.185. A murit la Constantinopol, la 4 februarie 1707. MormIntul

i-a fost sapat la Sf. Paraschiva din Haschioi, dar trupulfu stramutat In 1715 la Ierusalim.

186. Prefata lui Hrisant la Istoria Patriarhilor".187. Cf. prefata lui Hrisant, p. 3: iatopcbv Litxpt TOW X0t7t6SV

51a8bxcov to6 apovou Tobsou; p.3. Yntrebuintase izvoarearabe dupa Heraclius; ibid.

188. Vezi cal if icativele pe care i le acorda cu darnicie Hrisant :b .abv bp965v Evoyacitcov tff S ayia4 Ka8o2AKfig 'Emarialac 5tairopocbirepaairussfx Kai ampti3tatatog (piaat, b TN lanOciac np6paxogKai TN cbaeficiag etyamcmjc; ibid. Cf. si ibid., p. 9.

189. V. p. 21, 24. E citat Gregoras. Un citat din Xiphilinos,p. 25. Legaturi cu dinastia macedoneana, p. 29. 0mentiune a unor manuscrise din Biblioteca Vaticanului,p. 499. Despre cea a Patriarhiei, p. 569. Alaturi, Gregoirede Tours, Beda shit combatuti. 0 trimitere la Kedrenos,

203

p. 111. La Balsamon, p. 121. La Aristenos, p. 127, 156.De asemenea Harmenopulos, autorul Manualului juridic,p. 159. Alaturi de Maxim Margunios, Nicefor Xanthopu-los, p. 216. Kodinos, p. 267. Versuri de Synesios, p. 493,de Gheorghe Pisidianul, p. 471, 537. Despre carteaiatrofilosofului" Nicolae Kerameus din Ianina, p. 381.SA adaugam pe Zonaras, p. 714, pe Nicefor filosoful",p. 796. Dintr-un volum care apartinuse bibliotecii impe-riale (Mcyeaii B1iato9flicri tthv airroxpasopcov 'Pcopaicov,p. 870-871) el extrage rinduri de anale care n-au fostInca folosite.

190. Cartea a V-a, capitolul XV.191. Despre moastele de la m5.n5.stirea muntean5. Muhl,

p. 267.KpuTicog192. all:muck; p. 1171.

193. P. 1198 si urm.194. Catre sfirsit.195. Prefata citata, p. 4.196. Meletie, 'EKKAliataarucii "laropia, 3 vol Viena, 1783-1784.

Capitolul XVII.197. Ibid capitolul XVI .

8Renaterea prin coals

I. lnitiatori qi indrumatori

Pentru a da o noua directie tendintelor, atit de lau-dabile, catre invatatura ale mostenitorilor Bizantului insecolul al XVII-lea era nevoie de un spirit calauzitor:o data mai mult, el veni din Apus, in epoca la care seproducea in Franta secesiunea de la Port-Royal, actiuneajansenistilor, si la care in Italia un Leon Allatius lucrapentru unirea Bisericilor, iar inalta scoala de la Padovaatragea pe viitorii iatrofilosofi", a caror serie incepecu aceasta a doua jumatate a veacului al XVIII -lea'.Ilie Miniatul, marele orator, episcop de Kalavryta, eraoriginar din insulele Ionice2.

Am vazut ce rol insemnat a jucat la Constantinopolsi in Moldova Meletie Sirigul. Un Nicolae Milescu,roman, moldo-valah", moldo-lacon", cum am maispus ca-i placea sa interpreteze aceasta denumire natio-nals, perfect cunoscator al limbii grecesti, va traducein romaneste Biblia, indata dupa ce lcgofatul Eustratiedadea traducerea integrals a lui Hercdot in rcmaneste,si, trecind in Rusia, va fi acolo, in acelasi timp, primulcompilator de opere de stiint'a cu caracter mai mult soumai putin superstitios, si un celebru calator in China;

205

totodata, el ataca Roma, intr-o lucrare in greceste alcarei titlu fagaduia doar combaterea greselilor lui Maho-med3. Vistierul muntean Gheorghe Carida, din Trikkala,poseda manuscrise de drept bizantin.

Inca de pe vremea lui Chiril Lukaris, Academia dinConstantinopol dobindise ca director un invatat de marerenume, care avea sa fie in curind seful unui intreg curentde restabilire a vechii didascalii" a bizantinilor.

Teofil Coridaleu (Skordalos)4, un atenian, trebuie con-siderat ca initiatorul miscarii filosof ice" literare si sco-lare. Medic, fost (lased]. la Venetia (1609-1614), apoi laZante, in Cipru chiar (1629), inainte de a veni in 1630 laConstantinopol5, influentat de apuseni, continuind, ince priveste simpatia pe care o avea pentru luterani, pe ceidoi Zigomalas si in cea pentru calvini pe Chiril Lukaris,el a exprimat, sau a facut sa fie exprimate, idei care austirnit impotrivirea ortodoxiei traditionale, reprezentataprin colegul sau Sirigul. Dositei al Ierusalimului s-acrezut obligat sa combata aceasta noua erezie. Dupa oscurta trecere pe la conducerea eparhiilor Lepanto siArta, rebelul se duse in 16466 sa moard la Atena, pe careo iubea si unde era inconjurat de respect.

Datorita aceluiasi soi de merite, Panaioti Nikusios,fiul unui blanar aceasta breasla era pe atunci in frunte

si al unei roabe, crescut de Sirigul7 si apoi de iezuitiidin Chios, talmaci al imperialilor, sotul unei Kalvoko-ressi din insula lui, a carei mama era o Cantacuzina, apoial unei Perusi8, el ajunse la cinstea de a fi mare dragomanal Imperiului. Avind acelasi interes pentru toate rama-sitele Bizantului, el cumpara in Creta si in Arcadia douabiserici pentru a le inchina apoi la Muntele Sinai6; ori-ginea celei de-a doua sotii, o levantina, it lega de Chiosul,pe jum5.tate catolic. De altfel, aceasta femeie avea destulaautoritate pentru a putea inlocui pe tronul patriarhal in16731° pe Dion isie din neamul Comnenilor cu protejatul sauGherasim al II-lea de Tirnovo.Cind peste citeva luni acestafu nevoit sa piece, primul sau refugiu a fost in Chios, deunde pled. apoi 55.1ocuiasca in alte insule din Arhipela g11.

Rosturile apusene erau, si trebuiau s5.-i fie cunoscuteunui om care avea un trecut ca acesta. Fata de marele

206

.1c.golat al Patriarhiei lean Cariofil care ne-a lasat me-morii, Panaioti apere discutind probleme de istorie culogofatul moldovean, crescut in Polonia, Miron Costin,si daruind la Bucuresti, in 1670, in legatura cu Cantacu-zinii, frumoasa biserica a Sf. Gheorghe cel Nou, inchinatade la Inceput patriarhiei de Ierusalim12.

Cel mai de seams elev al lui Coridaleu, continuindopozitia acestuia fatal de Biserica traditionala, pins laprovocarea unui sinod impotriva sa, la 1691, a fost nepo-tul sau loan Cariofil ; izgonit din Constantinopol, undefusese totusi mare logofat, dar luase deprinderea sa adre-seze patriarhilor si arhiereilor epitetele cele mai inju-rioase, ceea ce provcca.' o bataie in public cu Ale-xandru Mavrocordat, la urechile caiuia ajunsesetanel isi cauta adapost in Tara Romaneasca.'14, unde gasiputernicul sprijin al unui latinizant in materie de litera-tura, de istorie, de gindire, pe fostul elev al scolii dinPadova, Constantin Cantacuzino Stolnicul, care, subdomnia nepotului sau Constantin Brincoveanu, era ade-varatul stapin al tarii: el ii dedica acel Manual despreunele probleme si dezlegari, sau despre cercetarea siadeverirea unor dogme necesare bisericii"15, care a fostpublicat in 1697. Autorul murise Inca de la 22 septem-brie 169216.

El fusese si profesorul lui Alexandru Mavrocordat'',nobil din Chios, care-si datora, poate, lesnicioasele in-ceputuri faptului ca sotia lui Nikusios era si ea de originechiotan.

Alexandru Mavrocordat19, pe care il vom regasi si maideparte (nascut la 1651, mort la 1709) tatal sau era inchiot, si mama-sa, fata lui Scarlatos beilicgiul sau saigiul,fusese sotia unui dcmn roman; sotia lui Mavrocordat,Sultana, fiica lui loan Hrisoscoleu, era romanca dupa.mama acest Alexandru Mavrocordat fu trimis Inca dinfrageda virsta in Wile Apusului, a caror superioritate

se recunostea acum, si el facu studii la Roma, la Padovasi la Bologna: datorita cunostintelor adunate in decursulacestor calatorii mo§teni el in 1663 postul de mare drago-man, devenit vacant prin moartea lui Nikusios2°.

207

li

Dupa influenta lui Nikusios, un carturar preia, asadar,directia politicii externe a imparatiei, prin insusiriledeosebite ale acestui insular, de neam sarac, dar inruditprin femei cu dinastiile tarilor romanesti. Fostul elev alscolii din Padova, unde se pregateau iatrofilosofi"pentru lumea greceasca, medici si cuget5.tori, in acelasitimp scriitori foarte apreciati, atit la Constantinopolcit si in tarile romanesti, ajunse sa-si insoare unul din fii,pe Scarlat, cu fiica bogatului domn al Tarii RomAnestiConstantin Brincoveanu, reunind astfel, pentru o vreme,ambitia sa cu cea a omului care hotara soarta tronurilorronianesti si care coplesea lumea ortodoxa cu darurile sale.Acest diplomat, care era totodata si un istoric, un autorde memorii, si chiar un gramatic, ajunse sa fie si until dinfactorii predominanti ai Bisericii. in casa lui din Fanara fost ales in 1707 Neofit al V-lea, fara ca in momentulacela in care alianta cu Brincoveanu fusese inlocuita deun violent antagonism, sa-1 poat5, face primit de stapini-rea turceasca21.

Un Nicolae Kerameus, chemat in scurta vreme laAtena (mort la 1663), un Teodor din Trapezunt (mort la1665) conduceau scoala moldoveneasca de la Iasi22. Unepiscop de Nyssa, Ghermanos, traia pe atunci la curteamunteana.

Dar in curind Constantin Cantacuzino Stolnicul trecuin fruntea acestui grup de carturari adunati la Bucuresti,si Academia lui, purtind numele fratelui sau Serban, caredomnea pe atunci, reproduse in capitala Tarii Romanestitipul scolii din Padova, dar in limbs greceasca si cu unprogram oficial in care erau atitia dintre autorii preferatiai Bizantului, ale caror studii de gramatica si de retoricase publicau din nou.

Pe ala.'turi, ra'sar si alte scoli: dad. cea de la Castoria23e veche, o alta, noun, se intemeiaza la Ianina24. in1669, o scoala rivals se infiinta la Arta25. ManuilIpsilanti intemeie una la Patmos26. 0 alta functiona laSiatista21, in acea Macedonie care prin relatiile sale co-merciale cu Venetia ajunsese s5. creeze in vremea aceea

208

erban Cantacuzino,domn al Tarii Romaneti

I

1

A i

un centru de afaceri atit de important ca Moscopole, lo-cuit de romani bogati. In 1721, invatatul patriaih alIerusalimului, Hrisant Notaras, recomanda populatieidin Adrianopol scoala locala28. Ambitiosul Calinic alII-lea crease in 1691, cu sprijinul patriarhului de IerusalimDositei al II-lea, un cppov-cLa.riptcov" constantinopolitan,numai cu doi profesori, unul pentru stiinte, altul pentruenciclopedia" gramaticii29. Dar reorganizarea Marii Scolidin Constantinopol, intemeiata de Alexandru Mavro-cordat, dateaza abia din noiembrie 17093°.

agile romanesti detin totusi, ca odinioara in domeniulpolitic, intiietatea bizantina". Elevul lui AlexandruMavrocordat, iatrofilosoful" Ioan Comnenul, originardin Lesbos, devenit episcopul Ierotei, care a dat un rrpo-axuvrirdcpcup" infatisind ma.'nastirile din Athos, tinea lectiila Academia din Bucuresti31. El a tradus in greaca vulgara,pentru Brincoveanu, o culegere de maxime si a dedicatstolnicului Constantin Cantacuzino, o compilatie despreviata imparatului loan Cantacuzino32.

Ghermanos de Nyssa, care calatorise si in Anglia, afost contemporanul acestui prelat33.

Un Nicolae Papadopol, care adaugase la numele sau,ca si episcopul Silistrei Ierotei Comnenul, acest numeimparatesc, pomenea cu respect despre Constantin Canta-cuzino, ca despre un erudit demn de numele elenic ", elinsusi considerindu-se cel mai elfin dintre elini" ; vor-bind despre Hrisant Notaras, plecat la Paris, it asemanacu Pitagora la Intoarcerea din Fenicia si cu Platon reve-nind din Egipt".

Dar marele invatat al studiilor de greaca in capitaladarnicului ocrotitor muntean fu Sevastos Kimenites,nascut la 1630. Elev al italienilor si el, desi originar dinTrapezunt, tutelat de Alexandru Mavrocordat si, de Cario-fi135, Kimenitcs a fost, incepind de la 1689, dupa cefusese director al scolii din Constantinopol si dascal inpropria sa tars, refuzind o invitatie la Moscova direc-tor al asezamintului din Bucuresti. Desi format la Padova,el a fost, in lucrarile cerute de patronii sai munteni, unadversar al apusenilor. /nsarcinat de domn sa-i traducain greaca vulgara pe Socrate, ca si tratatul lui Aristotel

210

dcspre Virtuti si Vicii", impreuna cu pretinsele sfaturiale diaconuluiAgapet catre Iustinian, el a ramas in functiepins la 6 septembrie 1702, fiind inmormintat la Bucu-resti38. Compatriotii sai nu i-au iertat niciodata faptulde a fi parasit Constantinopolul.

Dintre succesorii sai, doi greci din Trapezunt, amindoinumiti Gheorghe, dintre care unul isi zicea Hipomenas,iar celalalt fiul lui Teodor, au continuat traditia

alaturi de Lazar Scribas, autorul unuimanual de istorie a romanilor, de Dimitrie PamperisProcopios din Ohrida sau din Moscopole", centrulcomercial al romanilor, in strinse legaturi cu Venetia,alaturi de acel medic, tradurator din Hesiod, si de Dimi-trie Notaras, autorul unei geografii pins la jurnatatea se-colului al XVIII-lea. Ca domn al Moldovei, Nicolae Ma-vrocordat aduse la unul din asezamintele sale pe Iacov dinArgos38, care la Constantinopol fusese si invatatorul riva-lului si dusmanului sau Dimitrie Cantemir. Printre acestidaseali, carora, si nu gra dreptate, uneori, li se daruiestecalificativul de ilustri", se af15. si etolianul EvghenieIanuli"38.

De alta parte, un Gheorghe din Siatista, profesor laIasi si Nicolae Cercel (Turtulos) din Metovo, elevul luiBalanos din Ianina, mai tirziu dascal la Muntele Athossi la Iasi (in 1768), interpretul unor vechi profetii impo-triva turcilor reprezint5, aportul romanilor din Pind laacest invatamint".

La Iasi s-a desfasurat ani de-a rindul, la inceputulacestui veac al XVIII-lea, activitatea de invatator a luileremia Cacavela, cretan, cu studii facute la Lipsca si laViena, autorul unei lucra'ri istorice41, si din cind in cindmedic, iar la 1686 egumen chiar al manastirii muntenePlaviceni, inainte de a ajunge hierokeryx al Marii Bise-ricii (1714- 1716); el a fost preceptorul unui atit de mareearturar ca domnul moldovean Dimitrie Cantemir",dupa ce indemnase pe Cantacuzinul de la Bucuresti, peS3rban-Vod5, sa porneasca la lupta pentru a dezrobi totce facuse cindva parte din Bizant. Cacavela a scris viatainvatatului patriarh Dionisie Muselimis, care avea sa-sisfirseasca zilele in Tara Romaneasc5,43: el it prezinta ca peun Comnen; Cantacuzinii it considerau ca pe o rud5.. Un

21114*

elino-

Azarie Tzigala fu preceptorul lui Antioh-Voda Cantemirsi grecul Spandoni, elevul lui Alexandru Mavrocordat44,a intovarasit in Rusia, in aceeasi calitate, pe copiii luiDimitrie, fratele lui Antioh. Datorita invataturii precep-torului sau grec, Constantin-Voda Duca ajunse a fi, inepistolele sale, un iscusit minuitor al stilului arhaic45.Mai tirziu, cum se va vedea, Constantin, cu numele demonah Chesarie, Daponte, va fi un scriitor activ, intre-buintindu-si talentul in istorisirea vremii sale, ca si inversurile din Gradina Gratiilor" si din Oglinda femeilor".La Proilav chiar, viitorul patriarh Calinic al IV-lea vadovedi pins la 1743 o mare dragoste pentru carte, adu-nind si o importanta" biblioteca46.

In acelasi timp, coloniile grecesti de la Venetia da-deau pe marele predicator Ilie Miniatul, a carui influentsasupra literaturii grecesti in secolul al XVIII-lea a fostatit de mare. In 1704 el obtinea, ca hierokeryx, directiascolilor supuse Patriarhiei47.

Dimitrie Cantemir enumera cu recunostinta, pe membriicercului de eruditi din Constantinopol, pe care el insusiii frecventase atita vreme. Printre ei se &este patriar-hul Calinic, alaturi de un Meletie din Arta, care unea inadmiratia sa pe Thales cu van Helmont, si de Iacomi, filo-zof si el". Mai tirziu, un Kritias, mare eclesiarh, si unIoan Giani, din Lesbos, vor straluci printre retorii sispiritele luminate ale Constantinopolului49.

Insasi conducatorii tarilor libere de la Dunare se aflain fruntea acestei miscari culturale. Cu stolnicul Con-stantin Cantacuzino, un carturar facind parte din ceea cenumim noua renastere bizantina, lua conducerea politicaa uneia din acele tari romanesti care sint temeiul orto-doxiei. Dispretuind vanitatea coroanei, sau temindu-sede riscurile ei, el va fi de fapt ani indelungati indrumato-rul, adevaratul si singurul indrumator al nepotului sat'Constantin Brincoveanu, doi Constantini trezind amin-tiri scumpe in mintea bizantinilor si cind intre fiii saisi cei ai fostului sau protejat se vor ivi conflicte, el vaaduce prabusirea domnului atita vreme sfatuit de dinsulsi va continua sa domneasca el insusi sub numele fiului sau

212

Stefan, aceeasi catastrofa avind sa-i doboare in curindpe amindoi.

In Moldova, Dimitrie Cantemir cunostea greaca veche,limba turceasca, arabeasca, fara indoiala si cea italic-neasca, limbs diplomatica Inca la Constantinopol ; elavea cunostinte de filozofie, fiind traducator din Heinec-cius, si de istorie, in care a fost continuatorul lui Vicosi precursorul lui Montesquieu pentru teoria rasturna-rilor de imperii", atit de familiare pe urma veacului atXVIII-lea, si de geografie, in care este cel dintii care adat importanta profilurilor", ca si de teologie musulmanasi chiar de muzica. Cu el si cu Nicolae Mavrocordatautorul unui De officiis grec, compilatorul unei lucrarigrecesti dupa.' Theatrum europeum, protectorul unui $te-fan Bergler, sas din Ardeal, care a editat scrieri de anti-chitate elina, incepind cu sfirsitul veacului al XVII-lea, cit priveste primul, si cu 1709 pentru cel de-al doilea

al carui frate, Scarlat, ginerele Brincoveanului, den-ar fi murit Inainte de vreme ar fi fost o minune a seco-lului50, ccirturarul suie pe tronul romeinesc, dominindde pe aceastc1 culme a edificiului post-bizantin viata poli-ticc i religioasd a ortodoxiei intregi.

II. Programe i directii

La scoala bucuresteana de la Sf. Sava, ca la Aca-demia constantinopolitana51, de altfel, se explica, in1707, Homer, Focilide si Pitagora, Esop, Sofocle si Euri-pide, Pindar, Xenofon, Tucidide, Plutarh, DemosteResi Isocrate, apoi, din literatura sacra Grigore de Na-zianz si Sinesius, din cea bizantina, Agapet, Teofi-lact Symocata. Se folosea gramatica lui Laskaris si cea alui Alexandru Mavrocordat52. Un Marcu Porfiropulos,din Cipru, un Iacov Manos din Argos aveau rosturi acoloin 171353. Ceva mai tirziu, pe la 1720, alugArtil Atanasie,care conducea scoala din Iasi, cerea pentru elevii sai unChrysoloras sau un Caton, ca si alte lucruri poetice, folo-site de incepatori"54; era, Intreg, programul bizantin.Dar la Bucuresti se copia Hesiod55 si in splendida m5,nas-

213

-

tire Vaca'resti, de lineal capitala, ctitorie a lui NicolaeMavrocordat, la care alipise el si o biblioteca, se invataIliada". tntr -un catalog de carti de la manastirea luiBarnovschi, la Iasi, se ga.sesc, pe linga o antologie de poetiantici, Odiseia, Iliada, si comentariile lui Eustatiu, Teo-crit, Eschil, Euripide, Aristofan, Xenofon, Isocrate, De-mostene, Organonul" lui Aristotel, Oppian, Dipnoso-fistii", operele Sf. Vasile, ale lui Vasile din Seleucia,Grigore din Nazianz, Sf. loan Chrisostomul, MaximPeloponesianul, Lexiconul lui Suidas si Nomocanonul luiMatei Vlastaris, impreuna cu menuale de gramatica, dela Laskaris pins la Sevastos din Trapezunt, cum si lucrarirecente de teologie57.

Dar nu in calitate de greci tinzind a greciza, ci camostenitori ai unei civilizatii universale de limba gre-ceasca, acesti dascali se straduiesc prin scolile abia interne-iate sa cistige pe once ortodox la elenismul for de nuantabizantina. La Iasi, marele retor al patriarhiei, Constan-tin, pus in fruntea Academiei eline, se plinge ca boierii,sub inriurirea latinismului polon al iezuitilor stabiliti incapitala Moldovei, nu vor sa-si invete copiii greceste, sio marturisesc fatis58. Cu toate acestea, data cutare dascaldeclara ca, Fanarul aflindu-se pe Dunare, el n-are ce visala Constantinopol, altuia in schimb, lui Iacov Manosdin Argos, i se pare, la 1720, ca la Bucuresti a gasitmoartea" si iadul"58. Domnul Moldovei Mihai Raco-vita , un roman de vita veche, credea la 1725 ca trebuiesa-si trimita fiul la Constantinopol ca sä se formeze sisa-si faca studiile80.

E drept ca invatamintul acesta indruma mai curindcatre elenismul cel vechi decit spre epoca bizantina.Nicolae, fiul lui Alexandru Mavrocordat, imita pe Ciceroin cartea sa moralizatoare ilept xceNx6wrcov, si 11 vedeminteresindu-se de arheologie, ca'utind locul unde au fostClazomene si Theos61. In corespondenta cu Hrisant No-taras, el ii aminteste de Ionia, pe care o vizitase acestluminat cleric". El gusts claritatea stilului ionian"folosit de amicul sau patriarhul, cu prilejul acesta63.

Lisa bizantinismul" for consta mai cu seamy in adincacredinta fata de imperiu, de-a lungul acestei prime pe-rioade, singura filosofia" franceza a secolului avind

214

sä deie alte aspiratii unei noigeneratii. Astfel, loan Mavro-cordat declara lui Hrisant Notaras ca Baca a pornit raz-boiul intre turci si imperialii germani, el doreste victoriaputernicei imparatii", acestei xpcercaa pacraeice, nu-mai pentru ca sa poata trage folos crestinii64.

Biserica si noua directie

-Biserica ajunsese acum sa nu mai ridice la demnitateasuprema pe clericul care dispunea de banii cei mai multi,luati cu imprumut, destinati sa ispiteasca laccmia tur-ceasca, on pe cel mai dibaci in materie de intrigi, ci pe celcare se impunea prin cunostintele si insusirile sale. Dio-nisie Seroglanul, protejatul lui Brincoveanu, scria pa-triarhului Moscovei si tarilor scrisori care au fost foartepretuite pentru calitatea stilului66. S-au pastrat scrisoriasemanatoare si de la patriarhul Alexandriei, Gherasimal II-lea cretanul, care-i cerea lui Brincoveanu sa purl ai se tipa'ri tratatul de retorica66. Neofit al IV-lea, din Adria-nopol (1688-1689), care intrase in relatii cu tarul, esteinnoitorul Bisericii sale". Calinic al II-lea confirms pri-vilegiile Marii 5coli de la Constantinopol". Tot astfelsi elevul lui Coridaleu", Dositei al II-lea, patriarhulIerusalimului, in urma vizitei de mai inainte a patriar-hului Nectarie, care mersese la Moscova pentru a pacificabiserica ruseasca (1664)70.

Acest om foarte inzestrat si de o neobcsita activitate,de o superioara, si nobila ambitie, despre a carui operaliterara, care cuprinde si culegeri de scrieri impotrivalatinilor: To roc' ecyCorc., TOtioc' xocpCic., xa-cocUotyijel,ne-am ocupat mai inainte, isi dadu seama in curind ca rolulsari nu trebuie sa fie acela al unui rob turcesc la Cairo,luindu-se la cearta cu sinaitii metohului for egiptean pen-tru banutii citorva credinciosi, nici al unui parazit sitovar4 de praznice al colegului sau constantinopolitan,traind din veniturile metohului din capitals, cu numerosisustin5.tori: el se stabili definitiv la Dunarea munteana.

Aici, datorita prieteniei lui Constantin CantacuzinoStolnicul, el juca un rol predominant ca teolog, ca

215

III.

T6p,c4

tipograf, si mai ales ca element de discipline in cele douatari romanesti, depasind cu mult ceea ce facusera la Mos-cova predecesorii sai Teofan si Paisie. 0 tipografie gre-ceasca aparu in Moldova prin darnicia bogatului domnGheorghe Duca, un rumeliot, si Dositei va publica acolo,impreuna cu acele volume groase de combatere a propa-gandei catolice, care veneau din Ardealul, cistigat departea imparatului si na'padit de iezuitii care atrageaula Unire o mare parte din romdni, frumoasa sa Istoriea patriarhilor de Ierusalim". In Tara Romaneasca el se vaasocia cu un calugar din Ivir, din Iberia caucaziana,acel Antim, foarte inzestrat ca desenator, care, desistrain, ajunsese sa ocupe mai intii postul de egumen alvechii manastiri a Snagovului, apoi cel de episcop deRimnic si in sfirsit de mitropolit al tarii, dind in tipo-grafia sa lucrari in romaneste, in greceste, in slavonestechiar, si, pe deasupra acestor limbi europene, in araba,iar sub directia unuia din elevii sai, un ardelean, chiarla Tiflis, in limba georgiana colaborare rodnica, cese va prelungi multa vreme. In acelasi timp, acest obser-vator scrupulos al dogmei ortodoxe va patrona Bisericaromaneasca din Ardeal, examinind atent doctrina capilorimprovizati care se obisnuisera sa fie hirotonisiti la Bu-curesti, si pornind la lupta, cu riscul de a stirni miniaimparatului impotriva domnului Tarii Romanesti, alui Brincoveanu, care it sustinea in aceasta campanie,contra incercarilor iezuitilor de a-si atrage pe toti orto-docsii romani de la nordul Carpatilor72, el sfatuieste,ameninta si excomunica73.

In urma sa, aceasta opera, care ca limba. e greceascal,dar imbratiseaza toate natiile care contribuie la civili-zatia bizantina:, va fi continuata de nepotul sau HrisantNotara s.

Incepind ca arhidiacon al acelei Biserici din Ierusalimpe care atit de rar o va cerceta la fata locului, preferind,ca Dositei, sederea asigurata si banoasa in principateleromanesti, acest om, interesat de once fel de stiinte, care-si facuse studiile in Italia, unde era o intreaga coloniede studenti la Padova, trimisi din Tara Romaneasca sidin Moldova, si la Paris chiar, unde a publicat o lucrarede matematica, impodobita cu portretul lui, se amesteca

216

de aproape in politica moldoveana, orientate, sub condu-cerea tovaraplui sau de invatatura Dimitrie Cantemir,catre alianta cu Rusia lui Petru cel Mare, conceput ca unnou imparat bizantin care merge sali is in stapinire tro-nul constantinopolitan. Dupe Dositei, ajungind el insuO.patriarh, Hrisant trece, cu scurte popasuri la Constanti-nopol, de la Bucurqti, unde a sfintit §i falnica manas-tire a Vacarqtilor, ridicata de Nicolae Mavrocordat,care ii va adauga §i o biblioteca, devenita celebra, laIa0, stabilindu-se la manastirea Sf. Sava. 0 intreagaopera §colara i se datorqte, imitind in acest colegiu dom-nesc ceea ce stolnicul Cantacuzino crease la Bucurqti.La un moment dat, un patriarh de Alexandria, Samuil, vaaparea alaturi de dinsul, in acela0 timp in care capitalamunteana, primind pe Silvestru al Antiohiei, izgonitde iezuitii, foarte activi si acolo, vede inaltindu-se pringrija lui Constantin, fiul si urmaul lui Nicolae Mavro-cordat, o biserica siriana, a Sf. Spiridon74.

