Www.referat.ro Tema.doc376dd

7/25/2019 Www.referat.ro Tema.doc376dd

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-temadoc376dd 1/8

SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR

Termenul de „educatia adultilor” este de data relativ recenta, desi din punct de

vedere istoric, inca din 1919, in Marea Britanie se infiinteaza Comitetul pentru Educatia

Adultilor. Intrun fel, A!T"A, ca asociatie pentru cultura poporului roman, infiintata cu

mult inainte, poate fi considerata o institutie de educatia adultilor. In lim#a$ul curent al

stiintelor educatiei acest termen a intrat mai ales dupa 19%&, cind se amplifica mult

institutiile de profil, precum si cercetarile despre o astfel de pro#lematica. !e vor#este tot

mai des despre invatamintul pentru adulti, despre perfectionare, reciclare si c'iar despre

universitati pentru virsta a treia. Treptat, conceptul de „educatia adultilor” cunoaste

modificari ma$ore pe care le parcur(e si in prezent.

!ecole dea rindul a staruit credinta ca educatia omului este cea care se

realizeazain prima perioada a vietii omului, adica in copilarie. )e altfel se considera ca ar

e*ista trei mari secvente ale vietii omului+ copilaria, caracterizata prin activitatea de

educatie maturitatea, cind predomina munca batrinetea, ce se cedea a fi o pre(atire

pentru parasirea acestei lumi. Treptat, munca industriala sc'im#a puternic intre(ulcontinut al vietii omului, educatia fiind nevoita sa se prelun(easca peste virsta copilariei.

C'iar dezvoltarea puternica a invatamintului universitar la sfirsitul secolului trecut si

inceputului secolului al --lea, arata ca era necesara continuarea instruirii si educatiei in

perioada adulta.

)efinirea educatiei azi se face in mai multe+ „transformare a constiintei

psi'olo(ice a individului” /. 0ia(et „a finaliza si promova sc'im#ari in or(anizarea

comportamentala a omului” 0. A. 2sterriet' „a sc'im#a sensul sensul e*perientei

umane” A. 3uellet „modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana” I.

Cer('it „proces de asimilare si practicare a informatiilor, valorilor si actiunilor specifice

omului” 4. 5intanu etc. In fapt, educatia este constructia si reconstructia continua

a unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim.

Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii do#indesc noi calitati umane

1



cu a$utorul carora pot sta#ili un ec'ili#ru relativ sta#il cu mediul social, cultural,

profesional, natural etc.

Cauzele educatiei adultilor deriva din marile dezec'ili#re ce sau produs in a doua

$umatate a secolului al --lea, mai ales intre om si lume. Introducind sc'im#area ca

mi$loc de adaptare, omul se vede nevoit sa se sc'im#e si el. astfel intre ceea ce (indeste,

apreciaza si face practic si rezultatele acestora se instituie (rave dere(lari,(rave conflicte.

)epasirea nu se poate face decit modificinduse propria cunoastere, sistemul $udecatilor

de apreciere si capacitatile de actiune.

)ificultatea conceptului educatiei adultilor deriva atit din ruptura epistomolo(ica

produsa in zilele noastre, cit si din relativ sla#a cunoastere a adultului si am spune c'iar a

copilului si tinarului. Adesea, intemeierea educatiei sa facut doar pe #azele fiziolo(iei,

anatomiei si psi'olo(iei si nu pe cele ale antropolo(iei. Teoria educatiei, se pare ca nu a

incorporat in sine inca ideea ca in fiecare individ e*ista o istorie a speciei.

)in punctul nostru de vedere, educatia este forma de adaptare esentiala a omului

la lume si a lumii la om. Adaptarea se face insa primtrun model interior tridimensional

de cunoastere, de apreciere, de actiune. Intrea(a noastra activitate de la nastere pina la

167& de ani consta in constructia unui astfel de model interior al lumii, cu a$utorul caruia

(indim, actionam, apreciem. Cum acest model este al unui timp dat, sc'im#area

cunoasterii, a valorilor si a modurilor de actiune din $ur ne o#li(a la revizuire lui

apro*imativ din 18 in 18 ani. Educatia adultilor credem ca ar consta tocmai in acele

sc'im#ari ma$ore din modelul interior al lumii noastre, su# presiunea evolutiei

evenimentelor din afara si din launtrul nostru.

!pecific adultilor, ceea ce contine c'iar definitia lor, este an(a$area variata intro

multitudine de roluri in munca, familie, activitati politice sau o#stesti. Contrar parerilor

de pina acum, sa constatat ca aceasta an(a$are in multiple roluri sociale nu faciliteaza

sc'im#area, ci duce la o inertie in raport cu sc'im#area. Adultul deci, nu accepta usor

sc'im#area, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intre(ului model

e*plicativ, valoric si actional. Ca atare, sa nu ne inc'ipuim ca sc'im#area, modificarea

unei asimilari culturale anterioare, o putem realiza facil si rapid. !c'im#area este posi#ila

numai plecind de la cimpul de aplicatie al cunoasterii, aprecierii si actiunii de la ceea ce e

util si accesi#il.

7



)eose#it de importanta este luarea in considerare a caracterului de participare in

intele(erea educatiei adultilor. Adica nu o educatie ce se face unor mase caracterizate prin

a#senta totala a acesteia, ci una care se naste prin participarea maselor de indivizi, aflate

pe diferite trepte de dezvoltare sociala, profesionala etc. operand cu anumite sim#oluri si

semnificatii culturale. Acceptia de mai sus reliefeaza un inteles mai profund al insusi

actului de educatie, sensul ma$or al acestuia constind in e*pansiunea mediului uman

valoros, a activitatii umane valoroase in raport cu omul. E*ista aici una din paradi(mele

fundamentale ale epocii noastre+ nevoia de mediu uman, de activitate valoroasa se poate

realiza numai prin crearea si receptarea si receptaea noii civilizatii la nivelul maselor dar

ceea ce ne cere practica, munca, viata cotidiana, nu este inteles deodata, spontan, in mod

clar si distinct, insasi intele(erea fiind si avind sensuri multiple conver(enta intele(erilor

este data de pro(resul de invatare, de nivelul de rezolvare si contradictiei dintre ceea ce

ne cere practica si nivelul aptitudinilor noastre de intele(ere si participare la creatie si

receptarea civilizatiei noi. )e aici, imperativul ma$or al epocii noastre+ sa invatam, sa

(indim, sa simtim si sa lucram intrun mod nou, creator.

)ificultatile teoretice si practice sunt mari. )e o#icei este mult mai facil sa

(indesti o realitate noua cu instrumentele vec'i. )ar nu si productiv. aptul reiese si din

incercarea de a se (indi procesul de invatare la adulti prin instrumentele utilizate in cazul

copilului. Este adevarat ca atit copilul cit si adultul au o caracteristica fundamentala

comuna : invatarea. )ar diferentierile si deose#irile sunt esentiale+ la primul, procesul de

invatare este similar cu acumularea si structurarea la cel deal doilea, invatarea e

adincire, restructurare, creatie.

4oul principiu al educatiei scolare invat azi, produc azi : care inlocuieste pe cel

vec'i : invat azai, produc in viitor : tinde sa se apropie de cel al educatiei adultilor, dar

diferentele ramin de ordinul esential, al statutului si rolului celor care invata. In acest

conte*t su#liniem doar principiul diferit ce sta la #aza or(anizarii si functionarii educatiei

adultilor in raport cu cel al copiilor. 0entru adulti notiunea de educator nu are in mod

'otaritor acceptia de o persoana anume ca in cazul copiilor, cind un educator invatator,

profesor etc. face educatie. ;a un adult, educatorul semnifica in primul rind activitatea

de munca pe care o desfasoara, deopotriva cu (rupul uman, cu colectivul din care face

parte profesional, de prieteni, familie etc.

<



Educatia adultilor, invatarea in acest caz este participare. 0asivitatea, metodele

scolaresti nu pot da rezultate tocmai datorita conditiilor modificate in care se produce

invatarea.

0entru intele(erea mai ampla a ceea ce poate face si ceea ce nu poate face

educatia adultilor, consideram necesar sa ne oprim asupra citorva caracteristici esentiale

ale acestora. Etimolo(ic cuvintul „adult” adultus vine de la participiul trecut al lui

„adolesco” ceea ce sa intarit, dezvoltat, a crescut. Adult semnifica deci ceea ce a

crescut, este format adica sinonim cu matur. !u# raport sociopsi'olo(ic stadiul de adult

cuprinde simultan maturizarea dezvoltarii fizice, intelectuale, morale, sociale,

emotionale si afective. Maturizarea insa, la rindul ei, presupune acceptare unui nivel

satisfacator in dezvoltarea unei aptitudini. !pre e*emplu, in societatea romaneasca rurala

traditionala, pentru o tinara se considera satisfacator nivelul de dezvoltare de 1% ani,

data la care se inc'eiau numeroase casatorii.

