Introducere de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita.

Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici. Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de

practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. Aspecte preliminare de Yoga, Tantra si Veda de Octavian Sarbatoare Aspecte introductive Aceasta scurta lucrare isi propune de a prezenta practicile de Yoga, Tantra si V eda asa cum sunt ele intelese in literature clasica de specialitate si relatia l or cu notiunea de eliberare spirituala care este strans legata de notiunea de Du mnezeu. Notiunea de Dumnezeu are o multitudine de conotari. Referitor la cele tr ei concepte de Yoga, Tantra si Veda, Dumnezeu trebuie privit ca fiind prototipul perfectiunii si al starii de trezire. Este in particular Dumnezeul trezirii cautat ontologic in practicile mentionate. Desi metodologia perfectionarii catre cunoasterea Dumnezeului trezirii difera, telul catre care converg cele trei concepte este practic acelasi. Ca metodologii de urmat, Yoga este in esenta ascetica, Tantra integrativa pe cand Veda este co ntemplativ-invocativa. Aceste practici apar intr-o progresie naturala in care tr eptat se evolueaza spiritual pe masura ce practicile sunt asimilate. Subiectele in sine sunt foarte extinse, lucrarea de fata va prezenta doar aspectele de baza ale acestor practici. Inca de la inceput este necesar de a prezenta preliminariile acestor practici, p reliminarii fara de care practicile in sine nu au succes sau au un succes limita t. Aceste practici in esenta lor permit o amplificare a starii de constiinta, o stare care poate avea efecte negative atunci cand baza pe care se sprijina pract icile respective nu este sanatoasa. Sprijinit pe o baza sanatoasa, aspirantul sp iritual se indreapta confident catre fazele finale ale trezirii spirituale, faze

care sunt intotdeauna dureroase. Cunoasterea faptului ca trezirea spirituala es te o experienta dureroasa, este cu adevarat esentiala pentru aspirantul spiritua l care-l intalneste astfel pe Dumnezeu intr-un tumul personal mental si fizic fa ra precedent. Dumnezeul trezirii Atat Yoga, cat si Tantra si Veda aspira la intalnirea cu Dumnezeul trezirii spir ituale exprimat mai cu seama prin notiunea de liberare spirituala sau simplu lib erare. In Yoga, terminologia de Dumnezeu este cunoscuta sub numele de Ishvara. D umnezeu sub acest nume nu este un Dumnezeu abstract, Yoga in esenta sa fiind o e xperienta concreta este bazata pe un Dumnezeu concret. Ishvara nu este o persona litate asa cum tindem sa credem ca aratand ca un om intr-o stare de spendoare gr eu de descris, un fel de Dumnezeu in viziunea crestina, dar trebuie mai de graba privit ca fiind incorporat in tot ce este perfect la nivel de experienta umana. Ishvara este astfel intrinsec in orice notiune care implica perfectiune de oric e fel sau stari estatice traite. Proximitatea cu Dumnezeu sub numele de Ishvara, este trairea experientei calitative de viata umana, Trezirea spirituala ca aspe ct al acestei proximitati trece prin diferite faze in care se traiesc experiente concrete prin care aspirantul este adus din ce in ce mai aproape de Ishvara, Du mnezeul trezirii. Imbunatatirea calitatii vietii aspirantului este semnul clar a l acestei proximitati. Sanatatea corpului se imbunatateste, de asemenea experien ta mentala ca stari excelente ale intelectului, memoriei, etc., se imbunatatesc. Prin a practica Yoga, starea de beatitudine numita Ananda este traita din cand in cand ca semn al rezultatului final catre care practicantul se indreapta. Aspi rantul face astfel pasi spirituali reali catre un Dumnezeu real, Dumnezeul exper ientei vietii calitative umane numit Ishvara. In conceptul de Tantra, Dumnezeul trezirii capata alte valente, desi in esenta l or rezultatele sunt similare ca cele din Yoga, conducand de asemenea catre exper iente de viata calitativa. In cazul Tantra, Dumnezeul trezirii este cunoscut sub numele de Shiva-Shakti. Tantra deosebeste in mod clar doua notiuni distincte, c el de Shiva, care este expresia constiintei contemplative si cel de Shakti care este expresia materiei amorfe. Simbolul Shiva reprezentat ca zeu nu se manifesta , ci pur si simplu exista intr-o stare contemplativa pur ontologica. Pe de alta parte simbolul Shakti reprezentat ca zeita se manifesta dinamic in universul mat erial, dar nu este constienta de propria-i existenta. Cand Shiva si Shakti se un esc, se intampla un fenomen de exceptie, Shiva incepe sa se manifeste, dar inca pastrandu-si starea contemplativa de trezire, iar Shakti pe de alta parte devine constienta (treaza) desi inca isi pastreaza tendinta de manifestare. Esential d e retinut este ca unirea (Yukta) Shiva-Shakti se poate manifesta in corpul uman. Trezind energia Kundalini care reprezinta Shakti aflata la baza coloanei verteb rale, ea se ridica catre zona capului unde il intalneste pe Shiva. Unindu-se Sha kti cu Shiva, trezirea practicantului are loc si astfel Dumnezeul trezirii Shiva -Shakti este manifestat in acel corp. Traditia vedica exprima Dumnezeul trezirii sub numele de Atman. Atman este in es enta sa similar cu Brahman, principiul etern al nonexistentei (Asat), Atman fiin d partea manifestata a existentei (Sat). Veda stipuleaza ca Atman se afla in fii nta umana intr-o stare potentiala, care poate deveni manifestata prin felurite p ractici care au ca scop constientizarea acestei stari. Dumnezeul trezirii poate fi astfel intalnit in om prin cunoasterea (Jnana) a intregului concept si practi carea ritualelor vedice (Yajna) asa cum ele au fost enuntate de scripturile reve late numite Shruti. Desi Veda este in forma sa un canon al hinduismului, practic ile in sine de imbunatatire a experientei calitative a vietii pot fi urmate de o ricine care le cunoaste si le poate aplica in mod corect. O baza sanatoasa pentru practicile spirituale Ce inseamna de fapt o baza sanatoasa pentru practicile spirituale? O baza prin d