Contemporan cu Hrisant, patriarhul Atanasie al V-lea,supus, dupe cit se pare, influentelor catolice, avea intinsecuno§tinte muzicale75. Calinic al III-lea, in 1726, functio-neaza ca director al Academiei: era un hierokeryx §i el"Samuil I fusese elevul Academiei din Constantinopol sichiar profesor la aceasta institutie77, iar Gherasim 11HI-lea fusese numit de acesta director al aceleia§i §coli78

Pe vremea in care Meletie de Ianina, mitropolit :deArta, si mai tirziu de Atena, se incumeta s5. scrie monu-mentala sa Istorie a Bisericii intregi, un Mitrofan Gregoras,poetul epocii, inainte de Iosif de Tirnovo, se multumeasa fie, la virsta de peste o suta de ani, un pretuit om decase al domnilor romani de origine constantinopolitana".

IV. Poetii

Spiritul setos de a cunoate al lui Constantin Daponte,elevul lui Ierotei Comnenu180, interesat de poli-

tic5., de istorie, cu inclinari poetice care 1-au indemnatpe viitorul ieromonah Chesarie81, care avea sa sfirFasca.'

217

la Muntele Athos, sa scrie versuri in felul lui Anacreon, :

nu fara o influents ce venea din Franta filosofica",claclu,pe la jumatatea aceasta a veacului al XVIII-lea forma lacare ajunsese o miscare din ce in ce mai departata de tonulgray, de demnitatea solemna, de pedantismul bizanti-nilor. El scrie in greaca populara scrisori ca cele adresatemamei sale, sau cele catre un corsar, catre prietenii sai,si in acelasi timp, epistole intocmite cu grija, din carereiese cind solemn si doct82, cind simplu si afectuos83.Secretar al mai multor prelati si al lui Ioan-Voda." Mavro-cordat, iscalind in 1741: Constantin ,Stefan Daponte,citet, consul al Marii Englitere, secretar al prea vestitu-lui principat al Ungrovlahiei si dascal la una din scolileromanesti de limbs greaca din Bucuresti"84, el uneste inafectiunea lui pe grecii, din care se trage, cu romanii acaror tarn, limbs si trecut le cunoaste88. El nu face nicio deosebire intre moldoveni si munteni, intre acestia,deoparte, si grecii de cealalt5.88. Mariorita Rosetti estepentru el o sora"87, iar boierii munteni vechi cunostinte.La adinci batrinete, el va lua un ton biblic pentru aproslavi aceasta, Tara Romaneasca, gloria lumii, podoabaEuropei", si auritul Bucuresti", dulcele Bucuresti" ;faima tarii ajunge ping la Ierusalim si belsugul ei serevarsa asupra Sfintului Munte" ; dar el nu va uita sa con-damne decaderea moravurilor, regretind saracia tuturorsi cotropirea for de catre turci (1760)88.

Europa it intereseaza in actiunea lui diplomatica88.Mare admirator al tuturor oamenilor de carte, din careintocmeste o lista nesfirsita, atit de pretioasa pentru bio-grafia unora si chiar pentru cunoasterea celorlalti, el segindeste la dezrobirea crestinilor din Rasarit si declaraca, daca vechile proorociri nu s-au indeplinit, vina estea nevredniciei noastre si a rusilor, ca si a slabiciunii(clapetOrricc) care s-a dovedit mai luminos decit soarelein acesti case ani de razboi", dupa 17898°. El o spune fatis:daca ar tacea, adauga, pins si pietrele ar striga.

Dar in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,Bizantul, care clainuia chiar sub aceasta forma ita-liana, va fi lasat deoparte. La Ianina, un Balanos Rhizosse ocupa de matematici91. Evghenie Vulgaris, care a in-temeiat la Constantinopol scoala de filosofie si de tec,-

218

logie", este si el influentat de Occident92, dar scoala luinu tinu decit saptesprezece luni93. Mare le dascal bucu-restean, dupg. 1750, macedoneanul Manase Eliade, careinvatase la Padova si la Bologna, nu facea parte dinmedicii-filosofi", ci era un pasionat de fizica si de mate-matici, care urmase si cursurile universitatii din Lipsca ;Moesiodacul" Iosif, de origine romans, nascut la Cerna-voda, in Dobrogea, cunostea totodata franceza si italiana,ocupindu-se de cartografie si fiind indrumatorul, in acestdomeniu, al lui Rigas, autorul hartilor din Noul Ana-charsis, ca si al hartilor Moldovei si Tarii Rorrianesti".De acum inainte, cu 'tan Evghenie Vulgaris, un LambruFotiade (mort la 1805), un Neofit Duca, uri Ghenadie, carea facut o calatorie la Lipsca, un Costante si un Vardala,un Dimitrie Daniil Filipide, educat in sens vienez sigerman, filosofia" franceza inlocuieste dominatia de ping.atunci a gramaticii si a retoricii, cu un trecut de citevasecole, pe care Bizantul le transmisese mostenitorilor

5colile de stiinte si de limbi occidentale95, infiintatede Grigore Alexandru Ghica si de Alexandru Ipsilantila Ia0 si la Bucuresti, fury indrumate in sensul acesta.

Note

1. Cel dintii dintre ei e socotit ateu" de Ioan Cariofil, pecind, pentru Daponte, el este, in materie de Latins, aldoilea Cicerone" (Daponte), la Erbiceanu, Cronicarii greci,p. 17. Studiase si la Roma, ibid.

2. Ibid., p. 111. Pentru informatiile bibliografice referi-toare la intelectualii de frunte ai lumii elenice din aceastaperioada, v. Ghedeon, op. cit., p. 21, nota 3 si in continua-rea Introducerii.

3. Am dat, pentru Academia Romans, o editie: Oeuvres ine-dites de Nicolas Milescu, publiees par N. Iorga, Bucuresti,1929.

4. 0 scrisoare a lui catre Chili], la Ghedeon, op. cit., p. 566-567.

5. Vezi Xpovvai, p. 74-75.6. Ibid., p. 77-79. Paisie Metaxas, in numele lui Ieremia.

episcopul Mainei i-a dedicat un opuscul publicat la Londra

219

sai.

G'mdeo r,

in 1625; ibid., p. 81, nota 1. Despre operele sale, ibid.,p. 84, nota 1.

7. Daponte, in Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 184.8. Zerlentis, in Ealoyog de la Constantinopol, numar jubi-

liar 1913-1921, p. 223. Cf. N. Iorga, Panaiot Nikusios firomdnii, in Revista istoricd, XIX, 1932, p. 12-13.

9. Ghedeon, Harprapxmoi. p. 597. Pentru Sinai,ibid., p. 598.

10. Ibid., p. 597-598.11. Ibid., p. 598.12. Iorga, Inscrip fii, I, p. 305-306.13. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 37.14. 5erban Cantacuzino, spune el in jurnalul sau, publicat

de Zerlentis, it scosese din inchisoare in 1688. Inca de-atunci facuse o calatorie la Bucuresti.

15. 'EnetpiStov rtepi rtvwv &corm& Kai X.Ocr&ow, tj nepi ItecaoscocKai Intf3Efinteocrecog avarcalow TI.VCOV 'Mc trod gulag Soniatow.

16. Sathas, Neoeanvuci) p. 375; Ghedeon, Xpovixci,p. 87 si urm. Despre operele sale, ibid., p. 91, nota 2;despre contemporanul sau Anastasie Pantodynamos, ibid.,p. 92 si urm. Elevii lui, Evghenie Ianulis, Valasion,Constan-tin si Dimitrie Iuliano, Hrisoscoleu si viitorul patriarhDionisie Muselimis; ibid., p. 94-96.

17. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 17.18. Ibid., p. 185.19. Cea mai recenta biografie a acestui om atit de remarcabil

este cea a lui C. Amantos, in 'Eativacci, V2 (1932). Cf.Alexandru G. Mavrocordat, Despre originea Mavrocorda-Nor, In Arhiva societdlii tiin fifi ce literare din Isyi,V (1894), p. 294 si urm.

20. Vezi, intre altii, Ghedeon, Xpovucci, p. 104 si urm. Operelesale, ibid., p. 105, nota 1. Despre elevul sau, Spandoni,ibid., p. 113-115 (scrierile lui, ibid., p. 114, nota 1).Din seria acestor medici mai fac parte si cei aflati in juruldomnului Tarii Rominesti Constantin Brincoveanu : Pante-limon Caliarhi, Gheorghe Cretanul si Iacov Pylarino,dintr-o familie cunoscuta din Smirna, cel care a in-trodus vaccinul antivariolic. Numai gerahul" (chirurgul)era francez. Vezi Schuyler, Peter the Great, tabla alfabeticasi izvoarele romanesti mentionate de not in Revista istori-cd, XIII, p. 92-93. Sa adaugam pe acel Eustatie Pla-cica" (Plachida), amintit de Helladius, colegul sau destudii la Oxford, in Status praesens ecclaesiae graecae, 1714,bibliografie.

21. Ghedeon, Harpcapxmot 171vacceg, p. 617.22. Vezi Iorga, Istoria literaturii religioase a romeinilor, kind la

1688, Buc., 1904, p. 363.23. Ghedeon, Xpovucci, p. 131, nota 1.24. Acelasi, Ilarplapxacoi 171vcocac, p. 599.

220

Ilivaxe;,

qn.toloyia,

25. Ibid., p. 594.26. Ibid., p. 622, nota.27. Ibid., p. 625.28. Hurmuzaki, XIV, p. 870-871, nr. DCCCXLVIII.29. Atanasie Comnen Ipsilanti, Tee per& riy &coati', p. 205-208.

Hrisovul de intemeiere prevede veniturile, fixeaza reguliledisciplinei, fara a starui asupra programului. Cf. si ibid.,p. 209.

30. Hurmuzaki, XIV, p. 415-417, nr. CCCCXLII.31. V. si Erbiceanu, Cronicarii greci, p. XXVI. Nicolae Mavro-

cordat se pricepea si el sa dea retete medicale, amestecindcuvinte turcesti si latinesti; Hurmuzaki, XIV, p. 800,nr. DCCLXXXVIII.

32. Erbiceanu, op. cit., p. 111 si urm. (o scrisoare a lui catreNicolae Mavrocordat). V. si Hurmuzaki, XIV, p. 448-449,nr. CCCCLXXI ; p. 470-471, nr.CCCCXCIII ; p. 477478, nr. CCCCXCIX; p. 488-490, nr -e]e DIIIDIV;p. 523-524, nr. DXX1II ; p. 552-553, nr. DLII;p. 663-664, nr. DCXXXVII; p. 690-691; nr. DCLVIII;p. 698-699, nr. DCLXIV; p. 757, nr. DCCXXXVIII(sau Analele Acad. Rom., mem. sect. ist., XX, p. 220).

33. Ghedeon, Xpovacci, p. 102-103.34. Hurmuzaki, XIV, p. 311-312, nr. CCCLXXII. 0 scri-

soare a lui catre Hrisant; ibid., p. 327-329, nr. CCCXC.35. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 17; Papadopulos-Kera-

meus, in Hurmuzaki, XIII, prefata, p. 13.36. Vezi C. Erbiceanu, in Revista teologica, III, p. 399 ; Croni-

carii greci, p. XXIV, nota 1, p. 203-204; inscriptia depe mormint citata, din Buletinul comisiunii monumenteloristorice, §i la Papadopulos-Kerameus, loc. cit., p. 409. Ver-suri ale lui Sevastos, ibid., p. 407. Cf. si Ghedeon, Xpovacci,p. 108 si urm. Scrisoarea discipolilor sai vestindu-i moar-tea la Trapezunt, unde se aflau sotia si fratele lui, la Papa-dopulos-Kerameus, op. cit., prefata, p. 14. Intre lucrarilesale, ibid., p. 15 si urm. Unele cuvintari ale lui, p. 211si urm. Ele au de-a face cu antichitatea clasica sau cuteologia, fara nimic legat de Bizant, al carui spirit 11

avea totusi.37. Erbiceanu, Cronicarii greci, p. XXVI-XXVII, p. 204-220

(operele poetice, scrise pentru Nicolae Mavrocordat, alelui Gheorghe Chrisogon, nepotul lui Sevastos), p. 221 siurm. Inscriptia funerary a lui Teodor din Trapezunt, laPapadopulos-Kerameus, Hurmuzaki, XIII, p. 409.

38. Ghedeon, Xpovucci, p. 136-139.39. Ghedeon, Harplapzucoi. Hivatag, p. 609.40. Erbiceanu, op. cit., p.226.41. Vezi The siege of Vienna by the Turks in 1683, translated

into Greek from an Italian work published anonimously in theyear of the siege by Jeremias Cacavelas, edited with Englishtranslation by F.H . Marshall, Cambridge, 1925. Cf. C. I.Karadja, Un manuscris al lui leremia Cacavela din

221

biblioteca lui Constantin Brincoveanu in Revista istorica,XII, 1926, p. 16-18. Vezi si ibid., p. 7-8.

42. V. si Ghedeon, Xpovnai, p. 118. Cf. idem,llarptapxmoillivaceg,p. 610. Pentru originea numelui, v. Benedetto Croce,Curiosity storiche, Napoli, 1919, p. 83 si urm. SculptorulAnnibale Caccavella (de fapt, xcoci pact, pinze rele").

43. Ghedeon, Xpovixa, p. 95, nota 1, citeaza aceasta carticica:Adyoc iaropmdc rif;icpac irairelag rob' iv icpogovcizoic Aoyiaricirov,navayiconisov Kat aoyenorcirov xvpio° illovveriov HaspuipxovKaivanwrivovirOecoc. rob' Kopviivoii, Venetia, 1659. Este de-dicata fostului patriarh Dionisie cel batrin" de IlieMiniat, in calitate de ierodiacon, notar al prea sfinteimitropolii a Filadelfiei", cu cheltuiala lui Isaac Ralidin Alep. Un exemplar se gaseste la British Museum.

44. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 17.45. Ibid., p. 165-168.46, Ghedeon, HarpiapxixoE 17ivaKeg, p. 648.47. Ibid., p. 615-616.48. Istoria Imperiu:ui otoman.49. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 202.50. ingropat la mitropolia din Tirgoviste sub o piatra purtind

o inscriptie romaneasea ; Iorga, inscripiii, I, p. 119, nr. 4.51. Ghedeon, Xpovixa, p. 100.52. Hurmuzaki, XIV, p. 392-394, nr. CCCCXXVII. Cf.

Helladius, op. cit., p. 60. Nicolae Mavrocordat se interesasi de scrierile lui Maxim Margunios si Chiril Lukaris,Hurmuzaki, XIV, p. 535-536, nr. DXXXIII.

53. Ibid., p. 526-527, nr. DXXVI; ibid., p. 535-536, nr.DXXXIII; p. 542-543, nr-ele DXLDXLI; p. 544545, nr. DXLIII; p. 565 -566, nr. DLXI; p. 572-573,nr. DLXVIII; p. 585-586, nr. DLXXVIII; p. 597-598,nr, DLXXXIII; p. 618-619, nr-ele DXCIXDC; p.703-704, nr. DCLVII. Un Serafim, ibid., p. 687, nr.DCLVI. Despre un Spandoni, ibid., p. 690, nr. DCLVIII ;un Gheorghe, ibid., p. 691-692, nr. DCLIX. Cf. siDaponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 204.

54. Hurmuzaki, XIV, p. F64 E65, nr. DCCCXLIII.55. Ibid., p. 877, nr. DCCCLIV.56. Ibid., p. 909, nr. DCCCLXXXVI. PublicArn catalogul

bibliotecii in Apendicele volumului XIV din Hurmuzaki.57. Hurmuzaki, XIV, p. 909-911, nr. DCCCLXXXVII. Mai

erau carti latine, slavonesti, italiene, cu mai buni autori.Chiar un Evhologhion georgian.

58. 'ELI.riviKet ypetuparn elitav nib; 8 kv90.ouv vet uet9ouv td nat8ia Too;Hurmuzaki, XIV, p. 791, nr. DCCLXXXIII. 5e plingeca a fost smuts din Tara Romaneasca unde se simtea maibine, ibid., p. 814-815, nr. DCCVI.

54. Ibid., p. 863, nota 1.60. Ibi1., p. 893-894, nr. DCCCLXVIII. V. si ibid., p. 1071.

222

--

61. Ibid p. 896, nr. DCCCLXX.62. Ibid., p. 901-902, nr. DCCCLXXIX.63. Ibid., p. 904-905, nr. DCCCLXXXI.64. Chroi) va Exouv Kai of xptcynavoi To °Kew; Kai dveatv; ibid.,

p. 790, nr. DCCLXXXI.65. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 87-93.66. Ibid., p. 99-101.67. Ghedeon, Harpiapxycoi Ilivaxcs, p. 608.68. Ghedeon, loc. cit., p. 609.69. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 103. Daponte da o

scrisoare in stil arhaic a lui Dositei, datata din Bucuresti,in decembrie 1689; ibid., p. 104-105. $i despre nepotulsau Hrisant, ibid., p. 107-109.

70. Hurmuzaki, XIV, p. 202-203, nr. CCLXXXIV.71. Cf. I. Bianu si Nerva Hodos, Bibliografia romeineascit ve-

che, I, Bicuresti, 1903.72. A fost nas la cas'atoria unei fiice a lui Br1ncoveanu, fiind

de fats Alexandru Mavrocordat; Hurmuzaki, X1V, p.288, nr. CCCXLIX. Despre incercarile catolicilor dea cumpara de la turci Locurile Sfinte, o scrisoare a capuche-haiei muntene in 1674, ibid., p. 211 si urm., nr. CCC.Fostul domn al Tarii Romanesti, Grigore Ghica 11 folosisi el pe acest prelat impotriva latinilor ; ibid. Despre lega-turile lui Dositei cu Dionisie al Constantinopolului; ibid.,p. 214-217.

73. Ibid., p. 334 si urm., 340 si urm.74. Vezi notita noastra despre aceasta biserica in Buletinul

comisiunii nzonumentelor istorice, XXII, 1929, p. 97 si urm.75. Ghedeon, op. cit., p. 619.76. Ibid., p. 627-628.77. Ibid., p. 657-658.78. Ibid., p. 674.79. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 125-130. Despre

Iosif, ibid., p. 114-120.80. Ibid., p. 125.81. In 1751; Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 134.82. Ephemerides daces, p. 324-326.83. Ibid., p. 355 si urm.84. Ms. din Biblioteca Parlamentului de la Atena: v. MK

'EAViroli.viiii.uiv, II, p. 235.85. Ephemerides daces, p. 184.86. Ibid., p. 388-389.87. Ibid., p. 401.88. Ibid., p. 433 si urm.89. Ibid., p. 325-326. Il citeaza si pe Constantin Manasse;

ibid., p. 370.90. Erbiceanu, op. cit., p. 226 - 227 .91. Ibid., p. 136.92. Vezi numirea lui de care patriarh care se adreseaza si

negustorilor, fruntasilJr breslelor, in 1760,11a Atanasie

223

Comnen Ipsilanti, p. 385 386. Atanasie era unul dintreepitropi.

93. Ibid., p. 387.94. Vezi Erbiceanu, op. cit., care 11 rezuma. pe Sathas §i pe

Zaviras, i Iorga, 0 hartel a 7-aril Romrinefti din 1780 fiun geograf dobrogean, In Analele Acad. Rom., mem. sect.ist., s. II, t. XXXVI, 1914.

95. N. Iorga, Istoria invalsimintului romeinesc, Bucure.ti,1928, capitolul VI: Nowt f coalei europeanes.

9Fanarul

Rusia n-a fost multa vreme dispusa sali asume rolulde permanents protectoare a dainuirii unui imperiupe care supravietuitorii inclinau sa-1 rezerve tarilor.In afara de legaturile cu tarile romanWi pe vremealui Boris Godunov, dar incepind de la jumatatea vea-cului al XVII-lea, cu domni ca Vasile Lupu Si MateiBasarab, ca urma§ul lui Vasile, Gheorghe Stefan, careadresase cereri zadarnice marelui cneaz, cu care incheiasetotu0 un tratatl, am vazut ca pentru relatiile cu aceastaRusie moscovita, unde, ca i intre cazaci, nu facusedecit sa. ceara milostenii, patriarhul Partenie din Chiosfusese spinzurat2.

Era epoca in care un cretan, Gherasim Vlahos, carese intitula egumen al Sf. Gheorghe Skalotos i staretal manastirii Strovilo, i care avea sa ajunga mai tirziu,ca mitropolit al Filadelfiei, eful grecilor traind subst5,pinirea Venetiei, invita pe tarul Alexei sa urmeze,pentru eliberarea. Greciei, pilda lui Filip i a lui Alexan-dra, care pregatisera prabuOrea Persiei3. Un egumenIsaia de la Muntele Maslinilor a fost intrebuintat maitirziu de regentii de la Moscova pentru a organiza ocolaborare moscovita cu rascoala crqtinilor supu0 sul-

22515 - Bizant dupA Bizant

tanului4. Helladius punea In fruntea opusculului saudespre Biserica ortodoxg, portretul, cu inscriptie in gre-ceste, a lui Petru cel Mare.

Tarul fusese smuls de la preocupgrile lui baltice,pentru a fi indreptat cgtre Orientul bizantin, nu numaide ofertele domnului IVIoldovei, de spiritul luminat,lug Mfg experientg, al lui Dimitrie Cantemir, si de par-tida Cantacuzinilor munteni, ca spgtarul Toma, opusg catendinta regimului calculat al lui Vodg Brincoveanu,ca si de anumite atitgri ale clerului slav in Bal-cani, dar si de greci ca Gheorghe Castriotul si chiar caHrisant Notaras5. Jalbe anonime in greceste i se adresauindata dupg cucerirea Azovului si intrarea vaselor ru-sesti in Marea Neagrg', pentru a-i cere O. apere crestinata-tea ortodoxg, si in numele celor patru patriarhi rasgriteni5.

Cunoastem sfirsitul jalnic al unei expeditii menitesa ajungg dintr-o singura sgriturg, pe la vadul dobrogeanal Dungrii, in Tracia. 0 a doua campanie, sub tarinaAna, avea sg se opreascg, in Crimeea si In Moldova. Atrebuit apoi ss tread, o vreme ping la ambitia aventu-roasa a Ecaterinei a II-a, care,vgzind inaintea ei, ininscriptiile unui Potemkin, drumul Bizantului",nadaj-duia sg aseze in capitala lui Constantin cel Mare penepotul sau cu acelasi nume.

Chiar in vremea aceea, si cu toate iluziile acelea, Rusias-a amestecat de fapt foarte putin in ceea ce forma esentainsasi a vietii bizantine. Era prea p5,trunsg de spiritulfilosofic" al secolului al XVIII-lea pentru a mai voisa se lege indeaproape de viata acestor preoti si cglugari,pe care ii folosea doar ca agitatori contra Turciei pgginesau chiar contra Austriei ocrotitoare a iezuitilor. Eatrirnetea subventii la Sf. Sava, la Sf. Gheorghe de laCairo, intretinind relatii cu patriarhul Matei al Alexan-drieil, ca si la Muntele Athos, unde exista de mult lianas-tirea rusilor" Rhossikonul. Ea a primit de fapt pe unVulgaris si pe un patriarh Serafim al II-lea, atribuindu-lei eparhii5, uneori. Raporturile care se creaserg. intre

Biserica ruseascg, si Moldova sau Tara Romgneasca vecing,Wind sg patrundg, in mgngstirile romanesti, °data cuo mare dragoste de carte, un zel intens pentru copiereamanuscriselor, si publicarea artilor sfinte si a lucrgri-

226

71T,rrr I,

St(..e0 TOI VC* f I S'4.eit renvAlocipLoVItft,

isteSAVELetf/C re p. 71D.Xipa05%. MAX/eV

0:C;Itrai_1301 ars". r'i;vror'ern...orai v;*

Ly ov 5:itikt00%:k4i4orodi xiex.X..a.ercA.,/vercrgwsw.e 04 ,A 4

Pe tru(chip&

cel Mare,lucrarea

farlui

al RusieiHelladius)

15*

Ais,

: 7.4.011111177 ,

for de teologie, nu au nimic de a face cu o integralitatebizantina de care, dimpotriva, acest misticism rusesc,cu origini departate, se despartise, asa cum luase ati-tudine i impotriva bisericii laicizate a lui Petru celMare.

RAzboiul din 1769 impotriva turcilor fusese pregatitprin actiuni In Moldova, in Muntenia, in TransilvaniaHabsburgilor chiar, ai caror calugari cautau de multavreme sprijin i ajutor In Rusia, i el a inceput printr-unsimulacru de revolutie cresting in BucurWi.. Dar incurind acest caracter disparu, §i al doilea razboi al Eca-terinei contra sultanului, in ajunul caruia domnul Mol-dovei Alexandru Mavrocordat fugi peste Nistru,pentru ca,mai tirziu, sa: cinte cu melancolie Bosforul de pe Bori-stene" (B6arcopol LyBopua06viL), avu un caracter purpolitic, campania lui Alexandru I, la inceputul secolu-lui al XIX-lea, avind sa fac.a parte din epopeea nzpoleo-neeana., cu totul in afara de preocuparile trecutului.

Sarcina de a continua traditiile bizantine, in limi-tele teritoriului insusi asupra caruia se intindea autori-tatea sultanului, reveni deci celor carora, linguOti citau fost In viat4 Si lapidati pe urma, recunoscuti cu greude o tiinta impartiala, li se zicea Fanarioti.

I Primii fanarioti

Din lumea de afaceri, bancherii Vardales din Con-stantinopol, de origine armeneasca, poate, provineIn 1662 patriarhul Dionisie al III-lea9. in 1688 alegereapatriarhului Calinic al II-lea s-a fa-cut in casa unui b15.'-nar, Manolachi din Castorial°, care a fost executat deturcill ; din acela0 ora§ avea sa apara mai tirziu darniculboier moldovean, intemeietor de §coli, Gheorghe Cas-triotul, amestecat In Incurcaturile campaniei rusqtide pe Prut, in 1711. 5colile din Chios i Arta sint dato-rite acestui Manolachi din Castoria12. Un Manuil IoanIpsilanti, bogat blanar i el, a carui breasla juca un marerol pe vremea aceea'3, i care se lauda ca se trage dintr-unofiter al lui Manuil, imparatul Trapezuntului in veacul

228

al XIV-lea, dar al carui tats fusese un negustor avut,dispunea, in 1716, de Scaunul patriarhal". Fratele sauConstantin, zis Psiolu, ajuns boier in Moldova, dar pa's-trindu-si in acelasi timp titlul de mare retor al Bisericiibizantine, a fost tatal unui al doilea Ioan, care din casa-toria cu o Mamona avu pe domnul Alexandru Ipsilanti".El aseza in Scaun pe fostul sau dascal Cosma al III-lea".Cum Ipsilanti a intemeiat scoala din Patmos, si cumurmasul acestui patriarh, Ieremia al III-lea era origi-nar din aceasta insul5.17, s-ar putea admite continuareainfluentei lor. Se faceau alegeri pe ascuns in cutarecasa din Fanarul acesta laic si bisericesc care ajungeasa detina astfel conducerea tuturor afacerilor18. In 1703,Ioan, talmaci al flotei, se numara printre binefacatoriipatriarhiei19.

Primul2° fanariot care la 1709 obtinu un tron roma-nesc, ca un fel de inaintare in rang, dupa ce fusese maredragoman al Imperiului, si in aceasta se cuprinde defi-nitia domnului fanariot fu Nicolae Mavrocordat, caretrecu apoi in Muntenia, cazu prizonier la imperialiice se razboiau cu turcii, si isi recistiga abia la pacetronul. Fratele sail, loan, fost agent in Moldova, it inlo-cuise pentru o vreme la Bucuresti. Fiii lor, Constantinsi Ioan, domnira si ei, ca si cei doi Alexandru, fiii acestordomni. Deoarece o fata a batrinului Alexandru Mavro-cordat, zis Exaporitul, se casatorise cu Matei, fiul luiGrigore I Ghica, domnul Tarii Romanesti, fratelesail fiind mare dragoman, cel care fu decapitat dupa cese incheiase pacea cu imparatul, la Belgrad fiulnascut din aceasta casatorie ajunse de mai multe ondomn, ca si fiii sai, Scarlat, cu fiul sau Alexandrusi Matei, si ca si fiul lui Alexandru, un alt Grigore.

Prin casatorii, sau prin aliante politice, si alte fami-lii se adauga la casta fanariota. Intre ei sint Moruzidin Asia Mica, Constantin si fiul sau Alexandru, ceidoi Ipsilanti, Alexandru si Constantin, care pretindeauca se coboara dintr-un ofiter al Imperiului din Trape-zunt21, ruda lor Manuil avind destula trecere pentrua pregati, in 1717, reinscaunarea ecumenicului Cosmaal III-lea22. El refacu Patriarhia, inzestra scoala dinPatmos, restaura unsprezece biserici23. Romani chiar,

229

ca Racovitqui: Mihai, 1nrudit cu Cantacuzinii, impreunacu fiii sai, Constantin Si Stefan; Callimachi, (de fapt,Calmaul, de origine taraneasca), putura fi i ei admi0.Din Fanar chiar venira Karatzas (Cara gea, pentru romani),care, pornind de la Dimitrie (1737), capuchehaia luiAntioh Cantemir, apoi mare postelnic24, i de la Con-stantin, marele paharnic (1771)25, apoi sluger, audat doi domni, pe Nicolae §i Ioan Gheorghe ; Sutqtii,dintre care primul, Constantin Drakos, a scris un dic-tionar greco-latino-arab": intre ei se numar5.Alexandru,Mihail un alt Mihail va fi fiul lui Grigore , influ-entul Nicolae, care, fa"ra a apuca sa domneasca, sfir0executat ; Hangerlii se adauga mai tirziu. Din insulevine spiritul intreprinzator al lui Nicolae Mavrogheni.

