:.::::::: ::|,. :.:: ::,.:'::

,ui,:de.,Ecologie

xa.hid,itlMaii+

&;' aUgUSt,...2017

Calificarea

Tehnician silvic cercetare 314308:t::::::: rr,::t.r.. : I :.:::tir i,:

, 1.1 17

Curriculumul a fost elaborrat,in cadrul Pioiectului EiropeAid/i,33700/,C/SER/MD/12"Asisten!:5 tehnicd pe ntru dome,niUl inVSfd m 6 nt gi for"m,a ie profesiona ld

in Republica Moldova",implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene

Autor:

Zabut,i.ca Giigore, $,rad didactic doi, C0legiul de Ecologiel

,.il','iffiust 2017

Recenienti

L. Florenla Gheorghe, doctor in biologie, lector universitar, gef Serviciul de incercdri inDomeniu seminologie gi Regenerare, lcAS., str, calea legilor, 69. chi5indu, MD-2069.

2. Bobea Vasile, Inginer silvic gef interimar, intreprinde,r:ea de Stat pentru SilviculturdChigindu i,S., str. Calea legilor, 69. ChiSindu, MD-2069

Adresa Curiiculumului in lnternet:

Portalu! naliona I a I inv515 mdntul ui profesional tehnichtto : /lwww: i pt.:md /ro lorod u se-.e d u ca tio n a l e

2/17

l. Preliminarii

Activitdlile legate de teren au nevoie de reprezentSri corespunzatoare ale acestuia.

Reprezentdrile, numite planuri topografice, servesc la cunoagterea terenului, ca pozitie,

conlinut 9i formd in scopul unei folosinle cit mai depline, precum gi la proiectarea lucririlor ce

urmeazd a se efectua ;i a modificdrilor necesare.

Planurile topografice sint rezultatul mdsurdrilor topografice care se efectueazd pe

teren asupra elementelor care trebuie sd fie reprezentate, numite - detalii topografice"

Acestea pot fi naturale, (mun!ii, dealurile, apele naturale, povirniSurile, limitele naturale) 9i

artificiale (drumurile, pidurile, cdile ferate, fabriciile, casele, zidurile, canalele, fintinile,

sdpdturile, precum 5i orice construclie sau delimitare facutd de om).

Mdsurdrile topografice sint urmate de anumite prelucrdri, in urma cdrora se obline

reprezentarea graficd denumitd plan topografic. in ansamblu lor, operaliile de mdsurare,

calcule gi raportare pe plan constituie ridicarea topograficS. O ramurd importantd a topografiei

este topografia forestier5. Rezolvarea problemelor de ridicdri care se pun in sectorul forestier

necesitd nu numai cunogtinle de topografie generalS clasicd, ci 5i cunogtinle specifice, legate

de nevoile sectorului forestier. in sectorul forestier, ridicirile topografice se efectueazd nu

numai pentru a se obline o evidenlS a pidurilor in ceea ce privegte intinderea 9i pozilia lor,

de;igi acesta este un obiectiv important, mai ales pentru a servi nevoile de gospoddrie silvicS,

precum gi la executarea unor lucrdri cum sint: intocmirea amenajamentelor, proiectarea

instala!iilor de transport gi colectare (drumuri, cdi ferate, funiculare, canale, poduri e.t.c),

proiectarea lucrdrilor de corectare a terenurilor, a lucrdrilor de ameliorare a terenurilor

degradate, delimitarea suprafelelorin care se executd tiieri de ingrijire e.t.c.).

Topografia forestierd gi desenul topografic ca disciplind de instruire se ocupi cu

studierea metodelor gi deprinderilor desendrii planurilor 9i hd4ilor topografice in original,

copierea in scard a originalului, folosirea sistemelor informalionale geodezice la alcatuirea;i

reproducerea planurilor gi harlilor topografice silvice.

1. La sfirgitul cursului elevii trebuie sd cunoasc6:

Bazele geodeziei gi topografiei.

Structura instrumentelor geodezice contemporane folosite la lucrdrile topografice

(teodolite, nivele, tahiometre, stadiometre).

Metodele de mdsurare a unghiurilor orizontale Siverticale.

Metodele de nivelament.

Ordinea de efectuare a lucrdrilor topografice in silviculturd.

Semnele convenlionale folosite la efectuarea planurilor gi hdrlilor topografice.

2. Sd poatd realiza :

Efectuarea misurdrilor unghiurilor orizontale gi verticale cu busola topograficd 9i

teodolitul.

Divizarea terenuluiin parcele 5i subparcele.

Calcularea cotelor de nivel.

a

a

a

o

a

a

a

a

3 /17

o Alcatuirea gi desenarea unui plan topografic forestier cu aplicarea semnelor

convenlionale.

. Citirea planurilor gi harlilor topografice forestiere'

Demersul educalional orientat spre formularea de copetenle soliciti o proiectare didactici

bazatd pe diverse forme de organizare la procesul educaiional pe cuno5tinte din matematicd

s.a.m.d., (calcularea suprafelelor figurilor geometrice, calcularea volumului, funcliile

trigonometrice); din desenul liniar (tipurile de linii, scrierea standartizat5, proieclii ortogonale);

din geografie (determinarea coordonatelor geografice, noliuni despre meridiane etc); fizica

(capitolul optica); chimie(noliuni despre vopseli 9i pigmen!i); botanicd (exprimarea pe planurile

topografice a sectoarelor de pddure de conifere 5i de foioase )etc.

ll. Motivalia, utilitateadisciplinei pentrudezvoltarea profesionali

Operafia de misurare este un proces experimental de oblinere a informafiei. Calitatea

rezultatelor oblinute din mdsurari este direct proportrionalS cu volumul informaliilor, precizia

mijloacelor de mdsurat gi modul de organizare a lucrdrilor atit pe teren, cit ;i in birou'

Astdzi, mdsurdrile sunt aplicate in toate domeniile de acvitate uman5, insd cele mai

complicate gi importan!5 vitalS pentru economie sint m6surdrile terestre"

lmportantele sarcini privind dezvoltarea agriculturii, realizarea lucririlor de cadastru,

precum gi celor de construclii creazd mdsurdrile terestre un bogat cimp de activitate pentru

intocmirea planurilor topografice cerute de proiectare 9i execu;ia lucrdrilor silvice, combaterea

eroziunii so lu lui, orga niza rea teritoriul ui, a menaja rea pdd u ri lo r'

