· Web viewLacul Vidra, un lac de acumulare poziîionat pe râul Lotru ce se află situat la o...

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA INTEGRATA A MICROREGIUNII “OLTENIA DE SUB MUNTE”

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Olteniaiunie 2013

Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia de Sub Munte” 1

CUPRINS:

I. PREZENTAREA GENERALA A AREALULUI……………………………………………………………………….…3

II. PROFILURI JUDETENE ……………………………………………..……………………………………………….…… 7

III. PATRIMONIUL CULTURAL ………………………………………..……………………………………………………15

IV. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE …………………………………………………………………………………. 19

V. PROPUNERI DE PRIORITATI SI ACTIUNI SINERGICE ……………………….………………………………. 22

VI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI COMUNE IDENTIFICATE .................................................. 26

VII. CORELAREA SI COERENTA CU ALTE STRATEGII SI PROGRAME ......................................... 29

VIII. CENTRALIZATOR PORTOFOLIU DE PROIECTE …………………………………………………………….… 31

ANEXA 1 FISELE LOCALITATILOR COMPONENTE ………………………………..………………………………..38

ANEXA 2 PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL MICROREGIUNII …………………………………………………. 53


CAP. I.

MICROREGIUNEA “OLTENIA DE SUB MUNTE” - PREZENTAREA GENERALA A AREALULUI

I.1 Date geografice si administrative:

I.1.1 Asezare:Microregiunea “Oltenia de sub munte” este asezata in zona submontana a Carpatilor Meridionali vizeaza arealul situat în partea de nord a judeţelor Mehedinti, Gorj si Vâlcea cuprins între localităţile Baia de Arama (judeţul Mehedinti) – spre est şi Brezoi (judeţul Vâlcea) – spre vest, încadrat din punct de vedere geografic în Subcarpaţii Olteniei şi versanţii sudici ai munţilor Căpăţâna şi Parâng. Din punct de vedere turistic acest areal este denumit „Oltenia de sub Munte”, o zonă turistică cunoscută şi consacrată pe plan naţional şi internaţional, care concentrează un patrimoniu natural şi cultural de excepţie.I.1.2 Suprafata si locuitori:In limitele dispunerii localitatilor componente, Microregiunea “Oltenia de sub munte” se intinde pe o suprafata de aproximativ 1.800 KM ² si are o populatie de 45.563 locuitori.I.1.3 Localitati componente:Microregiunea “Oltenia de sub munte” este compusa din 10 localitati din judetele Mehedinti, Gorj si Valcea, respectiv: Baia de Arama, Ponoarele din judetul MEHEDINTI, Baia De Fier, Polovragi, Novaci, Tismana, Pestisani din judetul GORJ si Voineasa, Malaia, Brezoi din judetul VALCEA.

Fig. 1 – Delimitarea Microregiunii “Oltenia de Sub Munte”


I.1.4 Relief

Unităţile geomorfologice care alcătuiesc zona aparţin spaţiului montan şi submontan (subcarpatic). - Munţii Căpăţânii fac parte din grupa Parâng a Carpaţilor Meridionali, situată între râurile Olt şi Jiu. Sunt alcătuiţi dintr-o culme principală de circa 50 km lungime, orientată est-vest, aflată pe limita de demarcaţie dintre teritoriile administrative ale localităţilor Mălaia spre nord şi Vaideeni spre sud. Altitudinile cele mai mari, de peste 2.000 m, se află pe creasta principală sau în apropierea acesteia, în vârfurile: Ursu (2.124 m), Coşana (2.011 m), Căpăţâna (2.094 m), Balota (2.096 m), Beleoaia (2.039), Nedeia (2.130 m). Versanţii Munţilor Căpăţânii sunt asimetrici, versantul nordic fiind abrupt şi îngust (circa 3 km lăţime), în timp ce versantul sudic are culmile alungite (cunoscute local sub numele de plaiuri), cu pantă mai mică (circa 10 km lăţime) şi atractive din punct de vedere turistic. Formaţiunile geologice predominante ce alcătuiesc Munţii Căpăţânii sunt şisturile cristaline care aparţin Autohtonului Danubian (Seria de Lotru) sau Pânzei Getice (Seria de Lainici - Păiuş). Subordonat şisturilor, calcarele jurasice formează Masivul Buila – Vânturariţa (alt. maximă în Vf. Buila - 1.849 m), situat în partea de est a arealului sau se află în fruntea Pânzei Getice, fie sub formă de petice - în zona Târnovu, fie sub forma unei bande alungite - în extremitatea vestică a Căpăţânii, în care apele pârâului Olteţ a modelat spectaculoase chei şi Peştera Polovragi. Relieful carstic este frecvent dezvoltat pe calcarele jurasice, acolo unde acestea apar, reprezentat prin chei (Bistriţei, Pietreni, Tărâia, Olteţ), peşteri (Peştera Liliecilor, Peştera Polovragi), avene, abrupturi, turnuri, relief ruiniform. - Munţii Parâng, cei mai înalţi şi masivi munţi din grupa Parâng, se desfăşoară la vest de Munţii Căpăţânii, între pârâul Olteţ la est şi râul Jiu la vest. Pe hartă este cuprins doar versantul sudic, până spre cursul superior al pâraielor Sadu şi Blahniţa. Pe catena principală sudică, cu orientare est-vest, se întâlnesc numeroase vârfuri care depăşesc frecvent 2.100 m (Micaia - 2.170 m, Păpuşa - 2.136 m, Urdele - 2.228 m, Mohoru - 2.337 m, Setea Mare - 2.365 m, Costa lui Rus – 2.301 m, Ieşu – 2.375 m, Gruiu – 2.345 m), precum şi Vf. Parângul Mare (2.519 m), vârful cu cea mai mare altitudine din grupă şi al patrulea ca înălţime din Carpaţii Meridionali şi din Carpaţii româneşti. Principalul element geomorfologic al Parângului este relieful glaciar (creste ascuţite, căldări glaciare, lacuri glaciare, circuri, văi), foarte bine dezvoltat la vest de Vf. Mohoru, pe latura nordică şi mai puţin pe cea sudică. Aceste forme de relief glaciar îmbogăţesc atractivitatea peisagistică şi implicit valoarea turistică a zonei. În partea de sud-est apar petice de calcare jurasice, masive, în care apele de suprafaţă şi subterane au modelat elemente de relief carstic: Cheile Olteţului, care separă Parângul de Căpăţâna, Cheile Galbenei, Peştera Muierilor. - Subcarpaţii Olteniei, în sectorul Costeşti - Crasna, reprezintă prelungirile sudice ale plaiurilor carpatice, dispuse în trepte de altitudine, de la circa 850 m - la contactul cu rama muntoasă, la 500 m - spre limita cu Piemontul Getic. Sunt puternic fragmentaţi pe direcţia N-S de reţeaua


hidrografică şi presăraţi cu numeroase aşezări umane, fiind intens populaţi. Sunt alcătuiţi din formaţiuni geologice de vârstă neogenă (pietrişuri, nisipuri, marne, argile) intens cutate, în linii mari după direcţia E – V. Structura majoră a acestui sector este anticlinalul Ocnele Mari – Govora – Slătioara – Bumbeşti – Săcelu, care închide spre nord depresiunea subcarpatică. Subcarpaţii Olteniei reprezintă o zonă pomicolă, importantă din punct de vedere economic şi turistic.

I.1.5 Hidrografie

Reţeaua hidrografică a arealului este tributară râurilor Olt şi Jiu, fiind colectată în principal, de la est spre vest, de pâraiele Bistriţa, Luncavăţ, Cerna, Olteţ, Galbena, Gilort şi Blahniţa, cursuri de apă care curg aproximativ N-S. O parte din apele acestor pâraie (Galbenu, Olteţ, Cerna, Recea, Luncavăţ, Horezu, Bistricioara) sunt captate în zona de obârşie şi deversate în sistemul hidroenergetic Lotru. În zona alpină a Munţilor Parâng se întâlnesc numeroase lacuri glaciare, ochiuri de apă cristalină în care se oglindeşte albastrul intens al cerului, printre cele mai cunoscute fiind Câlcescu (din care îşi trage obârşia râul Lotru), Roşiile, Zănoaga, Iezer.

I.1.6 Clima.

Elementele climatice ale zonei diferă în funcţie de forma de relief şi de altitudine. Astfel, în zona montană înaltă, la peste 1.800 m, temperatura medie anuală este de -1º C, iar numărul zilelor cu îngheţ este de peste 250/an; precipitaţiile sunt preponderent sub formă solidă, stratul de zăpadă poate atinge în zonele adăpostite şi 7 – 8 m şi se menţine peste 180 zile/an; vânturile dominante sunt cele dinspre vest şi nord-vest, cu intensificări în timpul iernii; durata strălucirii soarelui este de 1.350 – 1.600 ore/an. Zona cuprinsă între 800 m – 1.800 m are climatul munţilor mijlocii, caracterizat prin: temperatura medie anuală pozitivă (media lunii iulie: 20º C, media lunii ianuarie: -5º C), numărul zilelor cu îngheţ se reduce la 150/an, durata strălucirii soarelui ajunge la 1.800 ore/an, vânturi dominante dinspre nord-vest. Specific zonei montane, din punct de vedere turistic, este durata prelungită a sezonului cu zăpadă, de circa 5 luni/an, favorabilă practicării sporturilor de iarnă (în perioada martie - aprilie există pericolul avalanşelor pe povârnişuri) şi posibilitatea practicării drumeţiei montane, perioada cea mai favorabilă fiind august – prima decadă a lunii octombrie.

Zona subcarpaţilor are un climat de depresiune, răcoros, fără temperaturi excesive, atât vara cât şi iarna, favorizând practicarea divrselor forme de turism în tot timpul anului. Temperatura medie multianuală a aerului este de 9º C, iar cantitatea de precipitaţii se situează în jurul valorii de 900 mm; prima zăpadă apare de obicei pe la mijlocul lunii decembrie şi se menţine până în martie, grosimea medie multianuală a stratului de zăpadă este de circa 8 - 10 cm, iar durata medie a menţinerii acestuia, de circa 90 zile / an; vânturile predominante sunt cele dinspre vest şi nord-vest.


I.1.7 Flora si fauna

Flora prezintă o etajare în funcţie de altitudine şi climat. Zona montană înaltă, situată la peste 1.600 m, este ocupată de golul alpin unde se întâlnesc pajiştile alpine şi subalpine cu vegetaţie ierboasă, la care se mai adaugă uneori grohotişuri şi stâncării. Numeroase plante erbacee cu flori multicolore sporesc frumuseţea naturală a acestor locuri (bujorul de munte, vulturica, sângele voinicului). Pădurile de foioase şi conifere, mai larg dezvoltate pe versanţii sudici, ocupă în funcţie de altitudine, etajele dintre 850 m – 1.600 m altitudine. Vegetaţia dealurilor subcarpatice este reprezentată în cea mai mare parte de livezi de pomi fructiferi, păduri de foioase în amestec (gorun, fag, carpen, salcâm) şi, pe suprafeţe restrânse, de culturi agricole (porumb, cartof). Fauna se distribuie tot în funcţie de altitudine, de la capra neagră, specifică zonei alpine şi subalpine, la mamiferele mari (urs, cerb, căprioară, lup, mistreţ) care populează pădurile de conifere şi cele de foioase, până la 700 – 800 m altitudine. Dintre păsări, se aminteşte cocoşul de munte şi ierunca, ce trăiesc în preajma golurilor alpine sau ciocănitoarea de munte, gaiţa şi cinteza, adăpostite de făgete şi molivişuri. În apele reci de munte trăiesc păstrăvul indigen şi curcubeu, zglăvoaca, scobarul, cleanul.

I.1.8 Arii protejate cu valoare turistică

In microregiune exista Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, care include şi complexul carstic Cheile Bistriţei - Pietreni, Piramidele de la Slătioara, Pădurea de castani Polovragi, complexul carstic Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi, Peştera Muierii – Baia de Fier, toate importante monumente ale naturii, care insumeaza un potential turistic de exceptie.