La un moment dat, in 1739, unul dintre acqti fana-rioti, marele dragoman Alexandru Ghica, a jucat chiarrolul de arbitru intre cei doi domni, rude cu el, Impl-cindu-i i reu0.nd sä le impuna, dupa traditia, reamintitacu acest prilej, a lui Nicolae Mavrocordat, o directieunitark de dragoste fraterna". Se Intelesesera 1ntreei ca puterea sa ramina In mod permanent intre veriiprimari Constantin Mavrocordat Si Grigore Ghica. MihaiRacovita, pe a arui flick Anastasia", Constantin arfi trebuit §i ar fi dorit odinioara sa o ieie de sotie, acestrival trebuia sa fie impacat printr-un dar de mils cre-tineasca", un alt dar, de recunWinta , revenindu-i, dinam1ndoua p4rtile, lui Alexandru Ghica Insu0.24. Turciiacordasera, de altfel, marelui dragoman, ca rasplatapentru servicii pe care le vor da In curind uitarii pentrua pune sa i se taie capul, titlul de domn onorific altarilor romAne.

IL Fanariotii, Biserica si viatala Constantinopol

Fanariotii n-au avut nici pe departe prestigiul dom-nilor paminteni. Abia daca Nicolae Mavrocordat 1ncearcasa Impace pe patriarhul ecumenic Cosma al III-lea cu

230

prietenul sau Hrisant29, o veche cearta care continuape aceea care izbucnise la 1698 intre asprul Calinic alII-lea si patriarhul Dositei30. Tot ce puteau face erasa' ofere o biata gazduire prelatilor greci siliti sa-si para-seasca Scaunul, ca fostul patriarh ecumenic Cosma alIII-lea (1716)31, ca patriarhul Antiohieis2 sau ca Chirilal IV-lea (1711), venit dupa pomeni33. Sub ConstantinMavrocordat, Silvestru, patriarhul Antiohiei, fu primitla Bucuresti, unde facu o bisericuta care mai pastreaza

astazi inscriptia ei siriana34, mergind apoi la Iasi sitiparind acolo in limba greaca si araba o Liturghie siciteva antimise. In 1737 la curtea lui Mavrocordat seaflau mitropolitii Betleemului, al Mirelor, care devenimitropolitul Neofit3°, si al Nyssei. In Moldova, GrigoreGhica facuse din mitropolitul Sidei un intim al sau ;acest prelat parasi tara in 1739, o data cu rusii36. Subfratele acestui domn, Joan, putea fi vazut la Iasi unmitropolit al Libiei, vorbind despre situatia coptilorin Ethiopia sa". Partenie de Ierusalim a locuit chiarla Iasi si la Bucurestin.

Se facea apel la sprijinul domnilor romani on decite ori, ca in 1720, sub patriarhul ecumenic Ieremiaal III-lea, era vorba de cite o lucrare la marea bisericadin Constantinopol99. Ping si calugarii din Sumela,de prin partile Trapezuntului, li se adresau for pentruporneni4°.

Cit despre Hrisant al Ierusalimului, acesta era aproapeneincetat oaspetele Principatelor, in asa masura incitchehaiaua marelui vizir glumea pe seama lui numindu-1vagabond, pentru ca Paisie al II-lea, patriarhul Con-stantinopolului atraga atentia : Patriarhii deIerusalim nu au alte venituri, si de aceea cutreiera tarileputernicei imparatii, de colo pina colo, ca sa se hra-neasca. zicind acestea, i-am sarutat piciorul 1-amrugat sa ne tie, pe Prea Fericirea Ta si pe noi, sub ocro-tirea sa. ,Si ne-a raspuns: Foarte bine"41.

Yn acelasi Fanar, la un moment dat aceleasi familiidadeau episcopii domnii. Astfel patriarhul Ioani-chie al III-lea, Karatzas (1761-1763)42 care avea un fratedragoman la legatia Olandei49, sau Gavriil, arhiepisco-

231

si

sa-i

sSi si

si

pul de Tesalonic, fratele domnului Moldovei loan Teodor,care i§i preschimbase eline§te vechiul nume romanescCalmk§ul in, Callimachi (Gavriil va deveni mai tirziumitropolit al Moldovei"), on Samuil I Hangerli (Chan-tzeris) (1763-1768), a carui rud5. a fost domnul TariiRomane§ti, ucis din porunca sultanului, In ora§ul luide Scaun.

Pe de altk parte, patriarhii care continuau sk p5streze,pentru domnii romani §i pentru rudele lor, strane inMarea Biseric5.45, n-au mai vizitat atit de des tarile roma-ne§ti, asupra carora influenta lor s-a facut mai putinsinitita cleat cea a predecesorilor lor,' Dack Grigore .Ghi-ca, domnul Moldovei, ceru sk fie anchetat la Constanti-nopol cazul mitropolitului sau Antonie, care in 1739insotise ostile ruse§ti in retragerea lor, cerind sa fie des-tituit de ecumenic", incercarea fkcuta de patriar-hul Procopie I de a anula alegerea mitropolitului Mol-dovei Leon Gheuca47 nu avu nici un rksunet §i nici ourmare. Tat Tara Romaneasck se margini de acum ina-inte sä fack cunoscutk doar numirea sau strkmutareaepiscopilor ski", §i sk a§tepte un ekdosis", pe care patri-arhul nu-1 putea refuza. Astfel in 1733, un mitropolital Tarii Romane§ti se plinge ca ecumenicul nu i-a anun-tat alegerea, iar acesta neag5.' ca ar fi uitat fat5. de cores-pondentul sau o datorie intotdeauna respectata fat5. deconfratii arhierei care sint supu§i Scaunului nostru ecume-nic §i patriarhar".

Dar prin propriile sale mijloace, sub regimul fana-riot, ecumenicul, care continua sa permitk" cleruluiromknesc, cel putin in Muntenia, de a se aduna in vede-rea alegerii unui nou episcop5P, pe de alts parte, vedemcklugkri din Polonia cerind mitropolitului Moldovei,in 1730, sa -i scape de iezuiti, dindu-le un episcop51ajunse in 1766 §i 1767 sk tins in atirnare ierarhica Scau-nele slave din Pe6 §i din Ohrida, cu cele doukzeci §icinci de mitropolii ale lor52. Bizantul pkrea ca incepe

aici a se reface. Un fost episcop de Vidin Si un fostepiscop de Farsala iau parte in 1720 la alegerea mitro-politului muntean, ca o mkrturie ca Biserica bizantima,cu toata situatia sa internk aminea intreaga53.

232

§i

Constantinopolul traia Inc a o viata intens cresti-neasce.'". De Pasti, timp de trei zile, ca in epoca bizan-tina, breslele, cu blanarii si macelarii in frunte, jucaupe strazi in sunet de alaute si beau in cinstea invieriilui Hristos. Pentru a obtine intarirea acestui privilegiu,se trimiteau prin protosinghelul Marii Biserici doua miide oua inrosite, din care sultanul isi avea partea lui. La Pa-triarhie chiar, se coborau In curte pentru a da semnalulinceperii jocurilor. Breslele pomenite veneau sa-si pri-measca binecuvintarea de la seful Bisericii inainte de aincepe sarbatoarea, la care, de altfel, luau parte, ca spec-tatori si cei de alta lege, impreuna cu turcii. Se pare,uneori" dupa cum spune Daponte ca vizirul insusivenea incognito, si imparatul chiar. Asa incit, pornind dela sarbatoarea romeilor, celelalte neamuri se veseleau siele, si era la Constantinopol o singura bucurie pentrutoti si o sarbatoare in cele trei

Viata revenea si in Polis". Miscarile populare nulipseau, si erau zgomotoase: Vacanii si negustorii depeste navalira in 1719 peste sinod, pentru a impiedicao masura luata impotriva posturilor, care ar fi stinjenitinteresele lor".

III. Politica Fanarului

in jurul fanariotilor, si alte familii capata o impor-tanta, care va dura: un Hrisoscoleu, un Las'car Mamona,din vechea familie moreota67, un Ciuchi, a caruiPulheria, se casatori cu Nicolae Mavrocordat", un Xipo-lit, secretarul lui Mavrocordat", un Constantin Ventura,din Paros, care a ocrotit copilaria lui Daponte" si carea sfirsit ucis de turci61, familia Scanavi, din Chios, inru-dita cu neamurile domnesti, un Euphraghiotis, ginerelemarelui dragoman si chartofilax al Marii Biserici", unGheorghe Ramadanis. intilnim chiar un" Paleolog laBucuresti, in 173962, si mai tirziu un Mano, ginerelelui Alexandru Ipsilanti63, un Arghiropol, ruda cu Mo-ruzi, apoi familia Rhizos, negustori intrati in rindul aris-tocratiei fanariote prin case.toria lui Grigore Alexandru

233

zile"..

f ilea,

Ghica si a lui Alexandru Scarlat Ghicau cu fiicele luiIacob, In sfir0t Vlastos, creditorii batrinului Alexan-dru Mavrocordat65, un Spandoni, mare chartofilax, unIu liana, dintr-o familie levanting66. Pe la 1730 incepesg se simta influenta marelui logofa.t muntean DrakosSutu, ai cgrui urma0 vor domni67, iar Ipsilantii ocupg.in aceea0 vreme ranguri de seamg in Moldova.

Venind din toate provinciile Imperiului, ei au format,impreung, o singurg grecitate bizanting, foarte diferitg.de grecitatea revolutionarg, nationalists, care va biruipe petecul de pgmint grecesc eliberat dupg. 1821.

Autor al unei cgrti ,,Despre datorii", Nicolae Mavro-cordat68 alcAtuise in 1727, pentru uzul fiului sgu, unadevgrat program de guvernare care, prin nobletea sen-timentelor pe care le exprimg nu are desigur nimic de-aface cu obipuita critics a sufletului fanariot. Pealgturi, indrumgri practice: sg se supung' vointei paterne,sA se teams de datorii, 0 cite va mai face fiul,Constantin ! sa dispretuiasca luxul dacg tataltau a plea:tuft in aceastg privintg, suferintele salesg-ti serveascg drept invg.taturg", 0 chiar in pri-vinta constructiilor ca domn, ai parte de palate ;cind to afli la Constantinopol, casa pgrinteasca itipoate fi deajuns" sg.' urasca inovatiile, sa fie cumare bggare de seamg in ce priveste mediul romanesc,sg-si ting ascunse intentiileo §i mai cu seamg. sa se facaiubit de localnici", farg. a da ascultare tgranilor impo-triva boierilor i impiedicind pe ace0ia sg. asupreasclpe cei dintii ; in sfir0t, sa aibg putini fanarioti pe linggdinsul70, recomandatie necesaiA intr-un moment incare, in 1719, dascglul Marcu Porfiropulos, adgpostitsub aripa domnului, putea scrie cuvintele acestea, pecare le-am citat mai sus: Tot Fanarul e la Bucure0i;nu mg mai gindesc la Constantinopol "71. De fapt, eln-a avut ca sfAtuitori greci decit pe Ramadanis Si peun om din Arvanitohori, in timp ce fiul sgu numise incele mai inalte functii pe consingenii sai72.

Toate acestea puteau face dintr -insul un Iustinian fi-losofic", ceea ce Constantin incercg A, fie, merit ind sufra-giile filosofilor" de la Paris: un calgtor francez la not

234

indraznea sa.'-1 compare cu un Petru cel Mare inchisintre hotare prea strimte73. El va cauta sa-si faca drumin taxa, insurindu-se cu romance, de la Smaranda, fatamunteanului Radu Cantacuzino74 pin. la Ecaterina, fiicaunui Rosetti moldovean.

In sfirOt, la moartea lui Nicolae, boierii Tarii Roma-nqti revenira, printr-o hotarire indrazneata, la alege-rea domnului, cum facusera si parintii for pentru Brin-coveanu, cum incercasera sa faca moldovenii pentruDimitrie Cantemir, si alesera in locul lui Grigore Ghicasi al lui Racovita pe fiul, atit de bine cunoscut, al rapo-satului. N-a lipsit nici traditionala primire cu urale apoporului. Miscarea nationals ajunse sa propuna incoro-narea inainte de confirmarea sultanului. Astfel, acestadolescent de nouasprezece ani adversarii vorbeaude numai zece ani, la Constantinopol fu instalat petron in formele unui trecut de libertate75. Visul acestatinu doar citeva zile, si Mihai Racovita, care nu recu-nWea copilul, ii lua locul76.

Cind, dupa o bucata de vreme, Constantin fu rein-tronat, si Mihai va cauta din nou sa-1 indeparteze, oadevarata, ambasada de douazeci de prelati si boieri dediferite ranguri venira sa-lsustina pe domnul redobindit77.

IV. Noul Fanar

Fanarul de acasa se sprijinea bineinteles pe cel careemigrase peste Dunare. Un. apel la domnii romani fuadresat, chiar sub Ieremia al III-lea, cind fanariotii,de felul lui Manuil Ipsilanti, aveau In grija for MareaBiseric5.79. /n comitetul de restaurare se gasesc laolaltaoameni de categoria unui Atanasie, alt sef al blanarilor,un Ciuchi, unii demnitari ai Patriarhiei, ca mareleeclesiarh, sau un anume Constantin (1720)79 capuchehaieal Moldovei la Poarta.

Dar in curind agentii domnilor, prin singurul faptca se aflau in Constantinopol, putind spiona toate mi§ca-rile stapinilor turci, depasira in trecerea de care se bucu-

235

rau pe patronii lor, care ajunsera s5, depinda cu totul dedinsii.

Influenta hotaritoare a acestor unelte subordonatedomnilor fanarioti incepe o data cu moart ea lui Grigoreal II-lea Ghica si cu 195..trinetea lui Constantin Mavro-cordat ; tinerii candidati la tron au nevoie de sprijinulfor pentru a izbindi si a se mentine.

Unul dintre cei mai de seams din agentii acestia,Iordache Stavrachi, sau mai degraba Stavracoglu, fiulunui medic Stavraki80, osindit la spinzuratoare de turcii,care erau mai putin satui de uneltirile sale cit dori-tori s5,-1 mosteneasc5., s-a f5.cut cunoscut prin anumiteaplecari care amintesc pe vechii arhonti, generosi sibinef5.catori. El era in fruntea grupului care, in 1762,a intemeiat cel dintil spital al natiunii"81. Din initia-tiva si din punga lui se tipari la Lipsca Teologia" luiIosif Bryennios, viitorul patriarh ecumenic Sofronie alII-lea fiind insarcinat cu aceasta lucrare82. El facu la Mun-tele Athos citeva chilii si o bisericut5.. Daponte, prietenulsau it sf5.tuia sa se duca sa faca danii la Ierusalim, ceeace 1-ar fi ap5.rat de razbunarea fara gre§ a turcilor83. Cabinef5.c5.torul a trei m5.n5,stiri de la Muntele Athos nise infatiseaza un caramanliu, vorbind turceste: acestPetrachi, directorul moneta.riei imp5.ratesti, a provocat,cu ajutorul citorva turci, o revolutie in Constantinopol,voind prin aceasta sa dobindeasca un tron romanesc84.

Uri spirit nou venea in acelasi timp prin mij locirea gru-purilor pro spere de negustori greci care se formau in Apus.

Inca de la sfirsitul veacului al XVII-lea imparatulacordase privilegii foarte intinse comerciantilor greci,slavi, romani chiar acestea fiind si ele o forma, econo-mica de asta data, a comunitatii bizantine care voiausa inlesneasc5, schimbul de produse intre Occidentulgermanic si Turcia. Colonia de la Tokaj, cea de la OradeaMare, de la Sibiu, din Brasov, devenir5. in curind foartebogate. Mai departe, erau grupul de la Triest, oralaproape intemeiat de greci, si cele de la Pesta si Viena85.

De alta parte, vedem un Pano Marutzi sau Maruzzi,de fel din Ianina, instalat la Venetia, unde neamul

236

Caragiani avusese ping. atunci locul de frunte printregreci", fiind primit de imparat si, pare-se, chiar deregele Angliei si de Frederic al II-lea".

Toate acestea erau lug de un alt caracter decit celtraditional. Din ce in ce mai mult, ideile straine, laici-zarea filosofica" cuprindea totul. Curentul de idei inaugu-rat si sustinut de imparatul Iosif al II-lea, iozefinis-mul" exercita asupra for o influents de care, departede a se feri, se mindreau. Mai nimic, nici macar lecturile,nici caracterul scolilor, nu-i lega pe acesti supusi aiHabsburgilor cu fanariotii din Iasi si din Bucuresti,in masura in care acestia nu erau nici ei cistigati deaceeasi filozofie, la ei insa venita direct de la Paris,si cu fanariotii din Fanar, asupra carora vecinatatealevantink in piina descompunere, nu mai avea nici oinriurire. Viena devenea din ce in ce mai mult capitalagrecismului, a balcanismului slay, a unui anumit roma-no-grecism chiar, orientat intr-o directie in intregimenoug: cu tot apelul sau catre natiunile crestine din sud-estul european, Rigas macedoneanul, fostul secretaral lui Brincoveanu la Bucuresti, dar stabilit la Viena,unde a tiparit frumoasele sale harti, este reprezentantulnoului spirit. Acesta domina ping. si clerul emigrati-lor, acel IcpelikpLoc'" al ardelenilor, deli proveneamai ales din insulele Arhipelagului, avind o situatiede cvasiautonomie. Primele ziare grecesti, ca LoghiosHermes" si Telegraful elenic", ocupindu-se de f aptde tot ce se petrecea intre hotarele vechiului Bizant,cu tarile romanesti si centrele de colonizare cu tot,aparura acolo, la Viena, in curind ivindu-se, pe alb..turi,si o presg. sirbeasca.

Negustorii greci care obisnuiau sa mearga la tirguldin Lipsca, avindu-si acolo, de pe la jumatatea vea-cului al XVIII-lea bisericuta 1or88, au exercitat o influ-ents in acelasi sens. Altii isi cistigara o situatie asema-natoare la Breslau", la Poznan", si starea for de spirittrebuie sa fi fost asemanatoare cu a celor pe care-i aflamin aceeasi vreme, la Livorno, la Londra si ping. la Phi-ladelphia din America, al carei nume in sine 'Area ca eo chemare.

237

Spiritul acesta 4i va gIsi expresia in toate domeniile.El va da domnilor din a doua epoc5. fanariota elanul

catre reformele in sens european". Deja, peste amintireavechilor datini, Nicolae Mavrocordat incercase a norma-liza administratia Principatelor, introducind ispravnicide judet i fiscali, permanenti ca in teritoriile austri-ece ale imparatului. Fiul sau Constantin, pe care unalAtor lionez indrAznea sA-1 asemuiasc5. cu Petri' celMare, il dep54i. Pe de o parte el institui o intreagabirocratie, introducind registre pentru adrese Si actejudiciare §i dind amploare, in materie de finante, ana-tefterelor" care se intilnesc in Moldova pe la 1650, iin Tara Romaneascl pe vremea lui Brincoveanu; pede alts parte, el acorda taranilor erbi, care ajunseseraa fi vinduti intocmai ca robii tigani, libertatea legalkDar cu un Grigore Ghica, un Alexandru Ipsilanti i unConstantin Moruzi se introduce un program de guvernare,cuprinzind i biserica ins4i.

In invatamint apare reforma, initiat5; de ManasseEliade, care facuse studii la Lipsca, pentru a fi apoi,ani de-a rindul, dasc5.1 in Bucureti, Si continuata decelebrul prelat Evghenie Vulgaris. Acesta, dupa cellfacuse stagiul in,tre romAni, la Iasi, avu curajul sä inte-meieze la Athos chiar o coa1a superioara in directiaaceasta, pe care numai brutalitatea fostului patriarhecumenic Chiril al V-lea a fost in stare sa o distrug51;se v5.d Si astlzi ruinele acestei Academii a MunteluiAthos".

Institutii ale curentului reformator se g5sesc i laBucure$i §i la Ia0; Alexandru Ipsilanti qi GrigoreGhica infiintara. §coli de influents apuseank cu un pro-gram de inva.15.mint progresiv i cu introducerea tiin-telor §i a limbilor moderne. Scarlat Sturdza dadu Aca-demiei moldovene, cu ajutorul mitropolitului Iacov, unardelean, noul statut, tot atit de modern cit §i acela cucare, pentru aceea.Oi epoca.., se mindrea Polonia. Peal5.turi, un Amfilohie, care fusese citva timp mitropo-lit titular al Hotinului, prelat format Si el in Italia,autorul unei geografii, al unei aritmetici, traduator

238

al calatoriilor abatelui Delaporte, colaborase i el laaceastk occidentalizare.

Cumplitele chinuri la care a fost supus, timp de maimult de o tuna, in 1806-1807, Alexandru Ipsilanti,visktorul unei aliante permanente intre puterea turceas-ca. §i spiritul grec, executarea acestui venerabil bktrin,binefkcktor al tkrilor romanqti, unde domnise de maimulte on ca un filosof", sfirOtul jalnic al celui ckruiatrupul ii fu pus la vinzare in fata caselor rudelor salepunea capa't ultimei iluzii a bizantinismului modernizat

i occidentalizat32.Dar nu trebuie sk uitam, ark indoialk., nici efortu-

rile dascalilor greci, ca Govdelas, refugiat apoi la Var-pvia, ca Stefan Comitas, sau Veniamin din Lesbos, dea da o dezvoltare invatamintului bizantin in capitaleleta.rilor romanqti, invktind pe urma0i boierilor romanica i ei sint, in Dacia" lor, ca grecii, membri ai uneinot Elade93.

V. Scriitorii

Spiritul fanariot, aplicat la dezvoltarea Bisericii Sila mWenirea bizantina., se aflk intrupat in cartea de pro-portii indrkznete inceputk in Asia, la 1750, §i con-tinuata, cit a stat la Edessa (Urfa), apoi in Fanar, laCairo, i din nou in Fanar a medicului Atanasie,care adkuga la numele sau domnesc de Ipsilanti aminti-rea imperial, a Comnenilor, TA Re's& Tiro &Away. Fiulunei Zanetti, acest medic, nkscut la 1696, incepu prina fi mare negustor" al hatmanului cazacilor Mazeppa,inainte de a urma la Ia0 cursurile lui Natanail Ka-lonaris i de a face o calktorie in Apus.

Deopotrivk cu medicul loan Comnenul Si cu Nico-lae Papadopol Comnenul, el se intemeiazk pe istoriaTrapezuntului, scrisk de un cklugkr din Sumela, ale areiarhive le cunoWe, pentru a dovedi c5.' se trage din impa.-ratul Manuil Comnenul, a ckrui flick s-ar fi cksa.toritcu marele domestic Constantin Xifilinos, zis Ipsilanti,pe la sfirOtul veacului al XIV-lea. ,Si el, ca i Alexandru

239

Mavrocordat, i ca tatal lui Stavrachi, ca Testabuza, eun medic, i ca Daponte, pe jumatate romanizat, unboier ; 10 numise fata Saftita94. Primele studii i le-afacut la Ia0, intre 1724 Si 1727, sub indrumarea lui Nata-nail Kalonaris, dascalul copiilor lui Mihai Racovita 0dupa plecarea acestui domn i a lui Natanail, el a lamaspe linga ruda" sa, loan Ipsilanti, care avea sa capeteo functie sub noul domn, Grigore Ghica96. In 1734el era la Venetia i devenea doctor al universitatii dinPadova la 1738: indata dupa aceea se intoarse la Ia0ca medic al lui Grigore Ghica, inainte de a-0 lega soartade cea a marelui vizir Raghib (1744)96; el cunoWe inde-ajuns istoria Pill Romane0i pentru a vorbi de campa-nia lui Mahomed al II-lea impotriva lui Vlad Tepq,pe care-1 confunda totu0 cu contemporanul sau Laiota(AedYrcc4)97. Folosindu-se de cronici moldovene pentrurelatiile domnilor acestei tari cu turcii, el nu uita sapomeneasca cu satisfactie c5. Stefan cel Mare a invinsdeseori pe turci, pe unguri, pe poloni, pe munteni ipe tatari"99.

Skevofilax al Marii Biserici, prieten cu Partenieal Ierusalimului, cu Matei de Alexandria Si cu Nata-nail Kalonaris, mitropolitul Efesului, cu cel de Ptole-mais, el e in acela0 timp in serviciul celui mai modern"dintre marii viziri ai epocii, al lui Raghib: el voisesa fie mare dragoman al Portii99. Inainte de toate, pen-tru el e Biserica i natia ortodoxa de pretutindeni" :'rd xaeoXtx6v 6(306a*v ykvoen.

Istoria lui Atanasie, care pleaca de la Facerea Lumii,contine pins la epoca lui un soi de rezumat clasic castil, dar lipsit de orice prospetime Si fara nici o culoarea tot ceea ce se petrece intre hotarele unui Imperiu,pe care 11 servise prea bine pentru a-1 putea judecanestingherit, fara a uita insa ceea ce i se pare mai importantin Occident, cu istoriile lui Luther, ale lui Calvin,ale lui Zwingli, 0 ping in China. Cu toate acestea,rubricele sint cele ale Marii Biserici.

Autorul se intereseaza de Ivir i ii consacra o descri-ere minutioasal°1. El folose0e, far5, indoiala, izvoareleturce0i pentru campaniile lui Selim I in Asia i in Egipt,dovedind o adinca pricepere in tot ce prive0e pe das-

240

calii sa'i, facind si citatii in turceste, ca cvasi-contempo-ranul sau Ienachita Vacarescu, care a compilat o Istoriea imparatilor otomani, pe urmele lui Dimitrie Cantemir.El va intercala, mult mai tirziu, o intreaga istorie atarului Petru cel Mare, si, cb.tre sfirsit, o adevaratacalatorie in jurul Marii Negre102.

In genere, cel care imbina in numele sau pe Comneniiimperiali cu neamul domnesc al Ipsilantilor urmareste,in primul rind, sa satisfaca dusmaniile si sa scoata la lu-mina meritele acestora din urm5., alaturind si actele carepot servi la recunoasterea importantei unei opere de re-forma, de fapt remarcabilk pe care, dupa 1774,Alexandru-Voda a intreprins-o in Tara Romaneasca;.el merge pingacolo incit insirk ca un cronicar muntean, ctitoriile reli-gioase si de orice fel ale acestui domn, chiar dupa caderealui, la Chalki103. Singura numirea sa in Moldova maiinvioreaza povestirea104, dar medicul e si un fel de insar-cinat cu afaceri al domnului muntean Nicolae Mavro-ghenim.

Spiritul, prin urmare, lipseste cu totul, si nu gasimnimic din sentimentele, asa de firesti si de vii, pe careatit de des le dovedeste Daponte, care reprezinta o altsperioada a fanariotismului. Medicul vizirului se mul-tumeste sa deplinga inovatiile dezastruoase, datoriteuneltirilor grecilor sai, si deosebindu-se clar de prede-cesorul lui, el atribuie celor doi Mavrocordati, Nicolaesi Constantin, inceputul acestei decadente. Dumnezeuii va pedepsi pentru desfiintarea drepturilor de care sebucurau romanii, supusii lorlo. Cronicarul va insinuachiar ca principala opera a lui Nicolae Mavrocordat erade fapt a lui Ierotei Comnenul107. Alegerea lui Con-stantin, fiul tiranului" ar fi fost puss la cale de singu-rul boier vechi, Cretulescum. Deoarece puternicul Nico-lae Sutu pretindea ca neamul Ipsilanti se trage dintr-unblanar, iar Moruzestii dintr-un furnizor de provizii,istoricul, amator de anecdote, aminteste ca Sutestii,coboritori prin mama din Alexandru Mavrocordat, auca stramos, de partea tat5.1ui, pe un laptar"3. Ei ii vorfi, de acum inainte, dupa Mavrocordati, dusmanii decapeteniel".

24116

Dar and la 1774 se incheie pacea intre ru0 i turci,acela0 autor regrets ca.' p4catele generatiei sale auz5,darnicit profetiile despre sfir§itul statului otoman,profetii care vesteau eliberarea grecilor din robia oto-mana, §i reinvierea Imperiulurm. Oamenii de astazinu numai c5a, nu-s demni de coroana imparateasca, darnici macar de viatal". Si el sfirmte cu aceste cuvintedesradajduite: Daca astfel, la ceasul aratat de preves-tiri, i dupa asemenea biruinte ale ruOlor asupra oto-manilor, i In Imprejurari atit de prielnice, romeii nuan fost eliberati, tare greu s-ar putea produce mai tir-ziu restabilirea Imperiului roman... ,Si nu numai greu,dar aproape cu neputinta; din pricina ainuirii ticaloase-lor noastre obiceiuri, a dezbin5.rii noastre i a rautAtiiunora fats de ceilalti, Si adesea chiar a piedicilor for(xcmcaP°11.11)1".

Note

1. Dimitrie C. Ionescu, Tratatul incheiat de Gheorghe ,pefancu rufii in 1656, Revista istoricd fontanel, III, 1933,p. 234-247; N. Iorga, 0 descoperire in domeniul relaliilornoastre cu Moscova, Revista istoricd, XX, 1934, p. 1-3.

2. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 7-8.3. Daponte, loc. cit., p. 147.4. V. mai sus.5. Analiza raporturilor for In Istoria literaturii romdnefti,

a mea III.6. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 143-146.7. Ibid., p. 155-156.8. Ghedeon, Harputpxucot lIfyanec, p. 649-650.9. Ibid., p. 589.