Aceste lucrdri, care !in de domeniul specialitS;ilor de diferite genuri, pe linga

proiectare gi trasare pe teren, necesitd verificdri in timpul execuliei, conform prevederilor

proiectelor pi urmdrirea comporterilor obiectelor construite dupd darea lor in folosinli. in

activitatea acestor specialigti, topografia este prezente atit la proiectare;i execulie, cit 9i la

verifica rea execuliei ;i u rm5 ri rea com portS rii I ucrS rilor construite.

in sectorul forestier, ridicdrile topografice se efectueazd nu numai pentru a obline o

evidenld a pidurilor, dar pi pentru a servi nevoile de gospoddrire silvicd. Cursul ,,Topografia

forestierd gi desen topografic" sintetizazd cunottinlelor necesare rezolvdrii diverselor

probleme la executarea unor lucrdri silvice cum sint: intocmirea amenajamentelor, proiectarea

instala!iilor de transport (drumuri, poduri, canale, lacuri, etc.), proiectarea lucririlor de

corectare, a lucrdrilor de ameliorare a terenurilor degradate, delimitarea suprafelelor in care

se executi tSieri de ingrijire etc.

lll. Competenleleprofesionalespecificedisciplinei

Competenla creativ-inovativd la studierea instrumentelor topografice moderne 5i

metodelor conteporante de mdsurare a liniilor gi unghiurile orizontale 9i verticale.

Refleclia criticd;i constructivd a datelor mdsurdrilor in registru de mdsurare a

elementelor de pe teren gi reliefului prin semne convenlionale.

Aplicarea, transferarea ;i rezolvarea problemelor geodezice directe 9i indirecte la

calcularea coordonatelor punctelor poligonului 9i desenarea lui in scar5.

1.

2.

3.

4l t7

4. Explicarea gi interpretarea unor lucrdri de cercetare ;i implimentare in domeniul

evidengei a pldurilor in ceia ce privegte intinderea 9i pozifia lor 9i intocmirea

a menaja mentelor.

5. Cunoagterea, inlelegerea ;i utilizarea limbajului specific disciplinei la descrierea

lucrdrilor topografice, scrierea planurilor pi hdrlilor topografice, alcituirea

documentelor gi ddrile de seamS'

lV. Adminisuarea disciPlinei

V. UnitSlile de invitare

\ r::iliiiiiii

:

ti:i.,t;lili I iliaa1:i , ,iil{itlt

5---;*:: o.: (l) .i

E .'S...-;lrr - ir\6a,:=:.i l!,1:::.i+l

.,,,.1:::l:l. 'ili=

:::=g . :ltt--!., -::.,:::,.,:

l$;6H 9,+r=-=tE|l, >.E:- oOr::','..'Iiii=

-iii,E iii,i::i\ : I

i;i'ii::::fU,::r

i ttri;i,, a'::i:::l:::tl{il :

{r.T'

:ii;:i

=;.iiii ,lU :..]:i11G,,:

:Z:,::l

"i' 'faul*i;'.ri:aiii,.i,i:,iit;

-.i

ruiiul" i

individual,:

F,02,O.0010

Topografie:for:estierS,s:i

aeien:topogsafic

il L50 40 2A 90 Examen 5

u,Tlfffiffi ffi iE"E#$,$iffi .€ '

1.1:. Defihiiea:notiunildr de plan:, ::: , ,,

It,opogiatic:!dentitiCArear:$i analiiarea necelitateistuderii topogiafiei forestieri in pregatirea

ipecialiitelorinsilvic,Ultui6i,::,:,1:;2.Defih[r:e.aide::hart6::topografit.5,:..:'....'...............,.

i, i,: t nde ntificaiea m od a tlt5ti i ::de:'eipii me ie a:,.,'

re! ief u I ui pe, p h n, r:; 1 g,,,9i h 5 rti I e, tb pognafi ce

1.a. Arjumentarea deosebirilor dintre planurile 9i

nailitor topografice.1.5. Expiimarea $i eipliCaiea semneloi conVenlionalb

vegetale.

1,1.1; ': ,Nrofiu,hi ggner:ale despr:e topografia,,,,.'':foieltierd $i:locul,'ei.ln piegltirea

silvicultorilort.t.2. Planurile 9i hirlile topografice.,,,,,,,,,, ,:::i, Difihilie, Deosebir:ile dintr,e planurile 5i

h;rlile topografice.1.1.3. ScSrile folosite in topografie .

1,.1.,-{,,. . :Sem'nele conven}iohale folosite pe

." plahurile gi.hirtile topografice,,1;1-5. , Repfe2entare3 ;6li3f'ului pe planurile 9i

hirlile topografice.1.1.6. Necesitatea intdririi punctelor pe

teren.Ii;;7,: :7.,,,,,.,,,., C t i s i ri ca I a a:,s e m n e I o r, g e o d ez i ce gi

intlrirea lor Pe teren.1:1:8. Dispozitivele de misurare a liniilor pe

teren

2'.!, oe rn on stia,rea a bi lititi lo r, :de malicare :ti ",, :

semnalizare a punctelor geodezice pe teren.

2,,2: Argu.mentarea n ecEs,ititi i inta.rirliP'u,1 ilelo i pe

2.3. Descrierea modalitSlii de intirire a punctelor in

paou re.

1 i l,i 1i : :,,:N ecesltatea:,ihtd r,i ri i pu,nctelor pe

teren.1.1.2. Clasificarei semnelor geodezice 5i

intirirea lor Pe teren.1,1,3, Di5pozitivel€ de misurare'a,liniilorpe

teren.

, .iii

2.,1. Definirea notrlunilor de a-zimut,,rumb gi unghi de:

direc!ie.

2;3,1,, Azimutul$i rumbul,Definilie.2.3.2. Leg5turile dintre azimuturi si rumburi.

s /L7

- =' t'a:i,i=de$dn t i

h u t

2.2, tdentiticarea Iegiturilol d!niie azimntu;rl,,ji.rumburi. Unghiurile de direclie gi rumburi.

