w_M_20151215
of 32
-
Upload
stefan-cristian -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of w_M_20151215
-
7/25/2019 w_M_20151215
1/32
ARTICOLE DE STUDIU
1-7 FEBRUARIE
Iehova, Dumnezeul
comunicarii
PAGINA 4
8- 14 FEBRUARIE
O traducere vie
a Cuvantului lui
DumnezeuPAGINA 9
15-21 FEBRUARIE
Folose ste- ti
puterea limbii
pentru a face bine!PAGINA 18
22-28 FEBRUARIE
Iehova te va
sus tine
PAGINA 23
345671 5 D E C E M B R I E 2 0 1
-
7/25/2019 w_M_20151215
2/32
Aceasta publica tie nu se comercializeaz
a. Ea este dis-
tribuita
n cadrul unei lucr
ari mondiale de instruire
biblica, sus tinute prin dona tii. Dac
a nu exist
a alt
a in-
dica tie, citatele biblicesunt din Sfintele Scripturi Tra-
ducerea lumii noi.
The Watchtower(ISSN 0043-1087) is published semi-
monthly by Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc.; L . Weaver, Jr., President; G. F. Simonis,
Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brook-
lyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and
Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetow
ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibe
und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V
Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramo
Templeton, Selters/Taunus. 5 2015 Watch Tower Bib
and TractSociety of Pennsylvania. Printed in German
34567 December 15, 201Vol. 136, No. 24 Semimonthly ROMANIA
ARTICOLE DE STUDIU
Iehova, Dumnezeul comunicarii
O traducere vie a Cuvantului lui Dumnezeu
Mii de ani, Iehova a comunicat cu slujitorii sai
n diferite
limbi. Aceste articole arata ca folosirea diferitor limbi nua fost un obstacol
n calea comunic
arii dintre Dumnezeu
si oameni. De asemenea, vom vedea n ce modTraducerea
lumii noi,inclusiv edi tia revizuita din 2013, se dovede ste a fi
un instrument eficient pentru a sfin ti numele lui Dumnezeu
si a face cunoscuta voin ta sa.
Folose ste- ti puterea limbii pentru a face bine!
Capacitatea de a vorbi este un dar minunat de la Dum-
nezeu. Acest articol analizeaza trei aspecte importante cu
privire la vorbire. In plus, ne
ndeamn
a s
a urm
am exemplul
lui Isus n ce prive ste folosirea acestui dar pentru a-l onora
pe Dumnezeu si a le face bine altora.
Iehova te va sus tine
Cu to tii ne mboln
avim. Prin urmare, ar trebui oare s
a ne
a steptam ca Iehova s
a ne vindece, la fel cum i-a vindecat
pe unii oameni n timpurile biblice? La ce ar trebui s
a ne
gandim c
and al tii ne dau sfaturi medicale? Acest articol
ne va ajuta sa g
asim r
aspunsul si s
a facem alegeri
n telepte
n aceast
a privin t
a.
ALTE ARTICOLE
3 Va aminti ti?
14 Edi tia revizuita din 2013
a Traducerii lumii noi
28 Acum sunt n pace cu
Dumnezeu si cu mama mea
32 Index tematic
Turnul de veghe2015
PARAGUAY
PE COPERTA:O pionier
a special
a
i
mp
art
a se ste cu bucurie vestea
buna unei mame si copiilor ei. Lim-
bile oficiale ale tarii sunt spaniola si
guarani, iar adevarul este predicat
n ambele limbi.
POPULA TIA
6800236VESTITORI
9760
-
7/25/2019 w_M_20151215
3/32
Ce lucruri vor disp
area c
andva veni sfar situl?
Unele dintre acestea sunt: guver-
nele umane, razboaiele si nedrep-
tatea, religiile care i-au dezamagit
pe Dumnezeu si pe oameni, pre-
cum si oamenii lipsi ti de pietate
(1/5, paginile 3-5).
Cine este Gog din Magog,
men tionat n cartea Ezechiel?
Gog din Magog nu se refera la
Satan, ci, dupa cat se pare, la o
coali tie de na tiuni, care va ncerca
sa stearg
a din existen t
a poporul
lui Dumnezeu dupa
nceperea
necazului celui mare (15/5,
paginile 29, 30).
Care sunt sase lucruri ce pot
ajuta o persoana s
a
mb
atr
a-
neasca frumos?
Biblia ne ndeamn
a s
a fim: 1) mo-
de sti, 2) echilibra ti, 3) pozitivi,4) genero si, 5) prieteno si si 6) re-
cunoscatori. Aceste calit
a ti pot
ajuta o persoana s
a
mb
atr
aneas-
ca frumos (1/6, paginile 8-10).
In ce sens sunt miracolele
lui Isus o dovada a gene-
rozita tii sale?
La o nunta din Cana, Isus a
transformat aproximativ 380 de
litri de apa n vin. Cu alta ocazie,el a hr
anit
n mod miraculos peste
5 000 de oameni (Mat. 14:14-21;
Ioan 2:6 -11). In ambele situa tii,
Isus a imitat generozitatea lui
Iehova (15/6, paginile 4, 5).
De ce putem fi siguri ca,
de si suntem imperfec ti,
i putem fi pl
acu tilui Dumnezeu?
Oameni ca Iov, Lot si David au fa-
cut gre seli. Cu toate acestea, ei au
dorit sa-i slujeasc
a lui Dumnezeu,
si-au exprimat regretul pentru gre-
selile lor si au facut schimb
arile
necesare. Ei au primit aprobarea
lui Dumnezeu, deci si noi o putem
primi (1/7, paginile 12, 13).
Va avea distrugerea Babilonului
cel Mare ca rezultat nimicirea
tuturor celor care au facut
parte din religiile false?
Se pare ca nu. Versetele din Za-
haria 13:4-6 arata c
a p
an
a si unii
membri ai clerului si vor abando-
na religiile si vor sus tine ca n-au
facut niciodat
a parte dintr-o reli-
gie falsa (15/7, paginile 15, 16).
De ce a fost Barac de acord
sa lupte doar daca Deboraavea s
a-l
nso teasc
a?
Barac a fost un om al credin tei.
El nu i-a cerut lui Iehova mai multe
arme, ci a dorit sa aib
a al
aturi un
reprezentant al lui Dumnezeu, adi-
ca pe Debora, care s
a-i
nt
areasc
a
pe el si pe oamenii lui (Jud. 4:6-8;
5:7). (1/8, pagina 13)
La ce lucruri ar putea medita
un slujitor al lui Iehova?Unele lucruri la care ar putea me-
dita sunt lucrarile de crea tie ale
lui Iehova, Cuvantul s
au inspirat,
rugaciunea si r
ascump
ararea
(15/8, paginile 10-13).
Cum l poate ajuta sfatul de
a evita tovar
a siile rele pe un
Martor al lui Iehova care segande ste sa- si dea ntalniri?
Noi nu suntem nepolitico si cu cei
care nu ne mp
art
a sesc convinge-
rile religioase. Totu si, am ac tionampotriva
ndrum
arii lui Dumneze
daca ne-am da
nt
alniri cu o per-
soana care nu este dedicat
a lui
Iehova si nu respecta cu fidelitate
normele sale (1 Cor. 15:33).(15/8
pagina 25)
Cum si-a pierdut Petru credin ta,
dar ce l-a ajutat sa si-o recapete
Dand dovad
a de credin t
a, aposto
lul Petru a mers pe apa spre Isus
(Mat. 14:24-32). Dar, vaz
and fur-
tuna, i s-a facut fric
a. Apoi, Petru
s-a concentrat din nou la Isus si a
acceptat ajutorul sau (15/9, pagi-
nile 16, 17).
Din Faptele 28:4 aflam c
a locui
torii insulei Malta au crezut ca
apostolul Pavel era un uciga s.
De ce au crezut ei lucrul acesta?
Cand o viper
a l-a mu scat pe Pave
ei s-au gandit probabil c
a Dike,
zei ta drepta tii,
l pedepsea (1/10,
pagina 9).
Ce nv
a t
am din faptul c
a Marta
a fost distrasa de multe treburi?
Cu o anumita ocazie, Marta a fost
distrasa deoarece voia sa prega-teasc
a o mas
a bogat
a. Isus a spu
ca sora ei alesese partea mai bun
fiind atenta la
nv
a t
aturile sale.
Trebuie sa avem grij
a ca lucrurile
neesen tiale sa nu devin
a mai im-
portante decat activit
a tile spiri-
tuale (15/10, paginile 18-20).
VA AMINTI TI?
A ti citit cu aten tie ultimele numere aleTurnului de veghe?
Raspunde ti la urm
atoarele
ntreb
ari:
http://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015322&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015364&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015364&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015404&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015441&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015488&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015523&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015566&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015602&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015606&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015606&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015683&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015683&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015728&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015728&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015766&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015766&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015728&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015728&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015683&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015683&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015606&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015606&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015602&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015566&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015523&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015488&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015441&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015404&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015364&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015364&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDFhttp://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2015322&srcdocid=2015928&srcid=TL&srctype=PDF -
7/25/2019 w_M_20151215
4/32
DUMNEZEUL etern a creat fiinte inteligente care, mpreun
a
cu el, sa se bucure de viata (Ps. 36:9; 1 Tim. 1:11). Prima per-
soana creata de Iehova a fost cel pe care apostolul Ioan l-a nu-mit Cuv
antul si
nceputul creatiei lui Dumnezeu (Ioan 1:1;
Rev. 3:14). Iehova Dumnezeu a comunicat cu Fiul sau
nt
ai
nascut,
mp
art
asindu-i g
andurile si sentimentele sale (Ioan
1:14, 17; Col. 1:15). Apostolul Pavel a vorbit despre limbi nge-
resti, o forma de comunicare cereasca superioara limbilor fo-
losite de oameni (1 Cor. 13:1).2 Iehova cunoaste totul despre miliardele de
ngeri si de oa-
meni pe care i-a creat. El poate sa asculte rug
aciunile a milioa-
ne de oameni n acelasi timp si poate ntelege aceste rug
aciuniindiferent de limba n care sunt rostite. Iehova asculta toateaceste rug
aciuni si,
n acelasi timp, le d
a
ndrumare
ngerilor si
comunica cu ei. Pentru a face toate acestea, g
andurile, limba si
modul sau de a comunica trebuie s
a fie cu mult superioare ce-
lor ale oamenilor.(Citeste Isaia 55:8, 9.)Fara ndoiala, candcomunica cu oamenii, Iehova simplifica modul n care si ex-prima gandurile, astfel ncat acestia s
a le poata ntelege.3
In continuare, vom vedea ce m
asuri a luat Iehova, Dumne-
zeul Atotntelept, pentru a comunica
n mod clar cu slujitorii
1-3. a) De ce limba si modul de a comunica ale lui Dumnezeu sunt su-perioare celor ale oamenilor? b) Ce vom analiza
n acest articol?
Iehova, Dumnezeul
comunicariiAscult
a, te rog, si eu voi vorbi. (IOV 42:4)
C ANT
ARILE: 113, 114
CUM A TI R ASPUNDE?
De ce a simplificat Dumnezeu
modul n care le-a comunicat
oamenilor gandurile sale?
De ce folosirea diferitor limbi
nu a fost un obstacol n calea
comunicarii dintre Dumnezeu
si oameni?