10. Ibid., p. 607.11. Despre casa lui, Daponte, EPhimerides daces, p. XIX.12. Ibid., p. 109. Un capuchehaie roman, Iordachi slugerul,

In 1726; ibid., p. 176.13. Ghedeon, Xpoyucci, p. 110.14. Ghedeon, Harplapxmot Ilivanec, p. 621.15. Dupe. Vartolomei de Kutlumuz, Byzantios, op. cit., I,

p. 536, nota 2.16. Ghedeon, 17arpzapxmot .171vo.nec, p. 622, nota 1131.17. Ibid., p. 622.18. Ibid., p. 628, nota 1147.

242

19. Idem, Xpovitcd, p. 107.20. Pentru Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 67, primul

fanariot ar fi fost Dimitrascu Cantacuzino. De fapt el nuera decit pe departe Inrudit cu dinastiile romanesti.

21. Skarlatos Byzantios, op. cit.22. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 305.23. Ibid., p. 313-314, 323-324, 328, 330, 341, 342-343.24. Daponte, Ephemerides daces, p. XIVXV, 13, 15. Un

Sguromali Karatzas, In 1727; Atanasie Comnen Ipsilanti,op. cit., p. 323.

25. Innaormintat la Sf. Paraschiva; Daponte, Ephemeridesdaces, p. XXV. Cf. despre el, ibid., p. 140.

26. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 192. Cf. acelasi,Ephemerides daces, p. 49 (vel logoat In 1738). Cf. si ibid.,p. 255. Constantin si fratele s'au Dimitrie (1739), AIe-xandru fiul marelui logofat, p. 309. Elogiul lui ConstantinMavrocordat, de Drakos Sutu, ibid., p.441 si urm. (1741).In 1739, Dimitrie Sutu, mare comis; ibid., p. 132.

27. Daponte, Ephemerides daces, p. 337, 347-349.28. Ibid., p. 303-309.29. Hurmuzaki, XIV, p. 710-712, nr. DCLXXV.30. Ibid., p. 754-756, nr. DCCXXXVII.31. Ibid., p. 787-788, nr. DCCLXXIX. Cf. si ibid., p. 791,

nr. DCCLXXXIII. Episcopul Betleemului, Malahios, erasi el in preajma domnilor romani, ibid., p. 789. Cf. slibid., p. 891-892, nr. DCCCLXIV. Un alt vladica.' deBetleem, ca egumen al manastirii Vacaresti; ibid.,p. 1044-1049, nr. MVMVI; p. 1052, 1055-1057. Celde Nazaret, ibid., p. 892-893, nr. DCCCLXVI; p. 897,915, nr. DCCCXC; p. 949-950, nr. DCCCCXXIII. GrigoreGhica, domnul Moldovei, recomanda pe Invatatorulcopii]or sai, Ioanichie, pentru un scaun episcopal; ibid.,p. 921-922, nr. DCCCXCVI.

32. Ibid., p. 817, nr. DCCCIX. Cf. ibid., p. 833 si urm. Eraubiserica Zlatarilor la Bucuresti si manastirea Cernica.

33. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 288.34. Ibid., p. 364. Vezi Iorga, In Buletinul comisiunii monu-

mentelor istorice, XXII, p. 97 si urm.35. Daponte, Ephemerides daces, p. 30-31, 72, 100, 119, 172.36. Ibid., p. 272.37. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 103. Originar

din Andros, a devenit patriarh al Alexandriei, AtanasieComnen Ipsilanti, op. cit., p. 355. Daponte mentioneazade asemenea sederea la Iasi a lui Silvestru.

L38. Daponte, la Erbiceanu, op. cit., p. 110. Paisie la IasiIn 1735; Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 340.

39. Hurmuzaki, XIV, p. 860-861, nr. DCCCXXXIX. Mul-tumirilepatriarhuluiSamuil, In 1764, ibid., p. 1169-1171,nr. MCLI.

40. Ibid., p. 901, nr. DCCCLXXVII.

24316*

41. Ibid., p. 970.42. In 1739, un protosinghel Karatzas dobindeste Scaunul

de Ped; Daponte, Ephemerides daces, p. 151-152. Cf.Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 344.

43. Ghedeon, op. cit., p. 655.44. loan Callimachi a f5.cut daruri man5.stirii Rhossikon;

ibid., p. 655, nota.45. Hurmuzaki, XIV, p. 1104, nr. MLIV.46. Ibid., p. 1092-1094, nr. MXLVIII. Patriarhul Paisie

vizitase Moldova; ibid., p. 1094, nr. MXLIX.47. Ghedeon, Invcplapxmoi 1IivaxeS, p. 671.48. Daponte, Ephemerides daces, p. 120. In 1738 un capugiu

turc aduce documentul (ibid., p. 126). Vezi analiza pecare am dat-o In revista Convorbiri literare, XXXV, 1901,p. 999-1009, 1101-1137, a registrului corespondentei,in greceste, a mitropolitului Tar ii Romanesti Filaret, dela sfirsitul secolului al XVIII-lea, Viafa unui mitropolitde altddatcl: Filaret al II-lea, dupd registrul sau ineditde scrisori.

49. Hurmuzaki, XIV, p. 1079-1080, nr. MXXXVII.50. In 1720, ibid., p. 859-860, nr. DCCCXXXVIII.51. Ibid., p. 1062 si urm.52. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 105. In alte

Biserica decadea : in 1685 fu vazut la Antiohia un patriarhde saptesprezece ani, Atanasie al III-lea, care trebui sa."piece; ibid., p. 313.

53. Hurmuzaki, XIV, p. 859-860, nr. DCCCXXXVIII.54. Aici se aflau si mestesugari romani; Daponte, Ephemerides

daces, p. 349.55. Kapp.tav cpopav Ekcyav nag tpxcto tertiki. nal 6 King cityrag nal

f3acatag. Kai ETCTI pt Tfiv agopi.ifv tcoprfic rebv 'Reunion?cruvceeprigav Kai Tez Eavn, Kai ATOV Etc Tfiv Maw pia icotvij xapaKai Enviiyuptc Tic we% ticcivac liutpac; Erbiceanu, Cronicariigreci, p. 140.

56. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 308. Despre celeunsprezece biserici care au ars in 1730, ibid., p. 327-328.

57. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 323, 325.58. Daponte, Ephemerides daces, p. 337; Hurmuzaki, XIV,

p. 927, nr. DCCCCI si Apendicele.59. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 196-198.60. Ibid., p. 199. Cf. Ephemerides daces, p. 347 si Hurmuzaki,

XIV, p. 805-806, nr. DCCXCIV.61. Atanasie Comnen Ipsilanti , op. cit., p. 334.62. Daponte, Ephemerides daces, p. 172, 239, 257.63. Const. G. Mano, Documente din secolele XVIXIX pri-

vitoar'e la familia Mano, Bucuresti, 1907.64. Hurmuzaki, XIV, p. 1139-1140, nr. MCXXV; cf. ibid.,

XIII, p. 393 si urm.65. Hurmuzaki, XIV, p. 852, nota 2, p. 1123-1125, nr.

MXCII.

244

parti,

6 Tffc

66. Ibid., p. 856 si urm.67. Ibid., p. 366-367, nr. DCCCCXXXIX; p. 1021, nr.

DCCCCLXXXII.68. Despre o lucrare inedita a aceluiasi, Hepl ypajoicircov anov5,7g

nal flifitcov avayvcbaccoc,pcistrat5. In biblioteca Kolybas din Ate-na (manuscrisulnr.98).Vezi Nit); 'ELInvogy4,ucov,XIII,p. 459.

69. In niste insemnari pe un exemplar din Machiavelli, pecare-I trateaza de scelerat" cu intentii infame", citim:pompe, richezze, cagione di rovina"; vezi C. Radu,Apostilele lui Neculai Mavrocordat pe o editie a operelorlui Niccolb Machiavelli, in revista bucurestean5. Roma,VIII, 2, 1927, p. 32-35.

70. Daponte, Ephemerides daces, p. 337-341.71. Hurmuzaki, XIV, p. 847, nr. DCCXXVIII.72. Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 340.73. Vezi studiul nostru Stiri not despre biblioteca Mavrocor-

daft lor fi despre viata munteneasa in timpul lui ConstantinVora Mavrocordat, in Analele Academiei Ramtine, mem.sect. ist., seria a III-a, tom. VI, 1926. El refuza Moldovapentru a nu pricinui caderea varului sau Grigore Ghica;ibid., p. 348.

74. Ibid., p. 341.75. Ibid., p. 343-344.76. Ibid.77. Ibid., p. 349.78. Ghedeon, XpoviK4, p. 86-89.79. Ibid., i notele.80. Vezi Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 193-195.81. Ghedeon, Harp:am/col Himixec, p. 656-657.82. Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 194.83. Ibid., p. 194-195.84. Ibid., p. 200.85. V. publicatia noastra Acte Yomdnqti ,ci citeva grece0 din

Arhivele Companiei de comert oriental din Brafov, V5.1eniide Munte, 1932. Cf. Dusan Popovici, Tintarii (Aromdni),editie sirbeasca si traducere in romaneste de M.Constante.

86. Vezi Studii f i documente, V.87. Daponte, la Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 201.88. Ghedeon, Harp:vocal .171vcuceg, p. 638. Cf. ibid., p. 6 9.89. Ibid., p. 641.90. V. studiul nostru Note polone, in Analele Academiei Ro-

mane, mem. sect. ist., seria a III-a, torn. II, 1924, p.391-395.

91. Ghedeon, op. cit., p. 645. Biografia sa a fost scris5. deAlexandre de Stourdza, Oeuvres posthumes religieuses'historiques, philosoPhiques et litteraires, III, Paris, 1860(si o editie greceasca).

92. Dup5. Byzantios, in Revista istorica, 1933, p. 305-307.93. Vezi Iorga, in Memoriile Academiei Romdne, XXXVIII

§i XXXIX .

245

94. P. 9. Pentru data, prefata, p. 18 si urm. Pentru familiasa, p. 10-11.

95. P. 137.96. P. 300, 323-324, 326, 343, 344. Asupra lui Kalonaris,

ca mitropolit al Efesului, p. 392-393.97. P. 11-12. El asaza lupta lui Stefan cel Mare cu turcii

In 1475 pe Prut, unde a Post Invins Petru cel Mare (p. 17).98. P. 60. Confunda pe Petru Rares cu Petru Cercel, p. 61.

Despre birurile p. 69.99. Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, tabla numelor,

fares Ipsilanti.100. Prefata, p. 15.101. P. 34-35.102. P. 568 si urm., 575 si urm.103. P. 650.104. P. 663 si urm.105. Despre conflictul dintre cei doi donani, p. 687.106. P. 262-263. Aceste abuzuri ar fi crescut dupes moartea

sultanului Ahmed; ibid.107. P. 317. El ar fi facut turcilor daruri Imbelsugate, dind

astf el un exemplu rau; ibid., p. 317-318.108. P. 327-328. Vorbeste cu satisfactie de biblioteca Mavro-

cordatilor, vinduta la Constantinopol de negustorul englezBarker ; p. 375.

109. P. 405.110. In acest scop, el Intrebuinteaza Ora si Gazeta din Leyda",

chid un Sutu ajunge sa aiba tronul, In 1783; p. 635.Cf. si p. 637. De asemenea vechea ura contra Mavrocorda-tilor, p. 643, 649.

111. Na LA.EuSEpa955crtv 'Pcolialot eare a-nv Mounvudiv manf3iav Kaivd avaarnSt fi !Swaim) Onatkeia; p. 534.

112. Mapes. vet Paatl.wksoov oi, pacraciag bxi, eala Kai aWig tfic Co-AS'r eariasioc, etvetttog; ibid.

113. Ibid. Despre un ms. al acestei lucrari, gasit la MunteleSinai, vezi Sochaniewicz, In Kwartalnik his toryczny,XLV, 1.

arii,

ii

10Sfirqitul Bizantului

Fost secretar al boierilor din Bucurqtil §i al consu-latului Frantei din capitala Munteniei, Rigas Veles-tinul, stabilit la Viena, unde public. harta C41a.toriilortin5.rului Anacharsis", dar i pe cele, atit de rare asazi,ale celor dou5. Principate, impodobindu-le cu portreteledomnilor lor, fu reprezentantul unei idei care,de§i trebuia sa.' fie intrupata in primul rind de copiiielinilor", la care face apel greceasca sa Marseillaise,urma.rea, in vederea unei actiuni revolutionare ca ceacare continua in Franta, o colaborare a tuturor raselordin sud-estul european. Proiectul slu de Constitutiedemocratic." se referea la toat5. Rumelia i Anatolia, laArhipelag §i la taxile romanWi, Vlahobogdania"2.

Scolile din Bucurqti Si din I*, inainte de ascoalagrecilor aveau un alt caracter decit vechile academii depe vremea lui Constantin Brincoveanu §i a lui NicolaeMavrocordat: un Neofit Duca, un Stefan Comitas, unVeniamin din Lesbos, un Vardala, sau Govdelas, ar-zat mai tirziu la Varpvia, unde a publicat in limbafranceza; o artulie despre Alexandru cel Mare, erau eleviai filosofilor" francezi si totodat4 admiratori ai clasi-cilor.

247

Yn momentul trecerii de la bizantinism la nationa-lismul grecesc a fost, prin urmare, o revenire la antichi-tate, interpretata insa in sensul literaturii franceze dinsecolul al XVIII-lea. Ea e caracterizata, 0 are uncorespondent in literatura romaneasca, prin operaanacreonticului Atanasie Christopol, care, elev la Bu-cure0i chiar, al lui Lambru Fotiade, a fost dascalulfiilor lui Alexandru Moruzi, numai cu prilejul intoar-cerii acestui boier in capitala otomana cunoscu el Con-stantinopolul ; boier muntean, judecator, colaborator laredactarea codului patronului sau Caragea (Karatzas),el a mers ping in Transilvania, la Sibiu, unde a traduspe Sextus Empiricus, facind intre timp o ealatorie laZantes Si petrecindu-0 cea mai mare parte a vietii laDunarea romaneasca4. Reprezentatiile teatrului grecescsub Voda Caragea, inainte de 1821, fac parte din aceastarevenire la antichitate5.

De Lilt, Rusia care visa la cucerirea Bizantului,incepind cu Ecaterina a II-a ce-Si boteza nepotii Alexan-dru Si Constantin, lasindu-se atrasa de cala'uziri catrecalea Tarigradului", era aproape singura daca facemabstractie de planul conceput de Alexandru Ipsilanti dea reintari Imperiul otoman, devenit greco-turc carereprezenta acum ideea bizantina. Sub influenta aceastaa spiritului de la Petersburg, Alexandru Ipsilanti,fiul lui Constantin-Voda, caruia Rusia ii incredintasecirmuirea celor doua Principate, in Weptarea nouluihospodarat" al Serbiei, al acelui domn care se dusesesa moara in refugiul rusesc, va trece peste spiritulacesta al secolului al XVIII-lea, pe care-1 cunoscuseprin preceptorul sail din Bucure0i, mai tirziu prinparticiparea sa ca general rus la razboaiele napoleoneene,prin prezenta sa In mijlocul centrului international dela Viena mai intii, §i de la Petersburg pe urma, pentru aincerca in 1812 impreuna cu toti ortodoc0i, sub dra-pelele Fenix"-ului, cu privirile atintite catre Constan-tinopol, unde, cu patriarhul in frunte, Fanarul trebuiasa-i ofere o revolutie, reinvierea Bizantului, in folosul,poate, al tarului omonim, sau chiar in folosul

248

si

si

si

iofe,41./

14,7/o r /),..1 ti epf

Alexandru Ipsilanti, dawn ttJ Torii Romline0

(ft,4..... .N._,.

*.4.8...

. ° ;tor. .2 t ...,

Z. .'w 6i/',

,t

.

examler'1

.A., ler . i ,

4

.,...

.. -i.r.Z4...,

t. ., , . 1..,.... e .

...Z71,,.:411*OlgM.'..411+. , _...i, ,, . 'W2-.7

Catastrofa de la Constantinopol, cu executia patriar-hului, corespunse cu rascoala din Moreea si cu refuzulcategoric al romanilor de a sustine aventura bizantina,care rasa cu totul indiferenti pe slavii din Balcani.

Atunci Bizantul dupa Bizant avea sä moara.

De altfel, Alexandru Ipsilanti, initiatorul si condu-catorul miscarii Eteriei, nu avea nici pregatirea, nicimijloacele de a reprezenta nationalismul grecesc. Acestfiu al unei romance, Vacarescu, a carui mama va into-varasi familia in exilul ei din Rusia, acest intim al Curt iide influents franceza a tarinei Elisabeta, acest statornicoaspete al saloanelor din Viena pe vremea serba'rilordiplomatice care au urmat dupa eaderea lui Napoleon,acest proprietar de mosii in Moldova unul dintrefrati i-a murit la Bucuresti si a fost inmormintat laMarcuta, manastire refacuta de batrinul Voda Alexan-dru, a carui lespede de marmura se mai vede 'Inca°,nu putea avea un program intemeiat pe ideea de rasa.intr-una din proclamatiile sale, el se adreseaza nu numaigrecilor, ci tuturor crestinilor din Balcani, amintin-du-le, pentru a-i incuraja, de Maraton si Salamina; inalta, se indreapta catre moldoveni, infatisindu-le progra-mul sau de caracter general7. Alexandru Mavrocordat,un alt sef al miscarii, era, cu ochelarii sai si cu gulerultare, un occidental interesat mai curind de amintirileelenice. Un Negri nu se deosebea intru nimic de aristo-cratia romaneasca, din ce in ce mai p5trunsa de influ-enta franceza, si de care era atit de legat.

Simbolul Fenix"-ului, adoptat de Alexandru Ipsi-lanti, insemna, totusi, reinvierea Imperiului bizantin.Si in vederea acestei realizari fa'cuse el apel la boieriiromani si la seful miscarii taranesti din MunteniaTudor Vladimirescu, un fel de Masaniello, cu oarecarespoiala greceasca si vieneza; cu acest ideal inaintea ochi-lor va tine Tudor pe linga el pe acei fruntasi balcanicicare aveau sa-1 tradeze, trecind In tabara printului fana-riot, si anume Iordachi Olimpiotul, din Vlaho-Livadi,dintr-un neam de armatoli munteni, amestecat in ras-coala sirbilor si apoi in razboaiele Rusiei, unde erau

250

atitia negustori greci, ca sa fie la urine; seful arnautilorce sateau de straja: in jurul domnului Munteniei 8, impre-una cu macedonenii", gospodarii" slavi, Hagi Prodansi Macbedonski.

A fost nevoie de influenta Aranilor Moreii, a cleru-lui din provincie, poate chiar a intelectualilor care seformau in Apusul imp5.rtit pe natiuni, si de interpretareadata de filelenii care alergasea in sprijinul tentativei dea reface Elada, cit si pentru a sustine o miscare de libera-lism national, ca ideea bizantina sa dispar5., in momentulin care cleftii aveau, in virtutea vitejiei si a jertfeloracute, dreptul de a vorbi mai tare decit intelectualii sidecit diplomatii9.

Note

1. C. Amantos, Nia EYYPwila nepI sol3 'Priya Be.learzyM, In Me-moriile din Atena, 1927; acelasi In revista

Itpucci, V, (1932), p. 39-60. El avea legaturi cu tipo-graful si editorul Gheorghe Poulios (Puliu), romanmacedonean, stabilit la Viena. Cf. si capitolul privitor laRigas din cartea d-lui Ap. V. Daskalakis, T& atria rcal ofnaperroneg rrls LIMYncik erravo.oiciaecoc roll 1821, Paris, 1927. V.si 'EA Myucck, ibid., XXI, 2-3, p. 170 si urm., si loanC. Kordatos, '13,7yag Oeparoq :cal >f inorj Too, Atena, 1931.Amantos mentioneaza si lucrarea sirbului Dusan Pantelici.

2. V. A. Urechia, Istoria Rom4nilor, VI, p. 797; Iorga, inLiteratura ,si artd romtina, IV.

3. Vezi introducerea din noua editie, scoasa de libraria Papa-thomas din Castoria, a operelor autorului lui 'AxiUr6c(1803) si al Poeticei,

4. 'Eavocdy 'Hisepadyloy, 1864.5. A fost si o influenta a neoclasicismului unui Alfieri. Cf. si

nota noastr5. Details de l'histoire des Roumains au XIX-esiecle, In Bulletin de la section historique de l'AcademieRoumaine, 1916, p. 283-287. V. Neofit Duca,'En:a-Taal npeg rzya ev bracydpaic neptcrrcio-cai, Egina, 1885, sifrumosul studiu al d-lui N. Banescu, Academia greceascdde la Bucu'refti §i fcoa la lui Gheorghe Lazar, in Anuatrul

251

Academiei

IIIIV,

Institutului de Istorie Nafionalcl; Cf. Revista istoricd, XII,1925, p. 45-46 (si despre Dimitrie brasoveanul).

6. Mam5.-sa se Intoarse la Bucuresti impreuna cu Haricleia,vacluva lui Dimitrie; v. insemnarea din Le messager d'Athe-nes, iulie, 1933.

7. D. D. Kalogeropulos, In ToUrywca, V2. (1932), p. 293-305.8. Vezi N. Iorga, lordaki l'Olympiote et Tudor Vladimirescu, in

Bulletin de la section historique de l'Academie Roumaine ,III IV, 1916, p. 288-302 (si dup5. un 7Ipepol6ycov dela Paris, 1868).

9. Despre relatiile cu sirbii (dupa memoriile lui Xanthos) sicu arnAutii, vezi Inca Taki H. Kandiloros, (150.vd. ercupeia,1814-1825, Atena, 1926, p. 366-367, 386-387.

Postfata

Teoria permanentelor bizantine are astazi mereu maimulti aparatori. 0 ramura radicals a istoriografiei mo-derne situase pieirea Imperiului de jos in 1204, o datacu instalarea latinilor" la Constantinopol; cronologiamanualelor s-a oprit la anul cuceririi Cetatii, 1453, cindputerea politica bizantina' dispare, nimicita de Wilelui Mahomed al II -leas. Dar nici un istoric nu mai taga-duiqte ca secole de-a rindul, ping in pragul epocii mo-derne, pins la infiintarea statelor nationale din Europade sud-est, institutiile i ideile acestei parti a lumii aucontinuat i aparat singurele forme de civilizatie de carese simteau structural legate: acelea ale Bizantului.

Formula Bizant dupl. Bizanf definWe lapidar citevadintre cele mai dramatice secole ale istoriei universale.Ea evoca, mai intii, uimitoarea vitalitate a sintezei ele-no-latine care i-a implinit de-a lungul intregului veacde mijloc chemarea inalta de a educa §i indruma popoa-rele, chiar dupa caderea for intr-o indelungata robie.Ea atrage deopotriva atentia asupra antecedentelor uneimari parti a Europei care 4i revendica inceputurile inaceasta superba civilizatie, rezumind tot ce a dat maibun Lumea veche.

253

Cartea de fats este una dintre ultimele creatii majoreale lui Nicolae Iorga. Aparuta, cu numai cinci ani inaintede sfirsitul tragic al marelui carturar2, ea intrunestetoate trasaturile unei opere clasice: actuala la data publi-carii, perena prin mesajul ei, adresata reflectiei unuipopor (romanii), unei regiuni (Europa de sud-est), dar sireflectiei specialistilor de pretutindeni, carte de infor-matie stiintifia si de gindire originals, ea se impuneprin calitatea rara de a exprima judecatile unei lumidespre ea insasi, formulate de cel mai mare istoric alacestei lumi.

In Bizanf dupd Bizanf se interfereaza admirabil celedoua planuri de istorie generals si de istorie nationals

pe care le-a ilustrat Savantul, dar, deopotriva., celedoua crezuri vocatia universals a Europei de sud-estsi rolul romanilor in implinirea acestei vocatii pecare le profesa Ginditorul. Sint marile dimensiuni alecartii care o introduc cu aceeasi indreptatire in istorio-grafia mondiala sau in aceea romaneasca.

Bizantul s-a perpetuat prin oameni §i prin autonomii,adica prin ceea ce, spiritual sau politic, isi pastrase orelativa libertate dupa subjugarea Cetatii. Dintre oameni

exilati, clerici, carturari, negustori, dregatori , ceimai insemnati sint arhonfii §i voievozii. Dintre autono-mii, cele mai puternice si mai eficiente, cu mult inainteacomunita'tilor crestine de pe continent sau din insule, dela Athos sau din patriarhatele orientale, sint Moldova,si Tara Romaneascd. Institutiile, ideile, aspiratiile, edu-catia, modul de viata., tipul inalt de realizare umana,tot ce a insemnat grandoarea unei lumi careia descendentiibiruiti ii ramasesera credinciosi au fost salvate de arhontisi de romani. Datorita for se poate vorbi de un Bizanfdupd Bizanf. Informatia si judecatile cartii sint ordonatein jurul acestor dou5. realitati. Patriarhul si clerul lui",Renasterea prin scoala", carora Iorga le acorda cuveni-tele capitole (4 si 8), n-ar fi fost cu putinta fara spri-jinul arhontilor si al voievozilor. Fanarul" (cap. 9)cunoaste epoca sa de glorie revendicind intelepciunea sinobletea arhontilor, dar bizuindu-se, mai ales, pe insti-tutiile si avutia Principatelor. A fost o vreme cind, cum

254

arata autorul citind un fanariot, Marco Porfiropulos,tot Fanarul e la Bucuresti"3.

Catre o istorie a Europei de sud-est privita drept con-tinuarea spirituals, institutionala a Bizantului s-au in-dreptat cercetarile lui Nicolae Iorga de la cel dintii studiuimportant al sau cu asemenea tema, intitulat, modest:Contributiuni la istoria Munteniei in a doua jumii tate asecolului al XVI-lea4. Publicarea in original si traducerea corespondentei din 1574 1595 purtata de membriifamiliei Mircestilor", care a dat citiva domni TariiRomanesti, 11 duce pe cercetatorul de numai douazecisi patru de ani in inima insasi a unei societati fara acarei evocare istoria poporului sau i se parea de neinteles.Greci constantinopolitani sau din insule, romani, vene-tieni, genovezi, turci, calatori europeni de felurite nea-muri si confesiuni vietuiesc in aceasta lume impreuna,dupa. modelul Inca viu al civilizatiei imparatesti a Bizan-tului pe care cuceritorul otoman insusi, incapabildistruga si cu atit mai putin sa o inlocuiasca, invataseca e mai folositor sa o imite. Ca si din Actele,si fragmentelecu privire la istoria rdmdnilor5 descoperite de tinarul is-toric in arhivele Europei in aceiasi ani de inceput al uneistralucite opere, coordonatele geograf ice si istorice aleacestei lumi sint degajate dintr-o patrunzatoare analiza adocumentelor. Ele erau, in cazul de fats, scrisori semnatede bancherul Benedetto da Gagliano din Pera, de EcaterinaSalvaresso, doamna a Tarii Romanesti prin sotul ei Ale-xandru al II-lea, de sora ei Marioara Vallarga, MihailBanul, Mihnea-voievod Turcitul, Pascal de Marini,fratele sau Ioan si sotia acestuia Esther-Prepia, Nicolaeal lui Petru Piraga, Gaspar Mazza, o doamna Ruxandra.Sint scrisori expediate din Constantinopol, Tirgoviste,Vidin, Bucuresti, Venetia privind chestiuni publice sauafaceri de familie, intimplari nevinovate sau combinatiipolitice cu grave consecinte. Cercetatorul are astfel pri-lejul sa evoce rolul capital in istoria permanentelor bizan-tine Implinit de marile familii grecesti silite de eveni-mente sa-si caute mintuirea, sa-si dezvolte opera fo-lositoare Intregii Europe de sud-est , prin abile relatii cunoii stapini sau folositoare aliante cu boierimea roma-neasca.

255

sa o

Arhontii ramin o preocupare constants a lui NicolaeIorga, fara indoiala autorul cel mai prolific in studiibiografice, culegeri de documente sau contributiimarunte privind familiile grecesti din epoca Inrobirii"in relatiile for cu tarile romane. In 1902-1903 el publicsdocumentele Cantacuzinilor impaminteniti si ale Calli-mahilor grecizati6, dar interesul pentru orice carturar,om politic, cleric, negustor sau simplu alator grec inPrincipate se manifests prin studii, editii de acte saucontributii de detaliu in intreaga sa activitate stiintifica.

Ideea continuitatii bizantine prin romani este expri-mata, in aceiasi ant de inceput ai operei lui Iorga, in asa Istorie a poporului roman publicaa la Gotha in 19057.Permanentele bizantine prin oameni si institutii sintfrecvent evocate, citiva ani mai tirziu, in cealala amplasinteza, Istoria Imperiului otaman8. Dar cea mai mareconcentrare de cerceari, scrieri, prelegeri, publicatii siinitiative stiintifice sud-est europene ale lui NicolaeIorga pe care trebuie sa le asociem cu conceptia sa despreBizanf dupa Bizanf dateaza din anii azboaielor balca-nice, 1912-1913.