2.3. Aplicarea formulelor de calcul la determinareaunghiului de direclie a laturilor poligonului dupd

unghiul de direclie inilial dat.

2.3,.3. ,,, Unghiul de dire4ie. Definilie. Legituradintre unghiurile de direclie 9i

rumburi.

3,

3,1. Descrierea tipu rilor de..teodolite,folosite intopografie forestierS.

3,2. Refleclia criticd $i constructivd la studiereainstrumentelor geodezce gi metodele de utilizare

f a,mi5u f 5ri bu,,,sco pu t lntoCmirii: ptan uriloi $i

h5rlilor topografice.3.3. Cunoagterea, inlelegerea gi utilizarea limbajului

specific la studierea teodolitelor moderne.3.4. Argumentar:ea necesitdlii veriflcEiii ;i 1e€|E:rii

teodolitului.

4.1.L. Tipurile de teodolite folosite intopografie forestierS.

4.1:,2; Structura teodolitului T-30, 2T-30,

4.1.3. Structura teodolitului electronic PROF-

x6,x10.4.,7,.4,.'' Vefifica rea,,,ji re-$f a r:ea teodoI it u I ui.

5.1. Competenla creativ,ihovativf, la studiereametodelor de misurare a unghiurilor orizontale

9i verticale.5.2. Transferarea datelor mSsurate in registrul de

misurare a unghiurilor orizontale gi verticale.

5,1;1. Mdsuiafea unghiuiiloi or!2ontale 9i

verticale prin metode reprizelor.5.7.2. Registrul de misurare a unghiurilor

orizontale gi verticale.

6'1. Explicarea sistem ei de coordona,te,,ie0ta hgu lare

6.2. Reflectarea problemei geodezice directe insestema de coordonate rectangulaie.

6.3. Raportarea punctelor pe caroiaj duplcoordonatele calculate.

,S,l,l, CUhogtihteelementare desprecoordontele rectongu lare.

6;1;2;,,i,, : pIs[Iema geode2icE d! r:=eCt5,

6 1.3: Problema geodezici indirectd.6. 1.{;.,,,.;,,,,,6951ruirea,poligonului dupE

coordonatele calculate.i.lE..iil- --- - - jrs ,ff.::"'fl

;i,i;,|t,lr:i:iffi;r9.9!"Cli"!.i;ffi ;siiniiil",€i.tP.,{p.f ;;i

7: 1: Demonstra r:ea ca lcu ld rii Su,prafetel0r'pe ce:te

mecanica.

7.2.: Deducerea formulei de calcul a sUpr,afblelor cu

ajutoruf coordonatelor. ::.:::. i

7.3. ldentificarea metodelor de parcelare si deschider.ii

liniei in pSdure.

1. 1' . ,,,,,61 1 or,1r:;a,,Su p rafetelo r pe ca I e

mecanrca.

1.2.,,,,,,Calcularea suprafetelor cu ajutorulcoordonatelor.

1.3. Detag5ri de suprafele. ParcelareagraficS.

1,,4,.,:,, DeSchiderea linilorin pidure:

7

7

7

7

ii:*ffiiiiiaiffiygj!.#:9Aft,1:9.9.?= 6," .riiii,lijir.\..:1s..,i;i',i ii8.1. !dehtif!caiea metodeloi$i,p,io-c€d€Q!,or:de:

:

nivement.8.2. Explicarea structurii nivelei NV-3 5i verificirile

nivelui.

8,-1,1; Metodete,$i prdCedee,!ede nlvelment:8.t.2. Nivelmentul geometric,trigonometric,

barametric gi hidrostatic.8.1.3. Nivelmentul simplu gi compus.8.7.4. Structura nivelei. N V-3

8.1,5. Velificarean1vefei.,8.1.6. Determinarea diferenlei de nivel.

: 'r" ..it ..i:;: . :ri.;.;

9.L. Desenaiea oidinei de hitelment a tia5lU[Ui;9.2. Transferarea datele misuiate in registru de-

nivelment pi calcularea diferenlei de nivel.

9;1.1. Oidin,ea de niVelment a traieului.9.3,.2. Registruf de nivelment. Structura gi

ordinea de indeplinire.

6 /17

Unititi de competen!5

ilii i l ini:i.t*rii frili ilti iiL\iiifii9dlir?Crrfir,DeDatrate :

10;1' l,nStalarea,teodolituluir,ih punctu:!:::inilial $i

diViZare.a, te,renului fn p6,trar".,10.2, Organlzarea qi ,rnonitgiizarea Iucriiiforr de

nivelment.10.3. Aplicarea calculatorului la calcularea cotelor

nerge, rogii gi de lucru gi volumele de sol.

10.1,1; Divlzarea terenului in pet:rate.

70.7.2. Nivelmentul virfurilor pitratelor.10.1.3. Calcularea cotelor negre, rogii gi de

I u cru.

10.7.4. Calcularea cotelor mijlocii gi volumelorde sol.

11;1. ldentiflcareC metodelor de rid|c'ire topograficdcu busola gl condiliile pe care trebuie s5 leindeplineasc5 o drumuire clasicS.

11.2. Aplicarea formulelor de calcul la orientarealiniilor pe teren.

11.3. ldentificarea noliunii de fadiere gi metodei de

drumuire cu radieri.11,.4. Descrierea ordinei deproiectare a barajurilor Tn

11.5. ldentificarea noliunii defotoframetrieforestieiS.': ::::::.:

11'1,1, Metodele de ridicare topdgrafice cu

busola (metoda drumuirii).tt.7.2. MetoOa radierei cu busolatopograficS.11.1.3. Proiectarea barajelor in gospodiriile

silvice.!t.!.4. Noliuni de fotogametrie forestierS.

.: ; :: : t:::-tt--:: :.:'72. Mateiiiale ji rechiiiie necesare pentru indeplinireii il'€s"qnulii iopoqrdlii

12;1. Identificarea materiaIeloi gi rEthiZitelor necesarepentru indeplinirea desenului topogiafid.:

Lz.L.t: Materialele gi rechizitele necesare

: pentru indeplinirea desenului,topografic.

+:.,i+!ii,t:,p|p,.6U

13.tr. ldentificarea pr:ocesuf ui.de tiasarein creion a

liniilor de diferite grosimicu mina liberS.13.12. Identificarea oidinei de trasare a unui fragmept a

planului topografic.