I.2 ACCESIBILITATE:

Zona este traversată pe direcţia est – vest de DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Motru – Drobeta –Tr. Severin), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri europene de mare circulaţie turistică: E 81 - la Rm. Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu şi E 70 la Drobeta Tr. Severin. Spre nord, la limita cu zona montană, este traversată pe aceeaşi direcţie est – vest, de DJ 665 care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane (Polovragi, Baia de Fier, Novaci), după care accede în E 79, în apropierea localităţii Curtişoara. Este un drum de mare atractivitate peisagistică, care pune în valoare patrimoniul cultural al satului oltenesc.


CAP. II. PROFILURI JUDETENE

II.1. JUDETUL MEHEDINTI

Aflat la confluenţa cu celelalte judeţe, orasele componente ale judetului Mehedinti sunt influenţate de conexiunile economice şi culturale cu acestea: Baia de Aramă este apropiată de judeţul Gorj, existând o influenţă şi interdependenţă cu localităţile urbane limitrofe, precum Tismana, Motru, Tg. Jiu.

Economia județului este susţinută, în cea mai mare parte, de producția de energie electrică în hidrocentralele de pe Dunăre, utilizarea cu eficienţă a surselor regenerabile de energie fiind un obiectiv major al dezvoltării durabile spre care tinde și România. Alte industrii importante: fabricarea de nave, confecții metalice, fabricarea de vagoane de marfă, apă grea, industria textilă și industria alimentară. Turismul este in plina dezvoltare, gratie deschiderii la Dunare si a zonei valoroase d.p.d.v. al potenţialului turistic, cu o istorie si incarcatura veche. Agricultura, comerţul si serviciile sunt predominante în structura ocupaţională a populaţiei. Specificul economiei județului Mehedinți este industrial-agrar, contribuţia industriei la realizarea cifrei de afaceri realizată în judeţ fiind majoră, iar populaţia ocupată în agricultură este majoritară faţă de totalul populaţiei ocupate. Un impuls in economia locala il da si turismul, datorita numarului in crestere de structuri de cazare si alimentatie si atractivitatii zonei.


BAIA DE ARAMA

Baia de Aramă este situată în sud-vestul Olteniei, în nordul judeţului Mehedinţi, la distanţe aproape egale de Drobeta Turnu Severin (65 km), Târgu Jiu (45 km) şi Băile Herculane (60 km).

Oraşul este aşezat pe terasa înaltă a Podişului Mehedinţi, într-un ţinut cu denumirea Plaiul Cloşani, adapostindu-se într-o mică depresiune între dealurile Dochiciu, Dealu Mare şi Cornet, fiind traversat de paralela de 45° (45° 0' - latitudine N, 22° 49' - longitudine E). Dealurile sunt bogat împădurite, printre speciile cele mai importante întalnindu-se: fagul, gorunul, carpenul, frasinul, stejarul dar şi bradul sau molidul. Procentual, ca specie, predomina fagul: 88%, urmat de brad: 4%, molid: 3%, diverse tari (gorun, frasin, paltin de munte, carpen): 4%, diverse moi (plop tremurător, salcie, anin): 1% şi diverse răşinoase (Duglas, Larice): sub 1%. Straturile mai bogate de sol sunt acoperite de pajişti şi fâneţe. Printre animalele sălbatice care populează pădurile dintre Baia de Aramă şi Valea Cernei se număra: ursul, capra neagră, lupul, cerbul, jderul, vulpea, iepurele, veveriţa, porcul mistreţ, dar şi unele specii mai rar întâlnite la noi în ţara precum: vipera cu corn sau scorpionul.

Oraşul este este brăzdat de apele râului Bulba, care izvorăşte din peştera cu acelaşi nume, situată între Baia de Aramă şi comuna Ponoarele, şi de cele ale pârâului Brebina, care ajunge aici din comuna Obârşia Cloşani.

Fiind situată într-un relief carstic, Baia de Aramă se află în apropierea unor peşteri de o deosebită frumuseţe, precum: Bulba (2-3 km), Ponoarele (5 km), Izverna (25 km) şi Cloşani (15 km).

Obiective turistice:

Cheile Bulbei, Pestera Bulba, Pestera Gura Plaiului, Biserica Sfintii Voievozi, Rezervatia Cornet, Statuia Tudor Vladimirescu, Statuia Constantin Brancoveanu.

PONOARELE

Comuna Ponoarele se afla in regiunea Sud-Vest Oltenia, la confluenţa cu Banatul, la 5 kilometri de şoseaua naţională Târgu-Jiu-Băile Herculane, la 37 km de Motru şi la o egală distanţă (65 kilometri) de Drobeta Turnu-Severin şi Băile Herculane.Comuna se învecinează în partea de nord cu Obârşia Cloşani, la nord-est cu Baia de Aramă, la sud cu Bala şi la vest cu Izverna.

Printre obiectivele turistice de mare atractivitate in comuna enumeram:- Rezervaţia natural "Pădurea de liliac"- Podul lui Dumnezeu- Lacul Zaton- Câmpul cu Lapiezuri- Cheile Băluţei- Bisericuţa de sub Stei (1614)-Peştera de la Podul lui DumnezeuStrategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia de Sub Munte” 8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

- Peştera Ponoarele- Zătonul Mare şi Zătonul Mic- Peştera Bulba- Biserica de Lemn "Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae"

II.2. JUDETUL GORJ:

Este caracterizat printr-o grupare a oraşelor spre partea de nord a judeţului, în centrul căruia se află reşedinţa judeţului Municipiul Tg. Jiu. Al doilea municipiu al judeţului dar şi încă trei oraşe au un caracter monoindustrial, rezultat din predominanţa sectoarelor minier şi petrolier. Sistemul urban este format din 2 municipii si 7 oraşe care acoperă bine nordul, vestul şi centrul teritoriului. Estul judeţului lipsit de centre urbane importante. Municipiul Târgu Jiu domină net sistemul de aşezări al judeţului, fiind un loc central spre care converg

axele principale de comunicaţie. Restul centrelor urbane, cu excepţia municipiului Motru, sunt de dimensiuni mici şi monofuncţionale.

Economia județuluiEste influentata de caracterul dominant rural al zonei. Populaţia activă poate fi estimată la cca. 60-65% din totalul populaţiei, şomajul situându-se în jurul valorii de 8-9%. Cea mai mare parte a populaţiei active ocupate este cuprinsă în sectorul primar (agricultură, silvicultură). Ponderea acesteia poate fi estimată la cca. 75-80% din total. Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primare disponibile în zonă. Astfel, creșterea animalelor și activitățile forestiere sunt principalele dominante ale vieţii economice judetene, ceea ce corespunde cu principalele resurse naturale ale zonei: pădurea şi păşunile şi fâneţele. Dezvoltarea economică locală este în prezent dependentă de vitalitatea noului sector privat emergent în ultimii ani şi care se manifestă cu predilecţie în activități de tip terțiar (construcții, transporturi, comerț și alte servicii pentru populație). Turismul a cunoscut un uşor declin după 1989, dar dă semne consistente de revitalizare. În judet funcţionează 45 de unităţi de cazare, din care 7 sunt de tip hotel sau han turistic şi 37 sunt vile şi pensiuni.


BAIA DE FIER:

Accesibilitate:

DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Poienari /Baia de Fier – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează teritoriul administrativ al comunei prin extremitatea sudică, pe circa 1,5 km;

DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curţişoara / DN 66 / E 79).

Potenţial turistic:

Peştera Muierii, rezervaţie naturală, electrificată pe circa 800 m, este peşteră cu ghid, introdusă în circuitul turistic; conservă concreţiuni calcaroase deosebit de frumoase şi resturi ale ursului de peşteră;

Cheile Galbenului, de circa 1 km lungime, săpate de pârâul Galbenul în calcare jurasice;

Ansamblul bisericii „Toţi Sfinţii” (1750), satul Baia de Fier.

POLOVRAGI

Accesibilitate:

1. DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează comuna prin extremitatea sudică, pe circa 4 km;

2. DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara / DN 66 / E 79).

Potenţial si obiective turistice:

Cheile Olteţului – de circa 2,2 km lungime, sunt traversate de un drum forestier (18 km lungime) şi de o potecă turistică marcată care continuă pe valea Oteţului până la obârşie, traversează creasta montană Căpăţâna – Parâng şi coboară apoi în valea Latoriţei / Lacul Petrimanu;

Peştera Polovragi aflată la circa 200 m după intrarea în chei, la 670 m altitudine, în versantul stâng al Olteţului; a fost electrificată pe circa 900 m lungime, este peşteră cu ghid, introdusă în circuitul turistic;

Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache”;

Mănăstirea Polovragi, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (ctitorită în jurul anului 1505), monument de arhitectură, atestată documentar într-un hrisov emis de Matei Basarab în anul 1648; a fost rezidită în anul 1647 şi restaurată din iniţiativa domnitorului C-tin Brâncoveanu, în perioada 1690 – 1693, când i se adaugă şi pridvorul în stil brâncovenesc;

Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” (1806), monument de arhitectură, satul Polovragi;


trasee de alpinism în zona carstică (Cheile Olteţului); manifestarea folclorică „Nedeea de la Polovragi” - serbare câmpenească şi târg

tradiţional ce are loc anual, în preajma sărbătorii religioase de “Sfântul Ilie” 18 - 20 iulie.

NOVACI

Accesibilitate:

DN 67C (DN 76/Bengeşti – Novaci – Obârşia Lotrului – Şugag – Sebeş/E81), din care 39 km pe teritoriul administrativ al oraşului

DJ 665 (DN 67/Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curţişoara/DN 66 / E 79).

DJ 665D (DN 67/ Bumbeşti Piţic – Siteşti – Pociovelişte/DN 67C).

Potențial si obiective turistice:

zona turistică Rânca, situată la 1.600 m alt., pentru sporturi de iarnă (are amenajată o pârtie şi o instalaţie de transport pe cablu), drumeţie montană, cicloturism, motocros;

zona montană înaltă a Munților Parâng cu puncte de belvedere în vârfurile Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m), Mohoru (2.337 m), Pleşcoaia (2.250 m), Setea Mare (2.365 m) şi relief glaciar

traseul DN 67C, traseu turistic auto şi pentru drumeţie montană; cursul pârâului Gilort, cu numeroase sectoare de chei; biserică din lemn, cu hramul „Sfinții Voievozi” (1758), în satul Hirişeşti biserică din lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1834), în satul Berceşti manifestări populare tradiţionale: Sânzienele (Drăgaicele) – 24 iunie , Armindeni –1

mai, Foca – 21 iulie, Căluşării - străbat satele în săptămâna Rusaliilor, Ziua Ursului - 1 august, Colindețul, cu care se întâmpină Crăciunul,manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte”, are loc anual, la sfârşitul lunii mai, în pădurea Dumbrava, satul Hirişeşti.

TISMANA

Tismana este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului Gorj. Se învecinează la est cu comuna Peştişani, la vest cu comuna Padeş, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, la sud cu comuna Godineşti iar la nord cu judeţul Hunedoara.

Localitatea de reşedinţă şi cele 10 sate aparţinătoare au o suprafaţă de 30778,79 ha şi o populaţie de 7839 locuitori. Oraşul Tismana are sate cu populaţie peste 1000 locuitori (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populaţie între 501 şi 1000 locuitori (Gornoviţa, Costeni, Celei) şi sate mici cu populaţie sub 500 locuitori (Vânăta, Topeşti, Vâlcele, Isvarna şi Racoţi).

