Strategii didactice de

predare-evaluare

Strategia didactică este un termen unificator, integrator, ce reuneşte sarcinile cu situaţiile de învăţare şi reprezintă un sistem complex şi coerent de mijloace, metode, materiale şi alte resurse educaţionale care vizează atingerea unor finalităţi.

Dintre strategiile didactice mai importante menţionăm:• strategii inductive, al căror demers didactic este de la particular la general;• strategii deductive, ce urmează calea raţionamentului invers faţă de cele inductive,

pornind de la general la particular, de la legi sau principii la concretizarea lor în exemple;

• strategii analogice, în cadrul cărora predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;

• strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;• strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;• strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,

programate şi algoritmice propriu-zise;• strategii euristice de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind

problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.

De cele mai multe ori specialiştii din învăţământ folosesc strategiile mixte, îmbinând armonios elementele de dirijare şi independenţă, cu accent pe predare şi învăţare semidirijată.

1. Mijloacele folosite în cadrul activităţilor de limba şi literatura română

• Mijloace reale, naturale: obiecte, plante, animale, roci, substanţe chimice, caiete didactice pentru exerciţii;

•  Mijloace obiectuale: mulaje, machete, steme, peceţi;

• Mijloace iconice (figurative): fotografii, desene didactice, scheme, diagrame, planşe, harţi, panouri;

• Mijloace ideative: conceptele, raţionamentele, teoriile;

• Mijloace acţionale: modele informatice- calculatoarele.

2. Forme de organizare Activităţi frontale – profesorul se află în faţa clasei şi se adresează tuturor

elevilor; Activităţi pe grupe/în perechi – elevii sunt împărţiţi în grupuri mici sau mari

în funcţie de necesităţi şi rezolvă sarcinile colaborând; Activităţi individuale – elevii realizează sarcinile singuri.

3. Metode de predarea) Mingea:

- coordonatorul aruncă o minge către un participant. Acesta trebuie să-şi rostească numele şi să arunce mingea către altcineva. Activitatea se poate repeta şi cu 2 sau trei mingi în acelaşi timp.

b) Pe ritmurile muzicii:

- coordonatorul dă drumul muzicii. Participanţii dansează. Când muzica se opreşte, fiecare participant trebuie să-i vorbească despre sine celui din faţa lui şi acesta trebuie să procedeze la fel. Activitatea se desfăşoară până porneşte muzica din nou şi se reia dansul.

c) Jocul de rol:

- presupune punerea în scenă a unei situaţii de comunicare specificate de profesor (monolog, dialog, interviu etc.) pe o anumită temă;

- este activitatea cea mai potrivită pentru exersarea activităţilor de comunicare orală (de receptare şi de producere a mesajelor);

- este recomandabil ca profesorul să aleagă teme incitante pentru elevi, care să fie specifice experienţei lor de viaţă;

- elevii înţeleg rolul unor strategii de comunicare, sunt motivaţi pentru a comunica în mod substanţial, a-şi exprima opiniile despre lucruri care-i interesează.

Exemplu:

Se constituie două echipe şi fiecare dintre ele este alcătuită din doi vorbitori. Una dintre echipe este reprezentată de părinţi, iar cealaltă de copii. Rolul copiilor este acela de a-şi convinge părinţii să-i lase într-o excursie cu argumente pro, părinţii trebuie să găsească argumente contra.

d) Dramatizarea:- presupune interpretarea pe roluri a unui text;- poate fi utilizată atât în interpretarea unor fragmente în proză, cât şi a unor fragmente

de comedie sau dramă, dar şi a unor poezii cu structură epică, în care apar două sau mai multe persoanje;

- presupune explorarea textului, înţelegerea lui, combinarea elementelor verbale, nonverbale, paraverbale şi exprimarea propriilor valori, gânduri şi sentimente provocate de textul ce stă la baza dramatizării.

e) Mima:

- reprezintă comunicarea prin mijloace nonverbale a unor stări/situaţii;

- are ca scop conştientizarea, de către elevi, a rolului pe care elementele nonverbale îl au în comunicare;

- prin mimă putem întări, contrazice sau chiar înlocui un mesaj verbal;- poate fi folosită pentru a creea o atmosferă destinsă şi relaxantă în clasă.

f) Predarea reciprocă:

- este o tehnică foarte eficientă de învăţare, care-i pune pe elevi în situaţia de a preda colegilor un material;