Care a fost obiectivul organi-
za tiei lui Iehova n ce prive ste
Traducerea lumii noi?
4
-
7/25/2019 w_M_20151215
5/32
15 DECEMBRIE 2015
sai de-a lungul istoriei. Vom vedea, de
asemenea, cum si-a adaptat Dumnezeu
modul de a comunica n functie de nece-
sitati si de situatie.
CUVANTUL LUI DUMNEZEU
PENTRU OAMENI4 Iehova a comunicat cu Adam
n gr
adi-
na Edenului folosind o limba omeneasc
a,
probabil o forma veche a limbii ebraice.
Mai tarziu, el si-a facut cunoscute gandu-
rile scriitorilor Bibliei care vorbeau ebrai-
ca, precum Moise, Samuel si David, iar ei
au exprimat aceste ganduri cu propriile
cuvinte si n propriul stil. Pe langa fap-
tul ca au asternut
n scris unele declaratii
directe ale lui Dumnezeu, ei au vorbit sidespre relatia dintre el si slujitorii s
ai. De
exemplu, ei au consemnat unele relatari
despre credinta si iubirea acestora, dar si
altele despre greselile si infidelitatea lor.
Toate aceste informatii ne sunt de mare
folos n prezent (Rom. 15:4).
5 Pe masura ce situatia s-a schimbat,
Dumnezeu n-a mai comunicat cu oamenii
doar n limba ebraica. Dupa exilul n Ba-
bilon, unii slujitori ai lui Dumnezeu folo-seau limba arameica n viata de zi cu zi.
Probabil ca acesta a fost motivul pentru
care Iehova i-a inspirat pe profetii Daniel
si Ieremia si pe preotul Ezra sa consem-
neze n arameic
a unele p
arti din c
artile
biblice pe care le-au scris.16 Mai t
arziu, Alexandru cel Mare a cu-
cerit o mare parte a lumii antice, astfel ca
1Pasajele din Ezra 4:86:18 si 7:12-26, Ieremia
10:11 si Daniel 2:4b7:28 au fost scrise n arameica.
4. a) Ce limba a folosit Iehova c
and a comuni-
cat cu Moise, Samuel si David? b) Ce con tineBiblia?
5. A fost limba ebraica singura limb
a
n care a
comunicat Iehova cu slujitorii sai? Explica ti.
6. Cum a ajuns Cuvantul lui Dumnezeu s
a fie
tradus n alte limbi?
greaca comuna, sau koine, a devenit lim-
ba international
a. Multi iudei au
nceput
sa vorbeasca aceasta limba, fapt ce a dusla traducerea Scripturilor ebraice
n grea-
ca. Aceast
a traducere este numit
aSeptua-
ginta. Ea a fost prima traducere a Bibliei
si una dintre cele mai importante. Specia-listii sunt de p
arere c
a a fost realizat
a de
72 de traducatori.1Faptul ca au lucrat la
ea atat de multi traducatori a facut ca sti-
lul de traducere sa varieze foarte mult, de
la o redare literala la una destul de liber
a.
Cu toate acestea, iudeii vorbitori de grea-c
a si, mai t
arziu, crestinii au considerat
SeptuagintaCuvantul lui Dumnezeu.
7 Cand a venit pe pamant, Fiul ntai nas-
cut al lui Dumnezeu a folosit probabil lim-ba ebraic
a pentru a comunica si a-i
nv
a-
ta pe altii (Ioan 19:20; 20:16; Fap. 26:14).Dup
a c
at se pare, ebraica din secolul I
a fost influentata de arameica. Asadar, es-
te posibil ca Isus sa fi folosit si unele ex-
presii arameice. Ins
a el cunostea si ebrai-
ca veche folosita de Moise si de profeti,
ale caror scrieri se citeau
n fiecare s
ap-
tamana n sinagogi (Luca 4:17-19; 24:44,
45; Fap. 15:21).
In plus,
n Israel se maivorbeau greaca si latina. Scripturile nuspun dac
a Isus a vorbit sau nu si aceste
limbi.8 Primii discipoli ai lui Isus vorbeau
ebraica. Ins
a, dup
a moartea sa, continua-
torii lui vorbeau si alte limbi. (CitesteFaptele 6:1.)Pe masura ce crestinismulse raspandea, multi crestini comunicau
1Septuaginta nseamn
a Saptezeci. Se conside-
r
a c
a aceast
a traducere a fost
nceput
a
n Egipt
nsecolul al III-lea .e.n. si a fost ncheiata, probabil,p
an
a
n 150
.e.n. Ea este important
a si
n prezent,
ntruc
at
i ajut
a pe erudi ti s
a discearn
a sensul unor
cuvinte si al unor pasaje ebraice greu de n teles.
7. Ce limba a folosit probabil Isus pentru a-i
n-
va ta pe discipolii s
ai?
8, 9. De ce mul ti cre stini au folosit limba grea-c
a si ce arat
a acest lucru despre Iehova?
-
7/25/2019 w_M_20151215
6/32
6 TURNUL DE VEGHE
n greac
a, nu
n ebraic
a.
Intruc
at greaca
era limba comuna, evangheliile lui Matei,
Marcu, Luca si Ioan, care contin relatari
inspirate despre nvataturile si activitatea
lui Isus, au fost rasp
andite
n greac
a.1De
asemenea, scrisorile apostolului Pavel si
celelalte c
arti inspirate au fost scrise siraspandite tot n greaca.9 Este demn de remarcat ca, atunci
cand citau din Scripturile ebraice, scriito-
rii Scripturilor grecesti crestine foloseau
de obiceiSeptuaginta. Aceste citate, care
uneori erau redate putin diferit fata de
modul n care erau exprimate ideile
n
textul ebraic, fac acum parte din Scriptu-
rile inspirate. Astfel, lucrarea unor tradu-
catori imperfecti a ajuns s
a fac
a parte din
Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. Acest
lucru arata c
a Dumnezeu nu favorizeaz
a
o cultura sau o limba n detrimentul al-
teia.(Citeste Faptele 10:34.)10 Din aceasta scurta analiza a modului
n care Iehova a comunicat cu oamenii
n-
telegem ca el face acest lucru n functie
de necesitati si de situatie. El nu se as-
teapta ca noi s
a
nv
at
am o anumit
a limb
a
pentru a dobandi cunostint
a despre el si
despre scopurile sale. (Citeste Zaharia8:23; Revelatia 7:9, 10.) De asemenea,
1Unii sunt de parere c
a Matei si-a scris evanghe-
lia n ebraic
a si c
a aceasta a fost tradus
a apoi
n
greaca, probabil chiar de el.
10. Ce nv
a t
am din modul
n care Iehova le-a
transmis oamenilor Cuvantul s
au?
am vazut c
a Iehova i-a inspirat pe scrii-
torii Bibliei, dar le-a permis sa foloseasc
a
stiluri diferite.
CUM A FOST PASTRAT
MESAJUL LUI DUMNEZEU
11 Folosirea diferitor limbi si micile di-
ferente de traducere nu au fost un obsta-col n calea comunicarii dintre Dumne-zeu si oameni. De exemplu, Biblia continenumai cateva cuvinte din limba n care avorbit Isus (Mat. 27:46; Mar. 5:41; 7:34;
14:36). Ins
a Iehova s-a
ngrijit ca mesa-
jul lui Isus sa fie transmis n greaca si,cu timpul,
n alte limbi. Mai t
arziu, ma-
nuscrisele Bibliei au fost copiate si re-copiate de iudei si de crestini, lucru care
a facut posibila pastrarea scrierilor sfin-te. Acestea au fost traduse
n multe alte
limbi. Ioan Hrisostom, sau Ioan Gura de
Aur, care a trait
n secolele al IV-lea si
al V-lea e.n., a spus ca,
n zilele sale,
n-
vataturile lui Isus erau deja traduse n
limbile sirienilor, egiptenilor, indienilor,persanilor, etiopienilor si ale multor altorpopoare.
12 Traducerea Bibliei n multe limbi a
zad
arnicit eforturile unor oameni de a
distruge Biblia. De exemplu, n 303 e.n.,
mp
aratul roman Diocletian a poruncit ca
11. De ce folosirea diferitor limbi nu a fost unobstacol
n calea comunic
arii dintre Dumnezeu
si oameni?
12. Ce piedici au existat n calea r
asp
andirii Bi-
bliei?
COMUNICAREA SI TRADUCEREA CUVANTULUI LUI DUMNEZEU
SCRIERI
ORIGINALE
TRADUSE IN
SEPTUAGINTA
CITATA
IN
SCRIERI
ORIGINALE
GENEZA MALEAHI
(ebraica si arameica)
GENEZA MALEAHI
(greaca)
MATEI REVELA TIA
(greaca)
-
7/25/2019 w_M_20151215
7/32
15 DECEMBRIE 2015
toate copiile Scripturilor sa fie distruse.
Cuvantul lui Dumnezeu si cei care l-au
tradus si l-au raspandit au fost tinta a ne-
numarate atacuri.
In secolul al XVI-lea,
William Tyndale a nceput sa traduca Bi-
blia din ebraica si greac
a
n englez
a. Iat
a
ce i-a spus el unui erudit: Dac
a Dumne-zeu mi va cruta viata, n cativa ani voi
face ca baiatul de la coarnele plugului s
a
cunoasca Scripturile mai bine decat voi.
Din cauza persecutiei, Tyndale a trebuitsa fuga din Anglia pe continent pentru a
putea traduce si tipari Biblia. Desi clerul
a ncercat sa arda n public toate exem-
plarele pe care le-a putut gasi, copii ale
traducerii lui Tyndale au fost distribuite
pe scara larg
a.
In cele din urm
a, Tyndale
a fost tradat, strangulat si ars pe rug. Dartraducerea lui a supravietuit. Ea a fost fo-
losita la realizarea versiunii King James,
care a ajuns sa fie foarte raspandita.(Ci-teste 2 Timotei 2:9.)
13 Este adevarat, unele copii antice ale
Bibliei contin mici greseli si neconcor-dante.
Insa biblistii au comparat si au
studiat cu atentie mii de fragmente, ma-nuscrise si traduceri antice. Acest studiu
a confirmat autenticitatea majoritatii pa-sajelor biblice. Cele c
ateva versete cu pri-
vire la care exista o anumit
a incertitudi-
ne nu schimba mesajul general. Astfel de
studii ale manuscriselor antice i conving
pe cercetatorii sinceri ai Bibliei c
a ceea
13. Ce arata studiul manuscriselor antice?
ce avem n prezent este Cuv
antul inspirat
al lui Iehova (Is. 40:8).114
In pofida opozitiei
nversunate, Ie-
hova s-a ngrijit ca Biblia, Cuv
antul s
au,
sa fie cea mai tradus
a carte din istorie.
Chiar daca multi oameni n-au credint
a
n
Dumnezeu, Biblia este cea mai distribuita
carte din lume si este disponibila, integral
sau partial, n peste 2 800 de limbi. Unele
traduceri nu sunt la fel de clare si de exac-te ca altele. Cu toate acestea, putem n-
telege mesajul simplu al Bibliei privitor lasperant
a si salvare din aproape toate tra-
ducerile.