Potential si obiective turistice:

- Sfanta Manastire Tismana


- Schiturile Cioclovina de Sus şi de Jos, bisericile din lemn cu valoare de monumente,

- Rezervaţiile botanice (Cotul cu aluni, Cioclovina), rezervaţii forestiere (Dumbrava Tismenii, Pădurea Tismana), rezervaţia speologică Peştera Gura Plaiului, rezervaţii mixte Cornetul Pocruii, Pădurea de castani, Muntele Oslea,

- Tabara Gura plaiului- Izvoarele Isvarna - Păstrăvăria Tismana

PESTISANI

Situată în zona de nord a judeţului Gorj, pe direcţia drumului naţional (DN 67D) Târgu Jiu-Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi), comuna Pestisani se învecinează la nord cu oraşul Uricani - judeţul Hunedoara, la sud cu comunele Băleşti şi Teleşti, la est cu comunele Runcu şi Arcani şi la vest cu oraşul Tismana şi comuna GodineştiIn satul Hobita, apartinand de comuna Pestisani, se afla casa memoriala Constatin Brancusi. Avand o arhitectura populara tipica sfarsitului de secol 19, aceasta este o reprezentare fidela a casei in care s-a nascut Constantin Brancusi, si se afla in incinta Muzeului memorial Brancusi.

Potențial si obiective turistice:

- 9 biserici - amplasate în satele Peştişani, Brădiceni, Hobiţa, Seuca, Frânceşti, Boroşteni, Gureni

- Casa memorială "Constantin Brâncuşi", sat Hobita

- Valea Bistriţei

II.3. JUDETUL VALCEAAre o structură asemănătoare cu cea a judeţului Gorj, având o densitate mai mare a centrelor urbane în nordul judeţului, fiind bine conexate prin căi de comunicaţie. Se observă o grupare a acestora în interiorul judeţului, existând o distanţă destul de mare faţă de localităţile urbane din celelalte judeţe.Economia judetuluiIndustria judeţului cuprinde toate domeniile de activitate necesare unei dezvoltări socio-economice: -chimia (125 agenţi economici), construcţiile de maşini (23 agenţi economici), industria energetică, exploatarea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale (69 agenţi economici), exploatarea şi prelucrarea lemnului (504 agenţi economici), construcţiile industriale şi civile (1702 agenţi economici), industria uşoară şi alimentară (1332 agenţi economici).


De-a lungul timpului au fost valorificate sarea din perimetrul Ocnele Mari, calcarul din bazinul Bistriţa - Costeşti, pegmatitele de pe valea Lotrului, zăcămintele de hidrocarburi lichide şi gazoase de la Băbeni, lignitul din bazinul Olteţ, Berbeşti, Alunu, precum şi marile rezerve de energie ale reţelei hidrografice Olt – Lotru.Industria energetică utilizează potenţialul energetic al Oltului şi afluenţilor săi, realizând o producţie de 1000 MW, din care 510 MW numai la staţia Lotru-Ciunget, cea mai mare hidrocentrală din România. Peste 50% din volumul producţiei industriale în ultimii ani la nivel judeţ, l-a asigurat industria chimică şi petrochimică, reprezentată de S.C. OLTCHIM S.A. Rm.Vâlcea, S.C. US.G. Chieh Chemical Group S.A. amplasate pe platforma industrială sud a municipiului Rm. Vâlcea, precum şi de agenţii economici situaţi pe raza municipiului Drăgăşani – S.C. Ganne ATCP S.A., S.C. M. W.Romania S.A..TurismTurismul la nivelul judeţului Vâlcea se remarcă prin Defileul Oltului şi Lotrului, Cataractele Lotrului, Cheile Bistriţei în staţiunile balneoclimaterice – Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Ocnele Mari, Govora, prin monumentele de artă - mănăstiri (numărul acestora situând judeţul Vâlcea printre primele judeţe din ţară), rezervaţii naturale, locuri istorice care atestă momente de seamă din lupta seculara a poporului român pentru libertate naţională şi socială, toate acestea conferind locului o deosebită atracţie şi deschizând largi posibilităţi de dezvoltare a zonei. Baza materială a turismului se compune din: 31 de hoteluri, 5 hanuri şi moteluri, 15 cabane turistice, 8 campinguri, 48 de vile turistice, având o capacitate de cazare de peste 10.400 locuri.Traseele montane reprezintă un alt punct de atracţie pentru turistul iubitor de munte, un loc deosebit reprezentându-l taberele şcolare, în număr de 6, care pot asigura, pe serie cazarea a peste 1500 de elevi.Staţiunile montane Vidra si Voineasa (aflata la peste 1.200 m altitudine), oferă posibilitati de cazare si practicarea unor sporturi de vară şi iarnă. Recent aici s-a deschis cel mai nou domeniu de schi, Voineasa-Transalpina, cu peste 4 km de partie alaturi de cea mai moderna gondola din Romania. Este primul domeniu schiabil din Romania ca performanta si complexitate. Diferenta de nivel, altitudinea de plecare si de sosire, expozitia persistenta a zapezii si panorama peisagistica unica in Romania, toate acestea o situeaza, fara nici un dubiu, pe primul loc fata de tot cea ce exista in domeniu la ora actuala.

VOINEASA

La 80 de km de oraşul Râmnicu Vâlcea, pe valea şi la poalele Munţilor Lotrului (Carpaţii Meridionali) se află amplasată staţiunea Voineasa (Figura nr. 15), la o altitudine de 650 m.Voineasa este deschisă turiştilor pe toată perioada anului, fiind una dintre cele mai renumite şi mai importante staţiuni de odihnă şi tratament din România.Staţiunea Voineasa este atestată documentar pentru prima dată în anul 1520, în timpul domniei lui Neagoe Basarab. După anul 1774, mai mulţi păstori din zona Sibiului se stabilesc la Voineasa, iar în anul 1908, aşezarea este declarată comună. O dată cu construirea Hidrocentralei Lotru-Ciunget din anul 1960, se construiesc şi staţiunile Voineasa şi Vidra.Climatul specific zonei este unul intramontan, ce se caracterizează prin ierni friguroase cu o temperatură medie în luna ianuarie de -7 grade Co şi veri răcoroase cu o temperatură a lunii iulie de 14 grade Co.


Staţiunea Voineasa este renumită pentru peisajul de o frumuseţe rară, fiind înconjurată de păduri de conifere, dar şi pentru gradul zero de poluare. Climatul tonic cu aerul pur şi curat, puternic ionizat, lipsit de praf şi de alergeni, cu o concentraţie mare de aerosoli ionizaţi şi ozonizaţi şi radiaţii ultraviolete, reprezintă principalul factor terapeutic. Baza de tratament a staţiunii este dotată cu aparatură modernă pentru procedurile specifice locaţiei.Turiştii pot porni din Voineasa în drumeţii înspre Munţii Lotrului, Munţii Căpăţânii şi rezervaţia forestiera Latoriţa.1 Pentru turiştii care doresc să viziteze şi împrejurimile staţiunii Voineasa, întreaga zonă este bogată în obiective de atracţie turistică printre cele mai diverse. Printre cele mai apropiate se numără:

Mănăstirea Cozia, considerată o mare valoare culturală a poporului român, reprezentând o bogată sursă documentară în pictură, sculptură şi arhitectură.

Lacul Vidra, un lac de acumulare poziîionat pe râul Lotru ce se află situat la o distanta de 30 de km de Voineasa.

Peştera Muierii, situată în comuna Baia de Fier.

MALAIA

Mălaia este o localitate din judeţul Vâlcea, regiunea Sud-Vest Oltenia, fiind amplasată în valea care desparte Munţii Lotrului de Munţii Căpăţânii.

Din punct de vedere turistic, Mălaia oferă vizitatorilor săi un acces rapid la traseele montane marcate, fiind o destinaţie la fel de potrivită şi pentru cei care doresc să petreacă un concediu relaxant şi odihnitor într-o zonă retrasă. Cazarea se face la pensiuni şi cabane, acestea fiind amplasate într-un decor natural deosebit.

Pentru turiştii care doresc să viziteze atât localitatea Mălaia, cât şi împrejurimile, există câteva obiective turistice foarte interesante, precum Lacul Mălaia şi Lacul Brădişor. Pe lângă peisajul care poate fi admirat şi fotografiat în orice anotimp, această zonă atrage şi prin posibilitatea practicării pescuitului. Alte posibilităţi de petrecere a timpului liber în concediu sunt organizarea de drumeţii sau practicarea unor sporturi precum alpinismul sau mountain-biking-ul.

BREZOI

Orasul Brezoi este situat aproape în partea centrala a României, în Carpatii Meridionali, cuprinzând partea estica a grupei Parângului (estul si sud-estul Muntilor Lotrului, nordul Muntilor Capatânii) si sud-vestul grupei Fagarasului (vestul Muntilor Cozia) în Depresiunea Loviștei sau Titeşti-Brezoi (cuprinzând zona de confluenta a Lotrului cu Oltul), la întretaierea paralelei de 45º21’ lat.N cu meridianul de 24º15’ long.E.Brezoi se afla în extremitatea central-nordica a judetului Vâlcea la limita acestuia cu judetul Sibiu. Prin aceasta pozitie geografica, orasul Brezoi este situat la 35 km departare de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe D.N.7 (E81), la 67 km de orasul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35 km de statiunea Voineasa pe D.N.7A.

1 http://judeteonline.ro/turism/de-interes-national/statiunea-voineasa.html


Orasul Brezoi are o pozitie geografica excentrica în cadrul retelei urbane a judetului Vâlcea, reprezentând centrul cel mai nordic si cu o evolutie net diferentiata de celelalte orase ale acestuia. Strabatut pe directia nord-sud de calea ferata Sibiu-Piatra Olt si de drumul national 7 (D.N.7) sau drumul european 81(E81), orasul are legaturi atât în cadrul judetului cât si cu toate celelalte orase si asezari ale tarii. Vatra orasului cuprinde partile joase din Valea Lotrului, la confluenta acestuia cu râul Olt, cât si o parte din Valea Oltului, unde se afla o serie de localitati componente Brezoiului.

Obiective turistice, monumente istorice:

- Monumentul Eroilor din Brezoi (monumentul "Eroii de la Olt - 1916");- Cimitirul eroilor din satul Călineşti (1921);- Biserica veche din Călineşti (1715);- Biserica veche din Proieni (datând din 1583, are o valoare istorica si documentara: carti de cult bisericesc, editie între 1743-1862, numeroase icoane - din care 8 sunt din anul 1794). - Biserica veche din Brezoi (1793)- Pe malul stâng al râului Olt, în satul Varatica se afla turnul roman construit în anul 101 î.e.n.- În satul Valea lui Stan (se afla în partea de vest a orasului Brezoi, la circa 4 km) se afla necropola cu morminte de inscriptie în cutii (cistate) considerate unicat în felul lor.- Barajul si lacul de acumulare Gura Lotrului.- Exista un potential turistic natural deosebit, în apropiere aflându-se Parcul National Cozia cu o suprafata de 2.500 ha si Rezervatia Valea Doabrei apartinând Ocolului Silvic Brezoi.

CAP. III. PATRIMONIUL CULTURAL: ARHITECTURĂ, TRADIŢII, OBICEIURI, MEŞTEŞUGURI

Specificul zonei, tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile sunt strâns legate de principalele ocupaţii ale localnicilor: păstoritul, prelucrarea lemnui şi a pietrei, pomicultura, apicultura. Zona este vestită pentru covoare olteneşti, obiecte artizanale din lemn, meşteri dulgheri si tâmplari, portul şi tradiţiile pastoreşti, produsele tradiţionale locale: fructe, ţuică, brânzeturi, miere şi alte produse derivate din acestea.