Prin Tratatul de la Bucuresti dominatia otomanain Europa se incheiase. Toile sari de lucruri din Bal-cani", cum defineste el problema capitals a momentu-lui.6, trebuia sa nasca o constiinta nous de care se preo-cupa Omul politic, constiinta intemeiaa, in conceptiaSavantului, pe atentul studiu al trecutului comun sud-est european. Iar acest trecut punea in lumina un largregistru de initiative romanesti in folosul tuturor nati-unilor crestine din Turcocratie, timp de cinci secole, incalitatea noastra privilegiaa de a fi ramas singuruipopor cu formatii de stat autonome, cu institutii sauprograme culturale si adesea politice proprii, care amputut continua prin spirit sau actiune Imperiul bizantin.Asadar, militantul pentru asezarea unor raporturi inte-lepte si durabile intre fostii beligeranti alege ca tema aprelegerilor sale la Universitatea din Bucuresti Istoriastatelor balcanice in epoca moderns, prelegeri publicatein acelasi aril° ; promotorul cercearii si colaborarii stiin-tifice creeaza, impreun'a cu G. Munteanu-Murgoci siVasile Parvan Institutul de studii sud-est europene din

256

Bucuresti"n; savantul evoc5. in comunicari la Academiemomentele de stralucita prezenta romaneasca, in sensultraditional bizantin, in Mediterana orientala.

Analele Academiei Romdne din 1913 1914 publicspatru mari studii ale lui Nicolae Iorga cu aceasta tema,forma scrisa a tot atitor comunicari in prima institutiestiintifica a -tarii. Ne putem usor inchipui efectul acestorevocari de prestigiu cultural si politic romanesc asupraopiniei publice a acelor ani, atit de atenta la rolul regi-onal al Romaniei12: Vasile Lupu ca urmillor al impcira-tilor de Rciarit in tutelarea Patriarhiei de Constantinopolesi a Bisericii ortodoxe13; Muntele Athos in legiiturei cuterile noastre14; Fundatiuni religioase ale domnilor romdniin Orient"; Fundatiunile domnilor romdni in Epirlii...Coincidenta acestor contributii fundamentale care aulasat rodnice directii de cercetare scolii istorice romanestide mai tirziu cu evenimentele contemporane se ex-plica prin interpretarea pe care Iorga o da acestor eve-nimente, prin ceea ce credea el ca este datoria istoriculuifats de societate, datoria de a lumina prezentul cu expe-rienta si valorile, adesea ignorate, ale trecutului. Cu unan inainte el inaugurase cursurile de vara.de la Valeniide Munte prin Tyei lectii de istorie despre insemniitatearomcinilor in istoria universalii". In 1913 el infatisa prinprelegeri si scrieri datoria romanilor de a-si defini po-zitia in noua configuratie politics balcanica potrivitcu dezvoltarea noastra si cu o traditie pe care nimeni nuse poate gindi serios s-o tag5.duiasca"18, potrivit deci cusituatia noastra realer fats de statele vecine, consoli-date prin ultima impartire a Imperiului otoman. Iorgareamintea atunci ca a fost un timp cind intreaga mos-tenire bizantina, balcanica, parea ca poate sa revie dom-nilor nostri, cari, singurii ramasi in picioare dintre cres-tini, aratau ca o doresc si ca sint in stare a jertfi pentrudinsa"19.

Aceleiasi preocupari ii corespundea si comunicareaprezentata la 8 aprilie 1913 in cadrul celui de-al treileaCongres international de studii istorice de la Londra,despre Supravietuirea bizantina' in teirile romcine20 Eacuprinde in rezumat cartea publicata peste doua dece-nii: eaile de patrundere a influentei bizantine la noi,

25717 - Bizant dupa. Bizant

rolul exilatilor, continuitatea romaneasca" a marilorfamilii Paleologii, Cantacuzinii, Mavrocordatii ,continuitatea, i mai decisiva, a institutiilor Imperiu-lui de jos vizibila in ungerea" domnilor §i in steme,in rolul de protectori ai patriarhatelor ortodoxe sau aiLocurilor Sfinte, deci principalele articulatii ale lucrariidin 1935 fusesera amorsate.

Nicolae Iorga i.-a marturisit adesea convingerea caistoria trebuie sa fertilizeze cugetarea activa i realistsa prezentului21. Cristalizarea teoriei permanentelor bizan-tine §i afirmarea ei staruitoare Inca din 1913 nu trebuiesä ne mire. Examenul atent al bibliografiei savantuluiconfirms fiecare faza a operei sale de dascal, lumina'tor"al maselor sau om politic. In majoritatea scrierilor luiIorga din anii 1912-1914 vom regasi deci idei menitesa defineasca locul romanilor in Europa de sud-est22.Iar Baca pentru Bizanf 40 Bizanf ar fi excesiv sa-ica'utam o explicatie in evenimentele contemporane, unelecoincidente merits cel putin a fi notate: in acela0.an 1935apareau cele trei tomuri despre Locul romeinilor in istoriauniversala-23; iar cu un an inainte, la 9 februarie 1934se constituise /ntelegerea Balcanica, una din marile ini-tiative romanqti pe plan international dintre cele douarazboaie. Chiar dac5. Bizanf dupa Bizanf nu le era adre-sata anume, popoarele formate in aria Imperiului romande rasarit puteau afla in aceasta carte evocarea admira-bila a unui trecut politic i cultural comun, excelentatrams istorica pentru noua for aliantA.

Constniita cu documentatia i reflectia a patru dece-nii, teoria permanentelor bizantine era de citiva ani inatentia imediata a istoricului. El o expune partial in1931 la Atena, cu prilejul Congresului international destudii bizantine. Este comunicarea despre Marile fami-lii bizantine fi ideea bizantina in Romania24 care anuntacartea publicata patru ani mai tirziu, concluziile imarile ei linii. In numai 20 de pagini Iorga expuneistoria instalarii familiilor bizantine la noi, primelecontacte stabilite de Rali, Paleologi sau Cantacuzini.Urma§i ai celui ce fusese stilpul grecilor", 5eitanoglu,acqtia vin la noi ca sa-i continue actiunea, dupa moartealui, cind emigrarea se impunea". Ideea bizantina este

258

prezent5. la Mihai Viteazul care, in bune legaturi cuDionisie Rali, arhiepiscop de Tirnovo un Paleolog, arata mereu mai mult ca urmeaza, Impotriva inte-reselor persoanei si tarii sale, directia recomandat5 defanatismul razboinic al acestui reprezentant al ortodo-xiei, al vechiului spirit bizantin, nemuritor"25. Daraceste vaste proiecte erau numai efectul unei iluziipersonale, intretinuta cu caldura de greci, pe cale de aredobindi con.stiinta a ceea ce rasa for daduse Bizantului?Era, fara indoia1a altminteri"26 raspunde istoricul, pentru

dupa marturia unui contemporan, dominicanul An-drea Bobi, daca binecuvintata lui campanie se va des-fasura cu succes, dupa cum nad5.jduim de la mila luiDumnezeu, numitul domn Mihai trebuie, in scurt timp,s5. is Constantinopolul si, ca grec, aclamat si urmat maicu seams de greci, stapini cindva ai acelui Imperiu, tre-buie sa se aleaga el, si nu altul, imparat al Constanti-nopolului"27.

Sint evocati Radu Mihnea... temperament imperial,iubitor de fast si patron al literelor. Si in el retr5ia Bizan-tul cu amintirile si aspiratiile lui"; apoi Vasile Lupucu ambitia de a domina Biserica ecumenica ce a depinsde el cu totul. Yn anumite cercuri ii si vedeau intrind InBizant, ajutat de cavalerii Polon iei si de flota venetiana"28.In sfirsit, pins la fanarioti, saraci si trec5,tori, ideeabizantina amine. Pentru domnii romani ea a fost mareafor cinste si gloria for cea mai inalta; pentru tara insasiun sacrificiu de care ea are cel putin dreptul de a-siaminti cu mindrie"26. Incheierea lui Iorga este, in lumi-na acestor marturii, Ne putem Intreba, cums-a facut pentru cruciade, cind se opreste istoria Bizan-tului. Fara indoia1a nu in 1453, cu disparitia Imperiuluidin Constantinopol. Mai erau Inca Bizanturi in Moreeasi la Trebizonda. Dar prin cucerirea otomana a acestordoua regiuni continuitatea bizantina nu inceteaza. Nuvoi spune ca arta bizantina. singura, care se opreste peDunarea romaneasca abia ca'tre mijlocul secolului alXIX-lea, poate reprezenta Bizantul. Dar ea este aceeacare supravietuieste fara indoiala atita timp cit subzistadoi dintre factorii ei: ideea si elementele insasi care oslujisera pins acum, marile familii bizantinen. Yntilnim

25917*

ca,

legitima:

cei doi factori in principatele, de caracter imperial Incade la Inceput, ale Tani RomAnesti si Moldovei"31.

Trei ani mai tirziu toate aceste idei, dezvoltate, eraureluate in cartea deja scrisg si a cgrei imprimare Incepuse,pentru ca la Congresul international de studii bizantinede la -Sofia (1934) Iorga infatiseazg, sub titlul Bizantdufiii Bizant, cele 9 pagini ale Prefe/ei volumului din1935 sub forma de extras, numai cu un subtitlu de cir-cumstantg32.

Analiza, de loc usoar5., a procesului sau de reconsti-tuire a lumii postbizantine33 aratg ca istoricul, care in-tuise de mult liniile mari si cromatica ansamblului, si-aretusat adesea tabloul. Locul rezervat fanariotilor inacest admirabil tablou la care atitia epigoni se refergfgrg a-1 aminti Intotdeauna pe primul maestru esteconcludent pentru evolutia gindirii lui Iorga, savantulcare s-a strgduit cel mai mult sg supung unei judecgtinepgrtinitoare pe functionarii crestini ai Portii, veneratisau odiosi in conceptiile atit de diverse ale noilor scoli deistorie national5 din Europa de sud-est34.

Asadar, in 1913 Iorga se Indoia de continuitatea idea-lului bizantin prin fanarioti in ceea ce acestia cultivaumai intens: educatia si institutiile de palidg, dar Incavie traditie. Trebuie oare sa vedem se intreba el incomunicarea amintita de la Londra in scolile superi-oare Infiintate in Valahia de ?erban Cantacuzino, cel cuambitii imperiale, si in Moldova de rumeliotul Ducanot elemente ale supravietuirii bizantine in tarile ro-mane? Iar in marele fast, cu adevgrat imperial, desfa-surat de unii dintre domnii romani de origing constan-tinopolitang, dacg nu curat greceascg, fanarioti scosidin vizuina for din Fanar, exists oare o continuare f i-reascg, o dezvoltare logicg a tendintelor interesantecare au fost semnalate ping aci?"35. Istoricul e sever:Bizantinismul nu are vreo legaturg cu aceste fenomenede scoalg si de curte, mai mult decit elenismul de carac-ter national activ, revolutionar cu care unii au vrut sg-1asocieze cu resentimente explicabile din partea ro-manilor, ale c'gror aspiratii firesti fuseserg astfel incul-cate. In primul caz era numai continuarea pe pgmintromanesc, sub protectia domnilor munteni si moldoveni,

260

a traditiilor de invatamint superior din Orient. El nudadea, prin lectiile sale uscate de stiinte, retorica, filo-zofie, istorie veche, religie, sensul unui viitor grecesc,mai mult decit invatamintul latin al iezuitilor din Apus,sensul unei innoiri romane, imposibila si de neconceput.In al doilea caz este o imitare a Bizantului, dar indirecta.Se reface in miniature Constantinopolul crestin maimu-tarind cu mari cheltuieli imperialismul degenerat alosmanliilor; sclavii instalati pe tronurile domnesti vorsa semene stapinilor care dispun de bietul for principat,de avutia si de viata lor. E numai traducerea in jalnicagreaca moderns a unui text bizantin, dupe o rea versiune,turceasca"38. Iar in 1821 fenixul elen al Eteriei omorise,in avintul sau indraznet, batrinul vultur bizantin"37.Ipsilanti arborase pe steagul sa'u simbolul renasterii dincenusa, dar Imperiul pe care voia sa-1 reface tinea numaide iluzia acelui bizantinism modernizat si occidenta-lizat" pe care Iorga it va evoca mai tirziu38.

Pentru ca, in incheierea cartii de fat5., judecatileistoricului sint mai blinde si mai nuantate. Cit privestescolile, ideile si cultura el distinge, acum, intre vechiul"si noul" Fanar. El descrie pe primii fanarioti" si pe ceidin urma, care vor lasa locul moreotilor si cleftilor ridi-cati dintre tarani pentru intemeierea unei Greciimoderne,iar nu a unui Bizant anacronic. Deosebirea este inte-meiata, intre altele, pe scrisul lui Constantin Dapontecare reprezinta o alts perioada a fanariotismului", ceadintli, pentru ca denunta la cea din urma parasirea ve-chiului ideal de eliberare a grecilor din robia otomanasi de refacere a Imperiului". Dar autorul nu contests cafanariotii isi asumasera, totusi, Sarcina de a continuatraditiile bizantin, in limitele teritoriului insusi asupracaruia se intindea autoritatea sultanului"38.

Severitatea cu care Iorga tagaduieste simplelor for-me", supravietuitoare prin inertie, sensul bizantin caredispare in autenticitatea lui o data cu arhontii si voie-vozii adevarati, decurge din conceptia lui despre pere-nitatea bizantina'. In Bizantul postbizantin" el constatanu numai un fenomen de conservare a esentei si aspectelorexterioare ale unei civilizatii in agonie, ci evolulia,neintreruptel de transformarea, in multe privinIe, numai

261

aparenta, de la 1453", a unei actiuni milenare40. Bizantulcontinua, asadar, sa asimileze in mod firesc" tot ceeace intra in raza opereilui. Cite vreme forme de civilizatiegotica sau aportul apusean al Renasterii vor imbogatiun fond imuabil, bizantinismul e capabil sa reziste tutu-ror primejdiilor. Moartea lui, definitive abia in zorilesecolului al XIX-lea", este datorata ideilor not ale filo-sofiei", dusmana influentelor religioase si a autoritati-lor istorice" si con0iinfei de sine a naliunilor care audreptul si datoria de a trai prin ele insesi"41. Iata de ceformele Inca bizantine ale sfirsitului epoch fanariote nuputeau ascunde istoricului ca fondul milenar pierise.

Cautind data controversata a mortii Bizantului dincolode evolutia statelor si institutiilor, in ceea ce au maiintim popoarele, in ideile si aspiratiile lor, Nicolae Iorgaataca unul dintre cele mai importente si mai putin stu-diate capitole din istoria Europei de sud-est. 0 traditiede cercetare nascuta in scolile istorice apusene concentrasemult timp atentia asupra unui registru redus de eveni-mente din Levantul secolelor XVI XIX. Europa do-minate de Turcocratie nu putea interesa Occidentul decitin citeva perspective : chestiunea orientala pentru istoriciifenomenelor politice, companiile din Mediterana pentruistoricii comertului, patrunderea catolicismului sau aReformei in lumea ortodoxa pentru istoricii Bisericii, saurolul efemer al carturarilor greci in Renastere pentruistoricii culturii. Iar scolile nationale de istorie formatein Europa de sud-est in secolul al XIX-lea au avut multtimp ca sarcina primordiall Intemeierea unor programelocale de revendicari politice pe documente si argumenteaduse dintr-un trecut cif mai IndeFartat cu putinta.

Astfel, apartenenta acestor popoare la o civilizatieuniversals; atasamentul for fats de idealuri care le-auconservat timp de cinci secole identitatea etnica si spiri-tuals; europenismul for manifest, vointa de a aducebatrinului continent partea care-i lipsea in izolarea luiapuseana ; toate fenomenele susceptibile sa explice aven-tura seculars a Europei de sud-est, ramineau unui do-meniu de cercetare nou : istoria ideilor. Studiile intre-prinse separat sau in colaborare de mai multe scolistiintifice in ultimele doua decenii continua cu succes

262

o directie de cautare a adevarului pe care Nicolae Iorgaa slujit-o cu convingere si rodnicie42.

Ca atitea alte opere ale sale, Bizanf dupii Bizanf afost adresata cercetatorilor mai multor domenii:

istorici ai Bisericii orientale, ai Europei de sud-est, ai culturii si civilizatiilor, ai tuturor popoarelorbalcanice. La aproape patru decenii de la aparitia sacartea este departe de a-si fi Implinit rosturile stiinti-fice.

Ecoul limitat pe care 1-a cunoscut in anul 1935 nutrebuie sa ne mire. Infa'tisata ca o Continuare a Istorieivie fii bizantine", lucrarea se infatisa cercetatorilor acestuidomeniu drept postfata dezvoltata a celor trei volumecare tocmai iesisera de sub tipar". Asadar, reviste despecialitate, care tocmai publicasera recenzii Intinsedespre Istoria vielii bizantine, ca Byzantinische Zeit-schrift" sau Byzantinoslavicao, se multumesc sa o semna-leze in rubricile for bibliografice, in ultimul caz cudestula intirziere. De simply mentiune signaletica sebucura cartea in Revue historique" sau Historische Zeit-schrift47. Dintre recenzii, putine par a sesiza Intreagavaloare a cartii, conceptia ei inalt5., perspectivele de cer-cetare pe care le deschidea.

Acceptind, in Echos d'Orient48 ca sintem uimiti demultimea informatiilor adunate in cele 240 de pagini aletextului", R. Janin se opreste Indelung asupra inexacti-tatilor si judecatilor sumare". Asadar numele turcesti...ar avea aproape toate nevoie de corecari. Personajelesint citate sub forme neobisnuite, cardinalul rutean dela p. 78 este Isidor de Kiev" etc. Recenzentul observabine ca lucrarea priveste Intreg Orientul Apropiat, orezuma constiincios, dar nu e de acord cu prezentarearolului iezuitilor in tragedia lui Chiril Lukaris. Trebuie,totusi, Incheie R. Janin, s4 multumim domnului N. Iorgapentru c5, ne-a dat elementele unui vast studiu asuprarolului pe care 1-a jucat Bizantul dupa caderea imperiuluisau ".

In Jahrbacher fur Geschichte Osteuropas49 Georg Stadt-miiller vede, la fel, in Bizanf dupd Bizanf doar formaInca elementary a unui studiu mai mare, dar surprinde.mai bine rosturile romanesti in continuitatea post-bizan-

263

bizan-tinisti,

tins. Cartea lui Iorga are marele merit de a trata pentruprima data in mod convingator despre continuarea vietiiculturale bizantine sub dominatia otomana. Ne explicamde ce Principatele romane au prioritatea: aceste princi-pate au fost singurele state care au preluat rolul de con-ducere spirituals a statului bizantin asupra Bisericii.Este, desigur, regretabil ca nu a fost tratata decit viatareligioasa i cultural5,. Continuitatea statului bizantinin ansamblul otoman, preluarea celor mai importanteinstitutii politice ale statului bizantin prin osmani, nusint tratate. Considerarea acestor doua aspecte celreligios-spiritual i cel politic ar fi permis sa se dez-valuie vitalitatea Bizantului in toate domeniile. 0 noualucrare istorica ar avea de infati§at Imperiul otoman caal doilea Bizant, ca a treia Roma". Dar cine, mai binedecit Nicolae Iorga, infati§ase ping atunci, continuitateaImperiului bizantin prin Semiluna?

Jovan Radonio aduce in paginile revistei Jugoslo-venski istorijski basopisb0 judecati de istorie locals. Recu-noscind meritele cartii, el regrets, ca lumea slava de sudi de est nu retinuse mai mult atentia autorului.

Bizant dupd Bizant continua a fi citata sau discutatafie de cei care impart4eau teoria lui Iorga, fie de cei carese adresau mai degraba informatiei lui. intre cei dintiise numara Charles Diehl. Intreaga Europa rasariteana

scrie marele savant in Mari le problente ale vietii bizan-tine51 a pastrat mult timp si pastreaza 'Inca amintireaacestei civilizatii a carei influents a simtit-o profundmulti ani. Tata de ce Nicolae Iorga a putut scrie o cartecare poarta titlul semnificativ: Bizant dupa Bizant".tntre cei care, cu prilejul comemorarii a cinci secole de lacaderea Constantinopolului, aveau sa foloseasca mai multlucrarea lui Iorga, atit de oportuna pentru atenuareatonurilor dramatice ale catastrofei evocate, era P.A.Argyropoulo. Scriind despre Grecii in serviciul Imperiuluiotoman, autorul le considers opera drept un Bizantdup5. Bizant, sau cel putin ceea ce mai putea fi conservatdintr- Insul, f4ii de putere, o traditie, o speranta, MareaIdee"52. Si, negre0t, conceptia lui Iorga apare in titlul§i cuprinsul ultimului capitol din Arta bizantinci de CharlesDelvoye : Bizant dupa Bizant. Constantinopolul ca-

264

zut, scrie autorul un nou imperiu urmind celuivechi, arta bizantina a supravietuit Inc 5. trei veacuribune...". Ea continua prin arta cipriot5., cretana, atho-nita, sinait5., romaneasca, rusa si chiar turceasc5.. Rin-durile despre permanentele bizantine in f5.rile romaneni-1 amintesc pe Iorga: Pictura bizantina gasi astfelun teren cu deosebire prielnic in bogata Moldova aicarei domni nazuiau sa cirmuiasca dupa amintirea 15.sa-ta de basilei, se imbracau dupa moda greceasca si che-mau la dinsii functionari si artisti greci"53.

Lucrari de istoria Bisericii r5.saritene o mentioneazain referinte sau profits pe larg de informatia cartii54.Alte studii publicate in ultimele doua decenii, in specialde limbs engleza sau german5., o ignora cu desavirsire,chiar cind subiectul ar fi impus tratarea continuitatiibizantine in Europa de sud-est55. In sfirsit, oricit decurioasa ne-ar p5.rea absenta arta in bibliografia lucr5."-rilor despre civilizatia sau spiritualitatea cresting orien-talk ea se poate explica prin punctul de plecare diferital autorilor. Astfel, Arnold Toynbee, in numeroaselepagini consacrate civilizatiei crestine ortodoxe orien-tale"58 este de acord ca lipsite de independenta for poli-tic5. (dupa. caderea Constantinopolului, n.n.) popoarelecrestine ortodoxe r5.saritene n-au cunoscut nici sfirsitulexistentei, nici al civilizatiei for ", dar aceasta pentru caImperiul roman grec-crestin a reinviat sub forma unuiimperiu roman turc-musulman"57. Istoricul englez aplicain acest caz teoria lui dup5. care de obicei sfirsitul pri-mei perioade a unui stat universal a fost urmat nu dedisparitia civilizatiei Intrupate politic in el, si de uninterregn consecutiv de intercivilizatii, ci de o decaderesocials si cultura1a mai putin violent5.. Consecinta obis-nuita este o perioada de anarhie, urmata de o restaurarea statului universal precedent. Acesta este modelul nunumai al istoriei chineze dupa c5.derea imperiului Ch'inHan, ci si al istoriei crestine ortodoxe rasaritene dup5.c5.derea Imperiului roman in provinciile sale centralesi orientale"58. Continuitatea politica bizantin5. esteasigurat5., pentru Toynbee, de noua forma islamica aImperiului si de Pax ottomanica (pentru popoarele sub-jugate o Pax oecumenica) pe care o statorniceste e159.

265

Continuitatea spirituals bizantina' ar fi numai un sub-capitol al istoriei civilizatiei crestine de rasarit. In fataacestei legi" a evolutiei marilor civilizatii, istoricul numai vede necesara referirea la Iorga, Bizant dupa Bizant"nu mai reprezinta un miracol", nici un fenomen dintrecele mai atragatoare ale istoriei intregi"60. Dar, lasindde o parte faptul ca amindoua continuitatile", politicasi spirituals, ale Imperiului de jos reprezentau de multcoordonate capitale in opera carturarului roman, sau cael insusi stabilise raportul intre Bizant si civilizatiacresting orienta1161, cu atit mai convingatoare si mai vieni se pare insistenta lui, in cartea de fata, asupra aceluiraspuns uman liber, neprevazut si spontan" in careToynbee vedea salvarea oricarei civilizatii.

Reconstituit treptat, cu eforturile de eruditie si reflec-tie ale unei intregi vieti, tabloul Bizantului supravie-tuitor a fost zugravit repede in ultima lui versiune, caatitea din operele lui Nicolae Iorga62. Multe din referintesau note adesea incomplete, adresate specialistilorfamiliarizati cu izvoarele au putut fi deci indreptatesau completate, efort de competenta, precizie si rabdareasumat de doamna Liliana Iorga-Pippidi, pe care anii decolaborare cu parintele sau, comprehensiunea si veneratiapentru opera lui o recomandau drept cea mai burl au-toare cu putinta a versiunii romanesti.

In acest nou vesmint, la un secol de la nasterea luiNicolae Iorga, Bizant dugs Bizant este din nou oferitacercetatorilor si iubitorilor de cultura, putindu-si astfelcontinua si intensifica opera. Atitudinea cititorilor din-tr-o generatie mai tinara va fi, fara indoiala, diferitade aceea a contemporanilor carora Iorga le destinasecartea. La marele respect datorat Savantului care inurma cu trei decen'i incheia atit de tragic o viata derodnica munca se vor asocia inevitabile critici ingadu-ite de progresul cercetarilor intreprinse in acelasi in-terval. Documentatia va putea fi, desigur, imboga-tita sau chiar corectata prin not cistiguri ale stiintei.Conceptiile autorului, tributar al unei viziuni istoricefoarte personale definita recent drept un idealismpsihologist cu radacini pozitiviste si relativiste"63 vorsuscita si ele obiectii. Interesul si actualitatea earth nu

266

,

vor fi insa diminuate. intr-o concentrate evocare a ma-relui carturar ca istoric al Europei de sud-est, profeso-rul Mihai Berza atragea acum citiva ani atentia asu-pra faptului el el ne-a daruit idei profunde, vederi su-gestive, puncte de plecare pentru not interpretari",mai ales ca opera lui, cum nu ne poate rasa niciodataindiferenti, va fi folositoare chiar prin pozitiile contra-dictorii pe care este capabila sa le determine". Cititorulva gasi totdeauna in aceeasta opera un imbold pentrucercetare, o angajare in cugetarea personals, o chemarespre cele mai largi orizonturi"64.

Judecata unuia dintre cei mai buni cunoscatori aioperei lui Iorga ne arata felul cum trebuie citita carteade fat165.

Note

1 Pentru adoptarea acestei date ca hotar al evului mediuSi conceptia istoriografiei occidentale despre disparitia

vezi D. Zakythinos, La prise de Constantinople et lafin du moyen age, In: Le Cinq-centilme anniversaire de la prisede Constantinople (L'Hellenisme contemporain", 1953, fasci-cule hors serie), pp. 69-83.

2 Sub titlul: Byzance apres Byzance. Continuation de l'His-toire de la vie byzantine", Bucarest, Edition de l'Institut d'etu-des byzantines, 1935, pp. 272.

3 Editia de fata, p. 234.4 Analele Academiei Romane", Seria II-a, Memoriile Sec -

fiunii istorice, 18 (1895-1896), 112 pp.5 Si cu titlul francez Actes et fragments relatifs a l'histoire

des Roumains, vol. I-III, Bucuresti, Imprimeria Statului,1895-1897.

6 Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucuresti,Minerva, 1902, 360 pp. (editate o data cu Operele lui ConstantinCantacuzino, Bucuresti, Minerva, 1901, XLIV+180 pp., cu Gene-alogia Cantacuzinilor de Banul Mihai Cantacuzino, Bucuresti,Minerva, 1902, XI+565 pp., si cu studiul Despre Cantacuzini,Bucuresti, Minerva, 1902, CXLIII pp.); Documente privitoarela familia Callimachi, vol. I-II, Bucuresti, Minerva, 1902-1903.

G&schichte des Rumenischen Volkes in Rahmen seiner Slaats-bildungen, Bd. I-II, Gotha, F.A. Perthes, 1905, In special vol.II, pp. 17 si urm., 40-41, 45 urm.

267

Bison-tului,

Si

Geschichte des Osmanischen Reiches nach den Quellen darges-tellt, Bd. I-V, Gotha, F.A. Perthes, 1908-1913, In specialvol. III, pp. 135 si urm.; IV, pp. 361 si urm., 368 si urm.

9 Cf. Romdnii fi noua stare de lucruri in Orient, in Luminanoua ", 1912, nr. 3-5 (si Les Roumains et le nouvel Pat de chosesen Orient, Valenii de Munte, Neamul romanesc, 1912, 19 p.).

1° Cu acest titlu, Valenii de Munte, Neamul romanesc,1913, IV -I- 413 pp. Reeditari: Histoire des Etats balcaniquesrePoque moderne, Bucarest, C. Sfetea, 1914, 496 pp. si Histoiredes Etats balcaniques jusqu'a 1924, Paris, J. Gamber, 1925, 575pp.

11 Vezi: 0 lanzurire cu privire la Institutul pentru studiulEuropei sud-estice, in Universul", 1912, nr. 194; Institutulde studii sud-est europene, in Neamul romanesc", 1913, pp.1140-1141; Inaugurarea Institutului de studii sud-est europene.Cuvintare, ibid., 1914, nr. 6 si Inauguration de l'Institut, Dis-cours... 24 janvier n. st., in Bulletin de 1 'Institut pour 1 'etudedu Sud-Est europeen", 1 (1914), pp. 42-46.

12 In 1913 mai aparea, in colaborare (avind intre autori peVasile Parvan), Romania popoarele balcanice, Bucuresti,Tipografia romaneasc5., 61 pp.