DE CE A FOST NEVOIE DE
O NOUA TRADUCERE A BIBLIEI
15 In 1919, un grup mic de cercetatoris
arguinciosi ai Bibliei a fost numit scla-
vul fidel si prevazator. La vremea aceea,
sclavul fidel comunica cu servitorii n
mare parte n limba englez
a (Mat. 24:45).
Acest sclav a facut mari eforturi pentru
a pune la dispozitie hrana spiritual
a
n
tot mai multe limbi, numarul acestora de-
pasind
n prezent 700. La fel ca greaca
1Vezi apendicele A3 din edi tia revizuita aTradu-
cerii lumii noi (engl.) si bro sura O carte pentru to tioamenii, paginile 7-9, Cum a supravie tuit aceast
a
carte?.
14. Cat de r
asp
andit a ajuns s
a fie mesajul Bi-
bliei?
15. a) Cum sunt depa site barierele lingvistice
n prezent? b) De ce este engleza o limb
a potri-
vita pentru redactarea publica tiilor noastre?
TRADUSE IN
MULTE LIMBI
Latina veche
Vulgata
VERSIUNI IN ENGLEZ
A
Tyndale
King James
Traducerea
lumii noi
Edi tia
revizuita din 2013
DISPONIBILA
IN
PREZENT IN PESTE
2 800 de limbi
-
7/25/2019 w_M_20151215
8/32
koine n secolul I, engleza este folosit
a pe
scara larga n comert si n educatie. De
aceea, publicatiile noastre sunt redacta-
te n englez
a, iar apoi sunt traduse
n alte
limbi.16 Baza pentru hrana spiritual
a este Bi-
blia. Pe la mijlocul secolului al XX-lea,
versiuneaKing James,care a fost ncheia-
ta n 1611, era cea mai raspandita Biblien limba englez
a.
Ins
a limbajul ei era
n
mare parte nvechit. Numele lui Dumne-
zeu aparea doar de c
ateva ori
n text,
n
timp ce manuscrisele biblice antice conti-neau numele divin de mii de ori. Aceast
a
versiune continea si unele greseli de tra-ducere, precum si unele versete care n-au
fost gasite n manuscrisele antice demnede ncredere. Si alte traduceri
n engleza
prezentau probleme similare.17 Era nevoie de o Biblie care sa redea
cu exactitate sensul scrierilor originalentr-un limbaj modern. Astfel, s-a format
Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi
si, pe parcursul a zece ani, din 1950 pan
a
n 1960, traducerea realizata de acest co-
mitet a fost lansata
n sase volume. Pri-
mul volum a fost lansat n 2 august 1950la un congres. Cu acea ocazie, fratele Na-
than Knorr a adresat auditoriului aceste
cuvinte: S-a simtit tot mai mult nevoia
de a avea o traducere ntr-un limbaj mo-
dern, n armonie cu adev
arul revelat si
care sa ne ofere totusi baza pentru o
nte-
legere mai buna a adevarului prin redarean mod fidel a sensului scrierilor origina-
le; o traducere care sa fie la fel de usor denteles pentru cititorii din zilele noastrecum erau scrierile originale ale discipoli-
lor lui Cristos pentru cititorii simpli, obis-
nuiti si umili din zilele lor. El si-a expri-
16, 17. a) De ce anume au avut nevoie slujito-rii lui Dumnezeu? b) Cum a fost satisf
acut
a
aceasta necesitate? c) Ce a sperat fratele Knorr
cu privire la Traducerea lumii noi?
mat speranta ca aceast
a traducere avea
sa ajute din punct de vedere spiritual mi-
lioane de oameni.18 Acea sperant
a a devenit realitate
n
1963, cand Scripturile grecesti crestine
Traducerea lumii noiau fost realizate n
alte sase limbi: olandeza, franceza, ger-man
a, italian
a, portughez
a si spaniol
a.
In
1989, Corpul de Guvernare al Martorilorlui Iehova a nfiintat la sediul mondial un
departament pentru a-i ajuta pe traduca-
torii Bibliei. Apoi, n 2005, traducerea Bi-
bliei a devenit o prioritate pentru limbilen care era deja tradus
a aceast
a revist
a.
Drept urmare, n prezent, Traducerea lu-
mii noieste disponibila, integral sau par-
tial, n peste 130 de limbi.19 Odata cu trecerea timpului, a devenit
evident faptul ca editia englez
a a Traduce-
rii lumii noitrebuia actualizata pentru a
corespunde schimbarilor care au avut loc
n limb
a.
In zilele de 5 si 6 octombrie
2013, 1 413 676 de persoane din 31 de tari
au asistat la programul celei de-a 129-antruniri anuale a Watch Tower Bible and
Tract Society of Pennsylvania sau l-au
urmarit printr-o transmisie pe internet.
Auditoriul a fost foarte ncantat cand
un membru al Corpului de Guvernare a
anuntat lansarea editiei revizuite a Tradu-cerii lumii noi
n engleza. Multi nu si-au
putut retine lacrimile cand au primit Bi-
blia revizuita. Pe masura ce se citeau ver-
sete din textul revizuit, auditoriul si-a dat
seama ca traducerea
n englez
a a Cuv
an-
tului lui Dumnezeu este mai buna ca ori-
c
and. Urm
atorul articol va analiza une-le detalii despre aceasta editie revizuita,
precum si despre traducerea ei n alte
limbi.
18. Ce decizii au contribuit la traducerea Bibliein mai multe limbi?
19. Ce eveniment istoric a avut locn 2013 si ce
vom analiza n articolul urm
ator?
8 TURNUL DE VEGHE
-
7/25/2019 w_M_20151215
9/32
IEHOVA DUMNEZEU i-a nzestrat pe oameni cu darul comu-
nicarii. Dupa ce l-a asezat pe Adam n locuinta sa paradiziac
a,
Dumnezeu i-a dat o misiune care presupunea folosirea limbii;
el trebuia sa dea nume animalelor. Adam si-a folosit creativita-
tea si inteligenta pentru a da un nume potrivit fiecarui animal
(Gen. 2:19, 20). De atunci ncoace, slujitorii lui Dumnezeu au
continuat sa se foloseasc
a de capacitatea de a comunica prin
intermediul limbii, pentru a-l lauda pe Iehova si a le face cu-
noscuta altora vointa sa.
In timpurile moderne, slujitorii lui
Dumnezeu s-au folosit de aceasta capacitate pentru a traduce
Biblia, promovand astfel
nchinarea curat
a.
2 Exista mii de traduceri ale Bibliei,
ns
a ele difer
a
n ce pri-
veste fidelitatea cu care transmit mesajul din textele originale.
In anii 40 ai secolului trecut, Comitetul de traducere a Biblieilumii noi a stabilit trei principii de traducere, care au fost urma-
te n peste 130 de limbi. Acestea sunt: 1) Sfintirea numelui lui
1. a) Ce misiune i-a dat Dumnezeu lui Adam? b) Cum s-au folosit sluji-torii lui Dumnezeu de capacitatea de a comunica prin intermediul limbiide atunci
ncoace?
2. a) Ce principii a urmat Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi n
activitatea sa? b) Ce vom analiza n acest articol?
O traducere vie aCuv
antului lui Dumnezeu
Cuv antul lui Dumnezeu este viu. (EVR. 4:12)
C ANT
ARILE: 37, 116
CUM A TI R ASPUNDE?
De ce ar trebui ca o traduce-
re a Bibliei sa con tin
a numel
lui Dumnezeu?
De ce a fost revizuita
Traducerea lumii noi?
Ce foloase le aduce slujitori-
lor lui Dumnezeu Traducerea
lumii noi?
-
7/25/2019 w_M_20151215
10/32
10 TURNUL DE VEGHE
Dumnezeu prin restabilirea acestuia la lo-
cul cuvenit n Scripturi. (Citeste Matei
6:9.) 2) Traducerea mesajului original in-spirat n mod literalc
and lucrul acesta este
posibil, dar redarea sensuluicorect cand o
traducere cuvant cu cuvant ar denatura
sensul. 3) Folosireaunui limbaj usorden-
teles, care ncurajeaz
a lectura.1(Citeste
Neemia 8:8, 12.) In continuare vom ve-
dea cum au fost aplicate aceste principiin editia revizuit
a din 2013 a Traducerii lu-
mii noidin limba engleza si
n editiile din
alte limbi.
O BIBLIE CARE ONOREAZ A
NUMELE LUI DUMNEZEU
3 Cei care studiaza manuscrisele ebrai-ce antice ale Bibliei, cum ar fi Sulurile de
la Marea Moarta, sunt impresionati de
numeroasele ocurente ale Tetragramei,
cele patru litere ebraice care reprezinta
numele lui Dumnezeu. Numele divin apa-
re si n unele copii ale Septuaginteicare
dateaza din perioada cuprinsa ntre seco-
lul al II-lea .e.n. si secolul I e.n.
4 In pofida dovezilor clare care arata
ca numele personal al lui Dumnezeu tre-
buie sa apar
a
n Biblie, multe traduceri
omit cu desavarsire numele sacru al lui
Dumnezeu. De fapt, la numai doi ani de
la lansarea n 1950 a Scripturilor grece sti
crestine Traducerea lumii noi n englez
a,
s-a publicat o editie revizuita a Bibliei
American Standard Version. Desi n editia
din 1901 a acestei Biblii s-a folosit nume-
le lui Dumnezeu, n editia revizuit
a din
1952, acesta a fost omis. De ce?
In prefa-
1Vezi apendicele A1 din edi tia revizuita a Traduce-
rii lumii noi (engl.) si articolul Cum putem alege obun
a traducere a Bibliei?, ap
arut
n Turnul de veghe
din 1 mai 2008.
3, 4. a) Ce manuscrise antice con tin Tetragra-ma? b) Ce s-a
nt
amplat cu numele lui Dumne-
zeu n multe traduceri ale Bibliei?
ta se spunea: Folosirea unui nume pro-
priu pentru singurul si unicul Dumnezeu
. . . este total nepotrivita pentru credin-
ta universala a Bisericii Crestine. Multe
traduceri, atat n engleza, cat si n alte
limbi, au urmat acest model.5 Dar chiar are importanta daca tradu-
catorii includ sau omit numele lui Dum-
nezeu? Da. Un traducator bun ar trebui
sa nteleaga intentia autorului, iar acest
lucru ar trebui sa-i influenteze deciziile
cu privire la traducere. Multe versete bi-blice arata ca numele lui Dumnezeu este
important si ca trebuie sfintit (Ex. 3:15;
Ps. 83:18; 148:13; Is. 42:8; 43:10; Ioan17:6, 26; Fap. 15:14). Autorul Bibliei, Ie-
hova Dumnezeu, i-a inspirat pe scriitoriiacestei c
arti s
a foloseasc
a f
ar
a retinere
numele sau. (Citeste Ezechiel 38:23.)Omiterea acestui nume, care se g
aseste
de mii de ori n manuscrisele antice, de-
nota lipsa de respect fata de Autor.
6 In prezent exist
a si mai multe dovezi
ca numele lui Dumnezeu trebuie sa aparan Biblie. Editia revizuit
a aTraducerii lu-
mii noicontine 7216 ocurente ale nume-
lui divin, cu sase mai multe decat editia
din 1984. Cinci dintre acestea se gasescn 1 Samuel 2:25; 6:3; 10:26; 23:14, 16.