efinitie este o structura pe care se construieste ceva sau care este un suport p entru ceva. In cazul practicilor de Yoga, Tantra si Veda este necesar corpul de a fi intr-o stare propice pentru a experimenta aceste practici. Starea propice a corpului creiaza o stare adecvata a mintii astfel ca se poate vorbi si de o sta re propice mentala. Starile propice fizica si mentala, formeaza impreuna o baza pe care se poate construi un intreg sistem de viata bazata pe practicile de Yoga , Tantra si Veda. Aceste practici de optimizare pot deveni intrinseci in a trai calitativ viata de zi cu zi. Yoga recomanda din principiu opimizarea corpului ca starea functionala. Pentru a ceasta se acorda inca din start importanta dietei, importanta fara de care o sta re avansata de purificare a corpului nu se poate obtine. Dieta este bazata pe pr incipiul Ahimsa, lipsa de violenta. Astfel ca dieta vegetariana trebuie urmata d e cei care aspira la astfel de practici. Realitatea este pentru consumul de carn e ca nu aduce rezultate dramatice, dar pur si simplu este un obstacol in a inain ta pe calea Yoga. In schimb esentiala este evitatea absoluta a consumului de alc ohol. In cazul acesta consumul de alcohol combinat cu practicile Yoga Tantra sau Veda duce in ultima instanta la pierderea telului si rezultate dezastroase ca p ierderea echilibrului mintal pot sa se produca. Trebuie de asemenea avut in vede re ca practicile sexuale fara discernamant, desi nu aduc rezultate dezastroase p recum cele ca urmare a consumului de alcohol, pur si simplu il/ o epuizeaza pe p racticant/ practicanta care departe de a merge catre trezirea spirituala, merge in schimb catre pierderea nivelului de trezire present. Mintea devine opaca si a gitata, corpul treptat se ofileste, calitatea vietii diminuandu-se. Alte aspecte preliminare de care trebuie sa se tina seama inainte de a se incepe practicile Yoga propriu zise sunt primele doua trepte din sistemul de Yoga al l ui Patanjali, aplicabile de asemenea in Tantra si Veda. Aceste trepte sunt cunos cute sub numele de Yama si Niyama, fiind in esenta lor precepte de baza de urmat . Cele cinci Yamas sunt codurile morale numite astfel: 1. lipsa de violenta (Ahi msa), 2. practica adevarului (Satya), 3. evitarea furtului (Asteya), 4. controlu l sexualitatii (Brahmacarya) si 5. lipsa lacomiei (Aparigraha). Pe de alta parte , cele cinci Niyamas, sunt recomandari de disciplina de urmat pe calea Yoga, ace stea fiind: 1. puritatea (Shauca), 2. multumirea interioara (Santosha), 3. ascez a (Tapas), 4. studiul spiritual (Svadhyaya) si 5. credinta in Dumnezeu (Ishvarap ranidhana). Se observa cu usurinta ca aceste coduri morale si discipline sunt asa de inalte ca pentru a le urma cineva trebuie sa fie deja avansat in Yoga. Dar Patanjali pr in prezentarea lor la inceputul scarii de evolutie trepate in Yoga, scara cu opt trepte numita Ashthanga Yoga, nu a intentionat de a obtine indeplinirea lor ina inte de a incepe Yoga propriu zisa, ci mai degraba de a-l atentiona pe aspirant asupra importantei lor in sens epistemologic. Practicantul este astfel atentiona t de importanta acestora si de utilitatea urmarii codurilor morale si discipline lor cat se poate de mult. Codurile morale Yamas si disciplinele Niyamas devin pr eliminarii mai mult sau mai putin asimilate de catre practicant inainte de a inc epe practicile fizice de Yoga numite Asanas, posturi/ pozitii fizice. Desi fieca re dintre aceste coduri morale si discipline poate fi discutat in detaliu o prez entare scurta este necesara pentru fiecare dintre ele. Lipsa violenta (Ahimsa) este o piatra de temelie a sistemului Yoga. Progresul in Yoga nu poate apare fara ca tendinta de a rani o fiinta sau a folosi orice form a de violenta vor disparea. Ahimsa este astfel codul moral al Divinitatii care n u raneste ci hraneste si sustine fiintele creiate. Practica adevarului (Satya), al doilea cod moral, se refera la evitatea minciunii sub orice forma. Indreptand u-se catre adevar in vorbe si fapte, intreaga viata a practicantului devine in a rmonie cu adevarul. Al treilea cod moral, evitarea furtului (Asteya), se refera la abtinerea de a lua orice lucru care apartine altcuiva, furtul fiind considera t in Yoga ca practica sigura pentru ca cineva sa ajunga sarac si in suferinta. P e de alta parte prin practica Asteya se obtine abundenta si toate necesitatile c

elui care este ferm in Asteya sunt indeplinite. Controlul sexualitatii (Brahmaca rya), al patrulea cod moral se refera la aspectul de constientizare a activitati i sexuale. Contrar multor pareri, Brahmacarya nu este abstinenta sexuala ci mai degraba este atitudinea de lipsa de dependenta de activitatile sexuale. Desi un practicant de Brahmacarya poate avea experiente sexuale, ele nu-l conditioneaza de a depinde de aceste practici, ci mai degraba sunt private ca necesitati ale c orpului fizic care sunt indeplinite constient. In esenta practicile sexuale cu d iscernamant reprezinta controlul sexualitatii (Brahmacarya). Ultimul cod moral d in Yoga este lipsa lacomiei (Aparigraha). Acest cod moral se refera la evitatea acumularilor inutile, Yoga sesizand tendinta naturala a omului de a acumula tot felul de lucruri care in cea mai mare parte devin stationare in viata lui. Este cu alte cuvinte un cod moral care recomanda evitarea de a lua in posesie sau a m entine in posesie lucruri care nu folosesc acelei persoane si care mai degraba p ot folosi altcuiva. Prin extrapolare acest cod moral implica o simplificare a vi etii printr-o evaluare a lucrurilor in posesie ale fiecaruia si eliminarea lor f ie prin a le da altor oameni care au nevoie cu adevarat de ele sau a le vinde. I n esenta acest cod moral elimina ceia ce poate fi in surplus in viata fiecaruia, fie obiecte in posesie, fie mancatul in exces care creiaza ingrasarea corpului, cuprinzand tot ce este legat de ideia ca cineva poate fi lacom de a avea, stran ge sau consuma. Cele cinci Niyamas enumerate mai sus se refera la recomandari de disciplina de u rmat concomitent cu practicile Yoga de orice tip. Sunt recomandari care vor inso ti Yoga oricand si oriunde pentru practicantul de Yoga. Puritatea (Shauca) este astfel numita ca prima disciplina. Aceasta disciplina se refera la mentinerea co rpului si mintii intr-o stare de curatenie. Astfel ca pe plan fizic curatenia co rpului este necesara, iar pe plan mental puritatea trebuie privita ca evitare a imbibarii mintii cu felurite informatii impure, pornografie, reclame de tot felu l si tot ce asalteaza mintea in a deveni agitata si fara control. Precum se obse rva este o disciplina greu de atins pentru faptul ca suntem mereu asaltati de ta rele societatii de consum in care totul pare convergand in a face pe om sa vrea mai mult sau sa incerce alte experiente ale simturilor. Este un asalt continuu p e care nu il putem evita pe dea-ntregul decat daca ne izolam de societate. In Yo ga aceasta poate fi realizat prin retragerea din viata sociala, retragere care i n fapt nu rezolva problema la nivel social ci numai la nivel individual. Cum ret ragerea nu este posibila pentru toti cei care vor sa practice Yoga, puritatea (S hauca) poate fi realizata la nivel calitativ acceptabil printr-o evitare pe cat posibil a ceia ce o poate afecta. Televizorul este poate in timpurile prezente a paratul cel mai folosit pentru a intina puritatea mentala. Literatura pornografi ca este o alta forma vizuala de impurificare mentala. Orice practicant de Yoga i si poate folosi discernamantul in a evita orice forma de impurificare mentala ca re vine din mediul inconjurator. A doua disciplina recomandata de Yoga este multumirea interioara (Santosha). Ace asta disciplina se refera la a creia o stare de satisfactie mentala pertinenta c u realitatea vietii. Cu alte cuvinte practicantul de Yoga isi da seama ca nu are sens de a dori lucruri care prin lipsa lor creiaza o stare de nemultumire. Acea sta nu elimina dorinta de a obtine ceva, dar aceasta dorinta nu trebuie, conform disciplinei Santosha, sa produca nemultumire interioara. Mai degraba practicant ul Yoga este inclinat de a aprecia ceia ce este present si de care se poate bucu ra cu adevarat. Aceasta multumire interioara poate fi realizata printr-o simpla apreciere a realitatilor vietii asa cum viata este in simplitate sa, ca multumir ea de a merge la culcare sau de a avea ce manca, de a putea sa se odihneasca, et c. Aceste aprecieri ale vietii unui om pot parea prea simple pentru faptul ca ex ista tendinta in om de a aprecia numai lucruri greu de obtinut. Dar Yoga este in esenta sa o practica a realitatii vietii in care lucrurile pe care le considera m normal de a le avea sau trai devin pentru un yoghin o apreciare a vietii. Mult umirea interioara este prin urmare compatibile cu fericirea individuala, Santosh a fiind astfel un preludiu al starii Ananda (starea de beatitudine) pertinenta e liberarii care poate fi obtinuta mai tarziu.