13 Analele Academiei Romane" Seria II-a, Memoriile Sec-tiunii istorice, 36 (1913-1914), pp. 207-236. Domnul esteun tutore ambitios, cu apucaturi in adeva'r imparatesti, alBisericii celei mari, ca si al tuturor patriarhiilor si organiza-tiilor religioase din /mparatie" (p. 207); sfatuit de Cantacu-zini, el cauta In istoria Bizantului numele unui mare orinduitor,asezator de Cara, datator de legi: al lui Vasile I-iu, si-I impru-muta" (p. 212). Exemplu predilect al ideii imperiale bizan-tine" la romans, Vasile Lupu este evocat, cu aceleasi trasaturi,in alte lucrari ale lui Iorga. Vezi, in acest sens, Histoire des Rou-mains et de leur civilisation, 2e ed., Bucarest, 1922, p. 162 (Va-sile, elev la scoala fastuosului absolutism al lui Radu Mihneanu face decit sa. stramute la Iasi obiceiurile si ideile Bizan-tului") lucrarea de fats, p. 161 si urm.

14 Rev. cit., pp. 447-516. In aceste timpuri, cind nu maiera un Bizant, cind Serbia pierise, cu toate micile state desfa-cute dintr-Insa, asupra domnilor nostri ramasese intreaga grijade a ajuta sfintele lacasuri lipsite de arum inainte de orice altpatron" (p. 465). Voevozii Moldovei si Terii Romanesti fuse-sera, veacuri intregi innoitorii si ocrotitorii mai tuturor manasti-rilor, ca urmasi firesti si indrepta'titi ai imparatilor bizantinisi ai tarilor sirbi, emulii acelora" (p. 505).

15 Rev. cit., pp. 863-880. O sums de sfinte lacasuri dinRasarit, patriarhii, lavre, manastiri si schituri s-au impartasitIn cursul vremilor de larga munificent5, a stapinitorilor romani.$i, Inca o data, facind acest lucru, ei nu indeplineau numai oopera cresting, ci urmau datoria for de continuator i ai stravechiitraditii impa'ratesti" (p. 863).

16 Rev. cit., pp. 881-916.17 Valenii de Munte, Neamul romanesc, 1912, 49 pp.

268

¢i

d

18 Istoria statelor balcanice in epoca modernci, p. 5.19 Ibidem, p. 8.20 I. Les bases necessaires d'une nouve lie his toire du moyen -dge.

II. La survivance byzantine dans les pays roumains. Deux com-munications faites le 7 et 8 avril 1913 au troisieme Congresinternational d'etudes historiques a Londres. Bucarest, Ed. duMinistere de l'Instruct ion publique Paris, Librairie H. Cham-pion, 1913, 49 [ -513 pp.

21 Generalitali cu privire la studiile istorice, ed. 3-a, Bucu-resti, 1944, passim.

22 Romdnii noua stare de lucruri in Orient, citata maisus; Romania, vecinii Chestiunea Orientului, V5.1enii deMunte, Neamul romanesc, 1912, 11 + 254 + 111 pp. (culegerede articole publicate in Neamul romgnesc"); Notele unui istoriccu privire la evenimentele din Balcani, in: Analele AcademieiRomane", Seria II-a, Memoriile Sectiunii istorice, 35 (19121913); Istoria statelor balcanice in epoca modernd, citatamai sus; Chestiunea Dundrii. Istorie a Europei rdsdritene inlegaturd cu aceasta chestie, Valenii de Munte, Neamul romanesc,1913, 259[-262] pp.; Chestiunea Marii Mediterane. Istorie aEuropei de miazdzi in legaturd cu aceasta chestie, Valenii de Mun-te, Neamul romanesc, 1914, 264 pp.; Istoria rdzboiului balca-nic, in Neamul romanesc", 1914, nr. 44-51 si 1915, nr. 1-9si in volum, Bucuresti, Neamul romanesc, 1915,151[-155] PP.;studii despre rolul romanilor In istoria culturala a Europei desud-est ca cele citate in notele 13-16; studii despre istorialegaturilor noastre cu fiecare popor balcanic etc.

28 La place des Roumains dans l'histoire universelle, vol.I-III, Bucarest, 1935.

24 Les grandes families byzantines et Vida byzantine en Rou-manie. Communication faite au Congres d'etudes byzantinesAthenes, In: Academie Roumaine. Bulletin de la Section his-torique", 18 (1931), pp. 1-21.

29 Op. cit., p. 17.26 Ibidem, p. 18.27Ibidem, dupes A. Mesrobeanu, Contribulie la istoria cato-

licismului in Moldova in: Cercetari istorice", 4 (1928), lase. 2,p. 86.

29 Les grandes families..., p. 20.28Ibidem, pp. 20-21.30 Sublinierile noastre.31 op. cit., p. 21.32 Byzance apres Byzance. Considerations generales pour le

Congres d'etudes byzantines de Sofia. Bucarest, Datina roma-neasca", 1934, 11 p.

as De loc usoara datorita.' imensitatii literaturii care artrebui consultata; pins la publicarea unei bibliografii analiticea operei lui Iorga, stabilirea cronologiei oricareia din conceptiilesau teoriile sale cere un efort niciodata r5.splatit de sigurantaunei informatii complete.

269

fisai ¢i

34 .. celor carora, lingusiti cit au fost in viata si lapi-dati pe urma, recunoscuti cu greu de o stiinta impartia15., li sezicea Fanarioti" (lucrarea de fats, p. 228).

85 La survivance byzantine dans les pays roumains (vezi nota20), pp. 47-48.

36 Ibidem, p. 48.37 Ibidem, p. 49.38 Lucrarea de fat5., p. 239.89 Lucrarea de fate, p. 228.4° Ibidem, p. 6.41 Lucrarea de fat5., p. 11.42 Litre eforturile conjugate de a promova asemenea cerce-

Carl se inscriu acelea ale Comisiei Internationale de istoria idei-lor in Europa de sud-est, create in 1965 in cadrul Asociatieiinternationale de studii sud-est europene. Condusa de profe-sorul Mihai Berza Comisia cerceteaza profundele mutatii aleglndirii si mentalitatilor din aceasta parte a lumii in secoleleXVI-XIX, trecerea de la cugetarea si atitudinile medievale lacele moderne, particularitatile locale ale unor fenomene caumanismul, iluminismul sau romantismul. Vezi, in acest sens,AIESEE Bulletin", 3 (1965), nr. 3-4 (Actele reuniunii de con-stituire a Comisiei) ; Tradition et innovation dans la culture despays du Sud-est europgen. Colloque tenu les 11 et 12 septembre1967 A Bucarest a l'occasion de la IXe Assemblee GAnerale duCIPSH, Bucarest, AIESEE, 1969, 48 151 pp.; Les Lumigreset la formation de la conscience nationale chez les peuples du Sud-est europeen. Actes du Colloque international organise par laCommision de 1'AIESEE pour 1 'histoire des idees sous les aus-pices et avec le concours financier de l'Unesco Paris, 11-12avril 1968, Bucarest, AIESEE, 1970, 129 pp. ; concluziile pro-fesorului Mihai Berza la lucrarile Sectiei de Umanism a celuide-al doilea Congres international de studii sud-est europene(Atena, 6-13 mai 1970), in Actele acestui congres (sub tipar).

48 Histoire de la vie byzantine, vol. I-III, Bucarest, Editionde l'Institut d'etudes byzantines, 1934.

44 35 (1335), p. 202.45 7 (1938) p. 417.46 60 (1935), CLXXVI, p. III. Revista revine printr-o

scurta prezentare a cArtii semnata de L. Brehier care saluteexcelenta idee de a studia supravietuirile vietii bizantine" (t.CLXXXIV, pp. 351-352).

47 Bd. 153 (1935 - 1936), p. 416.48 38 (1935), pp. 502-503.49 1 (1936), pp. 159-160.59 1 (1935), pp. 608.

61 Les Brands problimes de l'histoire byzantine, Paris, 1943,pp. 155-156 (v. si traducerea italiana a lucrarii, de FrancoGaeta, Bari, 1957, p. 212). Mai citam, printre autorii care facapel la lucrarea lui Iorga si fi adopts viziunea, pe D. Zakythinos,BcCckyrLou. KpciTc4 >sou wxvontcc, Atena, 1951, p. 145; Al. Elian,Les rapports byzantino-roumains, in Byzantinoslavica" 19 (1958),

270

nr. 2, pp. 212-225; acela0, Byzance et les roumains d la findu moyen age, In The Proceedings of the XIIIth Congress of By-zantine Studies? London, 1967, pp. 195-202; C. Th. Dimaras,Histoire de la litterature neo-hellenique, Annexe, Athens, 1966,p. 18. Doul studii au fost recent consacrate cartii Bizanf dupa.Bizanf: D. Zakythinos, Nicolas Iorga historien de Byzance apt*Byzance, in AIESEE Bulletin", 9 (1971), no 1 0 Olga Cicanci,Conceplia lui Nicolae Iorga despre Byzance aprPs Byzance"In culegerea Nicolae Iorga-istoric al Bizanlului, publicata subingrijirea lui Eugen Stanescu, Bucure0i, 1971, pp. 201-234.

52 Les Grecs au service de l'Empire ottoman, In Le Cinq-cen-tieme anniversaire de la prise de Constantinople (L'Hellenismecontemporain", 1953, fascicule hors serie), pp. 151 -177.Lucra-rea lui Iorga este frecvent citata (pp. 156-161, 166, 168, 174).

58 Charles Delvoye, L'art byzantin, Paris, 1967, pp. 385 -387 ; bibliografia cartii, limitata, fire0e, la lucrari despre artabizantin5., nu mentioneaza cartea lui Iorga. Bizanf dupa Bizanfne evoca §i Bizantinele postbizantine", revista publicata laNew York, din care cunoa§tem vol. I-II (1946-1949): Byzan-tina metabyzantina. A Journal of byzantine and modern greekstudies edited by N. G. Mavris. Published by the Society of thepromotion of byzantine and modern greek studies.

54 Gaston Zanarini, Histoire de l'Eglise byzantine, Paris,1954, p. 256; Steven Runciman, The Great Church in captivity,Cambridge, 1968, pp. 177, 180, 195, 218, 350, 361-377, 389,405 (aci o referinta gre0t5. la Cronica lui Dirzeanu), 430. Nupare Insa,' a cunoa0e cartea Olivier Clement care In lucrarea saByzance et le Christianisme trateaza, totu0, despre Bizantulspiritual, cel care famine viu §i fecundeaza astazi".

55 Renuntam la o lista fastidioasa de lucrari cu aceastatema publicate dup5. 1935 qi care ar fi profitat considerabil defolosirea cartii lui Iorga. Repro§ul poate 'Area sever, dar cumsa nu fim surprin0 de absenta ei in documentatia unor lucrarica Norman H. Baynes and H. St. L. B. Moss (ed.), Byzantium;an Introduction to East Roman civilization, Oxford,1949 (reprint)care intituleaza o diviziune a bibliografiei Byzantium and theSlays. The byzantine inheritance in South-Eastern Europe, pp.416-417; capitolul respectiv al carpi, redactat de WilliamMiller In 1933, atragea totu§i atentia asupra lucrarilor lui Iorga,sau Robert Byron, The byzantine achievment; an historical per-spective AD 330-1453, New York, 1964, care (reprint) dep5,-§e§te perioada propus5, in titlu, de vreme ce se ocupa §i de su-pravietuiri ale traditiei bizantine"?

55 A Study of history, 2nd ed. vol. III, London ; New York,Toronto, 1948, p. 26 §i urm.; vol. XII, 1961, pp. 180-182,458-459, 550, 592.

57 Op. cit., vol. XII, p. 458.58 op cit., vol. XII, p. 304.59 op. cit., vol. VI, p. 300.0° Lucrarea de fata, p. 6.

271

61 Vezi, intre altele, Formes byzantines et realites balcani-ques, Paris-Bucarest, 1922, p. 189 (dominatia otomana nu in-semna decit un nou Bizant, de un alt caracter religios pentrudinastie si armata"), 33 (aceast5. Biserica pe care Imperiulo gasise, pe care nu avusese ideea sa o creeze si cu care trebuiasa se acomodeze"), sau La place des Roumains dans l'histoireuniverselle, vol. II, p. 87, unde amindoua ideile sint reafirmate.

62 Evocind fecunditatea literara prodigioasa a lui Origen,Henri Gregoire marturisea in urma cu cloud decenii ca n-ar pu-tea cita ca exemplu comparabil decit pe Nicolae Iorga. Admi-rindu-i forta uriasa si rapiditatea scrisului, marele bizantinistobserva cit de personal era acest stil de lucru, primejdios pentruoricine ar fi vrut sa-1 imite. Vezi studiul sau Les persecutionsdans l'Empire romain, in Academie Royale de BAgique. Classedes Lettres et des Sciences Morales et politiques. Memoires",461, 1951, p. 14.

"Prof. univ. Miron Constantinescu, Nicolae Iorga, in Luptade class ", seria LI, 1971, iunie, pp. 37-38.

64 Nicolas Iorga et les etudes sud-est europeennes, in:AIESEE Bulletin", 1 (1963), nr. 1-2, p. 30.

65 Colegul Andrei Pippidi de la Institutul de studii sud-esteuropene a binevoit sa revada referintele acestui text. Yi aducsi pe aceasta cale cuvenitele multumiri.

V-a,

Nume istoricesi geografice

A

Abhazia, 125Abramios (Avramie), loan, pre-

dicator, 187Adrian al VI-lea, papa, 29Adrianopol, 26, 32, 38n., 42,

58, 87, 90, 144, 210. Mi-tropolili de: vezi Climent;Neof it .

Agallos, Manuil, 14Agapet diaconul, 211, 213Agathias, istoric, 94Agatopolis, 42Ahmed, sultan, 89, 246n.Ahmed din Veria, pass, 80Albania; albanezi, 18, 26, 27,

31, 46Alep, 132, 134Alexandria, 67, 68, 76n., 84,

89, 96, 106n., 124, 134,140, 155, 168, 186. Patriarhide: vezi Chiril I (Lukaris) ;Gherasim I; Gherasim II;Ioachim I; Matei I; Meletie(Pigas); Mitrofan I (Kri-topulos); Nichifor I (Nicolae

d 'Ascolo) ; Paisie I; Samuil I ;Silvestru I.

Alexandru cel Mare, 146, 190,225, 247

Alexandru I, tar, 228, 248Alexandru, print caucazian, 21,

126Alexandru Dias, domn al Tarii

Romanesti, 141Alexandru Lapusneanu, domn

al Moldovei, 66, 70, 126,132, 134, 146, 150n., 157

Alexandru II Mircea, domn alTarii Romanesti, 66, 70, 132,134, 136, 137, 154, 169

Alexandru Coconul, domn alTarii Romanesti, 158, 160,161

Alexandru, fiul lui Stefan celMare, 126

Alexei, tar, 225, 226Alexie I Comnenul, imparat bi-

zantin. Vezi Comnen.Alfieri, Vittorio, poet, 243Alfons Marinimosul, rege al

Neapolelui, 16, 20

273

Allatius, Leon, teolog, 167, 191,205

Amai, Benetto, guvernator alinsulei Naxos, 73n.

Amasia, 90, 106n.Amastris, 42Amfilohie, episcop de Hotin,

238Amirali, familia, 133

, Maria, sotia domnuluiMoldovei, Petru133, 136

Amirutzi, Gheorghe, renegat,49

Skanderbeg, hasnadar, 82Amla5, 175Amorgos, 90A mpel it ion , 48Ana, sotia lui Andronic al

III-lea. Vezi Paleologi.Ana, tarin&, 226Anania, arhiepiscop de Sinai,

185, 202n.Anastasie, demnitar bizantin,

86Anastasie Crimca, mitropolit al

Moldovei, 156, 158Anatolia, 21, 247Ancona, 8, 20, 71Andrei din Creta, dascal, 14Andronic al II-lea Paleologul,

Imparat bizantin. Vezi Pa-leologi.

Andronic al III-lea Paleologul,fmparat bizantin. Vezi Pa-leologi.

Andronic Paleologul, despot alTesalonjcului, 27, 98

Andros, 44, 60, 61, 117Andrusa, 62Anglia; englezi, 31, 35n., 160,

210, 218Angora, 26, 46Anhialos, 86, 93, 113, 114, 115,

121n.Anjou, dinastia de, 9Antim al II-lea, patriarh al

Constantinopolului, 158,202n

274

Antim Ivireanul, mitropolit alTarii Romane§ti, 186, 188,216

Antim, protosinghel, 141Antiohia, 10, 67, 68, 89, 137,

138, 169, 187. Patriarhi de:vezi Atanasie III; EftimieII; Ioachim IV; 1VlacarieIII; Mihail VII; Silvestru.

Antonie, intemeietorul mona-hismului egiptean, 67

Antonie, mitropolit al Moldo-vei, 232

Antonie din Pope§ti, domn alTarii Romanqti, 136

Antonie Ruset, domn al Mol-dovei, 118

Anvers, 119Apostolia, 116Apostolios. Vezi Arsenie, mitro-

polit de Monemvasia.-, Mihail, umanist, 83

Apsaras, Teofan, 138Arabia; arabi, 45, 89Aragon, dinastia de, 20Ardeal. Vezi Transilvania.Argm biserica episcopal& din,

85, 130Arghira, sotia lui Radu Mihnea,

domn al Tarii Romanesti,160

Arghiropol, familia, 233Ioan, umanist, 13, 15,

16, 17Ioasaf, mitropolit al Te-

salonicului. Vezi Ioasaf.Argos, 53n.Arhipelag, insulele din, 11,

59-64, 114, 117Ariosto, Alessandro, franciscan,

76n.Armenia; armeni, 24, 44, 52,

68, 191Armenis, Gheorghe Ducas, 14Arnaut-chioi, 43Aron, domn al Moldovei, 115,

116, 140Arquato, Antonio din Ferrara,

22Arsenie Apostolios, mitropolit

al Monemvasiei, 84, 92, 98

- ,

-Schiopul,

Arsenie, mitropolit de Tirnovo,94, 96, 101

Arta, 52, 101, 206, 208, 228Mitropolifi de: vezi Gavriil ;Damaschin; Meletie.

Asanis, familia, 49, 113, 120n.- Dimitrie, 14, 80- , Gheorghe, 17

, Matei, 48-, Mihail, 14- , Pavel, 48

Atanasie al III-lea, patriarhal Antiohiei, 244n.

Atanasie al III-lea, Patelaros,patriarh al Constantinopo-lului, 162, 166, 167, 168,170-172, 174, 187, 197n.

Atanasie al IV-lea, patriarh alConstantinopolului, 180

Atanasie al V-lea, patriarh alConstantinopolului, 182, 187,217

Atanasie I, patriarh al Ohridei,96

Atanasie, director al Acade-miei din Iasi, 213

Atena, 18, 33, 40n., 59, 72n.,94, 95, 97, 194, 206

Athos, muntele, 9, 41n., 62,64-67, 71, 82, 83, 90, 93,98, 124, 125, 130, 131, 132,139, 157, 158, 169, 170,210, 218, 226, 236, 238. Chi-landari, 66; Dionisiu, 66,90, 130; Dochiariu, 66, 126,132; Esfigmenu, 66; Filoteu,66; Grigoriu, 66; Sf. Ilie,66; Iviron, 71, 93, 130, 157,170; Karakalu, 66, 126, 128,132, 171; Kastemunitu, 66;Kutlumuz, 157; Lavra, 66,82, 130, 131; Menoikis, 80;Sf. Pantelimon, 66; Panto-krator, 82, 130; Sf. Pavel,126, 130; Prodrom, 169; Pro-taton, 126; Rhossikon, 66,226, 244n.; Simopetra, 66,75n.; Stavronikita, 66; Va-topedi, 75n., 80, 82, 126,157, 199n.; Xenofon, 66;Xeropotamu, 126, 128, 130,

157, 170; Xystra, 170; Zo-grafu, 66, 126

Attaliates, Mihail, istoric, 75n.Attica, 97Austria; austrieci, 174, 226Auxentie, mitropolit de Sofia,

187Averchie, mitropolit de Veria,

169

B

Bacau, episcopia, 196n.Baiazid I, sultan, 26Baiazid al II-lea, sultan, 14,

23, 26, 28, 30, 38n., 48, 50Balanos din Ianina, dascril, 211Balina, 43Balta-Liman, 43, 44Barbu Craiovescu, boier, 131Barnovschi, Miron, domn al

Moldovei, 157, 158, 214Bathory, Sigismund, principe

al Transilvaniei, 144Bebec, 43Beda Venerabilul, 203n.beduini, 69Belgrad, 19, 23, 29, 30, 56n.,

80, 153n.Bendian, print caucazian, 21Bendus, 44Bergier, Stefan, elenist, 213Berrhoe. Vezi Veria.Besictas, 43Betleem, episcopia, 67, 170,

187, 231Bethlen, Gabriel, principe al

Transilvaniei, 117, 155Bistrita, manastirea, 131, 147,

198n.; castelul, 146Bogdan al III-lea, domn al

Moldovei, 83, 126Bogdan al IV-lea, domn al

Moldovei, 132, 135Bologna, 207, 219Bonnicio, Pietro-Paolo, misio-

nar, 196n.Boris Godunov, tar, 101, 145,

225Bosnia, 19, 32

275

Bradu, manastirea, 151n.Brancovici, familia, 82, 131,

138Gheorghe, despot, 49, 80Grigore, 49

-, Lazar, 39n.- , Mara, sultana. Vezi Mara.

Brasov, 236Braila, episcopia. Vezi Proilay.Brento, Andrei, 113Breslau, 237Brincoveanu, Constantin, domn

al Tarii Romane§ti, 118, 181 -190, 201n., 207, 208, 210,212, 213, 215, 216, 220n.,223n., 226, 235, 237, 238,247

Brincoveanu, Grigore, 337Stanca, mama lui Con-

stantin Brincoveanu, 184Brodet, manastirea, 139Bruce, William, 153n.Brusa, 25Bruti, Bartolomeo, postelnic,

156Bryennios, Iosif, 94, 190, 236Brzesk, sinodul din, 125, 155Bucovat, manastirea, 138Bucure§ti, 10, 71, 128, 139, 155,

160, 174, 175, 181, 182, 186,187, 208, 211, 213, 214, 216-219, 228, 231, 234, 237, 238,247. Biserici mcindstiri :Cotroceni, 198n.; Duca-Voda, 139; Marcuta, 250;Mihai-Voda, 66; Mitropo-Ea, 175; Radu-Vocla, 157,161, 201n., 203n.; Sf.Apostoli, 168, 201n.; Sf.Gheorghe Nou, 207; Sf. Spi-ridon, 217; Stavropoleos,106n.; Stelea, schitul, 71;V5.caresti, 184, 214, 217,243n.; Zlatari, 243n. .5.coh:Academia greceasca, 208,210; Sf. Sava, 213

Bude, Guillaume, elenist, 14Budowitz, Wenceslas de, 113Buhali, Teodor, 28

276

Bulgaria; bulgari, 26, 32, 34,86, 89, 96, 141, 144, 146,152n., 153

Burgundia; burgunzi, 20, 23,27

Buzau, eparhia de, 131Buzescu, familia, 157

C

Cacavela, Ieremia, dascal, 181,211

Caffa, 18, 42, 96, 97, 137Cairo, 8, 10, 68, 169, 215, 226,

239Calclaru§ani, manastirea, 172Calerghi, Zaharia, 17Caliarhi, Pantelimon, medic,

220n.Cal inic al II-lea, patriarh

al Constantinopolului, 181,186, 188, 210, 215, 228, 231

Calinic al III-lea, patriarh alConstantinopolului, 217

Calinic al IV-lea, patriarh alConstantinopolului, 70, 212

Calixt al III-lea, papa, 18, 21Callimachi, familia, 230

Ioan-Teodor, domn alMoldovei, 232, 244n.

Calugareni, batalia de la, 146C5.1uiu, manastirea, 157, 204Calvin, Jean, reformator, 240calvini, 155, 160, 162, 165, 206Campanas, Cristofor, 95Campofregoso, Bartolomeo de,

doge al Genovei, 53Cananos, Alexandru, 14Cantacuzino, familia, 113, 115,

117, 131, 144, 168, 178, 180,181, 211, 226, 230

Alexandru, fratele luiSpandugino, 38n.

, Ana, 28Andronic, fiul lui 5ei-

tanoglu, 114, 115, 116, 133,139, 142- , Antonie, arhonte, 86, 112,113, 115, 121n.

-,

-, Constantin, fiul lui An-tonie, 114, 115-, Constantin, postelnic,178- , Constantin, fiul postel-nicului Constantin, 178-, Constantin Stolnicul, 10,178, 203n., 207, 208, 210,212, 213, 215, 217

Dimitrie, fiul lui Sei-tanoglu, 115

Dimitrie, despot, 28, 86Dimitrie, domn al Mol-

dovei, 118, 181, 186, 190,202n., 243n.

Draghici, fiul postelnicu-lui Constantin, 178- , Elena, Imp rateasa, a Tra-pezuntului, 28

Elina, sotia postelnicu-lui Constantin, 178, 184

Gheorghe, fiul lui Anto-nie, 115

Gheorghe (Iordache), fra-tele postelnicului Constan-tin, 178

Gheorghe, din Serbia,27, 28-, loan al VI-lea, imparatbizantin, 26, 210-, loan, fiul lui Seitanoglu,115, 120n.

Iordache, fiul postelni-cului Constantin, 178

Iordachi, fiul lui Andro-nic, 118, 165- , Irina, 39n.- , Lyverus", 117

Manuil, 28, 113Manuil, fiul lui Antonie,

115-, Maria, imparaiteasa, 34

Matei, fiul imparatuluiloan, 26

, Matei, din Mesembria, 113Mihai, spatar, 178, 184

-, Mihail ($eitanoglu), 8,10, 18, 66, 86, 93, 98, 101,112, 118, 121n., 137, 178

Serban, domn at TariiRomanWi, 139, 178, 180,

182, 184, 186, 198n., 201n.,202n., 208, 209, 211, 220n.- , Stefan, domn al TariiRomane§ti, 187, 213- , Teodor. Vezi Spandugino.

Teodor, din Serbia, 28Toma, fratele postelnicu-

lui Constantin, 178Toma, spatar, fiul pos-

telnicului Constantin, 178,226-, Toma, fiul lui Matei Can-tacuzino, 117

Toma, despot, 28Cantemir, Antioh, domn al

Moldovei, 201n., 212, 230, Constantin, domn al Mol-

dovei, 181, 186, 187Dimitrie, domn al Mol-

dovei, 178, 182, 184, 211-213, 217, 226, 235, 241

Cappello, Nicola, 59Caragea, familia, 230

, Constantin, sluger, 230Dimitrie, mare postelnic,

230, Joan Gheorghe, domn al

Tarii RomanWi, 230, 248Ioanichie. Vezi Ioanichie

III, patriarh al Constantino-polului.

Nicolae, domn al TariiRomane§ti, 230

Caragiani, familia, 237Caramania, 45caramanlii, 43, 112Carida, Gheorghe, vistier, 206Cariofil, Joan, logoat alPatriarhiei din Constantinopol,

207, 210, 219n.Carol Quintul, Imparat, 17,

55n.Carol al VIII-lea, rege al Fran-

tei, 17, 20, 21, 23Carol, arhiduce, 69Carpatos, 60Castoria, 88, 208, 228Ca§in, manastirea, 181, 198n.,

201n.Caucaz, 191

277

- ,

-

-

cazaci, 117, 156, 161, 172, 174,175, 190, 225

Cercel (Turtulos), Nicolae, das-cal, 211

Cernica, manastirea, 243Cesarini, Giuliano, cardinal de

Sant'Angelo, 37n.Cetatea Alba, 43, 166Cezareea, 87, 141, 191Chalkedon, 181, 185Chalki, 58, 72n., 241Chalkis, 43Chalkokondylas, Andrei, ar-

honte, 113, 122n.Chalkokondylas, Dimitrie, gra-

matic, 14, 113Chalkokondylas, Laonikos, is-

toric, 33, 94, 190charciti, 53Château-Renaud, conte de, 31Chiajna, sotia lui Mircea Cio-

banul, domn al Tarii Roma-nesti, 93, 113, 120n., 130,131, 132, 134, 136, 150n.

Chilia, 43Chimara, 69China, 205, 240Chios, 20, 55n., 62-64, 71,

74n., 92, 93, 105n., 112,115, 137, 139, 162, 206, 228

Chiprian, patriarh al Constan-tinopolului, 170

Chiril I Lukaris, patriarh alAlexandriei §i al Constanti-nopolului, 10, 69, 73n.,125, 141, 154-158, 160-162,166,174,192,194,195, 197n.,206, 222n.

Chiril al II-lea, de Veria, pa-triarh al Constantinopolului,162, 164, 166

Chiril al III-lea, de Tirnovo,patriarh al Constantinopolu-lui, 172, 174

Chiril al IV-lea, patriarh al Con-stantinopolului, 182, 231

Chiril al V-lea, patriarh al Con-stantinopolului, 70, 238

Chiril din Niceea, 94Choniates, Ioan, 117Choniates, Nicetas, istoric, 33

278

Choniates, Sophianos, medic,117

Chrisogon, Gheorghe, poet,221n.

Christodulos, arhiepiscop al Ci-prului, 32

Christodulos, arhitect bizantin,46

Christodulos, Sf., fondatorulmanastirii Sf. loan dinPatmos, 62

Christopol, Atanasie, dascal,248

Chrysoloras, familia, 49- Joan, umanist, 13, 213

Manuil, umanist, 13, 14,18-, Mihail Dromahatis, 14-, Teodora, fiica lui Ioan, 13

Chytraeus, David, umanist, 50,109n.