Ele au fost adaugate deoarece Sulurile de
la Marea Moarta, care sunt cu peste 1 000
de ani mai vechi decat textul masoretic
ebraic, contin numele divin n aceste ver-
sete. A sasea ocurenta, cea din Judec
ato-
rii 19:18, a fost adaugata n urma unui
studiu mai amanuntit al unor manuscrise
antice.7 Pentru adev
aratii crestini, numele lui
5. De ce este important ca numele lui Dumne-zeu s
a apar
a
n Biblie?
6. De ce edi tia revizuita aTraducerii lumii noi
con tine nc
a sase ocuren te ale numelui divin?
7, 8. Care este semnifica tia numelui lui Dum-nezeu?
-
7/25/2019 w_M_20151215
11/32
15 DECEMBRIE 2015 1
Dumnezeu are o semnificatie deosebita.
Apendicele din editia revizuita aTraduce-
rii lumii noicontine informatii actualizate
cu privire la numele divin. Comitetul de
traducere a Bibliei lumii noi este de pa-
rere ca numele divin reprezinta forma
cauzativa a verbului ebraic hawah si n-
seamna El face sa devina.1 In trecut,
publicatiile noastre explicau semnificatia
numelui lui Dumnezeu facand referire la
cuvintele din Exodul 3:14, unde se spu-
ne: Eu voi deveni ce voi vrea sa devin.
Asa s-a ajuns la punctul de vedere ex-
primat n editia din 1984
n limba en-
gleza, potrivit c
aruia numele divin
n-
seamna c
a Dumnezeu face cael
nsusis
a
devina Implinitorul promisiunilor sale.Ins
a
n apendicele A4 din editia revizuit
a
din 2013 se spune: Desi semnificatia nu-
melui divin poate include aceasta idee,
ea nu se limiteaza la atat. Numele divin
transmite atat ideea c
a
nsusi Dumnezeu
devine orice alege El pentru a-si mplini
scopul, cat si ideea c
a El face ca creatia
sa sa devin
a sau s
a
nf
aptuiasc
a tot ce
este necesar n vederea realizarii scopu-
lui sau.28 Iehova face ca creatia sa s
a devina
orice alege el. In armonie cu semnificatia
numelui sau, Dumnezeu a facut ca Noe sa
devina constructorul unei arce, Betaleel,
un mestesugar iscusit, Ghedeon, un raz-
boinic victorios, iar Pavel, un apostol al
natiunilor. Intr-adev
ar, numele lui Dum-
nezeu are o semnificatie profunda pen-
tru slujitorii sai. Din acest motiv, Comite-
tul de traducere a Bibliei lumii noi nu avrut s
a pun
a
n umbr
a semnificatia nu-
melui divin si a ales sa-l includa n aceas-
ta traducere.
1Unele lucrari de referin t
a prezint
a aceast
a expli-
ca tie, ns
a nu to ti bibli stii sunt de acord cu ea.
2Vezi si bro suraGhid de studiere a Cuvantului lui
Dumnezeu, pagina 5.
9 Editii ale Traducerii lumii noiau aparut
n peste 130 de limbi. Ele onoreaz
a nu-
mele lui Dumnezeu incluzandu-l
n textul
sacru, n locurile n care trebuie sa apa-
ra. (Citeste Maleahi 3:16.)
In schimb,
tendinta actuala n ce priveste traduce-
rea Bibliei este sa se omita numele divin,nlocuindu-l cu un titlu, precum Dom-
nul, sau cu numele unui dumnezeu lo-
cal. Acesta este unul dintre principalele
motive pentru care Corpul de Guvernare
al Martorilor lui Iehova a acordat priori-
tate faptului de a pune la dispozitia cat
mai multor oameni o Biblie care onorea-
za numele lui Dumnezeu.
O TRADUCERE CLAR
A SI EXACT
A10 Redarea textului sacru n alte limbi
a ridicat multe probleme de traducere.
De exemplu, n trecut, editia n engleza a
Traducerii lumii noia urmat modelul altor
Biblii n engleza care folosesc termenul
ebraic Seol n Eclesiastul 9:10, precum
si n alte versete.
Ins
a termenul Seol nu
s-a putut folosi n unele limbi deoarece
majoritatea cititorilor nu-l cunosc. El nu
se gaseste
n dictionarele din limba lor,
iar pentru unii pare o denumire geografi-
ca. In consecint
a, s-a aprobat ca terme-
nul ebraic Seol si corespondentul sau
grecesc Hades sa se redea prin terme-
nul mormant. Aceast
a traducere este
exacta si face ca sensul acestor termeni
sa fie mai clar.
11 In unele limbi, traducerea cu con-
secventa a termenului ebraic nephesh si a
termenului grecescpsykheprin suflet acreat o anumita confuzie. De ce? Deoare-
ce termenii echivalenti folositi n acele
9. De ce s-a acordat prioritate traducerii Bibliein alte limbi?
10, 11. Cu ce dificulta ti s-au confruntat unii
traducatori ai edi tiilor
n alte limbi ale Traduce-
rii lumii noi?
-
7/25/2019 w_M_20151215
12/32
12 TURNUL DE VEGHE
limbi puteau da impresia ca sufletul
este o parte imateriala a omului. Aceasta
ar fi sustinut conceptia gresita c
a sufletul
este ceva asemanator unui duh, nu omulnsusi. De aceea, s-a aprobat ca termenul
suflet sa fie redat n functie de context
si n armonie cu sensurile deja mentiona-
te n apendicele din Sfintele Scripturi Tra-
ducerea lumii noi, cu referinte(engl.). Ast-
fel, s-a pus accent pe o redare usor denteles, iar unele informatii utile au fost
trecute deseori n note de subsol.
12 Intrebarile puse de traducatori au
dezvaluit si alte posibile
ntelegeri gresi-
te ale textului biblic. Astfel, n septem-
brie 2007, Corpul de Guvernare a apro-
bat revizuirea editiei n limba engleza. In
timpul acestei revizuiri au fost analizate
mii de ntreb
ari puse de traduc
atorii Bi-
bliei. Expresiile nvechite au fost nlocui-
te si s-au facut eforturi pentru ca textul
sa fie redat ntr-un mod clar si usor de n-
teles, pastr
andu-se
n acelasi timp exacti-
12. Ce schimbari s-au f
acut
n edi tia revizuit
a a
Traducerii lumii noi? (Vezi si articolul Edi tiarevizuit
a din 2013 a Traducerii lumii noi, din
acest numar.)
tatea. Traducerea Bibliei n alte limbi a
contribuit mult la mbun
at
atirea textului
n englez
a (Prov. 27:17).
CUVINTE DE APRECIERE
13 Ce efect a avut asupra multora edi-
tia revizuita aTraducerii lumii noi?La se-diul mondial al Martorilor lui Iehova de
la Brooklyn s-au primit mii de scrisori de
apreciere. Cuvintele unei surori reflecta
sentimentele multora: Biblia este un cu-
far plin de pietre pretioase. C
and citesti
si ntelegi clar cuvintele lui Iehova din
editia revizuita din 2013, e ca si cum ai
examina fiecare nestemata n parte, ad-
mirandu-i numeroasele fatete, claritatea,
culoarea si frumusetea. Scripturile reda-te ntr-un limbaj simplu m-au ajutat sa-l
cunosc mai bine pe Iehova, care este ca
un tata ce ma tine n brate
n timp ce-mi
citeste cuvintele sale linistitoare.14 Multi si-au exprimat aprecierea si
pentru Traducerea lumii noi n alte limbi.
13. Ce sentimente au mul ti fa ta de edi tia revi-
zuita din 2013?
14, 15. Ce simt mul ti fa ta deTraducerea lumii
noi n alte limbi?
-
7/25/2019 w_M_20151215
13/32
Un barbat
n v
arst
a din Sofia, Bulgaria, a
spus despre editia n limba bulgara: Ci-
tescBibliademultiani,darniciodatan-am
citit o traducere care sa fie atatdeusor denteles si care s
a-ti mearg
a la inim
a.
In
mod aseman
ator, dup
a ce a primitTradu-
cerealumii noi, osora albanezaaspus:Cat
de frumos sunaCuv
antul lui Dumnezeu
n
albaneza! Ce privilegiu este ca Iehova s
a
ne vorbeasca n limba noastra!.15
In multe t
ari, Bibliile sunt scumpe
sau greu de gasit. Asadar, primirea unei
Biblii este o mare binecuvantare! Un ra-
port din Rwanda spunea: Vreme nde-
lungata, multi oameni care studiau nu f
a-
ceau progrese pentru ca n-aveau o Biblie.
Ei n-aveau bani ca sa cumpere editia pu-
blicata de biseric
a. Si, de multe ori, nu
ntelegeau clar sensul anumitor versete,
fapt care le ncetinea progresul. Lucruri-
le s-au schimbat candTraducerea lumii noi
a devenit disponibila
n limba lor. O fami-
lie rwandeza cu patru copii adolescenti a
spus: Ii multumim din inim
a lui Iehova si
sclavului fidel si prevaz
ator pentru aceas-
ta Biblie. Noi suntem foarte s
araci si nu
ne permiteam sa cumparam Biblii pentru
fiecare membru al familiei. Dar acum, fie-
care dintre noi are Biblia lui. Pentru a nearata recunostinta fat
a de Iehova, citim
Biblia ca familie n fiecare zi.
16 Cu timpul, editia revizuita a Traduce-
rii lumii noiva fi disponibila
n mai mul-
te limbi. Satan ncearca sa zadarniceasca
aceste eforturi, dar noi stim ca dorinta lui
Iehova este ca toti slujitorii sai s
a asculte
ntimp ce el levorbeste
ntr-un limbaj clar
si usor de nteles.(Citeste Isaia 30:21.)
Va veni timpul cand pamantul va fi plin
de cunostinta lui Iehova asa cum fundulmarii este acoperit de ape (Is. 11:9).
17 Sa fim hot
ar
ati s
a ne folosim de orice
dar de la Iehova, inclusiv de aceasta tra-
ducere care onoreaza numele sau. Sa-ipermitem sa ne vorbeasca n fiecare zi
prin intermediul Cuvantului s
au. El poate
sa ne asculte cu atentie toate rug
aciunile.
Aceasta comunicare ne va ajuta sa-l cu-
noastem tot mai bine pe Iehova, astfel ca
iubirea noastra fata de el va continua sa
creasca (Ioan 17:3).
16, 17. a) Care este dorin ta lui Iehova cu privi-re la slujitorii s
ai? b) Care ar trebui s
a fie hot
a-
rarea noastra?
Ce privilegiu este
ca Iehova sa ne
vorbeasca
n limba
noastra!
15 DECEMBRIE 2015 1
-
7/25/2019 w_M_20151215
14/32
14 TURNUL DE VEGHE
DE-A lungul anilor, Traducerea lumii noi n limba
engleza a fost revizuit
a de mai multe ori,
ns
a re-
vizuirea din 2013 a fost, fara ndoiala, cea mai
ampla. De exemplu, editia actual
a contine cu apro-
ximativ 10 la suta mai putine cuvinte. Unii termeni-cheie au fost revizuiti. Anumite capitole au fost
aranjate n pagin
a sub form
a de poezie, iar
n editia
obisnuita au fost ad
augate note de subsol clarifica-
toare. Ar fi imposibil sa analiz
am
n acest articol
toate schimbarile care s-au facut. Dar sa vedem ca-
teva dintre cele mai importante.