13.1,1. Des,enarea fn creion: eu instr:urnentelede desen a liniilor de diferite grosimi.

13.7.2. Trasarea unui fragment a planuluitopografic.

14.1. ldentificarea pi tra:sarea in tu$,a,.li,1iilor dediferite grosimi.

L4.2. Folosirea metodei ralionale de aplicare a

punctelor unui segment a planului topografic Ai

deseneazi peformatul 44.

tA,:7;,7; Desenarea IiniiIOr de:d,iferita grosirni "n

tug cu penila.74.1,.2. Desenarea ?n tug cu penila fragmentul

unui plan topofrafic.

L5,1. ldentificar:ea Si clasifiCarea tipuriforr de Caracterefolosind parametrele prlncipale ale literelor.

7.5,.,2. Desir:ierea 5i utilizarea ie$ulilor prihcipale dedesenare a caracterelor topografice.

72.1;t; Claiificarea caracterelortopografice. Para metrele principale ale

literelor. Metodica desenEriicaracterelor. Desenarea caracteruluidrept.

16:11, ldentificarea principiilor::dE ClaSificafe a,:,,

semnelor convenlionale.76.2, Eiplicarea .si apliCarea metodelor Oe,aeianare i

semnelor convenlionale in scard 9i fErd scari.

1.6.1,1, Principi!fe de construiie a:rsemnelor

convenlionale topografi ce.Clasificarea

,,:,,,,,,,,,,,,.,,,.,.,,,',,,semneIor:,,conVenlionale .Metodica

,;,;,,;,;,;,;,,, ;;,; deSehirii:,Semhelor:cohVen!ionale:13;1;ll Desenarea semnelo1:convenlionale.13.1.2. Aplicarea semnelor convenlionale pe

planurile gi hirlile topografice.

:::.:r 4, I ul17.1, Descrierea ordinei de desenare a planuiilor 9i 17;1".7. Ordinea de desenare a planurilor si

7/17

haIltilortopogr.a.fiie.:ago5d5r.!!loiliilvice.17.r, Aplica'r'ea,,,eOoiuonaiato,i,,li,samnilo.i::,,,rr'r":

convenlionale la desenaiea planurilor 9i hdrlilor

.....topogiaiiee..a..goip.p.oaiiiIo.rl.silVlce;.........:.

' : ..:,":[1ii1iloi,to-bografice;

!7.!,2. Desenarea planurilor li hirlilortopografice tn creion cu aplicarea

',i,:,,,,,1',: '..:sgrnnglof,:eonvbrttiOnale' :: :::::

L7.7.3. Traiarea in tu; a planurilor li hirlilortopografice.

Vl. Repartizarea orientativd a orelor pe unitili de invilare

rNI;:riir i

,ti,.t:li ffi n1l.==1$.oFieitffifit1=

*;ffit. Pla nUri'te,ti:h,irIiIe':topogrraficl 6. 2 4

2.interirea, pu nctelor geodezledr pe,..r terren!'l

Misurarea liniilor4 Z 2

? ,Orientlrea liniilbr pe t.eren 8 2 5

4.tnitrumentels,,.',peht-iu,.r,1.q5'surarebunghi'ul.iloi orizontate'ii veiti'ca'te',,,, .,,, ::,,,:',

t6 6 4 6

5:MEsurarea,: unghiurilor oiiiontale,, 9!

verticalet4 2 2 10

6. Calcularea coordonatelor' 10 2 8

7.Calbularea,' supraf€lelor,"planuriloi:': $,i

hdrtilor topografice6 ,2 4

8, NiVelmentul geometric t2 4 4 4

9. N ivelmentul tiaaeu[u] 8 4 4

10, Nlvetmentul pe patrate 10, .:.'2 .r8

77. l-ucr6 ii te:,topo$r:afiCe in silviCu [tq r:5 8 4 4

L2.MateriaIele gil r'e.hiiitele, necesa,re rperitru

indeplinir,ea,desenului topogiafii' ,' , ' ,,,,,

4 2 2

13,;Desenia iei cu: : i nstiu:mente le.. d.e,l.dese n increlon

6 6

14. Desenarea,in tu$',cu Penlta I 2 6

15. CaractereIe top6grafice $i cartto$rafice 8 2 2 4

16. Sernneleconventionale r" : , :l "'; ,8 2 2 4

17. Dese,nar,ea ptanurilor 9i hirlilor topografice | , t4 2 4 8

Total, ,:,"I , i ' I ,,',,,,tr50,40 20 90

8l t7

Vll. Studiu individualghidat de profesor

::=r ,i:':i:ii-:.:i:i=+:li I I lli ililr:isu$ ':-......i,,. ; U$g,ldd:::$l:l:ilii-iii-i-i-i-i-i.1-::?;?;:A?:iiiitir

ji:jlrrtl'rrlr,;:il,i j:::l:l-:::::.:i::.:.r.1.;;:i.;:.;,iiliil;iri.llliillllrlii irlil.,i:jjiii ::iti::::,::r:::::::iiilsir iuiiiiirr rr

Modalitdti d*evaluarett:- :::::l

: uuuuu

.

...*::.:t . I

1,1,Scdtlte.,folosite,?n,,topografia forestierS.

convenlionale folosite peplanurile 9i hirliletopografice.

1:1. De::prerentat,desenulseerii l

trahsveisafe gi de depus dimensiunile45.5:78.110m1.2.Desenul cu semnele convenlionale,vegetale Si hidrotehnice.

1!l.i De prezentat

lucraflle.L,

-2. D e p rezentat' caietu I

cu semneleionvenlionafe.

2,1;Determinalea g.i

evidehta erorilor la:'

misurarea liniiloi.,

'2.l,,Decompara,t panglica:,metalici .

,l=2om cu pahgliCa etalonict gi de ,,,,

determinat deferen!a.,2.,2; De deter:rninat A li a n,a.ngti,fei,,daeimdsuririle s-au efectuat la

t0=-2350c l=318,575m, iar compararea

s-a ef€Ctuat la t0;*16,50t dupl ":

formu la : A lz=l(t--tO)0,

unde l=0,0000125 la sm.