Amenajările specifice activităţii de păstorit sunt:- stâna – aşezarea păstorească în care se adăpostesc atât oile cât şi ciobanii şi în care se

pregătesc produsele lactate; - ţarcul/ocolul - locul îngrădit în care se închid şi se adăpostesc oile; - târla - locul neîmprejmuit şi neacoperit în care se odihnesc oile în timpul păşunatului;- strunga - locul unde se mulg oile;- buşcă/ ţoţă – adăpostul folosit de ciobani pentru a dormi aproape de oi.Produsele specifice preparate la stână sunt: caşul, brânza de burduf, urda, brânza, untul,

jintiţa, smântâna, laptele şi, mai rar, caşcavalul. De calendarul pastoral sunt legate şi o serie de sărbători, denumite nedei, prilej de

interferenţă între ciobanii dintr-o anumită zonă şi cei din zonele învecinate. Se păstrează parada


cântecului şi a portului popular autentic, dar produsele comercializate cu această ocazie nu sunt specifice şi foarte rar sunt legate de activitatea pastorală. Nedeile care se mai păstrează sunt:

Urcatul oilor la munte, care se ţine în a treia duminică din mai la Novaci; Coborâtul oilor de la munte în septembrie la Baia de Fier; Nedeia de Sfântul Ilie pe 20 iulie la Polovragi, Drăgaica la Crasna.

Arhitectura specifică zonei este bazată pe prelucrarea lemnului şi a pietrei, cele mai la îndemână materiale în zona Olteniei de sub munte. Casele construite aici sunt cu pridvor (prispă) în faţă, sub care de obicei se află beciul. Temelia este construită din piatră zidită cu mortar, pereţii sunt construiţi din bârne din lemn tencuite, acoperişurile sunt acoperite cu şindrilă (şiţă). Magaziile (căsoaie) şi adăposturile pentru animale (grajduri, fânare) sunt construite tot din lemn.

III.1 PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT

In Județului Mehedinți sunt prezente vestigii istorice datate în perioada ocupării romane a teritoriului.

- Podul peste Dunare construit de Apollodor din Damasc la ordinul Împaratului Traian. Ruinele podului peste Dunăre pot fi încă văzute astăzi atât pe ţărmul românesc cât şi pe cel sârbesc al Dunării.

- Castrul Drobeta pe malul de nord al Dunarii. Lângă castru se afla instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană.

- Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - instituţie înfiinţată în 1881 şi care la ora actuală are un bogat şi divers patrimoniu. Cuprinde un Acvariu care prezinta ihtiofauna dunareana a lacului de acumulare de la Portile de Fier, 4 sali de Stiintele naturii, 2 sali de Etnografie, 9 Sali de Arheologie si Istorie.

- Alte obiective: aşezarea neolitică Valea Anilor, Bustul lui Apolodor din Damasc, Bustul Regelui Decebal, Castelul de Apă, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului, Complexul arhitectonic Ada-Kaleh (Simian), Conacul Bibescu de la Corcova, Conacul Răduţeştilor, Cula Cuţui, Muzeul de Artă – secţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Palatul Cultural Theodor Costescu, Palatul neoclasic Gh. Pleşa, Ruinele Cetăţii TRICULE, Sit arheologic Crăguieşti, Sit arheologic de la Cireşu, Sit arheologic Rogova 1 si 2, Sit arheologic Izvorul Frumos, Sit arheologic Oprişor, Sit arheologic Ostrovu Mare, Sit arheologic Tismana.

In judetul Gorj:

- Patrimoniul cultural imobil al judeţului Gorj cuprinde 90 de situri arheologice, 369 monumente istorice, 28 monumente de for public şi 24 de monumente comemorative.

- Cea mai semnificativă prezenţă este cea a construcţiilor de cult – 184 de biserici, din care 119 din lemn şi 65 de zid. O statistică a bisericilor de lemn din România înscrise în Lista


monumentelor istorice, arată că Gorjul este judeţul cu cele mai multe astfel de obiective de patrimoniu cultural naţional.

- Cule – specifice zonei Olteniei, culele sunt locuinţe fortificate, datand din secolul XVII, care au permis micii boierimi să se apere şi să îşi supravegheze domeniile: Cula Cornoiu de la Curtişoara, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu şi Cula Crăsnaru de la Groşerea, com Aninoasa. Acestora li se adaugă casa-culă de la Glogova care s-a dezvoltat pe nucleul unei cule.

- Alături de complexul statuar al lui Brancusi, la Târgu Jiu întâlnim şi lucrări ale elevilor acestuia, dar şi elemente de artă plastică dedicate sculptorului – mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, respectiv, bustul lui Constantin Brâncuşi, lucrare a lui Ion Irimescu din 1976.

- Case memoriale: Casa memorială Constantin Brâncuşi de la Hobiţa, Casa memorială Ecaterina Teodoroiu din Vădeni, Municipiul Târgu Jiu, Casa memorială Tudor Vladimirescu, la 50 de km de Târgu Jiu, în satul Vladimir.

Judetul Vâlcea - situri, monumente şi rezervaţii arheologice:

- cetatea dacică de la Buridava, Castrul Roman de la Arutela, Castrul Roman "La Canton”, comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole ale mileniului I.

- Teatrul ,,Anton Pann”, Teatrul Municipal ,,Ariel”, Filarmonica ,,Ion Dumitrescu”, - Muzeul judeţean de istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul de Artă, Muzeul de

Etnografie şi Artă Populară de la Bujoreni, Colecţia etnografică de la Irimeşti (comuna Bălceşti), Colecţia ,,Theodor Bălăşel” din comuna Ştefăneşti, Colecţia ,,Dimitrie Anghel” de la Costeşti, Colecţia etnografică de la Măldăreşti,

- Casa memorială ,,Anton Pann”, Casa memorială ,,Nicolae Bălcescu” din comuna Nicolae Bălcescu, Casa memorială ,,Gib Mihăescu” de la Drăgăşani,

- Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Stânişoara, Mănăstirea Turnu, Complexul monahal Bistriţa, Peştera Grigorie Decapolitul, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Govora, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Frăsinei, Mănăstirea Cornetu.

III. 2 MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE

III.2.1 Festivaluri in judetul Mehedinti

- Festivalul Internaţional de Poezie Mihai Eminescu;- Festivalul – concurs interjudeţean de muzică populară Iulian Andreescu;- Festivalul Naţional de Literatură „Sensul iubirii”; - Festivalul Etnic „Fereastră spre noi”


Festivaluri in judetul Gorj

- Festivalul Internaţional de Folclor şi Târgul meşterilor populari , Festivalul Interjudeţean de Folclor pastoral şi Bâlciul de „Prinsul muntelui/Urcatul Oilor la munte”, Festivalul cântecului şi portului popular Tismana, Nedeia şi Bâlciul de „Sf. Ilie” Polovragi, Festivalul Interjudeţean de Folclor pastoral „Coborâtul oilor de la munte” Baia de Fier.

- Festivaluri in judetul Valcea

- Festivalul muzical „Tinere talente”, Cursurile muzicale de vara, Festivalul de folclor „Cântecele Oltului”, Târgul ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”, „Pridvor vâlcean” – Zilele culturii populare vâlcene în capitală, Tîrgul naţional al meşterilor populari, Festivalul internaţional “Eco-etno-folk film”, Salonul naţional al cărţii de etnografie si folclor, „Salonul de Sud”, programul „Tradiţie şi postmodernitate”, ciclurile de manifestări „Zilele culturii şi ortodoxiei”, „Serbările Râmnicului”.

III.2.2 Obiceiuri şi sărbători tradiţionale specifice judeţului Mehedinţi:

- „Munte, munte, brad frumos” – Festivalul de folclor pastoral, Baia de Aramă, „Oale şi sarmale“ – festivalul de olărit Festivalul judeţean de folclor al satelor dunărene, Sărbătoarea peşterii Topolniţa – Festival tradiţional, „Cântecele românilor de pretutindeni” – concurs al tinerilor interpreţi de folclor, Festivalul – concurs de muzică tradiţională "Constantin Gherghina", Festivalul interetnic de cântece şi dansuri tradiţionale "Otto Alscher", Festivalul de folclor Plaiul Cloşani, Festivalul Liliacului, „Primavara-nfloare dorul” - Festivalul de folclor al ansamblului Danubius - Centrul Cultural Mehedinţi.

Obiceiuri şi sărbători tradiţionale specifice judeţului Gorj:- Stoina (Mărţişoare folclorice, 6 martie), Stăneşti (Pastorala Floriilor), Târgu-Jiu şi Novaci

(Liviu Dafinescu, 8-10 aprilie), Novaci (Urcatul oilor la munte, a treia duminică din mai), Rovinari (Tinere talente, 26 mai), Târgu-Jiu (Pe fir de baladă, 27-29 mai), Hurezani (Amaradia, 30 mai), Negomir (Vatra satului, 2 iunie), Tismana (Festivalul cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc, 14-15 august), Baia de Fier (Coborâtul oilor de la munte, a treia duminică din septembrie), Târgu-Jiu (Festivalul cântecului popular românesc ,,Maria Lătăreţu”, 7-10 noiembrie), Drăgoteşti (Memorial Nicolae Vlad, 4-5 decembrie), Târgu-Jiu (Alaiul obiceiurilor de iarnă, 21 decembrie).

Obiceiuri şi sărbători tradiţionale specifice judeţului Valcea:

- Pridvor vâlcean / Târg de arta populară , spectacole - Pietrari (10 aprilie), Hora Costumelor / Vlădeşti (mai), Târgul de tradiţii şi ecoturism / Brezoi (mai), Mâini de aur / Tomşani (mai), Sărbătoarea căpşunelui - Buneşti ( iunie), Cocoşul de Hurez – Târg de


ceramică populară romanească / Horez (iunie), Fagurele de aur – Sărbătoarea apicultorilor / Tomşani (10-12 iunie), Învârtita dorului - Sărbătoare folclorică pastorească Vaideeni (iunie), Florile Govorei / Govora (iulie), Cântecele Oltului – Manifestare folclorică interjudeţeană cu participare internaţională / Călimăneşti – Căciulata ( august).

CAP. IV. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE

In microregiune, activitatea economica se concentreaza, in principal, pe turism, exploatarea si prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, agricultură, pomicultură, piscicultura, colectarea fructelor de pădure, producerea energiei electrice (trei hidrocentrale: CHE Brădişor din sat Sălişte, CHE Malaia din sat Malaia şi UHE Lotru din sat Ciunget), comert si mici activitati meştesugaresti (dulgherie, dogărie, croitorie, comerţ, zidărie).

IV.1. TURISM

IV.1.1. Structuri de cazare:

La nivel regional, in anul 2012 erau inregistrate 457 structuri de cazare, ponderea cea mai mare ocupand-o, de departe, judetul Valcea, cu 279 de pensiuni, hoteluri, moteluri, hosteluri, vile si cabane turistice.

Tabel 1.: Structuri de primire turistică la nivelul județean al Regiunii SV Oltenia

Structuri de primire turistică la nivelul celor 3 județe ale regiunii SV Oltenia

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Mehedinți 27 35 64Gorj 61 69 114Valcea 179 211 279TOTAL 267 315 457Sursa: Ministerul Economiei – Directia Turism 2013

Locul II in ierarhie este ocupat de judetul Gorj, unde sunt concentrate 114 structuri de cazare, din care mai mult de jumatate (66) sunt pensiuni turistice de 2 si 3 stele, si 13 hoteluri de 2*, 3* si 4*.In judetul Mehedinti sunt 64 de pensiuni, hoteluri si moteluri. Numai pe Clisura Dunarii sunt un numar de 20 de pensiuni, in Drobeta Tr. Severin 27 de pensiuni si hoteluri iar in Orsova un numar de 6. Per total, comparativ cu anul 2010, numarul structurilor de cazare a crescut cu 71 %.Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia de Sub Munte” 19

În ceea ce priveşte ponderea sosirilor la nivel de judeţ în totalul sosirilor din regiunea Sud-Vest Oltenia, Vâlcea deţine o piaţă a sosirilor de 53% (deoarece potenţialul turistic este cel mai ridicat din întreaga regiune, iar aglomerarea de staţiuni turistice balneoclimaterice din acest judeţ - Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Căciulata, Voineasa – stă la baza atragerii în proporţie de peste 90% a sosirilor turistice înregistrate la nivelul întregii regiuni S-V Oltenia), urmată de Gorj cu 15% si Mehedinţi (12,83%). La nivel microregional, in “Oltenia de sub munte”, in prezent exista un numar de 151 structuri de cazare clasificate, cu autorizatie de functionare valabila, conform Directiei de Autorizare si Control a Autoritatii Nationale pentru Turism.

