PROIECT DIDACTIC

Profesor: Adriana MăimăscuȘcoala: Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi”, Focșani, VranceaData: Obiectul: Limba şi literatura românăClasa: a XI-a B

Tema (subiectul lecţiei): „Monastirea Argeșului”- interpretareTipul lecţiei: mixtă

Competenţe specifice:1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

Obiective operaţionaleElevii vor fi capabili:- să observe cele două planuri de lectură a textului- să identifice semnificaţii ale acestuia- să ofere o interpretare personală a textului- să argumenteze un punct de vedere

Resurse: manualul, capacităţile receptive normale ale elevilor, timp – 45 de minute

Strategia didactică:

Metode şi procedee: problematizarea, exerciţiul de încălzire, votaţi un citat, lucrul cu manualul, conversaţia euristică şi catihetică, eseul de cinci minute

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală, activitatea în echipe

Material didactic: manual, fişe de lucru, material PPT

Material bibliografic: Limba si literatura română, manual pentru clasa a XI-a, Art

Mijloace de învăţământ: tabla, creta, calculator, videoproiector, ecran

SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentuldidactic

Activitatea de instruireConţinutul activităţiiActivitatea

profesoruluiActivitatea elevului

1.Moment organizatoric(1 min.)

Le cer elevilor să-şi deschidă cărţile, caietele, să spună absenţii.

Elevii se pregătesc.

2.Reactualizarea cunoştinţelor anterioare prin prezentarea temei, in acelasi timp şi captarea atenţiei(15 min.)

Răspund, prezintă tema .

O prezentare personală a operei în urma unei lecturi personale (de ales între multiple posibilităţi: eseu liber, desen, rebus, problemă de matematică, cântec, poezie, dans, ppt!)

3.Dirijarea învăţării, cu sprijinul unui material in PPT22 min.0, 35

Asigurarea feedback-ului: are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărireafăcându-se treptat prin aprecieri verbale

Votaţi un citat! (Le dau şapte bileţele/fişe cu afirmaţii despre semnificaţiile baladei)

Le ofer posibile interpretări ale unor simboluri şi îi rog să completeze

Le cer să citească afirmaţii pro si contra, din materialul în PPT, în legătură cu arta, pretext pt a ne

Aleg pe cel mai potrivit, în echipe, şi argumentează.Purtătorii de cuvânt vor prezenta concluziile.

Se gândesc, spun.

Citesc, răspund.

Anexa 1

Simboluri posibile:zidul părăsit – continuitatesoţia – partea cea mai bună a sineluidorinţa de a zidi – aspiraţia spre desăvârşireManole – omul în generalbiserica – element integratorzborul – întoarcere la sinefântâna – un mod de a se dărui celorlalţi

Anexa 2

aminti despre specificul dezbaterii, posibilitatea de a privi din unghiuri opuse

Tema baladei?Citim aprecierea despre sacrificiu şi formulez întrebarea retorică, apoi definim termenii.

Se gândesc, spun. Anexa 3Este sacrificiul uman necesar desăvârşirii spirituale?!

“sacrificiu” = “a face sacrul”

4.Evaluare formativă10 min.

Realizati un eseu argumentativ de cinci minute pornind de la întrebarea anterioară.

Se gândesc, scriu, spun.

5.Retenţie şi transfer(2 min.)

Tema pentru acasă Notează. Imaginaţi un scurt dialog cu Manole pe un subiect plăcut amândurora!

Anexa 1 Votați un citat! 1. „De astă dată avem de-a face cu un mit estetic şi ca atare a fost dezvoltat. El simbolizează condiţiile creaţiunii umane, încorporarea suferinţei individuale în opera de artă.” George Călinescu, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”

2. „Adapostindu-se într-o casă, omul arhaic nu se izola de Cosmos, ci, dimpotrivă, venea să locuiască chiar în centrul lui. Căci casa era ea însăşi o imago mundi, o icoană a întregului cosmic.” Mircea Eliade, „Comentarii la Legenda Mesterului Manole”

3. „Copilul e un simbol ecumenic al începuturilor, al lucrului nou, al vieţii totale, al evenimentelor excepţionale, al trăiniciei, al eternităţii.” Mircea Eliade, „Comentarii la Legenda Mesterului Manole”

4. „Fără acest zid de fiinţe iubite care ne înconjoară (indiferent că ele sunt sau nu în viaţă), noi nu am fi buni de nimic… Dacă ura celorlalţi, invidia lor sunt neputincioase este pentru că există câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt.” Gabriel Liiceanu, „Declaraţie de iubire”

5. „Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o medievală iubire, tu trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele. Fiinţa lor este aşteptare pură. Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?” Gabriel Liiceanu, „Declaraţie de iubire”

6. „Vine o clipă când înţelegi că moartea nu e decât o schimbare de haine, sau o schimbare de casă, sau o schimbare de formă – nimic nu moare, nimic nu poate să moară. Moartea este cea mai mare iluzie care există.” Osho, „Maturitatea. Responsabilitatea de a fi tu însuţi”

7. „Meşterii sunt în număr de nouă, cifră a perfecţiunii absolute şi a imposibilului (de văzut sintagma peste nouă mări şi nouă ţări, ca metaforă a lumii de dincolo), iar Manole este singularizat, el stă sub semnul începutului şi al echilibrului primordial, semnificaţii ale cifrei unu.”

Doina Ruşti, „Dicţionar de teme şi simboluri din literatura română”

Anexa 2

“Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har...” (Herman Hesse)

“Arta e pierdere de timp.”

“Arta este triumful asupra haosului.” (John Cheever)

“Arta nu-ţi dă nici de mâncare, nici de băut.”

“Arta înseamnă să vii faţă în faţă cu tine însuţi.” (Jackson Pollock)

“Arta te înstrăinează de tine însuţi.”

“Arta nu are nimic în comun cu lucrurile esenţiale.”

Anexa 3

“Jertfa, în substanţa ei spirituală, este iubire. Jertfa e şi conştiinţa; este cunoaşterea precisă a unui ţel superior căruia mă devotez. Nu este oarbă, ci totdeauna este luminată de adevăr. Jertfa e, de asemenea, libertate. Jertfa, ca deschidere a noastră către Dumnezeu şi către lume, ca autodăruire, este, în esenţă, expresia cea mai deplină a iubirii care ne defineşte fiinţa.” Constantin Galeriu