2,1,De prezentat caietulc0 cal0ule

5i de explicatDe prezentat calculele

3.l.Calculareaunghturltoi u" oi;alti" a

laturilor poligonului dupiunghiurile interioare81:B2:83:84 giunghiulde direclie inilial I1-2.

3.2.Structura busolei.

3.1. Calculele ughiuiiloi de direc!iedupd datele : l!-2=!6024i

B1=110006iB2=81001i

B4=74O56i

3.2.Desenul cu schema busolei gi dedescris structura.

3.1.De prezentat

calculele.3,2.Ldmurirea schemei gi

busolei."

;it4-;jlt:

4,1,Structura te0dolituIuiT30, 2T30.

4.2. Luneta teodolitului.Microscopu I,dispozitivelede calcu,l: ',, :, ,' ,,,',',':r:

4.3.Verificarea gi

teodolitului T30 gi de desciis structura.4;2.Caietu[,cu schema lunetei:.gi delimurit structura lunetei, microscopul gi

dispozitivele de calcul.4.3.Caietul Cu verificirile teodolituluiT30

4,1. De prezentat: :eaietu l .,,

5i de lSmurit structura.4.2.De prezentatschemele gi de limuritstructu ra.

4,3,De prezentat, c€:ietul Si

de lSmurit verificdrile.

' * A i i i:;i.txita*tti*^ urlilli{i'i\r'iiri* is l/r! Iri

5.1.Registrul demSsurare a unghiur:ilororizontale.

,,,,,

5.2. Registrul de ,,,:,,

misur,are a u hghiur:ilorvertidale. : :

'

5,1;Caietul,cU iegistlul de m5surare a ,

unghiurilor orizontale.5.2. in caietul cu registrul de misurarea unghiurilor verticale.

5,1.De prezehtat registruIde misurare a unghiurilororizontale5.2.De prezentat schemaregistrului de mdsurare aunghiurilor vertical.

6.l.Problema: geodezicidireCti 9i ihdirectd,

poligonului dup5.. , ,

Coord0natele ca Icu late

6:,1, D U pS ca,cu f ele d i n, tem a:::Ng:,d,e,:::, ::,,:,:,:,

calculate rumburile rt-2: r2-3:r3-4: 14.

t: 5i cr:ejterea cooidohatelor:,'A.1:...1.0O.Z.Caieiut cu calcule.

6"1;,De,Frezentet Caietul

cu Catiule $i de [dmuiit

o,z,De,.,prartntli ii u. ,

d es,eh a-t.:pol igo n u l.

e 177

T.e-imeni

, r{i};;,fe_'al-izafie

x:V gi de construi:tpoligonul; ,, ,,' ,

711.Ca[cu]ar-ea ,,'

suprafelelor dupd '

coordonatele virfu rilorpoligonului. ' ::

7;i DeSenu,l:eu 5Chema Cohtut'ului

poti$onului L,2',J;4,,,5,;,avins[',.,':,',,coordonatelet-x!=2567,!8 YL=!162,782-x2=2985,78 y2=16!7,26

3-x3=3144,15 y3=2248,69

4-x4=2285,64 Y4=r5U,865-x5=2467,82 y5=1885,68

7.2 5e cere impirlirea unui triunghi in

aga fel, cu ajutorul unei drepte ce trecepiihtr,un'tirflA};i[ci!.rSuprat€fel€, ;,,;,''

triunghiului sE fie impirlite in raportul

7.1, 0e prerefltat caietuI

cu problemele rezolvategi de lSmurit rezolvarea.

8,1 Structura nivelei.

veriiicdrile nivetii. ,: '

8,2Deter,iniharea,, t::

difer:entei 6s nivel,:$iih

metoda nivelmentutui,geometrict :::

8.1.Caietul cu descrierea structurii Si

verificdrile nivelei N3

s:iz,taiettt,cu,icr,,ema niveLm.entut,ui,ci'h

mijloc gi de scris formula de calcul a

diferentei de nivel.

8,,1. L5murirea sffuctu rii

si ,verifici lite, nivel,uIui,

iiii'$;:::=;Tffiii;;$ rr=::an i,li

9.1. Registr:gl de .

nivelment. . ,,:i:

9;2. CohStruiieaprofilului logitudinal.

g.r. caietu:t,Cu schema reg!st.r:ulul de

nivelment.9.:2.Scherxa,, proflf u !ui, longitu!in,-al, dupivarianta datd de profesor

9.t, oe lSmurit caietul cu

schema registrului de

nivelment.9,2. D:orprezentat Piofi lu I

logitudinal pe foaiemilimetricE gi de lSmurit.

$*ffi,(i=10.l.Nivelmentul, Pep5trate ordihea denivelment.', ::

r0.f S5 se,ci!cul:eze vg1ume!,e,.:de;,s91 Ia

nivelmentul unuiteren prin metoda

divizSrii pe patrate cu lecturile pe mira

date, rr :,.' l ' : , l:, :,r,il '

0880

4

0794

,5

1080

b

1656

v,:

7122 L678

B: 9,

2434" 2283 1588

H.= 1 ?0;5 0 0 m,,,,,,,,, :,..:,.,,,..,1, 111,;; 11

:,;,,

a=1400

10.1,Caietul cu

caieule,eva,lu:area

calculeloi; :, ',

11.1.Proectarea 11'1.SChema: ContU,ru[Ui: ba rajul ui ih 11,,1,r.,,Piezehtarea $i

LOl17

,l!1bterii bntf$xi'tu l

iilis inuiuidutf liiiFii

T rrreiti

lii, dH '

,iiiilizare

di$Urilor'{barajetor) ihgospodSriile silvice.11.2 Noliunindefotogra metrie forestieri.

profit $i in' plan gi de lSmur:it;155

N, l.Socslova "Bazele geodeziei."L1.2 Conspectul cu condliile de

interpretare fotograficA a terenurilorforestiere.

15m urirrea deSenului..

11.2 Prezentarea $i:

lSmurirea rnaterialuluiconspectat.

12,1 Desenarea ih creioncu mina liberi liniiorizontale, verticale gi

inclinate de diferitegrosimi.

