• Simboluri si traditii de PastePastele este cea mai importanta sarbatoare crestina. El si-a pastrat pana in prezent farmecul si semnificatia, fiind un moment de liniste sufleteasca si de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atat de semnificatia religioasa - intotdeauna mai exista o sansa de mantuire - cat si de traditii: oul pictat, iepurasul, masa cu mancaruri traditionale de paste - cozonac, pasca, miel, slujba de sambata seara cu luarea luminii.

Lumanarea de Inviere In noaptea de Inviere fiecare credincios poarta in mina o luminare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.

• Oul pictat Ouale simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cand sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intalnesc pe lumea cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara.In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

• Ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Iisus pentru mantuirea omenirii. Legenda spune ca dupa rastignirea lui Iisus, Pilat a fost invitat la o petrecere. Atunci un soldat a intrat in incapere si a strigat ca Iisus a inviat. Pilat, neincrezator, a spus ca va crede acest lucru doar atunci cand oul pe care il tinea in mana se va inrosi. Si oul s-a inrosit pe loc, iar Pilat a scapt oul pe jos care a crapat. Tot de atunci a ramas si obiceiul ca de Paste sa se ciocneasca ouale.

• O alta legenda spune ca in dimineata Duminicii dupa Inviere, o copila mergea cu un cos cu oua la Ierusalim pentru a le vinde. Copila s-a intalnit pe drum cu un evreu, care bucuros de vestea invierii lui Isus, in loc de buna ziua i-a spus copilei Hristos a inviat. De atunci a ramas obiceiul ca de Paste oameni sa se salute in acest fel.

• Ciocnitul oualor de Paste se face dupa reguli bine stiute. Persoana mai in varsta ciocneste primul oul tinut in mana de o persoana mai tanara, si rosteste "Hristos a Inviat", iar celalalt ii raspunde cu "Adevarat a Inviat".  In unele zone ale tarii, exista traditia ca in dimineata de Paste, intreaga familie sa isi spele fata cu apa noua, in care se pune un ou rosu. Exista astfel credinta ca cel care se spala in aceasta apa va fi tot anul frumos si sanatos ca un ou rosu. Cojile oualor mancate de Paste sunt pastrate si puse apoi in brazda pentru ca pamantul sa fie roditor. Cine mananca in ziua de Paste prima oara oua, va fi usor peste an.

• Incondeierea oualor de Pasti se incepe cu impartirea campurilor ornamentale de-a lungul si de-a latul oului. Asa se ajunge la doua, patru, sase, opt sau chiar mai multe suprafete, cu ajutorul liniilor trasate. Aceste linii cat si primele motive trasate cu ceara incalzita ce se scurge din varful condeiului, acopera unele parti din suprafata alba a oului. Oul este introdus apoi intr-o baie de culoare galbena, dupa care se scoate si se usuca. Acum incepe "scrisul" altor motive de culoare galbena; apoi se continua cu rosu si, de obicei, se termina cu negru sau alta culoare inchisa. La sfarsit, oul se usuca prin incalzire usoara si se sterg liniile de ceara.

• Astazi, inchistrirea oualor a devenit o afacere prospera. Ea este ocupatia predilecta a locuitorilor din satele Paltinu, Moldovita, Vatra Moldovitei, Ciumarna, Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma, Moldova Sulita, Fundu Moldovei etc. Ouale sunt golite de continut si apoi sunt inchistrite cu modele mai ales geometrice si doar arareori cu motive "batranesti". Acestea din urma sunt in mare masura uitate sau, atunci cand amintirea lor se mai pastreaza, mesterii ezita a le folosi considerand "ouale batranesti" o marfa greu vandabila. Exista, insa, din fericire, persoane care cunosc vechile modele, uneori si semnificatia acestora, persoane care isi "asuma riscul" folosirii lor intr-o societate ce tinde a deveni tot mai comerciala.

•Pasca Se coace numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda, la mijloc o cruce si este impodobita pe margini cu aluat impletit.