A treia disciplina numita asceza (Tapas) se refera cu predilectie la a creia con ditii pentru corp sa devina rezistent si starea-i de dependenta de exterior sa f ie diminuata. Se pot folosi astfel diferite tehnici de a intari rezistenta corpu lui expunandu-l la factorii naturali, ca soare, caldura, frig, sau practici de p osturi de mancare, abtinere sexuala, etc. Atentie speciala trebuie acordata fapt ului ca asceza sa nu fie destructiva. Tapas este in esenta sa un process gradat de fortificare a corpului fara a-l afecta destructiv. Aceasta disciplina dusa la extrem conduce la asa numitele mortificatii prin care un singur proces de ascez a duce la liberarea finala. Sunt cunoscute astfel cazuri mai cu seama in India c and un ascet decide de a tine mana in sus pentru ani de zile sau a sta intr-un p icior, etc. In timp mana sau piciorul se cauterizeaza, acest lung exercitiu duca nd incontestabil la a mentine starea de atentie mentala din ce in ce mai prelung it, rezultand in final ca yoghinul atinge beatitudinea, starea de Ananda, fiind astfel liberat. Astfel de asceze extreme sunt rare, calea obisnuita a aspirantul ui spiritual este de a folosi forme normale de asceza asa cum au fost mentionate mai sus. Aceste asceze sunt practicate pentru un timp pana cand sunt stapanite cu desavarsire. Expunerea la factorii naturali, munca fizica fac corpul sanatos, rezistent la boli, etc. Practicantul devine astfel mai independent de mediul in care se gaseste, asa cum Dumnezeu, Ishvara in forma sa de constiinta manifestat a, este independent de mediu. Practica Tapas duce gradat la independenta de cond itionarile exterioare (fizice) sau interioare (mentale). Disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) se refera la o preocupare continua a aspirantului de a studia literatura spirituala, creindu-se astfel obiceiul de a se perfectiona necontenit. Yoga, desi are o finalitate in notiunea de liberare f inala numita Kaivalya in Yoga Sutra a lui Patanjali, nu inceteaza atunci cand ac easta stare a fost atinsa. Yoghinul eliberat continua sa studieze, sa creieze si sa participe la viata desi dintr-o perspectiva mult mai avansata decat omul obi snuit. Svadhyaya recomanda astfel studiul spiritual catre o continua ascensiune spirituala care nu are limite decat atunci cand corpul yoghinului a incetat sa m ai functioneze. Totusi sunt yoghini care dupa eliberarea finala nu mai sunt inte resati in a studia fiind preocupati de a se mentine in starea de Ananda, dar pen tru aspirantul obisnuit disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) este foarte n ecesara. Credinta in Dumnezeu (Ishvarapranidhana), ultima din diciplinele recomandate, es te poate cea mai importanta dintre cele cinci Niyamas. Credinta in Dumnezeu (Ish vara) este practic vazuta ca esentiala catre telul la care se tinde prin practic a Yoga, prin faptul ca telul este atins prin credinta. Aceasta credinta este o f orma de devotiune (Bhakti) prin care aspirantul tinde sa se identifice cu Ishvar a, sensul cuvantului sanscrit 'pranidhana' insemnand 'a fixa atentia', 'a medita catre'. Disciplina Ishvarapranidhana implica a organiza timp disponibil pentru ca aspirantul sa se gandeasca la Dumnezeu, un timp de introspectie a ceia ce Ish vara reprezinta de fapt ca prototip al implinirii omului in viata. Cele cinci coduri morale (Yamas) si cele cinci discipline de urmat (Niyamas) tre buiesc privite ca preliminarii teoretice de cunoscut in Yoga si sunt aplicabile in egala masura pentru progresul in Tantra si Veda. Astfel ca pe tot timpul prac ticilor de Yoga sub diferite forme, aspirantul se straduieste de a urma aceste p recepte cat de mult posibil. Aceste preliminarii sunt un fel de 'cele zece porun ci' de cunoscut inainte de a incepe practicile de Yoga, Tantra sau Veda. Arta de a trai si aspiratia spirituala de Octavian Sarbatoare Ars bene vivendi Arta de a trai este un subiect fascinant in sine. Tot asa de fascinante sunt pre liminariile artei de a trai, practici, tehnici, studii si cercetari personale ca re ne permit de a practica sau trai o forma de arta spirituala. Inca de la incep ut trebuie spus ca nu poate exista o cale standard de a ajunge la practica artei

de a trai. Sunt fireste multe traditii care au drept scop mai mult sau mai puti n explicit arta de a trai. Putem generaliza ca toate religiile intr-o forma sau alta incearca de a aborda intr-o maniera teoretica si practica o arta spirituala . Filosofiile la randul lor, intr-o maniera specifica, abordeaza de asemenea ace asta. Este o preocupare umana esentiala de a raspunde la intrebari ca: "Ce sa fa c pentru a nu suferi?", "Cum ar fi mai bine sa actionez acum?", "Cine sau ce sun t eu?", lista poate continua cu intrebari pe care cei mai multi dintre noi le cu noasem la modul empiric. Prin urmare constatam ca mai mult sau mai putin constient cei mai multi dintre n oi suntem preocupati de a sti cum sa traim, de a ne conduce optim viata proprie si a trai plenitudinea vietii. Toate acestea sunt definite generic sub termenul de fericire. Trebuie sa admitem ca avem o preocupare obsedanta cu aspectul de fe ricire, acesta se reflecta in multitudinea de activitati rezultate din felul in care ne traim viata. Privita sub aspect spiritual aceasta preocupare obsedanta pentru fericire poate fi definita ca aspiratie spirituala si aici apare firesc ideia de a defini obiec tul acestei aspiratii. Stim din experienta practica despre aspiratii spirituale ca nu sunt strict necesare notiunile de Dumnezeu, sfinti, maestri, etc. Sunt mul te exemple in diferite traditii ca exista nenumarate cai de aspiratie spirituala , este la latitudinea fiecaruia de a gasi o modalitate potrivita pentru a urma o astfel de cale. Aspiratia spirituala poate fi sub forma unor principii sau sub forma incercarii de apropiere de o anumita emanatie spirituala ca Iisus de exemp lu, sau Krishna in traditia hindusa, ori Lao Tzi (Tze) in traditia chineza, etc. Prin aceasta se poate observa ca avem o mare libertate de a alege. Aceasta nu inseamna ca este simplu sau usor de a incepe o viata spirituala const iienta. Practica demonstreaza ca din contra o viata spirituala constienta nu est e usor de a o incepe si practica. Obstacolele sunt multe, in general avand tendi nta de a blama exteriorul pentru diferite nesanse, dar privind cu onestitate luc rurile constatam ca de fapt noi insine suntem sursa propriilor nesanse in cele m ai multe cazuri. Sunt fireste unele imprejurari independente de noi care ne pun piedici in ceea ce vrem sa facem pe linie spirituala, dar ca aspect dominant put em spune ca noi suntem cei care ne orientam viata prin actiunile obisnuite ale v ietii. Aceste actiuni de zi cu zi (poate suna paradoxal!) ne orienteaza viata vi itoare. O intalnire cu o persoana poate fi semnificativa pentru ce vom face sau gandi in viitor, cititul unei carti sau articol ne poate influenta viata in mod decisiv, etc. Constatam astfel ca actiunile de ieri isi pot arata fructele acum, iar ceea ce facem acum poate deveni cauza pentru un efect in viitor. Aceste ide i au fost spuse sub felurite forme in multe traditii, ceea ce putem aduce nou in aceasta directie este felul de a le aplica in contextul prezentului care este u nic in manifestare si perceptie personala. Privind diferite institutii, organizatii, etc., care-si propun teluri spirituale putem fi deceptionati de ceea ce vedem si constatam in modalitatea in care este prezentata viata spiritual a anumitor cai specifice. Aceasta nu inseamna ca ace ste institutii sau organizatii nu au valoare in sine. Doctrinele lor spirituale sunt valoroase pentru cei care cred in ele, cei care se simt "imbunatatiti" prin contactul cu aceste organizatii. Ceea ce nu prezinta nici un sens pentru cineva , poate fi semnificativ pentru altcineva. Astfel se explica durata lor in timp, ca raspund si ofera cai spirituale valabile pentru anumite persoane. Si totusi d e cele mai multe ori suntem deceptionati de ceea ce vedem. Aceasta nu inseamna c a suntem indreptatiti sa le criticam. Inseamna mai degraba ca ceea ce vedem nu e ste potrivit cu propria aspiratia personala, dar organizatiile pot avea ceva bun pentru aspiratia personala a altcuiva. Trebuie observat ca toate caile spirituale sunt limitate in ceea ce se poate obt ine urmand o anumita cale. Aceasta vine fireste din natura lucrurilor ca toate c onceptele sunt limitate oferind solutii relative in concordanta cu un "camp spir