12,1 Desehul pe foimatul A4,dUp5 liniiverticale, orizontale gi inclinate de

diferite grosimi.

l2jlPrezentarea tiexpliCaiea desen U lui'.

13.1 Trasarea liniilor de,

diferite grosiml in creion13.2 Trasarea in creion a

unui fragmeht a ptanului

topografic

13.1DeSehul pe,formatul A4 de,,deSenat

in creion linii de dlferlte grosimi

utilizind instrumentele de desen13.2 De desenat in creion pe formatulA4 fragmentul unui plan topografic

X3,L Pr:ezentarea gi

expliiarea desenului.13,t2,Piezentarea gi

exflli-aiea desenului:

ll,-r.+.,,. f DeiE ":ili\{!;n;i,.t4"i$,id"i!!

14;L.Desenafea lihiilot:de difer,ite, grosimi cu

penita. ":

14,1. DeS,bnulcu linii de dlferite':grosimicu penila dupi model.

_14.1.Piezentarea,9iexplicarea desenului.

-15.1. Desenarea::

caracterelor ariale pe

foaie milimetricS.15.2. Divizarea rindurilorin mm. Pentru scriereacaracterul ui inclinit.

15.1. De desenat pe forma,tul A4 foaiemilimetrici caracterul drept B.

15.2. Desenul pe formatul 44 cu

divizarea in mm. pentru scriereacaracterului inclinat.

15.1. Prezentarea gi

explicarea desenului,.15.2. Prezentarea 9i

eiplicar:ea desen u lui.

l

. ::;"iL:rx::-'- - , l

i:".,..9,:;.:|tf...9.;Si....d I 11 itrH.fitr1r i

16.1. Desenarea

semnelor convenlionaleliniare gi vegetale.16.2. Desenarea

semnelor convenlionalein scar5.

15.3. Desenareafragmentului unui plan

topografic cu aplicareasemnelor convenlionble.

16,1.Desenu I cu semnele convenfio,nalegi vegetale.16.2 .Desenul cu semneleconvenlionale in scarE

16.3.Desenul iu tragmeniul unui plan

topografic cu aplicarea semnelorconventionale

16.,1, Prezen,tarea gi

expl]ia r,eadesenuf ui,16.2,,,:Prezentar:ea Si

explig,area,deSenului.15,3;,,Fr:ezentaiea gi

explicarea desenului.

17.1. Desenarea in ,

creion a planuluitopografic cu aplicareasemnelor convenlionale1/.r. r rasarea rn Iu9 a

planului topografic17.3.Deienaiea in creiona hIrlii topografiie

17.1.Desenul in creion cu ptanu!

topografic dupi coordonate cu

indicarea semnelor convenfionale.17.2 Desenul trasat in tug. Planultopografic desenat in creion.17.3. De desenat in tuj i unuifragmentul harlii topografice.

_17.1. Prezentarea gi

explicarea desenului.17.2, Prezentarea 5i

expl iCarea,desen ului.

ttltT

Vlll. Lucririlepracticerecomandate

1,. Structura teodolitului T-30 , 2T-30; PROF-X6: X-10

2. Verificarea gi reglarea teodolitului.T-30: 2T-30

3. Ordinea de mdsurare a unghiurilor orizontale gi verticale" Registrul de misurare

unghiurilor orizontale 5i verticale .

Nivelmentul geometric, structura nivelei N-1 N-3k, verificarea nivelei.

Determ ina rea d iferenlei de nivel prin metoda nivelmentul ui geometric.

Nivelarea pe pdtrate. Ordinea.

Desenarea in creion cu instrumentele geodezice.

Desenarea in tug cu penita.

Caracterele topografice 5i cartografice.

Desenarea planurilor 5i hdrtilor topografice silvice.

lX. Sugestii metodologice

Unul din componentele de bazd ale curriculumului disciplinei "Topografia forestiera pi

desenul topografic" il constituie strategiile didactice utilizate in cadrul procesului

didactic.strategiile didactice sunt orietate spre realizarea eficienti a invSl5riicentrate pe elev,a

formdrii de competenle profesionale la elevi-viitorii speciali;ti in domeniu.

Strategiile didactice moderne utilizate pentru realizarea curiculumului:

vor contribui la dezvoltarea potentialului individual al elevilor, la instituirea

conexiunilor profesor-elev-profesor,dar gi elev-elev, la dezvoltarea capacitdtilor

individuale 5i utilizarea propriei experienle in procesul educatrional;

vor stimula 5i vor motiva invdgarea independentd a elevului, va forma o atitudine

responsabilS fati de traseul personal, fatd de rezultatele inv6ldrii lui 5i implicarea

activd in procesul de invdlare.

Curriculumul disciplinei ,,Topografia forestierS, Desen topografic" fiind axat pe formarea

de competenle traseazd o optimd conexiune intre unitdtile de continut gi unitdtile de

competenld conturind un instrumentariu care asigurd realizarea lor in ansamblu.Astfel in

proiectarea didacticd unitdtile de competenti sunt coerente cu unitdtile de continut, cu

formele de instruire gitehnologiididactice de predare-invSlare, evaluare gi cele de organizare-

monitorizare 5i evaluare a lucrului independet al elevilor.

in aga mod eleviivor fi motivali sd se implice activ in realizarea obiectivelor curriculare,sd-

gi formeze deprinderi intelectuale, capacitdti cognitive,atitudini,comportamente civice gi valori

morale.

Demersul educafionalorientat spre formare de competente, soliciti o proiectare didacticd

bazatS pe diverse forme de organizare a procesului educational, pe aplicarea tehnologiilor

active/interactive.El presupune ointerconexiune intre activitatea didacticd gi cea de studiu

individual, o schimbare a rolurilor celor doi actori ai plrocesului educa!ional-profesor gi

elev.Noile roluri antreneazd demersuri didactice bazate pe invSlarea prin descoperire,

simulare joc de rol, proiectul activitdli practice,simulSri pe calculator,educalional, pe aplicarea

tehnologiilor active/interactive. El presupune o interconexiune intre activitatea didacticd 5i cea

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

12/17

de cercetare, o schimbare a rolurilor celor doi actori ai procesului educational - profesor gi

elev. Noile roluri antreneazd demersuri didactice bazate pe invStrarea prin descoperire,

simulare, joc de rol, proiectul activitdli practice, simulSri pe calculator, deplasdri pe teren,

documentiri, soluliondri de probleme etc. Elevii se vor orienta spre invSlarea prin cooperare,

in contexte formale gi non-formale. Profesorul va utiliza atit strategii didactice traditionale, cit

gi moderne care vor orienta elevii spre cercetare individuald, cercetare de grup, vor dezvolta

gindirea criticd gi creativitatea.