Cigala, 73n.Cilly, Catherine de, 49Cipru, 20, 32, 33, 55n., 71,

74n., 75n., 83, 85, 100, 117,118, 121n., 133, 134, 136,140, 155, 168, 206

Citera (Cerigo), 84Citeron, 18Ciub-Ali, 43Ciuchi, familia, 233, 235Cizic, 185Clement al VII-lea, papa, 29Climent, patriarh al Constan-

tinopolului, 200n.Climent, mitropolit al Adria-

nopolului, 185, 187Clocociov, manastirea, 157Comes, Teodosie, 71Comitas, Stefan, dascal, 239,

247Comnen, dinastie, 8, 9, 25, 180,

21.1, 239, 240Comnen, Alexie, 1mparat al Bi-

zantului, 80, 98, 152n.- , Ana, istoric, 33-, Constantin, stratiot, 17- , Isaac, 25

Manuil, imparat al Tra-pezuntului, 228, 239

Comnen, Ierotei, episcop al

,

Silistrei ; dascal, 210, 217, 241- , Joan, medic, 239

Nicolae Papadopol, das-cal, 210, 239

Comnen Ipsilanti, Atanasie,istoric, 67, 76n., 223n., 224n.,239, 240, 243

Constantin cel Mare, 8, 42,166, 188

Constantin de Ostrog, voievodal Kievului, 140

Constantin al IX-lea Monoma-hul, Imparat bizantin, 62

Constantin al XI-lea Paleolo-gul, Imparat bizantin. VeziPaleologi.

Constantin, protapostolariu alMarii Biserici, 116

Constantinopol. Biserici i ma-nastiri: Aetos, 43; Sf. Apos-toli, 80; Chrysopighia, 43, 90;Sf. Constantin, 140; Sf. Di-mitrie din Xiloporta, 140;Sf. Eufemia, 43; Sf. Gheor-ghe din Fanar, 44, 129,140, 141; Sf. Gheorghe alManganelor, 43; Sf. loan, 43,54n. ; Sf. loan al Malodor, 43 ;Sf. Joan, In Petra, 43; Sf.loan Studion, 43, 44; Muglio-tissa, 46; Sf. Nicolae, 43;Pammakaristos, 43, 48, 80 ,88, 97, 100, 101, 104n.,108n., 112, 128, 137, 140;Panaghia, 54n., 129; Pan-tokrator, 43; Prodrom, 43;Sf. Sofia, 17, 43, 44; Sf.Teodor, 43; Sf. Teodosia, 43;Theotoku, 140 ; Vlah-sarai,bisericuta de la, 140, 174;Edificii : palatul Blachernelor, ,87; palatul Iui Constantin,87, 110n.; Monearia, 43.Patriar hi de: vezi Antim II;Atanasie III, Patelaros; Ata-nasie IV; Atanasie V; Ca-linic II; Calinic III; CalinicIV; Chiprian; Chiril ILukaris; Chiril II, de Veria;Chiril III, de Tirnovo ;Chiril IV; Chiril V; Cli-

ment; Cosma III; Dio-nisie I; Dionisie II; Dio-nisie III; Dionisie IV Muse-limis ; Fotie; Gavriil I; Ga-vriil III, din Chalkedon;Ghenadie II Scholarios;Gherasim II; Gherasim III;Grigorie IV; Grigorie V;Iacov I; Ieremia I; Iere-mia II; Ieremia III; Ioa-chim I; Ioanichie I; Ioani-chie II; Ioanichie III, Kara-tzas ; Ioasaf I Kokkas; IoasafII; Isaac; Marcu II, Xilo-caravis ; Matei II; MaximIII; Maxim IV; Metodiu III;Mitrofan III; Neofit II, dinHeracleea; Neofit IV; Neo-fit V; Neofit VII; NifonII; Pahomie I, de Zychnai;Pahomie II; Paisie I, deLarisa; Paisie II; PartenieI; Partenie II, Oxys; Parte-nie III; Partenie IV ; Proco-pie ; Rafail; Samuil I; Sera-fim I; Serafim II; SimionI, din Trapezunt; SofronieI, Syropulos; Sofronie II;Teofan I; Teolept I, dinIanina; Teolept II; Timotei.

copti, 231Coressi, familia, 115Coressi, Gheorghe, teolog, 115,

176Corfu, 17, 31, 104n., 136Cor idaIeu, Teofil, 107n., 206, 215Corint, 16, 18Corner, familia, 60Corniact, Constantin, mare va-

mes al Moldovei, 142Coron, 16, 53n., 84Coronello, Francisc, guvernator

de Naxos, 60, 61Cosma al III-lea, patriarh al

Constantinopolului, 70, 229,230, 231

Costante, dasal, 219Costin, Miron, cronicar, 207Creta ; cretani, 8, 16, 18, 36n.,

44, 45, 52, 55n., 60-62,69-71, 76n., 83-85,

279

90, 98, 104n., 133, 162,171, 206

Cretulescu, Iordache, boiermuntean, 241

Crimeea, 25, 53, 116, 226Crispo, familia, 59

- , Francisc, 59-, Giambattista, 73n.

Iacob, 60- , loan, 59

Critobul din Imbros, istoric,25, 49, 94

Crusius, Martin, umanist, 13,33, 68, 71, 92, 97, 100

Cue, clan muntenegrean, 31Curu-Cesme, 43, 184Cuzgunciuc, 43

D

Dabija, Eustratie, domn alMoldovei, 118

Dalmatia, 32Damasc, 68, 132, 134Damaschin, mitropolit de Arta,

94Damaschin, episcop de Naupac-

tos, 109n., 120n.Damaschin Studitul, 95Daniil, mitropolit al Tesalo-

nicului, 81Daponte, Constantin (Chesarie),

istoric, 116, 212, 217-219n.,223n., 233, 236, 240, 241

Dealul, manastirea, 147Delaporte, Joseph, abate, 239Delos, 73n.Dernschwam, Hans, calator ger-

man, 44, 45, 113Despina, sotia lui Neagoe Basa-

rab, domnul Romanesti,82

Despot, domn al Moldovei,7, 34, 35, 96, 132, 139

Devia, Antonio, 196Diassorinos, Gheorghe, 41n.

- , Iacob, caligraf, 34Digenis Akritas, 146Dimitrie, episcop de Lacede-

mona, 31

280

Dimitrie din Tesalonic, dia-con, 95, 139

Dimitrie, secretarul lui Despot-Vocla, 139

Dionisie I, patriarh al Constan-tinopolului, 58, 66, 81, 82,84, 85, 90, 103n., 222n.

Dionisie al II-lea, patriarh alConstantinopolului, 85, 86,88, 92, 121n.

Dionisie al III-lea, patriarh alConstantinopolului, 170, 228

Dionisie al IV-lea, Muselimis,patriarh al Constantinopo-lului, 118, 170, 180, 181,186, 201n., 203n., 206, 211,215, 220n.

Dionisie Rali-Paleologul, mitro-polit de Tirnovo, 31, 96,114, 125, 129, 141, 142,144, 145, 147, 152n., 202n.

Dionisie egumenul, 14Dionisie, ierodiacon, 93Diplovatatzes, familie, 14, 46,

49Djem, fiul sultanului Djem, 30Doria Andrea, amiral genovez,

34Dorotei din Lacedemona, 94Dorotei din Monemvasia, mi-

tropolit cronicar, 98, 100-102, 137, 165

Dositei al II-lea, Notaras, pa-triarh al Ierusalimului, 175,185, 188, 191, 192, 202n.,206, 210, 215, 216, 217,223n., 231

Dosoftei, mitropolit al Moldo-vei, 186

Dragomirna, m5.nastirea, 158Drama, 87Duca, Constantin, domn al

Moldovei, 190, 202n., 212-, Gheorghe, domn al Mol-dovei si al Tarii Romanesti,118, 131, 174, 180, 184, 216

Duca, Neofit, dascal, 219, 247Ducas, capuchehaie a lui Mi-

hai Viteazul la Constantino-pol, 115

-,

Tarn

si

Du Pin, Louis El lies, teolog,192

Durazzo, 18

E

Ecaterina a II-a, tarina, 226,228, 248

Ecaterina Salvaresso, sotia luiAlexandru Mircea, domn alTarii Romane§ti, 70, 134,136, 154

Efes, 90Eftimie, mitropolit al Tarii

Roma.ne§ti, 129, 141, 147Eftimie, episcop de Pogoniana,

187Eftimie, patriarh de Pee, 86Eftimie al II-lea, patriarh al

Antiohiei, 156Egina, 54n.Egipt, 6, 67, 89, 131, 142,

169, 240Elassona, episcopia, 101, 125Eliade, Manasse, dascal, 219,

238Elina, sotia lui Matei Basa-

rab, domnul Tarii Romanesti,167

Elisabeta, tarina, 250Elvetia; elvetieni, 23, 30, 34Enos, 59Eparhos, Antonie, 97

-, Mihail, dascal, 110n.Epir; epiroti, 30, 70, 139,

142, 151n.Episcopopulos, Iacob, caligraf,

34Esther (Chira), 44Eteria, 250Ethiopia, 89, 231Eubea (Negroponte), 19, 21, 43Eudaimonoiani, familia, 48Eugenikos, familia, 49Eunapius, 94Euphraghiotis, familia, 233Eustratie logofatul, 205evrei, 44, 45, 55n., 62, 63, 68,

119, 160

F

Flgaras, 175Fanar; fanarioti, 8, 11, 43,

98, 117, 118, 129, 133, 140,214, 225-246, 248

Fano, 19Farnese, cardinal, 39n.Farsala, episcopia, 232Feodor, tar, 101Ferrara, Borso d'Este, duce

de, 36n., 56n, 92Filadelfia, 45, 71, 186, 222n.,

225Filantropenos, familia, 46, 94Filaret, patriarh al Moscovei,

156Filaret, mitropolit al Tarii Ro-

manesti, 244n.Filelfo, Francisc, umanist, 13,

14, 17-19, 56n.Filip al Macedoniei, rege, 225Filip al III-lea, rege al Spaniei,

32Filipopol, 32, 59, 81, 87, 101,

180Filippide, Daniil Dimitrie, is-

toric, 219Florenta; florentini, 13, 14,

57n.Foceea, 42Foscari, Francesco, doge al Ve-

netiei, 77n.Fotiade, Lambru, dascal, 219,

248Fotie, patriarh al Constantino-

polului, 58medicFrancesco, levantin, 119

Francisc I, rege al Frantei,60, 95

franciscani, 55n., 79, 162, 196n.Frangopulos, familia, 46, 136Franta; francezi, 14, 25, 30,

34, 46, 101, 132, 134, 160,162, 172, 196, 205, 218, 247

Fratta, Giovanni della, misio-nar, 196n.

Friul, 21Frumoasa, manastirea, 157Ftelion, 43

281

G

Gabras, Mihail, arhonte, 86-, Muzalos, arhonte, 86, 112

Galata, 9, 43, 45, 76n., 86,90, 102

Galati, 166Gallipoli, 20, 24, 26, 31, 37n.,

46, 90, 92, 113Ganos, 181Gardiki, 43Gavriil de Arta, 31Gavriil I, patriarh al Constan-

tinopolului, 147Gavriil al III-lea de Chalke-

don, patriarh al Constantino-polului, 181, 182

Gavriil Movila, domn al 'PillRomanesti. Vezi Movila.

Gavriil, patriarh de Ohrida,18, 96

Gavriil Protul, de la Athos,85, 129, 130

Gavriil Severos, mitropolit alFiladelfiei, 71, 93, 94

Gavriil Callimachi, arhiepiscopal Tesalonicului, mitropolital Moldovei, 231-232

Gaza, Teodor, elenist, 14, 35n.Geneva ; genevezi, 6, 34, 160,

162, 197n.Genova ; genovezi, 20, 23, 62, 63Georgia ; georgieni, 9, 20, 21,

82, 85, 89, 125, 126, 140,142, 148n., 169, 240

Gerlach, Stefan, 50, 68, 92,114, 120n., 125

Germania ; germani, 18, 22,23, 30, 33, 34, 46, 76n.,94, 95, 96, 139, 156, 192

Ghedeon, mitropolit al Moldo-vei, 187

Ghenadie al II-lea, Scholarios,patriarh al Constantinopo-lului, 79, 80, 88

Ghenadie, dascal, 219Gheorghe Castriotul, 201n., 226,

228Gheorghe Cretanul, medic, 220n.Gheorghe Etolianul, 92, 120n.

282

Gheorghe, fiul lui Alexandru,print caucazian, 21

Gheorghe, mitropolit al Mol-dovei, 139, 142

Gheorghe din Siatista, 211Gheorghe Stefan, domn al Mol-

dovei, 225Gheorghe, fratele lui Vasile Lu-

pu, 167Gheorghe din Trapezunt, uma-

nist, 13Gheorghe, fiul lui Teodor din

Trapezunt, dascal, 211Gherasim I, patriarh al Ale-

xandriei, 141, 160, 161Gherasim al II-lea, patriarh

al Alexandriei, 188, 215Gherasim al II-lea, patriarh al

Constantinopolului, 180, 206,217

Gherasim al III-lea, patriarhal Constantinopolului, 217

Gherasim, mitropolit al Hera-cleei, 185

Gherasim, patriarh de Pee,109n.

Gherasim Vlahos, mitropolital Filadelfiei, 225

Gherman, patriarh al Ierusa-limului, 67, 88, 89

Ghermanos de Nyssa, episcop,208, 210

Ghica, Alexandru, mare dra-goman, 229, 230

Grigore I, domn al TariiRomanesti, 178, 180, 223n.,229- , Grigore al Matei,doinn al Moldovei, 184, 201n.,229, 230, 231, 232, 235,236, 240, 243n., 245n.- , Grigore Alexandru, domnal Moldovei si at Tarii Roma-nesti, 219, 229, 233-234,238

Matei, domn al Moldo-vei si al 'Pill Rominesti, 229- , Scarlat, domn al Moldoveisi at Tarii Romanesti, 229

II-lea

Alexandru Scarlat, domnal Tarii Romanesti, 229, 234

Giani, loan, 210, 212Glykas, Mihail, 94Gorgora, print caucazian, 21,

125Gorgota, manastirea, 139Govdelas, Dimitrie, dascal, 239,

247Gozzadini, din Sifnos, familia,

60Gratiani, Gaspar, domn al Mol-

dovei, 61Greco Vezi Theotokopulos.Gregoire de Tours, 203n.Gregoras, Mitrofan, poet, 217Gregoras, Nichifor, 190Grigore al XIII-lea, papa, 97Grigore al IV-lea, patriarh al

Constantinopolului, 158Grigore al V-lea, patriarh al

Constantinopolului, 170Grigore, episcop de Larisa,

170Grigorie Decapolitul, Sf., 147Grigorie din Nazianz, Sf., 33,

213, 214Grillo, talmaci venetian, 168Gritti, Aloisio, guvernator al

Ungariei sub turci, 46, Marietta, fiica lui Aloi-

sio, 46Guglielmo da Perugia, misio-

nar, 196n.Gyllius, Petru, 53n., 190

H

Habsburg, dinastia de, 228,237

Haga, Cornelius, ambasador alOlandei la Constantinopol,156, 161

Hagi Prodan, capetenie de ar-nauti, 251

Hangerli, familia, 230Samuil. Vezi Samuil I,

patriarh al Constantinopolu-lui.

Hariton, episcop de Durazzo,31

Hariton, mitropolit muntean,126

Harmenopulos, Constantin,204n.

Haschioi, 43, 194, 203n.Has-Murad, beglerbeg, 49Hassan -Pass, mare vizir, 144Helladius, 220n., 226, 227Henric al II-lea, rege al Fran-

tei, 25Henric al III-lea, rege al

Frantei, 95, 134Heracleea, 42, 80, 181, 185Heraclius, 1mparat bizantin,

191Hermonymos, Gheorghe, dascal,

14Hertegovina, 32Hessa, 33Hexi-marmara, 43Hierax, mare logofat al Bise-

ricii, 86, 113, 139Hipomenas, Gheorghe, dascal,

211Hmelnitchi, Bogdan, hattnan al

cazacilor, 174Hrisant Notaras, patriarh al

Ierusalimului, 182. 186,188-191, 203n., 210, 214-217, 221n., 223n., 226, 231

Hrisoscoleu, Ioan, 220n., 233huni, 23Hrisoverghi, familia, 138Hunyadi, Ioan. Vezi Iancu de

Hunedoara.Hurezi, manastirea, 184, 201n.Husi, episcopia, 142

I

Iacob Basilikos. Vezi Despot.Iacomi, filozof, 212Iacov I, patriarh al Constanti-

nopolului, 180, 181, 182,200n.

Iacov, mitropolit al Moldovei,238

Iacub, medic, 54n.

283

Iagup, Manuil, 14Iancu de Hunedoara, voievod

al Transilvaniei, 19, 20Iancu Sasul, domn al Moldo-

vei, 133, 136Iani, ban; capuchehaie la Poar-

ta, 116, 142Ianina, 27, 70, 94, 139, 192,

195, 208, 218Ianulis, Evghenie, dascal, 211,

220n.Iasi, 10, 70, 140, 162, 165-167,

172, 182, 188, 208, 211, 214,217, 219, 231, 237-240, 247.Biserici qi mclndstiri. Vezi:Aron-Voda, 72n.; Barnov-schi, 152n.; Cet'atuia, 181;Galata, 157, 170; Golia, 157;Sf. Paraschiva, 157; Sf. Sava,217; Trei Ierarhi, 170, 197n.$co/i: Academia greceasca,214 ; Sf. Sava, 217.

Ibrahim, mare vizir, 85Icaria, 116Ieremia I, patriarh al Constan-

tinopolului, 62, 85, 86, 88,100, 131

Ieremia al II-lea, de Larisa,patriarh al Constantinopolu-lui, 66, 86, 87, 90, 91, 93,94, 101, 102, 107n., 111n.,112, 119, 124, 125, 128, 137,139, 140, 147, 158

Ieremia al III-lea, patriarh alConstantinopolului, 70, 94,170, 184, 229, 231, 235

Ieremia Movila, domn al Mol-dovei, Vezi Movila.

Ieremia, episcop deMaina, 219n.Ierotei, mitropolit de Monem-

vasia, 94, 102Ierotei, episcop al Silistrei.

Vezi Comnen.Ierusalim, 21-24, 45, 67, 70,

85, 89, 96, 130, 137, 138,157, 158, 167, 169, 170, 184,186, 188, 191, 192, 197n.,198n., 200n., 203n., 207,216, 218, 231, 236. Patriarlti

284

de: Dositei; Gherman;Hrisant Notaras; Nec-tarie ; Paisie; Partenie;Sofronie IV; Teofan III.

iezuiti, 93, 140, 156, 158, 160,161, 165, 182, 206, 214,216, 217, 226, 232

Ignatie, mitropolit al Tarii Ro-mane§ti, 172, 181

Ignatie, ieromonah, 141Ilie Kopinski, arhimandrit al

Lavrei, 156Ilie Miniatul, episcop de Ka-

lavrita, 205, 212, 222n.Ioachim, patriarh al Alexan-

driei, 67, 69, 89Ioachim al VI-lea, patriarh al

Antiohiei, 89, 125Ioachim I, din Drama, patriarh

al Constantinopolului, 59, 82,83, 128

Ioachim romanul", egumen lanauntele Sinai, 70

loan Chrisostomul, Sf., 33, 61,214

Ioan cel Nou, Sf., 166loan al VI-lea, imparat bizan-

tin. Vezi Cantacuzino.loan Gheorghe, pretins despot

al Macedoniei", 32Joan al V-lea, imparat bizantin.

Vezi Paleologi.loan al VIII-lea, imparat bi-

zantin. Vezi Paleologi.loan Tzimiskes, imparat bizan-

tin, 85loan de Viterbo, predicator, 21Ioan-Voda cel Cumplit, domn

al Moldovei, 132, 133, 134Ioan, fiul lui Vasile Lupu, 165Ioanichie I, patriarh al Constan-

tinopolului, 86, 92, 104n.Ioanichie al II-lea, din Heracle-

ea, patriarh al Constantino-polului, 169, 171, 172, 174

Ioanichie al III-lea, Karatzas,patriarh al Constantinopolu-lui, 231

Ioanichie, episcop de Sinai, 188Ioanichie, dascal, 243n.

Ioasaf Arghiropol, mitropolit alTesalonicului, 94, 98, 114, 115

Ioasaf, arhiepiscop de Castoria,88

Ioasaf I, Kokkas, patriarh alConstantinopolului, 49, 80

Ioasaf al II-lea, patriarh alConstantinopolului, 66, 74n.,86, 88, 89, 95, 105n., 107n.,108n., 112, 114, 120n., 124,139

Ioasaf din Cizic, 94Ioasaf, arhiepiscop-egumen la

Sf. Munte, 169Ionice, insulele, 25, 71, 72, 205Iordachi Olimpiotul, ca.petenie

de arnauti, 250Iosif, mitropolit de Tirnovo,

217Iosif al II-lea, imparat, 237by Boretki, mitropolit al Kie-

vului, 156Ipsilanti, familia, 234, 241

Alexandru, domn al Mol-dovei si al Tarii Romanesti,219, 229, 233, 238, 239, 241,248, 249, 250

Alexandru, capetenie aEteriei, 250-, Constantin, domn al Mol-dovei si al Tariff Romanesti,229, 248-, Constantin, zis Psiolu,mare retor al Patriarhiei dinConstantinopol, 214, 229-, loan, 229

Ipsilanti, Manuil loan, 208,228, 229, 235

Irina Ducas, Impara.teasa bi-zantin5, 75n.

Isaac din Chalkedon, patriarhal Constantinopolului, 161

Isaia, egumen la Muntele Athos,174, 225

Isidor al II-lea, Xantopulos,patriarh al Constantinopolu-lui, 80

Isidor Ruteanul, cardinal, 71Ismail, sah al Persiei, 39n.Ismail, episcopia, 164, 167, 171,

197n., 199n.

Italia ; ital ieni, 7,13, 22, 24, 30,45, 71, 77n., 132, 192, 196n.,205, 216, 238

Iuliano, Constantin, 220n.Dimitrie, 220n.

Iunus, vizir, 46Iustinian I, imparat bizantin,

7, 8, 69, 169, 191, 211, 234Iustinian al II-lea, imparat bi-

zantin, 191Ivan, mare cneaz al Moscovei,

9, 22, 70Ivir. Vezi Georgia.

J

jansenisti, 205Juan de Austria, biruitorul de

la Lepanto, 31

K

Kabasilas, Simion, diacon, 92 -94

Kabazites din Trapezunt, maremesazon, 48

Kalavrita, man5Istirea, 174Kalimnos, 90Kalonaris, Natanail, mitropo-

lit al Efesului; dascal, 239,240, 246n.

Kalvokoressi, familia, 206Kamariotes, Matei, umanist,

92, 93Kara-Mustafa, vizir, 174Karatzas, familia, 86, 230. Vezi

si Caragea., Constantin, capetenia ca-

ramanliilor, 112patriarh de Pea, 244n.

Karmalikes, Antonie, carturar,92

Katelos, loan, 71Kavakes, familia, 46Kedrenos, Georgios, 33Kerameus, Nicolae, dascal si

teolog, 204n., 208Kiev, patriarhia, 125, 156, 165,

186

285

-,

-,

,

- ,

Kirnenites, Sevastos, dascal,190, 210

Klis, 29Kokkos, Francisc, umanist, 93Konstanz, conciliul din, 13,

35n.Kontoidis, Atanasie, 187Kontoscalion, 43Konya, 117Kopinsk]. Vezi Ilie.

Mahomed, mare vi-zir, 178

Kos, 52, 63Kosinita, manastirea, 32, 81,

85Kritias, demnitar al Patriar-

hiei din Constantinopol, 212Kritopulos, familia, 115Kruja, cetate, 32Kunupis, mare retor al Patriar-

hiei Constantinopol, 167

L

Lacedemona, 31. Episcopi de.Vezi: Hrisant (Lascaris); Di-mitrie; Dorotei.

Laiota, domn al Tarii Roma-neti, 240

Landi, Girolamo, 37n.Lapweanu Vezi AlexandruLarisa, 112, 155, 180. Episcopi

de. Vezi: Grigore Visarion.Lascaris, familia, 49

Atanasie, cavaler, 36n.,56n.

, Constantin, gramatic, 14,35, 213

Dimitrie, episcop de La-cedemona, 31

nobil emigrat, 46Hrisant, episcop de La-

cedemona, 31Ianus, elenist, 14, 23,

24, 30, 35, mare logofat al Bisericii,

167Lausanne, 34Lavrentie, episcop de Casan-

dra, 170

286

Leger, Antoine, pastor, 160Lemnos, 16, 63Leon al X-lea, papa, 14, 29,

30, 39n.Leon, domn al Tarii Rom'anWi,

71, 156, 161Leon Gheuca, mitropolit al

Moldovei, 232Leonard, conte de Chefalonia,

52Leonard din Chios, medic, 106n.Leonin Cretanul, 45Leontie de Cahetia, print cau-

cazian, 126Lepanto, batalia de la, 31, 70,

98, 136, -eparhia, 206Lepenos, 70Lesbos, 20, 21, 42, 63Lestarchos, Hermodor, dascal,

34, 35, 84, 92, 94Leunclavius, Johannes, istoric,

194Levant ; levantini, 9, 32, 45,

237Libia, 89, 231Ligaridis. Vezi Paisie, arhi-

episcop de Gaza.Liov, 142, 155, 156, 166Lipsca (Leipzig), 236, 237, 238lituanieni, 24Livorno, 71, 237Locurile Sfinte, 115, 158, 167,

168, 180, 184, 223 n.Londra, 237Loredano, Alvise, amiral vene-

tian, 16LOwenstein, conte de, 96Luca Cipriotul, episcop de Bu-

zau ; mitropolit al Tarii Ro-mane§ti, 140, 141, 147, 152n.,158

Luccari, familia, 154Petru, cronicar, 154

Lukaris. Vezi Chiril.Lusignan, familia, 49, 117

-, Charlotte de, 32- , loan de, rege al Cipru-lui, 122n.

Luther, Martin, 194, 240Lyon, conciliul de la, 25

KOpriiIii,

din

- ,

-

- ,-

M

Macarie al III-lea, patriarhulAntiohiei, 125, 175

Macarie Melissenos, mitropolital Monemvasiei, 31

Macarie, mitropolit al TariiRomanesti, 128

Macarie, patriarh de Pea, 86,89

Macarie, mitropolit de Tirnovo,162

Macedonia ; macedoneni, 32,89, 90, 142, 144, 146, 208,211

Macedonski, capetenie de arta-uti, 251

Machiavelli, Niccolo, 245n.Macri, Visarion, teolog, 195Magno, Carlo, agent diplomatic

al lui Rudolf al II-lea, 144Mahmud, mare vizir, 50Mahomed, profetul, 33, 190,

206Mahomed I, sultan, 26Mahomed al II-lea, sultan, 6,

8, 21, 25, 27, 28, 42, 45, 46,48-50, 52, 53, 56n., 57n.,67, 79-81,87,94, 100, 108n.,240

Mahomed al III-lea, sultan, 44,93, 100, 119, 139

Mahomed al IV-lea, sultan, 180Mahomed, fiul sultanuluiMurad

al III-lea, 44Mahomed Pap., renegat, 49Maina ; mainoti, 31, 32Maiota, Gheorghe, predicator

la curtea lui Brincoveanu,187

Malahios, episcop de Betleem,243n.

Malatesta, Sigismondo, 28Malaxos, Nicolae, cleric, 95

-, Manuil, cronicar, 84, 92,95, 108n.

Malta, 62, 71, 171Mamona, familia, 49, 229

-, Lascar, 233Manasse, Constantin, istoric bi-

zantin, 58, 94, 223n.

Mandeville, John de, pseudo-calator englez, 194

Mangup (Teodori), 16, 25Mano, ginerele lui Alexandru

Ipsilanti, 233Manolachi din Castoria, 228Manos, Iacov, din Argos, dascal,

211, 213, 214Manuil I Comnenul, irnparat

bizantin. Vezi Comnen.Manuil din Corint, mare retor

al Patriarhiei din Constanti-nopol, 92, 100

Manuil al II-lea, Paleologul, lm-parat bizantin. Vezi Paleologi.

Mara Brancovici, vaduva sul-tanului Murad al II-lea, 49,81, 82, 136

Maramures, 141marani, 44, 55n.Marcu al II-lea, Xilokaravis,

patriarh al Constantinopolu-lui, 80, 81, 1,05n.

Maria, imparateasa bizantina.Vezi Cantacuzino.

Maria Amirali, sotia domnuluiMeldovei, Petru Schiopul.Vezi Amirali.

Maria din Mangup, sotia luiStefan cel Mare, 16

Maria, sotia lui Zotu Tzigara,fiica lui Petru Schiopul, 139

Margineni, manastirea, 198n.,201n.

Margunios, Manuil, episcop deCerigo, 30, 77n.-, Maxim, 95, 204n., 222n.

Marin, Niccolo di, guvernatoral insulei Naxos, 61

maroniti, 68Marutzi, Pano, din Ianina, 236,

237Masaniello, 250Matei, patriarh al Alexandriei,

226, 240Matei al II-lea, patriarh al

Constantinopolului, 66, 71,147

Matei Basarab, domn al TariiRomanesti, 10, 131, 139,161, 167, 170, 172, 225.

287

Matei din Creta, dascAl, 94Matei, episcop de Chimara;

mitropolit de Sinai, 69Matei al Mirelor, mitropolit,

147Mavrocordat, familia, 246n.