Tabel 2. Structuri de primire turistică la nivelul localitatilor componente ale microregiunii „Oltenia de sub munte”:

Structuri de primire turistică la nivelul localitatilor componente, la 2013

Pensiuni(turistice si

agroturistice)Vile Hoteluri Moteluri Hosteluri

Altele(cabane,

bungalow-uri, popasuri turistice, sate de vacanta,

etc.)BAIA DE ARAMA 1 - - - 1 -PONOARELE 12 - - - - -BAIA DE FIER 16 4 1 - - 4 cabanePOLOVRAGI 4 - - - 1 -NOVACI 11 2 2 - 1 6 cabaneTISMANA 3 1 - - 1 -PESTISANI 3 - - - - -VOINEASA 27 6 4 - 1 5 bungalow-uriMALAIA 15 2 - - - 1 cabana

BREZOI7 1 - 1 - 1 bungalow, 1

popas turistic, 1 sat de vacanta

Total partial

99 16 7 1 5

11 cabane, 6 bungalow-uri, 1

popas, 1 sat vacanta

TOTAL GENERAL STRUCTURI DE PRIMIRE 151

Sursa: Autoritatea Nationala pentru Turism – Directia Autorizare si Control 2013

IV.1.2 Tipuri de turism care se pot practica:


- turism montan;- turism ecumenic si cultural: nr. semnificativ de lacase de cult si obiective cultural-

istorice ;- ecoturism, gratie formelor variate de relief, prezentei ariilor naturale, traseelor turistice;- turism de aventura;- turism speologic;- agroturism in pensiunile clasificate;- turism de afaceri;- turism cultural-istoric

IV.2. CONCLUZII:

Microregiunea “Oltenia de sub munte” beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan şi speologic, ecoturismul, turismul religios, s.a.m.d. Datorită poziţiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi şi a tradiţiilor culturale, potenţialul turistic al microregiunii este foarte diversificat, fiind concentrat în zone cheie sau poli: subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peşteri, chei, canioane, rezervaţii) şi arhitectonice (manăstirile Tismana, Polovragi), cât şi Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, o sansă deosebită pentru dezvoltarea turismului montan rezidă in Valea Lotrului, unde staţiunea Voineasa poate oferi condiţii foarte bune pentru sporturi de iarnă, o data cu inaugurarea noului domeniu schiabil Voineasa-Transalpina, pentru vânătoare, pescuit, alpinism şi drumeţie, şi staţiunea deja consacrata Rânca. Totodata, spaţiul rural oferă o ospitalitate veritabilă bazată pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia şi tradiţiile folclorice specifice zonei Olteniei de Nord.

Fig. 2 – Domeniul schiabil “Oltenia de Sub Munte”


CAP. V. PROPUNERI DE PRIORITATI SI ACTIUNI SINERGICE

Dezvoltarea microregiunii trebuie să vizeze, printre altele, promovarea si dezvoltarea activităţilor turistice, avându-se în vedere mai multe obiective principale:

I. ACCESIBILITATE:Imbunatatirea acesibilitatii (cai rutiere-strazi locale, judetene sau centuri ocolitoare, transport public, piste de biciclete, etc.);

II. DEZVOLTARE ECONOMICA:

Activităţi economice

• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupra mediului;

• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante;

• promovarea produselor ecologice;

• dezvoltarea micii industrii artizanale.

Turismul

a) infrastructura

• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectivele turistice, a traseelor turistice;

• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare;

• amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor de campare;

• dezvoltarea infrastructurii de baza si de agreement în localităţile cu potential turistic;

• atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltării agroturismului.

b) siguranţa turiştilor:

• înfiinţarea serviciilor de ghizi;

• înfiinţarea de centre Salvamont.

c) promovarea formelor de turism si eco-turism practicabile:

• turismul montan;

• turismul sportiv;

• turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică;


• turismul de destindere-relaxare;

• turismul religios;

• turismul cultural;

• agro-turismul.

d) obiectivele cultural-istorice:

• restaurarea obiectivelor cultural-istorice;

• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective;

Dezvoltarea sporturilor montane:

• ski;

• trekking (drumetii);

• escaladă;

• speologie - amenajarea peşterilor din zonă;

• mountaIn-bike;

• parapantă;

• înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zonei montane;

• organizarea de tabere şi competiţii sportive.

III. DEZVOLTARE SOCIALA:

Ocupaţii tradiţionale

• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale;

• identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă;

• salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora.

Manifestări tradiţionale şi cultural-artistice

• inventarierea si promovarea manifestărilor locale;

• organizarea de târguri ale meşteşugarilor;

• organizarea de manifestări folclorice;

• înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare.


Educaţia

• Imbunatatirea accesului pe piata muncii, a serviciilor sociale, calificarea/ recalificarea resurselor umane; masuri de diminuare a somajului si cresterea calitatii vietii; informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor; • implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative, sportive, ştiinţifice; • organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme.

IV. MEDIU

Protectia mediului, a microclimatelor si ecologizare

Elementul natural din microegiune este dat si de cursurile si luciul de apă. Acestea au determinat, istoric, configuraţia localilatilor din vecinătatea imediată şi a spaţiilor verzi. În cea mai mare parte, potenţialul prezenţei acestor ape nu este valorificat, iar amenajările de protecţie sunt învechite şi insuficiente.

Existenţa suprafeţelor împădurite la marginea celor mai multe oraşe creează potenţialul dezvoltării unor trasee de agrement pietonale şi pentru biciclete.

Probleme comune de mediu: inundatii, eroziunea malurilor, alunecari de teren, exploatarea excesiva a masei lemnoase, poluarea solului si subsolului.

Prioritati:

• lucrari de corectare a torentilor, protectia terenurilor degradate;

• stoparea defrisarilor si prevenirea alunecarilor de teren;

• lucrari de impadurire/ reimpadurire;

• prevenirea si stingerea incendiilor forestiere;

Conservarea mediului şi a biodiversităţii

• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000;

• inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate;

• monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilor protejate;

• păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului;


V. ACTIVITATI AGRICOLE

Infiintarea de Asociatii/ Clustere

• Infiintarea unui Cluster calat pe specificul agricol al arealului

• Stimularea infiintarii de Asociatii pe domenii: pescuit, culturi, produse traditionale, ferme de animale, mestesuguri, etc.

• Sisteme centralizate de colectare a produselor agricole;

• Bursa de marfuri/actiuni legislative;

• Identificarea de produse si activitati specifice ale arealului si acreditarea unui brand sau marci a calitatii (din activitati agricole, piscicole, pomicole, apicole, legumicole, crestere animale, mestesugaresti, etc).


CAP. VI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI COMUNE IDENTIFICATE

PUNCTE TARI

Cadru natural de exceptie si potential antropic diversificat (arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, fond de pescuit si vanatoare, zone pitoresti, atractii culturale, manastiri, etc.)

Microregiunea Oltenia de sub Munte are un potential natural bogat, care creeaza conditii favorabile pentru practicarea mai multor forme de turism, precum: turism montan, turism speologic, turismul rural, ecoturism, turism istoric, religios si cultural, etcArii naturale cunoscute din regiune sunt: Cheile Olteţului, Valea Cernei, Valea Jiului, parcurile nationale Domogled-Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinţi, Cozia, Buila-Vanturarita si parte din rezervatia naturala Retezat.Cadru natural si resursele antropice diversificate, sunt potrivite atat exploatarii industriale durabile dar si agricole si turistice.

Potential de dezvoltare a turismului si a unor forme de turism de nisa

Zona cunoaste o dezvoltare din ce in ce mai accentuata a turismului; se contureaza cel putin trei poli de dezvoltare: Ponoarele – Baia de Arama in Mehedinti, Novaci-Ranca-Baia de Fier, Parang-Oltet in judetul Gorj si Transalpina-Vidra-Voineasa in judetul Valcea.Microregiunea permite dezvoltarea unor nise de turism: turism de aventură, turism speologic, etc.

Prezenta statiunilor montane Ranca si Voineasa

Existenta in areal a doua statiuni montane cu potential de dezvoltare ridicat: Ranca si Voineasa.Aflata pe raza orasului Novaci si a comunei Baia de Fier, judetul Gorj, Ranca este in plina dezvoltare. Este situata la 1.600 m altitudine, la poalelel varfului Papusa, In Muntii Novaciului din Masivul Parang, la 18 km de orasul Novaci, pe soseaua Transalpina (DN67C).Recent s-a deschis cel mai nou domeniu de schi din Romania in zona Voineasa-Transalpina, cu peste 4 km de partie alaturi de cea mai moderna gondola din Romania. Este primul domeniu schiabil din Romania ca performanta si complexitate. Diferenta de nivel, altitudinea de plecare si de sosire, expozitia cu persistenta lunga a zapezii si cu o panorama peisagistica unicat pentru Romania, face ca aceasta sa se situeze, fara nici un dubiu, pe


primul loc fata de tot cea ce exista in domeniu, in Romania.

Transalpina- conectivitate si turism Este cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2.145m).Drumul face legatura intre orasele Novaci din judetul Gorj si Sebes din judetul Alba. Fiind un drum alpin, este inchis pe perioada iernii.Transalpina strabate patru judete - Gorj, Valcea, Sibiu, Alba – traversand Muntii Parang de la sud la nord, altitudinea cea mai mare avand-o pe o portiune de aproximativ 20 de km, in judetul Valcea, unde se prezinta ca o „sosea de creasta”.Daca la inceperea lucrarilor de modernizare, in 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai pana la Ranca (1.600 m), acum drumul este asfaltat pana la Sebes.

Potential hidro-energetic ridicat Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera microregiunii „Oltenia de sub munte” un rol energetic deloc de neglijat, prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care o traverseaza, respectiv Lotru-Olt in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania)

Microegiunea este bogata in resurse minerale (carbune, izvoare minerale, roci de constructie, sare, petrol, etc)

Microregiunea dispune de importante resurse minerale, in principal carbune si petrol, (judetul Gorj, judetul Valcea), materiale de construcţii (marmură, granit şi alte roci ornamentale), minerale feroase şi neferoase precum si de izvoare minerale cu proprietati curative deosebite (judetul Valcea).

Industria lemnului (Subcarpatii Olteniei) si serviciile de transport din regiune sunt competitive

Zonele muntoase si subcarpatii Olteniei dispun de resurse forestiere, precum si de facilitati de exploatare si transport competitive.

Prezenta unor planuri judetene de dezvoltare strategica

Existenta strategiilor la nivel judetean pe termen lung, ca fundament al dezvoltarii si competitivitatii in perspectiva urmatoarelor exercitii financiare, ce pot fi integrate in strategii extinse la nivel regional/ national

PUNCTE SLABE

Infrastructura de transport insuficient dezvoltata; Lipsa conectarilor si a facilitatilor inter-modale

intre reteaua de cale ferata si cea de cai interioare ingreuneaza exportul produselor cu valoare adaugata mare, cum ar fi metalele, lemnul, materii


prime agricole, produse miniere, etc.

Infrastructura turistica de agrement si acces insuficient dezvoltata;

Infrastructura de acces spre zonele turistice necesita investitii in modernizare/ extindere iar marcajele si semnalizarile atractiilor turistice sunt necorespunzatoare. Turistii au posibilitati limitate de divertisment/ diversificare a ofertei turistice. Sunt necesare parteneriate intre agentii economici ce ofera servicii complementare – cazare/ alimentatie/ agrement.

Slaba vizibilitate/ promovare In general, zona nu este suficient promovată la nivel naţional şi european, nu există un brand al zonei care să ofere ceritudinea calităţii.

Economie insuficient dezvoltata Economia microregiunii studiate este inca una de subzistenta, cu rolul de a asigura necesitatile de baza pentru cea mai mare parte a populatiei.