Unele expresii-cheie au fost schimbate. Asa
cum s-a mentionat n articolul precedent, termenii
Seol, Hades si suflet au fost revizuiti. Insa
au fost revizuiti si alti termeni.De exemplu, termenul str
apuns este redat
acum n limba englez
a prin executat pe st
alp sau
tintuit pe stalp pentru a nu se crea o imagine
gresita despre modul
n care a fost executat Isus
(Mat. 20:19; 27:31). Termenul fornicatie a fost
redat, n general, prin expresia imoralitate sexua-
la, care este mai bine nteleasa.
In locul expresiei
conduita libertina s-a folosit expresia condui
ta nerusinat
a, care red
a ideea de atitudine dis
pretuitoare transmisa de termenul grecesc (Gal
5:19). Pentru a se transmite corect ideea din origi
nal, n loc de bunatate iubitoare s-a folosit expresia iubire loial
a. Aceast
a expresie red
a sensu
unui termen biblic care apare frecvent n acelas
context cu termenul fidelitate (Ps. 36:5; 89:1).
Unii termeni care au fost tradusi, n general
printr-o singura expresie sunt redati acum
n func
tie de context. De exemplu, termenul ebraicohlam
redat anterior n majoritatea cazurilor prin timp
indefinit, poate avea sensul de vesnic. Obser
vati cum sunt redate n editia revizuit
a unele ver
sete, cum ar fi Psalmul 90:2, care transmite ideeade vesnicie, si Mica 5:2, care se refer
a la o perioa
da limitat
a.
Termenul ebraic si cel grecesc tradusi prin sa
mant
a apar de multe ori
n Scripturi at
at cu sensu
literal de samanta folosita n agricultura, cat si cu
sensul figurat de urmas. Editiile anterioare aleTra
ducerii lumii noiau folosit cu consecventa termenu
Editia revizuita din 2013 a
Traducerii lumii noi
-
7/25/2019 w_M_20151215
15/32
Eac w evour e eso his own arm,
1 an will evourp r ,
An Ep ra m Manas se .
To e er e e aga nsJ u a .
n v o a t , ha o u e ac ,
But s an s s s re c eou o s r e.
1 Woe o ose w o e a c
ha mfu re u ation ,e
W s ant y ra toppress ve ecrees,
2 To eny t e ega cla m ot e poo ,
o epr ve e ow ye o ust ce, f
9:17 1Or their orphans.
An mu
7 But t i
n
For an
o cunot
8 For h
A e n
s Ca
Is no
Is noDa
10:2 1 rpun shme
I sa : ,
Isa :
i :
i De 28:45,632Ki :22, 23
j 2Ki 18:19 24
k m :2
l 2Ch 3 :20
m 2Ki 7:24
2Ki 19: 1, 13
i 17:
2Ki 18: ,10
p 2Ki 16:8, 9
15 DECEMBRIE 2015 1
sam
ant
a, inclusiv
n Geneza 3:15.
Ins
a folosirea
termenului samanta cu sensul de urmas nu mai
este uzuala
n limba englez
a. De aceea, editia revi-
zuita foloseste termenul urmas n Geneza 3:15 si
n versetele aferente (Gen. 22:17, 18; Rev. 12:17).
Si n alte versete, acest termen a fosttradus
n func-
tie de context (Gen. 1:11; Ps. 22:30; Is. 57:3).
De ce au fost modificate multe redari literale?
Apendicele A1 din editia revizuita din 2013 spune
ca o traducere bun
a a Bibliei va transmite sensul
corect al unui cuvant sau al unei expresii atunci
cand o traducere literal
a ar denatura sensul sau
l-ar face greu de nteles. Cand expresiile idioma-
tice din limba originara sunt usor de
nteles
n
alte limbi, ele sunt redate ca atare. De exemplu,
sensul expresiei cercetez . . . inima din Revelatia
2:23 este clar n multe limbi. Insa, n acelasi ver-set, expresia cercetez rinichii poate s
a nu fie
usor de nteles. De aceea, termenul rinichi a fost
nlocuit cu expresia g
andurile cele mai profun-
de, aceasta redare corespunzand sensului din lim-
ba originara.
In mod asem
an
ator, expresia idioma-
tica din Deuteronomul 32:14 gr
asimea rinichilor
graului este redat
a mai clar prin cel mai bun
grau. Tot asa,
n multe limbi, expresia am buze
necircumcise nu este la fel de clara ca expresia
ma exprim greu (Ex. 6:12).De ce expresiile fiii lui Israel si b
aietii or-
fani de tatasunt traduse acum prin israelitii si
copiii orfani de tata?
In limba ebraic
a, genul
masculin sau genul feminin indica de obicei sexul
barb
atesc sau femeiesc.
Ins
a unii termeni de genul
masculin se pot referi la persoane de ambele sexe.De exemplu, contextul unor versete sugereaza ca
fiii lui Israel includeau si barbati, si femei. De
aceea, aceasta expresie este acum redata, de obi-
cei, prin israelitii (Ex. 1:7; 35:29; 2 Regi 8:12).In mod asemanator, termenul ebraic de genul
masculin din Geneza 3:16 care nseamn
a fii a fost
tradusprin copiin editiile anterioare aleTraduce-
rii lumii noin englez
a.
Ins
a,
n Exodul 22:24, acelasi
cuvant a fost revizuit si este redat acum prin co-
piii[ebraica, fiii] vostri orfani de tat
a. Aplic
and
acest principiu si n alte cazuri, expresia baiat or-
fan de tata este redat
a acum prin copil orfan d
tata, sau orfan (Deut. 10:18; Iov 6:27). Aceast
redare este similara cu cea dinSeptuaginta.
De ce a fost simplificata redarea multor verb
ebraice? Verbele ebraice au doua stari principale
starea imperfecta, care indic
a o actiune continu
a
si starea perfecta, care indica o actiune terminata
Editiile anterioare aleTraducerii lumii noi n engle
za au redat cu consecvent
a starea imperfect
a
verbelor ebraice printr-un verb si un termen aux
liar, cum ar fi a nceput s
a sau a continuat s
a
pentru a indica o actiune continua sau repetata.
Pentru a indica o actiune terminata, specific
a ver
belor ebraice la starea perfecta, s-au folosit expre
sii de accentuare, cum ar fi n mod sigur, trebu
ie si ntr-adev
ar.
In editia revizuita din 2013 nu s-au mai folosastfel de expresii auxiliare, dec
at dac
a contribuia
la clarificarea sensului. De exemplu, nu este ne
voie sa se accentueze faptul c
a Dumnezeu a zis
mod repetat: Sa fie lumina. De aceea, n editi
1Vezi Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi, cu referin
(engl.), apendicele 3C, Verbe ebraice care indica o ac tiun
continua sau progresiv
a.
Pentru a pastra stilul poetic al textului original, mai mu
capitole sunt acum aranjate n pagina sub forma de po
-
7/25/2019 w_M_20151215
16/32
AAb.After the Babylonian exile, the name of
the 5thmonthofthe Jewishsacredcalendarand the 11th month of the secular calendar.It ran from mid-July to mid-August. It is notmentioned by name in the Bible; it is simplyreferred to as the fifth month. (Nu 33:38;Ezr 7:9)See App. B15.
Abib. The original name of the first month ofthe Jewish sacred calendar and the seventhmonth of the secular calendar. It meansGreen Ears (of Grain) and ran from mid-March to mid-April. After the Jews returnfrom Babylon, it was called Nisan. (De 16:1)See App. B15.
Abyss. Fromthe Greek word abyssos,mean-ing exceedingly deep or unfathomable,boundless. It is used in the Christian GreekScriptures to refer to a place or condition ofconfinement. It includes the grave but is notlimitedto it.Lu 8:31; Ro 10:7; Re 20:3.
Achaia.In the Christian Greek Scriptures, theRoman province of southern Greece with itscapital at Corinth. Achaia included all of thePeloponnese and the central part of conti-nental Greece. (Ac 18:12)See App. B13.
Adar. After the Babylonian exile, the name ofthe 12th month of the Jewish sacred calen-dar and the 6th month of the secular calen-dar. It ran from mid-February to mid-March.(Es 3:7)See App. B15.
Adultery.Voluntary sexual intercourse by amarried man or woman with someone otherthan his or her mate.Ex 20:14; Mt 5:27;19:9.
Alabaster. The name of small perfume jarsoriginally made of a stone found near Ala-bastron, Egypt. Such containers were usu-ally made with a narrow neck that couldbe sealed to prevent any of the preciousperfume from leaking. The stone itself alsocame to be known by the same name.Mr14:3.
Alamoth.A musical term meaning Maidens;YoungWomen, probably alluding to the so-prano voices of young women. It was likelyused to indicate that a musical piece or ac-
companiment was to be executed at a highregister.1Ch 15:20; Ps 46:Sup.
AlphaandOmega. Namesofthe firstand lastletters of the Greek alphabet; they are usedtogether three times in Revelation as a titlefor God. In these contexts this expressionmeans the same as the first and the lastand the beginning and the end.Re 1:8;21:6; 22:13.
Altar.A raised structure or platform made ofdirt, rocks, a block of stone, or wood cov-ered with metal on which sacrifices or in-cense were offered in worship. In the firstroom of the tabernacle and of the temple,there was a small altar ofgold for offeringincense. It was made of wood covered withgold. A larger altar of copper for burntsacrifices was located outside in the court-yard. (Ex 27:1; 39:38, 39; Ge 8:20; 1Ki 6:20;2Ch 4:1; Lu 1:11)See App. B5 and B8.
Amen.So be it,or surely. The word comesfrom the Hebrew root word aman, whichmeans to be faithful, trustworthy. Amenwas said in agreement to an oath, a prayer,or a statement. In Revelation, it is used asa title for Jesus.De 27:26; 1Ch 16:36; Re3:14.
Angels. From the Hebrewmalakh and theGreek aggelos.Both words literally meanmessenger but are rendered angel whenreferring to spirit messengers. (Ge 16:7;32:3; Jas 2:25; Re 22:8) Angels are pow-erful spirit creatures, created by God longbefore the creation of mankind. They arealso referred to in the Bible as holy myri-ads, sons of God, and morning stars.(De 33:2;Job 1:6; 38:7)They werenot madewith the ability to reproduce their own kindbut were created individually. They num-ber well over a hundred million. (Da 7:10)The Bible indicates that they have personalnames and distinct personalities, yet theyhumbly refuse to receive worship, and mosteven avoid disclosing their names. (Ge 32:29; Lu 1:26; Re 22:8, 9) They have differentranks and are assigned a variety of roles,including serving before Jehovahs throne,conveying his messages, intervening in be-
Glossary of Bible Terms
1692
1 71 5 T RA NS GR ES S; T RA NS GR ES SI ON W AD I
gans used as a religious symbol for manycenturiesbefore Christ.Torturestakecon-veys the full intent of the original word,since Jesus also used the word staurostoindicate the torture, suffering, and shamethathisfollowerswouldface. (Mt 16:24; Heb12:2)See STAKE.
Transgress; Transgression. To overstep a
stated law; the act of overstepping a law. Itis synonymous with sin in the Bible.Ps51:3; Ro 5:14.