Utilizarea metodelor moderne, interactive, informationale vor necesita utilizarea

diverselor mijloace de invdlSmint: intuitive, audiovizuale, informationale etc.

Demersul didactic constituie o activitate complexd de proiectare, realizare 5i evaluare a

procesului educalional, prin proiectarea de lungd duratd (un an, un semestru, o unitate de

invdlare) gi cea de scurti duratd a orei academice.

Proiectarea orei didactice necesitd diverse tipuri gi modalitSli de realizare, o orienteaza

spre formarea/dezvoltarea continud a abilitdtilor, or prin abordarea lor sistemicd cu

cunogtinlele acumulate, inlelegerea gi aplicarea lor se va facilita procesul de formare a

com petenfelor profesio na le.

Proiectarea didactici inainteazd anumite rigori gifatd de integralitatea gi interdependenta

componentelor curriculare: competente profesionale specifice - unit6!i de competente -obiective operalionale - unitdti de conlinut, - sarcini de lucru propuse elevilor - finalitdlile

educationale.

Proiectarea didacticd va include dimensiunile interdisciplinaritS!ii gi multipersepctivitdtii

procesului educalional.Proiectarea 5i organizarea demersului didactic (a orei academice) se va

realiza atit intr-un cadru tradi[ional (prin elementele de structurd a unei lec]ii), cit gi a celui

recent, bazat pe elementele de dezvoltare a gindirii critice la elevi (Evocare - Realizarea

sensului - Reflectie - Extindere (ERRE)).

Un important aspect al strategiilor educationale moderne este invdtarea autonomS,

invdiarea individualS, independentd a elevilor, activitate ce impreuni cu invSlarea la orele din

sala de curs (teoretice, practice)se cuantifici in creditele acordate fiecdreidiscipline din planul

de invSldmint.

X. Sugestiide evaluare a competentelor profesionale

Evaluarea este o componentd organici a procesului de invdlare ce reprezintd o

operatie de valorificare a procesului didactic Ai determini eficienta 5i nivelul activitdfilor de

predare-invitare. Evaluarea trebuie sd se realizeze ca un proces continuu giformativ.

Evaluarea presupune demonstrarea cuno$tinlelor acumulate, inlelegerea gi utilizarea

lor. Pentru a realiza o evaluare obiectivd profesorul va prezenta cu claritate finalitdlile

scontate, va avea in calcul corespunderea/concordanla dintre unitdtile de conlinut, strategiile

didactice utilizate 5i modul de apreciere a rezultatelor invdtdrii. Evaluarea va reflecta sistemul

de finalitSti ce contribuie la formarea competentrelor profesionale generale gi specifice

(dezvoltarea lor intelectuald, dezvoltarea abilitdtilor gi a competentelor functionale).

1.3 / t7

in activitatea educalionali evaluarea este o actiune de cunoaStere, care presupune

colectarea datelor, prelucrarea 5i interpretarea lor. Astfel, evaluarea parcurge urmitoarele

eta pe:

r proiectarea evaluirii, care inseamnd stabilirea obiectivelor acesteia, a procedeelor 5i

instrumentelor folosite, a baremelor de corectare-notare 9i descriptorilor de

performangS, a timpului destinat pregdtirii evaludrii 5i activitdtii propriu-zise;

o aprecierea 5i interpretarea rezultatelor pe baza criteriilor preconizate;

o formularea unor concluzii impuse de interpretarea rezultatelor;

o adoptarea unor decizii educa!ionale in funclie de concluziile formulate tn urma

evaluirii.

in procesul educalional se vor evalua rezultate, cunostinle, competenle, procese conform

raportului dintre obiectivele proiectate gi succesele oblinute de elevi' in cadrul orelor de

istorie, evaluarea va indeplini mai multe functii, printre care:

o funclia de evidenld 5i control a activitS!ii didactice;

o functia prognostici, care permite luarea unor decizii ulterioare;

o funclia formativS, care este rezultantd a inlelegeriide citre evalualia nivelului la care

se afld tn momentul evaludrii;

o functia motivationalS, care stimuleazi activitatea de inva1are.

in cadrul procesului educational deosebim:

. evaluarea internS, efectuatd de profesor la orele Iui sau de conducerea

institu!iei;. evaluarea externd, efectuatd de persoane din afara institutiei cum ar fi

Directiile ra iona le de invdldmint, M i nisterul Ed ucaliei.

in funclie de scopurile urmdrite, deosebim:

. evaluarea inilia15 care se realizeazd la inceputul unui ciclu de invSldmint. Acest

tip de evaluare are un rol preponderent diagnostic, deoarece informaliile

colectate sprijinS profesorul in proiectarea didacticS;

. evaluarea formativd, realizatd pe parcursul procesului didactic, prin verificdri

sistematice ale elevilor pe mdsurd ce sint parcurse unitStile de continut. Acest

tip de evaluare este unul de monitorizare, deoarece permite raportarea

permanentd la obiectivele operalionale. Totodatd, ea inregistreazS progresele

oblinute de la o secvenld la alta gi oferi posibilitatea ameliordrii acesteia prin

feedbackul obtinut;. evaluarea rezumativi sau cumulativS, realizatd la sfrr5itul unui ciclu, la sflr5itul

semestrului sau al unui an gcolar, la terminarea gimnaziului sau liceului etc'

Evaluarea se poate face intr-o formd sau alta, in funclie de tipul ei, de obiectivele

stabilite, de nivelul clasei, de ciclul de invdtrdmint sau de perioada istoricd studiatd. Fiecare tip

de evaluare poate fi realizat prin mai multe strategii didactice. Astfel, evaluarea la istorie se va

14117

realiza prin doud categorii de strategii: tradilionale 5i complementare' Metodele traditionale

sint cele de experienla didacticd consacrate in timp (evaluarea oralS 5i scrisd)'