Probleme de mediu - apa, aer, sol si subsol. Existenta unor zone afectate de alunecari de teren,

consecinta a supraexploatarii masei lemnoase. Extragerea excesiva de masa lemnoasa reprezinta o permanenta amenintare la adresa biodiversitatii iar lipsa investitiilor in modernizarea instalatiilor de canalizare publica si cele ale apei potabile in unele zone rurale au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei.

Caracter periferic si izolare geografica Caracter de zona periferica dat de zona montana inalta; lipsa sau insuficienta cooperare intre localitati cu privire la proiecte de dezvoltare comune, care sa la scoata din izolare.


CAP. VII. CORELAREA SI COERENTA CU ALTE STRATEGII SI PROGRAME

VII.1 Microregiunea “Oltenia de sub Munte ” este in coerenta cu Strategia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia.

Strategia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020 este un instrument care sustine includerea in strategiile nationale a obiectivelor de investitii ce vor contribui la dezvoltarea socio-economica a regiunii, fundamenteaza domeniile de interventie si necesarul de finantare din toate sursele de finantare (in special fonduri europene) in perioada urmatoare de programare.

La randul sau, Strategia de Dezvoltare Regionala este corelata cu politicile si reglementarile comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national.

Domeniile prioritare ale Strategiei de Dezvoltare Regională Sud- Vest Oltenia 2014 – 2020:

• Dezvoltare urbana durabila• Cresterea competitivitatii economice a regiunii • Dezvoltarea infrastructurii regionale si locale• Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii sociale ( sanatate, educatie, servicii sociale) • Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-

istorice • Dezvoltarea resurse umane in sprijinul unei ocupari durabile si a incluziunii sociale • Dezvoltare rurala durabila si modernizarea agriculturii • Protectia mediului si cresterea eficientei energetice

VII.2 INVESTITIILE TERITORIALE INTEGRATE (ITI)

Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune 2014-2020 urmăresc să stimuleze politicile integrate pentru a intensifica dezvoltarea durabilă în vederea consolidării rolului oraşelor si al parteneriatelor, in acest context introducand doua noi concepte, care ar putea fi preluate in perioada urmatoare si la nivelul viitoarelor programe operationale, respectiv ITI (Instrumente Teritoriale Integrate) si CLLD (acţiuni plasate sub responsabilitatea comunităţii locale). Astfel, Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritoriala, constituit la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, sustine pozitia Comisiei Europene care promoveaza importanta investiţiilor teritoriale integrate (ITI), ca instrumente de dezvoltare teritorială, ce presupun existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni comune şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.


O strategie de dezvoltare integrată trebuie să asigure nevoile de dezvoltare ale teritoriului respectiv şi va fi concepută astfel încât să poată genera sinergii prin aplicarea coordonată a acţiunilor propuse. Setul de acţiuni trebuie să contribuie atât la obiectivele tematice ale axelor prioritare din programul/ programele care vor asigura finanţarea, cât şi la obiectivele de dezvoltare ale strategiei teritoriale.

VII.2.1 NECESITATI ITI

Acordul de parteneriat: principii de identificare a ariilor urbane cu ITI; Fiecare PO identifică ITI pentru dezvoltare urbană durabilă şi alocă estimativ fonduri

din FEDR şi FSE; PO identifică abordările pentru utilizarea ITI în alte arii şi alocă estimativ fonduri din

fiecare axă prioritară;Exemple de intervenţii care pot fi finanţate prin ITI:

• Investiţii în infrastructură (ex transport metropolitan);• Stimularea competitivităţii (ex. centre de afaceri, centre de inovare, transfer

tehnologic);• Formare profesională şi reconversia forţei de muncă (FSE); • Diversificarea economiei rurale în comunele învecinate (FEADR); • Finanţarea unei strategii de dezvoltare locală şi a intervenţiilor asumate de comunitate

(componentă CLLD);

VII.2.2 ETAPE DE IDENTIFICARE A ITI

a) consultare extinsa intre Autorităţi de Management, Coordonatori poli de creştere, Autorităţi locale;

b) elaborarea metodologiei de identificare a ariilor potenţiale de implementare ITI– Stabilire criterii – Analiză cost-beneficiu

c) dezbatere pe marginea unor potenţiale arii de implementare a ITI– Zone metropolitane – Cartiere cu probleme specifice – Teritorii cu caracteristici specifice (exemple ipotetice)

• Delta Dunării• Zona costieră• Depresiuni intramontane (ex: Maramureş, Ţara Haţegului)• Alte arii cu caracteristici omogene şi probleme comune (Valea Prahovei)

d) constituire grupuri de lucru pentru elaborarea strategiilor integrate


CAP. VIII. CENTRALIZATOR PORTOFOLIU DE PROIECTE MICROREGIUNEA “OLTENIA DE SUB MUNTE”

Domeniu Judet Beneficiarul proiectului

Titlu Proiect

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Gorj Comuna Baia de Fier

Modernizare drumuri de exploatare

Gorj Primaria Orasului Novaci

Asfaltare drumuri stradale si locale din oras Novaci - Judetul Gorj


Constructia de poduri si podete in oras Novaci - Judetul Gorj


Asfaltare drumuri stradale zona Ranca

Gorj Orasul Tismana Modernizare drumuri oras Tismana, judeţul Gorj

Mehedinti CL Baia de Arama Reabilitare si modernizare retele de strazi urbane in orasul Baia de Arama

Valcea Orasul Brezoi Reabilitare retele electrice, de telefonie si TV si refacerea infrastructurii rutiere

Mehedinti Comuna Ponoarele

Modernizare drumuri de interes local si de exploatatie agricola

INFRASTRUCTURA DE UTILITATI


Executare canalizare si statie de epurare


Extinderea sistemului de colectare epurare ape uzate menajere in oras Novaci- Judetul Gorj


Reabilitare si dezvoltare sistem de alimentare cu apa in oras Novaci - Judetul Gorj


Gorj Orasul Tismana Reabilitarea retelei de alimentare cu apa 15 km

Gorj Orasul Tismana Extindere reabilitare retea de canalizare

Gorj Orasul Tismana Statie de epurare a apelor uzate

Mehedinti Primaria Baia de Arama

Extindere si modernizare instalatii si retele de captare si distributie apa potabila in orasul Baia de Arama


Extindere si modernizare retele de distributie energie electrica in orasul Baia de Arama


Extindere retele electrice orasul Baia de Arama si folosirea surselor alternative


Extindere retea alimentare cu apa si canalizare

INFRASTRUCTURA DE SANATATE SI SOCIALA


Reabilitare, modernizare, dezvoltare si echipare Ambulatoriu Spital Baia de Arama


Reabilitare, modernizare dezvoltare si echipare spital oras Baia de Arama


Realizare spital in orasul Baia de Arama

Mehedinti Baia de Arama Promovarea in localitate a economiei sociale si incurajarea grupurilor defavorizate sa participe activ la dezvoltarea acesteia

Valcea Oras Brezoi Construirea de blocuri ANL si sociale


Valcea Oras Brezoi Modernizare Spital Orasenesc Brezoi si Cabinete medicale


Reabilitare cladire policlinica in Orasul Novaci- Judetul Gorj

INFRASTRUCTURA EDUCATIONALA


Reabilitarea acoperis sala de sport aferenta Liceului Teoretic din oras Novaci- judetul Gorj


Reabilitarea si dotarea scolilor generale nr.1 Novaci si Pociovalistea din oras Novaci- judetul Gorj


Reabilitare sala de sport a scolii Generale nr. 1 din oras Novaci- judetul Gorj

Mehedinti Baia de Arama Realizare Baza sportiva in orasul Baia de Arama

Valcea Orasul Brezoi Construire de campus scolar in Orasul Brezoi, judetul Valcea

Valcea Orasul Brezoi Infiintare gradinita cu program prelungit in Oras Brezoi, judetul Valcea

INFRASTRUCTURA DE AFACERI

Mehedinti Orasul Baia de Arama

Realizare targ de animale si punct de sacrificare in orasul Baia de Arama

Mehedinti Orasul Baia de Arama

Centru de achizitie si desfacere produse agricole si fructe de padure in orasul Baia de Arama

Gorj UAT Gorj/ U.A.T. Novaci şi U.A.T. Baia de Fier

Centrului Multifuncţional Transalpina - Rânca


Amenajare piata si targ in oras Novaci - Judetul Gorj



Crearea uni centru de afaceri pentru intreprinzatori locali. Domeniu: cresterea animalelor, pomi fructiferi, procesarea laptelui, lemnului, fructe de padure si ciuperci.

INFRASTRUCTURA DE TURISM SI PATRIMONIU CULTURAL


Reabilitare cladire cabana Ranca

Gorj Orasul Tismana Reabilitare Casa de Cultura ,,George Cosbuc”

Gorj Orasul Tismana Centru de informare turistica

Gorj Orasul Tismana Modernizare drum ,,Valea Pocruii’’

Mehedinti Realizare Parc Turistic Godeanu

Mehedinti Baia de Arama Infiintare parc zona verde Pluti oras Baia de Arama


Stana turistica Boncea

Mehedinti Baia de Arama Realizare zona de campare agrement in orasul Baia de Arama


Muzeu de arta populara si mestesugareasca Baia de Arama


Zona de agrement Marasesti -Ponoarele


Mehedinti Primaria comunei Ponoarele

Punere in valoare complex de monumente naturale Ponoarele - Padurea de liliac , Podul natural , Zaton , Pestera Bulba , Campul cu lapiezuri

Mehedinti Baia de Arama Zona de agrement centrul civic al orasului Baia de Arama

Mehedinti Baia de Arama Infiintarea centrului national de informare si promovare turistica Baia de Arama , judetul Mehedinti


Crearea unei infrastructuri publice de turism si dezvoltarea functionalitatilor turistice in orasul Baia de Arama


Amenajarea Pesterii Ponoarele pentru a putea fi vizitata de turisti


Amenajarea lacului Zaton


Creare de trasee turistice


Amenajare zona de campare


Infiintarea unui centru cultural pentru a mentine si promova obiceiurile si traditiile locale

Valcea Consiliul Judeţean Vâlcea şi consiliile locale ale comunelor Voineasa şi Mălaia

Dezvoltarea integrată a zonei montane Voineasa – Mălaia – Obârşia Lotrului – Vidra – Transalpina – Petrimanu, judeţul Vâlcea

Valcea Consiliul Judeţean Vâlcea şi consiliile locale ale comunelor Voineasa,

Dezvoltarea integrată a zonei montane Voineasa-Vaideeni – Mălaia – Obârşia Lotrului – Vidra – Transalpina – Petrimanu, judeţul Vâlcea


Vaideeni şi Mălaia

Valcea Oras Brezoi Reabilitarea, Modernizarea si Dotarea Casei de Cultura – Oras Brezoi

DEZVOLTARE URBANA

Mehedinti Baia de Arama Reabilitare, modernizare si dotare Casa de Cultura oras Baia de Arama

Mehedinti Baia de Arama Realizare parc zona Casa de Cultura Baia de Arama


Zona de agrement centrul civic al orasului Baia de Arama


Reabilitare iluminat public in oras Novaci- judetul Gorj

PROTECTIA MEDIULUI SI EFICIENTA ENERGETICA

Mehedinti Baia de Arama Realizare statie de transfer deseuri in orasul Baia de Arama

Mehedinti Realizare instalatie de producere energie electrica cu panouri solare


Realizare parc de panouri fotovoltaice in orasul Baia de Arama

Valcea Orasul Brezoi Modernizare si regularizare torenti si paraie in Orasul Brezoi – Valea Calinesti, Proieni, Corbu, Daneasa, Sindrila, Valea Satului, Vasilatu, Pascoaia

Valcea Orasul Brezoi Amenajare peisagistica si valorificarea potentialului hidrologic al Raului Lotru

Valcea Orasul Brezoi Anveloparea a 24 de blocuri si eficientizarea energetica prin montarea a 60 de centrale termice


Valcea Orasul Brezoi Independenta energetica prin utilizarea energiei solare


Executarea unui parc fotovoltaic pentru producerea energiei electrice prin conversia energiei solare

ANEXA 1. FISELE LOCALITATILOR COMPONENTE


PRIMARIA BAIA DE ARAMA

Tip: Oras Numele localitatilor aflate in administrare:

Brebina, Titerleşti, Bratilovu, Pistriţa, Dealu Mare, Negoieşti, Mărăşeşti, Stăneşti

Suprafata: 12894 haIntravilan: 468,23 haExtravilan: 12425,77 haPopulatie: 5600 locuitoriNr. locuinte: 2030Nr. gradinite: 7Nr. scoli: 4Nr. licee 1

Asezarea geografica:

Situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podişul Mehedinţi, într-un ţinut cunoscut sub denumirea de Plaiul Cloşani, oraşul Baia de Aramă se adăposteşte într-o mică depresiune, inconjurata de dealurile din jur (Dochiciu, Dealul-Mare, Corneţul) şi traversata de paralela de 45°.

Activitati specifice zonei:

Exploatarea lemnuluiCreşterea animalelorPomiculturăApiculturăAgricultură

Activitati economice principale:

Târg săptămânal duminica pentru comercializarea produselor tradiţionale (ouă, brânză, carne proaspătă, zarzavaturi, legume, etc.)PensiuniMoteluriRestaurante

Obiective turistice: Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de AramăCheile BulbeiPeşterea BulbeiCornetul BăiiPăstrăvăria Baia de AramăStatuia lui Tudor VladimirescuPodul de la Apa NeagrăDealul DochiciuFântâna 12 ciuturi de lângă bisericăDepozitul de minereu de la BrebinaPodul lui Dumnezeu de la Ponoarele si Lacul Zaton (la 5 km)


Câmpul cu lapiezuri din PonoareleMoara Crăcucenilor din PonoareleBisericuţa de sub Stei - PonoareleCheile Băluţei

Evenimente locale:

- Zilele oraşului Baia de Aramă - jumătatea lunii august- Festivalul Naţional de Folclor "Munte,munte,brad frumos" - luna august- Nedee de Sf. Ilie în satul Mărăşeşti- Spectacol de colinde şi folclor "Vin Sărbătorile" - la sfârşitul lunii decembrie- Târg duminical

Proiecte de investitii:

- Proiect pentru Pârtie de schi zona de agrement în Dealu Mare (Baia de Aramă)- Reabilitare şi modernizare Spital Ambulatoriu - Punct de informare turistică- Asfaltare uliţe săteşti în satele Mărăşeşti şi Stăneşti- Amenajare locuri pentru parcări în oraş-Mutare sediu primărie în clădirea fostului motel (finalizat ianuarie 2013)-Reabilitare spital oraşenesc (finalizat)- Reabilitare şi modernizare stadion oraşenesc - Reabilitare casă de cultură Baia de Aramă (în lucru) - Reabilitare cămin cultural - Mărăşeşti (finalizat)- Fântână arteziana Paralela 45

PRIMARIA PONOARELE

Tip: Comuna


Numele satelor aflate in administratie:

Ponoarele, Cracul Muntelui, Bârâiacu, Ceptureni, Băluţa, Delureni, Gărdăneasa, Brânzeni, Ludu, Răiculeşti, Gheorgheşti, Buicani, Proiteşti, Şipot, Valea Ursului

Suprafata: 7187,77 haIntravilan: 278,77 haExtravilan: 6909 haPopulatie: 2422Gospodarii: 859Nr. locuinte: 962Nr. gradinite: 5Nr. scoli: 5


În sud-vestul României, în nodul judeţului MehedinţiComuna se află la 5 kilometri de şoseaua naţională Târgu-Jiu-Băile Herculane, la 37 km de Motru şi la o egală distanţă (65 kilometri) de Drobeta Turnu-Severin şi Băile HerculaneComuna se învecinează: în partea de nord cu Obârşia Cloşani, la nord-est cu Baia de Aramă, la sud cu Bala şi la vest cu Izverna

Activitati specifice zonei:AgriculturăCreşterea animalelorPrelucrarea lemnului şi meşteşugărit

Activitati economice principale: Agricultură


- Rezervaţia natural "Pădurea de liliac"- Podul lui Dumnezeu- Lacul Zaton- Câmpul cu Lapiezuri- Cheile Băluţei- Bisericuţa de sub Stei (1614)-Peştera de la Podul lui Dumnezeu- Peştera Ponoarele- Zătonul Mare şi Zătonul Mic- Peştera Bulba- Biserica de Lemn "Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae"

Evenimente locale:Sărbătoarea LiliaculuiFestivalul concurs naţional de folclor "Ponoare" în comuna Ponoare

Proiecte de investitii: Extindere reţea apă în satele Cracu Muntelui, Bârâiacu, Şipotu, Valea Ursului, Proiteşti, Băluţa, Delureni, Gărdăneasca, Brânzeni, Ludu, Buicani, Gheorgheşti, Ceptureni, RăiculeştiModernizare DC 38 Bârâiacu


Modernizare DC 58 CeptureniModernizare DC 63 Ponoarele-Pădurea de Liliac-BrânzeniModernizare DC 57 Ponoarele-Băluţa-DelureniModernizare DC 41 Baia de Aramă-Gărdăneasa

PRIMARIA BAIA DE FIER

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administrare: Baia de Fier, Cernădia

Suprafata: 12025 haIntravilan: 934,20 haExtravilan: 11090,80 haPopulatie: 4623Gospodarii: 1400Nr. locuinte: 1757Nr. gradinite: 4Nr. scoli: 3Nr. licee: 1

Asezarea geografica:Localitatea Baia de Fier este situată în extremitatea nord-estică a judeţului Gorj, in depresiunea Getică a Subcarpaţilor Meridionali

Activitati specifice zonei:Creşterea animalelorPomiculturăColectarea fructelor de pădure

Activitati economice principale: TurismExploatarea lemnului

Obiective turistice:Peşterea Muierilor - Monument al naturiiZona turistică Rânca - Corneşu MareValea Galbenului

Evenimente locale:Festivalul Folcloric "Coborâtul oilor de la munte", a treia duminică a lunii septembrieSerbare Câmpenească, a doua zi de Paşti

Proiecte de investitii: Alimentare cu apă comuna Baia de Fier, zona turistică Corneşul Mare - Rânca şi satul Cernădia, judeţul GorjModernizare drum forestier DF 1, L=15,1 km - comuna Baia de Fier, judeţul GorjSistem de gestionare a deşeurilor menajere parteneriat cu


Primăria NovaciDezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului ecologic de colectare şi epurarea apelor uzate menajere în zona turistică Rânca, judeţul Gorj

PRIMARIA POLOVRAGI

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administrare: Polovragi, Racoviţa

Suprafata: 8495 haIntravilan: 581 haExtravilan: 7914 haPopulatie: 3054Nr. gospodarii: 953Nr. locuinte: 1159Nr. gradinite: 3Nr. scoli: 4


Comuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistriţa Vâlcii şi Tismana.Accesul în localitate se face de pe DN 67 (Târgu Jiu-Râmnicu Valcea) la sud şi DJ 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu-Vaideeni-Polovragi-Novaci-Bumbeşti Jiu.

Activitati specifice zonei:AgriculturăCreşterea animalelorTurism


MineritComerţTurismPrestări servicii


Cheile OlteţuluiÎn peşterile din Cheile Olteţului se întâlnesc liliecii de peşteră si două specii de păsări foarte rare în ţara noastră: lăstunul de stâncă şi fluturaşul de stâncă, cu un penaj viu colorat.În apele de munte, cel mai răspândit peşte este păstrăvul (auriu şi indigen), urmat de lipan şi boiştean iar în apele din depresiune: mreana, zglăveica şi grindeiulPeştera Polovragi


Cetatea dacicăCrucea lui Ursache şi Oborul JidovilorMănăstirea Polovragi

Evenimente locale:

Zilele Culturii Polovragene: in memoriam Artur Badita - poet local - în luna martie-aprilie a fiecărui anUrcatul oilor la munte: în preajma sărbătorilor Sfinţiilor Împăraţi Constantin şi Elena, la Novaci se desfăşoară festivalul păstoresc celebrând urcatul oilor la munte, ocazie cu care se desfăşoară pe parcursul a două zile şi Zilele Culturii NovaceneBaluri şi spectacole cu ocazia sărbătorilor de Paşte: au loc manifestări cultural teatrale, dansuri şi manifestări tradiţionaleZiua CăpşunuluiNedeia de la Polovragi: în perioada 14-20 iulie ale fiecărui an, în comuna Polovragi se desfăşoară Nedeia de la Polovragi, bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţa socialculturală şi economică din PolovragiHramul Bisericii Sfintei Mănăstiri Polovragi "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august a fiecărui anHramul Bisericii Polovragi "Sfântul Dumitru" - 26 octombrie a fiecărui anHramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" - 8 noiembrie a fiecărui an


Modernizare şi asfaltare drumuri comunaleExtinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apăAmenajări spaţii verziReabilitare şcoli şi grădiniţeAlimentare cu energie electrică în sat de vacanţă Cheile OlteţuluiAlimentare cu apă si canalizare în sat de vacanţă Cheile OlteţuluiModernizare drumuri în sat de vacanţă Cheile OlteţuluiReabilitare, modernizare şi extindere cămin cultural în sat PolovragiModernizare târg comunalRealizare AFTER SCHOOLConstrucţie bază sportivă tip IExtindere reţea canalizare comuna Polovragi

PRIMARIA NOVACI

Tip: Oras


Numele localitatilor aflate in administrare: Pociovaliştea, Siteşti, Berceşti, Hirişeşti

Suprafata: 24500 haIntravilan: 10000 haExtravilan: 14000 haPopulatie: 6150Gospodarii: 2100Nr. locuinte: 2500Nr. gradinite: 3Nr. scoli: 2Nr. licee: 1

Asezarea geografica: Latitudinea nordică 45°1&39; longitudine estică 23°35&39;


Activitate în turismPrelucrarea lemnuluiCreşterea animalelorTurismOierit


Prelucrarea lemnuluiCreşterea animalelorActivităţi comercialeAlimentaţie publicăAdministraţie publică

Obiective turistice: Zona turistică Rânca - 1600 m altitudine (staţiunea Rânca)Turism rural

Evenimente locale:Urcatul oilor la munteSărbătorile MunţilorHora la Novaci


Dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului ecologic de colectare epurare a apelor uzate menajere din zona turistică RâncaExtinderea sistemului de canalizare şi reabilitarea staţiei de epurare din oraşul Novaci - judeţul GorjReabilitarea şi dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă a oraşului NovaciReabilitare sală de sport a Şcolii Generale nr. 1 Novaci şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reabilitare parc în oraşul Novaci

PRIMARIA TISMANA


Tip: OrasNumele satelor aflate in administratie:

Tismana, Gornoviţa, Topeşti, Vîlcele, Vînata, Pocruia, Sohodol, Isvarna, Celei, Racoti, Costeni

Suprafata: 30779 haIntravilan: 10000 haExtravilan: 29779 haPopulatie: 9000Gospodarii: 3000Nr. locuinte: 3370Nr. gradinite: 11Nr. scoli: 9Nr. licee: 1Asezarea geografica: in regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Activitati specifice zonei:Agricultură, Creşterea animalelor, Exploatarea şi prelucrarea lemnului, Producerea energiei electrice, Mici meseriaşi (dulgherie, dogărie, croitorie, comerţ, zidărie)