Alexandru Exaporitul,mare dragoman al Portii, 118,149n., 182, 190, 207, 210,212-214, 222, 229, 230, 234,240, 241

Alexandru, capetenie aeteristilor, 250

Alexandru Ioan, 229-, Constantin, domn al Mol-dovei si al Tarii Romanesti,202n., 217, 229, 230, 231,234, 235, 236, 238, 241, 243n.

Ecaterina (Rosetti), so-tia lui Constantin Mavrocor-dat, 235

Iacob, din Chios, 139, loan, domn al Moldovei,

215, 218, 229, 231Ioan, caimacam in Mol-

dova, 182, 229Nicolae, domn al Tarii

Romanesti si al Moldovei, 10,11, 55n., 123n., 182, 184,187, 188, 202n., 203n.,211, 213, 214, 217, 221n.,222n., 229, 230, 233, 234,235, 238, 241, 247-, Pulheria, sotia lui Nico-lae Mavrocordat, 233

Ruxandra, sotia lui Ale-xandru Exaporitul, 207

Scarlat, fiul lui Alexan-dru Exaporitul, 208, 213

Smaranda (Cantacuzino),sotia lui Constantin Mavro-cordat, 235-, Sultana, sotia lui Alexan-dru Exaporitul, 207

Mavrogheni, Nicolae, domn alTarii Rom'anesti, 230, 241

Mavropapas, familia, 46Maxim al III-lea, patriarh al

Constantinopolului, 52, 81,84

288

Maxim al IV-lea, patriarh alConstantinopolului, 82, 83

Maxim din Gallipoli, 162Maxim, mitropolit de Hiera-

polis, 187Maxim Peloponesianul, 214Maximilian, /mparat al Aus-

triei, 69Mazeppa, hatmanul cazacilor,

239Cosimo de, 13

-, Lorenzo de, 14-, Piero de, 31

Meglen, episcopia, 89, 96Melanchthon, 97, 139Melenic, episcopia, 89, 96, 130Meletie, mitropolit de Arta;

istoric, 194, 197n., 212, 217Meletie din Creta, protosinghel,

76n.Meletie, patriarh al Ohridei,

170, 187, 201n.Meletie Pigas, patriarh al Ale-

xandriei, 10, 71, 125, 128,129, 140-142, 144, 147, 154,155, 160, 169

Meletie Sirigul, teolog; duhov-nicul lui Vasile Lupu, 162,165-168, 205, 206

Mendez, Diego, 45- , Gracia, 44, 45

Mendonios, Leonard, medic, 93,94

Mengli-Ghirai, han al tatarilor,53

Mesembria, 42, 49Messina, 31, 35n., 71Metaxas, Nicodim, 160

Paisie, 219n.Meteore, winds tirile, 9, 77n.,

126, 128, 130, 138, 151n.,154

Metodiu al III-lea, patriarh alConstantinopolului, 200n.

Metodiu din Melenic, 94Mezed-Pasa (Paleolog renegat),

49Michele, familia, 60Miconos, 41n., 60Midia, 49, 130

,

Medici,

- ,

- ,- ,

--

- ,

Mihail al VII-lea, patriarh alAntiohiei, 124

Mihail al VIII-lea Paleologul,Imparat bizantin. Vezi Paleo-logi,

Mihai Viteazul, domn al TariiRomanesti, 31, 66, 115, 116,129, 133, 140, 142-145, 147,153n., 157, 158, 175, 178

Mihail, tar, 167Mihnea al II-lea, Turcitul, domn

al Tarii Romanesti, 128, 132,134, 136, 138, 154

Mihnea al III-lea (Mihail Radu),domn al Tarii Romanesti,175, 176, 192, 200n.

Milano, 14, 17Milescu, Nicolae, cronicar, 190,

205Milo, 59, 60, 61, 73n.Milos, fratele lui Alexandru

Mircea, domnul Tarii Roma-nesti, 136, 137

Minetti, Bartolomeo, 161Mingrelia, 21, 125Miniatul. Vezi Ilie.Mircea cel Batrin, domn al

Tarii Romanesti, 10Mircea Ciobanul, domn al Tarii

Romanesti, 113, 130, 131,132, 134

Mistra, 5, 57n.Mitilene, 63Mitrofan Kritopulos, patriarh

al Alexandriei, 162, 168Mitrofan al III-lea, patriarh al

Constantinopolului, 18, 43,58, 66, 67, 75n., 94-96,101,107n., 112, 121n., 137

Mitrofan, mitropolit al Ceza-reei, 84

Mitrofan, episcop de Monem-vasia, 31

Mitrofan de Veria, 94Modon, 84Moesiodax, losif, director al

Academiei din Iasi, geograI,219

Moldova, 6, 7, 9, 10, 20, 22,32, 44, 46, 55n., 69, 83, 85,86, 102, 106n., 114-116,

19 - Bizant dupti Bizant

118, 119, 125, 128, 129, 132,133, 136, 137, 139, 140, 142,145, 146, 155, 157, 158, 160-162, 167, 169-172, 175, 178,181, 188, 205, 216, 218, 226,228, 234, 238, 241, 244n.,250. Mitropolifi de: vezi Anas4tasie (Crimea); Antonia; Do-softei ; Gavriil ; GhedeonGheorghe; Iacov ; Leon (Ghe-uca) ; Teofan.

Monemvasia, 39n., 84, 100, 101,106n., 125, 138, 140. Mitro-polifi de: vezi Arsenic; Do-rotei ; Ierotei; Macarie; Mi-trofan,

Moreea, 17, 18, 23, 24, 26, 29,49, 59, 83, 85, 87, 88, 90,94, 100, 104n., 174, 194,250, 251

Moruzi, familia, 233, 241Moruzi, Alexandru, domn al

Moldovei, 229, 248-, Constantin, domn al Mol-dovei, 229, 238

Moscopole, 210, 211Moscova ; moscoviti, 8, 10, 94,

117, 124,125,140,145, 148n.,156, 166, 167, 172, 174, 175,197n., 210, 215, 216, 225

Movila, familia, 116, 146, 178Gavriil, domn al Tarii

Romanesti, 141Ieremia, domn al Mol-

dovei, 129, 140, 142, 155, 157- , Simian, damn al Moldo-vei si al Tarii Romanesti, 66

Moise, domn al Moldovei,196n.

Petru, mitropolit al Kie-vului. Vezi Petru.

Murad I, sultan, 26, 38n., 95Murad al II-lea, sultan, 27, 49,

81, 136Murad al III-lea, sultan, 52,

61, 100, 136Murad al IV-lea, sultan, 117,

164Muselimis, Alexandru, 201n.

Dionisie, patriarhul Con-

289

-,

stantinopolului. Vezi DionisieIV.-, Iorgachi, 118

Mustafa, pretendent, 34Mustafa, vizir, 102n.Musurus, Marcu, umanist, 14,

18, 30Muqli, 28Muzalon, familia, 49

N

Nasi, Jose, duce de Naxos, 44,45, 60, 61, 73n.

NAsturel, Udri§te, carturar, 10,167

Nauplia, 34, 59, 85, 92, 97,107n.

Naxos, 41n., 59, 60, 61, 73n.,117

Neagoe Basarab, domn al TariiRomine§ti, 82, 85, 129, 130,138

Neapole, 16, 20, 21, 31, 36n.Nectarie, mitropolit at Brailei,

140Nectarie, patriarh al Ierusali-

mului, 191, 200n., 215Nectarie, patriarh al Ohridei,

141Negri, Constantin, 250Neochorion, 44Neofit al II-lea, patriarh al Con-

stantinopolului, 74n., 162Neofit al IV-lea, patriarh al

Constantinopolului, 215Neofit al V-lea, patriarh at

Constantinopolului, 182, 208Neofit al VII-lea, patriarh al

Constantinopolului, 170Neofit Cretanul, mitropolit al

Tarii Romanesti, 231Neofit, episcop de Maina, 31Neofit, mitropolit de Sofia, 156Nevers, Charles de Gonzague,

duce de, 31Niceea, 54n., 106n., 185Nicefor filozoful, 204n.Nichifor dascAlul, vicar al Pa-

triarhiei, 93, 140, 142, 156

290

Nichifor Focas, impArat bizan-tin, 85, 191

Nichifor (Nicolae d'AscoIo),patriarh al Alexandriei, 168

Nicodim, calugar, 158Nicolae, patriarh at Ohridei, 96Nicolae din Sinope, cleric, 182Nicomedia, 185Nicopole, 13, 27, 110n., 144Nifon al II-lea, patriarh at

Constantinopolului, 81 -83,85, 125, 128, 130

Nika, rascoala, 7, 191Nikon, patriarh at Moscovei,

125Nikusios, Panaioti, mare dra-

goman at Portii, 188, 206-208

Nio, 59Nisiros, 52Notaras, familia, 49

- , Ana, fiica megaduceluiLuca, 17- , Dimitrie, nepotul luiHrisant, 211-, Dositei, patriarh al Ie-rusalimului. Vezi Dositei II.- , Hrisant, patriarh al Ie-rusalimului. Vezi Hrisant.- , Isaac, fiuI megaduceluiLuca, 34- , Luca, megaduce, 17, 34- , Teofan Eleabulkos, 106n.

Novac Debels", capetenie bul"gara, 96

Novi, 32Nucet, m5.nastirea, 151n.Niirnberg, 37n.Nyssa, 231

0

Ohrida, 80, 83, 86, 88, 89, 96,105n., 109, 141, 211,232. Pa-triarhi de: vezi Atanasie; Ga-vriil ; Meletie; Nectarie; Ni-colae; Sofronie; Zaharia.

Olanda, 155, 156, 231Oradea Mare, 236Orestias , 42Orhan (Urkhan), sultan, 25, 26Ortachioi, 43Osman I, emir, 25Osman at II-lea, sultan, 117Ospital ieri, ordinul cavalerilor,

18, 22, 52, 62, 63, 98Otranto, 22, 38n.

P

Pachymeres, cronicar, 33Padova, 10, 14, 71, 92, 93,

104n., 191, 205, 208, 210,216, 240

Pagomenes, familia, 46Pahomie, intemeietorul mona-

hismulu i in Orient, 67Pahomie I, de Zychnai, patriarh

al Constantinopolului, 83,84, 104n., 128

Pahomie at II-lea, patriarh alConstantinopolului, 92, 128,139, 140

Paisie, patriarh al Alexandriei,125

Paisie I, de Larisa, patriarh atConstantinopolului, 172, 174

Paisie al II-lea, patriarh alConstantinopolului, 182, 231

Paisie Ligaridis, arhiepiscop deGaza, 167

Paisie, patriarh at Ierusalimu-lui, 171, 172, 191, 216

Paisie, patriarh de Ohrida, 88,170

Paisie, egumen al manastiriiGalata, 170

Palaiokapa, Constantin, cali-graf, 34

Palaiopatrai, 155Palamede, Gheorghe, poet, 142,

145, 146Paleolog, familia, 16, 17, 19,

25, 26, 42, 49, 50, 95, 100,116, 117, 191

- , Alexandru, fiul lui Con-stantin Paleologul, din Cri-meea, 116- Ana, 1mpar5teas5, sotialui Andronic III, 97-, Andrei, despot al Moreei,17, 47-, Andrei, nepotul despo-tului Toma, 48

Andronic al II-lea, im-parat bizantin, 25

Andronic at III-lea, im-parat bizantin, 97

Andronic, despot at Mo-reel, 17, 47

Andronic, stratiot, inslujba Venetiei, 16

, Constantin al XI-lea, im-parat bizantin, 27, 87

Constantin, arhonte, 86,112

Constantin, din Crimeea,113, 116

Dimitrie (Chirita), 116,178

Dimitrie, despot al Mo-reel, 48, 50, 56n., 100

Dimitrie, stratiot in sluj-ba Venetiei, 14, 16, 17- Elena, fiica lui Teodoral II-lea, despotul Moreei,122n.

Gidos (Guy), 28, 49Iacob din Chios, 117

- , loan at V-lea, imparat bi-zantin, 26- loan at VIII-lea, imp5.-rat bizantin, 27

Ioan, fiul lui Manuil,48

Ioan Zamplakon, 16Ioan, stratiot in slujba

Venetiei, 16Manuil al II-lea, imparat

bizantin, 26, 34, 94, 95Manuil, despot, 48

- , Manuil, fiul despotuluiToma, 48- , Maria, sotia lui MihailTrahaniotes, protostrator, 98

291

-,

-,- ,

-,

- ,

-

,

- ,

-, Matei Asanis, 36n.-, Mihail al VIII-lea, impa-rat bizantin, 25-, Nicolae, in slujba Vene-tiei, 16, 39n.- , Pavel, 116- , Sguromali, 46, 138- , Teodor, despot al Moreei,100- , Teodor al II-lea, despotal Moreei, 122n.-, Toma, despot, 22, 48, 50-, Zampia (Zabia), 34- , Zoe-Sofia, 22

Palata, 43Palestina, 89Panidos, 42Paris, 34, 95, 216, 234, 237Paronaxia, 35, 61, 95Paros, 35, 59, 60, 61, 63Partenie I, patriarh al Constan-

tinopolului, 164, 165, 167,168, 197n., 198n.

Partenie al II-lea, Oxys, pa-triarh al Constantinopolului,166, 171, 172

Partenie al III-lea, patriarh alConstantinopolului, 172, 225

Partenie al IV-lea, patriarh alConstantinopolului, 176, 180,200n., 201n.

Partenie, patriarh al Ierusali-mului, 231, 240

Partenie, mitropolit al Sofiei,96

Patelaros. Vezi Atanasie alIII-lea, patriarh al Constan-tinopolului.

Patmos, 9, 61, 68, 98, 208, 229Patra§cu, fiul lui Petru Cercel,

141Pauliotes, Mihail, 93Pavel de Alep, diaconul, 175Pavel Tebanul, 67Pavia, 13Pavlachi, capuchehaia lui Va-

sile Lupu, domnul Moldovei,172

Peo, 83, 86, 89, 96, 104n.,105n., 124, 174, 232. Patri-

292

arhi de: vezi Eftimie; Ghe-rasim ; Macarie.Pelagonia, 158Pera, 9, 45, 46, 87, 89, 113Persia; persani, 21, 24, 39n.,

225Perusi, familia, 206Pesta, 236Petersburg, 248Petrachi, directorul Monetariei

din Constantinopol, 236Petro-Bua, familia, 46Petrokokkinos, familia, 62Petru, patriarh maronit al An-

tiohiei, 68Petru de la Arge§. Vezi Radu

Paisie.Petru Cercel, domn al Tarii

Romanesti, 95, 116, 132, 134,141, 246n.

Petru cel Mare, tar, 217, 226,227, 228, 235, 238, 240, 246n.

Petru Movila, mitropolit alKievului, 156, 165, 166

Petru Rarm domn al Moldo-vei, 66, 113, 126, 128, 130,131, 133, 246n.

Petru Schiopul, domn al Mol-dovei, 63, 66, 70, 115, 128,129, 133, 136, 137, 139, 146,156, 157

Petru cel Tinar, domn al TariiRomane§ti, 93, 114, 132

Phrantzes, Gheorghe. VeziSphrantzes, memorialist.

Piali, amiral otoman, 62, 63,74n.

Piccolomini, familia, 19Pigas. Vezi Meletie, patriarh

al Alexandriei.Piperi, clan albanez, 31Pisano, familia, 60Pisidia, 90Pius al II-lea, papa, 19, 20, 29Plachida, Eustatie, medic, 220n.Platter, Felix, 34Plethon, Gemistos, umanist, 28Poggio Bracciolini, umanist,

35n.

Pogoniana, 106n., 139, 149n.Po la, 84Polonia; poloni, 6, 10, 24, 30,

43, 93, 101, 117, 118, 125,133, 136, 142, 146, 153n.,155, 158, 165, 166, 171, 181,188, 190, 192, 196n., 207,232, 238, 240

Polotk, episcopia, 156Porfirita Ianachi, capuchehaie,

181Porfiropulos, Marcu, dascal,

213, 234Port-Royal, 205Porto, Francisc, umanist, 34Possevino, Antonio, propagan-

dist iezuit, 156Potemkin, Grigori, maresal,

226Poznafi, 237Principilor, insulele, 58Procopie I, patriarh al Constan-

tinopolului, 232Procopios, Dimitrie Pamperis,

dascal, 211Proilav, episcopia, 125, 140,

164, 167, 176, 197n., 201n.,212

Psamatheoi, 43Psara, 116Ptolemeo, Filip, medic, 119Pylarino, Iacov, medic, 220n.

R

Racovita, familia, 230Constantin, domn al Tarii

Romanesti si al Moldovei, 230Mihai, domn al Moldo-

vei si al Tarii Romanesti, 214,230, 235, 240

Stefan, domn al TariiRomanesti, 230

Radu de la Afumati, domn alTarii Romanesti, 66

Radu Leon, domn al Tarii Ro-manesti, 176, 186

Radu Mihnea, domn al Moldo-vei si al Tarii Romanesti, 128,

129, 131, 138, 141, 146, 147,154, 155, 157, 158, 160, 161

Radu Paisie, domn al TariiRomanesti, 66, 131, 133,134, 136

Radu 5erban, domn al TariiRomanesti, 66, 129, 145,158, 178, 184

Rafail, patriarh al Constanti-nopolului, 81

Raghib, mare vizir, 240Raguza, 19Rali, familia, 16, 113, 137

Gheorghe din Coron, 16Iacob, negustor, 115

-, loan, 113-, Isaac din Alep, 222n.

Manuil, arhiepiscop deEpidaur, 30

Manuil, feudatar la Nea-pole, 16, 30, 46

Matei, mercenar, 16-, Mihail, in slujba Vene-tiei, 29

Nicolae, 16Paleolog. Vezi Dionisie,

mitropolit de Tirnovo.- , Teodor, 16

Ramadanis, Gheorghe, 233, 234Regensburg, dieta de la, 20Reness, Joan, capitan, 31Reni (Tomarova), 197n.Reuchlin-Capnio, Iohann, uma-

fist, 14Rhizos, familia, 233, 234

Balanos, 218Iacob, 234

Rigas de Velestino, poet; ete-rist, 219, 237, 247, 251n.

Rimini, 28Rimnic, episcopia, 186, 187,

216Rodos, 22, 23, 29, 30, 41n., 49,

52, 57n., 62, 63, 74n., 98,128, 132-134, 158, 161, 162

Rodrigo de Aravalo, cleric, 21Roma, 8, 14, 16, 18, 20, 22,

30, 32, 37n., 48, 84, 93,95, 97, 98, 104n., 125, 136,

293

-,

- ,

153n., 155, 160, 167, 191,192, 197n., 206, 207

Roman, episcopia, 141romani, 24, 117, 128, 131, 136,

170, 174, 182, 188, 210, 211,216, 218, 229, 230, 238, 241,250

Rosetti, familia, 118Alexandru, fiul lui An-

tonie-Vocla, 118Antonie, domn al Mol-

dovei. Vezi Antonie Ruset.Gheorghe (Iordachi), cu-

parul, 118Lascar, mare logofat al

Bisericii ecumenice, 118- , Maria (Mariorita), 218

Rosso, Bernardino, pretendentla tronul Tarii Romanevti,119

Rudolf al II-lea, imparat, 144Rumelia, 247Rusia; ru§i, 22, 24, 101, 111n.,

113, 124, 128, 137, 140, 156,158, 165, 166, 174, 182, 190,194, 205, 212, 217, 218, 225,226, 228, 231, 242, 249,250

ruteni, 37n., 188Ruxandra, sotia lui Alexandru

Lapupeanu, domnul Mol-dovei, 66, 70, 127, 128, 132,150n., 199n.

S

Sagredo, familia, 60Salonic. Vezi Tesalonic.Salvaresso, familia, 136

Caterina. Vezi Ecaterina,doamna lui Alexandru Mir-cea.

Samos, 34, 63, 70, 76n., 116Samuil I, patriarh al Alexan-

driei, 188, 202n., 217Samuil I, patriarh al Constan-

tinopolului, 170, 217, 232,243n.

Santa Maura (Leucadia), 52

294

Sarmasichi, 43sari, 41n., 46Sf. Sava, manastire, lIngi Ieru-

salim, 70Savoia, Ludovic de, duce, 32,

40n.Scanavi, familia, 233Scardona, 29Scarlati, familia, 115, 118Scarlatos, beilicgiul", 118, 207Scholarios. Vezi Ghenadie II,

patriarh al Constantinopolu-lui.

Schweiger, Solomon, 50Scopelo, 62Scordilios, Zaharia, cleric, 89,

95Scribas, Lazar, dascal, 211Scutari, 32, 54n.Selim I, sultan, 6, 30, 50, 67,

83, 85, 100, 102n., 240Selim al II-lea, sultan, 8, 44,

121n., 132, 136Selimbria, 42, 54n., 82Semendria, 28Serafim I, patriarh al Constan-

tinopolului, 170Serafim al II-lea, patriarh al

Constantinopolului, 170, 226Serbia; slrbi, 32, 89, 103n.,

104n., 141, 144, 146, 153n.,167, 248, 250

Seres, 85, 130Serifos, 90Serpetas, mare sachellarios, 88Sevastos din Trapezunt, dascal,

214, 221n.Siatista, 208Sibiu, 17, 236, 248Sicilia, 22, 23, 24Sigismund, pretendent, 32Silvestru, patriarh al Alexan-

driei, 67, 94, 128Silvestru, patriarh al Antiohiei,

200n., 217, 231, 243n.Simeon, tar bulgar, 79Simion I, patriarh al Constan-

tinopolului, 80, 81, 82, 103n.

- ,-,- ,- ,

-,

Sinai, muntele, 9, 68, 69, 76n.,124, 132, 157, 162, 169, 184,199n., 206

Sinaia, manastirea, 184Sinan, amiral turc, 119Sinesius, 92, 213Siretion, 48Siria; sirieni, 43, 45, 67, 68,

89Sirigul. Vezi Meletie.Sirtchioi, 102n.Skanderbeg, Gheorghe, erou

albanez, 20, 96Skarga, Petru, iezuit, 152Skoplje, 32Snagov, manastirea, 216Sobieski, loan, rege al Polo-

niei, 186Socinus, teolog protestant,

122n.Sofia, 26, 96, 109n., 144, 145.

Mitropoli;i de: vezi Auxentie ;Neof it ; Partenie.

Sofianos, Mihail, umanist, 71Sofronie I Siropu]os, patriarh

al Constantinopolului, 80Sofronie al II-lea, patriarh al

Constantinopolului, 236Sofronie al IV-lea, patriarh al

Ierusalimului, 67, 125, 156Sofronie, patriarh al Ohridei,

89, 96Sokolli, Mahomed, mare vizir,

86, 89Soldaia, 96Soliman cel Maret, sultan, 30,

46, 67, 85, 88, 97Solomon (Askenasi), agent poli-

tic la Constantinopol, 44, 61Sommaripa, familia, 60

Cursino, senior de Paros,59, 60

Francisc, 61-, Nicolae, senior de Paros,59

Sozopol, 49, 59, 92, 157Spairas, Andrei, 71Spandoni, familia, 222n., 234

Spandoni, dascal, 212, 220nSpandonis, Andronic Trihas, 14Spandugino (Teodor Cantacu-

zino), istoric, 24-30, 38n.,39n., 48

Spania; spanioli, 14, 31, 44,55n.

Sphrantzes, Gheorghe, memoria--list, 46

Squartzafico, familia, 26StAnesti, manastirea, 157Stavraki (Stavrakoglu), Iorda-

che, agent la Constantino-pol, 236, 240

Stavrinos diacul, 142, 146Sturdza, Scarlat, boier, 238Suceava, 166Suedia, 32Sugduri, Gheorghe, dascal la

Ianina, 195Suidas, gramatic, 214Sutu, familia, 230, 241, 246n.

Alexandru, domn al Ta-riff Rominesti, 230-, Constantin Drakos, marelogofat muntean, 230, 234,243n.

Mihai, domn al Moldo-vei si al Tarii Rominesti, 230

Mihai II, domn al Mol-dovei, 230

Nicolae, 230, 241Symokata, Teofilact, scriitor

bizantin, 213Syra, 60

Segarcea, manastirea, 157Stefan, mitropolit al Tarii Ro-

minesti, 172tefan cel Mare, domn al Mol-dovei, 10, 16, 35, 66, 83,102n., 126, 128, 132, 240,246n.

tefan Petriceicu, domn al Mol-.dovei, 119

tefan Surdul, domn al TaraRomanesti, 116

295

Vlastos, Hrisoscoleu, 118, Meletie, 154, Nicolae, 17

Vodena, episcopia, 141Volpe, Giambattista, agent di-

plomatic, 22Vulgaris, Evghenie, teolog,

218, 219, 226, 238

X

Xantopulos, Nicefor, 204n.Xenakis, arhonte, 86, 115Xifilinos, Constantin, demni-

tar bizantin, 239Ximenes, cardinal, 14Xipolit, Constantin, secretarul

lui Nicolae Mavrocordat, 233

Z

Zaharia, patriarh al Ohridei, 96Zamoyski, Jan, cancelar al

Poloniei, 102Zante, 52, 72, 84, 206, 248Zeno, Dimitrie, poet, 72Zeno, Apostolo, literat, 122n.Zervos, Constantin, din Chios,.

71Zigomalas, loan, dascal, 34,

92, 94, 107n., 108n., 206, Stamati, 93, Teodosie, cArturar, 35n.,41n., 63, 92-94, 97, 102n.,106n., 107n., 108n., 148n.,206

Zonaras, istoric, 33, 113, 204n.Zwingli, Ulric, reformator, 244

Cuprins

Pag.

PREFATA S

1

PRIBEGII 13

2CONSTANTINOPOLUL CEL MARE. RALIATII. PER.MANENTA FORMELOR BIZANTINE 42

3AUTONOMIILE LOCALE 58I. Comunitati crqtine pe continent 58II. Insulele 59III. Athosul 64IV. Patriarhiile 67V. Muntele Sinai manastirea Sf. Sava 69VI. Coloniile din Italia 71

4PATRIARHUL $1 CLERUL SAU 79

5ARHONTII 112

299

4i

IDEEA IMPERIALA BIZANTINA PRIN DOMNIIROMANI 124I. Donatorii 124II. Roma.nii la Constantinopol 131III. Ocrotitorii 138

7OCROTIREA, DE CATRE DOMNII ROMANI, ABISERICII $1 A CIVILIZATIEI BIZANTINE 154I. Dominatorii bisericii ecumenice 154II. Vasile, domn al Moldovei, suprematia sa 161III. Cantacuzinii romani §i biserica ortodox5. 178IV. Constantin Brincoveanu, domnul Tara Roma.ne§ti,

§i legaturile sale bizantine 181

RENA5TEREA PRIN 5COALA 205I. Initiatori §i indrumatori 205II. Programe directii 213III. Biserica §i noua directie 215IV. Poetii 217

FANARUL 225I. Primii fanarioti 228II. Fanariotii, Biserica si viata la Constantinopol 230III. Politica Fanarului 233IV. Noul Fanar 235V. Scriitorii 239

10SFIR5ITUL BIZANTULUI 247POSTFATA 253NUME ISTORICE SI GEOGRAFICE 273

§i

§i

9

8

In curs de aparitie:

lorga,Nicolae

Warner,Rex

Daicoviciu,Hadrian

Decei,Aurel

Ciachir,Nicolae

Petreanu,Nicolae

ISTORIA VIETII BIZANTINE(aproximativ 720 pag. 20 lei)

IULIUS CAESARTraducere din 1. englez'a(aproximativ 480 pag. 15 lei)

*

DACII editie revazutaCol. Enciclopedia de buzunar"(aproximativ 320 pag. 8,75 lei)

ISTORIA IMPERIULUI OTOMANCol. Enciclopedia de buzunar"(aproximativ 290 pag. 8 lei)

*

SOLIMAN MA GNIFICULCol. Orizonturi"(aproximativ 100 pag. 4 lei)

IDEEA DE REPUBLICA LA ROMANICol. Orizonturi"(aproximativ 110 pag. 5 lei)

In curind:

Decei, AurelISTORIA IMPERIULUI OTOMAN(aproximativ 140 pagini 8 lei)

Autorul contureaza procesul ascensiunii Si deca'deriiimperiului, pe baza unor surse istorice de prima mina:cronici i istorii turcqti, arabe i persane, studii Sicercetari ale unor reputati istorici din Europa i America.Introducind pe cititor in istoria primelor state turcqtipreotomane, autorul urmarqte evolutia for in contex-tul politico-social al Asiei Mici, Orientului Apropiati Europei de sud-est, islamizarea Si conflictele otoma-

nilor cu bizantinii, bulgarii, romanii, ungurii v. a.. Indesfaprarea evenimentelor sint prezentate figure cele-bre de sultani care au jucat un rol insemnat in destinulacestui imperiu.Sint expuse particularitatile organizarii statale, econo-mice, militare §i religioase, precum i cele ale culturii§i artei turcqti, influenta for asupra popoarelor cu careotomanii an venit in contact.In urmarirea procesului de ascensiune *i de declin aimperiului, autorul are in vedere In permanenta rela-tiile otomanilor cu Oldie romane, insistind asupra mo-meatelor cruciale ale acestora.

Cott tipar : 19

l!PTiparul executat sub comandanr. 10 676 la Combinatul Poligra-fic Casa ScInteii", Piata San-

tell nr. 1, Bucuresti,Republica SocialistA RomAnia

Lei 10,50

Editura Enciclopedicil Roman&

."