- clasa se împarte în grupuri de câte patru elevi, toţi membrii unui grup au câte un exemplar din acelaşi text, acesta este împărţit în patru părţi, fiecare elev este responsabil pentru partea lui;

- toţi elevii citesc primul paragraf, iar unul dintre ei (desemnat anterior) îi rezumă conţinutul;

- acelaşi elev pune o întrebare despre conţinutul textului, solicitându-i pe ceilalţi să răspundă;

- elevul care predă, clarifică unele lucruri care sunt neclare pentru colegi;- următorul paragraf, pe care îl vor citi toţi, va fi predat de alt membru al grupului.

g) Jurnalistul cameleon:

- jucătorul este un jurnalist care are de lecturat/ relatat o întâmplare. El va realiza lectura/relatarea în variante diferite; pe un ton neutru, amuzant, cu tonul celui ce anunţă o catastrofă, cu accent străin, cu aerul unei persoane timide etc;

- spectatorii pot să-şi creeze propria interpretare şi să contureze situaţii de enunţare diferite;

- competenţe vizate: exersarea exprimării orale în registre emoţionale diferite; corectarea pronunţiei; exersarea lecturii expresive; dezvoltarea imaginaţiei.

h) Lectura predictivă:- constă în parcurgerea secvenţială a unei opere prin formularea unei ipoteze legate de

evoluţia textului şi verificarea lor după parcurgerea fiecărei secvenţe;- îl pune pe elev în situaţia de constructor activ al textului;- contribuie la comprehensiunea textului;- desfăşurare:

1. are loc lectura primei secvenţe;2. se formulează ipoteze legate de progresia textului;3. are loc lectura cele de-a doua secvenţe;4. se confruntă ipotezele cu evenimentele din text şi se alege ipoteza confirmată de

text;5. se continuă astfel până la terminarea textului.

i) Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat:

- se realizează pe tablă un tabel cu trei coloane (Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat);- prima coloană este Ştiu, acolo se notează ceea ce elevii ştiu deja despre un anumit

subiect;- a doua coloană (Vreau să ştiu) conţine întrebări cu privire la interesele elevilor vizând

subiectul propus;- se citeşte un text lămuritor şi se notează noutăţile în rubrica Am învăţat.

j) Cvintetul - este o metodă creativă, prin care, în cinci versuri, se sintetizează un conţinut de idei;- primul vers este un substantiv referitor la subiectul propus;- al doilea vers este alcătuit din două adjective;- al treilea vers cuprinde trei verbe la modul gerunziu privitoare la subiect;- al partulea vers conţine cuvinte ce exprimă sentimente faţă de subiect;- al cincilea vers conţine un cuvânt ce sintetizează cele exprimate.

k) Metoda SINELG:- este o metodă care permite celui ce învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut- elevii vor citi, cu atenţie, un text şi vor marca, pe margini, informaţiile oferite de acesta cu câteva semne(√, -,+,?) astfel:√ - informaţia citită confirmă ceea ce ştiai despre...

- - informaţia pe care ai citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiai+ - informaţia pe care ai citit-o este nouă pentru tine? - informaţia este confuză, reclamă o documentare suplimentară

- după închieierea lecturii textului citit se va analiza din perspectiva semnelor aplicate pe margini.

l) Metoda cadranelor- presupune rezumarea şi sintetizarea unui conţinut informaţional- elevilor li se cere să noteze, în cele patru cadrane realizate prin trasarea a două axe

perpendiculare una pe cealaltă, diverse informaţii:1. cadranul I – sunetele, imaginile auditive2. cadranul al II-lea - elemente de peisaj, culorile (imaginile vizuale)3. cadranul al III-lea – sentimente trezite de text4. cadranul al IV-lea - legătura dintre conţinut şi experienţa lor de viaţăm) Metoda Frisco

- le propune elevilor să joace diverse atitudini faţă de o problemă, de finalul unui text dramatic/narativ, faţă de comportamentul unui personaj etc.;

- plecând de la textul suport, elevii vor trage la sorţi şi se vor comporta în conformitate cu rolul pe care îl au de interpretat:

- OPTIMISTUL – consideră că situaţia se poate rezolva;- REALISTUL – caută argumente pro şi contra, oferă soluţii;- EXUBERANTUL – este foarte încântat de situaţie;

- PESIMISTUL –pentru el, problema nu are nicio rezolvare;- SCEPTICUL – se îndoieşte că problema se poate rezolva;

5. Metode de evaluare

• Metode tradiţionale1. Evaluarea orală – urmăreşte formarea competenţei de comunicare verbală a elevului;2. Proba scrisă – se poate folosi pentru evaluări curente (extemporalele), pentru

evaluările de la sfârşitul unităţilor de învăţare (evaluările periodice), sau pentru evaluările semestriale (tezele).