Tree of life. Atree in the garden of Eden. TheBible does not indicate that it had inherentlife-giving qualities in its fruit; instead, itrepresented Gods guarantee of everlastinglifetothose he wouldallowto eatof itsfruit.Ge 2:9; 3:22.
Tree of the knowledge of good and bad. Atree in the garden of Eden that God used asasymbol of hisrightto setthe standardsformankind as to what is good and what isbad.Ge 2:9, 17.
Tribute.Payment by one State or ruler to an-other as a mark of submission, in order tomaintain peace or to gain protection. (2Ki3:4; 18:14-16; 2Ch 17:11) The word is alsoused for a personal tax on individuals.Ne5:4; Ro 13:7.
True God, the. A rendering of the Hebrew ex-pression for the God. In many cases, thisuse of the definite article in Hebrew servesto distinguish Jehovah as the only true Godin contrast to false gods.The rendering thetrueGodcarefully preserves the full mean-ing of the Hebrew expression in such con-texts.Ge 5:22, 24; 46:3; De 4:39.
Trumpet.A wind instrument made of metal,used for signaling and for music. Accordingto Numbers 10:2, Jehovahgave instructionsfor making two silver trumpets that wouldbe used to sound specific signals for sum-moning the assembly, for breaking camp,or for proclaiming war. These likely werestraighttrumpets,unlike the curved hornsthat were actually made from animal horns.Trumpets of unspecified construction werealso included among the musical instru-ments at the temple.The sound of trumpetsoften symbolically accompanies the procla-mation ofJehovahs judgments or other sig-nificant events of divine origin.2Ch 29:26;Ezr 3:10; 1Co 15:52; Re 8:711:15.
Turban. A cloth wrapped around the headand worn as a headdress. The high priest
wore a turban of fine linen, with a gold platetied to its front with a blue cord. The kingwore aturbanunderhis crown. Jobusedtheexpression figuratively when he likened his
justice to a turban.Ex 28:36, 37; Job 29 :14; Eze 21:26.
UUnclean.May refer to being physically dirty
or to breaking moral laws. In the Bible,
though, the word often refers to what is notacceptable, or not clean, according to theMosaic Law. (Le 5:2; 13:45; Mt 10:1; Ac 10:14; Eph 5:5)See CLEAN.
Undeserved kindness. A Greek word wi ththe central idea of that which is agreeableand winsome. The word is often used to re-fer to a kind gift or a kind manner of giv-ing.When referring to the undeserved kind-ness of God, the word describes a free giftgiven generously by God, with no expec-tation of repayment. Thus, it is an expres-sion of Gods bounteous giving and gener-ous love and kindness toward humans. TheGreek term is also rendered by suchexpres-sions as favor and kind gift. It is givenunearned and unmerited, motivated solelybythe generosityof the giver.2Co 6:1; Eph1:7.
Unleavened.Referring to bread that is madewithout leaven.De 16:3; Mr 14:12; 1Co 5:8.
Urim and Thummim. Objects used by thehigh priest in a manner similar to the use oflots to determine the divine will when ques-tions of national importance needed an an-swer from Jehovah.The Urimand Thummimwere put inside the high priests breastpiecewhen he entered the tabernacle. Their useseemstohave ceasedwhen the Babyloniansdestroyed Jerusalem.Ex 28:30; Ne 7:65.
VVow.A solemn promise made to God to per-
form some act, make some offering or gift,enter some service, or abstain from certainthings not unlawful in themselves. It carriedthe force of an oath.Nu 6:2; Ec 5:4; Mt5:33.
Vow offering. A voluntary offering that ac-companied certain vows.Le 23:38; 1Sa1 :21 .
WWadi. The valley or bed of a stream that is
usually dry except during the rainy season;the word may also refer to the stream itself.Some streams were fed by springs and weretherefore perennial. The wadi is referred to
B14 Trade and Commerce
L iq ui d M e as ur e s D r y M e as ur e s
Cor(10 baths / 60 hins)
220 L / 58.1 gal
Bath(6 hins)
22 L / 5.81 gal
Hin (12 logs)
3.67 L / 7.75 pt
Log( 112 hin)
0.31 L / 0.66 pt
Homer (1 cor/ 10 ephahs)
220 L / 200 dry qt
Ephah(3 seahs /
10 omers)
22 L / 20 dry qt
Seah (3 13 omers)
7.33 L / 6.66 dry qt
Omer (145cabs)
2.2 L / 2 dry qt
Cab
1.22 L / 1.11 dry qt
Quart
1.08 L / 0.98 dry qt
Linear Measures
Long reed(6 long cubits)
3.11 m / 10.2 ft
Reed(6 cubits)
2.67 m / 8.75 ft
Fathom
1.8 m / 6 ft
Long cubit
(7 handbreadths)
51.8 cm / 20.4 in.
Cubit(2 spans /
6 handbreadths)
44.5 cm / 17.5 in.
Short cubit
38 cm / 15 in.
1 Fingerbreadth
( 14handbreadth)
1.85 cm / 0.73 in.
2 Handbreadth
(4 fingerbreadths)
7.4 cm / 2.9 in.
3 Span
(3 handbreadths)
22.2 cm / 8.75 in.
1
2
3
Cubit
1 Roman stadium18Roman mile
185 m / 606.95 ft
A6 Chart: Prophets and Kings ofJudah and of Israel
Kings of Southern Two-TribeKingdom ofJudah
997Rehoboam: 17 years
980Abijah (Abijam):3 years
978
Asa:41 years
937
Jehoshaphat:25 years
913Jehoram:8 years
c. 906Ahaziah:1 yearc. 905Queen Athaliah:6 years
898
Jehoash:40 years
858
Amaziah:29 years
829
Uzziah (Azariah): 52 years
1000 B.C.E.
950 B.C.E.
900 B.C.E.
850 B.C.E.
800 B.C.E.
Joel
1754
1
23
4
5
6
Region of the Gerasenes GADARA
Bethsaida
Capernaum
Chorazin
Plain ofGennesaret
Magadan
Sea of Galilee
Tiberias
TIME PLACE EVENT MATTHEW
31 or 32 Capernaum area Jesus gives Kingdom illustrations 13:1-53
S e a o f G a l il e e C a l ms a s t or m f r om t h e b o a t 8 : 1 8, 2 3 - 2 7
G a da r a r e gi o n S e nd s d e mo n s i n to s w i ne 8 : 2 8 -3 4
Probably Capernaum Heals womans flow of blood;resurrects Jairusdaughter
9:18-26
Capernaum (?) Heals the blind and speechless 9:27-34
N a za r e th R e je c te d a g a in i n h i s h o me t ow n 1 3 : 5 4- 5 8
G a l il e e T h ir d t o ur o f G a l il e e; e x pa n ds w o rkby sending out apostles
9:3511:1
T i be r ia s H e ro d b e he a ds J o hn t h e B a p ti s t ;Herod perplexed byJesus
14:1-12
32, nearPassover(Joh 6:4)
Capernaum (?);NE side Sea of Galilee
Apostles return from preachingtour; Jesus feeds 5,000 men
14:13-21
NE side Sea of Galilee;
Gennesaret
People try to make Jesus king;
he walks on sea; heals many
14:22-36
Capernaum Says he is the bread of l ife;many are stumbled and leave
32, afterPassover
Probably Capernaum Exposes human traditions 15:1-20
Phoenicia; Decapolis Heals Syrophoenician womansdaughter; feeds 4,000 men
15:21-38
M a ga d a n G i ve s n o s i g n b u t s i g n o f J on a h 1 5 : 3 9 1 6 :4
Map 3B
Activity at the Sea of Galilee(Also called Lake of Gennesaret and Sea of Tiberias)
Calms a storm from the boat
Sends demons into swine
Feeds 5,000 men
Walks on sea
Feeds 4,000 men
Traditional location of Sermon on the Mount
N
Sidon
PH
OENIC
IA
Mt. Hermon
Tyre
GALI
LEE
Capernaum Bethsaida
MagadanTiberias
Nazareth GADAR
A
Gadara
DECAPO
LIS
Jordan
River
To Jerusalem(for Passover)
1
2
3
4
5
6
M AR K L UK E J OH N
4 : 1 - 34 8 : 4 - 18
4:35-41 8:22-25
5 : 1 - 20 8 : 2 6 - 39
5 : 2 1 - 43 8 : 4 0 - 56
6:1-5
6 : 6 - 13 9 : 1 - 6
6:14-29 9:7-9
6 : 3 0 - 44 9 : 1 0 -1 7 6 : 1 - 13
6 :4 5 -5 6 6 :1 4- 21
6:22-71
7:1-23 7:1
7:248:9
8:10-12
B15 Hebrew CalendarAVERAGE TEMPERATURE
0 C 1 0 C 2 0 C 3 0 C3 2 F 5 0 F 6 8 F 8 6 F
NISAN(ABIB)
14Passover15- 21Unleavened Bread16Offering of firstfruits
Jordan swellsfrom rains,melting snow
Barley
APR. IYYAR
(ZIV)
14L a te P a ss o ve r D r y s e as o nbegins,mostly clearskies
Wheat
MAY
SIVAN 6Festival of Weeks(Pentecost)
Summer heat,clear air
Wheat,early figs
JUNE
TAMMUZ Heat increases,heavy dews inareas
Firstgrapes
JULY
AB Heat reachesmaximum
Summerfruits
AUG. ELUL H ea t c on ti nu es D at es ,
grapes,and figs
SEPT. TISHRI
(ETHANIM)
1Trumpet blast10Day ofAtonement15- 21Festival of Booths22Solemn assembly
Summer ends,early rainsbegin
Plowing
OCT. HESHVAN
(BUL)
L ig ht r ai ns O li ve s
NOV. CHISLEV 25 Festival o f Dedic atio n Rain inc reases ,
frost,mountainsnows
Flockswintered
DEC. TEBETH Maximum cold,
rainy,mountainsnows
Vegetationdeveloping
JAN. SHEBAT Cold weather
lessens, raincontinues
Almondblossoms
FEB. ADAR 14, 15 Pu ri m F re que nt
thunder andhail
Flax
MAR. VEADAR Intercalary month added
seven times in 19 years
He stretches out the northern sky over empty space,
suspending the earth upon nothing.
Job 26:7 [Page 727]
All the streams flow into the sea, yet the sea is not full.
To the place from which the streams flow, there they
return so as to flow again.
Ecclesiastes 1:7 [Page 916]
There is One who
dwells above the
circle of the earth.
Isaiah 40:22 [Page 989]
Question 4
Is the Bible scientificallyaccurate?
19
The swift do not always win the race, nor do the mighty
win the battle, nor do the wise always have the food,
nor do the intelligent always have the riches, nor do
those with knowledge always have success, because
time and unexpected events overtake them all.
Ecclesiastes 9:11 [Page 924]
Through one man sin entered into the world and death
through sin, and so death spread to all men because
they had all sinned.
Romans 5:12 [Page 1512]
For this purpose the Son of God was made manifest,
to break up the works of the Devil.
1 John 3:8 [Page 1632]
The whole world is lying in the power of the wicked
one.
1 John 5:19 [Page 1635]
Question 9
Why do humans suffer?