itual" al aspirantului. Acest "camp spiritual" ne este decat valoarea limitata a notiunilor cu care vehiculam in ceea ce priveste aspectele spirituale. Exemple sunt nenumarate. Daca cineva a practicat crestinismul intr-o perioada a vietii, in momentul in care aceasta aspiratie nu mai prezinta cai personale de crestere spirituala, alte cai fireste pot fi cautate. A da un alt exemplu din crestinism este comparatia dintre biserica satului (sau strazii) si viata monahala a caluga rilor (calugaritelor). Viata monahala este un pas inainte fata de crestinismul d e convenienta al sateanului obisnuit. Si totusi asa cum s-a mentionat mai inaint e si viata monahala isi are limitele ei si prin urmare este firesc ca cineva sa o paraseasca la un moment dat pentru ceva mai elevat. Religiile exista ca urmare a unei traditii si sunt creatii ale unor grupuri de oameni. Privind contextul s i evolutia istorica constatam ca aceste institutii mai devreme sau mai tarziu de vin institutii de convenienta. Acesta este valabil pentru orice alte organizatii , cluburi, asociatii de Yoga, etc. Pe scurt nici o institutie pe teme spirituale nu poate iesi din limitari si conditia relativa inerenta. Aceasta relativitate poate fi data de fosilizarea ideilor organizatiei respective, de decadenta spiri tuala a conducatorilor, de lipsa de sens a ideilor in noul context social, etc. Constatand lipsa de sens a unei organizatii, un aspirant intelept, chiar daca a fost strans legat de acea organizatie, nu inta in conflict. Mai degraba pur si s implu o ignora. Sa nu uitam ca o organizatie poate fi inca utila pentru alti asp iranti care gasesc valoare in ea. Inceputul vietii spirituale Cum incepem viata spirituala? Metode sunt multe, valoarea lor este probata numai in mod empiric. Mai intai as mentiona ca viata spirituala este initializata de cele mai multe ori de un fel de criza personala de identitate si directie. Viito rul candidat (candidata) este intr-o perioada a vietii cand parca totul a stagna t, nu mai poate inainta, sunt obstacole la tot pasul. Apare firesc sentimentul d e autoconservare, individul vrea sa traiasca, sa se manifeste plenar. Aceasta pe rioada de criza de identitate se poate transforma treptat intr-o criza spiritual a, instinctiv persoana realizeaza ca ceva, cumva, undeva pune piedici, obstacole in viata sa. Criza spirituala erupe, se cauta "ceva", apar diferite sanse, cine va ii spune despre o anumita persoana elevata, o anumita biserica, preot, organi zatie, etc. Acum apare oferta de alegere din multitudinea de cai, drumul potrivi t cu starea actuala. Nu se poate spune ca se greseste prin orice alegere, fiecar e in esenta nu alege decat ceea ce i se pare ca se potriveste la momentul respec tiv. Si totusi orice alegere trebuie sa lase o poarta deschisa pentru o eventual a iesire. Se poate comite de asemenea eroarea personala ca se taie legaturile cu trecutul, adica familie, prieteni, etc. Chiar daca vechiul anturaj nu mai este revelant pentru momentul respectiv, o legatura potentiala este bine sa fie menti nuta, trecutul va continua sa ramana parte din ce suntem in prezent sau vom fi i n viitor. Care ar fi criteriile de alegere? Totul depinde de atitudinea personala. Bunul s imt si intuitia personala totusi trebuie sa intervina in a alege. Se analizeaza astfel obiectul aspiratiei, fie o organizatie, fie o persoana. Daca este o organ izatie se cantareste ce a facut pana acum, ce realizari importante are, ce fel d e oameni sunt membrii grupului, etc. Bunul simt intervine astfel de a face o ale gere buna. Daca este vorba de a urma calea personala a unui maestru se analizeaz a de asemenea maestrul respectiv, daca are realizari, ce fel de ucenici are, dac a traieste in lux, daca viata lui (ei) este conform mesajului spiritual pe care il propavaduieste. Despre profetii care nu urmeaza calea profetiei lor se poate spune fara ezitare ca sunt falsi pentru simplul motiv ca orice profet este primu l sau ucenic. "A face ce zice preotul, ci nu ce face preotul" este o naivitate, mesajul transmis de cel care nu a experimentat nu poate avea validitate certa. O alta intrebare pe care si-o pune aspirantul este: "Unde ma duce aceasta cale?" . Este greu sa se dea un raspund, dar simtamantul ca nu este nici o ezitare pe a cea cale trebuie sa existe de la inceput. Cu alte cuvinte aspirantul intra pe ca

lea aleasa cu convingere si incredere. Acestea sunt de ajuns pentru a intra pe c alea introspectiei spirituale. Care ar fi problemele pe care aspirantul ar dori sa le rezolve? In primul rand a r fi dorinta de a avea un simtamant al evolutiei catre implinire. Aspirantul pri n urmare trebuie sa se simta bine in noul mediu spiritual fie ca face rugaciuni in grup sau individual, fie ca participa la cantece in grup (cum sunt gruparile neo-hinduse sau neo-crestine), etc. Se evolueaza astfel catre un sentiment al im plinirii personale. Din cercetarile sociologice de pana acum se constata ca noul convertit constata ca lucrurile inauntrul organizatiei sau noului grup sunt dif erite de cum sunt vazute din afara. Este aceasta un pas inapoi? Nu! Mai degraba s-ar spune ca este un alt obstacol care trebuie depasit. Drumul spiritual este p lin de obstacole si incercari, aceasta explica de ce nu sunt multi cu adevarat c autatori ai acestui drum. (Cei mai multi dintre noi nu ne incumetam la o viata s pirituala, pentru ca viata obisnuita "pare" mai comoda sau nu sunt motive pentru aceasta cautare. Cineva poate fi multumit asa cum este si nu poate fi chestiona t de ce, pur si simplu nu are nevoie de cautari spirituale fiind de cele mai mul te ori ocupat(a) cu alte cautari.) Ce inseamna de fapt depasire obstacolului in materie de spiritualitate? Este inv ingerea adversarilor? Este dominarea grupului? Nici una din cealalta. Mai degrab a se poate crede ca opozitia intr-un grup este un semn ca aspirantul nu apartine acelui grup. Este prin urmare timpul sa iasa din acel grup si deci obstacolul s a fie depasit. Trebuie observat aici ca cel care a iesit nu este la fel ca cel c are a intrat. Este deja mai intelept. Excluderea dintr-un grup este de fapt o pr oiectare mai sus, atat ca experienta, cat si ca viziune de viata. Este timpul pr in urmare de a se continua calatoria spirituala. Un semn pozitiv, ca lucrurile m erg bine este ca aspirantul constientizeaza ce s-a intamplat, isi da seama si re alizeaza ca a depasit un obstacol, ca lamentarea si interpretarea iesirii ca un refuz din partea grupului nu este corecta. Aceasta ar fi o scurta teorie potentiala a calatoriilor spirituale. Ea exprima a sa cum a fost prezentata mai sus latura centrifuga a cautarii spirituale, o conv ingere personala a unui aspirant ca solutiile problemelor proprii trebuiesc caut ate in afara sa fie prin aderarea la un grup fie prin a gasi un maestru. Dar ace asta nu epuizeaza multitudinea posibilitatilor. O alta latura tot asa de importa nta este cautarea interioara, cea spiritual centripeta. Cautarea interioara are dimensiuni proprii diferite. Unele traditii recomanda pe ntru inceput o evaluare personala initiala, mai precis o autoevaluare a propriei persoane. Cu onestitate aspirantul trebuie sa se autoevalueze. Ce inseamna de f apt o autoevaluare? Ce putem de fapt observa in propria persoana? Putem cu since ritate sa ne vedem asa cum suntem cu adevarat. Daca lacomia este o caracteristic a proprie trebuie recunoscut si constientizat ca suntem lacomi. Daca dorinta sex uala este greu de stapanit trebuie constientizata ca atare. Mania, usurinta cu c are ne enervam, atasamentul lipsit de ratiune, mandria, toate acestea trebuiesc constientizate. Autoevaluarea este esentiala. Nimeni altcineva decat noi insine ne poate face o evaluare onesta a ceea ce suntem. Cu alte cuvinte problemele per sonale sunt ridicate la nivelul de probleme de constiinta, de intelegere. Aceast a indiscutabil este un pas inainte, este recunoasterea si constientizarea unor c aracteristici prezente ale persoanei. In final cu onestitate nu putem decat spun e: "Iata, asa sunt eu acum, din aceasta este viata mea facuta in momentul de fat a!". Autoevaluarea s-ar dori sa fie cat mai completa. Poate lua multe zile in a vedea cu claritate toate problemele si hibele pe care cineva le poate avea. Se p oate face chiar o lista (fireste strict personala) cu aceste probleme. Cele mai evidente si clare constatari sunt pe departe cele fizice. Corpul poate fi dispro portionat, fata crispata si neplacuta, spatele adus, etc. Apoi urmeaza problemel e de comportament care sunt mai greu de recunoscut, asa cum au fost mentionate m ai sus, lacomia, mania, mandria, etc.

Ceea ce se poate observa la mai multe concepte spirituale religioase este ca se incearca a remedia problemele de comportament inaintea celor fizice. Din punct d e vedere practic este o metoda superficiala. Este greu de crezut ca cineva poate deveni calm si echilibrat interior si in acelasi timp sa aiba o fata respingato are. Fizicul de fapt este privit in multe traditii spirituale ca reflexie a inte riorului mai precis o imagine exterioara a unei conditii interioare. Prin urmare a practica de exemplu meditatia in liniste, cu picioarele incrucisate conform u nei metode prescrise de cineva ramane o metoda superficiala atata timp cat corpu l este continuu otravit cu felurite mancaruri, bauturi, fumat, etc. Metoda ce ma i simpla de a elimina aceste toxine este munca fizica ce permite eliminarea toxi nele corpului. Practicile de optimizare spirituala incep astfel cu corpul. Metodele sunt variat e, diferite traditii poseda practici foarte utile, de amintit Yoga, Tai Chi. Fal un Dafa, Taoism, Tantra, Veda, etc. Cine este intradevar serios in a incepe prac ticile spirituale supune corpul la munca fizica intensa (dar nu distrugatoare!) pentru eliminarea toxinelor si evita de a mai introduce alte toxine in corp. De remarcat in aceasta directie sunt traditiile sihastriei, a ashramelor indiene, a manastirilor tibetane, etc. Purificarea gradata a corpului permite o perceptie din ce in ce mai acuta. Este in esenta constientizarea perceptiei care practic c reiaza diferenta intre persoanele spirituale. Practicantul incepe sa se trezeasc a, corpul se armonizeaza, se transforma, fata capata trasaturi armonioase, culoa rea pielii devine placuta, pe scurt se produce o armonizare a corpului atat ca a spect fizic cat si ca functii interioare. Se poate spune ca se merge in aceasta directie catre un fel de insanatosire, pot entialii aspiranti fiind toti considerati bolnavi intr-un fel. Ashramele indiane nu pot fi prin urmare decat niste spitale spirituale. Majoritatea rezidentilor sunt bolnavi spirituali, exista doar cativa initiati "doctori" spirituali care s e ocupa de insanatosirea celor bolnavi. Conform traditiei, maestrul spiritual al ashramului ii permite rezidentului sa paraseasca ashramul daca sunt semne evide nte de insanatosire spirituala sau daca a pierdut orice speranta de a-l mai vind eca (cum sunt cazurile cele mai multe). Traditia monahala crestina de asemenea p rescrie cumpatare la mancare si alte activitati, munca fizica fiind de asemenea recomandata in manastiri. Desigur ca nu toti putem sta intr-o manastire sau ashram, dar cu bunavointa oric ine poate gasi de lucru la munca fizica. Munca fizica permite amplificarea perce ptiei, ea este o practica foarte utila dar nu face parte din practicile esoteric e propriu-zise ci este doar o componenta. Practicile esoterice propriu-zise, dac a luam cateva exemple din traditia indiana, pot consta din asa zisele Asana (pos turi fizice) si Pranayama (exercitii de respiratie). Ele pot fi invatate de la i nstructori de Yoga calificati, pot fi invatate si din carti si practicate indivi dual sau in grup. Fie ca practicile spiritual sunt exterioare, ca cele descrise in prima parte a a cestui capitol, fie ca sunt interioare, ca cele descrise in a doua parte, ele nu se exclud reciproc. Cineva poate fi membru al unei grupari spirituale si in ace lasi timp sa aiba un program individual de practici interioare. In ultima instan ta orice practicant este singur in fata cu obstacolele spirituale de orice fel. Mediul inconjurator poate stimula, poate inspira, dar aspirantul este in esenta singur pe cale spirituala aleasa. Traditia indiana este clara in acest sens, dis cipolul locuieste pentru o perioada cu maestrul lui dar in cele din urma este la sat singur, in acesta constand de fapt intregul concept al legaturii dintre maes tru si discipol, acela ca practicantul (discipolul) devine independent de condit ionari atat mentale cat si de mediu inconjurator. Yoga si evolutia fiintei umane de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind

iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita. Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici.

Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi

nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. NEBUNIA MATERIALISMULUI Preiau acest text arhivat 1 Adevarul Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat n cuvinte. Fiinta umana poa te sa-l descopere doar n Sinele Suprem. 2 Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani si folosesc mentalul pentr u a mbunatati mediul nconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc putere a mentalului pentru a atinge Iluminarea. Puterea mentalului conduce omul pe calea obtinerii Fericirii profund e, singura capabila de a-l proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor d e spirit este net superioara demersurilor oamenilor de stiinta. 3 La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfact ii efemere? Spectacolul vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzor iu. Unii oameni, adevarati nebuni, si imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus cnd ntrun final descopera ca existenta lor se va sfrsi si ca vor lasa n urma toata agoniseala lor de-o viat a. Suferinta este rezultatul orbirii spirituale. nteleptul considera aceasta piesa de teatru ca iluzorie si si cauta fericirea si mplinirea n Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viat a este o veritabila "masina infernala": mai devreme sau mai trziu i va distruge. 4

Un om ntlnit de Yogananda n New York se plngea astfel: "Nu pot sa-mi iert fa ptul ca mi-am pierdut 35 de ani din viata pentru a cstiga primul meu milion de dolari !" "Acum sunteti multumit?" - l-a ntrebat maestrul. "Nici gnd. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine dect mine. Nu voi avea liniste pn cnd nu voi cstiga cel putin 40 de milioane de dolari". Amintindu-si aceasta ntlnire, Guruji ne-a spus: "nainte de a reusi sa cstige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a suferit o grava depresie nervoasa si a murit. Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti". 5 ntr-o zi, Yogananda ne-a spus: "Odata, am vazut un desen animat, n care un cine tragea o sanie foarte grea. P roprietarul cinelui gasise un mod ingenios pentru a convinge cinele sa traga sania. Cu ajutorul unei praji ni legate de sanie, omul a suspendat un crnat foarte apetisant, chiar n fata cinelui. Cinele aproape nu observa ca trage sania, fiind cu totul preocupat sa ajunga la acel crnat care, indiferent de efortul de pus de el, ramne mereu la aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt n aceasta situatie. Ei si spun: . Dar "c rnatul" fericirii lor este inaccesibil, iar ei sfrsesc prin a fi doborti de "greutatea" problemelor si su ferintelor generate de efortul lor de a atinge o fericire iluzorie". 6 A dori sa posezi bunuri materiale nainte de obtinerea starii de liniste interio ara este o situatie la fel de prosteasca cu a muri de sete atunci cnd te mbaiezi ntr-un lac. Daca dorim sa evitam suferintele, trebuie sa evitam nu saracia n plan material, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta este cauza tuturor suferintelor si amaraciunilor umane. 7 Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtine rea averilor lor antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, scurtarea duratei vietii. Materialistii sunt att de preocupati de cstigul lor, nct ei nu sunt capabili, nici macar pentru cteva clipe, sa se relaxeze si sa se bucure de ceea ce au realizat. Ct de nselatoare este viata! Priviti cu atentie oamenii care va nconjoara. ntrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate aceste privir i lipsite de bucurie. Observati ct de goi sunt ochii lor. Chiar daca materialismul tenteaza umanitatea prin pla ceri facile si imediate, este sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila. 8 Pentru ignorant, n spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele dureri i si al suferintei. 9 Adresndu-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara ntotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte exact ntrebarea pe care o pui. ncercati sa descoperiti de ce attia oameni sunt nefericiti. Aceasta va va ajuta sa gasiti cea mai buna

metoda pentru a realiza o fericire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii prac tice, formulate astfel nct sa fie ct mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot att de stiintifica c a apropierea astrofizicianului de misterele Universului. Religia trebuie sa abordeze o conceptie ct mai stiintifi ca asupra vietii. Ea trebuie sa gaseasca solutii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile sp irituale ofera solutiile cele mai practice si mai universale care se pot gasi. 10 Un copil nu nceteaza sa plnga pna ce nu obtine ceea ce si doreste. Bucuria e ste de scurta durata, dupa care si doreste altceva si ncepe din nou sa plnga. Aceeasi este si atitu dinea omului adult, preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un lucru, el l abandoneaza si si doreste altceva. Nimic din aceasta lume nu poate sa i ofere fericirea pe care o cauta. 11 Sufletul nu poate regasi Fericirea n bunurile materiale, pentru simplul motiv c a fericirea nu este artificiala. Pierznd contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu ajutorul unor pseudoplaceri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ramne t otdeauna constient de lipsa sa de comuniune cu Divinul. nlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor nu i va aduce mplinirea dorita. Ct timp trebuie sa mai ratacim pna cnd, satuli de atta suferinta, sa ne regasim fericirea n interiorul fiintei noastre, unicul loc n care ea exista cu adevarat?" ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI 1 Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea turi stilor ntr-o tara straina. Patria noastra este Omniprezenta. Pe Pamnt nu suntem dect niste calatori, niste musaf iri de moment. Din pacate, multe persoane devin musafiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopol ul asupra unui petic de pamnt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. ntreaga lor g ndire se rezuma la "casa mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile materialismului, ins idioase si misterioase i pastreaza n vise iluzorii. Ei uita ceea ce sunt. Treziti-va nainte ca visul vo stru sa se topeasca n infinit. Unde va mai fi atunci casa voastra, familia voastra, n momentul n care corpul vostru va dispare? Voi nu sunteti acest corp. El nu este dect "farfuria" pe care ati primit-o pentru a pa rticipa la festinul spiritului. De ce sa nu nvatati aceasta lectie esentiala, nainte sa muriti? Nu va mpiedicati de limitarile constiintei umane si nu uitati nici o clipa infinitatea Spiritului vostru. 2 Krishna a spus: "Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata n Dumnezeu este o sarbatoar e continua. Fara El, existenta nu este plina dect de dureri si deceptii. Telul vietii umane nu const a n a te casatori, a supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta este destinul animalelor. De ce sa tra iesti uitnd ca esti om? Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existente i tale. El te-a facut

inteligent pentru a-ti dezvolta discernamntul, singurul care te determinae sa-L cauti. Foloseste cu ntelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va a duce cea mai mare suferinta!" 3 Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lum i va sunt prezentate pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernamntul. Preferati placerile simturilo r sau beatitudinea divina? Placerile exercita o anumita atractie, dar daca nu le veti rezista, va veti trez i ntr-un moment n care problemele si greutatile nu mai nceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii inter ioare si a fericirii este imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoasterea lui Du mnezeu aduce o fericire infinita. Mai devreme sau mai trziu, fiecare fiinta trebuie sa nvete de la via ta aceasta lectie. 4 Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot asc unde crime sordide. Nu va lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori, stralucirea sa este supe rficiala. n spatele aparentelor, urmariti sa gasiti Adevarul Etern. 5 Voi nu ati venit pe lume doar pentru a cstiga bani, a avea familie si a muri. D estinul vostru este glorios. Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate mpliniri pe care vi le putet i imagina va asteapta atunci cnd l veti cunoaste pe Dumnezeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai astep tati? De ce sa mai pierdeti timpul n ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El. 6 Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei, VIII, 22) Cuvintele sale arata ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, n ici un fel de intiativa sau entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai traiasca? Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic nseamna a fi mort interior, chiar daca corpul continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa fericirea lor sa depinda de lucruri efemere, n loc sa descopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinel e Suprem, Atman. 7 Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta limi telor constiintei. Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa n Eternitate, cu v iteza gndului. Poate expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca ma teria prezinta limitari, constiinta nu prezinta nici un fel de limitare. La fel cum gndirea modeleaza ma teria, aceasta din urma umple ntregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primordi ala a Universului este Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul gndirii, ca o forma de ener gie condensata (nsasi gndirea este o forma de energie subtila), la un nivel de existenta mai putin el aborat - si stiinta moderna a