• Metode alternative de evaluare:1. Investigaţia: - elevul primeşte o sarcină cu instrucţiuni precise, ce consemnează fiecare moment al

cercetării;- elevul trebuie să înţeleagă şi să rezolve sarcina, oferind dovada utilizării unei palete

largi de cunoştinţe şi capacităţi: cooperare, flexibilitate, creativitate, iniţiativă etc.;- metoda este utilă în cadrul orelor de receptare a operelor epice, lirice şi dramatice

obişnuindu-i pe elevi cu primii paşi ai analizei textului.2. Proiectul:- metodă interactivă care îi solicită pe elevi în a realiza cercetări, activităţi pe grupe,

interesându-se de ceea ce se petrece în şcoală şi în afara ei;- cercetarea propriu-zisă şi realizarea materialelor se face acasă, adică în afara orelor de

curs;- profesorul va oferi material bibliografic.3. Portofoliul:- este cartea de vizită a elevului;- include rezultatele obţinute de elev prin toate celelalte metode şi tehnici de evaluare;- urmăreşte progresul elevului de la un semestru la altul.

Anexa 1. 1. Tipuri de texte

Textul narativ Textul descriptiv Textul memorialistic Textul informativ Textul argumentativ Textul epistolar- Este literar;- modul de expunere predominant este naraţiunea (la pers. I sau a III-a); naratorul este martor, personaj sau omniscient şi omniprezent;-scopul lui este de a sensibiliza;-are personaje;-are evenimente, întâmplări;- are conflicte (interioare sau exterioare);-partea de vorbire specifică naraţiunii este verbul.

- Poate fi literar sau nonliterar;-modul de expunere predominant este descierea (aceasta poate fi subiectivă sau obiectivă);-scopul lui este de a sensibiliza;- prin descriere se inventariază trăsăturile personajelor (descrise direct – de către autor, alte personaje sau personajul însuşi- sau indirect – prin fapte, comportament, îmbrăcăminte etc.-, cu ajutorul trăsăturilor morale sau fizice);- prezintă imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive);- prezintă figuri de stil (epitetul, personificarea, comparaţia, metafora, repetiţia, enumeraţia);- prezintă perechea substantiv – adjectiv (,,pădurea argintie”, ,,părul galben”);-predomină conotaţia.

- Este atât literar, cât şi nonliterar (se află la graniţa dintre literatură şi realitate);

- scopul lui este atât de a sensibiliza, cât şi de a transmite informaţii;

- apar uneori abateri de la normele literare;

- se întâlnesc atât conotaţii, cât şi denotaţii;

- sunt folosite: diminutive, augmentative, vocative, imperative, regionalisme şi termeni socio-profesionali, respectiv figuri de stil;

- cuprinde: memorii, jurnale, amintiri, autobiografii şi corespondenţă literară.

- Este nonliterar;- de obicei se regăseşte

într-un anumit domeniu (psihologie, istorie, geografie, filozofie, matematică etc.)

- are ca scop transmiterea de informaţii cu privire la fapte, evenimente, date din realitate;

- limbajul folosit poate fi colocvial sau neologic;

- predomină denotaţia;- atitudinea autorului este

neutră(nu se implică afectiv);

- tonul comunicării este, de obicei, sobru;

- ex. de texte informative: ştirile, articolele din ziare, textele ştiintifice, textele de tip utilitar (modul de folosire a unor aparate, reţetele culinare, reclamele publicitare etc).

-Are ca scop susţinerea unui punct de vedere (persuasiunea-putere de convingere);-structura sa: ipoteza sau teza, argumentele, concluzia;-prezintă verbe de opinie: cred, consider, presupun,etc.;-se întâlnesc: adverbe sau locuţiuni adverbiale:probabil, posibil,desigur, fără îndoială;-alţi conectori: rezultă că, de asemenea; deci etc.;-formule ca: în primul rând, mai întâi, în al doilea rând, de exemplu; pe de-o parte, pe de altă parte etc.;- timpul predominant al verbelor este prezentul.