Maturizarea cere ea insasi o raportare la ceva : la nivelul cerintelor muncii si

vietii. Munca si viata sunt, deci, termenul de referinta in raport cu care masuram educatia,

stadiul de adult sau maturizare. Munca si viata noastra fiind sisteme desc'ise, din

perspectiva sociala si c'iar individual, inseamna ca nu ramine decit o invatare, o educare

si deci motivare intrun proces de adecvare permanenta.

Intrun conte*t mai lar(, efortul educatiei, al invatarii la adult, corelat cu celelalte

eforturi ale sale, vizeaza construirea de catre acesta a drumului propriu in viata, (asirea

fericirii in activitatea pe care o desfasoara. )intro astfel de perspectiva, $udecata de

cunoastere si apreciere, sentimentele si vointa de actiune sociala $oaca un rol important,

deoarece asi(ura atit insusirea noilor cunostinte despre munca si viata, modelul nou de

functionare a relatiilor umane si totodata, interiorizarea a ceea ce este de pret in relatiile

dintre omnatura si societate, in munca,in viata cotidiana.

=n rol important in educatia adultilor il $oaca, de asemenea, atasamentul la

mi$loacele institutionale de participare culturala relevind apartenenta la comunitatea data

si perceperea conflictului dintre valorile (rupului si opusul acestora.

Educatia adultilor se identifica si cu efortul de socializare, de dezvoltare a unei

lumi culturale, plecind de la e*perientele specifice in situatii date. Ea reprezinta si un

mod de comunicare cu mem#rii (rupului caruia ii apartin. Ca atare, re(ulile formale si

>



neformale ce (uverneaza aceste relatii ale (rupului vor duce la dezvoltari diferite in

functie de coeziunea, or(anizarea si orientarea (rupului. 0rin re(ulile de or(anizare a

acestuia, adultul do#indeste determinarea noilor optiuni. amilia, in acest conte*t, este

c'emata sa indeplineasca o functie de modelator, atit in conturarea noilor atitudini, cit si a

criteriilor de optiune, de insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural.

)in acest punct de vedere, orice strate(ia educatiei adultilor se cere sa includa in punctele

ei de plecare si de actiune un astfel de deziderat.

)aca e*perienta adultului e*ercita o influenta puternica asupra lim#a$ului

intele(erii, a atitudunii, aceastanu poate fi transferata aidoma atunci cind e vor#a de

relatiile sale sociale. Adultul, prin e*perienta sa cu alti mem#ri ai societatii, cu alte

colectivitati sociale, do#indeste o viziune pluralista despre munca si viata, un spri$in in

distantarea de atitudinile sale anterioare. E*perienta altor moduri de relatii socialeumane

va conti#ui in felul acesta la insusirea valorilor noi din societate, confi(urind mai

profund, mai puternic, rolul e*perientei culturale cu care el intra in le(atura in viata de zi

cu zi .

Astfel de constatare ridica pro#lema identificarii acelor situatii educative care

ofera necesitatea si certitudinea, invatarea adultilor insasi putinduse desfasura ca

unproces controlat si nu spontan, supus intimplarii. )in aceasta perspectiva, determinarea

relatiilor e*istente intre reprezentarile do#indite si noile modele de actiune sociala releva

pre(nant intrepatrunderea reciproca a lor, (asindusi unitatea interna.

2#servatiile facute sunt menite sa su#linieze faptul ca dimensiunea stiintifica,

informationala, sin(ura nu este suficienta pentru o dezvoltare a reprezentarilor culturale si

acceptarea sau refuzul unui anumit sistem de valori sociale. Acesta depinde si de factori

de mediu social, de dezvoltare #iopsi'olo(ica, de (radul de elevatie al relatiilor sociale

din colectivitatile in care adultul intra in le(atura sau in care este inte(rat.

2ri din ce punct am analiza educatia adultilor, ea se raporteaza mereu la

capacitatile de invatare ale acestora. )e aici si unul din preceptele fundamentale ale

educatiei permanente+ a invata sa fii capa#il sa inveti sati dezvolti la ma*imum aceste

posi#ilitati.

8



Aptitudinile (lo#ale $oaca un rol esential in invatare. Cercetarile reliefeaza insa o

dependenta certa a lor la nivelul anterior de instruire, studiile universitare asi(urind o cota

mai inalta de activare in acest sens.