Mânăstirea Tismana, Schiturile Cioclovina de Sus şi de Jos, Bisericile din lemn cu valoare de monumente, Rezervaţiile botanice (Cotul cu aluni, Cioclovina), Rezervaţii forestiere (Dumbrava Tismenii, Pădurea Tismana), Rezervaţia speologică Peştera Gura Plaiului, Rezervaţii mixte Cornetul Pocruii, Pădurea de castani, Muntele Oslea, Izvoarele Isvarna, Păstrăvăria Tismana, Pensiuni agroturistice, Fond de vânătoare şi pescuit vast, Hotel Energetica (200 locuri), Vila "Ursu"


Extindere şi modernizare alimentare cu apă oraş Tismana, Înfiinţare distribuţie gaze oraş Tismana, Modernizare drumuri comunale, Extindere local Grup Şcolar Tismana şi construcţia a 4 săli de clasă, Modernizare local Cămin Cultural Topeşti

PRIMARIA PESTISANI

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administratie:

Peştişani, Brădiceni, Frânceşti, Boroşteni, Gureni, Hobiţa, Seuca

Suprafata: 21687,34 haIntravilan: 888,30 haExtravilan: 20799,04 haPopulatie: 4283


Gospodarii: 2125Nr. locuinte: 2125Nr. gradinite: 7Nr. scoli: 6Nr. licee: 1


Teritoriul administrativ al comunei Peştişani este situat în zona de nord a judeţului Gorj, pe direcţia drumului naţional (DN 67D) Târgu Jiu-Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi) şi se învecinează: la nord cu oraşul Uricani - judeţul Hunedoara, la sud cu comunele Băleşti şi Teleşti, la est cu comunele Runcu şi Arcani şi la vest cu oraşul Tismana şi comuna Godineşti


Prelucrarea lemnuluiAgriculturăZootehnieTurism

Activitati economice principale: Prelucrarea lemnului


9 biserici - amplasate în satele Peştişani, Brădiceni, Hobiţa, Seuca, Frânceşti, Boroşteni, GureniCasa memorială "Constantin Brâncuşi"Valea Bistriţei

Proiecte de investitii:Microhidrocentrale pe râul BistriţaModernizări de drumuri comunaleReţea de canalizare

PRIMARIA MALAIA

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administrare: Malaia, Sălişte, Ciunget

Suprafata: 39257 haIntravilan: 268 haExtravilan: 38989 haPopulatie: 1928


Gospodarii: 1350Nr. locuinte: 1500Nr. gradinite: 3Nr. scoli: 2


Comuna Malaia se află situată de-a lungul râului Lotru, în partea de sudică a României, în partea de nord a judeţului Vâlcea, în zona muntoasă, înconjurată de Munţii Lotrului şi Căpăţânii


Creşterea animalelorExploatarea lemnuluiComerţAgriculturăPrestări servicii diverse


Producerea energiei electrice - trei hidrocentrale: CHE Brădişor din sat Sălişte, CHE Malaia din sat Malaia şi UHE Lotru din sat CiungetComplexul Salmonicol BrădişorSocietăţi de exploatare a lemului şi prelucrare


Peştera "Laptelui" - monument istoricMănăstirea "Înălţarea Sfintei Cruci"Biserica din lemn "Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Paraschiva" - monument istoricBiserica din lemn "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" - monument istoricFântâna Brătienilor - monument istoricIzvorul "Sfânta Maria"Trasee turistice montane

Evenimente locale: Zilele comunei Malaia - organizate în prima duminică din luna septembrie


Modernizare bază sportivă sat MalaiaÎnfiinţare sistem de canalizare şi colectare ape menajere uzate sat SălişteModernizarea iluminatului public pe arterele principale ale comunei MalaiaModernizare drumuri localeCaptare şi extindere reţea apă potabilă comuna MalaiaExtindere reţea de joasă tensiune în comuna MalaiaÎnfiinţarea sistemului de alimentare cu apă sat SălişteReabilitare cămine culturaleReparaţii capitale corecţie torenţi în comuna Malaia


PRIMARIA BREZOI

Tip: Oras Numele satelor aflate in administrare:

Păscoaia, Valea lui Stan, Golotreni, Văratica, Proieni, Corbu, Drăgăneşti, Călineşti

Suprafata: 22621 haIntravilan: 521,2 haExtravilan: 22099,8 haPopulatie: 6830Gospodarii: 2291Nr. locuinte: 2716Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 3Nr. licee: 1


Oraşul Brezoi este situat aproape în partea centrală a României, în Carpaţii Meridionali, cuprinzând partea estică a grupei Parângului (estul şi sud-estul Munţilor Lotrului, nordul Munţilor Căpăţânii) şi sud-vestul grupei Făgăraşului (vestul Munţilor Cozia) în Depresiunea Lovriştei sau Titeşti-Brezoi (cuprinzând zona de confluenţă a Lotrului cu Oltul), la întretăierea paralelei de 45º21’ latitudine nordică cu meridianul de 24º15’ longitudine esticăBrezoi se află în extremitatea central-nordică a judeţului Vâlcea, la limita acestuia cu judeţul Sibiu. Prin această poziţie geografică, oraşul Brezoi este situat la 35 km departare de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe DN 7 (E 81), la 67 km de oraşul Sibiu, tot pe DN 7 (E 81) şi la 35 km de staţiunea Voineasa pe DN 7A

Activitati specifice zonei: TurismExploatare, transport şi prelucrare material lemnos

Activitati economice principale: Exploatarea, transportul şi prelucrarea materialului lemnos


Monumentul Eroilor din Brezoi – ridicat în anul 1922Cimitirul eroilor din Călineşti – amenajat în anul 1921Biserica veche din Călineşti – construită în anul 1715Biserica veche din Proieni – construită în anul 1583Biserica veche din Brezoi – construită în perioada 1888-1896Pe malul stâng al râului Olt, în satul Văratica se află turnul roman construit în anul 101 î.e.n.În satul Valea lui Stan (se află în partea de vest a oraşului Brezoi, la circa 4 km) se află necropola cu morminte de inscripţie în cutii (cistate) considerate unicat în felul lorExistă un potenţial turistic natural deosebit, în apropiere


aflându-se Parcul Naţional Cozia, cu o suprafaţă de 2502,7 ha şi Rezervaţia Valea Doabrei aparţinând Ocolului Silvic Brezoi

Evenimente locale:

Zilele oraşului BrezoiTârgul LotrilorZiua culturii în Brezoi - Valea Lotrului între legendă şi actualitateZiua Eroilor


Proiecte finalizate la 31.12.2010:GIS - sistem inovativ de modernizare a administraţiei publice - Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local III-IV PHARE 2006Dezvoltarea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în zona oraşului Brezoi - Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local III-IV PHARE 2006Sistem performant de gestionare a apei şi apelor uzate în localitatea Brezoi - Programul de coeziune economică şi socială, schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu PHARE 2005Pod provizoriu peste râul Lotru, oraş Brezoi, sat Păscoia, judeţul Vâlcea - finaţare buget localProiecte în faza de implementare (execuţie):Medical Brezoi - modernizarea, echiparea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie din judeţul Vâlcea: - POR 2007-2013, axa prioritara 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, domeniul de intervenţie 3.1, reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătateReabilitare şi modernizare strada Fabricii, strada Panduri, drumuri şi sistematizare verticală sala de sport Brezoi - finanţare buget localProiecte aflate în evaluare sau care nu au fost încă finanţate:Reabilitarea şi integrarea turistică a monumentului istoric Biserica "Toţi Sfinţii" - POR 2007-2013, axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1 - restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea, modernizarea infrastructurilor conexeReabilitare şi modernizare drumuri comunale în oraş Brezoi, judeţul Vâlcea, în cadrul programului "10000 km de drumuri judeţene şi locale" - program guvernamental derulat prin MDRTConstruire bază sportivă şi de agrement în oraşul Brezoi, judeţul Vâlcea - Guvernul României - OG 7/2006, "Programul


de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural"Casa Verde - proiect pentru Spitalul Orăşenesc Brezoi - finanţat prin Asociaţia Fondului de MediuModernizare, reabilitare şi extindere reţele de apă şi canal în oraşul Brezoi, judeţul Vâlcea - în cadrul Programului vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurareConstruire bază sportivă şi de agrement în oraşul Brezou, judeţul Vâlcea, Parcul Oraşului - Guvernul României - OG 7/2006, "Programul de dezvoltare a infrastructurii unei baze sportive din spaţiul rural"Amenajare spaţii verzi şi teren de joacă pentru copii, în oraşul Brezoi - finanţare prin Asociaţia Fondului de MediuPropuneri proiecte:Reabilitare termică blocuri de locuinţeAmenajare şi integrarea turistică a Vârfului Turtudan - POR 2007-2013, axa prioritară 5 - dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1 - restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea, modernizarea infrastructurilor conexe

PRIMARIA VOINEASA

Tip: ComunaNumele localitatilor aflate in administrare: Valea Măce ş ului , Voineasa, Voine ş i ţ a

Suprafata: 565,0 haPopulatie: 1,673 locuitoriAsezarea geografica: Voineasa este o localitate montană din nordul

judeţului Vâlcea, la aproximativ 80 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, situată pe valea râului Lotru, în sudul munţilor cu


http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Lotru

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Voine%C8%99i%C8%9Ba,_V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Voineasa,_V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_M%C4%83ce%C8%99ului,_V%C3%A2lcea

acelaşi nume, la o altitudine de 600-800 metri.

Activitati specifice zonei: turism, agricultura, cresterea animalelor, exploatarea materialelor lemnoase


In comuna Voineasa funcţionează o staţiune climaterică şi de odihnă de interes general cu funcţionare permanentă. Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni şi ionizarea accentuată a atmosferei, datorată pădurilor de conifere care înconjoară localitatea.

Staţiunea este recomandată atât pentru odihnă, cât şi pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor şi ale căilor respiratorii, dispunând de o bază de tratament.

Cazarea se face în hotelurile şi vilele din apropiere. Pentru petrecerea plăcută a timpului, staţiunea mai dispune şi de terenuri de tenis, baschet şi handbal, sală de spectacole de teatru şi cinema.

Din Voineasa, pornesc diverse trasee turistice către Cataractele Lotrului, pădurea rezervaţiei naturale Latori ţ a , hidrocentrala de la Ciunget şi lacul de acumulare Vidra (pe râul Lotru).

Recent s-a deschis cel mai nou domeniu de schi din Romania in zona Voineasa-Transalpina , peste 4 km de partie alaturi de cea mai moderna gondola din Romania. Este primul domeniu schiabil din Romania ca performanţă şi complexitate. Diferenţa de nivel, altitudinea de plecare şi de sosire, expoziţia cu persistenţă lungă a zăpezii şi cu o panoramă peisagistică unicat pentru România, face ca acesta să se situeze, fără niciun dubiu, pe primul loc dintre tot ceea ce există în domeniu, în România

Pe râurile din zonă se poate practica pescuitul păstrăvului.

Alte obiective:

Lacul Calcescu Lacul de acumulare Bradisor

Lacul de acumulare Petrimanu

Lacul de acumulare Vidra

Transalpina


http://www.turistinfo.ro/voineasa/obiectiv-turistic-transalpina-i2139.html

http://www.turistinfo.ro/voineasa/obiectiv-turistic-lacul_de_acumulare_vidra-i1623.html

http://www.turistinfo.ro/voineasa/obiectiv-turistic-lacul_de_acumulare_petrimanu-i1624.html

http://www.turistinfo.ro/voineasa/obiectiv-turistic-lacul_de_acumulare_bradisor-i1621.html

http://www.turistinfo.ro/voineasa/obiectiv-turistic-lacul_calcescu-i1102.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Lotru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_de_acumulare_Vidra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_de_acumulare_Vidra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciunget

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentrala

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Latori%C8%9Ba&action=edit&redlink=1

Valea Latoritei - Cascada ''Apa Spanzurata''Evenimente locale: Campionatul national de hard enduro, luna iunie


· Web viewLacul Vidra, un lac de acumulare poziîionat pe râul Lotru ce se află situat la o...

Documents

Transcript of · Web viewLacul Vidra, un lac de acumulare poziîionat pe râul Lotru ce se află situat la o...