confirmat acest lucru. Cu mii de ani n urma, nteleptii afirmau ca energia cosm ica este o proiectie a Vointei Divine. 8 Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este p icatura din Dumnezeu. 9 Anii pe care i petrecem n existenta terestra sunt secunde, n comparatie cu eo nii care preced nasterea noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupa ce vom paras i aceasta lume. De ce sa te identifici cu aceasta personalitate trecatoare? Casa, familia, tara n car e te-ai nascut nu-ti apartin. Adevarata ta patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este Eternita tea. Oamenii traiesc imitndu-i pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevar at viata, trebuie sa asculti vocea ta interioara si nu parerile celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceas ta lume va continua si fara tine, pentru ca tu nu esti mai important dect altii. De-a lungul anilor, milioa ne de fiinte au sfrsit n "tomberoanele" istoriei. Trebuie sa nvatam sa cultivam recunostinta fata de Dum nezeu. El este singurul rost al vietii. A munci, a avea prieteni si visuri de viitor, toate acestea, nei ntegrate ntr-un mod ntelept, spiritual, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplu l motiv ca nici una din aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care nglobeaza toate lucruri le. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Cautati mai nti mparatia lui Dumnezeu si dragostea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si veti primi de la El ceea ce aveti nevoie. NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI 1 Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit n gndurile sale. Sotia sa a ve nit fugind, cu lacrimi n ochi, si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra. Barbatul a ramas tacut. Stupefiata de aceasta indiferenta aparenta, sotia a nceput sa plnga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu ntelegi nimic!" - i-a raspuns el. "Noaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. ntr-o zi, acesti a au plecat n padure, unde au fost muscati de cobre si au murit. n prezent, ma ntreb daca trebuie sa plng d upa cei sapte fii morti n vis sau dupa unicul nostru fiu, muscat de cobra n acest vis pe care l traim acum." Cu siguranta ca acest om avea o mare putere de discernamnt spiritual. Pentru el, att lumea materiala c t si cea din subconstientul sunt la fel de lipsite de realitate. n timp ce visam lumea fizica n care traim devine ireala si doar lumea subconstientului pare adevarata. Iar cnd "visam" n aceasta lume, uitam de lume a subconstientului. 2 Toate lucrurile exista n doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a plecat ntr-o batalie, n care este ranit mortal. n vis, el este constient ca va muri curnd si este foarte tr ist. Se gndeste la fiintele dragi pe care va trebui sa le abandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie

cnd realizeaza ca nu trebuie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si n viat a. Dar ce se ntmpla cu un soldat care, n viata terestra este ranit de moarte? El se trezeste n lumea ast rala si descopera ca de fapt toata trairea sa nu a fost dect un vis, ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie s a ntelegem ca toate experientele sunt traite ntr-o stare de vis! 3 Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest Uni vers. Sa presupunem ca eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcurge cele 12000 de mile care despart Los Angeles de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc dect n creie rul meu si ca nu a durat dect cteva secunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe ca re se bazeaza toate ideile umane despre realitate. 4 Aceasta lume ti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata n Visul Sau Cosmic. Tu faci parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu capul de un perete, n urm a acestui fapt poate apare o durere imaginara de cap. Cnd te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un per ete de care sa te lovesti si ca experienta pe care ai trait-o nu a fost dect n vis si ca nu te afecteaza n momentul prezent. Acelasi lucru se ntmpla cu visele pe care le consideri reale si pe care le traiesti n prezent. Trezeste-te la unica Realitate, Dumnezeu si cu siguranta vei descoperi ca viata terestra nu este dec t un spectacol, un joc de lumini si umbre. 5 ntr-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie pot i sa observi ca ntreaga istorie nu este animata dect de o singura raza de lumina. Acelasi lucru se nt mpla si cu Marele Film al Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). ntregul Univers a fost emanat de o singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala d e cinematograf. Diferenta consta n faptul ca, n sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, so licitnd doar vazul si auzul, n timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si afecteaza toate cele cinci s imturi ale omului. n sala de cinematograf, imaginile proiectate pot sa va faca sa rdeti sau sa plngeti, dar filmul proiectat de Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant. 6 Un fizician comenta cu condescendenta: "Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, rurile precum un vis al lui Dumnezeu. Stiinta a revelat ca toate aceste lucruri sunt identice n esenta, ca sunt cu toate formate din proto ni si electroni". Atunci, prompt, Yogananda l-a ntrerupt: "Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa ? Cu siguranta ca nu. Este necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi. Prot onii si neutronii sunt "caramizile" din care a fost construit Universul. Dar a fost necesara o Intelige

nta pentru ca acesta sa capete forma pe care o are. Toate florile, toate rurile, toti arborii sunt dota ti cu inteligenta." 7 De unde provine materialul de constructie al Universului? naintea creatiei nu a fost dect Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficie nta pentru a spune ca Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste miracole. Chiar si aces te miracole au nevoie de un fundament real, de o baza reala. Dumnezeu este Constiinta. Indiferent de cali tatea materiei, aceasta a fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este adeva rat, si nu poate fi altfel, atunci Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiinta nsasi accepta aceasta a firmatie, n masura n care demonstram ca materia este o iluzie. Lucrurile care ne nconjoara nu sunt de fap t pietre dure, arbori maiestuosi sau ruri care curg nvolburate, toate diferite una de cealalta. Dinc olo de aceste aparente, nu se gasesc dect atomi n miscare, n vibratie. Si chiar si acesti atomi sunt o i luzie. n spatele energiei cosmice se gasesc gndurile lui Dumnezeu. Cu aceasta nu vreau sa demonstrez ca u niversul fizic nu este real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale consta n faptul ca ntregul univers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul n Visul Sau. 8 "Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a ntrebat un vizitator pe Yogananda. Acesta, zmbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta ntrebare. T raind n lumea creatiei, ei si imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza Suprema, se situeaza dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El nsusi sa fi avut un creator. Cum este posibil ca existenta Absolutului sa depinda de un alt Absolut?" 9 Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel cum un tmplar creeaza o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa-si modifice n nici u n fel natura Sa intrinseca, El a transformat o parte a Constiintei Sale n aceasta Iluzie Cosmica, Maya, Uni versul n care traim. Nimic nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a gndurilor lui D umnezeu. 10 Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu? El l creeaza cu ajutorul principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta aparenta contrariilor: lu mina si ntuneric, placere si durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii n opozitie . O parte a Constiintei Sale se afla n miscare, adevar care este revelat si n Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe dea supra apelor" (Geneza, 1, 2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilor pe suprafata unui ocean. Ni velul oceanului ramne ntotdeauna identic, indiferent ct de nalte sunt valurile, deoarece fiecare mi scare catre nalt este corelata cu o coborre n abis, nivelul global al oceanului ramnnd acelasi. Analogic vo rbind, Dumnezeu, Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutinden

i, neclintit si toate miscarile creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanului. Unitatea Infinitului face sa vib reze o parte a Sa si o determina sa devina doi, apoi multiplu, pna ce apar stelele, galaxiile, planete le, oamenii si animalele. Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuvntul din Evanghel ia lui Ioan, "Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care o bserva fiecare fir de iarba, cum sa nu observe un lucru att de evident?" "Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul. "El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc n iluzie s i ca sufera deoarece chiar El a creat aceasta iluzie". "Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?" "Raul este nsasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adus a n existenta, urmareste sa se perpetueze. Ea ncearca sa aserveasca constiinta noastra planului fizic. Dumn ezeu, Unica Realitate urmareste, n acelasi timp, sa ne atraga catre El, prin intermediul dragostei Sa le divine". "Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, n cadr ul Creatiei". Yogananda a surs si a spus: "Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El ne ajuta sa ne ndragostim de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. n acelasi fel, Raul si cons ecintele sale servesc pentru a trezi n noi dragostea pentru bine si pentruDumnezeu". Discipolul a continuat: "Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt dect niste personaje n aceasta "drama cosmica", putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori, toate acestea nu sunt dect niste roluri si acestea nu afecteaza adevarata noastra natura, care este o reflexie a lui Dumnez eu?" Maestrul a nceput sa rda: "Daca urmarim sa ducem acest rationament pna la capat, putem spune ca aveti dre ptate. Dar nu uitati niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ ntr-o piesa, veti suporta s i consecintele actiunilor negative din piesa, pedeapsa. Daca nsa jucati rolul sfntului, va veti trezi di n acest vis cosmic si va veti bucura n eternitate de fuziunea cu Divinul". 12 Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit: "Ce crezi ca opreste Pamntul sa se lanseze n spatiu, ntr-o calatorie care sal ndeparteaza de Soare?" "Atractia gravitationala exercitata de Soare" - raspunse discipolul. "Si ce crezi tu ca opreste Pamntul sa se apropie de Soare?" "Forta centrifuga, care-l determina sa ramna pe orbita". Yogananda a abandonat acest subiect, surznd. Dupa o perioada de timp, discipol ul a realizat ca Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pamntul ca simbol a l omului, n permanenta sa fuga de atractia divina. Yogananda a dorit sa ne incite, pentru a ne determina s a ne deschidem sufletul si sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".