•Mielul Il reprezinta pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru pacatele oamenilor si a murit asemeni unui miel nevinovat.

• Iepurasul Acesta este un vechi simbol german care provine de pe vremea festivalurilor pagane. El simbolizeaza fertilitatea, primavara.

Ultima saptamana a postului Pastelui este cea mai importanta perioada. Ea trebuie folosita pentru cainta si comemorare. Tot atunci sunt pregatite si bucatele de Pasti. Pana de Inviere toata casa trebuie sa fie curata si bucatele sa fie gata.

In seara de Inviere conform traditiei toata lumea merge la biserica pentru a participa la slujba si pentru a lua lumina. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor sfintele pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma.

Familia se intoarce spre dimineata de la biserica si gusta mai intai ouale si pasca sfintite.

Deniile reprezinta unele dintre cele mai profunde slujbe ale crestinatatii. Deniile se tin in Postul Mare al Pastelui, iar cele mai frecventate sunt cele din ultima saptamana a postului, in Saptamana Mare. Deniile au aparut o data cu

crestinismul si se practica indeosebi la lasatul seri, dupa ora 18:00.Deniile din Saptamana Mare incep cu seara de Florii si tin apoi de luni pana vineri, cand preotii rostesc rugaciuni rituale si citesc fragmente din Vechiul Testament. Traditia spune ca pana la inceperea Deniilor, casa trebuie sa fie curata, iar pomii si gardurile vopsite. Femeile care merg la biserica pentru

slujba Deniilor trebuie sa poarte pe cap o naframa neagra.

În tradiţia veche, fetele trebuiau să îşi coasă ia până în această seară, altfel apriga femeie le pedepse. Acum obiceiul se mai păstrează doar în zonele rurale din Argeş, acolo unde femeile

bătrâne îşi fac singure ia cu care merg la biserică, tinerele preferând să cumpere ii „de-a gata“.

Paştele, una dintre cele mai importante sărbători religioase, este un moment încărcat de simbolism şi tradiţie în Argeş. Cultura strămoşească cu greu mai este respectată în zilele noastre însă, doar bătrânele din zonele rurale fiind cele care încă mai păstrează obiceiul.

Astfel, din tradiţia horelor a rămas obiceiul ca oamenii să îşi facă două rânduri de haine pe an: de Paşte şi de Crăciun. Acestrea trebuiau să fie unicat. Nu se concepea ca două modele de fotă, ie, chimir ori brâu să fie la fel. Creştinii îmbrăcau aceste haine în zilele de sărbătoare

şi mergeau la biserică, iar apoi la hora din sat.

•In Bucovina, traditia spune ca in noaptea de Inviere fetele nemaritate sa spele clopotnita cu apa noua. Apoi, cu aceeasi apa sa se spele in zorii zilei de Paste pentru a fi frumoase tot anul si a atrage feciorii.

•In Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de Paste, credinciosii merg in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, cu lumanari aprinse in mana si asteapta preotul care le va sfinti bucatele. Fiecare credincios pregateste un cos cu seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi, pasca, sunca, branza, ouale rosii, oua incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri.

• In zona Sibiului exista traditia ca de Paste sa fie impodobit un pom, asemanator cu cel de Craciun, in care se agata oua vopsite. In Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc la sfintire un cos cu oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cel mai norocos credincios va fi cel al carui cocos canta primul. Acest lucru simbolizeaza faptul ca in casa lui va fi belsug. Dupa slujba de Inviere, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. In Maramures, copiii merg in prima dimineata de Paste la vecini pentru a le anunta Invierea Domnului, iar gazdele daruiesc cate un ou rosu fiecarui copil.

• Printre traditiile romanilor catolici din perioada sarbatorilor Pascale, cele din Ardeal sunt de departe cele mai... parfumate.

In a doua zi a Pastelui Catolic, baietii merg din casa in casa si le stropesc cu parfum pe fete, ca sa fie frumoase si sanatoase tot anul.