AlSturi de modalitatea devenitd oarecum tradilionalS de apreciere a rezultatelor, de

evaluare in scris, sint recomandate 5i lucrSride evaluare, bazate pe activitatea de investigatie a

elevilor, care sint binevenite la capitolele cu referinld la istoria localS. Lucrdrile de investigatie

pot fi atit individuale, cit giin grup, specifice mai ales pentru clasele cu profil umanist.

in continuare propunem citeva strategii, care, utilizate corect, vor asigura o evaluare

autenticS: calcularea coordonatelorpoligonului nivlmentul suprafelilor pe patrate cercetare

individualS, cercetare de grup, proiect de grup, portofoliu (fdrd descrierea metodelor)'

Succesele gcolare sint apreciate prin note. Pentru ca nota sd exprime valenta reugitei,

ea trebuie sd fie in concordanld cu principiile obiectivit5lii, transparenlei etc. Mentiondm cd

dacd in evaluarea rezumativd accentul se pune pe produs, in cazul evaludrii formative se ia in

considerare atit produsul, cit gi procesul, adicd efortul depus de elev in oblinerea rezultatelor

eva I uate.

Aceste 5i alte tehnici vor permite evaluarea:

1. gestiondrii de citre elev a propriei scheme de invSlare; managementului eficient al

timpului de invdtare;

2. exprimdrii adecvate 5i echilibrate de cdtre elev a unor idei si perceptii,

3. analizirii de citre elev a valorilor patrimoniului cultural (na!ionale 5i general-umane)

pe care el trebuie si 5i le asume ca valori comune: aprecierea 9i respectarea culturii

nalionale gi a celei universale, a etniilor conlocuitoare, a tradiliilor de familie 9i din

comunitate, rolul 5tiinlei 5i religiei in viala omului, influenta lor asupra lumii;

4. identificdrii gi rezolvdrii de cdtre'elev a unor probleme, proiectarea 5i realizarea unor

acliuni bine determinate cu finalitSti clare;

5. nivelului de gindire, a abilitSlilor gi competentelor de acumulare, selectare,

structurare, procesare, analizd 5i evaluare criticd a informatiei;

6. eluciddrii de cdtre elev a situa!iei pe pia!a muncii, deciziei voca!ionale 5i profesionale,

proiectdrii independente a unei linii de carierd 5i a unui nivel de viati de calitate;

7. reflecliei adecvate a elevului asupra comportamentului s5u in familie, grupuri sociale

micigi mari, capacitdlii de integrare in societate;

8. motivdrii persistente pentru o pozilie civicd con5tientd, activd 5i responsabilS.

Xl. Resursele necesare pentru desfSgurarea procesului de studiu

pentru efectuarea cu succes a desf6gurarii procesului de studii este nevoie de o salS

bine amenajati corespunzdtor specialitdlii 82Ll-0,,Silvicultura" 9i un laborator pentru

petrecerea lecliilor practice.

Lecliile teoretice la disciplina F02O0o1O,,Topografia forestieri 9i desen topografic" se

petrec in cabinetul de silviculturd,care este unul din cele mai amenajate cabinete ale

colegiului.

ts/17

Sala de studii este amenajatd pentru 30 locuri in stilul specialitilii. Materialul

didactic(plat, carde,machete,instrumente gi aparate geodezice) se pdstreazi in laboratorul de

geodezie unde se efectueazS controlul ;i reglarea aparatelor dupd fiecare practicd de instruire.

Fiecare temd a curriculumului este asiguratd cu material didactic atit lecliilor teoretice

cit gi celor practice.

Pentru asigurarea suficienti cu materiale intuitive cabinetul de geodezie dispune de

urmdtoarele instrumente 5i materiale:

1.. Teodolit T-30- 2

2. Teodolit 2T-30 -2

3. Teodolit TOM -L

4. Nivelment NV-1 '2

5. Nivelment N-3 -2

6. Nivelmentn-3X -1.

7. Nivelmentnl3 -1

8. Gonioment GR-2 -2

9. Busolabk-1 -1

10. Mire de nivelment -6

L Trepied

1. Panglice metalice [20m]-a 13.rulete[l=50m] -2

2. GPS -7

ll. Plealearde

t. intdrireapunctelor geodezice pe teren

2. Orientarea liniilor pe teren

3. Determinarea distanlei neaccesibile

4. Structurateodolitului T30:2T30

5. Schema opticd a teodolitului

6. Verificareateodolitului

7. Registrul de mdsurare a unghiurilor orizontale

8. Registrul de calculare a coordonatelor

9. Dispozitivele de mdsurare a liniilor

10. Structura nivelei NV-1:N3

LL. Verificdrile nivelei

12. Registrul de nivelment

13. Planul topografic

14. Rezolvare problemelor pe hdrlile topografice

lll. Plalearde cu instrumente electronice

L- Teodolit optic R6K T-20

2. Teodolit R6K- T-15

3. Teodolit electric R6K T-02

4. Teodolit electric ADA DijiTEO-5

5. Teodolit electric TOPSON DT-203

. 16117

6. Teodolit electric ETH-3025

7. Teodolit electric PROF X6,X10

8. Nivelal NL-32

9. Nivelul PENTAX AC-302

10. Nivelul BOSCH.

XIl. Resursele didactice recomandate elevilor

1,, ,iop,seiefia,gen'er,at;,,ii roiestiei5,.euiel nuiiu,Bucure$ti 1954

2

2: top,ograff e ii.A;.Rus!u.,:::::1'962., Edi,.,ABro 1 Sif viefr 4

3, Tobogi fie...ii deseh tehhiCi.,t6 t;ntin.,,r.,.r',::.,.:::::::.:,:,.l

Deaconescu, Editura: Didactici gi Pedagogicd

BiblidtEaa inttitutiei 2,

4. Cu rS, dE rtopograf!e,, Gh ; f ,,Qori5.ta nt!nesCgt,

Ediiia a lV a, 1963,Editura diactica iipedagoglca

Eibilirdteca :instituf iei 1

5. lntefnet:rlll

6. htins:/lfu;scr:ibd,tom/d6Cumenil$42L l lnternet

2185:97070:cU rs:To0oAaafi e.p df

7. lntEfnet

, 17117