SUFLETUL SI DUMNEZEU 1 Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apa r pe suprafata sa. Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt nal te si puternice, altele sunt mici si insignifiante. Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce anima suprafata sa. La fel se ntmpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si este trist cnd sufera un esec. i este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este ngrozit de moarte. Valurile existentei umane par reale si infinit diversificate. n ochii unei fiinte eliberate totul e ste Brahman, totul este Dumnezeu. Cu ct furtuna este mai puternica, cu att valurile sunt mai nalte. C u ct vntul iluziei sufla mai puternic asupra mintii unei fiinte, cu att mai mult ea urmareste sa se distinga de cei din jurul sau. Este cu neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum va lurile fac parte din ocean. Noi nu suntem separati de El dect n aparenta. Persoanele care vor sa-si afirme personalitatea si sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se v or lovi cu putere de valurile celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna n iluzie. Asemeni unei furtuni n care valurile se ridica si coboara, victorioase ntr-o zi, linistite n alta, ntr-un turbion nesfrsit de conflicte si competitii. Atta timp ct este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta dect nelinistea si angoasa. Pacea nu apare dect dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de co nstiinta unei persoane. "Valul" ego-ului va exista atta timp ct fiinta va fi pierduta n Maya (n iluz ie). n masura n care ego-ul discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit . O fiinta evoluata spiritual nu ncearca nici o clipa sa fie mai presus dect celelalte si urmareste n permanen ta sa traiasca n armonie cu cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu. 2 O persoana a studiat ntr-o maniera superficiala filozofia vedantica din India, care spune ca "totul este Brahman". n urma acestei nentelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumneze u. Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, rznd, ne-a spus: "Oamenii sunt att de parsivi n ignoranta lor! nvatatura Vedelor n-a ncurajat niciodata o persoana sa faca astfel de declaratii atta timp ct este nca subjugata de o constiinta ego tica. Oceanul are dreptul de a spune: "Eu sunt valurile" - dar este absurd ca un val sa afirme ca este ntregul ocean. Realizeaza nti unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: "Eu sunt El", deo arece cuvntul "eu" nu se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si n acest caz, spune mai nainte: "Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, d e fapt, sunt Constiinta care anima ntregul Ocean"".

3 Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci oa menii sunt becurile. Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza car e determinaceea ce face ca toate aceste becuri sa dea lumina este identica n toate cazurile. Oamenii sunt nselati de aparente. Ei exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce surs stralucitor!" - dar n mom entul n care curentul se ntrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu uita nici o clipa adevarata Sursa a energiei vietii, n tot ceea ce poti observa n jurul tau. 4 Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mi ci flacari produse de o lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta fla carii este proportionala cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu ct noi ne deschidem ma i mult fata de prezenta divina, cu att El si poate manifesta lumina Sa si forta Sa n vietile noastre. Invers, cu ct ne nchidem mai mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor din jurul nostru, cu att Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce n proportia obstructiei pe care noi o realizam, iar n momentul n care nchiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exist a combustibil. Nenumarate fiinte sunt att de secate de vitalitate nct putem spune ca nici nu exista. Nu le putem considera n viata, n sensul obisnuit al cuvntului. Despre ei vorbeste Isus cnd spune: "Lasati morti i sa-i ngroape pe cei morti".(Matei, 8, 22) 5 Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta p e suprafata apei din ele. Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi L una. Extrapolnd, Dumnezeu este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta. Chiar daca veti distruge toate recipientele cu apa, Luna va ramne neafectata, neschimbata. ntelept este cel c are, primind lumina vietii n "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea reala a luminii, Dumnezeu. Cel care, din contra, se ncapatneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste gra v si va ntelege aceasta atunci cnd recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii. 6 nvataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa ncrimineze hinduismul. Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul implica adorarea lui Dumez eu sub toate formele Sale, ntelegnd ca Dumnezeu se exprima si exista n toate formele pe care Le-a creat. Nu este minunat sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu n toate lucrurile, frumusetea Sa ntr-un apus de soare, lacrimile Sale n ploaie, tandretea Sa n dragostea unei mame pentru copilul sau? Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista n toate lucrurile? Deci trebuie sa-L cautam n spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care l iubeste pe Dumneze u, toate elementele

creatiei nu sunt dect o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, n primul rnd" - spune Isus - "ca mparatia lui Dumnezeu este n voi". (Luca, 17, 21) 7 "Ce este ego-ul?" - a ntrebat un discipol. Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gndului ca fiint a ta se reduce la corpul fizic". 8 Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza n furtuna iluziei. Oceanu l nu nceteaza sa-i aspire catre El. Mai devreme sau mai trziu, ei vor fi resorbiti si n final se vor top i din nou n vastul Ocean al Iubirii Divine, care i-a emanat. 9 Realizarea Sinelui consta n descoperirea adevaratului nostru "eu", care este pa rticica din Oceanul Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminnd iluzia care ne determina sa ne ide ntificam cu acest mic ego efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra. UN DUMNEZEU, O RELIGIE 1 Un fermier avea sase fii, toti orbi. ntr-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant . Dupa ce fratii au terminat treaba, fiecare a ncercat sa descrie animalul. "Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase fo arte mari, acoperite de piele" - a spus primul frate; el i spalase spatele. "Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul este asemanator unui tub lung"; el i spalase trompa. Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintro perechi de evantaie. Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el i spalase picioarele. Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este a semenea unui zid care respira. Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe ca re voi le-ati spus. Eu stiu: elefantul este asemenea unei frnghii care a cobort din cer"; el i spalase coa da. Fiecare ncerca sa-i convinga pe ceilalti ca el are dreptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal, d eranjat de zgomot, dupa ce a aflat care este motivul discutiei, a zmbit si le-a spus: "Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate". "Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si tu acuma ncerci sa spui ca si eu mint?" "Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spa lat doar o parte din elefant, dar eu sunt singurul care-l pot vedea ntreg. El este, de fapt, exact cum fiecare di ntre voi l-ati descris, dar este si ceva mai mult, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descri s cum arata cu adevarat un elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toate acestea, c u totii va nselati. "La fel se ntmpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conch is Sri Yogananda. "Dumnezeu este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea na

stere la nenumarate confuzii si conflicte". 2 n Occident, oamenii i considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti ca si indienii gndesc la fel despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este egal repartizata pe toata p laneta. Din acest motiv, nteleptul vede pe Dumnezeu pretutindeni, chiar si n cei care nu-L percep deloc . 3 Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva. Intu itia este aptitudinea sufletului de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, n pr imul rnd sa-L cunosti pe Dumnezeu. 4 ncrederea este diferita de credinta. ncrederea se fondeaza pe experienta. Cred inta este o ncredere temporara. Credinta este necesara la nceput; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa de a-L cauta pe Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. n timp ce oamenii devin multumiti de credi ntele lor, religia devine dogmatica si ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de mbunatatire. De ac eea, eu va incit n permanenta la practica