Unele elemente noi ale edi tiei revizuite a Traducerii lumii noi n limba englez
a
Introducere la Cuvantul lui Dumnezeu:
Con tine versete care raspund la20 de
ntreb
ari biblice
Glosar de termeni biblici:
Un mic dic tionar care explica unele cuvintesi expresii folosite
n Biblie
Apendicele A:
Articole, tabele si informa tii
istorice utile pentru cei carestudiaz
a Biblia
Apendicele B:
Har ti, diagrame si alte auxi-
liare de studiere a Bibliei
Evenimentele din evangheliin ordine cronologic
a
Unita ti de m
asur
a
Profe ti si regi
Calendarul evreiesc
-
7/25/2019 w_M_20151215
17/32
15 DECEMBRIE 2015 1
revizuita, verbul a spune, aflat la starea imper-
fecta, nu este redat ca exprimand o actiune conti-
nua (Gen. 1:3).
In schimb, este clar c
a Iehova l-a
strigat pe Adam de repetate ori. Prin urmare, s-a
pastrat redarea din Geneza 3:9, unde se spune:
L-a chemat pe om de mai multe ori. In general,
verbele sunt redate ntr-un mod mai simplu, pu-
nandu-se accent mai degrab
a pe actiune dec
at pe
aspectul complet sau incomplet din limba ebraica.
Acest lucru contribuie si la transmiterea, ntr-o
oarecare masura, a conciziei limbii ebraice.
De ce mai multe capitole sunt acum aranjate n
pagina sub form
a de poezie? Initial, multe p
arti
ale Bibliei au fost scrise n versuri.
In limbile mo-
derne, poezia se distinge deseori prin rima, nsa n
limba ebraica, cele mai importante elemente for-
male ale poeziei sunt paralelismul si contrastul. Inpoezia ebraic
a, ritmul este realizat prin ordinea lo-
gica a ideilor.In editiile anterioare aleTraducerii lumii noi,c
ar-
tile Iov si Psalmii erau aranjate n pagina sub forma
de poezie, pentru a arata c
a, initial, ele au fost scri-
se cu scopul de a fi cantate sau recitate. Aceasta
aranjare scoate n evident
a elementele poetice de
accentuare si ajuta la memorarea textului.
In editia
revizuita din 2013, Proverbele, C
antarea c
ant
arilor,
precum si multe capitole ale cartilor profetice suntsi ele aranjate
n pagin
a sub form
a de poezie pentru
a arata c
a textul a fost scris initial
n versuri si pen-
tru a scoate n evident
a paralelismele si contrastele.
Un exemplu n acest sens este Isaia 24:2, unde fie-
care rand contine un contrast si
nt
areste ideea ce-
luilalt pentru a arata c
a nimeni nu va sc
apa de jude-
cata lui Dumnezeu. Cand vede ca aceste pasaje au
fost scrise sub forma de poezie, cititorul
ntelege c
a
scriitorul nu a repetat pur si simplu ideile, ci a fo-
losit o tehnica poetic
a pentru a scoate
n evident
a
mesajul lui Dumnezeu.
Distinctia dintre proza si poezia ebraica nu este
ntotdeauna foarte clara. Din acest motiv, exista
deosebiri ntre traducerile Bibliei
n ce priveste pa-
sajele care sunt sau nu poetice. Traducatorii tre-
buie sa discearn
a care versete vor fi tip
arite sub
forma de poezie. Unele versete sunt n proza, nsa
exprimarea este poetica, folosindu-se un limba
plastic, jocuri de cuvinte si paralelisme pentru
evidentia o idee.
Un element nou al editiei revizuite este rezuma
tul cartilor biblice. Acesta este foarte util, ajut
an
du-ne, de exemplu, sa ne d
am seama de schimb
aril
frecvente de roluri n poemul antic Cantarea can
tarilor.
Cum a fost influentata editia revizuit
a de stu
dierea manuscriselor n limbile originare?Initia
Traducerea lumii nois-a bazat pe textul masoreti
ebraic si pe apreciatul text grecesc al lui WestcottHort.
Insa studierea manuscriselor biblice antice
continuat, astfel ca anumite pasaje au ajuns s
a fi
ntelese mai bine. Au devenit disponibile copii al
Sulurilor de la Marea Moarta. Au fost studiate ma
multe manuscrise grecesti. Multe manuscrise carnu erau cunoscute sau apreciate
n trecut sunt dis
ponibile n format electronic,
nlesnind astfel ana
lizarea deosebirilor dintre manuscrise pentru a sta
bili care dintre versiunile ebraice sau grecesti est
mai corecta. Comitetul de traducere a Bibliei lum
noi a profitat de aceste progrese pentru a studi
anumite versete, fapt ce a dus la unele schimbari.
De exemplu, n 2 Samuel 13:21,Septuagintacon
tine echivalentul urmatoarelor cuvinte: Dar n-
vrut sa-l supere pe fiul sau Amnon, pentru ca-l iubea,
ntruc
at era
nt
aiul s
au n
ascut. Versiunil
anterioare aleTraducerii lumii noin-au inclus aces
te cuvinte deoarece ele nu se gasesc
n textul ma
soretic. Totusi, Sulurile de la Marea Moarta conti
aceste cuvinte, care acum sunt incluse n editia re
vizuita din 2013. Din motive similare, numele lu
Dumnezeu a fost restabilit n cinci locuri din car
tea 1 Samuel. Studierea textelor grecesti a dus si l
o schimbare n ceea ce priveste ordinea ideilor di
Matei 21:29-31. Prin urmare, unele schimbari s-a
bazat mai degraba pe dovezile oferite de manus
crise decat pe aderarea cu strictete la un singu
text grecesc de referinta.
Acestea sunt doar cateva dintre schimb
aril
care nlesnesc citirea si ntelegerea Bibliei pentr
multi oameni care considera Traducerea lumii no
un dar de la Dumnezeul comunicarii.
-
7/25/2019 w_M_20151215
18/32
LA INCEPUTUL lunii octombrie 1871, n nord-estul statului
Wisconsin a izbucnit cel mai devastator incendiu de padure dinistoria Statelor Unite. Acesta s-a extins repede, ucigand peste1 200 de oameni si mistuind aproximativ dou
a miliarde de co-
paci. Se pare ca acest incendiu a fost cauzat de micile sc
antei
provenite de la trenurile care treceau pe langa padure. Probabilca acest exemplu ne aminteste de cuvintele din Iacov 3:5: Iat
a!
Un foc mic ce padure mare aprinde!. Dar de ce a spus Iacovaceste cuvinte?
2 El a explicat n versetul 6: Limba este, ntr-adevar, un foc.Limba reprezinta capacitatea noastra de a vorbi. Asemenea fo-cului, vorbirea noastra poate cauza mult rau. Biblia chiar spu-ne ca moartea si viata sunt
n puterea limbii (Prov. 18:21).Aceasta nu nseamna ca nu trebuie sa mai vorbim doar pentruca am putea spune ceva gresit, asa cum nu ncetam sa folosimfocul de teama ca ar putea produce pagube. Asadar, secretulconsta n a tine lucrurile sub control. Dac
a tinem sub controlfocul, l putem folosi ca sa gatim, sa ne ncalzim si s
a avem lu-mina.
In mod asemanator, daca ne tinem sub control limba, ne
putem folosi darul vorbirii pentru a-l onora pe Iehova si a leface bine altora (Ps. 19:14).
1, 2. De ce compara Biblia limba cu un foc?
Folose ste- ti puterea limbii
pentru a face bine!Fie ca vorbele gurii mele . . . s
a fie pl
acute
naintea ta,
o, Iehova! (PS. 19:14)
C ANT
ARILE: 82, 77
CUM NE AJUTA
EXEMPLUL LUI ISUS . . .
sa g
asim momentul potrivit
pentru a vorbi?
sa alegem cuvinte potrivite?
sa avem o vorbire pl
acut
a?
18
-
7/25/2019 w_M_20151215
19/32
15 DECEMBRIE 2015 1
3 Indiferent ca folosim cuvinte sau ges-
turi, capacitatea de a comunica ceea ce
gandim si simtim este un dar minunat de
la Dumnezeu. Cum putem folosi acest dar
pentru a zidi, nu pentru a darama? (Ci-
teste Iacov 3:9, 10.) In continuare vom
analiza trei aspecte importante cu privire
la vorbire: cand sa vorbim, ce sa vorbim si
cum sa vorbim.
C AND S
A VORBIM
4 Vorbirea face parte din viata de zi cu
zi. Dar asta nu nseamna ca ar trebui sa
vorbim tot timpul. De fapt, Biblia spune
ca exista un timp pentru a tacea (Ecl.
3:7). De exemplu, a tacea cand altii vor-
besc poate fi o dovada de respect (Iov
6:24). Faptul de a nu vorbi despre lucruri
confidentiale este o dovada de discretie si
de discernamant (Prov. 20:19). Iar cand
cineva ne supara, este ntelept sa ncer-
cam sa ramanem calmi si sa nu spunem ni-
mic (Ps. 4:4).5
Insa Biblia spune ca exista si un timp
pentru a vorbi (Ecl. 3:7). Daca un prie-
ten ti-ar oferi un cadou frumos, probabil
c
a nu l-ai ascunde, ci ti-ai ar
ata apreciereadandu-i o buna ntrebuintare. Noi aratam
recunostinta fat
a de darul vorbirii primit
de la Iehova folosindu-l cu ntelepciune.
Acest lucru ar putea nsemna sa ne expri-
mam sentimentele, sa spunem ce necesi-
tati avem, sa adresam cuvinte de ncuraja-
re si sa-i aducem laude lui Dumnezeu (Ps.
51:15). Cum putem stabili cand este cel
mai bun timp pentru a vorbi?6 Cuvintele din Proverbele 25:11 arata
ca este important sa alegem momentul
3. Ce vom analiza n acest articol?
4. Cand ar trebui s
a t
acem?
5. Cum ne putem arata aprecierea pentru da-
rul vorbirii primit de la Dumnezeu?
6. Cum arata Biblia c
a este important s
a ale-
gem momentul potrivit pentru a vorbi?
potrivit pentru a vorbi. Aici citim: Ca nis-te mere de aur n vase de argint sculptate,
asa este un cuvant spus la momentul po-
trivit. Merele de aur sunt frumoase; nsa,
cand sunt puse n vase de argint sculptate,
ele sunt si mai frumoase. In mod asema-
nator, daca alegem cu grija momentul po-
trivit pentru a vorbi, cuvintele noastre vor
fi mai placute si mai folositoare. Cum pu-
tem face acest lucru?7 Cuvintele noastre pot fi chiar ceea ce
are nevoie persoana cu care vorbim. Dar,
daca nu discernem cand este momentul
cel mai potrivit pentru a vorbi, s-ar putea
ca ea sa nu nteleaga sau sa nu accepte
ceea ce i spunem. (Citeste Proverbele
15:23.) De exemplu, n martie 2011, uncutremur si un tsunami au distrus mul-
te orase din estul Japoniei. Peste 15 000
de oameni si-au pierdut viata. Desi multi
Martori ai lui Iehova din acea zona au
avut si ei de suferit, ei au folosit orice oca-
zie pentru a le aduce mangaiere celor n-
durerati cu ajutorul Bibliei. Insa ei stiau
ca multi localnici erau budisti si nu cu-
nosteau aproape nimic despre nvat
aturile
Bibliei. De aceea, n loc s
a le vorbeasc
a
victimelor ndurerate despre speranta n-
vierii, fratii nostri si-au folosit darul vor-
birii ca sa le ofere sprijin afectiv si sa le
explice cu ajutorul Bibliei de ce astfel de
dezastre afecteaza oameni nevinovati.8 Acei frati au urmat exemplul lui Isus.
