Observații astronomice cu galileoscopul

Galileoscopul este echipat cu doua oculare pentru observații terestre și astronomice. Este un

telescop lansat cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei 2009. Cu acesta se pot observa obiectele

cereşti care l-au fascinat pe Galileo Galilei acum 400 de ani:

craterele şi munţii de pe Lună, fazele lui Venus, inelele lui Saturn

şi alte stele invizibile cu ochiul liber. A fost oferit în cadrul unui

training al proiectului EU-HOU ce a avut loc la Paris – mai 2013.

Este vorba despre un telescop cu refractie ( luneta) cu un obiectiv

de diametru 50mm (2inch) format din doua lentile unite: una este

subțire, iar cealaltă este mai groasă.

Ocularul format din patru lentile de 14 mm diametru ca sistem acromat are grosismentul de 25x

și un câmp larg ce obține o imagine răsturnată, virtuală și mai mare- luneta astronomică. Ocularul

format din lentile Barlow are grosismentul de 50x și un câmp mic, dar produce o imagine dreaptă –

luneta lul Galilei sau terestră. Obiectivul și ocularul sunt astfel dispuse încat focarul al doilea al

obiectivului coincide cu focarul al doilea al ocularului .

Vezi adrese pentru studiul

aștrilor>http://bruno.astroclubul.org

http://astrofotografieluna.blogspot.ro

soft: Stellarium, Celestia

http://www.winstars.net

Luneta lui Galilei

Care sunt meritele lui Galileo Galilei? În primul rând, Galilei este considerat de mari

personalităţi ale ştiinţei, precum Stephen Hawking şi Albert Einstein, părintele ştiinţei moderne, pentru

contribuţiile sale esenţiale la dezvoltarea metodei ştiinţifice. El promovează experimentul ştiinţific şi

care îşi susţine afirmaţiile — majoritatea şocante pentru acea vreme — prin observaţii sau

experimente. În timpul vieţii el şi-a schimbat de mai multe ori părerile datorită rezultatelor

experimentelor sale, un lucru care puţini oameni îl fac şi azi, pentru că se ancorează în prejudecăţi şi

refuză să accepte noutatea. Teoriile lui au alarmat biserica şi pseudo-învăţaţii vremii care au intrat în

conflict direct cu Galilei, acesta riscându-şi practic viaţa, într-o perioadă neagră a istoriei când cei

acuzaţi de erezie erau arşi pe rug în pieţe publice ca formă de divertisment pentru plebe.

Observație astronomică: Diamantul de

primăvară - Arcturus, care  înseamnă în

limba greacă antică  “protectorul urșilor” și

este așezată la piciorul stâng al “plugarului”,

exact lângă constelațiile Ursa Major și Ursa

Minor. Ea este a treia stea ca strălucire de pe

cerul nopții și cea mai strălucitoare stea din

emisfera nordică, având  o magnitudine

aparentă de -0.04. Însă, Arcturus este deseori

catalogată ca fiind pe locul patru la

strălucire, în spatele stelei duble Alpha

Centauri, aflată în emisfera sudică, ce are o

magnitudine totală de -0.27. Cu toate

acestea, Arcturus rămâne a treia cea mai

strălucitoare stea individuală de pe cerul nopții, fiind urmată apoi, pe locul patru, de Alpha Centauri A,

cea mai strălucitoare stea din constelația Centaurul. Cu ochiul liber, este vazuta ca o stea portocaliu-

galbena. Arcturus este vizibilă de pe ambele emisfere ale planetei, si este situata la mai puţin de 20 de

grade de nordul ecuatorului ceresc. Din emisfera nordica, o modalitate simplă de a

găsi Arcturus este să urmezi arcul mânerului Carului Mare. Harta arată cerul în luna aprilie la ora

22:15. În lunile mai și iunie, la aceeași oră, stelele și constelațiile vor fi deplasate spre vest. Foarte

aproape de diamant se afla un alt astru strălucitor. Este planeta Saturn care în următorii doi ani se va

afla în această zonă a cerului. Totusi una ne atrage atentia. Seara, in jurul orei 22 (in aprilie) la 400

deasupra orizontului estic, vedem un astru stralucitor, care poate scintileaza puternic. Este steaua

Arcturus, una dintre cele mai stralucitoare de pe cer. Arcturus (α Boo) este cea mai

luminoasă stea din constelația Boarului- emisfera nordică și a treia ca luminozitate de pe cer,

după Sirius și Canopus.

Se afla la 36,7 ani lumina departare de Soare și are o luminozitate de cel puțin 110 ori cât

luminozitatea acestuia; se deplaseaza prin galaxie cu o viteza de 122 km/s. Viteza este relativ mare si

peste 4000 mii de ani departarea dintre stea si Soare va fi minima. Viteza propie a stelei este destul de

mare, Arcturus deplasându-se cu câte un grad la 2000 de ani. Edmund Halley a fost cel care a observat

ca steaua s-a miscat pe cer, când a comparat pozitia stelei masurata de Ptolemeu cu cea din vremea sa.