Cercetarile contemporane de psi'olo(ie infirma ideea ca intrarea in virsta adulta

ar duce la sta(narea si invec'irea capacitatilor de instruire si educare. )impotriva,

investi(atiile atesta c'iar prezenta unei le(itati in dezvoltare, ce poate fi astfel formulata+

invatarea continua duce la dezvoltarea continua pina la virsta inaintata. Aceasta

su#liniaza ca rolul esential in educatia adultilor il au capacitatile de invatare realizate

anterior, tipul si motivele invatarii si nu virsta ca atare. A#ia dupa ?&?8 de ani virsta

incepe sasi puna o pecete 'otaritoare. )ar si aici sunt mari varietati de la un individ la

altul.

In educatia adultilor sint diferite metode , dintre care vom enumera mai $os o parte

din ele.

Metoda e*pozitiva+

E*punerea

Conferinta de popularizare

Cursul ma(istral.

Metoda intero(ativa+

)ez#aterea

!impozionul

Colocviul

Interviul

Masa rotunda.

Metode practicedemonstrative+

Metoda formarii industriale

Metoda Carrard

Metoda proiectelor

Metoda lucrului in (rup

Metoda sc'im#ului de e*perienta.

%



)ictionarele de peda(o(ie dau, de re(ula, urmatorul inteles metodei expozitive+

modalitate de prezentare orala a unei teme intro or(anizare lo(ica, caracterizata prin

densitatea ideilor si prezentarea fluenta si pre(nanta a acestora. )upa cum releva c'iar

termenul prin metoda e*pozitiva se urmareste furnizarea de idei necunoscute, de modele

e*plicative, de le(i sau fapte de cunoastere care nu pot fi descoperite si insusite, de

re(ula, pe #aza e*perientei intelectuale personale.

Metoda e*pozitiva se prezinta su# mai multe forme pe care le im#raca una si

aceeasi situatie de educatie. Analiza diferitelor moduri concrete prin care se asi(ura

transmiterea orala a informatiei sau se insusesc diferitele cunostinte, priceperi si

deprinderi in cadrul activitatilor cu cadultii nea dus la constituirea unei structuri lo(ico

psi'olo(ice a acestei metode.

Ea se infatiseaza cel mai adesea su# forma e*punerii sau prele(erii cu a$utorul

carora o persoana A specialist, #un cunoscator al unui domeniu, posesorul unei

e*periente valoroase intrun domeniu dat etc. transmite unui auditoriu B, interesat de

continutul ideilor pe care emitatorul A le infatiseaza.

Metoda interogativa nu se intilneste intro forma pura, la fel ca si metoda

e*pozitiva. 4umele ei deriva din faptul ca structura esentiala a situatiei educative consta

in intre#arearaspuns. !au altfel spus, intro activitate desfasurata cu a$utorul unei

modalitati unde putem distin(e o parte pro#lematica si o parte de rezolvare a acestei

pro#leme. 5ec'imea metodei este certa, intilninduse in mai toate dez#aterile pe care

(inditorii (reci !ocrate, 0laton etc. le purtau in cercurile intelectuale ale vremii.

In conte*tul modernizarii activitatilor de educatie cu adultii, metodele pratie

demon!trative capata o importanta deose#ita, datorita utilizarii principiilor euristicii, ale

descoperirii unor idei, semnificatii sau deprinderi de interes ma$or. 0articiparea activa

constiuie filonul principal al acestora , ceea ce e*plica atit e*tensia puternica pe care au

cunoscuto in ultimii ani, cum remarca lucrarile de specialitate, cit si dorinta

or(anizatorilor de a cunoaste si utiliza cu preponderenta astfel de metode.

Educatia adultilor este, in continutulsau, dezvoltarea prin activitate, prin actiune,

prin e*perimentare, unde e*ercitiul ocupa un loc de seama. )e aici si ideea : sa inveti

prin a face : prezenta in lucrarile moderne privind dezvoltarea adultilor. In acest conte*t

cunostintele, priceperile, deprinderile noi sunt, in #una masura, rezultatul productiei

?



su#iectului educatiei adultului si nu simple inre(istrari ale unor evenimente e*terioare

lui. Aici este prezenta operatia de su#stitutie foarte importanta in raport cu metoda

e*pozitiva, spre e*emplu. Astfel, e*presia se su#stituie impresiei, pro ductia receptiei,

e*teriorizarea ideatiei si inventia intele(erii. Impresia, receptia, ideatia si intele(erea sunt

si ele prezente, dar sunt depasite si deci asimilate productiei si inovatiei, e*presiei si

e*teriorizarii.

Bibliografie:

Nicolae Vintanu, „EDUCATIA ADULTILO!, E"D"#" "A" Bucure$ti, %&&'

6

Www.referat.ro Tema.doc376dd

Documents

Transcript of Www.referat.ro Tema.doc376dd