El a stiut cand sa taca, dar a stiut si c
and
sa vorbeasca (Ioan 18:33-37; 19:8-11). Cu
o anumita ocazie, el le-a zis discipolilor
s
ai: Mai am multe lucruri s
a v
a spun, daracum nu le puteti purta (Ioan 16:12).
Martorii din estul Japoniei au nteles
cand era momentul potrivit pentru a vor-
bi despre speranta nvierii. La doi ani si
7, 8. Cum au urmat fra tii no stri din Japonia
exemplul lui Isus alegand momentul potrivit
pentru a vorbi despre nviere?
-
7/25/2019 w_M_20151215
20/32
20 TURNUL DE VEGHE
jumatate dupa tsunami, ei au participatla o campanie mondiala de distribuire apliantului Stiri ale Regatuluinr. 38, intitu-
lat Pot cei care au murit sa traiasca dinnou?.
In acel moment, multi localnici au
acceptat pliantul si s-au simtit ncurajati
de mesajul mangaietor despre nviere pecare l contine acesta. Desigur, cultura siconvingerile religioase ale oamenilor sunt
foarte diferite. De aceea, trebuie sa damdovada de discernamant cand alegem mo-mentul potrivit pentru a vorbi.
9 Cu siguranta, exista si alte ocazii c
andtrebuie sa discernem care este momentulpotrivit pentru a vorbi. De exemplu, poateca cineva ne jigneste, chiar daca cuvintele
sale sunt bine intentionate. In loc s
a r
as-
pundem imediat si sa zicem ceva nesabuit,
ar fi bine sa stam sa ne gandim daca pro-blema este atat de serioasa, ncat ar trebui
sa spunem ceva. Daca trebuie sa vorbim,n-ar fi ntelept s
a abordam persoana res-pectiva cand suntem suparati si am pu-
tea vorbi cu asprime.(Citeste Proverbe-le 15:28.)
In mod asemanator, trebuie sa
ne folosim discernamantul cand le vor-
bim despre adevar rudelor noastre care nune mpartasesc convingerile religioase. Eadevarat, noi vrem ca ele sa ajunga sa-l cu-noasca pe Iehova, nsa trebuie sa fim rab-datori si s
a dam dovada de perspicacitate.
Adresandu-le cuvinte potrivite la momen-tul potrivit, le-am putea ajuta sa devinareceptive.
CE SA VORBIM
10 Prin cuvintele noastre putem atat sa
ranim, c
at si s
a vindec
am. (Citeste Pro-
verbele 12:18.) Cuvintele care ranescsunt ceva obisnuit
n lumea lui Satan. Lu-
9. In ce alte situa tii ar trebui s
a alegem mo-
mentul potrivit pentru a vorbi?
10. a) De ce ar trebui sa ne alegem cu grij
a cu-
vintele? b) Da ti un exemplu de vorbire daun
a-
toare.
mea divertismentelor i ndeamna pe oa-meni sa-si ascut
a limba ca o sabie si sa
spuna cuvinte amare, care sunt aseme-
nea unor sageti (Ps. 64:3). Slujitorii lui
Iehova trebuie sa evite aceasta practica
daunatoare. Un exemplu de cuvinte ama-
re este sarcasmul, adica remarcile ustu-ratoare prin care o persoana este criticata
sau este pusa ntr-o situatie stanjenitoare.
Aceste remarci au deseori menirea de a-i
face pe altii sa rada, nsa pot degenera
usor ntr-o vorbire denigratoare si lipsita
de respect. Sarcasmul crud este o forma
de vorbire jignitoare, pe care crestinii
trebuie s-o nlature. Umorul poate con-
dimenta vorbirea, dar trebuie sa evitam
capcana de a starni rasul prin folosireaunor replici taioase si sarcastice, care i
ranesc sau i umilesc pe altii. Biblia ne n-
deamna: Niciun cuvant stricat sa nu va
iasa din gura, ci unul bun pentru zidire,
dupa cum este nevoie, ca sa le dea celorcare-l aud ce este folositor (Ef. 4:29, 31).
11 Isus a spus ca din plinatatea inimii
vorbeste gura (Mat. 12:34). De aceea,
alegerea cuvintelor potrivite ncepe n ini-
ma noastra. Aceasta
nseamn
a c
a ceea ce
spunem arata, de obicei, ceea ce simtim n
realitate fata de altii. Dac
a inima noastra
este plina de iubire si de compasiune, vor-
birea noastra va fi pozitiva si ziditoare.12 Alegerea cuvintelor potrivite presu-
pune efort intelectual si judecata sana-
toasa. Chiar si nteleptul rege Solomon
a meditat si a cercetat atent ca sa ga-
seasca cuvinte placute si sa scrie ntoc-
mai cuvintele adev
arului (Ecl. 12:9, 10).Constati ca deseori ti este greu sa gasesti
cuvinte placute? Daca da, poate ca es-
te necesar sa-ti mbogatesti vocabularul.
11. Ce rol are inima n alegerea cuvintelor po-
trivite?
12. Cum ne putem mbun
at
a ti capacitatea de
a alege cuvinte potrivite?
-
7/25/2019 w_M_20151215
21/32
O modalitate de a face acest lucru este saobservi cum sunt folosite cuvintele n Bi-
blie si n publicatiile noastre.
Invat
a sen-
sul expresiilor pe care nu le ntelegi. Mai
important, nvata cum sa folosesti cuvin-
tele ntr-un mod care sa-i ajute pe altii.
Exemplul lui Isus ti poate fi util n acestsens. Vorbind despre relatia dintre Iehova
si Fiul sau ntai nascut, Biblia spune: Ie-
hova mi-a dat limba celor ce primesc nva-
tatura, ca sa stiu s
a-i raspund printr-un cu-
vant celui obosit (Is. 50:4). Faptul de a
ne face timp sa meditam la ceea ce vom
spune ne poate ajuta sa gasim cuvinte po-
trivite (Iac. 1:19). Ne-am putea ntreba:
Redau cuvintele mele ntr-adevar ceea ce
vreau sa spun? Ce efect vor avea ele asu-pra celui cu care vorbesc?
13 In Israel se foloseau sunete de trom-
peta pentru a aduna poporul si pentru a-l
lasa sa plece, dar si pentru a da armatei
semnalul de lupta. Un sunet de trompeta
neclar ar fi putut avea un efect dezastruos
asupra unei armate aflate n mars. Biblia
compara sunetul clar al trompetei cu vor-
birea care este usor de nteles. Dac
a ne ex-
primam
ntr-un mod vag sau vorbim pe
ocolite, am putea crea confuzie sau chiar
am putea induce n eroare. De aceea, noi
vrem sa ne exprimam cu claritate, nsa
trebuie sa avem grija sa nu fim nepoliti-
cosi sau lipsiti de tact.(Citeste 1 Corin-
teni 14:8, 9.)14 Isus a dat cel mai bun exemplu de ale-
gere a cuvintelor potrivite. Sa ne gandim
la cuvantarea lui scurta si totusi plina de
fort
a, consemnat
a
n Matei, capitolele 5la 7. Modul n care a vorbit Isus n-a fost
nici complicat, nici ambiguu. Isus n-a fo-
losit un limbaj aspru sau jignitor. Dimpo-
13. De ce este important ca vorbirea noastra
sa fie u sor de
n teles?
14. Ce exemplu arata c
a Isus a vorbit
ntr-un
mod u sor de n teles?
triva, el a folosit expresii simple si clarepentru a sensibiliza inima ascultatorilor
sai. De exemplu, pentru a-i ajuta pe oa-
meni sa nu se mai ngrijoreze cu privire lahrana zilnica, Isus a facut referire la mo-dul n care se ngrijeste Iehova de pasarile
cerului. Apoi, comparandu-si ascultatoriicu pasarile, el a ntrebat: Nu sunteti voimai de pret decat ele? (Mat. 6:26). Folo-
sind cuvinte simple si usor de nteles, Isus
i-a nvatat o lectie valoroasa si i-a
ncura-
jat. Sa analizam acum al treilea aspect im-portant cu privire la vorbire.
CUM SA VORBIM
15 Modul n care vorbim cu altii este, de
asemenea, foarte important. C
and Isus avorbit n sinagoga din Nazaret, orasul un-
de crescuse, oamenii se mirau de cuvinte-
le pline de farmec ce i ieseau din gura
(Luca 4:22). Vorbirea placuta sensibilizea-
za inima sinuslabeste deloc puterea limbii
noastre. De fapt, cuvintele pline de farmec
pot face ca vorbirea noastra sa fie maiconvingatoare (Prov. 25:15). Putem imita
vorbirea placuta a lui Isus fiind amabili,
politicosi si atenti la sentimentele altora.
De exemplu, cand a vazut ce eforturi a fa-cut o multime ca sa-l asculte, lui Isus i s-afacut mila de acei oameni si a
nceput sa-invete multe lucruri (Mar. 6:34). Chiar si
atunci cand a fost insultat, Isus n-a folositcuvinte aspre (1 Pet. 2:23).
16 Poate fi dificil sa vorbim cu blandete
si cu tact cand l cunoastem foarte bine pe
cel cu care discutam. Ne-am putea permi-
te sa fim foarte directi. Acest lucru s-ar
putea ntampla cand vorbim cu un mem-bru al familiei sau cu un prieten apropiat
15. De ce trebuie sa avem o vorbire pl
acut
a?
16, 17. a) Cum putem sa urm
am exemplul lui
Isus cand vorbim cu membrii familiei si cu prie-
tenii apropia ti din congrega tie? (Vezi imagineade la
nceputul articolului.) b) Da ti un exemplu
care arata ce foloase aduce o vorbire pl
acut
a.
15 DECEMBRIE 2015 2
-
7/25/2019 w_M_20151215
22/32
din congregatie. A considerat Isus ca rela-
tia sa stransa cu discipolii i dadea dreptul
sa le vorbeasca cu asprime? Nicidecum!
Cand cei mai apropiati dintre discipolii sai
au continuat sa se certe cu privire la cine
era mai mare, Isus i-a corectat cu bunata-
te si a facut o ilustrare despre un copilas
pentru a-i ajuta sa-si schimbe modul de
gandire (Mar. 9:33-37). Batranii pot urma
exemplul lui Isus dand sfaturi n spiritul
blandetii (Gal. 6:1).17 Chiar si atunci c
and cineva spune
ceva ce ne supara, faptul de a raspunde
cu blandete poate avea rezultate pozitive
(Prov. 15:1). De exemplu, fiul adolescent
al unei mame fara partener ducea o viata
duplicitara. O sora bine intentionata i-aspus mamei: Ce pacat ca n-ai reusit s
a-l
educi asa cum trebuie!. Mama s-a gandit
un moment si a raspuns: E adevarat ca
lucrurile nu merg prea bine acum, dar eu
continui sa-l educ. Mai vorbim dupa Ar-
maghedon; atunci vom sti clar cum au stat