- Ilustrează trăsăturile specifice necesare în redactarea unei scrisori;- emiţătorul se numeşte expeditor, iar receptorul destinatar;- convenţiile scrisorii sunt:- data şi locul conceperii,

- formula de adresare,- formula de incipit,- formula de încheiere,- semnătura,- post scriptum (P.S.

care este opţional);-tipuri de scrisori:

- familiale (au conţinut personal, subiectiv, se folosesc diminutive, formule intime de adresare);- oficiale (obiective, presupun schimbul de inforamţii, conţin date exacte).

Liceul Tehnologic ,,Sf. Nicolae’’ Deta Nume:

Anexa 2Test

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale basmului, prin raportare la un text studiat.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– evidenţierea a două trăsături ale basmului, prezente în textul studiat;– prezentarea subiectului basmului, prin raportare la tema acesteia;– analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru basmul studiat, din seria: conflictul, modalităţi de caracterizare a personajelor, limbaj, perspectivă narativă, coordonate spaţiale şi temporale, incipit şi final.

Notă!Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.Pentru conţinutul eseului, vei primi 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare

cerinţă/reper).Pentru organizarea discursului vei primi trei puncte (existenţa părţilor componente – introducere, cuprins, încheiere – 0,60p; logica înlănţuirii ideilor - 0,50p; abilităţi de analiză şi argumentare - 0,70p; claritatea exprimării, utilizarea limbii literare - 0,20, ortografia şi punctuaţia - 1p).

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Liceul Tehnologic ,,Sf. Nicolae’’ Deta Nume:

Anexa 3

Test

Citeşte poezia următoare:

Pomul pe care Domnul îl opriseFăcea de toate, şi caise,Smochine, chitre, pere moi şi prune,Cari de cari mai grase şi mai bune,Castan cu fel de fel de crăci,Cu flori, miresme şi murmure. CăciÎn Paradis se îmbinau deodatăTot bunătăţi din lumea toată.

Să nu te-ndemne gândul: Ia şi papă!.�Să nu îţi lase gura apă

Şi să mai ţii porunca minteA sfântului şi bunului Părinte?Înger să fii, şi tot şi-ar fi dat brânciInima, vai ! să rupi şi să �mănânci,Necum să fii băiat şi fată,La pomul care da şi ciocolată.

Ei se uitau la poame, iar peCopac se-ncolăcise ispititorul şarpeŞi ochii lui de mâţă, aurii,Îi împingeau să guste pe copii,Care dădeau copacului

târcoale,Măcar din portocale;Că se cojesc, mai mare dragul,Nejerpelite cu briceagul.

Ce-or fi mâncat, ce nu vor fi mâncat,Destul că au căzut în greu păcat.Ba de abia atunci, mi se pare,Li s-a deschis mai bine pofta de mâncareŞi-au învăţat la Raiul din pădureDe-abia să sară legea şi să fure.

(Tudor Arghezi, Păcatul)

Rezolvă cerinţele următoare:Partea I (40p)1. Demonstrează, construind un context potrivit, că termenul şarpe poate avea şi un sens peiorativ. 8p2. Descrie traiul fericit pe care întâia pereche de oameni îl duce în Rai. 8p3. Prezintă aspecte care conferă poeziei argheziene o notă ludică, diferită de mesajul sacru transmis de textul biblic.8p4. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficţional sau nonficţional? Justifică răspunsul.8p5. Care este, în opinia ta, tema acestei poezii? Alege dintre următoarele variante sau propune una nouă: natura, creaţia; jocul; copilăria; Argumentează-ţi răspunsul.8p

Partea a II-a(40p) Redactează un eseu de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă cei doi copii au fost fericiţi în Paradis folosind informaţiile din fragmentul de mai sus.

În redactarea textului vei avea în vedere:- formularea tezei/ipotezei/premisei; 4p- menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teza/ipoteza/premisa formulată;4p- enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12x2p- formularea unei concluzii pertinente;4p- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;2p- respectarea precizării privind numărul de cuvinte.2p

Redactare (10p): Pentru redactarea întregii lucrări, vei primii 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte maximum 150 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3p; ortografia -3p; punctuaţia – 3p; aşezarea în pagină, lizibilitatea-1p)

Liceul Tehnologic ,,Sf. Nicolae’’ Deta Nume: