Www.referat.ro-agrometeorologie - Caracterizarea Climatica.doc4c9d8
-
Upload
izabella-claudia-bogatean -
Category
Documents
-
view
42 -
download
2
Transcript of Www.referat.ro-agrometeorologie - Caracterizarea Climatica.doc4c9d8
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - Bucuresti
Departamentul de Studii pentru Invatamant la Distanta Mocanu Anatolie Costin
Anul I
AGROMETEOROLOGIE
Caracterizarea climatica a unei zone sau regiuni cu localizarea geografica
Trasaturile principalelor elemente climatice
Riscuri climatice, argumente in favoarea cultivarii anumitor specii
Climatul se manifesta la diverse scari spatiale. Dupa
intinderea zonei geografice luata in considerare, se disting mai
multe scari climatice:
1. Scara marcroclimatului: se aplica unei zone geografice
foarte intinse. La aceasta scara climatul este conditionat de:
- distributia energiei radiante solare;
- circulatia generala a atmosferei;
1/8
- controastele uscat – apa.
2. Scara mezoclimatului: corespunde caracteristicilor
climatice ale unei regiuni naturale de dimensiuni limitate. Aici mai
intervin si caracteristicile geomorfologice , regionale, capabile sa
modifice bilantul energetic si sa perturbeze circulatia aerului:
- topografia;
- invelisul vegetal;
- natura suprafetei subiacente.
3. Scara microclimatului: microclimatul reprezinta structura
fina a stratului atmosferic adiacent unei suprafete limitata ca
intindere si suficient de omogena.
Notiunile de fitoclimat sau bioclimat sunt folosite pentru a
desemna climatul natural sau artificial al mediului in care se
dezvolta plantele.
Criptoclimatul se refera la spatiul restrans, artificial sau al
unei cantitati naturale sau artificiale.
Pedoclimatul desemneaza climatul solului.
La fiecare din scarile climatice enumerate apar probleme
particulare.
2/8
Variabilitatea climatului
Corespunde dispersiei statistice si se traduce, intr-o regiune
data, printr-un sir de anomalii climatice particulare, diferite unele
de altele.
O anomalie climatica corespunde aparitiei de abateri fata de
medie ale valorilor temperaturii aerului, abateri ce persista cel
putin 3 saptamani.
Tendinta climatica
Este definita ca evolutia lenta si progresiva a climatului, ca
rezultat al unor cauze naturale sau al activitatii umane.
Lasificarea climatelor are ca drept scop stabilirea
principalelor tipuri de clima si determinarea limitelor raspandirii
lor pe glob.
Literatura de specialitate ofera mai multe clasificari climatice
care au la baza criterii diferite, functie de domeniul caruia i se
adreseaza.
Dupa criteriile folosite amintim:
- criteriul astronomic;
- criteriul botanic;
- criteriul hidrologic.
De la ecuator catre poli se disting 5 tipuri principale de clima:
A – climat tropical ploios fara iarna;
3/8
B – climat uscat, ocupa doua zone;
C – climat temperat, ploios, cu ierni calde;
D – climat boreal, ploios, cu ierni reci;
E – climat polar, ocupa doua zone complete.
4/8
Fiecare tip principal se imparte la randul sau in subtipuri
principale:
Af – climat tropical ploios si calduros;
Aw – climatul savanelor;
Bs – climatul de stepa;
Bw – climatul de desert;
Cf – climatul temperat umed;
Cw – climat temperat cu ierni secetoase;
Cs – climatul temperat cu veri secetoase;
Df – climatul boreal cu ierni umede;
Dw – climatul boreal cu ierni secetoase;
Et – climatul tyundrelor;
Ef – climatul inghetului permanent.
Literele de rang 3 si 4 fiind numeroase, ne indreptam atentia
numai asupra celor intalnite la clasificarea climatelor din regiunea
geografica unde se afla situata tara noastra.
a. temperatura celei mai calde luni depaseste 10C;
b. temperatura celei mai calde luni este sub 22C;
c. numai una pana la patru luni pe ani temperatura medie este
peste 10C.
k. iarna rece, temperatura medie anuala sub 18C;
k’ iarna rece; temperatura medie a celei mai calde luni sub
18C.
5/8
Riscul climatic
Este considerat acel „fenomen” care prin actiunea lui in afara
limitelor normale, functie de cerintele bioclimatice ale plantelor
cultivate, ale speciilor forestiere sau ale animalelor de ferma, intr-o
anumita etapa de viata, provoaca distrugeri violente sau progresive,
determinand in final pierderi „partiale sau totale ale capacitatii lor
biologice”.
Clasificarea riscurilor climatice se poate face in functie de
mai multe criterii:
1. In functie de factorul meteorologic perturbator:
- riscuri radiative;
- riscuri termice;
- riscuri hidrice;
- riscuri combinate;
- riscuri mecanice.
2. In functie de faza de vegetatie in decursul careia
actioneaza; aceste riscuri sunt specifice fiecarei culturi:
- in perioada vegetativa;
- in perioada de vernalizare
- in timpul criptovegetatiei;
- in perioada de vegetatie activa.
6/8
3. Dupa gradul de severitate al actiunii factorilor perturbatori
deosebim doua mari categorii de riscuri si anume:
- riscuri dezastruoase;
- riscuri severe/puternice/moderate/slabe.
Pentru a putea fi utila, notiunea de risc climatic trebuie
insotita de notiunea de prag de risc admisibil.
Ca urmare, riscul climatic la o specie trebuie privind in
corelatie cu evolutia in timp a sensibilitatii plantei. In climatologie
inghetul apare cand temperatura aerului, masurata in adapostul
meteorologic, coboara.
In agricultura, inghetul corespunde temperaturilor suficient
de scazute pentru a provoca leziuni lae materialului vegetal.
Temperatura la care se va produce va depinde de sensibilitatea
plantelor la frig. In agrometeorologie riscul de inghet este
rezultatul combinarii probabilitatii de aparitie a temperaturilor
negative cu probabilitatea ca vegetatia sa fie sensibila la astfel de
temperaturi.
Pragurile termice de sensibilitate a vegetatiei variaza astfel in
limite foarte largi. Pentru pomii fructiferi din regiunile temperate,
mugurii pot rezista in perioada de iarna la temperaturi de –20 C
sau chiar de –30 C.
7/8
Regionarea riscurilor climatice pentru culturile de interes se
realizeaza prin suprapunerea hartilor zonarii agroclimatice cu
hartile vulnerabilitatii culturilor la factorii de risc.
8/8
Powered by http://www.referat.ro/cel mai complet site cu referate